curs10_deseuri ind prelucratoare

DEŞEURI DIN INDUSTRIILE ŞPRELUCRĂTOARE

Curs 10Curs 10

DEŞEURI DIN INDUSTRIILE PRELUCRĂTOAREŞ

Implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivel regional are la baza identificarea problemelor sociale, economice şi de protecţie a mediului, dar şi formularea obiectivelor ce trebuie atinse.

In domeniul gestiunii deşeurilor legislaţia românească transpune în totalitate Acquis-ul Comunitar.

Directiva cadru 2006/12/EC privind deşeurile conţine Directiva cadru 2006/12/EC privind deşeurile conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri (deşeuri municipale şi deşeuri industriale), cu excepţia celor care sunt reglementate separat prin alte directive iar Directiva privind deşeurile separat prin alte directive, iar Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC) conţine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea conforma a deşeurilor peric loase periculoase.

Directiva cadru prevede, de asemenea, elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor, cu rol cheie în dezvoltarea g g şunei gestionari durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora.

DEŞEURI DIN INDUSTRIILE PRELUCRĂTOAREDEŞEURI DIN INDUSTRIILE PRELUCRĂTOARELegislaţia privind fluxurile speciale de deşeuri conţine

reglementari referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje reglementari referitoare la ambalaje si deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice si electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, uleiuri uzate, PCB-uri şi PCT-uri, ă l i d d i d di id d tit i d i i i nămoluri de epurare, deşeuri de dioxid de titan şi deşeuri miniere.

Legislaţia privind transportul deşeurilor conţine prevederi privind transportul, importul si exportul deşeurilor în, din şi în p p , p p ş , şafara Comunităţii Europene.

Operaţiile de tratare a deşeurilor sunt reglementate prin acte normative referitoare la incinerarea deşeurilor municipale si normative referitoare la incinerarea deşeurilor municipale si periculoase si eliminarea deşeurilor prin depozitare.

Instalaţiile ce gestionare a deşeurilor existente la nivelul regi nii treb ie sa respecte pre ederile legislati e incl si cele regiunii trebuie sa respecte prevederile legislative, inclusiv cele specifice.

Implementarea unui sistem durabil de gestionare a p gdeşeurilor va necesita participarea autorităţii publice locale si centrale, instituţii social-economice, întreprinderi si, nu în ultimul rând persoane individuale în calitate de consumatori.

Orice deşeu solid în cantitate semnificativă trebuie caracterizat pentru a determina următoarele:

• oportunităţi de reducere a cantităţilor generate• raportul volumetric al deşeurilor generate• clasificarea lor ca periculoase sau nepericuloase• necesitatea depozitării lor• proprietăţi fizice şi în ce măsură acestea influnţează posibilitatea /

oportunitatea depozitării deşeurilor i tăţil hi i i î ă ă t i fl ţ ă ibilit t • proprietăţile chimice şi în ce măsură acestea influnţează posibilitatea

/ oportunitatea depozitării deşeurilor•estimarea caracteristicilor levigatului•estimarea caracteristicilor levigatului• oportunitatea incinerării deşeurilor• necesitatea / posibilitatea utilizării lor ca şi combustibil auxiliar• necesitatea / posibilitatea utilizării lor ca şi combustibil auxiliar• estimarea emisiilor rezultate din depozitarea pe perioade lungi de

timpp• estimarea caracteristicilor cenuşii• oportunitatea compostării deşeurilor

DEŞEURI DIN INDUSTRIA CHIMICĂDEŞEURI DIN INDUSTRIA CHIMICĂIndustria este ramura economiei cu cele mai diverse

i ii d b l b di f i ă i emisii de substanţe poluante sub diverse forme şi stări de agregare, nocive pentru toţi factorii de mediu, apă, aer sol producând prejudicii atât sănătăţii oamenilor aer, sol producând prejudicii atât sănătăţii oamenilor, cât şi vegetaţiei şi faunei, dar şi altor ramuri economice, cum ar fi: agricultura, transportul, construcţiile, inclusiv

t l d hit t ă i it il h l i i monumentelor de arhitectură şi site-urilor arheologice şi chiar industriei însăşi.

Ca ramură industrială distinctă industria chimică Ca ramură industrială distinctă, industria chimică este, datorită multitudinii de substanţe chimice organice sau anorganice utilizate în diferitele faze ale proceselor g ptehnologice, una din industriile cu potenţial poluator important prin emiterea în mediu a unui număr mare de substanţe (deşeuri) cu diferite toxicităţi atât pentru substanţe (deşeuri) cu diferite toxicităţi, atât pentru oameni, cât şi pentru mediul înconjurător.

TABEL 1. EMISII DE AGENŢI POLUANŢI INDUSTRIALI (MIL T/AN)INDUSTRIALI (MIL.T/AN)

NrNrcrt.crt.

Domeniul industrialDomeniul industrial PulberiPulberi SOSO22 CO CO NONO22HidrocarburiHidrocarburi

11 Ind energeticăInd energetică 23 923 9 52 852 8 4 04 0 70 170 111 Ind. energeticăInd. energetică 23,923,9 52,852,8 4,04,0 70,170,1 --

22 Extracţie ţiţeiExtracţie ţiţei 0,10,1 0,10,1 0,20,2 0,10,1 62,162,1

33 Prelucrare ţiţei + petrochimiePrelucrare ţiţei + petrochimie 0 40 4 2 02 0 8 28 2 0 50 5 31 131 133 Prelucrare ţiţei + petrochimiePrelucrare ţiţei + petrochimie 0,40,4 2,02,0 8,28,2 0,50,5 31,131,1

44 Extracţie cărbuneExtracţie cărbune 4,14,1 3,73,7 10,410,4 2,02,0 4,04,0

55 Metalurgie feroasăMetalurgie feroasă 14,914,9 9,79,7 41,741,7 13,713,7 0,30,355 14,914,9 9,79,7 41,741,7 13,713,7 0,30,3

66 Metalurgie neferoasăMetalurgie neferoasă 7,07,0 16,516,5 3,63,6 -- --

77 Industrie chimicăIndustrie chimică 1,41,4 1,21,2 3,03,0 1,91,9 1,31,3,, ,, ,, ,, ,,

88 Construcţii de maşiniConstrucţii de maşini 2,82,8 1,01,0 6,86,8 1,11,1 --

99 Materiale de construcţiiMateriale de construcţii 28,728,7 2,62,6 11,211,2 3,23,2 --

1010 Alte domenii ind.Alte domenii ind. 16,716,7 10,410,4 11,511,5 7,47,4 1,21,2

DEŞEURI DIN INDUSTRIA CHIMICĂDEŞEURI DIN INDUSTRIA CHIMICĂ

Ind stria energetică are o pondere a emisiilor considerabilă Industria energetică are o pondere a emisiilor considerabilă, însă, spre deosebire de industria chimică şi petrochimică nu produce emisii de hidrocarburi.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă sunt considerabile, uneori zeci de milioane tone, ceea ce impune stricta reducere a lor pentru asigurarea dezvoltării durabile a p gomenirii.

Industria chimică poluează mediul prin emisii în atmosferă, diverşi efluenţi gazoşi sau sub formă lichidă prin depozitare de diverşi efluenţi gazoşi sau sub formă lichidă, prin depozitare de materiale nocive pe sol etc.

Compuşii cu azot, de tip oxizi sau amoniac se elimină din i d t i id l i ti i f tili t il b ă d t Di industria acidului azotic şi a fertilizatorilor pe bază de azot. Din producţia de clorosodice se elimină clor şi acid clorhidric în atmosferă, clorură de calciu în ape etc.

Din diversele procese de sinteză se elimină compuşi cu fluor, clor, pesticide, produşi intermediari de sinteză, negru de fum. Din procesele de valorificare a ţiţeiului şi a gazului metan se elimină procesele de valorificare a ţiţeiului şi a gazului metan se elimină fenoli, alcooli, cetone, eteri, diferite hidrocarburi.Produsele reziduale se elimină ca atare în aer, apă sau sol sau pse ambalează şi depozitează sau se ard, fiecare variantă prezentând forme specifice de poluare a mediului.Industriile care fabrică produse chimice produc o multitudine de Industriile care fabrică produse chimice produc o multitudine de deşeuri incluse în următoarele categorii:

Produse industriale chimice anorganice;P d hi i i d t i l g iProduse chimice industriale organice;Pigmenţi;Plastic;;Pesticide;Cauciuc sintetic;Explozivi;Explozivi;Fibre sintetice;Produse chimice de cauciuc şi lemn.

Procesele diferite din industriile care fabrică produse hi i g ă d i ti i i t t chimice generează deşeuri tipice printre care se pot

aminti: solvenţi utilizaţi, reziduuri halogenate din blazul coloanelor de distilare şi reacţie, chimicale neutilizate, ape reziduale şi ape reziduale de la chimicale neutilizate, ape reziduale şi ape reziduale de la tratare, scurgeri de emisii de control scurgeri de emisii de control, filtre şi catalizatori uzaţi, deşeuri rezultate de la curăţarea reactorilor, reziduuri de containere etc.

ÎN TABELUL 2 SE PREZINTĂ DEŞEURI CARE POT FI UTILIZATE ÎN FUNCŢIE DE MATERIALELE UTILIZATE ŞI DE PROCESELE SAU OPERAŢIILE SPECIFICE (SOMER ŞI COLAB.):

Tipul de deşeu generatTipul de deşeu generat Materiale utilizateMateriale utilizate Proces / operaţieProces / operaţie

Deşeuri acide / alcaline; Deşeuri de metale greleDeşeuri acide / alcaline; Deşeuri de metale greleDeşeuri de solvenţi;Lichide organice toxiceDeşeuri de solvenţi;Lichide organice toxice

Acizi / alcalii, metale Acizi / alcalii, metale grele (catalizatori şi grele (catalizatori şi săruri) solvenţi săruri) solvenţi

Fabricarea pigmenţilorFabricarea pigmenţilor

Ape şi scurgeri reziduale toxiceApe şi scurgeri reziduale toxice săruri), solvenţi, săruri), solvenţi, distilate de petroldistilate de petrol

Deşeuri de pesticide; Deşeuri inflamabileDeşeuri de pesticide; Deşeuri inflamabileDeşeuri de solvenţi;Deşeuri toxiceDeşeuri de solvenţi;Deşeuri toxice

Pesticide, transportoare, Pesticide, transportoare, agenţi de dispersie, agenţi de dispersie, solvenţisolvenţi

Fabricarea pesticidelorFabricarea pesticidelor

solvenţisolvenţi

Deşeuri de metale grele toxice; Ape reziduale Deşeuri de metale grele toxice; Ape reziduale toxice; Alte deşeuri toxice; Deşeuri de solvenţitoxice; Alte deşeuri toxice; Deşeuri de solvenţiDeşeuri reactiveDeşeuri reactive

Acetat de celuloză / Acetat de celuloză / pigmenţi, solvenţi, pigmenţi, solvenţi, lubrifianţi, stabilizatori, lubrifianţi, stabilizatori, lacurilacuri

Fabricarea fibrelor sintetice, Fibre Fabricarea fibrelor sintetice, Fibre celulozicecelulozice

lacurilacuri

Deşeuri de solvenţi; Deşeuri reactive;Deşeuri de solvenţi; Deşeuri reactive;Deşeuri de metale grele toxice;Deşeuri de metale grele toxice;Ape reziduale toxice; Alte deşeuri toxiceApe reziduale toxice; Alte deşeuri toxice

Pigmenţi, solvenţi, Pigmenţi, solvenţi, lubrifianţi, stabilizatori, lubrifianţi, stabilizatori, lacuri, materiale lacuri, materiale polimericepolimerice

Fabricarea fibrelor sintetice,Fibre Fabricarea fibrelor sintetice,Fibre necelulozice (acril, nylon, necelulozice (acril, nylon, poliester)poliester)

Deşeuri toxice de metale grele Deşeuri toxice de metale grele Deşeuri de vopsele toxice sau inflamabileDeşeuri de vopsele toxice sau inflamabileApe reziduale toxice; Alte deşeuri toxiceApe reziduale toxice; Alte deşeuri toxiceDeşeuri petroliere; Deşeuri de solvenţiDeşeuri petroliere; Deşeuri de solvenţi

Monomeri, solvenţi, Monomeri, solvenţi, vopsele, catalizatorivopsele, catalizatori

Fabricarea cauciuculuiFabricarea cauciucului

Deşeuri petroliere; Deşeuri de solvenţiDeşeuri petroliere; Deşeuri de solvenţiDeşeuri de cauciuc solidDeşeuri de cauciuc solid

Deşeuri acide / alcalineDeşeuri acide / alcalineDeşeuri de metale grele toxiceDeşeuri de metale grele toxice

Solvenţi, produse Solvenţi, produse chimice, catalizatori, chimice, catalizatori, acizi / alcalii metale acizi / alcalii metale

Fabricarea altor produse chimiceFabricarea altor produse chimice

Alte deşeuri toxice; Deşeuri inflamabileAlte deşeuri toxice; Deşeuri inflamabileDeşeuri reactive; Deşeuri de solvenţiDeşeuri reactive; Deşeuri de solvenţiCatalizatori uzaţiCatalizatori uzaţiPraf şi scurgeri din emisii de controlPraf şi scurgeri din emisii de control

acizi / alcalii, metale acizi / alcalii, metale grelegrele

Poluarea chimică apărută în urma introducerii Poluarea chimică apărută în urma introducerii necontrolate în mediu a unor deşeuri chimice gazoase, lichide, aerosoli, particule solide toxice, îngrăşăminte,

i id hid b i d lpesticide, hidrocarburi etc. conduce la:modificarea parametrilor fizico-chimici ai apelor de suprafaţă ai atmosferei solului suprafaţă, ai atmosferei, solului, alterarea echilibrului dintre specii, reacţii adverse în cadrul ciclurilor biogeochimicereacţii adverse în cadrul ciclurilor biogeochimice,acidifierea solului, modificarea compoziţiei apei subterane şi a stării modificarea compoziţiei apei subterane şi a stării nutrienţilor vegetaţiei, modificări fiziologice la plante şi animale, modificări fiziologice la plante şi animale, accelerarea procesului de coroziune asupra construcţiilor şi materialelor etc. ţ ş

ÎN TABELUL 3 SE PREZINTĂ EFECTUL PE CARE ÎL POT AVEA UNELE SUBSTANŢE CHIMICE (VIŞAN ŞI COLAB POPOVICI) ASUPRA SUBSTANŢE CHIMICE (VIŞAN ŞI COLAB., POPOVICI) ASUPRA ORGANISMULUI UMAN:

N N D lD l EfEfNr. Nr. crt.crt.

Deşeu poluantDeşeu poluant EfecteEfecte

11 Benzen Benzen anemie, aberaţii cromozomialeanemie, aberaţii cromozomiale11 Benzen Benzen anemie, aberaţii cromozomialeanemie, aberaţii cromozomiale

22 Sulfură de carbon Sulfură de carbon tulburări neurologice, psihiatrice şi gastro tulburări neurologice, psihiatrice şi gastro --intestinaleintestinale

33 Dicloretan Dicloretan îmbolnăvirea ficatului, rinichilor, tulburări îmbolnăvirea ficatului, rinichilor, tulburări cardiace, efecte asupra sistemului nervos cardiace, efecte asupra sistemului nervos centralcentralcentralcentral

44 FormaldehidăFormaldehidă aberaţii cromozomiale, iritarea ochilor, aberaţii cromozomiale, iritarea ochilor, dermatite, infecţii respiratorii la copiidermatite, infecţii respiratorii la copii

55 Tetracloretilenă Tetracloretilenă cancer la rinichi, de piele, genital, cancer la rinichi, de piele, genital, disfuncţii hepatice, tulburări ale sistemului disfuncţii hepatice, tulburări ale sistemului nervos centralnervos centralnervos centralnervos central

66 Negru de fumNegru de fum dermatite, cancer al pielii, iritaţii ale dermatite, cancer al pielii, iritaţii ale ochilor, tulburări ale sistemului respiratorochilor, tulburări ale sistemului respirator

Efectele substanţelor chimice asupra mediului abiotic şi biotic sunt multiple:Ele acţionează prin aciditatea sau bazicitatea lor Ele acţionează prin aciditatea sau bazicitatea lor, prin hidroliza cu umiditatea atmosferică când pot produce „ceaţă” (oxizii de sulf, clorura de aluminiu) sau compuşi toxici (clorul, oxizii d lf t) de sulf, azot), prin potenţialul inflamabil chiar la temperaturi scăzute ale unor compuşi (benzinele uşoare), p ş ( ş ),prin potenţialul exploziv al altora (azotatul de amoniu), prin toxicitatea lor chiar la concentraţii reduse (dioxinele).

f f îEfectele sunt multiple, amplificate de multe ori de prezenţa în mediu a unui amestec de poluanţi (efect sinergic). Se observă: uscarea plantelor (scăderea producţiei agricole), Se observă: uscarea plantelor (scăderea producţiei agricole), uscarea pădurilor, coroziunea metalelor, degradarea materialelor de construcţii, îmbolnăviri cronice ale oamenilor şi animalelor, uneori decese.uneori decese.În industria chimică se lucrează uneori la temperaturi şi presiuni ridicate, aşadar există permanent pericolul producerii unor accidente Instalaţiile trebuie corect proiectate realizate pentru a accidente. Instalaţiile trebuie corect proiectate, realizate pentru a rezista condiţiilor de exploatare şi conduse de personal competent, dublat de sisteme corespunzătoare automatizate de semnalizare.

CLASIFICAREA DEŞEURILOR DIN ŞINDUSTRIA CHIMICĂCl ifi li d ă i l i ii Clasificarea se poate realiza după mai multe criterii, cum ar fi:

P i ţProvenienţa;Starea de agregare (solid, lichid, gazos);Caracteristicile lor (inflamabilitate corozitate reactivitate etc );Caracteristicile lor (inflamabilitate, corozitate, reactivitate etc.);Clase de periculozitate (ex. clasa reziduurilor inflamabile).

Din punct de vedere al provenienţei deşeurile chimice au ca sursă principală industria chimică organică şi anorganică, su să p c pa ă dust a c că o ga că ş a o ga că,dar pe lângă aceasta, deşeuri de natură chimică mai rezultă şi din alte ramuri.

SURSELE DE POLUARE CHIMICĂ SUNT ILUSTRATE ÎN TABELUL NR. 4:

NN S S P l d lP l d l D iD iNrNrcrtcrt

Sursa Sursa Procesul generator de poluareProcesul generator de poluare DeşeuriDeşeuri(agenţi (agenţi poluanţi)poluanţi)po ua ţ )po ua ţ )

11 Uzine Uzine chimice de chimice de produse produse

-- Producerea de acizi (HCl, H2SO4, Producerea de acizi (HCl, H2SO4, H3PO4), clor, alcalii (NaOH, KOH, NH3), H3PO4), clor, alcalii (NaOH, KOH, NH3), îngrăşăminte minerale (azotate şi îngrăşăminte minerale (azotate şi

Emisii gazoase (SO2, Emisii gazoase (SO2, SO3, Cl, HF, CS2, SO3, Cl, HF, CS2, H2S), vapori (HCl, H2S), vapori (HCl, pp

anorganiceanorganiceg ş ( şg ş ( ş

fosfatice), fibre de vâscozăfosfatice), fibre de vâscoză), p ( ,), p ( ,

HNO3, NH3), HNO3, NH3), particule (fluoruri, particule (fluoruri, pulberi netoxice etc.)pulberi netoxice etc.)

22 Uzine Uzine chimice de chimice de produse produse organiceorganice

--Rafinarea petrolului şi obşinerea de Rafinarea petrolului şi obşinerea de produse din petrol;produse din petrol;-- Reacţii şi prelucrări chimice variate, Reacţii şi prelucrări chimice variate, depozitări transport care au loc în diverse depozitări transport care au loc în diverse

HidrocarburiHidrocarburiSolvenţiSolvenţiAlcooliAlcooli

organiceorganice depozitări, transport care au loc în diverse depozitări, transport care au loc în diverse întreprinderi chimice, uzine petrochimice, întreprinderi chimice, uzine petrochimice, coloranţi chimicocoloranţi chimico--farmaceutici, uzine de farmaceutici, uzine de mase plastice, pesticide, detergenţi, negru mase plastice, pesticide, detergenţi, negru

EteriEteriMercaptaniMercaptaniNegru de fumNegru de fump , p , g ţ , gp , p , g ţ , g

de fum, cauciucde fum, cauciuc Fenoli etc.Fenoli etc.

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR CHIMICEŞImplică mai multe stadii:

identificarea tipului de deşeu (toţi constituenţii majori şi periculoşi cu identificarea tipului de deşeu (toţi constituenţii majori şi periculoşi cu formulele chimice, etichetarea lor);separarea pe tip de deşeu (de exemplu – separarea compuşilor organici de orice posibili oxidanţi separarea deşeurilor apoase de solvenţii de orice posibili oxidanţi, separarea deşeurilor apoase de solvenţii organici, să nu se amestece compuşii de metale grele, oxidanţi, fenoli, acizi sau baze puternice);stocarea componenţilor în containere securizate pentru prevenirea stocarea componenţilor în containere securizate pentru prevenirea scurgerilor sau împrăştierea deşeurilor. Stocarea în containere se face având în vedere compatibilitatea chimică a deşeurilor (sau a componenţilor). Până la evacuarea containerelor cu deşeuri chimice, componenţilor). Până la evacuarea containerelor cu deşeuri chimice, acestea se vor păstra în spaţii special amenajate;transportul deşeurilor chimice se va face păstrând integritatea containerelor cu deşeuri şi numai cu mijloace de transport conforme;containerelor cu deşeuri şi numai cu mijloace de transport conforme;depozitarea deşeurilor chimice se va face numai după metode speciale adecvate tipului de deşeu şi numai în cazul în care nu mai pot fi valorificate eficient prin alte mijloace;valorificate eficient prin alte mijloace;în nici un caz nu se vor amesteca cu alte tipuri de deşeuri.

METODELE DE TRATARE A DEŞEURILOR ÎCHIMICE SE POT CLASIFICA ÎN:

ăMetode fizice: separări, tranziţii, transfer de faze;Metode chimice: neutralizarea, precipitarea, procesele redox, extracţia, schimbul ionic;p , ţ , ;Metode biologice: biodegradareaAlte metode chimice şi biochimice: fotoliza Alte metode chimice şi biochimice: fotoliza, incinerarea, biodegradarea, imobilizarea,

lidifi i t bili d il solidificarea şi stabilizarea deşeurilor.

DEŞEURI DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR Ş ŢDE MAŞINI

Principalele deşeuri provenite din activităţile specifice în industria construcţiilor de maşini sunt deşeurile metalice rezultate în urma diverselor faze de transformare a materiei prime. Activitatea în industria construcţiilor de maşini este foarte diversă, maşinile şi utilajele fabricate cuprinzând o paletă extrem de largă, motiv pentru care generalizarea tipurilor de deşeuri provenite din această industrie este întrucâtva dificilă.

TABEL 5. – DEŞEURI PROVENITE DIN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI PE FAZE DE FABRICAŢIE

Nr Nr crtcrt

OperaţiaOperaţia Deşeu rezultatDeşeu rezultat

11 DebitareDebitare Zgură capete de electrozi resturi de laminate Zgură capete de electrozi resturi de laminate 11 DebitareDebitare Zgură, capete de electrozi, resturi de laminate Zgură, capete de electrozi, resturi de laminate metalice, pânze de tăiere şi discuri abrazive uzate, metalice, pânze de tăiere şi discuri abrazive uzate, pulberi, ulei uzat, emulsii de răcirepulberi, ulei uzat, emulsii de răcire

22 Tratamente termiceTratamente termice Vapori amoniac resturi de mangalVapori amoniac resturi de mangal22 Tratamente termiceTratamente termice Vapori, amoniac, resturi de mangalVapori, amoniac, resturi de mangal

33 Acoperiri metaliceAcoperiri metalice Nămoluri cu conţinut de ioni metaliciNămoluri cu conţinut de ioni metalici

44 Operaţii cu unelte Operaţii cu unelte Ulei uzat scule uzate particule fine pulberi şpanUlei uzat scule uzate particule fine pulberi şpan44 Operaţii cu unelte Operaţii cu unelte pneumatice şi accesoriipneumatice şi accesorii

Ulei uzat, scule uzate, particule fine, pulberi, şpanUlei uzat, scule uzate, particule fine, pulberi, şpan

55 Prelucrări mecanice grelePrelucrări mecanice grele Ulei uzat, scule uzate, particule fine, pulberi, şpanUlei uzat, scule uzate, particule fine, pulberi, şpan

66 Prelucrări maşiniPrelucrări maşini--unelteunelte Şpan, ulei uzat, emulsie de răcire, particule fine şi Şpan, ulei uzat, emulsie de răcire, particule fine şi pulberi, scule uzatepulberi, scule uzate

77 Montaj maşiniMontaj maşini--unelteunelte Ambalaje şi resturi de chituri, vopsele şi lemnAmbalaje şi resturi de chituri, vopsele şi lemn77 j şj ş j ş , p şj ş , p ş

88Întreţinere şi reparaţiiÎntreţinere şi reparaţii

Şpan, şlam de sudură, scule uzate, ulei uzatŞpan, şlam de sudură, scule uzate, ulei uzat

DEŞEURI DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINIDE MAŞINIManagementul deşeurilor în uzinele cu specific construcţii de maşini este relativ simplu şi cuprinde măsuri pentru minimizarea maşini este relativ simplu şi cuprinde măsuri pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri produse la unitatea de produs finit, iar pe de altă parte, deşeurile metalice feroase şi neferoase se

l t ă t i d t ităţil i li t î i l colectează separat şi predate unităţilor specializate în reciclarea acestora. Deşeurile cu conţinut de substanţe periculoase (ex: uleiuri uzate, ş ţ ţ p ( ,resturi de vopsea, emulsii de răcire uzate) se elimină prin societăţi de profil, specializate în reciclarea lor sau în incinerarea lor ecologică.g

Reciclarea ambalajelor se realizează mai ales prin returnarea lor la furnizori. Eventualele deşeuri nepericuloase, inclusiv cele menajere provenite de la personal pot fi depozitate împreună cu menajere provenite de la personal pot fi depozitate împreună cu deşeurile urbane.

Dintre toate ramurile industriei constructoare de maşini, construcţiade automobile este cel mai puternic implicată în activitatea de reciclare. Este vorba nu numai de reciclarea deşeurilor metalice ec c a e ste o ba u u a de ec c a ea deşeu o eta cerezultate din fabricarea propriu-zisă a autovehiculelor, ci a tuturor componentelor acestora.

În anul 2000 Parlamentul European a finalizat o lege cu privire la reciclarea autovehiculelor vechi, cunoscută sub denumirea DirectivaV hi l l S di U (Th E d f Lif V hi l Di ti ) E Vehiculelor Scoase din Uz (The End of Life Vehicles Directive). Ea se înscrie în tendinţa generală care priveşte măsuri similare şi pentru celelalte bunuri de folosinţă îndelungată (ex: frigidere, maşini de ă C fspălat, TV). Conform directivei amintite, autovehiculele vor trebui

reciclate în procente cât mai ridicate, până în 2015, ajungându-se la95 %, iar metalele grele periculoase (Pb, Cd, Hg) conţinute în diferitecomponente nu vor fi depozitate în mediu, ci vor fi reciclate într-o manieră nepericuloasă pentru mediu.

Directiva prevede inclusiv ca producătorii de automobile să fie obligaţi să preia şi să recicleze toate automobilele fabricate de compania proprie inclusiv cele fabricate înainte de apariţia legiicompania proprie, inclusiv cele fabricate înainte de apariţia legii.

Pentru Europa, se estimează că anual sunt scoase din uz cca. 9 milioane de automobile.Un autovehicul obişnuit este construit în medie Un autovehicul obişnuit este construit în medie din următoarele categorii de materiale:

l f blă l i di l l i metale feroase: tablă, laminate din oţel, oţel, piese turnate ~ 70 %;

f 6 %metale neferoase: aluminiu, cupru, zinc, plumb ~ 6 %;alte materiale: plastic, cauciuc, sticlă ~ 24 %.

Activitatea de reciclare a automobilelor include, în principal, trei etape:

Pretratarea (colectarea tuturor lichidelor din sistemele de funcţionare);sistemele de funcţionare);Reutilizarea componentelor (dezmembrarea părţilor şi componentelor);şi componentelor);Reciclarea materialelor.


P Pretratarea. În vederea realizării în bune condiţii a reciclării, fiecare autovehicul trebuie obligatoriu pregătit înainte de autovehicul trebuie obligatoriu pregătit înainte de dezmembrare. Această pregătire cuprinde scurgerea şi colectarea fluidelor utilizate în funcţionarea vehiculului

l i i li hid l d ă i li hid l d f â ă li precum uleiuri, lichidul de răcire, lichidul de frână, eventuali carburanţi. Volumul mediu al lichidelor care asigură funcţionarea Volumul mediu al lichidelor care asigură funcţionarea automobilelor (exclusiv carburantul) ajunge la cca. 19 litri. Este foarte important ca scurgerea şi colectarea lichidelor să

f ă î di ii ă f di l î ă T î se facă în condiţii care să nu afecteze mediul în zonă. Tot în această etapă se face şi îndepărtarea rezervorului de benzină, a bateriei şi a anvelopelor.benzină, a bateriei şi a anvelopelor.

DEŞEURI DIN INDUSTRIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINIDE MAŞINI

Reutilizarea componentelor. Î îÎn funcţie de starea în care se află şi de potenţialul de desfacere, părţile şi componentele sunt demontate, recondiţionate şi apoi pot fi vândute. Astfel de părţi pot fi: capote, uşi, aripi, motorul, ţtransmisia, roţi, parbrize etc.Reutilizarea părţilor, componentelor şi pieselor recuperate din automobile se face în atelierele de reparaţii şi are un rol automobile se face în atelierele de reparaţii şi are un rol semnificativ pentru menţinerea preţurilor scăzute la reparaţii. Astfel, componentele şi piesele reutilizate din recuperări au preţuri cu până la 50 % mai mici decât componentele şi piesele preţuri cu până la 50 % mai mici decât componentele şi piesele noi. Această activitate are semnificaţie şi pentru mediu şi pentru aplicarea principiilor dezvoltării durabile. Din literat ra de specialitate se estimea ă că prin re tili area Din literatura de specialitate se estimează că prin reutilizarea pieselor de automobile la reparaţii în SUA se economisesc anual cca 50 milioane barili de petrol care ar fi fost necesari pentru f b i i l i A d t i fi d bl fabricarea pieselor noi. Arderea acestuia ar fi produs probleme de mediu prin emisii de noxe de la prelucrare, transport etc.


Reciclarea materialelor Reciclarea materialelor. După colectarea lichidelor şi demontarea tuturor părţilor care pot fi reutilizate, automobilul este comprimat (aplatizat) şi t t t l i t l ţi d ă ţi P i ă ţi bţi transportat la instalaţia de mărunţire. Prin mărunţire se obţin particule mici din diverse materiale de amestec. Prin diverse tehnici de separare (separare magnetică, separare gravitaţională î fl d î fl d ă) li ă ă il în flux de aer sau în flux de apă) se realizează separarea părţilor metalice feroase, neferoase şi un amestec rezidual mărunt din materiale nemetalice.Reciclarea materialelor feroase se face prin retopire şi transformare în materie primă pentru construcţia altor maşini. Prin reciclarea unei tone de oţel se economisesc 1150 kg de Prin reciclarea unei tone de oţel se economisesc 1150 kg de minereu de fier, 650 kg de cărbune şi 55 kg de var.

Uleiurile uzate se predau la firme specializate de preluare Uleiurile uzate se predau la firme specializate de preluare, după care sunt supuse unor procese de re-rafinare sau ars în cuptoare speciale (incinerare ecologică sau co-incinerare l f b i i d i ) P i fi d l i d la fabrici de ciment etc.). Prin re-rafinare se produce ulei de motor utilizabil şi un reziduu cu conţinut ridicat de metale grele care poate fi valorificat prin utilizare în componenţa g p p p ţasfaltului pentru şosele.Exemplu: cantitatea de uleiuri colectate, reciclate, reutilizate sau depozitate în Ontario (Canada) este de 194 250 sau depozitate în Ontario (Canada) este de 194 – 250 milioane litri anual. Din acestea:

21 % sunt trimise la incineratoare;15 % sunt arse în cuptoarele fabricilor de ciment;7 % sunt arse ca şi carburant în cuptoare mici;27 % este re-rafinat;30 % neînregistrat30 % neînregistrat.

Tot anual, cca 130 milioane de flacoane de ulei goale şi 13 milioane de filtre de ulei ajung în gropile de gunoi ca urmare a milioane de filtre de ulei ajung în gropile de gunoi ca urmare a activităţilor individuale de schimb de ulei făcute în mod necorespunzător de proprietarii de autovehicule.Î d d ii tităţil d d i i i t l i În vederea reducerii cantităţilor de deşeuri şi a impactului asupra mediului au fost iniţiate şi alte programe de reciclare a autovehiculelor scoase din uz. De ex The Clean Air Foundation (Canada), în scopul de a retrage din circulaţie autovehiculele vechi poluatoare pentru a îmbunătăţii calitatea aerului în zona Ontario a înfiinţat o societate non-profit ca tatea ae u u o a O ta o a ţat o soc etate o p o t(Ontario Automotive Recycler’s Association) care preia maşinile donate de către deţinători oferind în schimb o sumă minimă de 60 $, o factură de donaţie pentru scutire de impozit, în valoare de $, o factură de donaţie pentru scutire de impozit, în valoare de 200 $, iar în plus donatorii participă la o tombolă cu diverse premii. Automobilele care au maxim 10 ani sunt evaluate de experţii societăţii şi donatorii primesc suma evaluată iar pentru experţii societăţii şi donatorii primesc suma evaluată, iar pentru maşinile mai vechi de 11 ani se primesc 60 $.

Un alt program canadian,denumit RVRP (Reincarnate Vehicle Recycling) a fost iniţiat de către Recycling C f O î ă 2Council of Ontario, prin care într-o perioadă de 2 ani, acestă societate a preluat cca 2500 automobile vechi pentru reciclare şi a obţinut 240 000 $ pe care i a pentru reciclare şi a obţinut 240 000 $ pe care i-a utilizat pentru programe de educaţie în domeniul reciclării reciclării. S-au recuperat peste 2400 tone de oţel, fier şi aluminiu şi aproape 50 000 litri lichide potenţial periculoase şi aproape 50 000 litri lichide potenţial periculoase care altfel puteau ajunge în mediu şi contamina ecosistemul. 90 % din maşinile reciclate aveau peste 11 ani vechime şi probleme de poluare.ş p p

STUDII DE CAZ: GENERAL MOTORS: “ZERO DESEURI “ LA DEPOZITAREGENERAL MOTORS: ZERO DESEURI LA DEPOZITARE

Producatorul auto General Motors a anuntat ca deseurile di f b i d l Whi M h i i i din fabrica sa de la White Marsh nu mai parasesc incinta. (2008)Fabrica in care vor fi construite primele modele hibride Fabrica, in care vor fi construite primele modele hibride cu dubla transmisie pentru SUV-uri si pickup-uri, nu mai produce inca din luna mai nici un deseu care sa ajunga la p j ggroapa de deseuri. Aproximativ 97% dintre deseurile de material, adica 7.300 de tone, vor fi reciclate sau refolosite iar cele 3 procente ramase vor fi convertite in refolosite, iar cele 3 procente ramase vor fi convertite in energie intr-o unitate care transforma deseurile in combustibil.In anul 2006, fabrica a reciclat, reutilizat si convertit 99% din deseurile pe care le-a produs

STUDIU DE CAZ: GENERAL MOTORS: ZERO DESEURI LA GROAPA DE GUNOIGENERAL MOTORS: ZERO DESEURI LA GROAPA DE GUNOI

Materialele reciclate in fabrica GM au insumat:510 tone de aluminiu, 510 tone de aluminiu, 600 tone de otel, 10 tone de aliaj, 360 tone de paleti de lemn 360 tone de paleti de lemn, 3 tone de hartie, 250 tone de ulei uzat, 220 tone de apa reziduala si 5 400 tone de ambalaj ret rnabil 5.400 tone de ambalaj returnabil.

Vicepreşedintele GM a declarat ca fabrica din Baltimore este a opta fabrica din concernul auto care atinge tinta de zero deseuri ajunse la groapa de gunoi. Motoarele hibride care urmeaza sa fie construite in fabrica din Baltimore vor creste cu 25% eficienta energetica a SUV-urilor si Baltimore vor creste cu 25% eficienta energetica a SUV urilor si pickup-urilor, fata de eficienta sistemelor standard Powertrain. Primele lansate pe piata vor fi Chevrolet Tahoe si GMC Yukondisponibile in varinta conventionala urmând să apară si varianta disponibile in varinta conventionala, urmând să apară si varianta lor hibridă.

ALTE STUDII DE CAZ:

TOYOTA EUROPA NU MAI TRIMITE DESEURI LA TOYOTA EUROPA NU MAI TRIMITE DESEURI LA GROAPA DE GUNOI

Cele opt unitati producatoare ale Toyota au i i l d d i d l reusit sa atinga pragul de zero deseuri duse la

groapa de gunoi. Compania a lansat Raportul de Compania a lansat Raportul de Sustenabilitate Toyota Motor Europe pe 2007, in care detaliaza progresele inregistrate in in care detaliaza progresele inregistrate in ceea ce priveste obiectivele de mediu si responsabilitate sociala ale producatorului

TOYOTA EUROPA NU MAI TRIMITE DESEURI LA GROAPA DE GUNOI

D i di i i iil l d CO fi hi l Desi a diminuat emisiile sale de CO2 pentru fiecare vehicul pe care il produce, emisiile absolute au crescut cu 10% in anul fiscal 2006, din cauza cresterii productiei si a nivelului de , pvanzari. Compania a atins deja nivelul de reducere a emisiilor propus

l 2010 i i d l l d pentru anul 2010, prin aceea ca si-a redus volumul de apa necesar per vehicul produs si este foarte aproape sa atinga si tinta pe 2010 in ceea ce priveste emisiile de substante volatile t ta pe 0 0 ceea ce p este e s e de substa te o at eorganice. Toyota a publicat, de asemenea, un manual de achizitii verzi pe care il va distribui partenerilor sai. T d T i bil Totodata, Toyota a cumparat energie regenerabila care va furniza energie pentru 10% din operatiile din sediile sale.

REDUCEREA CANTITĂŢILOR DE DEŞEURI PROVENITE DIN Ţ ŞINDUSTRIA AUTO

O alianţă între companiile auto ar putea ajuta mediul!ţ p p jAutomobilele hibride alimentate cu energie electrica ar putea revoluţiona impactul pe care il au maşinile asupra mediului inconjurator daca ar avea bateria potrivita informează inconjurator, daca ar avea bateria potrivita, informează Environmental News Network.General Motors, Toyota si alte companii auto spera sa scoată la â i l d l d t t i li t t gi vânzare primele modele de autoturisme alimentate cu energie

electrică până in 2010. După ce vor face asta, conducătorul auto nu va trebui decât sa conecteze autovehiculul la o priza de 120

lti ti d t i i t l d fă ăvolti, timp de cateva ore, si apoi poate sa porneasca la drum fărăsa consume un gram de benzină. Pentru ca electricitatea este mai ieftină, se estimează ca preţul alimentării va fi echivalentul a

i i d d l h l i l l d b i ămai puţin de un dolar cheltuit pe galonul de benzină.La Salonul Auto Nord American, companiile auto şi-au prezentat modelele eficiente din punct de vedere al consumului de modelele eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil la fel cum, pe de alta parte, si-au etalat SUV-urile de lux, poluante.


"C iil t d l "Companiile auto raspund la cererea consumatorului, încercând să reducă ermisiile înmediu, dar totodata să ţină cont si de ceea ce vrea mediu, dar totodata să ţină cont si de ceea ce vrea consumatorul să cumpere", a declarat Jennifer Moore, purtătorul de cuvânt Ford Motors.Maşinile hibrid nu vor aparea prea curand pe sosele, în orice caz nu mai devreme de doi ani, producătorii intâmpinând probleme la producătorii intâmpinând probleme la perfectionarea bateriei litiu-ion. Bateria este greu de construit, procesul este prea scump si este dificil de integrat cu restul pieselor in designul masinii.


"Prima companie care ar aduce bateria pe piata va avea un avantaj enorm", -spunea presedintele General Motors spunea presedintele General Motors pentru America de Nord. A adaugat ca producatorii de masini A adaugat ca producatorii de masini vor profita de pe urma acestei tehnologii care reprezinta viitorul in domeniul autovehiculelor eficiente energetic imediat ce tehnologia va fi di ibil disponibila.

VOLVO VARIANTA HIBRIDVOLVO – VARIANTA HIBRIDConceptul DRIVe surprinde activitatea desfăşurata de compania Volvo in desfăşurata de compania Volvo in domeniul îmbunătăţirii impactului generat de autovehiculele produse

di l i î j ăt asupra mediului înconjurător. Conform purtătorului de cuvânt al companiei: “Aceasta tendinţă se p ţmanifestă in tot ceea ce facem, de la proiectare, cercetare si producţie, la comunicare, vânzări si servicii, iar , ,acest lucru reflecta angajamentul pe care ni l-am asumat referitor la ideea de mobilitate durabila”.de mobilitate durabila .

VOLVO – VARIANTA HIBRIDSolutiile hibrid reprezinta unul dintre exemplele de inovatii tehnologice. Datorita cooperarii dintre industria auto si alte sectoare administrative ale statelor membre UE combustibilul E85 sectoare administrative ale statelor membre UE, combustibilul E85 Flexifuel este din ce in ce mai prezent printre optiunile conducatorilor auto din aceste tari. Utilizarea bioetanolului E85 nu afecteaza placerea de a conduce, capacitatea de incarcare a autovehiculului sau siguranta la bord. De asemenea, acest tip de carburant nu limiteaza nici optiunile p preferitoare la modelul Volvo dorit. Bioetanolul afecteaza insa in mod pozitiv nivelul emisiilor de CO2. Importatorul Volvo in Romania EIT Forum Auto a inceput procesul Importatorul Volvo in Romania, EIT-Forum Auto, a inceput procesul de introducere a optiunii de motorizare cu Flexifuel in oferta nationala. "In prezent, bioetanolul este una dintre cele mai atractive alternative in ceea ce priveste disponibilitatea, eficienta pentru mediul inconjurator si pretul competitiv. Solutii hibrid precum ReCharge Concept, care a fost dezvaluit la Frankfurt, sunt un exemplu ca noile tehnologii sunt inca in stadiu de inovatie

CONCEPTUL VOLVO RECHARGECONCEPTUL VOLVO RECHARGEVolvo ReCharge se bazează pe conceptul denumit "plug-in hybrid", care utilizează baterii ce sunt încărcate in fiecare zi de la prize de care utilizează baterii ce sunt încărcate in fiecare zi de la prize de alimentare obişnuite. Fiabilul motor Flexifuel de 1,6 litri cu 4 cilindri intervine exact când este nevoie. Motorul cu combustie nu asigura o transmisie mecanica a puterii motrice către roti. Atunci când bateriile sunt descărcate, motorul cu combustie acţionează alternatorul. Acesta, la rândul sau, distribuie ţ , ,energie către fiecare dintre motoarele electrice care deservesc fiecare roata.Utilizând energia generata de baterie autovehiculul va beneficia Utilizând energia generata de baterie, autovehiculul va beneficia de o autonomie de 100 de kilometri. Atunci când conduci utilizând energia generată de baterie, costurile legate de carburant sunt reduse cu 80% fata de cheltuielile înregistrate de un autovehicul reduse cu 80% fata de cheltuielile înregistrate de un autovehicul pe benzina din aceeaşi clasa. Nivelul de emisii de CO2 este redus cu 66 % faţă de modelele hibrid disponibile la momentul actual.

curs10_deseuri ind prelucratoare

Documents