2 ind prod

Analiza indicatorilor valorici ai producţiei

Tema nr. 2

ANALIZA INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCŢIEI

Unităţi de învăţare : Conţinutul indicatorilor valorici ai producţiei Analiza dinamicii indicatorilor valorici ai producţiei Analiza structurii indicatorilor valorici ai producţiei Analiza factorială a indicatorilor valorici ai producţiei Efectele modificării indicatorilor valorici ai producţiei asupra

principalilor indicatori economico-financiari

Timpul alocat temei : 4 ore

Bibliografie recomandată: Buşe L., Siminică M., Cîrciumaru D., Marcu N. – Analiză economico-

financiară, Editura Sitech, Craiova, 2009. Buşe L., Siminică M., Cîrciumaru D., Marcu N. – Analiza economico-

financiară a firmei, Editura Sitech, Craiova, 2007. Buşe L., – Analiză economico-financiară, Editura Economică,

Bucureşti, 2005. Ştefea P. – Analiza rezultatelor întreprinderii, Ed. Mirton, Timişoara,

2002 Vâlceanu Gh., Robu V, Georgescu N. - Analiză economico-financiare,

Ed. Economică, Bucureşti, 2004.

2.1. CONŢINUTUL INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCŢIEI

Scopul activităţii oricărei firme îl constituie realizarea unor produse, lucrări şi servicii care să satisfacă anumite nevoi sociale şi obţinerea unui profit. Pentru exprimarea rezultatelor din activitatea de producţie şi comercializare, la nivelul firmei, se utilizează un sistem de indicatori valorici care cuprinde: producţia exerciţiului, cifra de afaceri, valoarea adăugată.

Principalele surse de date pentru analiza acestor indicatori sunt reprezentate de Contul de profit şi pierdere şi Situaţia soldurilor intermediare de gestiune, la care se adaugă date din evidenţa operativă a firmei.

Indicatorii valorici ai activităţii de producţie şi comercializare, sub aspectul semnificaţiei şi al componenţei acestora, se prezintă astfel:

a. Producţia exerciţiului (Qe)

40


Definiţie:

Qe = Qv Qs + Qi.

Producţia stocată şi cea imobilizată sunt evaluate în costuri de producţie.

b. Cifra de afaceri (CA)

Definiţie:

Analiza cifrei de afaceri prezintă o importanţă deosebită deoarece permite aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziţiei sale pe piaţă, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activităţi în mod profitabil.

Din punct de vedere al conţinutului şi al sferei de cuprindere, cifra de afaceri poate fi privită ca: cifra de afaceri netă (totală), cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală, cifra de afaceri critică.

41

Producţia exerciţiului, ca indicator valoric de exprimare a producţiei, exprimă rezultatul direct şi util al activităţii industrial-productive pe o anumită perioadă de timp (lună, trimestru, an). Aceasta cuprinde valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor realizare de firmă în cursul perioadei.

- valoarea producţiei vândute în acea perioadă (Qv), evaluată în preţuri de vânzare;

- valoarea producţiei imobilizate (Qi), reprezentată de imobilizările corporale şi necorporale realizate în regie, cât şi de consumul intern de semifabricate şi produse finite din producţie proprie.

- creşterea sau descreşterea producţiei stocate (Qs) respectiv a stocurilor de produse finite şi producţie neterminată la sfârşitul anului faţă de începutul anului;

Elemente componente

Cifra de afaceri reflectă veniturile totale obţinute din activitatea comercială a unei firme într-o anumită perioadă de timp. În cadrul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare, precum şi veniturile extraordinare.

Cifra de afaceri netă (CA), exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în preţurile pieţei. Cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor într-o perioadă de timp, precum şi veniturile din subvenţii pentru exploatare.

Cifra de afaceri medie (), se poate determina în unităţile monoproductive, şi reflectă încasarea medie pe unitatea de produs vândută:

Elementecomponente Cifra de afaceri marginală (CAm), exprimă variaţia

încasărilor unei firme generată de creşterea cu o unitate a volumului vânzărilor:

Cifra de afaceri critică (CAmin), reprezintă acel nivel al vânzărilor la care se asigură acoperirea în totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este zero. Se determină cu relaţia: unde: CF - cheltuielile fixe totale;

Ncv - nivelul relativ al cheltuielilor variabile.


c. Valoarea adăugată (VA)

Definiţie

Analiza valorii adăugate este deosebit de importantă, deoarece aceasta exprimă mai bine efortul propriu al întreprinderii la crearea produsului intern brut, permite aprecierea corectă a eficienţei economice, stimulează reducerea

42

Valoarea adăugată este un indicator sintetic care exprimă plusul de valoare (bogăţie) creat de o firmă ca efect al utilizării eficiente a potenţialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de producţie proveniţi de la terţi.


cheltuielilor materiale, folosirea eficientă a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă.

Pentru determinarea nivelului valorii adăugate se pot folosi două metode: metoda sintetică sau indirectă şi metoda analitică sau directă.

În cadrul analizei valorii adăugate se poate calcula şi valoarea adăugată netă, ca diferenţă între valoarea adăugată totală (VA) şi cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe ale întreprinderii (A):

VAN = VA – A.

43

Metoda sintetică (indirectă) prin care valoarea adăugată se calculează ca diferenţă între producţia exerciţiului şi consumurile provenite de la terţi:

a) în cazul în care firma desfăşoară numai activitate de producţie:

VA = Qe – Cm,

unde: VA – valoarea adăugată;Cm – consumurile intermediare provenite de la

terţi pentru activitatea de producţieb) în cazul firmelor care desfăşoară pe lângă

activitatea de producţie şi activitate de comerţ, valoarea adăugată totală cuprinde şi marja comercială (Mc), stabilită ca diferenţă între valoarea mărfurilor vândute (Vm) şi costul mărfurilor vândute (Cmv):

VA = Mc + (Qe – Cm´)

unde: Cm´ – consumurile intermediare provenite de la terţi pentru activitatea de producţie şi comercializare

Metoda analitică (directă) sau aditivă permite calculul valorii adăugate prin însumarea elementelor sale componente: cheltuielile cu personalul (Cs); impozitele şi taxele (IT); cheltuielile cu amortizarea (A); cheltuieli financiare (CF) şi profitul net (Pn).

VA = Cs + IT + A + CF + Pn.Această metodă permite urmărirea modului de repartizare a valorii adăugate între participanţii la activitatea firmei.

Metode de calcul


2.2. ANALIZA DINAMICII INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCŢIEI

Pentru analiza dinamicii indicatorilor valorici ai producţiei se calculează modificarea absolută şi procentuală intervenită în mărimea fiecărui indicator în perioada curentă faţă de perioada de bază, astfel:

; ;

În vederea exemplificării metodologiei de analiză a dinamicii indicatorilor valorici ai producţiei, se cunosc date în legătură cu activitatea unei firme, după cum urmează:

a. Analiza dinamicii producţiei exerciţiuluiDatele referitoare la mărimea indicatorului producţia exerciţiului la

sfârşitul celor doi ani ai perioadei analizate sunt regrupate în tabelul următor:

Tabelul 2.1.

IndicatoriAn

bazăAn

curentModificări

Absolute RelativeProducţia vândută 10000 12000 2000 20,00Producţia stocată 900 800 -100 -11,11Producţia imobilizată 1100 1200 100 9,09Producţia exerciţiului 12000 14000 2000 16,67

Se observă că în perioada curentă producţia exerciţiului a crescut cu 2000 mii lei, respectiv cu 16,67%.

Aceste modificări pot fi explicate prin influenţele exercitate de modificarea elementelor componente, astfel:

- producţia vândută a crescut, ceea ce a constituit şi principala cauză de creştere a producţiei exerciţiului, apreciindu-se favorabil;

- producţia stocată a scăzut, apreciindu-se de asemenea favorabil deoarece scade riscul de nevandabilitate a produselor precum şi imobilizările de resurse în stocuri;

- producţia imobilizată a crescut urmare a unor nevoi interne ale firmei.

b. Analiza dinamicii cifrei de afaceriÎntrucât, cifra de afaceri este exprimată în preţuri curente, în perioada de

creştere puternică a preţurilor trebuie să fie corectată cu indicele inflaţiei, altfel informaţiile îşi pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei vor fi mult

44


deformate. De aceea se impune determinarea unei rate reale de creştere a cifrei de afaceri pe baza relaţiei:

unde: Ip – indicele de creştere al preţurilor.Pentru efectuarea unei asemenea analize se au în vedere datele din

tabelul 2.2. Tabelul 2.2.

IndicatoriAn

bazăAn

curentModificări

Absolute RelativeCifra de afaceri 63400 85760 22360 35,3Indicele de creştere al preţurilor

1,00 1,25 - -

CA în preţuri comparabile 63400 68607 5208 8,2

În perioada curentă, cifra de afaceri a crescut cu 22360 lei, respectiv cu 35,3%. Corectând aceste date cu inflaţia prin raportarea la indicele preţurilor, creşterea reală a cifrei de afaceri este de numai 5208 lei (8,2%), ceea ce se apreciază favorabil pentru firmă.

c. Analiza dinamicii valorii adăugatePentru calculul modificării absolute şi procentuale a valorii adăugate se

folosesc următoarele date: Tabelul 2.3.

IndicatoriAn

bazăAn

curentModificări

Absolute RelativeProducţia exerciţiului 69050 87940 18890 27,36Cheltuieli materiale provenite de la terţi

33445 419138468 25,32

Cheltuieli cu personalul 14323 17459 3136 21,89Cheltuieli cu impozitele şi taxele

9625 125832958 30,73

Cheltuieli cu amortizarea 1207 1222 15 1,24Cheltuieli financiare 3350 5205 1855 55,37Profitul net 7100 9558 2458 34,62Valoarea adăugată totală 35605 46027 10422 29,27

Se remarcă o sporire a valorii adăugate cu 10422 lei, respectiv cu 29,27% faţă de perioada de bază pe seama creşterii producţiei exerciţiului într-un ritm superior creşterii cheltuielilor materiale.

45


2.3. ANALIZA STRUCTURII INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCŢIEI

a. Analiza structurii producţiei exerciţiului pe elementele sale componente oferă informaţii despre destinaţia producţiei, precum şi despre modul în care aceasta a fost valorificată. În acest scop se calculează ponderea fiecărui element component în totalul producţiei exerciţiului.

Pentru datele considerate în tabelul 2.1., aceste ponderi sunt: Tabelul 2.4.

IndicatoriPonderi

An bază An curentProducţia vândută 83,33 85,71Producţia stocată 7,50 5,71Producţia imobilizată 9,17 8,57Total 100 100

Din analiza acestor date constatăm că producţia vândută deţine cea mai mare pondere în producţia exerciţiului. În plus, în anul curent această pondere a crescut, în detrimentul producţiei stocate şi imobilizate, ale căror ponderi au scăzut. Aceste modificări se apreciază favorabil pentru firmă semnificând o reducere a riscului de nevandabilitate a producţiei.

b. Analiza structurală a cifrei de afaceriFiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a

activităţii. Structura cifrei de afaceri poate fii privită după mai multe criterii: pe produse, pe tipuri de activităţi, pe pieţe de desfacere etc. Pentru analiza structurală a cifrei de afaceri se calculează mărimile relative de structură:

,

unde: CAi – cifra de afaceri aferentă produsului (activităţii) i.În vederea asigurării unor comparaţii în timp sau între anumite firme se

poate utiliza coeficientul de concentrare sau coeficientul Gini-Struck. Acest coeficient se determină cu ajutorul următoarei relaţii:

,

unde: gi - structura cifrei de afaceri pe produse sau activităţi;n - numărul de produse din nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii.Acest coeficient poate lua valori între 0 şi 1. Dacă nivelul lui se apropie

de 0 înseamnă că cifra de afaceri este repartizată relativ uniform pe cele n

46


produse din nomenclatorul de fabricaţie. Dacă dimpotrivă nivelul lui se apropie de 1 înseamnă că în structura vânzărilor sunt câteva produse care deţin cea mai mare pondere în cifra de afaceri.

În acelaşi scop se poate folosi şi indicele Herfindhal care se determină cu relaţia:

.Valoarea acestui coeficient este egală cu 1 dacă întreprinderea vinde un

singur produs şi cu 1/n dacă vânzările sunt repartizate în proporţii egale pe produse.

Exemplu:Pentru determinarea acestor coeficienţi am considerat următoarele date,

pentru o firmă industrială: Tabelul 2.5.

ProduseleCantitatea vândută Preţ de vânzare

0 1 0 1A 600 800 10 11B 500 400 8 8

Total * * * *

Pe baza acestor date a fost calculată cifra de afaceri şi structura acesteia pe produse, date ce sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 2.6.

ProduseleCA0 = q0p0

CA1 = q1p1

Structura CA0 1

A 6000 8800 60,0% 73,3%B 4000 3200 40,0% 26,7%

Total 10000 12000 100,0% 100,0%

Valorile coeficientului Gini-Struck şi a coeficientului Herfindhal în cei doi ani consideraţi, pe baza acestor date, sunt:

G0 = 0,200; G1 = 0,467;H0 = 0,520; H1 = 0,609;Se observă că în perioada curentă valoarea celor doi coeficienţi a

crescut, ceea ce semnifică o concentrare a activităţii firmei spre produsul A, a cărui pondere a ajuns la 73,3% în anul curent.

Structura cifrei de afaceri pe produse poate fii investigată şi cu ajutorul metodei ABC. Această metodă se bazează pe curba ABC, care este realizată în sistemul de axe xOy, în care pe abscisă sunt reprezentate ponderile cumulate în

47


numărul produselor, iar pe ordonată ponderile cumulate în cifra de afaceri. Se ajunge astfel, la o curbă cum este cea din figura 2.1:

Se disting trei zone în structura cifrei de afaceri:Zona A: - cuprinde acea porţiune în care o pondere redusă a numărului

de produse (10-15%), deţine o pondere mare în cifra de afaceri (60-70%);Zona B: - în care ponderea deţinută în numărul de produse este

aproximativ egală cu cea deţinută în cifra de afaceri (25-30%);Zona C: - în care o pondere mare din numărul produselor (65-70%),

deţine o pondere mică în cifra de afaceri.În această situaţie în zona A sunt cuprinse acele produse cu o rotaţie

rapidă, care trebuie să existe în permanenţă la vânzare. De aceea la aceste produse trebuie să se asigure o bună aprovizionare şi o gestiune eficientă a stocurilor. De regulă produsele cuprinse în această zonă au o marjă comercială redusă. În zona B sunt cuprinse articole standard, a căror rotaţie şi marjă comercială sunt apropiate de media întreprinderii, iar în zona C sunt cuprinse, de regulă, articole cu rotaţie scăzută, dar cu o marjă comercială mare (produse de lux). Aceste produse ridică probleme pe linia gestiunii stocurilor.

Din punct de vedere al eficienţei, produsele din zona A sunt cele mai rentabile, însă ele sunt însoţite şi de un risc comercial ridicat, deoarece scăderea cererii sau ofensiva unui concurent pentru produsele din această zonă, poate pune în pericol stabilitatea firmei. De aceea este indicat ca întreprinderile să opteze pentru un anumit grad de diversificare a producţiei cu scopul de a asigura creşterea cifrei de afaceri şi reducerea riscului.

O asemenea analiză a cifrei de afaceri permite stabilirea tipului de strategie adoptat de firmă. Astfel, firma poate miza pe o strategie de concentrare a activităţii pe câteva produse, sau dimpotrivă pe o strategie de diversificare a producţiei.

48

CA100%

100 % nr prod.

ZonaA

ZonaB

ZonaC

Fig. nr. 2.1. Curba ABC în cazul structurii CA pe produse


Metoda ABC poate fi utilizată şi pentru analiza cifrei de afaceri pe categorii de clienţi. Astfel, după contribuţia lor în cifra de afaceri, clientela unei firme poate fii omogenă, când toţi clienţii deţin o pondere aproximativ egală în volumul vânzărilor, sau eterogenă, când după contribuţia lor la realizarea cifrei de afaceri clienţii se împart în trei categorii: clienţi puternici, clienţi medii şi clienţi mici.

Pentru zonarea clientelei eterogene se foloseşte metoda ABC, obţinându-se următoarea repartiţie:

- zona A, în care o pondere mică a clienţilor deţine o pondere mare în cifra de afaceri;

- zona B, unde cele două ponderi sunt aproximativ egale;- zona C, unde o pondere mare a clienţilor deţine o pondere mică în

cifra de afaceri.Şi o asemenea analiză a structurii cifrei de afaceri determină anumite

concluzii pentru aprecierea volumului de activitate şi a securităţii întreprinderii. Astfel, zona A deşi are cea mai mare contribuţie la realizarea cifrei de afaceri, din punctul de vedere al securităţii firmei este cea mai riscantă, existând posibilitatea reorientării acestor clienţi către alţi furnizori. În plus, numărul de clienţi fiind foarte redus întreprinderea este obligată să acorde anumite avantaje financiare pentru menţinerea lor, ceea ce îi va afecta rentabilitatea.

Zona C, unde numărul de clienţi este foarte mare, se caracterizează prin cheltuieli de exploatare ridicate, afectând astfel rentabilitatea firmei. În aceste condiţii putem aprecia că zona B prezintă cel mai mare grad de stabilitate atât ca cifră de afaceri, cât şi ca rentabilitate, fiind de preferat o orientare a activităţii firmei către aceşti clienţi.

c. Analiza structurală a valorii adăugateAnaliza structurală a valorii adăugate are drept obiectiv urmărirea

modului de repartizare a acesteia între participanţii direcţi şi indirecţi la activitatea economică a firmei. În acest scop se calculează ratele de remunerare a valorii adăugate, respectiv a ponderii fiecărui element component în totalul acesteia. Se pot stabili următoarele rate:

- rata de remunerare a personalului (R1):

- rata de remunerare a statului (R2):

- rata de remunerare a capitalului tehnic (R3):

49


- rata de remunerare a creditorilor (R4):

- rata de remunerare a acţionarilor (R5):

.

Aceste rate oferă informaţii asupra modului de repartizare a valorii adăugate între partenerii sociali, respectiv personalul, statul, întreprinderea, creditorii şi acţionarii. Astfel, o creştere a ponderii profitului se apreciază favorabil, în timp ce creşterea ponderii cheltuielilor financiare poate semnifica o creştere a gradului de îndatorare al firmei. Ponderea impozitelor şi taxelor depinde de fiscalitatea promovată de stat, creşterea acesteia apreciindu-se nefavorabil.

Analiza poate fi continuată prin determinarea raportului static şi a raportului dinamic între valoarea adăugată şi producţia exerciţiului, sau cifra de afaceri:

; .

Raportul static (Rs) arată ponderea valorii adăugate în producţia exerciţiului, sau în cifra de afaceri, în timp ce raportul dinamic (Rd) arată dinamica sau ritmul modificării valorii adăugate în funcţie de dinamica sau ritmul modificării producţiei exerciţiului, sau al cifrei de afaceri.

Pentru datele prezentate în tabelul 2.3., ratele de structură, ca şi modificarea lor se prezintă după cum urmează:

Tabelul 2.7 .

Rate de remunerareRate (R) (%)

∆ R (%)An bază An curent

Personal 40,23 37,93 -2,30Stat 27,03 27,34 0,31Capital tehnic 3,39 2,65 -0,74Bănci 9,41 11,31 1,90Acţionari 19,80 21,82 2,02

În urma analizei structurale a valorii adăugate, rezultă următoarele:- cheltuielile cu personalul au înregistrat o reducere a ponderii cu

2,3%. Această reducere s-a datorat creşterii valorii adăugate într-un

50


ritm superior creşterii cheltuielilor cu personalul, aspect apreciat favorabil, deoarece creează premisele majorării profitului;

- impozitele şi taxele au înregistrat o uşoară creştere a ponderii în valoarea adăugată, ceea ce semnifică o accentuare a presiunii fiscale, apreciată nefavorabil;

- amortizarea a crescut în sumă absolută, însă ponderea sa în totalul valorii adăugate a scăzut cu 0,74%;

- cheltuielile financiare au crescut ca pondere în valoarea adăugată cu 1,9%, ceea ce poate semnifica creşterea gradului de îndatorare al firmei, aspect apreciat nefavorabil;

- profitul net înregistrează o creştere atât în mărime absolută, cât şi ca pondere în valoarea adăugată cu 2,02%, apreciată favorabil.

Analiza poate fi continuată prin determinarea raportului static şi a raportului dinamic între valoarea adăugată şi producţia exerciţiului sau cifra de afaceri:

Raportul static (Rs) arată ponderea valorii adăugate în producţia exerciţiului, sau în cifra de afaceri, în timp ce raportul dinamic (Rd) arată dinamica sau ritmul modificării valorii adăugate, în funcţie de dinamica sau ritmul modificării producţiei exerciţiului, sau al cifrei de afaceri.

Pentru societatea comercială analizată, raportul static şi dinamic faţă de producţia exerciţiului va fi:

;

Se constată faptul că în perioada curentă faţă de perioada de bază a crescut ponderea valorii adăugate în producţia exerciţiului, tocmai ca urmare a dinamicii superioare a acesteia, comparativ cu dinamica producţiei exerciţiului.

51


2.4. ANALIZA FACTORIALĂ A INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCŢIEI

În evoluţia lor, indicatorii valorici ai producţiei pot fi influenţaţi de un complex de factori interni şi externi. Analiza factorială are rolul de a identifica aceşti factori, de a stabili nivelul şi sensul influenţelor lor, pentru ca în final să poată fi stabilite măsuri de limitare a acţiunii factorilor cu influenţă negativă, respectiv, menţinerea şi amplificarea factorilor cu influenţă pozitivă.

a. Analiza factorială a producţiei exerciţiuluiUn model de analiză care pune în evidenţă modul de utilizare a

potenţialului uman este următorul:,

unde: Ns – numărul mediu de salariaţi;W – productivitatea medie a muncii.Pentru a cuantifica influenţelor celor doi factori se foloseşte metoda

substituirilor în lanţ. Datele necesare sunt prezentate în tabelul 2.1.1. Influenţa numărului mediu de salariaţi:

2. Influenţa productivităţii medii a muncii:.

Se observă că producţia exerciţiului a crescut pe seama creşterii productivităţii muncii, în condiţiile reducerii numărului de salariaţi.

b.Analiza factorială a cifrei de afaceriAnaliza factorială a cifrei de afaceri are în vedere determinarea

aportului diferiţilor factori de influenţă asupra modificării acesteia, precum şi identificarea măsurilor pentru redresarea sau îmbunătăţirea rezultatelor.

Factorii cu influenţă asupra cifrei de afaceri sunt multiplii, unii cu acţiune directă, alţii cu acţiune indirectă, unii interni, alţii externi. Pentru analiza factorială aceşti factori sunt agregaţi sub formă de modele de analiză. Dezavantajele unor astfel de modele sunt date de faptul că iau în considerare simultan numai un număr limitat de factori, ceea ce necesită utilizarea mai multor modele factoriale în funcţie de complexitatea şi diversitatea problematicii analizate.

Aceste modele pot fi grupate în două categorii:- modele stabilite în funcţie de volumul vânzărilor şi al preţurilor de

vânzare;- modele stabilite în funcţie de potenţialul intern al întreprinderii.

52


b.1. Modele stabilite în funcţie de volumul vânzărilor şi al preţurilor de vânzare

Într-o întreprindere, mărimea cifrei de afaceri poate fi stabilită în funcţie de volumul fizic al producţiei vândute pe sortimente (q) şi de preţul de vânzare pe unitatea de produs (p):

.Volumul fizic al producţiei vândute reflectă atât influenţa unor factori

interni (potenţialul productiv, reţeaua de distribuţie, calitatea produselor, promovarea acestora pe piaţă etc.), cât şi influenţa unor factori externi (cererea manifestată pe piaţă, intensitatea concurenţei etc.). De asemenea, şi preţurile de vânzare regrupează influenţa mai multor factori, unii interni (politica de preţ promovată de întreprindere, calitatea produselor, costul de producţie), iar alţii externi (cererea manifestată pe piaţă, intensitatea concurenţei, tendinţele pieţei de desfacere, politica fiscală promovată de Guvern etc.).

Schema factorilor de influenţă, potrivit acestui model, se prezintă astfel:

iar influenţele factorilor se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lanţ. Pentru firma considerată se înregistrează următoarele valori ale influenţelor:

1. ;

2. ;

.

Creşterea cifrei de afaceri a fiecărei firme poate avea loc prin creşterea volumului producţiei vândute în funcţie de cerinţele pieţei şi de resursele disponibile ale fiecărei întreprinderi. De asemenea, un rol important în creşterea cifrei de afaceri îl are creşterea preţului de vânzare în funcţie de calitatea producţiei şi de evoluţia raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţă.

Între cei doi factori există o strânsă legătură. Astfel, de cele mai multe ori, o creştere a preţurilor de vânzare atrage după sine o reducere a vânzărilor, în timp ce o reducere a preţurilor conduce la creşterea volumului vânzărilor. Uneori însă, este posibil ca reducerea prea puternică a preţurilor de vânzare să conducă la reducerea vânzărilor, deoarece consumatorii asociază preţul cu calitatea. De aceea întreprinderea trebuie să găsească acel nivel al preţurilor de vânzare care să maximizeze cifra de afaceri.

Trebuie precizat faptul că primul factor conţine şi influenţa structurii producţiei vândute, care prin intermediul preţului diferenţiat pe produse acţionează asupra cifrei de afaceri.

53

CAp

q


Influenţa modificării structurii producţiei poate fi cuantificată prin calcularea unui preţ mediu de vânzare în cazul produselor omogene (exprimate în aceeaşi unitate de măsură).

,

unde:

gi - structura producţiei vândutep - preţul de vânzare pe produse

- preţul mediu de vânzare, pentru produsele omogene.

Influenţele acestor factori se calculează cu metoda substituirii în lanţ:1. Influenţa volumului fizic al producţiei vândute:

;2. Influenţa preţului mediu de vânzare

;2.1. Influenţa structurii producţiei vândute:

,unde:

2.2 Influenţa preţului de vânzare pe produse:;

.

Putem aprecia că modificarea structurii producţiei vândute în favoarea unor sortimente care sunt solicitate pe piaţă şi au preţuri de vânzare mai mari, reprezintă o cale importantă de creştere a cifrei de afaceri. Este însă necesar ca nivelul de profitabilitate al acestor produse să fie cel puţin egal cu cel al produselor cu preţ de comercializare mai mic.

b.2. Modele stabilite în funcţie de potenţialul intern al întreprinderii

Pentru analiza factorială se mai pot folosi şi alte modele ce pun în evidenţă influenţa factorilor interni. Astfel, dacă dorim să urmărim legătura

54

CAq

pgi

p


dintre cifra de afaceri şi modul de utilizare a resurselor umane şi materiale putem folosi următorul model:

,

unde: - numărul mediu de salariaţi;Wa - productivitatea muncii (Wa);Gv - gradul de valorificare a producţiei fabricate.La rândul ei productivitatea muncii poate fi privită în funcţie de gradul

de înzestrare tehnică a muncii cu mijloace fixe (It) şi de eficienţa utilizării mijloacelor fixe (E):

.

În acest caz schema factorilor de influenţă se prezintă astfel:

Exemplu:Pentru aplicarea metodologiei de analiză a cifrei de afaceri vom

considera următorul exemplu:Tabelul 2.8.

IndicatoriAn de bază

An curent

Indice %

1. Cifra de afaceri (CA) 10000 12000 120,00%2. Producţia fabricată (Qf) 10900 12800 117,43%3. Numărul mediu de salariaţi ( Ns ) 105 100 95,24%4. Valoarea medie a mijloacelor fixe (Mf)

1100 1200 109,09%

5. Productivitatea muncii (Wa ) 103,81 128 123,30%6. Înzestrarea tehnică a muncii (It) 10,48 12,00 114,55%7. Eficienţa mijloacelor fixe (E) 9,91 10,67 107,65%8. Gradul de valorificare a producţiei fabricate (Gv)

0,917 0,938 102,19%

mii lei.Influenţele factorilor le stabilim cu ajutorul metodei substituirilor în

lanţ:

55

CA

Ns

Wa

Gv

It

E


1. Influenţa numărului de salariaţi:

;

2. Influenţa productivităţii muncii:

,

din care:2.1 Influenţa înzestrării tehnice a muncii:

;

2.2 Influenţa eficienţei utilizării mijloacelor fixe:

;

3. Influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate:.

Creşterea cifrei de afaceri s-a realizat prin creşterea productivităţii muncii anuale atât ca urmare a creşterii eficienţei utilizării mijloacelor fixe, cât şi a înzestrării tehnice a muncii. În acelaşi timp observăm că a scăzut uşor numărul mediu de salariaţi, reducera care nu se apreciază neapărat ca fiind nefavorabilă, mai ales că productivitatea muncii a crescut. Gradul de valorificare crescut, dar este în continuare mai mic de 1, ceea ce semnifică o reducere a ritmului de creştere a stocurilor de produse finite, apreciată favorabil.

Cu ocazia analizei cifrei de afaceri este necesar să se studieze şi legătura dintre aceasta, capacitatea de producţie a întreprinderii şi gradul de satisfacere a cererii solvabile pentru anumite produse.

Astfel, capacitatea de producţie depinde de gradul de dotare tehnică a întreprinderii şi de resursele disponibile ale fiecărei întreprinderi.

Gradul sau coeficientul de utilizare a capacităţii de producţie (Ku) se poate stabili ca raport între producţia fabricată şi capacitatea de producţie maximă a întreprinderii (Cp):

.

Gradul de satisfacere a cererii estimate (Gs), se poate stabili ca raport între cifra de afaceri din activitatea de bază şi cererea estimată pentru acele produse (Ce):

.

56


De asemenea, în cadrul analizei se poate calcula un coeficient al vânzărilor totale sau cota globală de piaţă a unei întreprinderi (Kt), ca raport între vânzările întreprinderii dintr-un anumit produs (Vp), faţă de vânzările totale pe piaţă din acel produs (Vt):

.

Putem calcula în continuare şi un coeficient al vânzărilor pe segmente de piaţă (Ks) ca raport între vânzările unui produs al întreprinderii pe un segment de piaţă (Vps) şi vânzările totale pe segmentul de piaţă respectiv (Vs) din acel produs:

.

În funcţie de mărimea şi evoluţia acestor coeficienţi se pot face aprecieri cu privire la structura vânzărilor pe segmente de piaţă şi la evoluţia concurenţei pe aceste segmente de piaţă.

O imagine mai exactă asupra influenţei acestor factori asupra nivelului cifrei de afaceri se poate obţine utilizând următoarele modele:

unde: Pa - potenţialul de acoperire a cererii estimate.Potrivit acestor modele nivelul cifrei de afaceri este influenţat de nivelul

cererii estimate şi de gradul de satisfacere al acestei cereri. La rândul său acesta din urmă depinde de: potenţialul de acoperire a cererii (Pa), de gradul de utilizare a capacităţii de producţie şi de gradul de valorificare a producţiei fabricate. Schema factorilor de influenţă se prezintă astfel:

Influenţele factorilor pot fi calculate cu metoda substituirilor în lanţ. Legat de aceste influenţe, apreciem că nivelul cererii estimate reuneşte acţiunea mai multor factori externi (dimensiunea pieţei de desfacere, veniturile populaţiei, sezonalitatea etc.), în timp ce gradul de satisfacere al acesteia depinde, în principal, de acţiunile proprii al întreprinderii (nivelul capacităţii de producţie disponibile, gradul de utilizare al acesteia, gradul de valorificare al producţiei).

57

CA

Ce

Gs Ku

Pa

Gv


c. Analiza factorială a valorii adăugateAnaliza factorială a valorii adăugate are drept obiectiv identificarea

factorilor care influenţează evoluţia acesteia, precum şi cuantificarea influenţei acestora. În acest scop pot fi folosite mai multe modele de analiză.

Astfel, dacă se urmăreşte corelaţia dintre valoarea adăugată, producţia exerciţiului şi cheltuielile materiale, analiza acesteia se poate realiza pe baza următorului model:

.

Modificarea valorii adăugate se explică prin modificarea producţiei exerciţiului şi a valorii adăugate medii ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului

.Producţia exerciţiului poate fi privită şi ea în funcţie de timpul total

lucrat de salariaţi, exprimat în ore-om (T) şi de productivitatea orară a muncii (Wh), iar timpul total lucrat depinde de numărul mediu de salariaţi (Ns) şi timpul de lucru mediu pe un salariat ( ).

La rândul ei valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului () depinde de structura producţiei pe sortimente (g) şi de valoarea adăugată

la 1 leu producţie pe produse (va). Pe baza modelului prezentat se poate stabili următorul sistem factorial:

Exemplu:Pentru exemplificarea metodologiei de analiză vom considera următorul

exemplu:Tabelul 2.9.

Indicatori An de An

58

VA

Qe

Va

T

Wh

gi

va

Ns

t


bază curent1. Producţia exerciţiului (Qe) 12000 140002. Cheltuieli materiale (Cm) 7000 78003. Valoarea adăugată (VA) 5000 62004. Timpul total lucrat în ore-om (T) 165900 1600005. Nr. mediu de salariaţi (Ns) 105 1006. Timpul mediu de lucru pe un salariat în ore (t) 1580 16007. Productivitatea medie orară (Wh) 0,0723 0,08758. Valoarea adăugată medie la un leu producţie a exerciţiului ( )

0,417 0,443

9. Valoarea adăugată medie recalculată la 1 leu producţie ( )

- 0,425

Valoarea adăugată a crescut cu 1200 mii lei, creştere explicată, potrivit sistemului factorial prezentat, pe baza influenţei următorilor factori:

1) Influenţa producţiei exerciţiului:

din care, datorită modificării:1.1 Timpului total lucrat:

din care, datorită modificării:1.1.1. Numărului mediu de salariaţi:

1.1.2. Timpului mediu pe un salariat:

1.2 Productivităţii medii orare:

2) Influenţa valorii adăugate medii la 1 leu producţie a exerciţiului:

din care, datorită modificării:

59


2.1 Structurii producţiei exerciţiului:,

unde:

2.2 Valorii adăugate la 1 leu producţie pe produse:.

Din analiza efectuată rezultă că ambii factori de influenţă direcţi au avut influenţă favorabilă asupra creşterii valorii adăugate.

Astfel producţia exerciţiului, care reprezintă factorul extensiv, a contribuit la creşterea valorii adăugate cu 833,33 mii lei, adică cu 69,44% din creşterea totală, în timp ce valoarea adăugată ce revine la 1 leu producţie a exerciţiului, ca factor intensiv, a avut o contribuţie de 366,67 mii lei (30,54%).

Creşterea producţiei exerciţiului s-a datorat în primul rând creşterii productivităţii orare a muncii, care reflectă aspectul calitativ al folosirii forţei de muncă, dar şi unei uşoare creşteri a timpului mediu lucrat de un salariat. Timpul total lucrat de salariaţi a scăzut, ceea ce a condus la o reducere a valorii adăugate cu 177,82 mii lei, scădere datorată reducerii numărului mediu de salariaţi. Reducerea numărului de salariaţi poate fi justificată de restructurarea activităţii firmei, sau de achiziţionarea unor mijloace fixe mai performante, a căror utilizare necesită mai puţin personal.

Cel de-al doilea factor direct, valoarea adăugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului a contribuit la creşterea valorii adăugate. În ceea ce priveşte influenţa modificării structurii producţiei aceasta se apreciază ca fiind justificată în măsura în care ea răspunde cerinţelor pieţei de desfacere.

În urma analizei efectuate rezultă că pentru creşterea valorii adăugate se poate acţiona pe următoarele direcţii:

- creşterea productivităţii orare a muncii, ca urmare a îmbunătăţirii calificării forţei de muncă;

- o mai bună utilizare a timpului de lucru al muncitorilor prin eliminarea pierderilor de timp, mai ales a celor nejustificate;

În cadrul valorii adăugate totale cea mai mare pondere o deţine valoarea adăugată aferentă producţiei vândute, sau valoarea adăugată realizată. Pentru analiza acesteia poate fi folosit următorul model, care permite stabilirea valorii adăugate pe fiecare produs în parte:

VA = .

unde: q – volumul producţiei vândute;va – valoarea adăugată pe produse;

60


p – preţul de vânzare pe produse;cm – cheltuielile materiale pe unitatea de produs;Pentru calculul acesteia vom considera următorul exemplu:

Tabelul 2.7.Indicatori An de

bazăAn

curentCifra de afaceri 10000 12000Cheltuieli materiale aferente cifrei de afaceri 5800 6600Producţia vândută în perioada curentă exprimată în: - preţul anului de bază - chelt. cu materialele pe produs din anul de bază

--

112006100

Valoarea adăugată aferentă producţiei vândute 4200 5400

Deci, valoarea adăugată aferentă producţiei vândute a crescut cu 1200 mii lei, situaţie apreciată favorabil.

Schema factorilor de influenţă, în acest caz, se prezintă astfel:

Influenţele acestor factori se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lanţ, astfel:

1. Influenţa volumului fizic al producţiei

,

unde:Iq - indicele volumului fizic al producţiei.

;

2. Influenţa structurii producţiei:

61

VA

q

s

vacm

p


3. Influenţa valorii adăugate pe produs:

din care:3.1 Influenţa cheltuielilor materiale pe produs:

3.2 Influenţa preţului de vânzare:

În urma acestei analize, constatăm că sporirea volumului vânzărilor cu 12% a condus la creşterea valorii adăugate cu 504 mii lei, aspect apreciat favorabil.

Modificarea structurii producţiei a condus la creşterea valorii adăugate cu 396 mii lei, datorită creşterii ponderii produselor cu o valoare adăugată mai mare decât media pe întreprindere. O asemenea influenţă nu reflectă efortul propriu al firmei şi, de aceea, trebuie corelată cu cererea manifestată pe piaţă pentru aceste produse.

Pe seama influenţei valorii adăugate pe produs, valoarea adăugată totală a crescut cu 300 mii lei. Această creştere s-a datorat creşterii preţurilor de vânzare într-un ritm superior creşterii cheltuielilor materiale pe produse, pe ansamblu firmei situaţia prezentându-se favorabil.

2.5. Efectele modificării indicatorilor valorici ai producţiei asupra principalilor indicatori economico-financiari

a. Principalele consecinţe ale modificării cifrei de afaceriCifra de afaceri reprezintă principalul indicator care măsoară rezultatele

din activitatea de producţie şi comercializare. Modificarea acesteia are o serie de consecinţe asupra principalilor indicatori economico-financiari ai întreprinderii:

1. Asupra eficienţei utilizării mijloacelor fixe:

62


2. Asupra cheltuielilor totale ce revin la 1.000 lei cifră de afaceri:

3. Asupra cheltuielilor de exploatare ce revin la 1.000 lei cifră de afaceri:

4. Asupra profitului aferent cifrei de afaceri:

5. Asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante:

b. Principalele consecinţe ale modificării valorii adăugate Dată fiind importanţa valorii adăugate pentru caracterizarea activităţii

de producţie şi comercializare, în cadrul analizei este necesar să se calculeze şi efectele modificării acesteia asupra unor indicatori de eficienţă cum ar fi:

1. Asupra eficienţei utilizării mijloacelor fixe:

;

2. Asupra cheltuielilor totale (Ct) la 1000 lei valoare adăugată:

.

3. Asupra fondului de salarii (Fs) la 1000 lei valoare adăugată:

În cadrul analizei se poate calcula şi influenţa modificării valorii adăugate asupra profitului şi a ratei rentabilităţii prin intermediul cifrei de afaceri şi a corelaţiei dintre valoarea adăugată şi cifra de afaceri.

TEST DE EVALUARE

1. Ce reprezintă producţia exerciţiului?

63


Răspuns:

2. Interpretaţi influenţa cu semnul minus a productivităţii muncii asupra producţiei exerciţiului:

Răspuns:

3. Ce reprezintă cifra de afaceri netă?Răspuns:

4. Interpretaţi influenţa cu semnul minus a gradului de valorificare al producţiei asupra cifrei de afaceri:

Răspuns:

5. Care sunt elementele componente ale valorii adăugate?Răspuns:

6. Interpretaţi influenţa cu semnul plus a structurii producţiei asupra valorii adăugate aferentă producţiei vândute:

Răspuns:

64

Producţia exerciţiului, ca indicator valoric de exprimare a producţiei, exprimă rezultatul direct şi util al activităţii industrial-productive pe o anumită perioadă de timp (lună, trimestru, an). Aceasta cuprinde valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor realizare de firmă în cursul perioadei.

Cifra de afaceri netă (CA), exprimă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate în preţurile pieţei. Cuprinde totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor într-o perioadă de timp, precum şi veniturile din subvenţii pentru exploatare.

Valoarea adăugată cuprinde următoarele elementelor: cheltuielile cu personalul (Cs); impozitele şi taxele (IT); cheltuielile cu amortizarea (A); cheltuieli financiare (CF) şi profitul net (Pn).

VA = Cs + IT + A + CF + Pn.


ExerciţiiExemple rezolvate:Producţia exerciţiului unei firme cuprinde:a) Valoarea producţiei vândute;b) Valoarea mijloacelor fixe vândute de întreprindere;c) Valoarea mijloacelor fixe realizate în regie proprie pentru necesităţi proprii;d) Dobânzile încasate;e) Veniturile din vânzarea mărfurilor;Rezolvare

●○●○○Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numărului de salariaţi = 105%; Indicele gradului de valorificare a producţiei fabricate = 101%; Indicele gradului de înzestrare tehnică a muncii = 95%. Aceasta semnifică:a) A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienţa utilizării mijloacelor

fixe şi stocul de produse finite;b) Au crescut productivitatea muncii şi eficienţa utilizării mijloacelor fixe, dar

s-a redus stocul de produse finite;c) Au scăzut productivitatea muncii, eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi

stocul de produse finite;d) A scăzut productivitatea muncii, a crescut eficienţa utilizării mijloacelor

fixe şi s-a redus stocul de produse finite;e) A crescut cifra de afaceri şi productivitatea muncii, dar s-a redus eficienţa

utilizării mijloacelor fixe;Rezolvare

○○○●○Indicele valorii adăugate (IVA) este mai mare decât indicele producţiei exerciţiului (IQex). Aceasta reflectă:a) O reducere a profitului;b) O creştere a ponderii consumurilor provenind de la terţi în producţia

exerciţiului;c) O reducere a ponderii consumurilor provenind de la terţi în producţia

exerciţiului;d) O reducere a productivităţii muncii;e) O utilizare mai bună a timpului de lucru al muncitorilor.Rezolvare

○○●○○

De rezolvat:Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a) Producţia vândută este evaluată în preţuri de vânzare;

65


b) Producţia imobilizată este evaluată în preţuri de vânzare;c) Producţia vândută este evaluată în costuri de producţie;d) Producţia imobilizată este evaluată în costuri de producţie;e) Producţia exerciţiului cuprinde veniturile din vânzarea mărfurilor;

○○○○○

Indicele Herfindhal, calculat pentru o firmă care realizează cinci produse, poate avea următoarele valori şi semnificaţii:a) H = 0 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;b) H = 0.2 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;c) H = 0.1 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;d) H = 1.2 şi semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;e) H = 0.9 şi semnifică o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;

○○○○○

Indicele producţiei exerciţiului = 108%; Indicele valorii adăugate = 105%; Indicele productivităţii anuale a muncii (calculată pe baza producţiei exerciţiului) = 97%. Aceasta semnifică:a) Creşterea numărului de personal şi reducerea ponderii consumurilor

provenind de la terţi;b) Scăderea numărului de personal şi reducerea ponderii consumurilor

provenind de la terţi;c) Creşterea numărului de personal şi a ponderii consumurilor provenind de la

terţi;d) Sporirea productivităţii muncii şi reducerea numărului de personal;e) Scăderea numărului de personal şi a productivităţii muncii;

○○○○○

REZUMATUL TEMEI

Activitatea de producţie în întreprinderile industriale, reprezintă o latură importantă a activităţii acestor unităţi, care se reflectă asupra rezultatelor economico-financiare obţinute de fiecare întreprindere. Scopul acestei activităţii îl constituie realizarea unor produse, lucrări şi servicii care să satisfacă anumite nevoi sociale şi obţinerea unui profit.

Pentru exprimarea rezultatelor din activitatea de producţie, la nivelul firmei, se utilizează un sistem de indicatori valorici care cuprinde: producţia exerciţiului, cifra de afaceri şi valoarea adăugată.

66


În scopul identificării măsurilor ce trebuie luate pentru creşterea nivelului acestor indicatori se impune o analiză separată a fiecăruia, pe următoarele obiective:

- stabilirea dinamicii indicatorilor, pe baza modificărilor absolute şi procentuale intervenite în nivelul lor;

- analiza structurală, în scopul stabilirii contribuţiei elementelor componente la realizarea întregului;

- analiza factorială, ce vizează stabilirea factorilor de influenţă şi determinarea influenţei acestora asupra modificării indicatorilor analizaţi.

- stabilirea consecinţelor modificării acestora asupra principalilor indicatori economico-financiari.

67

2 ind prod

Documents