nivelul Şomajului ind

7/21/2019 Nivelul Şomajului Ind

http://slidepdf.com/reader/full/nivelul-somajului-ind 1/3

A. Nivelul şomajuluiPunctul de plecare în analiza şomajului îl reprezintă stabilirea diferenţei dintre populaţia

aptă de muncă şi forţa de muncă (populaţia activă).Mărimea forţei de muncă include persoaneleocupate (angajaţi) şi şomerii.Cei apţi de muncă şi care nu sunt incluşi în forţa de muncă! suntfie bătr"niii# fie casnicele# fie persoanele care doresc să lucreze# dar nu caută activ un loc de

muncă. $ivelul şomajului este e%primat prin numărul celor neocupaţi şi relativ ca rată aşomajului# calculată ca raport între numărul şomerilor şi populaţia ocupată.

$ivelul relativ al şomajului e%istent la un moment dat poate fi e%primat prin rataşomajului# calculată în raport cu populaţia activă.&ceasta poate varia pe diferite categorii deforţă de muncă' pe se%e# pe meserii# pe zone etc.&ceastă variaţie a şomajului pe categorii de forţăde muncă se poate analiza cu ajutorul relaţiei dntre rata şomajului pe aceste categorii u şi rataglobală a şomajului# # astfel'

* +

∗

u ,+-

∗

u-,,+n∗

un# (-.)unde +/ reprezintă ponderea fiecărei grupe de populaţie în totalul forţei de muncă.0acă# spree%emplu# forţa de muncă masculină are o pondere de 123 şi o rată a şomajului de 13# iar forţa

de muncă feminină reprezintă 423# dar are o rată a şomajului de 23# atunci rata globală aşomajului va fi'

*(2#12∗

2#21) , (2#42∗

2#2) * 2#251#adică şomajul este de 5#13.

B. Durata şomajului

0urata şomajului poate fi definită ca fiind perioada de timp scursă din momentul pierderiilocului de muncă# sau a reducerii săptăm"nii de lucru (în cazul şomajului parţial)# p"nă înmomentul reluăriii normale a lucrului sau ieşirii din r"ndurile forţei de muncă.

0urata şomajului influenţează rata şomajului# deoarece cu c"t este mai scurtă duratamedie a şomajului# cu at"t sunt mai mari fl%urile de intrare şi ieşire din şomaj.

6n cadrul ţărilor dezvoltate# perioada şomajului este p"nă în 72 de zile şi cele mai multedurate de şomaj au fost sub 72 de zile# ceea ce dovedeşte importanţa pe care o dau şomeriireluării lucrului c"t mai repede.6n ţările aflate în tranziţie la economia de piaţă# durateleşomajului pot fi de peste 1 luni şi c8iar de peste an.

9actorii de care depinde durata şomajului sunt'! structura demografică a forţei de muncă:! numărul şi tipul locurilor de muncă disponibile:! dorinţa şi abilitatea şomerilor de a căuta un loc de muncă mai bun:! organizarea pieţei muncii în sensul e%istenţei unor agenţii de plasare şi a unor birouri

speciale de plasare a tinerilor etc. 0urata şomajului diferă# în sensul că la v"rstnici# deşi numărul şomerilor este mai mic#durata şomajului este mai mare# pe c"nd la tineri# deşi numărul şomerilor este mai mare# durateleşomajului sunt mai scurte.Perioadele de şomaj la tineri se termină# de obicei# printr!o angajaresau reangajare# pe c"nd la cei v"rstnici se termină pin retragerea din forţa de muncă.

6n general# se poate constata că pe măsura creşterii în v"rstă# rata şomajului scade# dar durata acestuia are tendinţa de creştere.



C. Distribuţia şomajuluiDin experienţa ţărilor cu economie de piaţă s-a observat că şomajul

este mai ridicat în rândul tinerilor şi mai mic în rândul adulţilor ; acestediferenţe sunt rezultatul diferenţei de comportament a celor tineri faţă de

şomaj, în comparaţie cu comportamentul celor mai în vârstă.stfel, la vârtsnici, cauza principală a şomajului este pierderea locului de

muncă, iar la tineri principala cauză este !e intrarea pentru prima dată în rândulforţei de muncă, !e revenirea lor pe piaţa muncii după o perioadă mai mare decâtcea prevăzută în le"islaţia muncii pentru a ! păstraţi în rândul şomerilor. #ulţi tinericare caută un loc de muncă au renunţat la studii, la şcoală şi sunt, prin urmare,nepre"ătiţi şi au puţină sau nu au experienţă.

D.Frecvenţa şomajului

$recvenţa şomajului ne arată de câte ori, în medie, lucrătorii devinşomeri într-o anumită perioadă de timp.

ceastă frecvenţă depinde, în primul rând, de ritmul cu care lucrătoriiintră în rândul forţei de muncă. stfel, cu cât mai rapid va ! ritmul creşteriiforţei de muncă, cu atât va ! mai ridicată rata naturală a şomajului şi invers.

%n al doilea rând, frecvenţa şomajului depinde de diferenţierile întrecererea de muncă a diferitelor !rme. stfel, cu cât este mai mare această

variaţie a cererii între !rme, cu atât rata naturală a şomajului va ! mai mare.Dar, variaţia cererii de muncă va depinde de variaţia cererii a"re"ate.

E.Structura şomajului

&tructura şomajului se referă la componenţa pe cate"orii de vârstă,nivel de cali!care, sex, rasă etc.

'xperienţa tărilor dezvoltate evidenţiază unele caracteristicistructurale pe fondul unei durate mai mari a şomajului pentru un număr

relativ redus de pesoane.stfel, şomajul diferă de la un "rup la altul,crescând odată cu vârsta.

Diferenţe sensibile în rata şomajulu există între femei şi bărbaţi.(afemei, rata şomajului este mai mare, deoarece la acestea, probabilitatea întreruperii lucrului este mai mare, în special din motive de maternitate.



De asemenea, în ţările cu rase distincte de oameni există diferenţe mari între ratele şomajului, cum ar ! o rată mai mare la ne"ri decât la albi)*+,+ la tinerii de culoare din &/; în ţările comuniste, rata şomajuluieste mai mare în rândul ţi"anilor decât în rândul populaţiei majoritare sau acelorlalte naţionalităţi conlocuitoare, lucru datorat nivelului mai slab de

pre"ătire al acestora şi înclinaţiei lor spre muncile mai uşoare. Deosebirile între rata şomajului, atât la rase, cât şi la naţionalităţi se păstrează întretineri şi vârstnici şi în interiorul lor şi între ele.

nivelul Şomajului ind

Documents