curriculum maistru const. civile, ind. si agricole

CURRICULUM PENTRU ŞCOALA DE MAIŞTRI

DOMENIUL: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICECALIFICARE PROFESIONALĂ: MAISTRU CONSTRUCŢII CIVILE,

INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

CRAIOVA 2004

1

INTRODUCERE

Curriculum pentru şcoala de maiştrii domeniul: construcţii şi lucrări publice, calificare profesională: maistru construcţii civile, industriale şi agricole îşi propune formarea unor competenţe tehnice, competenţe de organizare, de conducere a unei echipe de lucru de adaptare la cerinţele pieţii muncii, la dinamica evoluţiei tehnologice pentru dezvoltarea unei personalităţi autonome şi creative.

Curriculum s-a dezvoltat pe module la pregătirea în specialitate la care s-a adăugat pregătirea generală şi pregătirea opţională precum „Educaţia antreprenorială, Limba engleza aplicată” şi altele.

Sistemul modular de pregătire profesionala constituie o combinaţie de module care permite oricărei persoane, indiferent de vârsta ori de formarea sa iniţiala, sa înveţe o meserie, sa se perfecţioneze sau sa-si actualizeze cunoştinţele, sa se familiarizeze cu noile tehnici pentru ca ulterior, daca va fi nevoie, sa se poată reorienta unor spre însuşirea unei alte meserii.

Sistemul modular prezintă următoarele avantaje: - este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând sa le pună mai bine în valoare; - fiind o structura elastica, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; - permite individualizarea învăţării si articularea educaţiei formale si informale; - oferă maximul de deschideri, pe de o parte în plan orizontal, după parcurgerea unui modul sau a unei serii de module, subiectul se poate reorienta sau retrage din învăţământ, iar pe de alta parte, în plan vertical, peste modulele parcurse (respectiv în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscriu perfect în linia imperativului educaţiei permanente;

Modulul este ansamblul care poate fi parcurs independent oferind cursanţilor cunoştinţe si abilităţi precise pe care beneficiarii Ie pot verifica în diferite faze ale însuşirii cunoştinţelor.

Abordarea curriculara cuprinde toţi factorii care concura la realizarea procesului de învăţământ: obiective, conţinut, condiţii materiale, metode didactice, metode si parametrii de evaluare.

Concret în cazul nostru, maistrul construcţii civile, industriale şi agricole coordonează funcţionarea punctelor de lucru, asigura planificarea operaţiilor de diagnosticare, întreţinere si reparare, întocmeşte documentele aferente, urmăreşte respectarea graficelor de activităţi, asigura interfaţa cu beneficiarii.

Finalităţile învăţământului tehnic derivă din idealul educaţional formulat în Legea Învăţământului. Finalităţile şcolii de maiştrii propun formarea unui absolvent în măsură sa decidă asupra propriei cariere, să se integreze activ în viaţa socială. Pentru a răspunde exigenţelor acestui nivel de pregătire este necesar:

– formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a dezvolta probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii

– valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul superior

– dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socio-culturale diferite: familie, prieteni, mediu profesional etc.

2

– dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe

– cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii în scopul împlinirii profesionale şi a promovării unei vieţi de calitate

– formarea autonomiei moraleIn contextul asumării acestor finalităţi, s-a impus necesitatea gândirii unui nou

mod de abordare a curriculumului, pornind de la elementele specifice politice curriculare şi terminând cu cele legate de implementare şi evaluare.

O atenţie deosebită se va acorda elaborării proiectului de absolvire pentru care s-au alocat în planul de învăţământ 90 de ore. Profesorii îndrumători au responsabilitatea de a transmite la timp temele proiectului, de a organiza şi desfăşura întocmirea proiectului în şcoală şi în şantierul de construcţii montaj. Prin tematică se va stabili ca proiectul să cuprindă 2 părţi: parte scrisă, parte desenată.

3

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Calificare profesională: MAISTRU CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLECursuri cu durata de doi ani

Tipuri de pregătire

Modul / DisciplinăOre / săptămână

Anul I Anul IISem. I Sem. II Sem. I Sem. II

I. Pregătire generală

Tehnologii asistate de calculator (D) 2 2 2 2Materiale de construcţii şi instalaţii (M1) 2 2 1 1Desen de construcţii şi instalaţii (M2) 3 3 2 2Legislaţia muncii (D) 1 1 - -Evidenta contabilă primară (D) 1 1 - -Economia şi organizarea întreprinderii (D) 1 1 1 1Total I 10 10 6 6

II. Pregătire de specialitate

Tehnologie de specialitate (construcţii şi lucrări publice) (M3)

4 4 5 5

Elemente nestructurale (M4) 1 1 - -Protecţia muncii, PSI (D) 1 1 - -Echipamente si utilaje folosite in construcţii (M5)

1 1 1 1

Protecţia mediului (D) - - 1 1Total II 7 7 7 7

III. Pregătire opţională

Reabilitarea construcţiilor (M8) 2 2 1 1Managementul calităţii (M7) - - 2 1Limba modernă aplicată (Lb. engleză) (D) 1 1 1 1Educaţie antreprenoriala (M6) - - 1 2Total III 3 3 5 5Total ore teorie pe săptămână 20 20 19 19

IV Practică de proiect

Proiect de absolvire 90

Notă privind practica: Practica de proiect (documentarea şi finalizarea proiectului de absolvire) se organizează în ultimele trei săptămâni de şcolarizare, sem. IV cu 30 ore pe săptămână.

4

Planul de învăţământ

Disciplina/modulul

Ore / SăptămânaAnul I Anul II

SemI

SemII

SemIII

SemIV

1.Limba modernă aplicată(Disciplină) 1 1 1 12.Tehnologii asistate de calculator (Disciplină)

2 2 2 2

3.Economia şi organizarea întreprinderii (Disciplină)

1 1 1 1

4.Evidenta contabilă primară (disciplină) 1 1 - -5.Materiale de construcţii si instalaţii (M1) 2 2 1 16.Desen tehnic de construcţii si instalaţii (M2)

3 3 2 2

7. Tehnologie de specialitate (Tehnologia lucrărilor de construcţii) (M3)

4 4 5 5

8.Elemente nestructurale (M4) 1 1 - -9.Echipamente si utilaje folosite in construcţii (M5)

1 1 1 1

10.Protecţia muncii, PSI (disciplină) 1 1 - -11.Educatie antreprenoriala (M6) - - 1 212.Managementul calităţii (M7) - - 2 113.Reabilitarea construcţiilor (M8) 2 2 1 114.Protecţia mediului (disciplină) - - 1 115.Legislaţia muncii (disciplină) 1 1 - - Total ore pregătire teoretica pe săptămână 20 20 18 18 Practica de proiect - - - 90

5

ORGANIZAREA MODULELOR ANUL I

Săptămâni M12 ore/s

M23 ore/s

M34 ore/s

M41 ore/s

M51 ore/s

M82 ore/s

1. M1 M2 M3 M4 M5 M82. M1 M2 M3 M4 M5 M83. M1 M2 M3 M4 M5 M84. M1 M2 M3 M4 M5 M85. M1 M2 M3 M4 M5 M86. M1 M2 M3 M4 M5 M87. M1 M2 M3 M4 M5 M88. M1 M2 M3 M4 M5 M89. M1 M2 M3 M4 M5 M810. M1 M2 M3 M4 M5 M811. M1 M2 M3 M4 M5 M812. M1 M2 M3 M4 M5 M813. M1 M2 M3 M4 M5 M814. M1 M2 M3 M4 M5 M815. M1 M2 M3 M4 M5 M816. M1 M2 M3 M4 M5 M817. M1 M2 M3 M4 M5 M818. M1 M2 M3 M4 M5 M819. M1 M2 M3 M4 M5 M820. M1 M2 M3 M4 M5 M821. M1 M2 M3 M4 M5 M822. M1 M2 M3 M4 M5 M823. M1 M2 M3 M4 M5 M824. M1 M2 M3 M4 M5 M825. M1 M2 M3 M4 M5 M826. M1 M2 M3 M4 M5 M827. M1 M2 M3 M4 M5 M828. M1 M2 M3 M4 M5 M829. M1 M2 M3 M4 M5 M830. M1 M2 M3 M4 M5 M831. M1 M2 M3 M4 M5 M832. M1 M2 M3 M4 M5 M833. M1 M2 M3 M4 M5 M834. M1 M2 M3 M4 M5 M835. M1 M2 M3 M4 M5 M8

6

ORGANIZAREA MODULELOR ANUL II

Săptămâni M11 ore/s

M23 ore/s

M35 ore/s

M51ore/s

M61,5 ore/s

M71,5 ore/s

M81 ore/s

1. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M82. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M83. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M84. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M85. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M86. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M87. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M88. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M89. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M810. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M811. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M812. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M813. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M814. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M815. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M816. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M817. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M818. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M819. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M820. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M821. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M822. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M823. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M824. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M825. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M826. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M827. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M828. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M829. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M830. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M831. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M832. M1 M2 M3 M5 M6 M7 M8

7

LISTA DISCIPLINELOR/MODULELOR RECOMANDATE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: MAISTRU CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

ANUL I

Nr. crt.

Denumire TipModul Disciplină

1. Limba modernă (Disciplină) x2. Tehnologii asistate de calculator

(Disciplină)x

3. Economia şi organizarea întreprinderii (Disciplină)

x

4. Evidenta contabilă primară (disciplină) x5. Materiale de construcţii si instalaţii

(M1)M1

6. Desen tehnic de construcţii si instalaţii (M2)

M2


M3

8. Elemente nestructurale (M4) M49. Echipamente si utilaje folosite in

construcţii (M5)M5

10. Protecţia muncii, PSI (disciplină) X11. Reabilitarea construcţiilor (M8) M812. Legislaţia muncii (disciplină) X

8

LISTA DISCIPLINELOR/MODULELOR RECOMANDATE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: MAISTRU CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

ANUL II

Nr. crt.

Denumire TipModul Disciplină

1. Limba modernă aplicată(Disciplină) X2. Tehnologii asistate de calculator

(Disciplină)X

3. Economia şi organizarea întreprinderii (Disciplină)

X

4. Educaţie anteprenorială M65. Materiale de construcţii si instalaţii

(M1)M1

6. Desen tehnic de construcţii si instalaţii (M2)

M2


M3

8. Managementul calităţii M 79. Echipamente si utilaje folosite in

construcţii (M5)M5

10. Protecţia mediului X11. Reabilitarea construcţiilor (M8) M8

9

DISCIPLINA: LIMBA MODERNĂ APLICATĂ

Anul I: 35 s x 1 ora = 35 oreAnul II: 32 s x 1 ora = 32 ore

Introducere

Cursurile se adresează elevilor de la şcoala de maiştri, anul I şi II. Deoarece nivelul de stăpânire a unor aspecte funcţionale ale limbii engleze este de regulă scăzut sub aspectul utilizării adecvate a limbii în contexte socio-profesionale şi tehnice, considerăm că este util să oferim elevilor de la şcoala de maiştri posibilitatea de a exersa deprinderi necesare pentru a-şi crea competenţe de receptare, producere şi comunicare în domeniul tehnic. Pentru aceasta au fost derivate din competenţe generale ale disciplinei noi competenţe specifice utilizării limbii engleze tehnice şi noi conţinuturi pentru activităţi cu un preponderent caracter comunicativ, practic aplicativ, pe baza unor materiale autentice. Acestea vor crea oportunităţi de a exersa limba engleză în contexte situaţionale specializate realiste şi îi vor ajuta pe elevi să-şi îmbunătăţească competenţe de utilizare practica a limbii în situaţii de comunicare legate de domeniul specialităţii. Competenţele specifice vizează trăsăturile specifice ale registrului tehnic al limbii engleze. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare se realizează prin desprinderea ideilor esenţiale din prezentări orale / conversaţii în limbaj standard, pe teme de specialitate. Şi identificarea unor detalii specifice în mai multe texte de specialitate scrise, autentice, pentru a îndeplini o sarcină de lucru. Pentru aceasta se folosesc următoarel conţinuturi: prezentări orale pe teme de specialitate, interviuri, rapoarte orale, rapoarte şi referate scrise, fragmente de text de specialitate, documente din domeniul specialităţii.

Pentru producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare se vor avea în vedere conţinuturi de tipul: raport oral/scris, descrieri de fenomene, procese, paragrafe, texte, documente pe teme de specialitate, texte funcţionale de specialitate, formulare diverse pentru vizarea competenţelor: producerea unui raport oral/scris asupra unei teme/proiect individual/de grup pe o temă de specialitate, prezentarea structurată, cu argumente, în scris sau oral, a unei opinii, poziţii, idei, ipoteze legate de specialitate.

Realizarea de interacţiuni în comunicarea orala sau scrisă vizează următoarele funcţii ale limbii: a confirma acordul/dezacordul, a cere repetarea unei replici/informaţii, a face presupuneri, a susţine cu argumente opinii personale.

De asemenea, elevii vor avea posibilitatea să-şi dezvolte valori şi atitudini privind universul spiritual şi cultural tehnic anglo-saxon.

Pentru elevii şcolii de maiştri este important să obţină astfel de competenţe pentru o mai uşoară inserţie socio-profesională şi pentru accesul pe piaţa muncii.

10

STRUCTURA CONŢINUTURILOR LA DISCIPLINA: LIMBA MODERNĂ APLICATĂ – ANUL I ŞI ANUL II

OBIECTIVELE SI MOTIVATIA

CONTINUT TEMATICMETODE SI

PROCEDEEMIJLOACE SI

MATERIALE DIDACTICECRITERII DE

EVALUARESa traduca unele

texte de specialitate din engleza in romana si invers (cu ajutorul dicţionarului)

Să transpună unele informaţii de specialitate, din texte (audiate sau citite) în formă grafică şi invers

Să ia notiţe pe baza observării unor procese sau a audierii unui text

Să transpună informaţiile din notiţe sub formă de text coerent, oral sau scris.

Elemente de construcţie a comunicării. Corespondenţa timpurilor, exprimarea modalităţii, elemnte de vocabular specializat

- simularea;- exercitii

auditive;- expunere;- conversatia;- lectrura

explicativa;- lectura

independenta.

- culegere de texte;- dictionare si

enciclopedii;- planse fotografice

si desene;- reviste si carti de

specialitate- texte referitoare la

aspecte teoretice şi practice ale specialităţii

- foloseste dictionare;

- traduce texte;- elaboreaza texte;- converseaza, pe

baza vocabularului cunoscut

- sa dialogheze cu persoane straine;

- sa participe la conversatii

Conversatii- prezentarea, stabilirea de

contact cu o persoana necunoscuta;- relatii interpersonale

- conversatie;- dialog;- exercitii de

aplicare

- carti, reviste de specialitate;

- planse;- prospecte

- stabileste relatii cu persoane straine, in functie de situatiile create

- sa utilizeze vocabularul in cazul diferitelor activitati;

- sa dialogheze in locuri publice;

- sa intretina relatii interpersonale

Activitati:- activitate zilnica;- convorbire telefonica;- la magazin;- la sediu de firma;- la spectacole;- la unitati de cazare;- in calatorii;

- conversatie dirijata;

- descoperire

- carti, reviste de specialitate;


- intocmeste programul activitatii zilnice individuale;

- dialogheza in locuri publice in functie de specificul activitatii;

- intretine relatii interpersonale

11

- sa se prezinte;- sa prezinte pe

altcineva;- sa puna si sa

raspunda la intrebari;- sa scrie un CV

atunci cand face o angajare

Interviuri, CV:- interviu;- participare la discutii;- biografie scrisa

- simulare;- problematizare;- studiu de caz;- interpretare de

rol

- casete audio si video;

- folii;- diverse CV

- evalueaza CV-ul unui coleg

- sa inteleaga termenii utilizati;

- sa se faca inteles

Informatii personale:- familia;- relatii de familie

- problematizare;- simulare;- interpretare de

rol

- casete audio si video;

- folii- realizeaza

dialoguri situationale

- sa descrie si sa dea detalii asupra unor profesiuni specifice domeniului;

- sa conceapa o cerere de angajare si sa dea raspuns la o asemenea cerere

Meserii si profesiuni:- oameni si meserii;- viitoarea meserie;- fisa postului

- studiu de caz;-

problematizarea;- conversatia

dirijata

- afise;- planse;- prospecte

Concepe o cerere de angajare pentru o anumita meserie

- sa cunoasca terminologia tehnica de specialitate

Locul de munca:- masini si unelte;- aparatura;- proces de productie;- materiale;- comenzi;- termeni de specialitate

- studiu de caz;- conversatia.


Sa realizeze un dialog situational

- sa redacteze scrisori catre persoane cu activitati diferite

Corespondenta:- redactare scrisori

- problematizare;- corespondenta;- studiu de caz.

- carti, reviste de specialitate

- redactare corespondentei in functie de activitate

12

Recomandări pentru activităţi de învăţare

Se recomandă utilizarea metodelor active care să îmbine permanent elementele teoretice cu

cele practice. La stabilirea obiectivelor se va ţine cont de competenţele specifice urmărite. Se

utilizează texte de specialitate, prospecte, ştiri şi informaţii din mass-media şi documente din

domeniul specialităţii.

Evaluarea se va realiza prin tehnici tradiţionale şi alternative: probe orale, scrise, observaţii sistematice, proiecte, portofolii.

Universul tematic va cuprinde descoperiri ştiinţifice şi tehnice şi texte referitoare la aspecte teoretice şi practice ale specialităţii.

Bibliografie

Dicţionar tehnic E-R şi R-E, Ed. TehnicăIAMI Iron Age Metalworking International, 1978-1986Bantaş A et. Al., Limba Engleză – Ştiinţă şi tehnică, EDP, Bucureşti, 1981Levitchi L., Îndrumar pentru traducătorii din limba engleză, TUB, Bucureşti, 1981Lipnitsky A, The Melting of Cast Iron and Non-ferrous Allozy, peace Publishers, Moscow, 1975Patrascu O, Translation – Orientted Approach to Teaching EST, Galaţi, 1988

13

DISCIPLINA: TEHNOLOGII ASISTATE DE CALCULATORAnul I: 35 s x 2 ore/s = 70 oreAnul II: 32 s x 2 ore/s = 64 ore

Introducere

Disciplina ,,Tehnologii asistate de calculator” îşi propune să asigure dobândirea unor cunoştinţe de informatică la nivel de cultură generală, necesare unor activităţi cu caracter aplicativ utile în mediul în care se desfăşoară activitatea.

Pornind de la faptul că nu există domeniu de activitate unde să nu se prelucreze şi să nu se transmită informaţii atât în cadrul domeniului respectiv cât şi spre exteriorul lui, afirmăm că azi informaţia este foarte preţioasă, ea trebuie stocată, prelucrată şi transmisă în condiţii care asigură corectitudine şi exactitate, deci la nivel profesional.

Din dorinţa de a pregăti un utilizator şi nu un creator de soft , dorim să formăm un specialist care să perceapă calculatorul ca pe un instrument de lucru absolut necesar în condiţiile modernizărilor tehnologice, un instrument prin care să-şi valorifice superior capacitatea de muncă şi creativitatea şi să-şi reducă timpul de lucru.

14

Structura şi organizarea conţinuturilor disciplinei:TEHNOLOGII ASISTATE DE CALCULATOR

Obiective Conţinutul tematicMetode şi procedee

Resurse materiale

Criterii de evaluare

Să cunoască părţile principale ale unui calculator;Să ştie ce este unitatea centrală, unităţile de stocare, monitorul, tastatura, mouse-ul;Să se familiarizeze cu imprimanta, scannerul;

Noţiuni generale despre calculatoare:

Evoluţia sistemelor de calcul Structura generală a unui sistem de calcul Funcţionarea unui calculator

Instruire teoretică;

Activitate individuală

Tabla, calculator

Recunoaşte părţile principale ale calculatorului; specifică care este unitatea centrală, unităţile de stocare, monitorul, tastatura, mouse, imprimanta, scannerul

Să cunoască cum se lansează şi se execută comenzile;

Sisteme de operare:

Definiţia noţiunii de sistem de operare Funcţiile unui sistem de operare Tipuri de sisteme de operare Gestiunea fişierelor în Windows Personalizarea SO Windows Accesorii ale SO



Tabla, calculator

Lansează şi execută comenzi

Să organizeze fişiereleSă denumească fişiereleSă organizeze directoareleSă specifice complet un nume de fişierSă poată schimba unitatea şi directorul curentSă şteargă / copieze fişierele şi

Organizarea fişierelor şi a directoarelor

Organizarea fişierelor Denumirea fişierelor Organizarea directoarelor Specificarea completă a unui nume de fişier Principalele comenzi asupra fişierelor:



Tabla, calculator

Fişe de lucru

Organizează şi denumeşte fişiereOrganizează directoareleSchimbă unitatea şi directorul curentŞterge fişiere şi directoare Copiază fişiere

15


Resurse materiale


directoarele creare, salvare, ştergere, mutare

Să instaleze programele utilitareSă arhiveze fişierele şi directoarele specificateSă dezarhiveze fişiere, directoare

PROGRAME UTILITARE

Programe de gestiune a fişierelor Programe de arhivare Programe antivirus



Tabla, calculator

Arhivează fişiere, directoareSchimbă atributele fişierelorDevirusarea calculatorului

Să formateze documenteleSă folosească corpurile de litereSă seteze marginileSă adauge antete şi note de subsolSă creeze coloane, tabeleSă numeroteze paginile

EDITOARE DE TEXTE

Noţiuni introductive Elementele ferestrei Microsoft Word XP Crearea unui nou document Deschiderea documentului existent Moduri de vizualizare a unui document Salvarea documentului Operaţii de editare (căutare, înlocuire,

copiere, mutare, refacere) Formatare la nivel de caracter Formatare la nivel de paragraf Utilizarea listelor Aranjarea textului în coloane Formatare la nivel de pagină Inserarea notelor de subsol Inserarea antetelor Inserarea tabelelor într-un document Inserarea obiectelor grafice în text Listarea unui document la imprimantă

Activitate practică independentă

Calculator

Fişe de lucru

Procesează documenteAlege fonturi şi mărimi de litereSetează margini şi aliniază texteAdaugă antete şi note de subsolCreează coloane, tabele şi listeEfectuează comutarea şi mutarea textelorRedimensionează pagina de lucruRedimensionează caracterul, paragrafulListează documente

16


Resurse materiale


Să utilizeze toate instrumentele de lucruSă folosească lupaSă introducă texteSă utilizeze dreptunghiul şi elipsa

EDITOARE DE IMAGINI

Noţiuni introductiveElementele ferestrei PaintOperaţii de bază cu fişiere graficeDesenarea liniilor, curbelor. Colorarea elementelor grafice. Ştergerea elementelor grafice. Schimbarea modului de vizualizare pe ecran a desenelor. Tipărirea desenului. Inserarea unui desen în alt desen


Calculator Desenează cu ajutorul uneltelor puse la dispoziţie diferite entităţi graficeRealizează desene prin diferite metode

Să introducă dateleSă realizeze diferite operaţii asupra datelorSă listeze o foaie de calcul

Editorul de foi de calcul Microsoft ExcelLansarea în execuţieElementele ferestrei ExcelPrezentarea mecanismului de lucru cu celule şi referinţeCrearea, salvarea, listarea, vizualizarea foilor de calculFormatarea celulelor şi a documentuluiUtilizarea formulelor şi sortarea datelorGrafice


Calculator

Fişe de lucru

Realizează diferite operaţii asupra datelor introduseRealizează diferite diagrameListează foile de calcul

Să poată utiliza serviciile puse la dispoziţie de Internet

InternetCe înseamnă InternetServiciile reţelei InternetPoşta electronicăWorld Wide Web


Calculator Caută informaţii pe InternetExtrage şi transmite informaţii pe Internet

Identificarea tipurilor de date şi a operaţiilor Activitate Calculator

17


Resurse materiale


Să descrie diferite tipuri de date

Să organizeze, prelucreze date cu ajutorul bazelor de date

specifice acestoraBaza de date şi entităţile acesteiaDate şi informaţii: tipuri şi structuri de dateOperaţii specifice prelucrării unei baze de date: creare, adăugare, modificare, ştergere, căutare, sortare, vizualizarea conţinutului, tipărirea rapoartelor

practică independentă Identifică aplicaţiile care utilizează

bazele de datePrelucrează şi transmite informaţiile

Să identifice aparatele din producţie in funcţie de schemele blocSă prezinte avantajele utilizării calculatoarelor de proces

Sisteme de conducere numerice ale

proceselor industriale

Rolul şi locul unui sistem de conducere cu calculator. Calculatorul ca subsistem informaţional. Sistemul de interfaţă cu procesul. Consola operatorului de procesStructuri de conducere cu calculatoare de procesParticularităţi ale programării aplicaţiilor în timp real


calculator Identifică elementele din schemele prezentateRealizează noi scheme de conducere cu ajutorul calculatorului

Să realizeze determinăriSă identifice diferite modalităţi de optimizare a fluxului tehnologic

Utilizarea aplicaţiilor software generale şi specifice pentru rezolvarea unor probleme din domeniul propriu de activitateSofturi care oferă structuri de complexitate medie de aparatură virtualăDeterminări de laborator cu aparatură virtualăElemente de optimizare a fluxurilor tehnologiceImplementarea observaţiilor organizate asupra


Calculator Prelucrează informaţiile şi le transmite prin intermediul Internetului, dacă este cazulUtilizează aplicaţii specifice prelucrării pe maşini unelte cu comandă numerică

18


Resurse materiale


fluxurilor tehnologiceScenarii de optimizareAnaliza comparativă a proceselor tehnologice optimizateSchiţe şi scheme tehnologice specifice profilului de activitate, folosind aplicaţii de tip CAD

Să simuleze defecţiuni şi/sau avarii în procese tehnologice din industria de profilSă regleze parametrii din procesele tehnologiceSă monitorizeze procesele tehnologiceSă evalueze procesele tehnologice pe baza unor indicatori de calitate daţi

Utilizarea tehnicii de calcul în scopul monitorizării şi al controlului evenimentelor din cadrul unor procese specifice domeniuluiGestionarea computerizată a materiilor prime şi materialelor necesare procesului de producţie. Rapoarte periodice asupra activităţilor desfăşurate într-un proces tehnologic. Forme compacte de raportare pentru analizele de producţie, în grupScenarii algoritmizate de defect şi avarieElaborarea predicţiilor de defect/avarieGrade de amortizare a proceselor tehnologiceModalităţi de reglare a proceselor tehnologice cu ajutorul calculatoruluiSimularea elementelor de reglare şi a valorilor de prescriere prin mijloace software


calculator Prelucrează informaţiile şi le transmite prin intermediul Internetului, dacă este cazulUtilizează limbaje de programare specifice proceselor tehnologice utilizate

19

RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE

Studiul disciplinei ,,Tehnologii asistate de calculator” are caracter teoretic şi practic, predarea disciplinei se va desfăşura în laboratorul de informatică. Predarea disciplinei va fi orientată pe rezolvarea de probleme, utilizându-se preponderent metoda învăţării prin descoperire şi punându-se accent pe analiza problemei. Realizarea diferitelor proiecte în cadrul activităţilor practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă.

Prezentarea aspectelor de proiectare asistată de calculator trebuie să fie realizată în strânsă concordanţă cu standardele în vigoare referitoare la desenele tehnice. Este important să se sublinieze avantajele proiectării asistate de calculator (arhivare, parametrizare, automatizare a proiectării, conectare în sisteme informaţionale şi în procese tehnologice).

Pentru proiectarea didactică eficientă, profesorul trebuie să-şi propună finalizarea unei etape de instruire într-o şedinţă de lucru de 2 ore, astfel încât să nu mai fie necesară reluarea anumitor secvenţe dintr-o şedinţă anterioară.

Bibliografie

1. Emanuela Cerchez, Marinel Şerban – Tehnologia informaţiei, Ed. L&S Infomat, Buc., 19992. Radu Mârşan s.a. – Informatică aplicată, EDP, Bucureşti, 19953. Tudor Sorin s.a. – Tehnologia informaţiei, Ed. L&S Infomat, Buc., 19994. Dan Ionescu s.a. – Baze matematice pentru calculatoare numerice, Ed. tehnică, Buc., 19785. Ioan Odăgescu s.a. – Programarea avansată a calculatoarelor personale,Ed.Militară,Buc, 19936. Susanne Weixel – Word pentru Windows, Ed. Teora, Bucureşti, 19967. Joshua C. Nossiter – Utilizare Excel pentru Windows, Ed. Teora, Bucureşti, 19968. Jenna Howard, Michael Howard - Corel Draw, Ed. Teora, Bucureşti, 1996

20

DISCIPLINA: ECONOMIA ŞI ORGANIZAREA ÎNTREPRINDERII

Anul I: 35 săptămâni x 1 ora/s = 35oreAnul II: 32 săptămâni x 1 ora/s = 32ore

NOTA: Programa disciplinei „Economia şi organizarea întreprinderii” este valabilă cea elaborată de COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC BUCUREŞTI 2003 cu precizarea că bibliografia a fost adaptată pentru domeniul construcţiilor.

Introducere

Programa şcolară pentru disciplina Economia şi organizarea producţiei cuprinde noţiuni obligatorii pentru formarea unui maistru constructor.

Maistrul construcţii civile industriale şi agricole trebuie să fie capabil să desfăşoare o activitate de calitate în domeniul construcţiilor, corespunzător ocupaţiilor pe care le poate avea, prezentate în standardul ocupaţional şi unităţilor de competenţă cerute de agentul economic. Având în vedere transformarea economiei româneşti într-o economie de piaţă reală, în care se presupune că toţi agenţii economici trebuie să fie competitivi, viitorii maiştri din domeniul construcţiilor trebuie să răspundă acestor cerinţe. Parcurgerea conţinuturilor prevăzute va urmări formarea unor deprinderi preponderent practice, utilizarea limbajului economic de specialitate, analiza şi înţelegerea fenomenelor economice. De asemenea, se va urmări formarea capacităţii de a manifesta o conduită civilizată în cadrul echipei pe care o va conduce (sau din care face parte) şi căpătarea unor competenţe de comunicare bine dezvoltate. Rezolvarea unor probleme cu caracter economic, specifice domeniului de construcţii, ca şi aplicarea standardelor de calitate în efectuarea lucrărilor, constituie unul dintre obiectivele majore ale programei.

21

Structura şi organizarea conţinutului disciplinei: ECONOMIA ŞI ORGANIZAREA ÎNTREPRINDERII

Obiective Conţinut tematic

Metodologie Resurse Criterii de evaluareForme de activitate

Metode

Descrierea patrimoniului societăţii comerciale

Noţiunea de patrimoniu. Activul şi pasivul patrimonial. Noţiunea de gestiune şi gestionar. Drepturile şi obligaţiile gestionarilor în gestiunea bunurilor.Condiţii de angajare a gestionarilor. Constituirea de garanţii.Termenul pentru constatarea pagubelor în cadrul gestiunii economice şi termenul pentru emiterea deciziei de imputare.Asumarea angajamentului de plată. Revocarea şi contestarea deciziei de imputare sau a angajamentului de plata. Răspunderea gestionarului.

Prelegerea Conversaţia

Fise de lucruFolii

Documentaţie de specialitate

Definirea noţiunilor de patrimoniu, activul şi pasivul patrimonial, gestiune şi gestionar.

Enumerarea drepturilor şi obligaţiilor gestionarului.

Enumerarea condiţiilor de angajare.

Evaluarea elementelor patrimoniale

Mijloacele fixe şi mijloacele circulante; valoarea lor la un moment dat

ExplicaţiaConversaţiaStudiile de caz

Fise de lucru

Fişe de evidenţă pentru mijloacele fixe şi circulante dintr-un şantier de construcţii

Stabilirea valorii unui mijloc fix şi a activelor circulante la un moment dat.

Inventarierea patrimoniului

Noţiuni generale despre inventariere.Etapele inventarierii.

ExpunereaConversaţiaBrainstormingul

Fişe de lucru

Documente de inventar dintr- un şantier de construcţii

Întocmirea unui inventar.

22

Întocmirea de liste şi referate privind diverse aspecte ale activităţii.

Procesul verbal.Protocolul, minuta, referatul, decizia, ordinul şi circulara.

ExpunereaStudii de caz

Fişe de lucru

Documente de la locul de muncă al cursanţilorNormative.

Întocmirea procesului verbal, a protocolului, minutei, referatului, deciziei, ordinului şi a circularei.

Redactarea şi analizarea principalelor tipuri de scrisori comerciale şi acte uzuale.

Corespondenta cu furnizorii.Corespondenta cu clienţii.Corespondenta cu instituţiile sistemului financiar.

ExplicaţiaDemonstraţiaProblematizarea

Fişe de lucru

Diferite exemple de corespondenţă comercială

Realizarea a diferite tipuri de scrisori comerciale.

Întocmirea documentelor de evidenţă economica.

Definiţia, conţinutul şi clasificarea documentelor.Întocmirea, corectarea şi păstrarea documentelor.

ConversaţiaDemonstraţia Problematizarea

Fişe de lucru

Documente de evidenţă economică specifice domeniului lucrări publice

Întocmirea unui portofoliu cu principalele documente de evidenţă economică.

Identificarea veniturilor societăţii comerciale

Definirea şi clasificarea veniturilor.Sursa de venituri a societăţii comerciale de construcţii civile şi lucrări publice

ExpunereaConversaţiaStudii de caz

Fişe de lucruFolii


Definirea veniturilor şi identificarea surselor de venituri ale societăţii comerciale de. de construcţii lucrări publice

23

Identificarea cheltuielilor societăţii comerciale

Definirea şi clasificarea cheltuielilor societăţii comerciale.

ExpunereaConversaţia

Fişe de lucruFolii


Definirea cheltuielilor societăţii comerciale de construcţii lucrări publice

Analizarea rezultatelor activităţii agenţilor economici. profitul şi utilizarea lui

Definiţia şi modul de calcul al profitului.Repartizarea şi modul de utilizare a profitului.

PrelegereaConversaţiaStudii de caz Planşe

Fişe de lucru

CD cu exemplificarea analizei performanţelor unei întreprinderi economice

Calculul profitului unei societăţi economice.Analizarea posibilităţilor de repartizare a profitului.

Descrierea managementului firmei.

Obiectul de studiuProcesele de management.Funcţiile managementului.Întreprinzătorul, firma şi mediul ambiant.

Prelegerea Conversaţia

Fişe de lucru

Publicaţii.

Descrierea funcţiilor managementului firmei.

Clasificarea societăţilor comerciale

Etapele înfiinţării unei societăţi comerciale.Evoluţia şi clasificarea societăţilor comerciale.Societatea în nume colectiv (S.N.C.).Societatea în comandită simplă (S.C.S.).Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.).Societatea în comandită pe acţiuni (S.C.A.).Societatea pe acţiuni (S.A.).

ExpunereaExplicaţiaModelareaProblematizarea

Folii Monitorul OficialPublicaţii

Precizarea trăsăturilor caracteristice ale diferitelor tipuri de societăţi comerciale.

Recunoaşterea sistemului unitar al şantierului de construcţii

Rolul şi locul construcţiilor civile şi industriale în economie.Prospectarea pieţei. Relaţii pe orizontală.Relaţii pe verticală.Structura sistemului construcţii civile şi industriale

ExpunereaPrelegerea Problematizarea

Fişe de lucruFolii

Film didacticPrecizarea rolului şi locului construcţiilor civile şi industriale în economie

Identificarea fondurilor de producţie

Fonduri fixe. Noţiunea şi sfera de cuprindere. Structura fondurilor fixe şantierul de construcţii. Costurile cu amortizarea fondurilor fixe. Eficienţa folosirii fondurilor fixe productive.

ExpunereaPrelegerea ConversaţiaExerciţiul

Fişe de lucru

FoliiDocumentaţie de specialitate

Analizarea consumurilor în vederea identificării măsurilor necesare pentru creşterea

24

Fonduri circulante. Conţinutul, rolul şi structura lor Aprovizionarea. Analiza consumurilor.

rentabilităţii şantierelor de construcţii

Identificarea forţei de muncă

Forţa de munca – factor important al procesului producţie.Structura forţei de munca..Eficienta utilizării forţei de munca.Productivitatea muncii.

ExpunereaConversaţiaVizite la unităţi economice

Fişe de lucru

Publicaţii de specialitate

Calcularea productivităţii muncii în şantierul de construcţii.

Identificarea costurilor şi a rentabilităţii în domeniul construcţii – lucrări publice

Conţinut şi particularităţi.Structura costurilor.Planificarea costurilor.Căile de reducere a costurilor Rentabilitatea.

ExpunereaConversaţiaStudii de caz

Fişe de lucru


Precizarea căilor de reducere a costurilor în vederea creşterii rentabilităţii unităţilor de construcţii

25

Recomanadări pentru activităţi de învăţare.

Se recomandă ca lecţiile să aibă un suport material corespunzător: planşe, diagrame, folii de retroproiector, casete video, CD, documentaţie de specialitate, publicaţii privind legislaţia în vigoare,etc.

Activităţile vor avea mai ales caracter aplicativ, deoarece viitorul maistru trebuie să fie capabil să-şi organizeze fie echipa, fie o mică firmă privată,.

Se va avea în vedere formarea de competenţe polifuncţionale, prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază.Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie.Numărul de ore alocat fiecărei secvenţe va fi la latitudinea profesorului.Spaţiul va fi organizat în aşa fel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii

optime.Evaluarea elevilor se va face pe tot parcursul anului prin evaluari curente,

periodice şi finale, la sfârşitul fiecărui semestru. Bibliografie:

– Dumitru Constantinescu, Tudor Nistorescu, Constantin Timbă, Gheorghe Meghişan Economia întreprinderii – Editura UNIVERSITARIA 2000

– Bărbulescu C. Economia şi gestiunea întreprinderii – Editura ECONOMICĂ Bucureşti 1995

– Burloiu P. Economia Muncii, probleme actuale – Editura Lumina LEX Buc. 1993

– Cornescu V., Mihailescu I, Stanciu S – Management. Teorie şi practică –Editura Adam . Buc 1994

26

DISCIPLINA: PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Anul I: 35 x 1 oră = 35 ore

Notă: Programa disciplinei „Protecţia muncii. Prevenirea şi stingerea incendiilor” este valabilă cea elaborată de COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC BUCUREŞTI 2003 cu precizarea că bibliografia a fost adaptată pentru domeniul construcţiilor.

Introducere

Construcţiile trebuie realizate astfel încât să răspundă unor condiţii sau cerinţe tehnico-economice. Hotărâtoare este şi calitatea execuţiei, care pune probleme specifice ce o diferenţiază de producţia altor bunuri materiale. În construcţii nu se admit rebuturi. Condiţiile în care se lucrează sunt mai grele decât în alte domenii, de aceea trebuie acordată o atenţie maximă lucrului în siguranţă, cu protejarea vieţii şi sănătăţii omului şi a bunurilor materiale implicate în activitatea de producţie.

Disciplina „Protecţia muncii. Prevenirea şi stingerea incendiilor” face parte din curriculum obligatoriu pentru şcoala de maiştrii, domeniul Construcţii Civile.

27

1. Structura şi organizarea conţinuturilor la disciplina: PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILORANUL I


Metodologie

Resurse Criterii de evaluareForme activitate Metode

Identificarea factorilor de risc specifici domeniului construcţii civile.

Identificarea categoriilor principale de accidente de munca si boli profesionale.

Elemente generale de protecţia muncii.Rolul protecţiei muncii în desfăşurarea activităţilor productiveElementele procesului de muncă şi interacţiunea lor.Accidentele de muncă

-factorii de risc;-definiţia şi clasificarea accidentelor de

muncă;-mecanismul producerii accidentelor de

muncă;-principalele cauze ale accidentelor de

muncă şi măsuri de prevenire;-comunicarea şi cercetarea accidentelor

de muncăBolile profesionale

-factorii de risc;-definiţia şi clasificarea bolilor

profesionale; - declararea bolilor profesionale;

- conversaţie- observaţie

dirijată,- documentare

- fişe de lucrufolii

retroproiector- film didactic

- planşe- normative

specifice domeniului construcţii civile

Întocmirea unui portofoliu privind:- influentele factorilor de risc

asupra activităţii in şantierele de construcţii

- impactul accidentelor de munca si al bolilor profesionale asupra capacitaţii de munca.

Organizarea ergonomică şi

Capacitatea de muncăPrincipiile organizării ergonomice a



- planşe- normative

Realizarea unei analize privind modalităţi de organizare existente

28

1. Structura şi organizarea conţinuturilor la disciplina: PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILORANUL I


Metodologie

Resurse Criterii de evaluareForme activitate Metode

în condiţii de securitate a spaţiului de muncă

activităţilor productive.Organizarea activităţilor şi locului de muncă în condiţii de securitateCăile de acces şi circulaţie.

dirijată- studiul de caz- aplicaţie

practica

retroproiector în şantiere şi întocmirea unei scheme de organizare ergonomică a propriului spaţiu de muncă.

Explicarea principalelor noţiuni de igiena muncii.

Elemente generale de igienăDiminuarea acţiunii factorilor nocivi care determină bolile profesionale

-noxe chimice şi pulberi industriale-zgomot şi vibraţii-radiaţii-factori de microclimat

necorespunzător (calitatea aerului, temperatură, umiditate)

-radiaţii - iluminat neadecvat


dirijată- studiul de caz


retroproiector

- literatura de specialitate

- analizoare de gaze

- filme didactice

Prezentarea unei analize a parametrilor climatului de la propriul loc de muncă cu propuneri pentru optimizarea acestora

Identificarea mijloacelor individuale de protecţie

Clasificarea mijloacelor individuale de protecţie.M.I.P. pentru protecţia capuluiM.I.P. pentru protecţia ochilor şi feţeiM.I.P. pentru protecţia căilor respiratorii M.I.P. pentru protecţia corpuluiM.I.P. pentru protecţia mâinilor


dirijată- demonstraţie - fişe de lucru

- folii retroproiector

- diapozitive

- diapozitive- planse

Intocmirea unui portofoliu cu mijloace individuale de protecţie

29

M.I.P. pentru protecţia picioarelorM.I.P. pentru protecţia epidermeiM.I.P. pentru protecţia întregului organism

Efectuarea instructajului de protecţia muncii pentru echipa din subordine

Instructajul introductiv generalInstructajul la locul de muncă

- conversaţie- demonstraţie- aplicaţie

practică

- fişe de protecţia muncii

- normative specifice

- procese verbale de instructaj

Demonstrarea instructajului specific locului de muncă

Aplicarea măsurilor de protecţia muncii specifice activităţilor din domeniul construcţii civile

Măsuri de protecţia muncii specifice unităţilor de construcţii


dirijată- demonstraţie- studiul de caz- aplicaţie


retroproiector- film didactic

- normative de protecţia muncii specifice

Descrierea măsurilor de protecţia muncii pentru diferite tipuri de activităţi şi locuri de muncă din cadrul unităţilor de construcţiiAnalizarea măsurilor de protecţia muncii aplicate la locul de muncă.

Recunoaşterea elementelor de legislaţie in domeniul protecţiei

Principalele acte normative care reglementează activitatea de protecţie a muncii.Obligaţii şi răspunderi privind realizarea măsurilor de protecţia muncii.


dirijată

- fişe de lucru- normative de

protecţia muncii

Enumerarea actelor normative care reglementează activitatea de protecţie a muncii.

30

muncii

Identificarea masurilor pentru prevenirea incendiilor şi a exploziilor

Cauzele incendiilor şi exploziilor.Măsuri şi mijloace de prevenire a incendiilor şi exploziilor. Obligaţii şi răspunderi privind realizarea măsurilor de prevenire si stingere a incendiilor si exploziilor.


dirijată- studiul de caz


retroproiector

- normative de PSI specifice domeniului construcţii civile

Enumerarea cauzelor de producere a incendiilor şi exploziilorDescrierea măsurilor de prevenire a incendiilor si exploziilorPrecizarea obligaţiilor şi răspunderilor privind prevenirea şi stingerea incendiilorRealizarea unei analize a modului în care aceste sunt respectate la propriul loc de muncă

Acordarea primului ajutor în caz de accidentare

Trusa de prim ajutorMăsuri de prim ajutor


dirijată- demonstraţie- joc de rol


retroproiector

- film didactic- truse de prim

ajutorSimularea acordării primului ajutor pentru diferite accidente de muncă

31

Recomandări pentru activitatea de învăţare

Pentru parcurgerea disciplinei, profesorul inginer îşi va desfăşura activitatea in laboratoare si in săli de curs. Concomitent, are loc si o pregătire personala si sociala.Succesiunea temelor din conţinutul tematic nu este prestabilita, ci va fi stabilita de fiecare profesor in funcţie de conditiile concrete din scoala si care ii pot asigura o eficienta sporita a activităţilor de invatare pentru atingerea performantelor prevazute.Parcurgerea continuturilor programei este obligatorie.Competentele vizate se realizeaza in special prin activtati aplicative.Numarul de ore alocat fiecarui continut va fi la decizia profesorului.Se va pune accent pe studii de caz, jocuri de rol si discutii concrete, specifice domeniului construcţii civile.Vor fi utilizate normative si materiale auxiliare specifice şantierelor de construcţii in care sunt angajati cursantii.Evaluarea se va realiza atat continuu, cat si sumativ, la sfarsitul semestrelor.

BIBLIOGRAFIA

1. Legea protecţiei muncii 90/19962. Norme specifice de protecţie a muncii pentru domeniul construcţii civile / anexa 2 punctul 73. Codul muncii4. Norme de SPI şi dotarea împotriva incendiilor pentru domeniul Construcţiilor civile –

DGPSI-001

32

Disciplina: LEGISLAŢIA MUNCII, CONTRACTE COLECTIVE DE MUNCA, RELAŢIA CU SINDICATELE

Anul I: 35 s x 1 oră = 35 ore

Introducere

Predarea disciplinei Legislaţia muncii în şcoala de maiştri deschide celor ce o studiază

perspective noi de conştientizare asupra respectării legislaţiei muncii, a drepturilor şi îndatoririlor în

procesul muncii, a reglementărilor legate de securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi legislaţia

privitoare la protecţia mediului înconjurător şi la dezvoltarea durabilă.

Baza informaţională a disciplinei este reprezentată diferit în cele patru unităţi de conţinuturi.

Prima unitate de conţinut are în vedere cunoaşterea prevederilor legale privind încadrarea în muncă

şi prestarea muncii în ipostaza de angajat dar şi de angajator.

Reglementările legale privind asigurările sociale sunt prezentate mai succint reprezentând

informaţiile legate de contribuţiile angajatorului şi angajaţilor privind asigurările sociale.

Unităţile trei şi patru sunt prezentate intr-o strânsă interdependenţă privind securitatea

proprie şi a mediului.

Adresându-se cursanţilor şcolii postliceale de maiştri, disciplina prevăzută pentru anul întâi

de studiu îşi propune familiarizarea şi reactualizarea cunoştinţelor despre legislaţia în vigoare atât

din ţara noastră cât şi din U.E..

Aplicaţiile practice pe parcursul desfăşurării cursului trebuie să însoţească temele teoretice,

ele fiind adaptate la specificul profesional al şcolii.

33

STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA CONŢINUTURILOR LA DISCIPLINA: LEGISLAŢIA MUNCII

OBIECTIVE CONŢINUT TEMATIC

METODOLOGIEResurse

CRITERII DE EVALUAREForme de

activitate Metode

Să precizeze principalele drepturi ale cetăţenilor la muncă şi protecţie socială.

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI GARANT AL DREPTULUI LA MUNCĂ ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ

Conversaţieproblematizare

- Constitutia Romaniei

- folii- sinteze- pliante

Identifică legislaţia ca pârghie de bază în activitatea economică şi socială.

Să identifice principalele prevederi ale Legii 53/2003;Să descrie atribuţiile pe care le au părţile într-un contract de muncă

Să recunoască şi să descrie formele de răspundere a persoanelor încadrate în muncă.

Să elaboreze un tip de contract de muncă în funcţie de un context dat,

Să identifice drepturile şi obligaţiile şomerilor.

Reglementări legale privind încadrarea în muncă şi prestarea muncii Contractul individual de muncă

Concedierea (încheiere,modificare, suspendare, încetare, evidenţă); cumul de funcţii; convenţia civilă de prestări servicii

Contractul colectiv de muncă; Patronatul şi sindicatele; Concedierea, demisia Concediul anual de odihnă; Salarizarea, formarea profesională;protecţia socială în caz de şomaj.Reglementări legale privind asigurările sociale. Cotele de contribuţii datorate de angajator

şi salariat cât şi consecinţele neplăţii acestora;

Instruire teoretică

Prezentare frontală

ConversaţieProblematizareStudiu de caz


- Codul Muncii (Legea 53/2003)

- Contractul individual de munca

- Contractul colectiv de munca

- Legea asigurarilor sociale de sanatate

- Norme de tehnica securitatii muncii

- folii

Descrie atribuţiile pe care le au părţile într-un contract de muncăRecunoaşte şi descrie formele de răspundere a persoanelor încadrate în muncă.Elaborează un tip de contract de muncă în funcţie de un context dat.sau pierdere a drepturilor de şomaj;-identifică drepturile şi obligaţiile şomerilor.espectă relaţiile ierarhice şi funcţionale la locul de muncă;

34


METODOLOGIEResurse


activitate Metode

Să respecte relaţiile ierarhice şi funcţionale la locul de muncă;

Să acorde primul ajutor în caz de accidente;

Să identifice prevederile Legii Protecţiei Muncii.

Să – şi clarifice reglementările referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă

Dreptul la plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, cuantum;

Fondurile din care se plătesc indemnizaţiile de concediu medical.

Reglementări legale privind securitatea şi sănătatea în muncă: accidente de muncă; boli profesionale; măsuri şi mijloace individuale de

protecţie; instructajul de protecţia muncii; prevenirea incendiilor şi a exploziilor; primul ajutor în caz de accidente; elemente de legislaţia protecţiei muncii.

Instruire teoretică,

prezentare frontală


- pliante- sinteze

-acordă primul ajutor în caz de accidente;-respectă normele de protecţie a muncii;

- asigură oprirea lucrului în caz de pericol pentru securitatea muncii

- asigură echipamentele de protecţie şi echipamentul de lucru

- acordă primul ajutor în caz de accident şi comunică imediat organelor superioare cazul

Să cunoască prevederile legii privind protecţia mediului înconjurător

Să prevină şi să reducă

Reglementări referitoare la protecţia mediului înconjurător: principalele prevederi ale legii privind

protecţia mediului înconjurător convenţii şi acorduri internaţionale

Instruireteoretică


- Legea mediului- Contractul

colectiv de munca

- folii

Aplică un comportament ecologic la locul de muncă

Proiectează ,,tehnologii

35


METODOLOGIEResurse


activitate Metode

poluarea de orice natură a mediului înconjurător

Să clarifice noţiunea de dezvoltare durabilă

referitoare la protecţia mediului înconjurător proiect

- pliante- sinteze

curate”

36

RECOMANDĂRI DE ÎNVĂŢARE

Proiectarea didactică a acestei discipline va ţine seama de competenţele pe care trebuie să şi

le formeze maistrul în calitatea sa de angajat, dar şi de conducător de formaţie.

Ţinând cont de specificul conţinuturilor şi de publicul ţintă căruia i se adresează disciplina,

se recomandă metode didactice active ca: problematizare, învăţare prin descoperire, dezbatere şi

studiu de caz.

În cadrul orelor vor fi prezentate mijloace vizuale cu planşe didactice, folii transparente,

prezentând scheme şi diagrame.

Evaluarea va avea drept suport fişe de lucru şi fişe de evaluare în care elevii vor fi testaţi în

legătură cu anumite precizări ale legilor specifice domeniului de activitate. Ca instrumente de

evaluare se vor folosi teste, proiecte, portofolii şi grile de evaluare.

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale-Legea Protecţiei Muncii în România 90/962. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale-Norme generale de Protecţia Muncii – 963. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - Ordinul 761/2001 4. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale - Codul muncii Legea 53/20035. Legea protecţiei mediului 137 / 1995 şi Ordonanţa de urgenţă 91 /2002

37

DISCIPLINA : PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTORAnul II: 32 s x 1 oră/s = 32 ore

INTRODUCERE .

Programa “Protecţia mediului înconjurător” este destinata elevilor de la şcoala de maiştri, anul II - meseria maistru construcţii civile, industriale si agricole.

Dorinţa sporită de îmbunătăţire a standardului de viata al unui număr din ce in ce mai mare de locuitori ai globului, precum si ridicarea nivelului cunoştinţelor ştiinţifice si tehnice ale omenirii au condus neîncetat la o creştere a volumului producţiei de bunuri si implicit, la un consum crescut de resurse materiale .

Pentru a se bucura liber de binefacerile naturii, omul trebuie sa detina cat mai multe cunostinte in vederea crearii unui mediu inconjurator mai bun.

Dezvoltarea economica si sociala din ultima vreme impune luarea unor masuri sistematice pentru impiedicarea urmarilor daunatoare ale exploatarii nerationale a solului si subsolului, precum si pentru protectia apelor, a faunei si a florei si la noi in tara.

Prin parcurgerea acestei programe elevii vor fi informati asupra acestor aspecte si se va insista pe impactul activitatii privind producerea materialelor de constructii, transportul, depozitarea si punerea in executie a acestora in vederea protejarii mediului inconjurator.

Repartizarea orelor pe fiecare tema de continut este la latitudinea profesorului cu obligatia de a parcurge integral continuturile stabilite .

38

STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONŢINUTULUI LA DISCIPLINA: PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTORANUL II

OBIECTIVECONTINUTTEMATIC

METODOLOGIERESURSE


activitateMetode

- Defineste conceptele specifice protec- tiei mediului inconjurator -Caracterizează sistemele biologice

I Factorii materiali ai mediului :1.1 Mediul – definitie ,

factorii naturali ai mediului inconjurator .

1.2 Sisteme biologice : izolate inchise deschise

1.2.1 Evolutia sistemelor biologice; caracterul in- formational, integritatea, echilibrul dinamic al sistemelor biologice ; autoreglarea sistemelor biologice .

Instruire teoretica .

Expunere

Conversatie

Informarecomputerizata

Comunicare

*”Poluarea mediului” (Ciplea L.I. ,Ciplea Al.)

*Ecologie si protectia mediului

- Identifica sistemele biologice

-Se scrie evolutia sistemelor biologice si autoreglarea acestora

-Recunoaste factorii care influenteaza echilibrul ecologic-Realizeaza corespondenta intre sursele de poluare si substantele poluante

II Surse de poluare :2.1 Clasificarea factorilor de influenta a mediului :- influente abiotice (actiuni)- influente biotice- influente antropice2.2 Poluarea apei2.3 Poluarea aerului 2.4 Poluarea solului2.5 Modalitati de dispersie a factorilor poluanti intre componentele mediului

Instruire teoretica

Expunere conversatie

Problematizare

Ecologia si protectia mediului (A. Buchman, M. Bud, s.a)

Realizeaza corelatia intre substantele poluante si masurile de prevenire si combatere a acestora .

39

OBIECTIVECONTINUTTEMATIC

METODOLOGIERESURSE


activitateMetode

- Recunoaste factorii specifici cu impact asupra mediului pentru fiecare tip de constructie .- Recunoaste procesul generator de poluare - Recunoaste agentii poluanti

III Impactul constructiilor civile, industriale si agricole asupra mediului

3.1 Impactul constructiilor civile asupra mediului (pe ziduri din activitatea zilnica a oamenilor in locuinte si localuri publice)3.2 Impactul constructiilor industriale asupra mediului (provin din procese tehnologice)3.3 Impactul constructiilor agricole (reziduuri ce provin din biostimulatori, substante chimice, microorganisme, etc ) .

Instruire teoretica

ExpunereConversatieStudiul de cazProblematizare

Mediul inconjurator – ocrotirea si conserva-rea lui – (Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucu-resti, 1981)

-Recunoaste agentii poluanti si face corelatia dintre Sursa – proces generator de poluare – agenti poluanti .

-Descrie legislatia in vigoare asupra mediului

IV Legislatia Romaniei privind protectia mediului inconjurator 4.1 Legi; hotarari guverna- mentale, standarde privind protectia mediului .4.2 Eliberarea autorizatiei de mediu pentru executarea unei constructii .

Instruire teoretica

Conversatie Problematiza- re

*Monitorul Oficial*Declaratia Conferintei Natiunilor Unite (Stockolm)

-Cunoasterea legislatiei romane.-Realizarea importantei eliberarii autorizatiei de mediu pentru orice tip de constructie

40

Recomandari pentru activitatile de invatare:

– Organizarea salii de clasa. Cursurile se vor desfasura in laboratoare de informatica dotate cu calculatoare si access la

internet, proiector.

– Organizarea resurselor. In laboratoarele de informatica elevii vor lucra pe grupe pentru studiul de caz ,

problematizare , completarea informatiilor .

– Forme de evaluare. Teste de evaluare; Fise de autoevaluare; Referate; Studiul de caz.

Bibliografie :

1. Apararea terenurilor agricole impotriva eroziunii , alunecari-lor si inundatiilor , Baloi V. , Ionescu V. , Ed. Ceres , Bucuresti .

2. Irigatii si drenaje , Blidaru V. , Pricop Gh. , Wehry A. , Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1981 .

3. Vibratii mecanice , Buzdugan Gh. , Fetcu L. , Rades M. , Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1979 .4. Poluarea mediului ambiant , Ciplea L.I. , Ciplea Al. , Ed. Tehnica , Bucuresti , 1978 .5. Apa si poluarea , Gruia E. , Marcoci S. , Panaitescu G. , Roman P. , Ed. Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti 1979 .6. Ecologie , probleme generale si de tehnologie didactica , Stugren B. , Killyen H. , E.D.P. Bucuresti 1975 .7. Mediul inconjurator – ocrotirea si conservarea lui , Vespremeanu E. , Ed. Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti 1981 .8. Tehnologii moderne de poluare a aerului , Gh. Lazaroiu , Ed. AGIR 2000 .

41

DISCIPLINA: EVIDENŢĂ CONTABILĂ PRIMARĂ

Anul I 35 s x 1 oră/s = 35ore

Introducere

Programa şcolară pentru disciplina EVIDENŢĂ CONTABILĂ PRIMARĂ cuprinde noţiunile obligatorii pentru a fi parcurse de elevii şcolii de maiştri pe parcursul celor doi ani de studiu.

Maistrul constructor trebuie să fie capabil să desfăşoare o activitate de calitate în domeniul construcţiilor, corespunzător ocupaţiilor pe care le poate avea, prezentate în standardul ocupaţional şi unităţilor de competenţă cerute de agentul economic. Având în vedere transformarea economiei româneşti într-o economie de piaţă reală, în care se presupune că toţi agenţii economici trebuie să fie competitivi, viitorii maiştri din domeniul energetic trebuie să răspundă acestor cerinţe. Parcurgerea conţinuturilor prevăzute va urmări formarea unor deprinderi preponderent practice, utilizarea limbajului economic de specialitate, analiza şi înţelegerea fenomenelor economice. De asemenea, se va urmări formarea capacităţii de a manifesta o conduită civilizată în cadrul echipei pe care o va conduce (sau din care face parte) şi căpătarea unor competenţe de comunicare bine dezvoltate. Rezolvarea unor probleme cu caracter economic, specifice domeniului energetic, ca şi aplicarea standardelor de calitate în efectuarea lucrărilor, constituie unul dintre obiectivele majore ale programei.

42

Structura şi organizarea conţinutului la disciplina: EVIDENŢA CONTABILĂ PRIMARĂ


MetodologieResurse Criterii de evaluareForme de

activitateMetode

Definirea conceptului de evidenta

I. Conceptul de evidenta1.1 Noţiuni introductive Definirea noţiuni de evidenta economica si evidenta operativa1.2 Rolul, importanta si formele evidentei economice Acte normative ce reglementează controlul documentelor.1.3 Etaloanele de evidenta economicaDescrierea etaloanelor natural, valoric,munca convenţional – natural.

Instruireateoretica


Activitate frontală

- Problematizarea- Studiu de caz- Descoperirea

- Activitate de

dirijare a învăţării

Documentaţie

de specialitate

- Precizează diferenţa dintre evidenta economica si evidenta tehnico – operativa- Diferenţiază etaloanele de evidenta- Combina etalonul natural cu cel valoric in evidenta combustibililor, si altele- Utilizează etalonul munca si etalonul valoric in calculul retribuţiei unei echipe de 3 muncitori de la un punct de lucru.

Recunoaşte formularele tipizate utilizate pentru ţinerea evidenţei tehnico-operative

IV. Formulare tipizate utilizate pentru ţinerea evidenţei tehnico-operative .– Noţiunea de formular tipizat –Nomenclatorul cadru al formularelor folosite în evidenţa economică- Formulare cu regim specialActe normative ce reglementează modul de întocmire şi utilizare a documentelor

Instruirea teoretica


Activitate practică

independentă

- Problematizarea- Studiu de caz- Descoperirea

- Activitate de

dirijare a învăţării

Documentaţie

de specialitate

- Se va studia fiecare document în parte şi după modelul dat

43


MetodologieResurse Criterii de evaluareForme de

activitateMetode

Informare asupra documentelor folosite în evidenţa tehnico-operativă

5.1. Formulare tipizate folosite în activitatea de livrare şi transport al mărfurilor.(avizul de însoţire a mărfurilor, factura fiscală)a) Modelul de studiu al documentelor: b) Activitate de completare a documentelor în cadrul unei monografii tematice.Acte normative ce reglementează modul de întocmire şi utilizare a documentelor.5.2. Formulare tipizate pentru recepţia, intrarea şi eliberarea bunurilor din magazie.(note de recepţie, procese verbale de recepţie a mijloacelor fixe, bonuri de consum,proces verbal de casare a mijloacelor fixe)5.3 Formulare tipizate de evidenta operativă(fişe de magazie, obiecte de inventar)

Instruirea teoretica

Instruireateoretica


Activitate practică

independentă

- Problematizarea- Studiu de caz- Descoperirea - Activitate de dirijare a învăţării

- Problematizarea- Studiu de caz- Instruire tehnologică/activitate de dirijare a completării documentelor- Locul de desfăşurare: la clasă- Fişa documentului - Fişa de lucru a elevului

Documentaţie

de specialitate

Documentaţie

de specialitate

Precizează diferenţa între un document primar şi unul centralizator

Completarea fiecărui document din conţinut după modelul dat Aplică reglementările prevăzute de acte normative în întocmirea documentelor

Informare privind circuitul documentelor într-o unitate economică

VI. Graficul circuitului documentelor într-o unitate economicăActe normative ce reglementează modul de întocmire şi utilizare a documentelor

Problematizarea- Studiu de caz- Descoperirea

Documentaţie

de specialitate

- Întocmeşte graficul de circulaţie a documentelor învăţate- Aplică reglementările prevăzute de actele normative în întocmirea documentelor.

44

Recomandări pentru activităţi de învăţare.

Se recomandă ca lecţiile să aibă un suport material corespunzător: planşe, diagrame, folii de retroproiector, casete video, CD, documentaţie de specialitate, publicaţii privind legislaţia în vigoare,etc.

Activităţile vor avea mai ales caracter aplicativ, deoarece viitorul maistru trebuie să fie capabil să-şi organizeze fie echipa, fie o mică firmă privată,.

Se va avea în vedere formarea de competenţe polifuncţionale, prin care se asigură capacitatea de a interveni în activităţi conexe cu activitatea de bază.Orele de curs se vor desfăşura în cabinete de specialitate, dar şi într-un şantier din care provin cursanţii.Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie.Numărul de ore alocat fiecărei secvenţe va fi la latitudinea profesorului.Spaţiul va fi organizat în aşa fel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii optime.Evaluarea elevilor se va face pe tot parcursul anului prin evaluări curente, periodice şi finale,

la sfârşitul fiecărui semestru. Bibliografie:

1. DRAGAN , C.M. RaţionaIizarea si simplificarea conţinutului si circuitului documentelor întreprinderii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică , 19732.DRAGAN, C.M. Metode si mijloace pentru organizarea si raţionalizarea evidentei inunitatile economice3.Barbulescu , C. Metode noi de calcul si de urmărire a preţului de cost în întreprinderi,Bucureşti, Editura Ştiinţifica4. JEBRAK, M, H. Curs de evidenţa industrială , Bucureşti, Editura Ştiinţifică , 19525.LANCZOS , S. Teoria contabilităţii Curs editat de Universitatea BABEŞ BOLYAI, ClujNapoca , 19766.LANCZOS , S Consideraţii asupra normării evidenţei contabile in tarile capitaliste , Cluj Napoca , Editura Dacia ,19757.LEGEA CONTABILITĂŢII nr. 82/19918.Regulamentul de aplicare a legii contabilităţii nr.82/19919. Nomenclatorul privind modelele registrelor si formularelor tipizate comune privind activitatea financiara si contabila editat de ministerul finanţelor, 1994

45

Modulul (M1): MATERIALE DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII Anul I: 35 s x 2 ore/s = 70 oreAnul II: 32 s x 1 oră/s =32 ore

Introducere

Disciplina va asigura cunoaşterea tuturor materialelor de construcţii tradiţionale şi moderne care se utilizează la realizarea construcţiilor.

Scopul disciplinei este de a oferi cunoştinţele necesare cu privire la materialele folosite în construcţii. Astfel se vor studia :

- proprietăţile caracteristice şi condiţiile de calitate, conform prescripţiilor tehnice în vigoare- domeniile de utilizare- sortimente uzuale.- încercări asupra materialelor de construcţiiLa predarea lecţiilor este obligatorie folosirea permanenta a materialelor didactice (mostre,

machete, planşe, diapozitive si altele).Se vor folosi permanent toate standardele, normativele şi instrucţiunile tehnice în vigoare.Prin bibliografia indicată, profesorul trebuie să asigure elevilor orientarea în prescripţiile

tehnice, precum si posibilitatea diversificării si îmbunătăţirii sortimentelor, a utilizării materialelor noi.

Prin conţinutul ei, disciplina va asigura condiţiile la care trebuie să facă faţă o construcţie pe toata durata de funcţionare, astfel:

- alegerea si folosirea corespunzătoare a materialelor pentru a satisface condiţiile de rezistenta

- alegerea judicioasa a materialelor in funcţie de comportarea la agenţi agresivi, pentru a asigura durabilitatea

- asigurarea condiţiilor de confort prin alegerea materialelor de instalaţii si a celor pentru hidro, termo si fonoizolaţii..

46

Structura şi organizarea conţinutului modulului (M1): MATERIALE DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIIAN I

Nr.crt. Conţinutul tematic

METODOLOGIE

Criterii de performanţăForme de activitate Metode

1. NOŢIUNI GENERALE DE STUDIUL MATERIALELOR1.1.ROLUL MATERIALELOR IN CONSTRUCŢII1.2.CLASIFICAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII1.3.PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR 1.3.1 Proprietăţi fizice1.3.2 Proprietăţi chimice 1.3.3 Proprietăţi mecanice

- Instruirea teoretică- Activitate frontală- Activitate individuală

- prelegerea - conversaţia- descoperirea - observaţia dirijata- studiul de caz- exerciţiul

Precizează pentru fiecare material/produs studiat : - denumirea materialului - categoria din care face parte după destinaţie - caracteristici generale (structura, proprietăţi fizice, proprietăţi mecanice, proprietăţi chimice ) si modul de determinare

2. LUCRĂRI PENTRU DETERMINAREA PROPRIETĂŢILOR MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII:2.1.Proprietăţi fizice2.2.Proprietăţi chimice2.3.Proprietăţi mecanice

- teoretică- practică

- descoperire- problematizare- studii de caz

- respectă metodele de determinare a proprietăţiilor materialelor de construcţie

3. PRODUSE DIN PIATRĂ NATURALA 3.1. Materiale din piatră masivă : caracteristici, utilizări3.2. Agregate naturale : tipuri, utilizări, curbe granulometrice


- prelegerea- descoperirea- exerciţiul

- demonstrează că este capabil să clasifice şi să enumere produsele din piatră naturală

4. DETERMINĂRI SPECIFICE ASUPRA PIETREI NATURALE PENTRU CONSTRUCŢII:4.1.Determinări specifice asupra agregatelor4.2.Determinări specifice asupra agregatelor uşoare

- laborator- practică

- problematizare- descoperire

5. LIANŢI MINERALI5.1. Lianţi nehidraulici

- Instruirea teoretică- Activitate frontală

- expunerea- conversaţia

–enumeră toate tipurile de lianţi, domeniul de utilizare, caracteristici ale

47

- argila : caracteristici, utilizări- varul : stingerea varului, utilizare, controlul calităţii- ipsosul : tipuri, caracteristici, utilizare5.2. Lianţi hidraulici - lianţi clincherizaţi- lianţi hidraulici cu adaosuri : caracteristici, condiţii de calitate, utilizare

- Activitate individuală - observaţia dirijată acestora

6. DETERMIN[RI LA LIANŢI PENTRU CONSTRUCŢII;6.1.Determinarea consistenţei pastei de var6.2.Determinarea consistenţei pastei de cimet.

- practică - laborator

- descoperire - studiu de caz- joc de rol

- execută încercări pentru determinarea consistenţei pastei de var, ciment şi ipsos

7. MORTARE SI BETOANE7.1. MORTARE 2.1.1 Mortare obişnuite 2.1.2 Mortare speciale7.2 BETOANE 7.2.1 Tipuri de betoane 7.2.2 Stabilirea compoziţiei, dozarea şi amestecarea componentelor 7.2.3 Proprietăţile betonului proaspăt şi a betonului întărit


- expunerea - conversaţia- observaţia dirijata- descoperirea- studiul de caz- exerciţiul

- precizează materialele componente, prepararea şi utilizarea mortarelor şi a betoanelor

8. DETERMIN[RI LA MORTARE DE CIMENT:8.1.Determinări asupra mortarului proaspăt8.2.Determinări asupra mortarului întărit.

- teoretică- practică - laborator

- descoperire- studiu de caz

- execută încercări pentru determinarea mortarelor şi betoanelor proaspete şi întărite

9. PRODUSE DIN BETON9.1. Produse din beton pentru zidării9.2. Produse din beton pentru drumuri9.3 Produse din beton pentru placaje


- conversaţia- expunerea- descoperirea

- precizează care sunt produsele şi domeniul de utilizare al acestora

10. DETERMIN[RI LA BETOANE DE CIMENT:10.1.Determinări asupra betonului proaspăt10.2.Determinări asupra betonului întărit

- laborator - practică

- problematizare- descoperire

11. PRODUSE DIN AZBOCIMENT11.1. Plăci

- Instruirea teoretică- Activitate frontală

- expunerea- conversaţia

- precizează produsele din azbociment şi domeniul de utilizare

48

11.2. Tuburi - Activitate individuală - descoperirea12. MATERIALE CERAMICE PENTRU

CONSTRUCŢII12.1. Materii prime pentru fabricarea produselor ceramice12.2. Produse ceramice brute12.2.1. Produse ceramice pentru zidării12.2.2. Produse ceramice pentru placaj12.2.3. Produse ceramice pentru pardoseli12.2.4. Produse ceramice pentru învelitori12.2.5. Produse ceramice refractare12.2.6. Alte produse ceramice brute12.3 Produse din ceramică fină12.3.1. Produse poroase12.3.2. Produse compacte12.4. Produse ceramice moderne ( pentru zidării, pentru învelitori )

- Instruirea teoretică- Activitate frontală- Activitate pe grupe

- expunerea- conversaţia- comparaţia- descoperirea

- verifică, în funcţie de aspect şi dimensiuni, calitatea unui lot de plăci ceramice pentru pardoseli si completează certificatul de calitate.

13. DETERMIN[RI LA PRODUSE CERAMICE13.1.Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice la ţigle, coame şi olane13.2.Plăci din azbociment

- teoretică- practică- laborator

- problematizare- descoperire- studiu de caz

- execută încercări pentru determinarea materialelor pentru învelitori

14. LEMN ŞI PRODUSE DIN LEMN 14.1. Caracteristicile generale ale lemnului14.2. Produse din lemn brut14.3. Produse semifinite din lemn: cheresteaua, furnirul,placajul,panelul, plăcile celulare14.4. Produse finite din lemn14.5 Produse obţinute prin valorificarea superioară a lemnului14.6. Uscarea, conservarea şi protecţia produselor lemnoase


- prelegerea - conversaţia- descoperirea - observaţia dirijata- studiul de caz- exerciţiul

- identificarea tuturor produselor din lemn, a caracteristicilor acestora.

15. DETERMIN[RI ASUPRA LEMNULUI PENTRU CONSTRUCŢII:15.1.Determinarea proprietăţilor fizice şi mecanice

- teoretică - practică

- descoperire- problematizare- studiu de caz

- respectă proprietăţile izice şi mecanice ale lemnului şi produselor din lemn

49

15.2. Proprietăţile fizice şi mecanice ale plăcilor fibrolemnoase (PFL) şi din aşchii de lemn (PAL)

16. METALE SI PRODUSE DIN METAL16.1 Proprietăţi generale ale metalelor16.2 Metale feroase : fonta si oţelul16.3 Produse din oţel utilizate in construcţii16.4 Metale neferoase: aluminiu, cupru, zinc, plumb si aliajele lor 16.5 Produse din metale neferoase utilizate in construcţii16.6 Livrarea, transportul si depozitarea produselor metalice

- instruirea teoretică- activitate frontală- activitate individuală- activitate practica in depozitul de materiale

- expunerea- conversaţia- studiul de caz- descoperirea- observaţia dirijata- analiza- interpretarea de rol- activitate practica in depozitul de materiale

- identificarea proprietăţilor metalelor, a produselor din metal utilizate în construcţii

17. LIANŢI BITUMINOŞI17.1. Tipuri, caracteristici generale, utilizare17.2. Lianţi bituminoşi folosiţi la rece17.3. Lianţi bituminoşi folosiţi la cald17.4. Mortare şi betoane asfaltice


- expunerea - conversaţia- descoperirea- studiul de caz

- precizarea tipurile de lianţi bituminoşi şi utilizarea lor

18. MASE PLASTICE UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII18.1. Materiale din polimeri sintetici (pentru pardoseli, placaje, învelitori)18.2. Produse moderne


- expunerea - conversaţia- analiza

- identifică materialele plastice utilizate în construcţii pentru tipurile de lucrări precizate

19. MATERIALE PENTRU IZOLATII19.1 Materiale pentru izolaţi hidrofuge19.2 Materiale pentru izolaţii termice si fonice19.3 Materiale pentru izolaţii anticorosive19.4. Materiale pentru izolaţii contra trepidaţiilor şi a impacturilor19.5. Materiale noi pentru izolaţii


- expunerea- conversaţia- descoperirea- studiul de caz- simularea- problematizarea

- identifică materialele şi compară produsele tradiţionale cu cele noi

20. ÎNCERCĂRI LA MATERIALE PENTRU IZOLAŢIIÎ:20.1.Încercări asupra bitumului 20.2.Încercări asupra asfaltului

- practică- laborator

- Problematizare - descoperire- studiu de caz

50

Structura şi organizarea conţinutului modulului (M1): MATERIALE DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIIAN II

Nr.crt. Conţinutul tematic

METODOLOGIE Criterii de performanţă

Forme de activitate Metode

1. MATERIALE PENTRU FINISAJ1.1 Materiale pentru pardoseli ( tradiţionale şi moderne )1.2 Materiale pentru placaje ( tradiţionale şi moderne )1.3 Materiale pentru zugrăveli ( tradiţionale şi moderne )1.4 Materiale pentru vopsitorii ( tradiţionale şi moderne )1.5 Materiale pentru tapete ( tradiţionale şi moderne )1.6 Livrarea , transportul , manevrarea si depozitarea materialelor pentru finisaj

- instruirea teoretică- activitate frontală- activitate practică în depozitul de materiale- activitatea practică în laboratorul de materiale de construcţii - activitate individuală

- conversaţia- observaţia dirijata- studiul de caz - analiza- descoperirea- sinteza- problematizarea

- identifică produsele nou apărute şi observă avantajul utilizării acestora.

2. MATERIALE PENTRU FINISAJ:2.1.Proprietăţile pigmenţilor2.2.Proprietăţile solvenţilor

- teoretică - practică

- problematizare - descoperire

- execută încercări pentru determinarea proprietăţilor materialelor pentru finisaj

3. PRODUSE DIN STICLĂ UTILIZATE ÎN CONSTRUCŢII3.1.Produse din sticlă pentru ferestre şi luminatoare3.2. Produse din sticlă pentru planşee şi pereţi3.3. tuburi şi ţevi din sticlă


- expunerea- conversaţia- descoperirea- studiul de caz- simularea- problematizarea

- precizează care sunt aceste produse.

4. MATERIALE PENTRU INSTALAŢII4.1. Generalităţi4.2. Materiale clasice şi moderne utilizate în instalaţii ( alimentare, canalizare, electrice )


- expunerea- conversaţia- descoperirea

- identifică materialele folosite la diferite tipuri de instalaţii

51

STRUCTURA COMPETENŢELOR SPECIFICE

a. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE- Analizează şi ia decizii individual sau in grup privind întocmirea extraselor de materiale.- Explica corelaţia dintre condiţiile pe care trebuie sa le satisfacă o construcţie si alegerea

materialelor - Enumeră proprietăţile fizice, chimice si mecanice ale materialelor- Identifică şi selectează materiale sau produse după criterii date.- Descrie caracteristici ale materialelor si enumeră domeniile de utilizare.- Corelează materiale sau produse cu domenii de utilizare.- Prezintă modul de stabilire a compoziţiei mortarelor si betoanelor.- Enumeră măsuri de protejare si conservare a lemnului.- Enumeră factorii care determină coroziunea metalelor si precizează metodele prin care se

asigura protecţia lor.- Descrie procedee de manipulare, de depozitare si de transport a materialelor sau produselor

care fac parte din aceeaşi categorie după modul de livrare.- Se informează asupra noutăţilor din domeniu.

b. COMPETENŢE DE EXECUŢIE- Calculează proprietăţi fizice si mecanice ale materialelor .- Determină compoziţia granulometrică a agregatelor.- Determină proprietăţi fizice si mecanice ale materialelor .- Stabileşte compoziţia mortarelor si betoanelor.- Calculează greutatea unor unităţi de produse- Corelează capacitatea mijloacelor de transport cu volumul materialului / produselor de

transport ..- Utilizează colecţiile standard referitoare la materiale de instalaţii.- Întocmeşte extrase de materiale de construcţii şi instalaţii

c. COMPETENTE SOCIALE- Face aprecieri asupra posibilităţilor de organizare a locului de muncă- Facilitează accesul la informaţie si perfecţionare - Se preocupă permanent de găsirea unor soluţii mai eficiente de desfăşurare a activităţii- Evaluează munca prestata pe baza de orar, baremuri si participa la stabilirea ierarhiei

grupului.- Se adaptează cerinţelor beneficiarului referitoare la lucrările solicitate.

52

RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

- Numărul de ore alocat fiecărei teme este stabilit de către profesor pentru atingerea competenţelor prevăzute în programe - Se va pune accent pe întocmirea schemelor de mecanizare în funcţie de condiţiile de lucru din şantier- Se va urmări introducerea elementelor de noutate din domeniul utilajelor şi instalaţiilor specifice activităţii de construcţii- Evaluările vor fi diverse : orale, referate tematice, fişe de lucru, fişe de evaluări sumative.

1. BIBLIOGRAFIE.1. Nicolaescu N., Drăghicescu C., Materiale de construcţie. Editura tehnică Bucureşti.2. Vasile Măciucă, Mircea Bârzescu - Materiale de construcţie Editura didactică şi

pedagogică 19923. Athanasie M. Instalaţii în construcţii. Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 1977.4. Steopoe Al. Îndrunător pentru laboratorul de betoane al şantierului.Editura tehnică

Bucureşti 1972.

53

Modul (M2): DESEN TEHNIC DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII Anul I: 35 s x 3 ore /s = 105 oreAnul II: 32 s x 2 ore /s = 64 ore

INTRODUCERE(argumente, explicaţii, finalităţi)Curriculum-ul şcolar pentru modului DESEN TEHNIC DE CONSTRUCŢII ŞI

INSTALAŢII se adresează absolvenţilor şcolii de maiştrii construcţii civile şi industriale.Programa de desen îşi propune formarea şi desăvârşirea obiectivelor specifice desenului de

construcţii şi instalaţii, urmăreşte îndeaproape conţinutul disciplinei „Construcţii” având rolul de a reprezenta elementele de construcţii şi instalaţii în paralel cu însuşirea cunoştinţelor de specialitate. Cele două discipline sunt tratate unitar, fiecare acţionând cu limbajul sau tehnic şi modul sau de lucru.

Tematica curriculum-ului pentru desen este astfel concepută încât să dea posibilitatea realizării unui mic proiect, portofoliu cu lucrări practice pe parcursul anilor de studiu se formează competenţe cu grade de complexitate sporite privind realizarea schiţelor şi planurilor propuse, citirea cât şi interpretarea desenelor.

La sfârşitul procesului de învăţare, absolvenţii pot realiza proiectul unei clădiri cu grad sporit de complexitate (stâlpişori de beton armat, planşee de beton armat, scări, instalaţii de apă canalizare, organizare de şantier, realizarea planurilor).

Programa pentru anul I prezintă trei aspecte importante pentru formarea maistrului constructor, anume:

– urmăreşte însuşirea cunoştinţelor referitoare la elementele de bază ale desenului tehnic, formarea deprinderilor de a executa construcţii grafice, schiţe cotate

– cunoaşterea modului de reprezentare şi etapele de realizare a planurilor, vederilor, secţiunilor

– realizarea unui mic proiect pentru o construcţie cu 2-3 încăperi, fundaţii de beton, zidărie de cărămidă, şarpantă din lemn.

Programa pentru anul II prezintă două aspecte, anume:– deprinderea de a executa orice desen pentru construcţii şi instalaţii– citirea şi interpretarea planurilor pentru construcţii, desene de detaliu

permite realizarea unui proiect al unei clădiri cu grad sporit de complexitate deoarece la sfârşitul procesului de învăţare absolventul are toate cunoştinţele necesare.

Metodele de predare vor fi variate predominând: studiul de caz, proiectul, expunere, exerciţii, dezbateri, discuţii în grup, exersarea muncii în echipă.

Activităţile de învăţare vor avea caracter tehnic-aplicativ

54

1. Structura Competenţelor

A. Competenţe de cunoaştere

1. Identifică standardele şi normele de calitate specifice materiilor prime, produselor sau lucrărilor executate.2. Conştientizarea importanţei standardizării în desenul de construcţii3. Reprezintă la scară elementele componente ale unei construcţii în vederi, secţiuni, planuri4. Citeşte şi interpretează desene tehnice de construcţii5. Rezolvă unele probleme simple de proiectare

B. Competenţe de execuţie

1. Interpretează rezultatele în urma întocmiri la scară a desenelor2. Stabileşte etapele şi modul de execuţie a desenelor tehnice3. Verifică calitatea lucrărilor executate 4. Întocmeşte şi analizează documentaţia tehnico-economică5. Corelează planurile şi secţiunile cu aplicabilitate în desenul tehnic6. Întocmeşte la scară planuri, vederi, secţiuni ale unei clădiri

C. Competenţe sociale

1. Este sociabil şi evită conflicte evite în timpul lucrului 2. Foloseşte limbajul tehnic de specialitate3. Organizează ergonomic locul de muncă 4. Păstrează în condiţii standard documentaţia tehnico-economică5. Răspunde de calitatea lucrărilor executate6. Manifestă simţ estetic în design-ul industrial7. Apreciază corect timpul de lucru necesar realizării sarcinilor de lucru8. Se adaptează la cerinţele pieţei muncii9. Cooperează cu colegii de echipă şi cu cei din alte sectoare 10. Argumentează deciziilor luate atât colegiilor de echipă cât si ierarhic superior şefilor 11. Identifică surse noi de informare12. Aplică norme de tehnica securităţii muncii, norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi norme de igienă a muncii

55

1. Structura şi organizarea conţinutului modulului (M2): DESEN TEHNIC DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIIANUL I

Nr. crt

Conţinut tematic METODOLOGIE Criterii de performanţă


1. Elemente de bază ale desenului tehnic de construcţii

Generalităţi - desenul tehnic şi importanţa sa

Standarde de stat linii standardizate scriere standardizată cotare în desenul tehnic formate utilizate scări de reprezentare în

desenul tehnic


Comunicare bazată pe limbaj tehnic

Exerciţii, exemple de trasare a liniilor utilizate în desenul tehnic

Observare dirijată şi independentă

Lucrul în echipă

Observaţia

Exerciţiu

Studiu de caz

Utilizează instrumentele pentru desen

Identifică tipurile de format pentru desenul tehnic

Cunoaşte standardele de stat

Realizează scrierea STAS

Identifică şi trasează linii utilizate în desenul tehnic

2. Reprezentări convenţionale

Reprezentarea materialelor Reprezentarea uşilor,

ferestrelor Reprezentarea obiecte

sanitare şi mobilier Reprezentarea elementelor

din beton armat



Rezolvarea fişelor de lucru

Conversaţie

Descoperire dirijată

Expunere

Fişă de lucru

Deosebeşte materialele utilizate în construcţii

Identifica materialele care intră în componenţa unor mostre şi produse din cabinetul tehnologic

Întocmeşte fişele de lucru conform reprezentărilor convenţionale

3. Desenul la scară

56

Scări numerice Fazele alcătuirii desenului la

scară Aplicaţii- întocmirea unui plan simplu al unei clădiri


Lucrări practice de întocmire la scară

Conversaţie

Observaţie

Exerciţiu

Studiu de caz

Formarea capacităţii de realizare a desenului la scară

Citeşte şi interpretează desene

4. Reprezentarea fundaţiilor

Notări convenţionale Reprezentarea materialelor Aplicaţii - reprezentarea fundaţiilor în plan şi secţiune


Portofoliu cu lucrări practice

Dezbaterea problemelor

Expunere

Exerciţii

Identifică modul de notare pe un plan pentru fundaţii

Recunoaşte materialele din care se realizează

Întocmeşte la scară plan fundaţii5. Reprezentarea zidăriilor

Detalii de alcătuire Elemente constructive Aplicaţii:- secţiune verticală prin clădire



Lucrări de formare a deprinderilor

Conversaţie

Exerciţiu

Observaţie

Discuţii în grup

utilizează semnele convenţionale de reprezentare

Să întocmească la scară o secţiune verticală pentru o construcţie din zidărie după un plan dat

Să citească şi să interpreteze desenul executat

6. Reprezentarea elementelor de construcţie din lemn Generalităţi – Reprezentări

convenţionale a elementelor din lemn

Reprezentarea elementelor de asamblare şi îmbinare

reprezentarea elementelor de


Comunicare bazată pe

Discuţii în grup


Să identifice materialele care compun un acoperiş şarpantă

Citeşte şi interpretează desenul

57

construcţii din lemn: pereţi, planşee

Aplicaţii:- reprezentarea planului de acoperiş cu şarpantă- detalii de noduri

limbaj tehnic

Rezolvarea fişelor de lucru

Exerciţii de reprezentare a elementelor de lemn

Exerciţii cu dialog

Problematizare

Observaţia

Execută la scară un desen care reprezintă o şarpantă: secţiune, detalii de noduri

Utilizează fişele tehnologice cu detalii adecvate

7. Reprezentarea detaliilor de învelitori şi a faţadelor

Detalii de învelitori, streaşină, coamă

Faţada principală şi laterală a unei clădiri

Aplicaţii

Activitate cu sarcini de lucru pe echipe

Punerea la scară a aplicaţiilor date

Lucrul în echipă

Exerciţiu

Conversaţie

Expunere

Să recunoască elementele componente care apar la învelitori

identifică relaţia dintre streaşină şi coamă

Să întocmească desene la scară

8.Planul de arhitectură

planul general planul de amplasare semne convenţionale utilizate planşe de prezentare: planuri,

faţade, secţiuni



Exerciţii şi lucrări practice

Lucrul în echipă

Observaţia Proiectul Exerciţiu

Conversaţie

Capacitatea de concepţie, organizare, responsabilitatea pentru calitatea şi siguranţa construcţiilor

Să întocmească la scară planuri Să citească şi să interpreteze desenele reprezentate

şi desene date

58

1. Structura şi organizarea conţinutului, modulului : DESEN TEHNIC DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIIANUL II

Nr. crt Conţinut tematic METODOLOGIE Criterii de performanţă


1. Planuri de rezistenţă

planuri de cofraj şi armare pentru planşeu

planuri de cofraj şi armare pentru scară

planuri de armare pentru stâlpi şi grinzi. Extrase de armătură

Portofolii cu fişe şi detalii de execuţie

Realizarea planurilor elementelor din beton armat

Exerciţii şi lucrări practice

Lucrul în echipă

Observaţia

Exerciţiu

Conversaţie


Să realizeze planuri respectând regulile şi prescripţiile din desenul tehnic

Execută extrase de armătură pentru grinzi, stâlpi Întocmeşte documentaţie tehnico-economică

2. Reprezentarea izolaţiilor în construcţii

reprezentarea izolaţiilor hidrofuge la învelitori

detalii de execuţie a hidroizolaţilor la acoperişuri terase, la pereţi cu subsol, fără subsol, pardoseli



Exerciţii de identificare a materialelor

Discuţii în grup


Dezbatere

Exerciţii

Problematizare

Să identifice materialele care alcătuiesc învelitorile

Să observe pe desen modul de reprezentare în funcţie de semne convenţionale

Să citească şi să interpreteze detaliile de execuţie

3. Reprezentarea tâmplăriei din lemn

59

reprezentarea uşilor reprezentarea ferestrelor detalii de uşi şi ferestre



Exerciţii de prezentare a materialelor care se folosesc

Fişe cu detalii de execuţie

Expunere

Observaţia

Exerciţiu

Să citească şi să interpreteze desenele executate

Să întocmească extrase de materiale pentru documentaţia tehnico – economică

Cunoaşterea tehnologică cu detalii adecvate

4. Reprezentarea în desen a lucrărilor de căi de comunicaţie

reprezentarea lucrărilor de drumuri şi căi ferate

profilul longitudinal al drumului

profilul transversal al drumului

reprezentarea lucrărilor de artă: poduri de cale ferată, viaducte




Expunere

Observaţia

Exerciţiu

Dezbatere

Să citească planuri de amplasare a unor ansambluri de clădiri cu reţeaua de drumuri

Să întocmească profilul longitudinal ale drumului

Să întocmească secţiuni transversale ale drumului

Analizarea planurilor

5. Reprezentarea elementelor structurale din metal

reprezentări convenţionale reprezentarea stâlpilor şi

grinzilor metalice tipuri de îmbinări, noduri

metalice




Studiu de caz

Expunere

Observaţia

Exerciţiu

Să identifice materialele care apar în detaliile de execuţie

Să citească şi să interpreteze desenele executate

Să întocmească extrase de materiale pentru

60

Descoperiredocumentaţia tehnico – economică

6. Reprezentarea planurilor de instalaţii

reprezentări convenţionale reţele exterioare planuri de alimentare cu apă

rece – caldă planuri pentru instalaţii de

canalizareplanuri pentru instalaţii de gaze


Exerciţii de prezentare a materialelor care se folosesc


Conversaţie

Lucrul în echipă

Expunere

Observaţia

Exerciţiu

Descoperire

Să conceapă planuri pentru diverse tipuri de instalaţii

Să întocmească extrase de materiale

7. Proiectul unei clădiriConceperea unui plan pentru o clădire P+1, detalii, vederi, secţiuni (cu planşee de beton armat, scări, caldă, mică organizare de şantier) Reprezentare la scară

Activitate individuală Lucru individual

Exerciţiu

Să conceapă şi să întocmească la scară planuri

Să citească şi să interpreteze desenele date

Analizarea planurilor şi proceselor tehnologice

Descrie tehnologia de execuţie a detaliilor

61

Recomandări pentru activităţile de învăţare:

Număr de ore alocate fiecărei teme este la latitudinea profesorului în aşa fel încât să se atingă performantele cerute

Se va pune accent pe activităţile de laborator, studii de caz, dezbateri şi discuţii pe exemple concrete din domeniul de activitate

Fiecare ing. profesor îşi va aloca pentru fiecare temă de conţinut din totalul orelor, un număr de ore necesar atingerii competenţelor prevăzute în programă

Evaluările vor fi diverse: fişe de evaluare, referate tematice, portofolii, etc...

BIBLIOGRAFIE

1. Arh. Vasile Sârbu – DESEN DE CONSTRUCŢII – Ed. did. şi ped. R.A. Bucureşti, 1992

2. Radu Mărgineanu, Vasule Sârbu, Delia Prundeanu – DESEN TEHNIC DE CONSTRUCŢII – Ed. did. şi ped. R.A. Bucureşti, 1997

3. D. Burduşel, M Tănăsescu, M Ionescu – Ed. SIGMA 20044. E. A. Ghiţă, G. Lichiardopol – DESEN TEHNIC– Ed. All 2000

62

MODULUL(M3): CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Anul I: 35 s x 4 ore/s = 140 oreAnul II: 32 s x 5 ore/s =160 ore

Introducere

Elaborare curriculumului la modulul „CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE”

pentru Şcoala de maiştrii constructori anul I şi II de studiu, a avut la bază necesitatea

asigurării formării tuturor competenţelor prevăzute in Standardul de pregătire

profesională.

Competenţele de bază în familia ocupaţională „ Construcţii si lucrări publice ”

se formează în anul I de pregătire, pe baza curriculumului pentru pregătirea de bază.

Este vorba de materiale de construcţii care se utilizează in mod frecvent, de alcătuirea

construcţiilor şi clasificarea acestora. Pentru o bună înscriere a competenţelor

profesionale s-a plecat cu noţiunile introductive urmând apoi parcurgerea tuturor

etapelor de excepţie a elementelor care compun o construcţie. Astfel s-au parcurs

lucrările de: terasament, săpături, sprijiniri de betonare şi armare, de izolaţii, de

fundaţii, de pereţi (din zidărie, din lemn si beton armat ) şi planşee.

Urmează ca in anul II de studiu să se formeze competenţele profesionale pentru

acoperişuri şi celelalte elemente structurale ale construcţiilor precum: grinzi, stâlpi,

scări, cadre, structuri metalice, precum şi lucrările de finisaj.

Pentru realizarea acestor competenţi este necesară formarea şi pregătirea

termică a maiştrilor constructori astfel încât la absolvirea şcolii să fie capabili să

aplice tehnologiile moderne să lucreze cu noile tipuri de materiale si utilaje şi să

continue tradiţia frumoasei şi solicitantei meserii de constructor.

63

STRUCTURA COMPETENŢELOR:

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE prezintă alcătuirea generală a unei construcţii; recunoaşte tipul structurii de rezistenţă a unei clădiri; enumeră elementele care compun structura de rezistenţă a clădirii; descrie alcătuirea elementelor de construcţie în funcţie de materialele principale din care

sunt executate; enumeră operaţiile tehnologice ce se succed la executarea unui anumit element de

construcţie; prezintă straturile care compun o anumită izolaţie; explică necesitatea folosirii unui anumit tip de element, precizând rolul acestuia în

construcţie; utilizează vocabularul tehnic din domeniul construcţiilor.

B. COMPETENŢE DE EXECUŢIE

exploatează şi supraveghează echipamentele moderne utilizate; citeşte planurile, detaliile de execuţie şi secţiunile pentru diferite elemente de structură ale

construcţiei; realizează lucrări de verificare a modului de execuţie a diferitelor elemente structurale; asigură desfăşurarea normală a lucrărilor de construcţii verificând respectarea fazelor

tehnologice specifice executării unui anumit tip de element; respectă normele de protecţia muncii, P.S.I. şi protecţia mediului; controlează calitatea lucrării; evită folosirea materialelor calitativ necorespunzătoare.

C. COMPETENŢE SOCIALE

cooperează cu colegii de echipă; comunică şefului de punct de lucru modul de realizare a lucrărilor; răspunde la întrebările adresate de alţi colegi; adaptează la cerinţele beneficiarului la specificul meseriei; formulează concluzii asupra activităţii; informează asupra unor particularităţi ale procesului tehnologic de execuţie; susţine permanent introducerea progresului tehnic; aplică în practică noutăţile tehnice.

64

1. Structura şi organizarea conţinutului modulului (M3): CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE Anul I

Nr.crt.

CONŢINUT TEMATICMETODOLOGIE

CRITERII DE PERFORMANŢĂFORME DE

ACTIVITATEMETODE

1 2 3 4 5

1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCŢIIClasificarea construcţiilorCondiţii tehnico-economice pentru construcţiiAlcătuirea generală a construcţiilor (elemente structurale, finisaje, instalaţii)Încărcări în construcţii

Instruire teoretică şi

practică

DescoperireaExerciţii de definire a elementelor care alcătuiesc construcţiaDialogStudiul de caz

Defineşte şi enumeră elementele care alcătuiesc construcţia.Stabileşte tipurile de încărcări şi influenţa acestora asupra construcţieialcătuiesc

2 TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTEGeneralităţii Clasificarea pământurilorTrasarea săpăturilorSăpăturiSprijiniriTransportul pământuluiExecutarea umpluturilor de pământMăsuri de tehnica securităţii munci şi protecţia mediului


practică

ExpunereaDialogDescoperireaDezbaterea

Realizează o fişă de lucru care să cuprindă toate lucrările de terasamente prevăzând şi normele de protecţia muncii specifice fiecărei lucrăriTrasează săpătura pentru o clădire simplă conform planului de fundaţii

3COFRAJE PENTRU BETOANE

RolClasificareAlcătuireCofraje obişnuiteCofraje mobileEchipamente tehnologice tip SECOMMăsuri de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului


practică (laborator)

ExpunereaStudiul de cazConversaţiaDialog

Descrie modul de alcătuire şi utilizare a cofrajelor specifice fiecărui tip de elementRealizează o fişă de lucru care să cuprindă cofrajele cele mai utilizate şi normele de protecţia muncii specifice lucrării

66

4 TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE ARMĂTURI PENTRU BETOANETipuri de armăturiReguli constructiveFasonarea şi montarea armăturilorArmarea cu plase sudateMăsuri de tehnica securităţii muncii şi protecţia mediului.

Instruire teoretică şi practică în laborator

ExpunereDescoperireaExemplificareaStudiul de caz

Analizează tipurile de armături prin compararea lorDescrie modul de fasonare şi montare a armăturilor

5 TEHNOLOGIA

LUCRĂRILOR DE

BETOANE

Prepararea betonului (compoziţie, dozare, amestecare, preparare)Tehnologia de punere în operă a betonului (condiţii ce trebuie îndeplinite înainte de turnare; introducerea betonului în cofraje, compactarea, vibrarea, prelucrarea suprafeţelor; decofrarea)Măsuri de tehnica securităţii muncii şi protecţia mediului.


ExpunereExemplificăriConversaţiaStudiul de caz

Analizează modul de preparare a betonului respectând tehnologia învăţată şi exprimă concluziile

Enumeră etapele decofrării unui anumit elementExplică necesitatea respectări NTSM şi a protecţia mediului

6 TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE IZOLAŢII

Clasificarea lucrărilor de izolaţii şi rolul acestoraTehnologia lucrărilor de izolaţii hidrofugeTehnologia lucrărilor de termoizolaţii, fonoizolaţii şi a izolaţiilor anticorosive.Măsuri de tehnica securităţii muncii şi protecţia mediului


DezbatereaExemplificăriExerciţii de recunoaştereDialog

Recunoaşterea lucrărilor de izolaţii prevăzute în planuri precum şi a detaliilor de execuţieExplică necesitatea diferitelor straturi la izolarea unui anumit element de construcţie

67

7FUNDAŢII

Definiţie; clasificareAlegerea tipului de fundaţieMateriale utilizateStabilirea cotei de fundareAlcătuirea şi executarea fundaţiei directeAlcătuirea şi executarea fundaţiilor de adâncimeMasuri de tehnica securităţii muncii şi protecţiei mediului

Instruire teoretică şi practică în laboratorul

de specialitate

ExpunereaDescoperireaExerciţiul de recunoaştereStudiul de cazExemplificări

Grupează tipurile de fundaţii în funcţie de modul de amplasare a acestora

Explică fazele tehnologice la executarea fundaţiilorDefineşte şi enumeră principalele tipuri de fundaţii

8PEREŢI

Definiţie, rol, clasificareMateriale folosite la executarea pereţilor; produse din ceramică brută pentru zidării; mortare, produse din mortare; produse din mortare şi betoane pentru pereţi; lemnul şi produsele din lemnAlcătuirea şi executarea pereţilor din zidării, beton armat (monolit elemente prefabricate), lemn, b.c.a., etc.Masuri de tehnica securităţii muncii şi protecţia mediului

Instruire teoretică şi practică în laboratorul

de specialitate

ExpunereaExemplificareaDescoperireaStudiul de cazDezbaterea

Stabileşte rolul pereţilor în construcţie în funcţie de modul de aşezare a cărămizilorIdentifică tipurile de legături şi modul de executare a intersecţiilorIdentifică tipurile de structuri şi stabileşte tehnologia de execuţie pentru fiecare structură

9

PLANŞEE

Definiţie, clasificareCondiţii tehniceTehnologii de execuţie a planşeelor planşee din lemn planşee din bolţi de zidărie planşee din beton armat monolit planşee din elemente prefabricate din beton armatMasuri de tehnica securităţii muncii şi protecţia mediului


practică

ExpunereaExemplificareaStudiul de cazDezbatereaDescoperireaExplicaţia

Stabileşte tipul de planşeu necesar pentru o construcţie în funcţie de amplasamentul acesteia, de importanţa ei şi de numărul de niveleCalculează încărcările gravitaţionale pentru un planşeu din b.a.Însuşeşte normele de calitate pentru lucrările specifice planşeelor din b.a.Depistează greşelile şi analizează cauzele care le-au produs

68

Structura şi organizarea conţinutului, modulului: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE (M3)ANUL II

CONŢINUT TEMATICMETODOLOGIE

CRITERII DE PERFORMANTĂFORME DE ACTIVITATE METODEI. Stâlpi şi grinzi

1. Generalităţi2. Clasificare3. Materiale4. Execuţia grinzilorNormele generale de tehnica securităţii muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului

Instruirea teoretică



Conversaţie euristică Studiul de caz Observaţia

Recunoaste şi enumeră elementele de construcţie,stâlpi şi grinzi

Identifică stâlpii şi grinzile, materialele din care se execută şi tehnologia de execuţie a acestora

Recunoaste normele generale de tehnica securităţii muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului

II. Scări1. Generalităţi2. Clasificarea elementelor scărilor3. Materiale4. Execuţia scărilor5. Normele generale de tehnica securităţii

muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului

Instruirea teoretică Activitate frontală Activitate individuală

Conversaţieeuristică

Studiul de caz Observaţia

Identifica scările ca elemente de construcţie Identifica rolul scărilor în construcţie Identifică materialele din care se pot executa şi

tehnologia de execuţie Recunoaste normele generale de tehnica

securităţii muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului

III. Acoperişuri1. Generalităţi2. Clasificare3. Acoperişuri, terase – Execuţie4. Şarpante – ExecuţieNormele generale de tehnica securităţii muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului



Identifica acoperişul ca element de construcţie Recunoaste rolul acoperişului în cadrul

construcţiei Identifică materialele din care sa execută fiecare

tip de acoperiş şi tehnologia de execuţie Recunoaste normele generale de tehnica


69

IV Finisaj e 1. Tencuieli

Generalităţi, Clasificare, Alcătuire

Executarea tencuielilor Normele generale de tehnica




Identifica finisajele în construcţie Identifică materialele din care se execută Recunoaste rolul finisajelor în cadrul unei

construcţii Identifica tehnologia de execuţie pentru fiecare

tip de finisaj în parte Recunoaste normele generale de tehnica


2. Zugrăveli, vopsitorii, tapete Generalităţi Clasificare Executarea zugrăvelilor Executarea vopsitoriilor Materiale Normele generale de tehnica


3. Pardoseli Generalităţi Clasificare Materiale Executarea pardoselilor Normele generale de tehnica


Instruirea teoretică Activitate frontală Activitate

individuală

Conversaţie euristică Studiul de cazObservaţia



construcţii Recunoaste tehnologia de execuţie pentru

fiecare tip de finisaj în parte Recunoaste normele generale de tehnica



construcţii Identifica tehnologia de execuţie pentru fiecare

tip de finisaj în parte Recunoaste normele generale de tehnica


Recunoaste finisajele în construcţie

70

4. Placaje Generalităţi Clasificare Materiale Executare placaje Normele generale de tehnica


5. Tâmplărie Generalităţi Clasificare Materiale Executare Normele generale de tehnica


Instruirea teoretică Activitate frontală


Instruirea teoretică Activitate frontală Activitate

individuală



Identifică materialele din care se execută Identifica rolul finisajelor în cadrul unei








V. Instalaţii în construcţii1. Generalităţi2. Clasificare

Normele generale de tehnica securităţii muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului



Identifica rolul instalaţiilor în construcţii Recunoaşte semnele convenţionale pentru

instalaţii Identifică materialele folosite Recunoaste normele generale de tehnica


VI. Construcţii speciale

71

1. Generalităţi2. Clasificare

Coşuri de fum Silozuri Buncăre Rezervoare Castele de apă Estacade de conducte şi

benzi Depozite descoperite şi

magazii



Identifica construcţiile speciale Recunoaste rolul fiecărui tip de construcţie

specială precum şi tehnologia de execuţie Recunoaste normele generale de tehnica


VII. Construcţii metalice1. Generalităţi2. Clasificare şi alcătuire3. Executare şi montare

Normele generale de tehnica securităţii muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor şi protecţia mediului



Identifica construcţiile metalice Identifica rolul fiecărei construcţii în parte şi

materialul din care se execută Recunoaste operaţiile privind tehnologia de

execuţie Recunoaste normele generale de tehnica


VIII.Documentaţie tehnico-economică1. Generalităţi2. Studiu de fezabilitate

Proiect tehnic Instruirea teoretică Activitate frontală Activitate individuală


Recunoaste importanţa întocmirii documentaţiei tehnico-economice la realizarea unei construcţii

Identifică soluţiile tehnico - economice viabile Recunoaste variantele optime tehnico-

economice pentru executarea construcţiei prin întocmirea pieselor scrise si desenate.

72

Structura competenţelor

A. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE

identifica alcătuirea generală a unei construcţii; recunoaşte tipul structurii de rezistenţă a unei clădiri; identifica elementele care compun structura de rezistenţă a clădirii; recunoaste alcătuirea elementelor de construcţie în funcţie de materialele principale din

care sunt executate; identifica operaţiile tehnologice ce se succed la executarea unui anumit element de

construcţie; recunoaste lucrările de finisare şi procesul tehnologic al acestora; recunoaste necesitatea folosirii unui anumit tip de element, precizând rolul acestuia în

construcţie; identifica vocabularul tehnic din domeniul construcţiilor.

B. COMPETENŢE DE EXECUŢIE

citeste planurile, detaliile de execuţie si secţiunile pentru diferite elemente de structură ale construcţiei;

realizează lucrări de verificare a modului de execuţie a diferitelor elemente structurale; asigură desfăşurarea normală a lucrărilor de construcţii verificând respectarea fazelor

tehnologice specifice executării unui anumit tip de element; respectă normele de protecţia muncii, P.S.I. şi protecţia mediului; controlează calitatea lucrării; evită folosirea materialelor calitativ necorespunzătoare. intocmeşte documentaţia tehnico-economică pentru o construcţie

C. COMPETENŢE SOCIALE

cooperează cu colegii de echipă; comunică şefului de punct de lucru modul de realizare a lucrărilor; răspunde la întrebările adresate de alţi colegi; adaptează cerinţele beneficiarului la specificul meseriei; formulează concluzii asupra activităţii; informează asupra unor particularităţi ale procesului tehnologic de execuţie; susţine permanent introducerea progresului tehnic; aplică în practică noutăţile tehnice.

73

RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

Organizarea spaţiului şi a resurselor

Este recomandat ca activitatea de învăţare teoretică să se desfăşoare în cabinete de specialitate dotate cu mijloace de învăţământ necesare utilizării metodelor moderne de învăţământ.

Cabinetul tehnologic va fi dotat cu mobilier care să permită activitatea în echipă, cu un aparat TV, video-player şi casete cu diferite tehnologii, retroproiector, folii iar profesorul de specialitate va avea acces şi la un aparat de multiplicare.

Numărul de ore alocat fiecărei teme este la latitudinea profesorului în aşa fel încât să se atingă performanţele cerute.

Se vor aloca 1/4 din ore pentru calculator (lecţii pe calculator) şi pentru diferite lucrări de laborator specifice modulului.

Machetele trebuie păstrate într-o anexă, fiind introduse în cabinet doar când este necesar, pentru a nu aglomera spaţiul şi a nu distrage atenţia elevilor.

În acest fel se asigură elevilor un nivel de pregătire care să le permită dobândirea competenţelor necesare astfel ca la absolvire să fie capabili să folosească tehnologiile moderne.

Forme de evaluare

Referate Fişe de evaluare sumative Orale Studii de caz Fişe de autoevaluare Teste

74

BIBLIOGRAFIE

1. C. PEŞTIŞANU

Construcţii – curs general

Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1971

2. R. CONSTANTINESCU, C. PAVEL, M. VOICULESCU, R. MĂRGINEANU

Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice


3. I. DAVIDESCU, C. ROŞOGA

Manual pentru licee industriale cu profil de construcţii


4. MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUIMetodologie privind cadrul legal de elaborare, avizare şi aprobare a standardelor de pregătire profesională a curriculum-ului şcolar pentru învăţământul postliceal, aprobată cu nr. 29086/21.03.2000

5. J. NICOLA

Pedagogie şcolară


75

MODULUL (M4): ELEMENTE NESTRUCTURALE Anul I: 35 s x 1 oră /s = 35 ore

INTRODUCERE

Elaborarea curriculumului la modulul „Elemente nestructurale” pentru Şcoala

de maiştrii constructori a avut la bază necesitatea asigurării formării tuturor

competenţelor prevăzute in standardul de pregătire profesională.

Se formează competenţele profesionale pentru elementele nestructurale ale unei

construcţii ca fiind pereţii despărţitori, tip cortină, din fâşii de beton celular

autoclavizat, din lemn, din RIGIPS si plafoane false.

Pentru o bună însuşire a competenţelor profesionale s-a plecat de la noţiunile

introductive privind structura construcţiilor, rolul elementelor nestructurale de

construcţie şi materiale din care se realizează acestea.

Pentru realizarea acestor competente este necesară formarea şi pregătirea

temeinică a maiştrilor constructori, astfel încât la absolvirea şcolii să fie apţi să aplice

tehnologiile moderne şi să folosească materialele tradiţionale şi materialele noi

apărute pe piaţă.

76

STRUCTURA COMPETENŢELOR1. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE

Prezintă alcătuirea elementelor de construcţii nestructurale Clasifică elementele nestructurale Explică rolul elementelor nestructurale Prezintă tehnologia de execuţie a elementelor nestructurale Utilizează vocabularul tehnic din domeniul construcţiilor

2. COMPETENŢE DE EXECUŢIE Exploatează şi supraveghează echipamentele moderne utilizate Citeşte desenele Realizează verificarea modulului de execuţie Respectă N.T.S.M. şi P.S.I. Controlează calitatea lucrării Evită folosirea materialelor necorespunzătoare

3. COMPETENŢE SOCIALE Cooperează cu colegii de echipă Comunică cu şeful punctului de lucru Adaptare la cerinţele beneficiarului Formulează concluzii asupra activităţilor Susţine introducerea progresului tehnic Aplică în practică noutăţile tehnice

77

Structura şi organizarea conţinutului modulului (M4): ELEMENTE NESTRUCTURALE

CONŢINUT TEMATICMETODOLOGIE CRITERII DE PERFORMANŢĂ

FORME DE ACTIVITATE

METODE

1. Pereti despartitori din lemn -generalitati -clasificare -domenii de aplicare

Instruire teoretica

Activitate frontala

Activitate individuala

Conversatie euristica

Studiul de caz

Observatia

-Identifica peretii din lemn ca elemente nestructurale-Identifica peretii din lemn-Recunoaste rolul peretilor din lemn in constructii si domeniile de aplicare-Recunoaste tehnologia de executie a peretilor din lemn-Recunoaste Normele generale de tehnica securitatii muncii , prevenirea si stingerea incendiilor si de protectie a mediului inconjurator

2 Pereti despartitori din zidarie -generalitati -clasificare -domenii de aplicare

Instruire teoretica

Activitate frontala



Studiul de caz

Observatia

-Identifica peretii din zidarie ca elemente nestructurale-Identifica peretii din zidarie-Recunoaste rolul peretilor din zidarie in constructii si domeniile de aplicare-Recunoaste tehnologia de executie a peretilor din zidarie-Recunoaste Normele generale de tehnica securitatii muncii prevenirea si stingerea incendiilor si de protectie a mediului inconjurator

3. Pereti despartitori din sticla -generalitati -clasificare -domenii de aplicare

Instruire teoretica

Activitate frontala



Studiul de caz

Observatia

-Recunoaste peretii din sticla ca elemente nestructurale-Identifica peretii din sticla-Recunoaste rolul peretilor din sticla in constructii si domeniile de aplicare-Identifica tehnologia de executie a peretilor din sticla-Recunoaste Normele generale de tehnica securitatii muncii , prevenirea si stingerea incendiilor si de protectie a mediului inconjurator

78

4. Pereti despartitori din material plastic -generalitati -clasificare -domenii de aplicare

Instruire teoretica

Activitate frontala



Studiul de caz

Observatia

-Identifica peretii din material plastic ca elemente nestructurale-Recunoaste rolul peretilor din material plastic in constructii si domeniile de aplicare-Recunoaste tehnologia de executie a peretilor din material plastic-Recunoaste Normele generale de tehnica securitatii muncii , prevenirea si stingerea incendiilor si de protectie a mediului inconjurator

5. Pereti despartitori din fasii de beton celular autoclavizat -generalitati -clasificare -domenii de aplicare

Instruire teoretica

Activitate frontala



Studiul de caz

Observatia

-Identifica peretii din fasii de beton celular autoclavizat ca elemente nestructurale-Recunoaste peretii din fasii de beton celular autoclavizat-Identifica rolul peretilor din fasii de beton celular autoclavizat in constructii si domeniile de aplicare-Recunoaste tehnologia de executie a peretilor din fasii de beton celular autoclavizat-Recunoaste Normele generale de tehnica securitatii muncii , prevenirea si stingerea incendiilor si de protectie a mediului inconjurator

6. Pereti tip cortina -generalitati -clasificare -domenii de aplicare

Instruire teoretica

Activitate frontala



Studiul de caz

Observatia

-Recunoaste peretii din cortina ca elemente nestructurale-Identifica rolul peretilor din cortina in constructii si domeniile de aplicare-Recunoaste tehnologia de executie a peretilor din cortina-Recunoaste Normele generale de tehnica securitatii muncii , prevenirea si stingerea incendiilor si de protectie a mediului inconjurator

79

7. Pereti despartitori din RIGIPS -generalitati -clasificare -domenii de aplicare

Instruire teoretica

Activitate frontala


Conversatieeuristica

Studiul de caz

Observatia

-Identifica peretii din RIGIPS ca elemente nestructurale-Recunoaste rolul peretilor din GIPSCARTON in constructii si domeniile de aplicare-Recunoaste tehnologia de executie a peretilor din RIGIPS-Recunoaste Normele generale de tehnica securitatii muncii , prevenirea si stingerea incendiilor si de protectie a mediului inconjurator

8. Plafoane false -generalitati -clasificare -domenii de aplicare

Instruire teoretica

Activitate frontala


Conversatieeuristica

Studiul de caz

Observatia

-Identifica plafoanele false ca elemente nestructurale-Recunoaste rolul plafoanelor false in constructii si domeniile de aplicare-Recunoaste tehnologia de executie a plafoanelor false-Recunoaste Normele generale de tehnica securitatii muncii , prevenirea si stingerea incendiilor si de protectie a mediului inconjurator

80


Pentru parcurgerea modulului, profesor-inginerul îşi va desfăşura activitatea în săli de curs şi laboratoare dotate cu mijloace de învăţare necesare utilizării metodelor moderne de învăţământ.

Cabinetul tehnologic va fi dotat cu mobilier care să permită activitatea în echipă, un TV, video-player şi casete cu diferite tehnologii, retroproiector, folii, iar profesorul de specialitate va avea acces şi la un aparat de multiplicare .

Numărul de ore alocat fiecărui conţinut va fi la latitudinea profesorului.Parcurgerea conţinuturilor programei este obligatorieCompetenţele vizate se realizează în special prin activităţi aplicative.Se vor utiliza normative şi materiale auxiliare specifice şantierelor de construcţiiEvaluarea se va realiza atât continuu cât şi sumativ, la sfârşitul semestrelor

BIBLIOGRAFIE:1. Construcţii Civile Industriale şi Agricole – I. Peştişanu2. Utilajul şi tehnologia lucrărilor de construcţii şi instalaţii – Clasa a XI-a –

Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 19981 – Radu Al. Popa, Maria Darie3. Norme specifice de protecţie a muncii pentru domeniul Construcţii Civile industriale şi agricole / anexa 2; pct 74. Norme de SPI şi dotarea împotriva incendiilor pentru domeniul Construcţii Civile

industriale şi agricole –DGPSI –0015. Legea protecţiei mediului 137/1995 şi Ordonanţa de urgenţă 91/2002

81

Modul (M5): Echipamente şi utilaje folosite în construcţiiAnul I: 35 s x1 oră/s = 35ore

Anul II: 32 s x1 oră/s = 32 ore

Introducere

Disciplina va asigura cunoaşterea tuturor utilajelor de construcţii tradiţionale şi moderne care se utilizează la realizarea construcţiilor.

Scopul disciplinei este de a oferi cunoştinţele necesare cu privire la utilajele folosite în construcţii. Astfel se vor studia :

- tipurile constructive şi elementele componente ale acestora- domeniile de utilizare- scheme de mecanizare.

La predarea lecţiilor este obligatorie folosirea permanenta a materialelor didactice (mostre, machete, planşe, diapozitive si altele).

Se vor folosi permanent toate standardele, normativele şi instrucţiunile tehnice în vigoare.Prin bibliografia indicată, profesorul trebuie să asigure elevilor orientarea în prescripţiile

tehnice, precum si posibilitatea diversificării si îmbunătăţirii sortimentelor, a utilizării utilajelor noi.

82

1. STRUCTURA COMPETENŢELOR

1.1 Competenţe de cunoaştereo Identifică sursele de informare tehnologică în domeniul construcţiiloro Descrie alcătuirea maşinilor de construcţiio Interpretează planuri şi detalii de alcătuireo Analizează variante de lucruo Compară documentaţiile cu realitateao Evaluează eficienţa utilajului.

1.2. Competenţe de execuţie :o Selectează şi analizează informaţiile specifice lucrăriloro Realizează scheme tehnologice de lucruo Controlează calitatea lucrărilor executateo Verifică buna funcţionare a maşinilor şi utilajeloro Întocmeşte orarul lucrăriloro Aplică normele de protecţia muncii şi PSI la execuţia fiecărei lucrări şi normele de igienă şi

protecţie individualăo Efectuează calcule economice pentru alegerea corectă a sistemei de maşini.

1.3. Competenţe sociale :o Îşi asumă responsabilitatea faţă de calitatea lucrărilor efectuate de întreaga echipăo Comunică eficient cu colegii de echipă , privitor la rezultatele muncii şi la soluţii noio Răspunde de efectuarea instructajului de tehnica securităţii muncii PSI şi protecţia mediuluio Respectă deciziile luate de şeful ierarhic

83

Structura şi organizarea conţinutului modulului (M5): ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIIANUL I

Conţinut tematic Metodologie Criterii de performanţăForme de activitate Metode

Utilaje pentru lucrări de terasamente1.1. Buldozere - construcţie, tipuri constructive - principiu de funcţionare - tehnologii de lucru1.2. Screpere şi autoscrepere - construcţie, tipuri constructive - principiu de funcţionare - tehnologii de lucru1.3. Gredere şi autogredere - construcţie, tipuri constructive - principiu de funcţionare - tehnologii de lucru1.4. Excavatoare - construcţie, tipuri constructive - principiu de funcţionare - tehnologii de lucru1.5. Norme de tehnica securităţii muncii şi P.S.I. specifice.



Activitate pe grupe

Munca în echipă

Explicaţii pe scheme tehnologice

Expunerea

Conversaţia euristicăProblematizarea

Demonstraţia

Exerciţii individuale

Elaborare de referate

Observarea dirijată

Studiu de caz

Utilizarea calculatorului

Recunoaşte părţile componente ale utilajelor.

Explică principiile de funcţionare specifice.

Alege tehnologia optimă de lucru în funcţie de condiţiile de lucru.

Calculează productivităţle utilajelor

84

2.Utilaje pentru transportul pe verticală şi orizontală

2.1. Dispozitive şi mecanisme de ridicat2.2. Macarale – tipuri constructive - descriere şi funcţionare - alegerea optimă2.3. Utilaje pentru transport şi încărcare – tipuri constructive - descriere şi funcţionare - alegerea optimă - tehnologii de lucru2.3. Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice



Activitate pe grupe

Munca în echipă


Expunerea


Demonstraţia




Studiu de caz


Alege utilajul de ridicat şi transportat în funcţie de volumul de lucru şi înălţimea de ridicare

Identifică părţile componente

Explică principiile de funcţionare

Alege tehnologiile optime de lucru

Calculează productivităţile utilajelor

85

Structura şi organizarea conţinutului, modulului (M5): ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIIANUL II

Conţinut tematic Metodologie Criterii de performanţăForme de activitate Metode

3.Utilaje pentru prepararea, transportul şi punerea în operă a utilajelor

3.1. Utilaje pentru prepararea betoanelor şi mortarelor3.2. Instalaţii pentru transportul şi punerea în operă a betoanelor şi mortarelor3.3. Utilaje pentru compactarea betoanelor 3.4. Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice

4. Utilaje pentru lucrări de finisaje 4.1. Utilaje pentru finisarea pardoselilor - construcţie, tipuri constructive - principiu de funcţionare - tehnologii de lucru4.2.Utilaje, dispozitive şi unelte folosite la aplicarea mecanizată a tencuielilor - construcţie, tipuri constructive - principiu de funcţionare - tehnologii de lucru4.3. Utilaje pentru zugrăveli şi vopsitorii - construcţie, tipuri constructive - principiu de funcţionare - tehnologii de lucru4.4 Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice.

Munca în echipă



Activitate pe grupe

Munca în echipă


Expunerea


Demonstraţia




Studiu de caz


Recunoaşte părţile componente

Explică principiile de funcţionare

Alege tehnologia optimă de lucru

86

5. Utilaje pentru construcţia drumurilor - construcţie, tipuri constructive - principiu de funcţionare - tehnologii de lucru5.1. Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice



Activitate pe grupe

Munca în echipă

Explicaţii pe scheme tehnologiceExpunereaConversaţia euristicăProblematizareaDemonstraţiaExerciţii individualeElaborare de referateObservarea dirijatăStudiu de cazUtilizarea calculatoruluI

Recunoaşte părţile componenteExplică principiile de funcţionareAlege tehnologia optimă de lucru

87

3. RECOMANDĂRI PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

Numărul de ore alocat fiecărei teme este stabilit de către profesor pentru atingerea competenţelor prevăzute în programe

Se va pune accent pe întocmirea schemelor de mecanizare în funcţie de condiţiile de lucru din şantier

Se va urmări introducerea elementelor de noutate din domeniul utilajelor şi instalaţiilor specifice activităţii de construcţii

Evaluărirle vor fi diverse : orale, referate tematice, fişe de lucru, fişe de evaluări sumative.

4. BIBLIOGRAFIE :

Ştefan Mihăilescu, ş.a.- Maşini de construcţii, vol.1,2,3. Editura Tehnică-Bucureşti 1985

M. Păunescu, I. Vîţă, I. Scordaliu – Mecanizarea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor de fundare . Editura Tehnică- 1990

I. Vîţă, L. Sârbu, T. Nuţeanu, C. Alexandru – Maşini de ridicat în construcţii . Editura Tehnică – 1989

I. Bărdescu – Mecanizarea lucrărilor de construcţii . Editura Tehnică- 1985.

88

Modulul (M6): Educaţie AntreprenorialăAnul II: 32 s x 1,5 oră/s = 48 ore

semestrul I 1 ora/s semestrul II 2 ore/s

Introducere

Şcoala de maiştri reprezintă un sistem de pregătire în regim de gestiune economică. Abordarea curriculară pentru această formă de pregătire cuprinde: obiective, competenţe specifice, conţinut, condiţii materiale, metode didactice, metode şi parametrii de evaluare.

Din trunchiul disciplinelor tehnice „ Tehnologii şi Aplicaţii” – Educaţie antreprenorială are în vedere următoarele obiective: însuşirea cunoştinţelor referitoare la elementele de bază ale educaţiei antreprenoriale; formarea deprinderilor de a executa un plan de afaceri, de a derula o afacere însuşirea prevederilor legale cu privire la iniţierea unei afaceri

Studiul „Educaţiei antreprenoriale” urmăreşte formarea personalităţii autonome şi creative, responsabile pentru a acţiona în economia de piaţă.

Curriculum-ul îşi propune introducerea unor noţiuni care să permită orientarea profesională a cursanţilor spre a deveni antreprenori, iar prin valorificarea potenţialului, să poată acţiona eficient în orice domeniu.

Conţinuturile sunt proiectate pentru o oră pe săptămână pe durata celor doi ani şi un semestru, profesorul putând planifica in ore de predare-invatare,ore de aplicatii precum si ore de recapitulare şi evaluare în funcţie de ritmul de învăţare şi particularităţile grupului instruit.

89

Structura competenţelor.A. Competenţe de cunoaştere.

1. Conştientizarea folosirii conceptelor specifice.2. Cunoaşterea condiţiilor legislative în acţiunile antreprenoriale.3. Cunoaşterea cerinţelor pieţei muncii şi adaptarea la aceste cerinţe.4. Analizează competenţele implicate în anumite situaţii economice.5. Cunoaşterea structurii planului de afaceri.

B. Competenţe de execuţie.

1. Realizează o microanchetă asupra grupurilor sociale utilizând instrumente şi metode adecvate.

2. Stabileşte etapele şi modul de execuţie al unui plan d e afaceri.3. Întocmeşte strategia în vederea realizării planului de afaceri.

C. Competenţe sociale.

1. Este sociabil şi evită conflictele în timpul lucrului.2. Foloseşte limbajul tehnic de specialitate.3. Organizează ergonomic locul de muncă4. Răspunde de calitatea lucrărilor efectuate.5. Apreciază corect timpul de lucru necesar.6. Adaptează cerinţele beneficiarului la specificul meseriei..7. Cooperează cu colegii de echipă.8. Identifică noi surse de informare.9. Informează asupra unor particularităţi ale procesului tehnologic de execuţie.

90

Structura şi organizarea conţinutului modulului: Educaţie Antreprenorială.Anul II

Nr. Crt.

Conţinut tematicMetodologii

Criterii de performanţăResurse de activitate Metode

1 Universul activităţii antreprenorului- Rolul antreprenorului- Relaţii antreprenoriale- Condiţii legislative în acţiunile antreprenoriale- Caracteristici şi aptitudini ale întreprinzătorului

* Discutarea în clasă a unor concepte: - concepte - cazuri - probleme * Comunicare bazată pe limbajul tehnic* Valorizarea experienţei personale în analiza grupului şi a relaţiilor în care elevul este implicat

- Observarea dirijată - Lucrul în echipă- Exerciţiul - Conversaţia

- identifică conceptele specifice - alege gradul adecvat al opţiunilor- aplică reglementările prevăzute de acte legislative

2 Iniţierea şi derularea acţiunii antreprenoriale* Modalităţi şi criterii de identificare şi selecţionare a oportunităţilor pieţei* Stabilirea obiectului de activitate* Planul de afaceri.Structură şi fundamentare

* Realizarea şi diversificarea activităţii

* Discutarea principalelor concepte * Negocierea comercializării unui produs * Discutarea unor cazuri reale sau imaginate, a unor soluţii pentru identificarea cererilor pieţei;* Discutarea paşilor necesari pentru elaborarea unui plan de afaceri;* Elaborarea proiectului unei afaceri ;* Discuţii privind posibilităţile creşterii şi diversificării activităţii;

- Observarea dirijată - Expunere- Conversaţie- Problematizare

- defineşte conceptele specifice- elaborează un plan de afaceri- analizează rezultatele obţinute

91

Nr. Crt.

Conţinut tematicMetodologii

Criterii de performanţăResurse de activitate Metode

3 Comportamentul în afaceri.* Temeiuri contractuale pentru întreprinzător* Tipuri de comportament în afaceri* Răspunderea în afaceri

* Discutarea unor cazuri reale sau imaginate, unor soluţii posibile pentru a cunoaşte comportamentul în afaceri * Simulare ( pentru realizarea unor situaţii reale sau imaginate )* Joc de roluri* Discuţii privind comportamentul in afaceri

- Observarea dirijată - Conversaţii- Problematizare

- identificarea conceptelor specifice- enumără responsabilităţile antreprenorului

4 Reuşita în afaceri, studii de caz.* Modele de reuşită în afaceri* General şi particular în realizarea de afaceri reuşite

* Dezbaterea unor proiecte de afaceri * Discuţii privind reuşitele înregistrate in domeniul afacerilor

- Observarea dirijată - Expunere- Conversaţie- Problematizare

- descrie şi argumentează conţinuturilor în comportamentul antreprenorial.

92


Curriculum-ul modulului „Educaţie Antreprenorială” este conceput pentru a permite:- abordarea conţinuturilor pornind de la cazuri concrete, desprinse din practică, din mai multe domenii;- desfăşurarea unor lecţii active în care problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin descoperire, să permită cursanţilor dobândirea

competenţelor necesare;- formarea competenţelor specifice antreprenorului.

Se recomandă tratarea unităţilor de conţinut avându-se în vedere caracteristicile economiei româneşti.Recomandăm, de asemenea, alegerea materialelor didactice în strânsă corelare cu specificul metodelor didactice utilizate. Materialele

didactice pot determina alegerea metodelor de învăţământ. Abordarea conţinuturilor se va realiza pe baza cât mai multor exemple din diferite domenii, cursantul fiind solicitat la cât mai multe

corelaţii intra şi interdisciplinare.Se recomandă realizarea de portofolii de afaceri şi de studii de caz.

Bibliografie

1. Allen J., s.a. – Ghidul întreprinzătorului particular, Bucureşti, Editura tehnică, 1997.2. Moldoveanu M., s.a. – Ştiinţa afacerilor, Bucureşti, Editura tehnică, 1999.3. Dan V., s.a. – Educaţie antreprenorială, Bucureşti, Editura All, 20034. Georgescu D., s.a. – Educaţie antreprenorială, Bucureşti, Editura Niculescu, 2002.5. Deaconu A., s.a.-Economia intreprinderii,E.D.P. Bucuresti 1996.

93

MODULUL (M7): MANAGEMENTUL CALITĂŢII

Anul II: 32 s x 1,5 oră = 48 ore semestrul I 2 ora/s semestrul II 1 ore/s

INTRODUCERE

Statutul ţării noastre de tara care a initiat negocieri de aderare la UE, impune sistemului educational sa abordeze si educatia pentru calitate, vizând cel putin urmatoarele doua aspecte: educatia pentru calitate a consumatorului si producatorului este o conditie necesara pentru

realizarea nivelului competitiv impus pe piata europeana; educatia pentru calitatea produselor si serviciilor este o componenta necesara pentru alinierea la

standardele europene. Intensificarea preocuparilor pentru abordarea aspectelor referitoare la asigurarea calitatii in tara

noastra se bazeaza pe necesitatea realizarii unor mutatii in acest domeniu, mutatii prin care sa se garanteze succesul in cursa pentru competitivitate.

Pentru implementarea modelelor de asigurare a calitatii propuse de standardele internationale din familia ISO 9000 si pentru certificarea sistemelor calitatii se impune definirea unui cadru legal si institutional privind evaluarea conformitatii si acreditarea in acord cu regulile europene si internationale.

Coordonarea activităţilor legate de politica pentru calitatea producţiei şi mai ales transpunerea acesteia în practică revine şi maistrului. Acesta trebuie să fie conştient de respectarea disciplinei tehnologice, de asumarea responsabilitatii pentru calitatea muncii efectuate de echipa pe care o coordonează, de dezvoltarea atitudinii critice fata de incalcarea procedurilor de calitate, de dezvoltarea creativitatii orientate pe asigurarea calitatii.

În acest sens, programa îşi propuneare: clarificarea conceptelor, principiilor, metodelor si tehnicilor managementului calitatii; definirea conceptelor si principiilor managementului total al calitatii ( TQM ); abordarea problematicii managementului calitatii in directă relatie cu managementul

intreprinderii, cu calitatea mediului, cu calitatea personală.Conţinuturile sunt proiectate pentru 1 oră pe săptămână pentru 2 semestre, anul II.

94

STRUCTURA COMPETENŢELOR:

1. COMPETENŢE DE CUNOAŞTERE– cunoaşte necesitatea creşterii calităţii produselor– cunoaşte legile şi normativele în vigoare– cunoaşte parametrii de încadrare în abaterile admisibile– cunoaşte rolul compartimentului CTC – cunoaşte sistemul de asigurare a calităţii ISO 9000

2. COMPETENŢE DE EXECUŢIE– aplică tehnologia de execuţie corect– desfăşoară activităţi de verificare a calităţii– evidenţiază diferenţele dintre situaţia contractuală şi necontractuală– identifică documentele calităţii– stabileşte costul non-calităţii într-o situaţie

3. COMPETENŢE SOCIALE– explică metodologia de certificare a produselor– explică necesitatea promovării produselor şi proceselor ecologice personalului din

subordine– corelează calitatea pregătirii profesionale cu calitatea materiilor prime şi materialelor – asigură condiţii bune de desfăşurare a procesului– intervine cu soluţii pentru rectificarea unor abateri de la calitatea produsului

95

Structura şi organizarea conţinutului modulului (M7): Managementul şi controlul calităţii

nr. crt Conţinut tematic METODOLOGIE Criterii de performanţă


1.Calitatea produselor şi serviciilor în economia contemporană

elemente favotizante ale creşterii importanţei calităţii

cadrul conceptual al calitatii produselor şi serviciilor;

modalităţi de asigurare a calităţii produselor şi serviciilor

teoretică Conversaţia euristicăproblematizarea

Brainstorming

Argumentează necesitatea creşterii calităţii produselorExplică, utilizând termeni specifici voca bularului calităţii, metodele de asigurare a calităţii produselor de la locul de muncă

Fundamentele teoretice ale managementului calităţii Principalii precursori ai

managementului calitatii; Definirea managementului

calitatii; Functiile managementului

calitatii; Orientari actuale in

managementul calitatii.

teoretică Conversaţia euristicăproblematizarea

BrainstormingStudiul de caz

Identifică funcţiile managementului calităţii , exemplificând cu activităţile desfăşurate în întreprinderea unde este angajat

Managementul total al calităţii Conceptul de calitate totală Managementul total al

calităţii Abordări critice privind

T.Q.M.

teoretică Conversaţia euristicăproblematizareaDezbaterea

Identifică valorile şi principiile managementului total alCalităţiiIdentifică rolul maistrului în asigurarea calităţii produselor

96

Planificarea calităţii Procesul planificării

calităţii Metode utilizate în

planificarea calităţii

proiect Conversaţia euristicăproblematizareaStudiul de caz

Prezintă soluţii de panificare a unui produs dat, cunoscându-i-se caracteristicile de calitate

Organizarea activităţilor referitoare la calitate Calitatea în organizarea

procesuală şi structurală a întreprinderii

Rolul compartimentului calitate

Conversaţia euristicăproblematizarea

Identifică rolul compartientului calitateîn funcţie de tipul activităţilor (procese sau produse)

Standardele seriei ISO 9000 Selecţia şi modul de

utilizare a standardelor


Descrie sistemul de asigurare a calităţii ISO9000

Asigurarea calităţii Asigurarea internă a

calităţii:metode pentru determinarea calităţii

Asigurarea externă a calităţii

Documentaţia sistemului calităţii:

- manualul calităţii - înregistrări referitoare la calitate Înregistrările referitoare la

calitate Auditul calităţii

teoreticăproiect


Stabileşte caracteristicile de calitate a produselor (proceselor)Verifică lucrările executate,folosind metode şi mijloace adecvateEvidenţiază diferenţele dintre situaţia contractuală şi necontractualăIdentifică documentele calităţii

Certificarea produselor şi serviciilor Certificarea conformităţii

în România

Dezbaterea Explică metodologia de certificare a produselor

97

COSTURILE REFERITOARE LA CALITATE

Categoriile de costuri referitoare la calitate

ProblematizareaStudiul de caz

Stabileşte costul non calităţii într-o situaţie dată

PERSPECTIVE SI EVOLUŢII ÎN ABORDAREA CALITĂŢII

extinderea sistemului pentru toate aspectele vieţii (calitatea mediului, calitatea persoanei, calitatea relaţiilor interumane,etc.)

Prelegere

ProblematizareaStudiul de caz

Explică necesitatea promovării produselor şi proceselor ecologiceCorelează calitatea pregătirii profesionale cu calitatea produselor, serviciilor

98

RECOMANDĂRI PRIVIND ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE

Predarea modulului Managementul Calităţii, se recomanda a fi realizata utilizând preponderent metode active centrate pe elev.

Plecand de la premisa ca situatiile in care apare confruntarea cu diverse elemente ale sistemului calitatii, profesorul isi va axa demersul

didactic pornind de la exemplele întâlnite de fiecare elev la locul său de muncă. Este benefic şi pentru profesor valorificarea experienţei

dobândită în producţie a elevilor, la diverşi agenţi economici. Se poate recurge, de asemenea, la centrarea instruirii pe o problema - vector de la

care sa radieze aspectele teoretice de abordat si pe care sa se realizeze conexiunile si interrelationarile impuse de tema respectiva. Pe cat posibil

acestea vor fi obtinute, prin aplicatii adecvat concepute, de la elevi - astfel, ei vor fi implicati major in propria formare continuă, iar aceasta va fi

motivata superior.

Dintre metodele didactice recomandate, având în vedere vârsta adultă a elevilor, fac parte:

metoda proiectului - prin care se pot forma competentele care presupun investigari sistematice asupra unor teme impuse/alese si care

simuleaza la scara activitatile pe care le va desfasura viitorul absolvent al şcolii de maiştri.

metoda studiului de caz - cu toate variantele sale cunoscute - permite formarea competentelor care presupun rezolvarea unor

probleme pornind de la analiza unor date initiale, identificate si inregistrate in activitati concrete sau imaginate, in legatura cu o

anumita tema si continuand cu depistarea solutiilor alternative si cu luarea unor decizii argumentate;

metoda jocului de rol, ca materializare a comportamentului empatic, favorizeaza analizarea tuturor laturilor pe care le implica

sistemul calitatii ( privite din punct de vedere al consumatorului si al producatorului ) si valorificarea concluziilor ce se obtin in urma

acestei analize, pentru eficientizare;

99

metoda problematizarii presupune identificarea/ formularea unor probleme si o activitate complexa de documentare pentru

rezolvarea ei in concordanta cu criterii prestabilite. Metoda permite implicarea elevului in ambele etape ale abordarii ei sau, dupa caz,

doar in etapa determinarii solutiei.

Se recomanda desfasurarea procesului instructiv conform strategiilor moderne (fise de lucru, fise de documentare, albume tematice, pliante,

filme didactice etc. ) integrate, eventual, intr-un sistem multi - media, astfel incat interesul elevilor sa se mentina la cote inalte si sa fie realizat

impactul dorit prin studierea acestui modul. Pentru integrarea sistemica a cunostintelor dobandite, elevii pot fi evaluati, de exemplu, prin

portofolii, eseuri libere sau structurate, referate tematice etc. astfel incat sa fie puse in evidenta si competentele sociale, mai ales cele de

comunicare.

BIBLIOGRAFIE

Olaru M.Sarbu R, Grigoriu S.

Stanciu I. Si altiiGerard HerniauxDidier Noye

Henri Mitonneau

Gilles Revoil

Bernard Froman

Managementul calitatii. Ed.Economica, Bucuresti, 2000.Certificarea, auditarea si gestionarea costurilor calitatii. Ed. Oscar Print, Bucuresti,1998.Calimetrie.Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1998.Conducerea proiectelor de organizare.Ed. Tehnica, Bucuresti.Ghid practic pentru controlul calitatii. Principii. Metode. Mijloace.Ed. Tehnica, Bucuresti, 2000.O noua orientare in managementul calitatii: Sapte instrumente noi. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998.Asigurarea calitatii in laboratoarele de analiza si incercari.Ed. Tehnica, Bucuresti, 1997.Manualul calitatii. Instrument strategic al abordarii calitatii.Ed.Tehnica, Bucuresti, 1998.

100

Michel PerigordUNCTAD/ GATTISOWilhelm Brakhahn, Ulrike Vogt

TATIANA BĂLĂŞOIU

Gabriela DiaconuRodica MunteanuEmilia BraunMariana StănilăPetra Vass

Etapele calitatii. Demersuri si instrumente. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1997.Manualul sistemului calitatii. Ghid pentru implementarea standardelor internationale ISO 9000. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998.ISO 9000 pentru servicii. Rapid si sigur spre certificare. Ed. Tehnica, Bucuresti.Educaţie pentru calitateDocument auxiliar curricular pentru liceu tehnologic, profil tehnic, Bucureşti 2000Document auxiliar curricular pentru şcoală profesională, profil tehnic, Bucureşti 2000

101

Modul (M8): REABILITAREA CONSTRUCTIILOR Anul I: 35 s x 2 ore /s = 70 oreAnul II: 32 s x 1 ore /s = 32 ore

INTRODUCERE

Acest curriculum este adresat elevilor de la Şcoala de maiştri anul I şi anul II, profil tehnic, specializarea Construcţii şi lucrări publice.

Reabilitarea construcţiilor, urmăreşte aspecte aplicative în domeniu, în scopul aprecierii studiului de mijloacele de lucru şi de situaţii deosebite cu care trebuie să se familiarizeze viitorul tehnician.

Disciplina este structurată pe doi ani. Temele pot fi aprofundate în măsura interesului elevilor, dar vor ţine cont de faptul că unii

dintre aceştia le pot studia în detaliu la o disciplină opţională. Ordinea parcurgerii temelor nu este obligatorie.

1. Structura Competenţelor

A. Competenţe de cunoaştere

- recunoaşte principiile de proiectare antiseismică - identifică elementele componente ale construcţiilor- prescrie măsurile de intervenţie asupra construcţiilor

B. Competenţe de execuţie

- explică modul de calcul structural la acţiunea seismică- interpretează rezultatele calculului la acţiunea seismică- explică măsurile referitoare la elaborarea expertizelor- interpretează rezultatele încercărilor nedistructive identificând diferenţele

C. Competenţe sociale

- apreciază corect modul de amplasare al construcţiilor- apreciază durata de rezistenţă şi stabilitate a construcţiei- determină încărcările construcţiilor în clase de risc seismic- determină evaluarea calitativă a nivelului de asigurare a construcţiilor existente

102

1. Structura şi organizarea conţinutului modulului (M8): REABILITAREA CONSTRUCTIILORANUL I

Nr. crt

Conţinut tematic METODOLOGIE Criterii de performanţă


1. Generalităţi- principii de proiectare antiseismică- planificarea şi amplasarea construcţiilor- alcătuirea de ansamblu a construcţiilor- aspecte specifice ale calculului structurilor la acţiuni antiseismice


- descoperire - problematizare- studiu de caz- joc de rol

- respectă principiile de proiectare antiseismică şi modul de calcul al structurilor la acţiuni seimice

2. Prevederi generale referitoare la elaborarea expertizelor privind evaluarea nivelului de asigurare a construcţiilor existente :

- date generale- metode de investigare- evaluarea calitativă – E1- evaluarea cantitativă – E2- încercări nedistructive



- respectă metodele de investigare referitoare la elaborarea expertizelor

103

1. Structura şi organizarea conţinutului, modulului : DESEN TEHNIC DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢIIANUL II

Nr. crt Conţinut tematic METODOLOGIE Criterii de performanţă


1. Prevederi referitoare la măsurile de intervenţie asupra construcţiilor existente- date generale- stabilirea măsurilor de intervenţie- fundamentarea şi propunerea deciziei de intervenţie



- respectă măsurile de intervenţie şi deciziile asupra construcţiilor existente

2. Prevederi referitoare la evaluarea nivelului de asigurare a construcţiilor existente- date generale- metode de investigare, clasificări şi condiţii generale de utilizare- evaluarea calitativă – E1- evaluarea analitică- încărcările construcţiilor în clase de risc seismic



- descoperă noi metode de investigare referitoare la evaluarea nivelului de asigurare a construcţiilor existente

104

Recomandări pentru activităţile de învăţare:

Disciplina „ Reabilitarea construcţiilor ” are rolul de a forma la elevi abilitatea de a rezolva unele probleme cu caracter aplicativ, de la necunoaşterea măsurilor de intervenţie asupra construcţiilor până la rezolvarea unor probleme tehnice prin proiect.

BIBLIOGRAFIE :

1. Normativ P 100 / 1992 , modificat în 19962. Buletinul Construcţiilor, volum 11/1996.

105

AUTORII

1. Agapie Minodora – ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova–

Construcţii şi lucrări publice (M3-anul II); Elemente nestructurale (M4)

2. Barbu Alexandra - ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova –

Construcţii şi lucrări publice (M3-anul I)

3. Barbu Gheorghiţa - ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova –

Protecţia mediului (Disciplină); Desen tehnic de construcţii şi instalaţiii

(M2)

4. Boţa Ana - ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova – Echipamente şi

utilaje folosite în construcţii (M5)

5. Drinceanu Cornelia - ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova –

Protecţia mediului (Disciplină)

6. Ghiţă Irimia Roxana - ing. gr. II – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova –

Materiale de construcţii şi instalaţii (M1)

7. Goanţă Constantina - ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova –

Desen tehnic de construcţii şi instalaţiii (M2);

8. Ionică Mihaela - ing. gr. II – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova –

Echipamente şi utilaje folosite în construcţii (M5)

9. Licuţ Ana - ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova –Reabilitarea

construcţiilor (M8)

10. Pescaru Ion - ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova – Construcţii şi

lucrări publice (M3-anul II); Elemente nestructurale (M4), Reabilitarea

construcţiilor ( M 8)

11. Predescu Aurel - ing. gr. I – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova – Materiale

de construcţii şi instalaţii (M1);

12. Prundeanu Lavinia - ing. def. – Gr. Şc. Construcţii Civile – Educaţie

antreprenorială (M6)

13. Săndoi Cristina - ing. gr. II – Gr. Şc. Construcţii Civile Craiova – Educaţie

antreprenorială (M6)

NOTĂ: Următoarele discipline/module 1. Legislaţia muncii, 2. Economia şi organizarea întreprinderii, 3. Evidenţa contabilă primară, 4. Limba engleză aplicată, 5. Tehnologii asistate de calculator, 6. Protecţia muncii, PSI, 7. Managementul calităţii – au fost preluate din ”Curriculum pentru şcoala de maiştrii mecanici”, adaptate şi structurate pentru specializarea: Maistru construcţii civile, industriale

106

curriculum maistru const. civile, ind. si agricole

Documents