raport audit model febr2010

RAPORT AUDIT ENERGETIC - MODEL

1

CUPRINS

1. OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII

2. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII EXPERTIZATE

2.1. Elemente de alcătuire arhitecturală

2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă

2.3. Elemente de izolare termică

2.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum

2.5. Instalaţia de iluminat

2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii

3. FIŞA DE ANALIZĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRII

4. EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINŢE (NOTE DE

CALCUL)

4.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din

componenţa clădirii

A. CARACTERISTICI GEOMETRICE

B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI ARIILE AFERENTE

D. NUMĂR DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL

4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire

4.3. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de

consum

4.4. Determinarea consumului anual energie pentru iluminat

4.5. Determinarea cantităţilor anuale de combustibil consumat şi de CO2 emis

5. MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANŢEI ENERGETICE A

BLOCULUI DE LOCUINŢE

5.1. Soluţii de reabilitare pentru pereţii exteriori

5.2. Soluţii de reabilitare pentru terasă

5.3. Soluţii de reabilitare pentru tâmplăria exterioară, inclusiv balcoane&logii

5.4. Soluţii de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi a.c.m.

5.5. Soluţii de modernizare a reţelelor de distribuţie din subsol

5.6. Soluţii de modernizare a instalaţiilor de iluminat

6. ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE

6.1. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de intervenţie


2

a. Caracteristici geometrice - arii

b. Caracteristici termotehnice ale materialelor de construcţie

c. Rezistenţe termice unidirecţionale şi corectate înainte şi după reabilitare

d. Rezistenţe termice medii pe clădire după reabilitare

e. Numărul de schimburi de aer cu exteriorul

6.2. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii

6.3. Analiza economică a lucrărilor de intervenţie

7. CONCLUZIILE AUDITORULUI

8. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR

ANEXE (eventual)

1. PLANŞA DA 01 – DETALII DE ARHITECTURĂ PRIVIND IZOLAREA PEREŢILOR EXTERIORI

2. PLANŞA DA 02 – DETALII DE ARHITECTURĂ PRIVIND IZOLAREA TERASELOR

3. PLANŞA DA 03 – DETALIU DE ARHITECTURĂ PRIVIND IZOLAREA TERMICĂ LA FERESTRE

EXTERIOARE


3

1. OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII

2. PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII EXPERTIZATE

2.1. Elemente de alcătuire arhitecturală

2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistenţă

2.3. Elemente de izolare termică

2.4. Instalaţia de încălzire şi de preparare a apei calde de consum

2.5. Instalaţia de iluminat

2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii

3. FIŞA DE ANALIZĂ ENERGETICĂ A CLĂDIRII

4. EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINŢE (NOTE DE

CALCUL)

4.1. Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din

componenţa clădirii

A. CARACTERISTICI GEOMETRICE

B. CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

C. REZISTENŢE TERMICE UNIDIRECŢIONALE ŞI ARIILE AFERENTE

D. NUMĂR DE SCHIMBURI DE AER CU EXTERIORUL

4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire

4.3. Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de

consum

4.4. Determinarea consumului anual energie pentru iluminat

4.5. Determinarea cantităţilor anuale de combustibil consumat şi de CO2 emis


4

5. MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANŢEI ENERGETICE A

BLOCULUI DE LOCUINŢE

5.1. Soluţii de reabilitare pentru pereţii exteriori

Îmbunătăţirea protecţiei termice la nivelul pereţilor exteriori ai clădirii se propune a se face prin

montarea unui strat termoizolant suplimentar.

Materialele termoizolante care urmează să fie utilizate la reabilitare trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii:

- condiţii privind conductivitatea termică: conductivitatea termică de calcul trebuie să fie mai mică

sau cel mult egală cu 0,10 W/mK;

- condiţii privind densitatea: densitatea aparentă în stare uscată a materialelor termoizolante

trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550 kg/m3;

- condiţii privind rezistenţa mecanică: materialele termoizolante trebuie să prezinte stabilitate

dimensională şi caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare, în funcţie de structura elementelor

de construcţie în care sunt înglobate sau de tipul straturilor de protecţie astfel încât materialele să

nu prezinte deformări sau degradări permanente, din cauza solicitărilor mecanice datorate

procesului de exploatare, agenţilor atmosferici sau acţiunilor excepţionale;

- condiţii privind durabilitatea: durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în

concordanţă cu durabilitatea clădirilor şi a elementelor de construcţie în care sunt înglobate;

- condiţii privind siguranţa la foc: comportarea la foc a materialelor termoizolante utilizate trebuie

să fie în concordanţă cu condiţiile normate prin reglementările tehnice privind siguranţa la foc,

astfel încat să nu deprecieze rezistenţa la foc a elementelor de construcţie pe care sunt

aplicate/înglobate;

- condiţii din punct de vedere sanitar şi al protecţiei mediului: materialele utilizate la realizarea

izolaţiei termice a elementelor de construcţie nu trebuie să emane în decursul exploatării mirosuri,

substanţe toxice, radioactive sau alte substanţe dăunătoare pentru sănătatea oamenilor sau care

să producă poluarea mediului înconjurător; în cazul utilizării izolaţiei termice din materiale care pe

parcursul exploatării pot degaja pulberi în atmosferă (produse din vată minerală, vată de sticlă,

etc.) trebuie să se realizeze protecţia etanşă sau înglobarea în structuri protejate a acestora;

- condiţii privind comportarea la umiditate: materialele termoizolante trebuie să fie stabile la

umiditate sau să fie protejate împotriva umidităţii;

- condiţii privind comportarea la agenţi biodegradabili: materialele termoizolante trebuie să

reziste la acţiunea agenţilor biologici sau să fie tratate cu biocid sau protejate cu straturi de


5

protecţie;

- condiţii speciale: materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în structura

elementelor de construcţie prin aplicarea unor straturi de protecţie pe suprafaţa lor; materialele

termoizolante nu trebuie să conţină sau să degaje substanţe care să degradeze elementele cu care

vin în contact (inclusiv prin coroziune); materialele termoizolante care se montează prin procedee

la cald nu trebuie să prezinte fenomene de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele

de aplicare; în caz contrar ele vor trebui să fie prevăzute din fabricaţie cu un strat de protecţie;

- condiţii privind punerea în operă: materialele termoizolante trebuie să permită o punere în

operă care să garanteze menţinerea caracteristicilor fizico-chimice şi de izolare termică în condiţii

de exploatare;

- condiţii privind controlul de calitate: materialele noi sau cele tradiţionale produse în străinătate

trebuie să fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrări de izolaţii termice în construcţii; toate

materialele termizolante utilizate trebuie să aibă certificate de conformitate privind calitatea care să

le confirme caracteristicile fizico-mecanice conform celor prevăzute în standardele de produs,

agrementele tehnice sau normele de fabricaţie ale produselor respective. In certificatul de calitate

trebuie să se specifice numărul normei tehnice de fabricaţie (standardul de produs, agrement

tehnic, normă sau marca de fabricaţie etc.); transportul, manipularea şi depozitarea materialelor

termoizolante trebuie să se facă cu asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea şi

păstrarea caracteristicilor funcţionale ale acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atât de

producătorii cât şi de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform prevederilor

standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale produselor respective;

condiţiile de depozitare, transport şi manipulare eventualele măsuri speciale ce trebuie luate la

punerea în operă (produse combustibile, care degajă anumite noxe, care se aplica la cald, etc.) vor

fi în mod expres precizate în normele tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediţie

eliberate la fiecare livrare.

Luând în considerare toate cerinţele enunţate mai sus se propune soluţia izolării

pereţilor exteriori cu polistiren expandat ignifugat de faţadă de minim 10 cm grosime

(minim 15 kg/m3), amplasat pe suprafaţa exterioară a pereţilor existenţi, protejat cu o

masă de spaclu de minim 5mm grosime şi tencuială acrilică structurată de minim

1,5mm grosime.

Soluţia prezintă următoarele avantaje:

corectează majoritatea punţilor termice;

conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al stabilităţii termice;


6

protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu, de efectele

variaţiei de temperatură a mediului exterior;

nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile;

permite realizarea, prin aceeaşi operaţie, a renovării faţadelor;

nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei de încălzire;

permite locuirea apartamentelor în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi modernizare;

nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente;

durată de viaţă garantată, de regulă, la cel mult 20 ani.

Recomandare : se va realiza termoviziunea anvelopei clădirii după

executarea termoizolării elementelor de construcţie şi schimbarea

tâmplăriei.

Soluţia propusă, prezentată în PLANŞA DA 01, va fi realizată astfel:

-Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolaţiei, verificat şi

eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această soluţie

abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de protecţie) şi curăţat

de praf şi depuneri;

-Stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat ignifugat, de dimensiuni mari (ex:

1,20x0,60m), detensionate, este fixat prin lipire pe suprafaţa suport, reparată şi curăţată în

prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianţi organici

(răşini), lipirea făcându-se local, pe fâşii sau în puncte.

Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolţuri din oţel inoxidabil,

cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu dibluri de plastic cu

rozetă). Se recomandă utilizarea simultană a celor două procedee menţionate, pentru împiedicarea

smulgerii datorate sucţiunii.

Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi decalate pe

rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă în rosturi, fapt care

ar conduce la pericolul apariţiei ulterioare a crăpăturilor în stratul de finisaj. La colţuri şi pe

conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante în formă de L. Deasupra

ferestrelor, în dreptul buiandrugilor, în locul plăcilor din polistiren se pot prevedea plăci din vată

minerală bazaltică pentru o protecţie mai bună la foc.


7

Stratul de protecţie şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula de

finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, şi se armează cu o ţesătură deasă din fibre de

sticlă.

Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderenţă bună la suport (inclusiv elasticitate

pentru preluarea dilatărilor şi contracţiilor datorită variaţiilor climatice, fără desprinderea de suport)

şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu impermeabilitate la apă.

Tencuiala subţire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice obţinute prin combinarea

lianţilor din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă care reduce coeficientul

de absorbţie de apă prin capilaritate.

Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante:

-vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbţie mare la apă şi

rezistenţă mică la agenţi atmosferici) care trebuie corectate prin adaosuri de max. 5% de răşini

sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară a suprafeţelor; pigmenţii sunt obligatoriu minerali,

aspectul fiind mat;

-vopsele pe bază de răşini sintetice acrilice sau polivinilice cu rezistenţă mare la apă dar

permeabilitate la vapori mai redusă;

-vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă care au bună permeabilitate a vaporilor de

apă, absorbţie mică prin capilaritate, aderenţă pe orice tip de suport, aspect mat.

Se recomandă ultima variantă de vopsire a faţadelor termoizolate.

Reţeaua de armare, fixată pe suprafaţa suport cu mortar adeziv, este în funcţie de tipul liantului

folosit la componenta de protecţie (din fibre de sticlă – eventual protejate cu o peliculă din

material plastic pentru asigurarea protecţiei împotriva compuşilor alcalini în cazul tencuielilor cu

mortare hidraulice – sau fibre organice: polipropilenă, poliester). Trebuie asigurată continuitatea

stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de ţesătură din fibră de sticlă (min. 10 cm).

În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, pe conturul golurilor de

fereastră, se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm) sau/şi folosirea unor

profile subţiri din aluminiu. La colţurile golurilor de fereastră, pentru armarea suplimentară a

acestora, se vor prevedea ştraifuri din ţesătură din fibre de sticlă cu dimensiuni 20x40 cm, montate


8

la 45°.

Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă faţada în câmpuri de cel mult 14m2,

evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu concentrări mari de

eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se pot prevedea cordoane

vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea independentă a faţadei în raport cu

elementele de construcţie.

Execuţia trebuie făcută în condiţii speciale de calitate şi control, de către firme specializate,

referitoare în primul rând la compoziţia mortarului, dispozitivele de prindere şi solidarizare, scule,

maşini, precum şi la tehnologia de execuţie.

Pe lângă avantajele menţionate mai sus, soluţia prezintă şi unele dezavantaje:

rezistenţă mecanică mai redusă, în special la acţiuni dinamice, ceea ce presupune luarea

unor măsuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o înălţime de

cca. 2,00 m de la cota trotuarului; pe suprafaţa soclurilor se pot folosi tencuieli rezistente la

lovire din categoria marmorocului (griş de piatră şi lianţi din răşini sintetice) sau

suplimentarea ţesăturii din fibre se sticlă cu una având rezistenţă la întindere de trei ori mai

mare decât cea normală;

un cost relativ mare;

limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.

Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire termoizolantă, în

grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor, prevăzându-se şi profile de

întărire-protecţie adecvate din aluminiu precum şi benzi suplimentare din ţesătura din fibre de

sticlă. Deoarece spaţiul este insuficient, în această zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala

existentă. Se vor prevedea glafuri noi din PVC sau tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm (PLANŞA

DA 01 şi DA 03).

Deoarece actuala tencuială a faţadei ar fi greu de curăţat, se propune ca aceasta să fie menţinută

iar polistirenul să fie aplicat pe ea. Doar în zonele de cant din jurul ferestrelor, unde spaţiul este

insuficient, se propune îndepărtarea tencuielii exterioare înainte de montarea termoizolaţiei.

Montarea termoizolaţiei suplimentare se va face pe toată suprafaţa faţadei, exceptând zona

rosturilor unde nu se propune nici o îmbunătăţire la nivelul pereţilor exteriori.


9

La partea superioară a clădirii este necesară asigurarea continuităţii termoizolaţiei şi de aceea

termoizolaţia pereţilor exteriori trebuie ridicată pe toată înălţimea aticului terasei, eliminându-se

astfel puntea termică puternică, existentă în prezent în această zonă.

Pentru tronsoanele la care este cazul, pereţiilor exteriori ai ultimului nivel (cu camera troliilor),

realizaţi din beton armat şi BCA de 12,5 cm grosime, li se aplică la exterior o termoizolaţie

suplimentară de 10 cm grosime, protejată cu tencuială subţire armată cu ţesătură din fibre de

sticlă, care se racordează cu termoizolaţia terasei atât la partea inferioară cât şi la partea

superioară.

De asemenea, din cauza pierderilor mari de energie termică prin pereţii către rosturi

(locatarii din apartamentele adiacente rosturilor au reclamat temperaturi mai mici în

camerele către rosturi cu 4-5°C mai mici decât cele de confort şi apariţia condensului

pe pereţii de rost), se va adopta soluţia închiderii rostului. Se adoptă această soluţie

deoarece izolarea exterioară nu este posibilă, accesul în rostul de cca. 4 cm dintre

tronsoane fiind imposibil.

5.2. Soluţii de reabilitare pentru terasă

În ceea ce priveşte izolarea teraselor trebuie respectate o serie de prevederi specifice :

- Performanţele termotehnice ale acoperişurilor izolate termic sunt în funcţie de grosimea şi

natura stratului termoizolant.

- Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe faţa exterioară a stratului suport.

- Dimensionarea pieselor de fixare a stratului termoizolant şi a stratului de protecţie a acestuia de

stratul suport se va face ţinand seama şi de acţiunea vântului şi a variaţiilor de temperatură

precum şi de acţiunile excepţionale.

- La acoperişurile cu alcătuire compactă este necesar ca stratul termoizolant să fie realizat cu

materiale termoizolante cu permeabilitate mică la vapori şi stabile la umiditate (polistiren extrudat,

spumă rigidă de poliuretan, sticlă spongioasă), astfel încât să nu fie favorizată condensarea

vaporilor de apă în termoizolaţie.

Se propune soluţia de reabilitare a unui terase cu învelitoare inversă (ranversate).

Straturile suplimentare adăugate peste cele deja existente sunt :

Hidroizolaţie (strat reparat sau refăcut) cu funcţie nouă de strat separare vapori

Strat termoizolant din polistiren extrudat cu densitate mai mare de 30 kg/m3


10

Strat de separare permeabil la vapori (eventual)

Şapă protecţie termoizolaţie

Strat geotextil (carton bitumat) şi eventual lestare (dale beton sau pietriş)

Stratul termoizolant suplimentar în cazul terasei se prevede peste ultimul planşeu, în

soluţia de principiu prezentată în PLANŞA DA 02: curăţarea suprafeţei; montarea unui

nou strat termoizolant din polistiren extrudat, cu grosimea de 12cm; executarea unei

bariere contra vaporilor de calitate corespunzătoare pe faţa superioară a planşeului

existent; realizarea stratului de protecţie hidrofugă şi a unui sorţ din tablă pe conturul

terasei.

În scopul reducerii substanţiale a efectelor defavorabile ale punţilor termice de pe conturul

planşeului de peste ultimul nivel, este foarte important a se uni izolaţia terasei cu cea a pereţilor

exteriori (PLANŞA DA 02). La partea superioară a aticului, pentru protecţia stratului termoizolant

este prevăzut un profil din tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm, continuu.

La placa de copertine care este la nivelul planşeului de peste parter (intrări în bloc), se recomandă

ca să fie prevăzut un strat termoizolant deasupra plăcii din beton armat realizând continuitatea cu

termoizolaţia peretelui exterior. În acest scop se vor îndepărta toate straturile existente până la

suprafaţa plăcii de beton (şapa şi tabla); pe o lăţime de 45 cm adiacentă termoizolaţiei exterioare

a pereţilor exteriori se vor monta plăci din polistiren expandat de 10 cm grosime, iar în rest plăci

din BCA GBNT de aceeaşi grosime; se va turna o şapă de cca. 4 cm grosime medie, armată cu

plasă STNB, cu pantă corespunzătoare; deasupra şapei se montează o învelitoare din tablă zincată

de 0,5 mm grosime, ridicată corespunzător la perete şi prevăzută cu lăcrimar pe contur.

Racordarea termoizolaţiei terasei se face atât cu termoizolatia verticală a aticului, cât şi cu cea a

pereţilor ultimului nivel. Această soluţie de modernizare a terasei clădirii se aplică împreună cu

soluţia de termoizolare a pereţilor exteriori.

5.3. Soluţii de reabilitare pentru tâmplăria exterioară, inclusiv balcoane&logii

Ca urmare a rezistenţelor termice minime prevăzute pentru tâmplăria exterioară la clădirile de

locuit (R’min>0,50 m²K/W) tâmplăria exterioară utilizată până acum în mod curent şi anume

tâmplăria din lemn cu cercevele cuplate sau tâmplăria de lemn dublată prevăzută cu două foi de

geam simplu, nu mai este corespunzătoare.


11

O soluţie recomandată este tâmplăria cu tocuri şi cercevele din PVC şi prezintă următoarele

caracteristici:

- au rezistenţă bună la agenţii de mediu; sunt insensibile la variaţiile de umiditate din

atmosferă;

- au rezistenţă mecanică redusă (cu atât mai mult la profilele fără „armături” din ţeavă); în

consecinţă ferestrele din PVC au în general dimensiuni mai mici decât cele din lemn;

- au posibilităţi de asamblare pe care le oferă tehnologia de producţie a profilelor (în

general clipsare), face ca deformaţiile din producţie şi montaj să fie evitate;

- tehnologia de producţie permite atât montarea geamurilor simple, cât şi a geamurilor

termoizolante;

- nu necesită întreţinere în timp, plasticul fiind colorat în masă, sau finisat cu peliculă

acrilică, realizată în timpul procesului de fabricaţie a profilelor;

- au etanşeitate mare, datorită garniturilor pe care le includ.

Dezavantajele utilizării tâmplăriei cu tocuri şi cercevele din PVC sunt:

- pericolul de a schimba regimul higrotermic al încăperilor din cauza tâmplăriei foarte etanşe;

- durata de viaţă verificată practic este de 30 ani;

- îmbătrânirea materialului şi modificarea culorilor, mai ales la tâmplăriile albe, în funcţie de

materialul plastic utilizat şi de rezistenţa la razele ultraviolete;

- scăpările de gaz inert din foile de sticlă după scurt timp de la montare.

Eventual, la tâmplăria exterioară existentă, în scopul reducerii fluxului termic datorat infiltraţiilor,

trebuie luate următoarele măsuri:

- efectuarea unor reparaţii pentru a obţine o mai bună închidere a cercevelelor pe toc;

- prevederea unor garnituri de etanşare între cercevele şi între cercevele şi toc;

- îmbunătăţirea etanşării între toc şi zidărie ş.a.

Pentru a micşora pierderile de căldură în situaţia în care radiatoarele sunt amplasate în faţa unei

tâmplării exterioare, trebuie respectată următoarea conditie specială:

- între elementele de radiator şi tâmplărie se prevede un ecran special cu o rezistenţă termică de

cel puţin 1,10 m²K/W.

Notă: În situaţia în care la partea superioară a ferestrelor se prevăd obloane rulante, rezistenţa

termică în zona cutiei oblonului va fi de cel puţin 1,65 m²K/W, prin căptuşirea la interior a cutiei cu


12

un strat de termoizolaţie eficientă, de cel puţin 6 cm grosime.

După schimbarea ferestrelor trebuie avute neapărat în vedere:

- etanşarea la infiltraţii de aer rece a rosturilor de pe conturul tâmplăriei, dintre toc şi glafurile

golului din perete; completarea spaţiilor rămase după montarea ferestrelor noi cu spumă

poliuretanică şi închiderea, la interior, a rosturilor cu tencuială;

- etanşarea hidrofugă a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale (chituri

siliconice, mortare hidrofobe ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu baghete din lemn sau din

PVC;

- prevederea lăcrimarelor la glaful orizontal exterior de la partea superioară a golurilor din pereţii

exteriori;

- înlocuirea solbancurilor din tablă zincată existente pe glaful orizontal exterior de la partea

inferioară a golurilor din pereţi (PLANŞA DA 01 şi 03); se vor asigura panta, existenţa şi forma

lăcrimarului, etanşarea faţă de toc (cuie cu cap lat la distanţe mici), etanşarea faţă de perete

(marginea tablei ridicată şi acoperită la partea superioară de tencuială) etc.;

- desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a tocurilor, destinate

îndepărtării apei condensate între cercevele.

Schimbarea tâmplăriei conduce la mărirea rezistenţei termice a ferestrelor şi uşilor. De asemenea,

efectul favorabil al acestei măsuri se manifestă substanţial atât în ceea ce priveşte condiţiile de

confort, prin eliminarea curenţilor reci de aer, cât şi sub aspectul necesarului anual de căldură, prin

micşorarea volumului de aer care pătrunde în exces în încăperi şi care trebuie încălzit.

Astfel, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se realiza în

următoarea variantă:

-înlocuirea tâmplăriei de lemn şi tâmplăriei metalice existente cu tâmplărie cu tocuri şi cercevele

din PVC în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate, cu geam

termoizolant dublu 4+12+4 mm, cu o suprafaţă tratată cu un strat reflectant având un coeficient

de emisie e<0,10 şi cu un coeficient de transfer termic kg=1,8 W/m²K (R=0,55m²K/W).

Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire termoizolantă, în

grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor, conform PLANŞA DA 03,

prevăzându-se şi profile de întărire-protecţie adecvate din aluminiu precum şi benzi suplimentare

din ţesătură din fibre de sticlă. Deoarece spaţiul este insuficient, în această zonă în prealabil se

îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din tablă zincată sau PVC cu grosimea


13

de 0,5 mm.

În zonele de racordare a suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri, se prevede dublarea

ţesăturilor din fibre de sticlă sau/şi folosirea unor profile subţiri din aluminiu sau din PVC (PLANŞA

DA 03, elementul 10).

Adoptarea soluţiei de înlocuire totală a ferestrelor existente cu ferestre tip termopan

implică etanşarea spaţiului interior şi reducerea drastică a numărului de schimburi de

aer sub valoarea necesară diluării concentraţiei CO2 şi a umidităţii interioare. Astfel,

înainte de reabilitare, schimbul de aer se realiza prin neetanşeităţile tâmplăriei. Prin

prevederea garniturilor de etanşare, împrospătarea aerului trebuie realizată pe alte căi

şi anume:

- prin deschiderea periodică a elementelor mobile ale tâmplăriei exterioare

(cercevele, uşi balcon);

- prin creearea unor sisteme controlate de pătrundere a aerului proaspăt din exterior

(prize cu clapete mobile, ş. a.);

- prin asigurarea unei funcţionări corecte a canalelor verticale de ventilaţie existente

în băi, grupuri sanitare suplimentare şi cămări neventilate direct, precum şi în unele

bucătării;

- prin executarea eventual, cu ocazia modernizării, a unor canale verticale

suplimentare de ventilare în cadrul apartamentului, în funcţie de spaţiile disponibile.

Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecinţe nefavorabile majore, cum ar fi:

- dezagremente în ceea ce priveşte condiţiile de locuire (aer viciat, umiditate mare, ş.a.)

- riscul apariţiei condensului pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale;

- creşterea cantităţii de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul

elementelor de construcţie care fac parte din anvelopă.

În scopul rezolvării acestor probleme se recomandă prevederea unor dispozitive de închidere –

deschidere oscilo-basculante, revizuirea funcţionării canalelor verticale de ventilare naturală sau

prevederea unor dispozitive pentru acţionarea automată şi periodică a unor ventilatoare amplasate

fie la priză fie pe acoperiş.


14

Ca urmare, se recomandă în această situaţie o tâmplărie cu fante de ventilare sau practicarea unor

guri de ventilare reglabile în pereţii exteriori ai clădirii, dimensionate corespunzător astfel încât să

asigure un număr minim de schimburi de aer na=0,5sch/h.

5.4. Soluţii de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi a.c.m.

Soluţiile de modernizare a instalaţiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de consum se aleg

ţinând seama de starea actuală a instalaţiilor (evaluată prin expertiză energetică):

dotarea corpurilor de încălzire existente cu robineţi termostatici, robineţi de reglare,

robineţi de dezaerisire şi repartitoare de costuri ;

schimbarea corpurilor de încălzire din fontă existente, cu corpuri noi, din oţel;

înlocuirea coloanelor de apă caldă pentru încălzire şi acm;

spălarea instalaţiei de încălzire interioară dacă nu se schimbă corpurile de încălzire şi

coloanele.

5.5 Soluţii de modernizare a reţelelor de distribuţie din subsol

Soluţiile de modernizare a conductelor din instalaţia de încălzire sunt :

înlocuirea, inclusiv termoizolarea conductelor de distribuţie a agentului termic de încălzire şi

acm din subsol, cu material de tip poliuretan, grosimea fiind în funcţie de diametrul şi locul

de amplasare a conductelor, dar un mai mică de 30 mm grosime ;

echiparea cu robinete de reglare manuală şi golire a coloanelor de alimentare cu agent

termic a corpurilor de încălzire;

deşi din punct de vedere teoretic (conform metodologiei de audit din NP 047-2000) nu are

influenţă directă asupra consumului total de energie termică, trebuie luată în considerare şi

realizarea în subsolul blocului a conductelor de recirculare a a.c.m., pentru fiecare coloană

de alimentare cu a.c.m.


15

6. ANALIZA EFICIENŢEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE

6.1. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de intervenţie

a. Caracteristici geometrice - arii

Pereţi exteriori Tabele 6.1

PE1

Tronson 1

N -

S 204,3

E 179,4

V 179,4

SE -

SV -

NE -

NV -

TOTAL 563,02

PE2

Tronson 1

N -

S 154,3

E 491,9

V 455,5

SE -

SV -

NE -

NV -

TOTAL 1101,6

Rosturi Tabel 6.2

Tronson 1 N 311,8 S - E - V -

NE - SV -


16

Tronson 1 TOTAL 311,8

Nota: Toate tronsoanele au rost de tip R1, mai putin tronsonul 7 care are rost de tip R1 si R2.

Terasă Tabel 6.3

Tronson 1 Suprafaţa Te [m2] 310,7

Suprafaţa Te la CS

[m2] 33,5

Planşeu etaj 1 Tabel 6.4

Tronson 1

Suprafaţa [m2] 294,1

Pereţi interiori casa scării si lift Tabel 6.5a

Tronson 1 PICS 1 82,5

PICS 2 614,6 718,6

UI 75,6 Notă: Valorile subliniate includ suprafaţa pereţilor interiori ai casei scării spre zona de parter (spaţii comerciale)

Pereţi exteriori casa scării Tabel 6.5b

Tronson 1 N 66,6 S - E 6,0 V -

NE - SV - SE

TOTAL 72,7

Tâmplărie exterioară Tabel 6.6

Tronson Amplasare Descriere Suprafaţa [m2]

Tipul tâmplăriei

Grad etanşare

Prezenţă oblon (i/e)

23,000 143,425 FE1 125,065

Lemn Fără măsuri de etanşare -

12,650 96,320

Spaţiu Încălzit

FE2 77,920

PVC Cu măsuri de etanşare -

FE1 15,920 Lemn Fără măsuri de etanşare -

1

Casa Scării

UE 3,570 Metal Fără măsuri de etanşare -

Nota: FE1 - R=0,39 m2K/W FE2 - R=0,49 m2K/W UE - R=0,17 m2K/W


17

Planşeu peste tunel intrare casa scărilor Tabel 6.7

Tronson 1 Suprafaţa

[m2] 50,2

b.Caracteristici termotehnice ale materialelor de construcţie

Se utilizează aceleaşi materiale ca în raportul de ANALIZĂ (tabel 4.1 din raport de ANALIZĂ termică

şi energetică) şi în plus:

- polistiren expandat cu conductivitatea termică de calcul λ=0,042 W/(mK) (conform C 107/3);

- polistiren extrudat cu λ=0,031 W/(mK) (conform C 107/3);

- poliuretan pentru izolarea conductelor, cu conductivitatea termică λ=0,042 W/(mK).

c. Rezistenţe termice unidirecţionale şi corectate după reabilitare

În tabelele din raportul de ANALIZĂ s-au prezentat centralizat calculele efectuate pentru

determinarea rezistenţelor termice unidirecţionale şi corectate ale elementelor de construcţie,

înainte de operaţia de reabilitare, şi anume:

rezistenţele termice unidirecţionale (Ro);

rezistenţele termice corectate (Ro* = ro x Ro).

Rezistentele termice corectate pentru elementele opace ţin cont de coeficientul de majorare a

conductivităţii termice a materialelor în funcţie de vechime şi stare precum şi de influenţa punţilor

termice. Valorile rezultate sunt centralizate în tabelul 6.8.

Tabel 6.8

Element de construcţie Rezistenţă termică

Rezistenţă termică

corectată

m2K/W m2K/W

0 1 2 Perete exterior tip 1 0,699 0,491 Perete exterior tip 2 0,799 0,476 Terasă tip 1-4 tronsoane 0,979 0,781 Terasă tip 2-5 tronsoane 0,892 0,706 Terasă casa scării tip 1-4 tronsoane 1,025 0,818 Terasă casa scării tip 2-5 tronsoane 0,935 0,740 Pereţi la rosturi tip 1 0,337 0,296 Pereţi la rosturi tip 2 0,852 0,603 Perete exterior casa scării 0,699 0,642 Ferestre – lemn 0,390 0,390


18

Element de construcţie Rezistenţă termică

Rezistenţă termică

corectată

m2K/W m2K/W

Ferestre – PVC 0,490 0,490 Uşă – lemn 0,390 0,390 Uşă – PVC 0,490 0,490 Uşă - metalică 0,180 0,180

1. PEREŢI EXTERIORI

La pereţii exteriori se adaugă rezistenţa termică a unui strat din polistiren expandat de 8 cm

grosime, dispus la exterior. Se neglijează stratul de protecţie de maximum 1 cm grosime. Se

constată scăderea coeficientului de reducţie cauzat de punţile termice de la 23, respectiv 36% la

13, respectiv 12% (de la 15% la 10% în cazul casei scării).

Pereţi exteriori tip 1 Tabel 6.9

Pereţi exteriori tip 2 Tabel 6.10

Pereţi exteriori ai casei scării Tabel 6.11


19

2. TERASA

Se propune realizarea unei terase ranversate, prin pozarea stratului de polistiren extrudat de 8 cm

direct peste hidroizolaţia stratului termorezistent de BCA. Terasele peste spaţiul încălzit devin

asemănătoare din punct de vedere termo-tehnic, iar cele peste casa scărilor formează şi ele un tip

unic. Coeficienţii de reducere a rezistenţelor termice din cauza punţilor termice se reduc de la 13%

la cca. 7, respectiv 5%.

Terasa peste spaţiul încălzit Tabel 6.12

Terasa peste casa scării Tabel 6.13

O prezentare generală a modificărilor din punct de vedere termic suferite de elementele de

construcţie opace ale blocului xxx, este realizată în tabelul 6.14.


20

Tabel 6.14

3. FERESTRE

Îmbunătăţirea se realizează prin înlocuirea totală a ferestrelor/uşilor cu rame din lemn sau

metalice. Rezistenţele termice ale ferestrelor/uşilor noi sunt prezentate centralizat în tabelul 6.15

(valori conform tabel din Mc002).

Tabel 6.15

Rezistenţă

termică

Rezistenţă

termică

ameliorată Element de construcţie

m2K/W m2K/W

0 1 2

Ferestre – lemn 0,390 0,550

Ferestre – PVC 0,490 0,490

Uşă – lemn 0,390 0,550

Uşă – PVC 0,490 0,490

Uşă - metalică 0,180 0,490

d. Rezistenţe termice medii pe clădire după reabilitare


21

Valorile rezistenţei termice medii a elementelor de construcţie ale clădirii se determină pentru

fiecare soluţie în parte. Valorile rezistenţelor din tabelul 6.16 (a şi b) sunt date în m2K/W.

Tabel 6.17a

Solutii de reabilitare Tronson Real S1 S2 S3 S4 S5 1 0,432 0,740 0,448 0,443 0,432 0,4322 0,416 0,743 0,430 0,424 0,416 0,4163 0,427 0,729 0,442 0,440 0,427 0,4274 0,423 0,729 0,438 0,436 0,423 0,4235 0,413 0,752 0,426 0,426 0,413 0,4136 0,412 0,747 0,426 0,424 0,412 0,4127 0,435 0,757 0,451 0,445 0,435 0,4358 0,427 0,727 0,441 0,436 0,427 0,427

Rezistenţa medie (m2K/W)

9 0,430 0,717 0,449 0,441 0,430 0,430

Tabel 6.17b

Pachete de reabilitare Tronson P1 P2 P3 1 0,781 0,432 0,781 2 0,775 0,416 0,775 3 0,775 0,427 0,775 4 0,776 0,423 0,776 5 0,801 0,413 0,801 6 0,794 0,412 0,794 7 0,797 0,435 0,797 8 0,763 0,427 0,763

Rezistenţa medie (m2K/W)

9 0,755 0,430 0,755

e. Numărul de schimburi de aer cu exteriorul

Se au în vedere următoarele:

Clădirea este reabilitată;

Clădirea este considerată “moderat adăpostită”;

Expunerea spaţiilor interioare este preponderent simplă;

Tâmplăria exterioară este în totalitate prevăzută cu garnituri de etanşare, deci clasa de

permeabilitate este scăzută, respectiv medie.

În conformitate cu Mc001, rezultă: na=0,5h-1 în ambele cazuri.


22

6.2. Date de intrare pentru analiza economică a soluţiilor de modernizare

energetică a clădirii

S-au avut în vedere următoarele soluţii (S), respectiv pachete de soluţii (P) de

modernizare energetică a anvelopei şi/sau a instalaţiei de încălzire şi preparare a apei calde de

consum:

S1 - Izolarea termică a tuturor pereţilor exteriori 10 cm polistiren expandat ignifugat de faţadă;

S2 - Izolarea hidro-termică a planşeului peste ultimul nivel cu 12 cm polistiren extrudat ignifugat;

S3 – Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (înlocuirea ferestrelor cu tâmplărie din lemn

cu ferestre având tâmplăria din PVC şi geam termoizolant dublu, inclusiv înlocuirea uşilor

exterioare cu uşi din PVC);

S4 – Modernizarea energetică a instalaţiei interioare de încălzire (spălarea corpurilor de încălzire,

echiparea lor cu robineţi termostatici, robineţi de reglare pe retur, ventile de dezaerisire);

S5 - Modernizarea energetică a reţelei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi a apei

calde menajere (înlocuirea totală a conductelor de distribuţie pentru încălzire şi a.c.m. precum şi

izolarea lor cu 30mm poliuretan precum şi montarea armăturilor de reglare şi golire pe coloanele

de încălzire)

şi

P1 – Pachetul de soluţii S1 + S3

P2 – Pachetul de soluţii S4 + S5

P3 – Pachetul de soluţii S1 + S3+ S4 + S5

Determinarea consumurilor de energie pentru fiecare soluţie de modernizare sau pachet de soluţii

se efectuează în conformitate cu Mc001 ţinând seama de rezultatele prezentate în raportul de

ANALIZĂ energetică şi în notele de calcul termotehnic din lucrarea de faţă.

Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii reprezintă o formă

simplificată de evaluare a rentabilităţii investiţiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate

şi nu poate face obiectul unui dosar de finanţare a lucrărilor. Analiza economică se

bazează pe următoarele ipoteze şi valori:

sumele necesare realizării lucrărilor de investiţii se consideră ca fiind la dispoziţia

beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare (ac=1);

calculele economice se efectuează în Euro, ţinând seama de cursul BNR de la data realizării

auditului energetic al clădirii, respectiv 3,4 RON/Euro la data de 28.12.2006;

durata rămasă de viaţă a clădirii este estimată la 28 ani (50-60 ani durata de viaţă a


23

blocului din care se scad cca. 32 ani trecuţi)

costurile medii ale energiei termice la data întocmirii auditului energetic sunt următoarele:

energie termică (preţul actual al energiei termice pentru încălzire este

26,58Euro/Gcal- conform I332 din 3.10.2006):

kWhEurox

cj

jet /042417,0)04,1(

28116358,26 28

1∑=

==

costurile specifice de investiţie, pentru lucrările de construcţie, aferente soluţiilor adoptate

la nivel de devize pe categorii de lucrări, sunt cele corespunzătoare normelor MP024-02;

procentul de calcul al cheltuielilor indirecte este 13,50% ;

procentul de calcul al profitului este 7,00% ;

procentul de calcul al organizării de şantier este 1,5%.

Indicatorii de eficienţă economică utilizaţi la analiza comparativă a soluţiilor sunt următorii:

• durata (simplă) de recuperare a investiţiei, NR [ani]

eeet

INVR cE

CN/⋅Δ

=

în care: CINV – costul lucrărilor de modernizare energetică, [Euro]

ΔE – economia de energie realizată prin aplicarea soluţiilor de

modernizare energetică, [kWh/an]

cet/ee – costul specific al energiei termice/electrice, [Euro/kWh]

• costul unităţii de energie economisită pe durata de viaţă a soluţiei, e [Euro/kWh]

S

INV

NECe⋅Δ

=

în care: NS – durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică

Costurile pentru materialele, piesele, aparatele şi echipamentele utilizate sunt conform calculelor

estimative economice.

Izolarea termică a pereţilor exteriori (10 cm polistiren expandat) (S1)

Consumul de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare:

-pentru încălzire: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte;

-pentru a.c.m.: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte;

Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de


24

căldură propriu clădirii nemodernizate): conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în

parte;

Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte.

- s-a aproximat investiţia pe baza următoarei formule:

Cost total=1,2x(34xSuprafaţa pereţi exteriori+74xVolum polistiren expandat)

în care 74 Euro reprezintă costul unui m3 de polistiren expandat iar 34 Euro/m2 reprezintă costull

operaţiilor de pregătire a suprafeţelor, tencuieli, ore schelă etc., inclusiv cheltuieli indirecte şi profit

(coeficient multiplicare 1,2).

Durata de viaţă estimată a soluţiei de modernizare energetică: NS = 20 ani

Indicatori de eficienţă economică:

-Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în

parte;

-Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23,

pentru fiecare tronson în parte

Izolarea hidro-termică a planşeului peste ultimul nivel (12 cm polistiren extrudat) (S2)






parte;


- s-a aproximat investiţia pe baza următoarei formule:

Cost total = 1,2 x (22 x Suprafaţa terasă + 74 x Volum polistiren expandat +

198 x Volum polistiren extrudat)

în care 74 Euro reprezintă costul unui m3 de polistiren expandat, 198 Euro reprezintă costul unui

m3 de polistiren extrudat iar 22 Euro/m2 reprezintă costul operaţiilor de pregătire a suprafeţelor,

tencuieli, ore schelă etc., inclusiv cheltuieli indirecte şi profit (coeficient multiplicare 1,2).




parte;




25

Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (înlocuirea ferestrelor cu tâmplarie din

lemn existente cu tâmplăria din PVC şi geam termoizolant dublu, inclusiv înlocuirea uşilor

exterioare cu uşi din PVC) (S3)






parte;


- s-au utilizat următoarele valori: - preţ unitar de procurare a geamurilor, loco furnizor,

exclusiv TVA, 82,35 Euro/mp, inclusiv manopera,

cheltuielile indirecte şi profitul




parte;



Modernizarea energetică a instalaţiei interioare de încălzire (curăţirea corpurilor de

încălzire, echiparea lor cu repartitoare de cost, cu robineţi termostatici, robineţi de reglare pe

retur, ventile de dezaerisire) (S4)






parte;


- s-au utilizat următoarele valori pentru evaluarea investiţiei

- curăţarea corpurilor de încălzire, 0,75 Euro/mp suprafaţă echivalentă

- montare repartitoare, robineţi termostatici, 38,26 Euro/bucată


26

- montare robineţi cu ventil pentru aerisire 1/4-1/2″, 3,89 Euro/bucată




parte;



Modernizarea energetică a reţelei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire

(înlocuire totală a conductelor de distribuţie a apei calde pentru încălzire, izolarea lor cu 30mm

Armaflex pentru conducte încălzire, montare armături de reglare şi golire pe coloanele de încălzire)

şi verificarea tuturor contoarelor de pe conductele generale pe fiecare tronson, pentru instalaţia de

încălzire şi cea de apă caldă menajeră (S5)




□ Economia de căldură ca urmare a aplicării soluţiilor de modernizare (% din consumul de


parte;

□ Costul investiţiei: conform tabele 6.22 şi 6.23, pentru fiecare tronson în parte.

- s-au utilizat următoarele valori:

-procurare ţeavă conform tabel :

∅ Lungimi

(m) Preţ unitar (euro/ml)

6” 86,2 29,005” 158,9 25,004” 41,2 20.222” 123,0 15.37

11/2” 938,1 9.3311/4” 425,0 5.881/2” 113,6 3.303/4” 186,5 3.903/8” 27,0 2.10

- procurare izolaţie şi izolare conducte 1,5 x (350mp x 69 Euro)

- robineţi de golire şi separare-reglare manuală (11/2″), inclusiv verificarea

contoarelor cca. 2000 Euro/ scară




27

-Durata de recuperare a investiţiei: conform tabele 5.1 … 5.9, pentru fiecare tronson în

parte;



Pachetul de soluţii P1 (S1+S3)






parte;





parte;



Pachetul de soluţii P2 (S4+S5)






parte;





parte;




28

Pachetul de soluţii P3 (S1+S3+S4+S5)






parte;





parte;

-Costul energiei economisite pe durata de viaţă a soluţiei: conform tabele 5.1 … 5.9, pentru

fiecare tronson în parte

6.3. Analiza economică a lucrărilor de intervenţie

Analiza economică a soluţiilor de modernizare energetică a clădirii reprezintă o formă simplificată

de evaluare a rentabilităţii investiţiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi nu poate face obiectul

unui dosar de finanţare a lucrărilor.

Consumuri de energie înainte de reabilitare

Consumurile totale şi specifice de energie înainte de reabilitare sunt prezentate în tabelul 6.19:

Tabel 6.19

Consumator ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE

CONSUM

ILUMINAT TOTAL

Consum de energie [MWh/an] 3000,33 809,75 369,23 3832,43

Consum specific de energie

[kWh/m2an] 181,62 49,02 22,35 252,99

CLASA DE EFICIENŢĂ

ENERGETICĂ D C A C

Consumurile totale şi specifice de energie după aplicarea pachetelor de soluţii de reabilitare sunt


29

prezentate în tabelul 6.20:

Tabel 6.20

Soluţii/Pachete

de soluţii de

reabilitare

Consumator ÎNCĂLZIREAPĂ CALDĂ

DE CONSUM ILUMINAT TOTAL

Consum de energie

[MWh/an] 1795,30 809,75 369,23 2627,40 S1

Consum specific de

energie [kWh/m2an] 108,67 49,02 22,35 180,04

Consum de energie

[MWh/an] 2602,33 809,75 369,23 3434,43 S2

Consum specific de

energie [kWh/m2an] 157,53 49,02 22,35 228,89

Consum de energie

[MWh/an] 2671,50 809,75 369,23 3503,60 S3

Consum specific de

energie [kWh/m2an] 161,71 49,02 22,35 233,08

Consum de energie

[MWh/an] 2738,68 809,75 369,23 3570,77 S4

Consum specific de

energie [kWh/m2an] 165,78 49,02 22,35 237,15

Consum de energie

[MWh/an] 2695,60 764,08 369,23 3482,03 S5

Consum specific de

energie [kWh/m2an] 163,17 46,25 22,35 231,77

Consum de energie

[MWh/an] 1210,43 809,75 369,23 2042,53 P1

Consum specific de

energie [kWh/m2an] 73,27 49,02 22,35 144,64

Consum de energie

[MWh/an] 1300,75 809,75 369,23 2132,85 P2

Consum specific de

energie [kWh/m2an] 78,74 49,02 22,35 150,10

P3 Consum de energie 1137,67 122,25 369,23 1924,10


30

Soluţii/Pachete

de soluţii de

reabilitare

Consumator ÎNCĂLZIREAPĂ CALDĂ

DE CONSUM ILUMINAT TOTAL

[MWh/an]

Consum specific de

energie [kWh/m2an] 68,87 47,73 22,35 137,47

În urma aplicării măsurilor de reabilitare, încadrarea clădirii şi instalaţiilor aferente în clasele de

eficienţă energetică se modifică după cum urmează:

Tabel 6.21

NOILE CLASE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

Pachet de măsuri de

reabilitare

ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE

CONSUM

ILUMINAT TOTAL

S1 B C A B

S2 C C A C

S3 C C A C

S4 C C A C

S5 C C A C

P1 B C A B

P2 B C A B

P3 A C A B

Notă: Conform cu Mc001-2006, grilele de valori pentru încadrarea în clasele de eficienţă energetică

sunt aceleaşi pentru toate tipurile de clădiri (rezidenţiale, birouri, spitale, centre comerciale etc.).

Sinteza analizei tehnico-economice a soluţiilor şi pachetelor de soluţii de reabilitare este prezentată

în tabelele 6.22 şi 6.23.


31

Tabel 6.22

Tabel 6.23


32

Adoptarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare energetică a clădirilor depinde de disponibilităţile

financiare pentru investiţie ale beneficiarului.

În cazul de faţă, ierarhizarea soluţiilor după efortul investiţional grupează soluţiile în

următoarele categorii:

- investiţie mică, până la 25…50.000 Euro, în cazul soluţiilor S2…S5 şi pachetului P2;

- investiţe medie, până la 50...100.000 Euro în cazul soluţiei S1;

- investiţie mare, peste 50...100.000 Euro în cazul pachetelor P1 şi P3.

Ierarhizarea soluţiilor după durata de recuperare a investiţiei grupează soluţiile astfel :

o Modernizarea energetică a instalaţiei interioare de încălzire (spălarea corpurilor de încălzire,

echiparea lor cu robineţi termostatici, robineţi de reglare pe retur, ventile de dezaerisire) – S4 –

durată de recuperare a investiţiei sub 1 an

o ……………

o Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – S3 – durată de recuperare a investiţiei maxim

XXX ani

Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra variantei optime

Din analiza valorilor indicate în tabelul 6.22, rezultă că pachetele de modernizare propuse conduc

la economii relative de energie cuprinse între 30 – 55%.

Investiţia maximă aferentă pachetului complet de măsuri de reabilitare (varianta P3) a fost

estimată la xxxx Euro (fără TVA). Ierarhizarea variantelor după durata de recuperare a investiţiei

este următoarea:

Tabel 6.23

NR.

CRT.

VARIANTA DURATA DE RECUPERARE

A INVESTIŢIEI

IERARHIZARE

1 SOLUŢIA 1 6.2 I

2 SOLUŢIA 2 8.7 VII

3 SOLUŢIA 3 7.4 III

4 SOLUŢIA 4 9.6 VIII

5 SOLUŢIA 5 7.1 II

6 PACHETUL 1 7.7 IV

7 PACHETUL 2 7.9 V

8 PACHETUL 3 8.6 VI


33

Se recomandă aplicarea pachetului complet de măsuri de reabilitare energetică.

8. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR

Sunt recomandate şi următoarele măsuri conexe în vederea creşterii în mod direct sau indirect a

performanţei energetice a Blocului:

o măsuri generale şi de organizare:

informarea administraţiei şi a locatarilor despre economisirea energiei;

înţelegerea corectă a modului în care clădirea trebuie să funcţioneze atât în ansamblu cât şi la

nivel de detaliu;

desemnarea unui reprezentant pentru urmărirea execuţiei lucrărilor de reabilitare termică;

stabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de economisire a energiei în

exploatare;

încurajarea ocupanţilor de a utiliza clădirea corect, fiind motivaţi pentru a reduce consumul de

energie;

înregistrarea regulată a consumului de energie;

analiza facturilor de energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi modificarea lor, dacă este

cazul;

angajarea unui responsabil energetic;

asigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate (care să

asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii);

o măsuri asupra instalaţiilor de încălzire:

schimbarea coloanelor de încălzire şi a racordurilor la corpurile de încălzire;

demontarea şi spălarea corpurilor de încălzire sau înlocuirea lor;

îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către încăpere

introducerea între perete şi radiator a unei suprafeţe reflectante care să reflecteze căldura

radiantă către cameră;

echilibrarea termo-hidraulică corectă a corpurilor de încălzire, coloanelor de agent termic, reţelei

de distribuţie în general;

o măsuri asupra instalaţiilor de apă caldă de consum:

schimbarea coloanelor de a.c.m. şi a racordurilor la obiectele sanitare;

înlocuirea obiectelor sanitare;

utilizarea panourilor solare pentru prepararea individuală/colectivă a a.c.m.;

utilizarea de dispersoare de duş economice;

înlocuirea garniturilor la robineţi şi repararea armăturilor defecte;


34

echilibrarea hidraulică a reţelei de distribuţie a apei calde de consum.

Aceste lucrări de modernizare şi/sau întreţinere au efecte pozitive indirecte asupra consumurilor

termo-energetice ale clădirii studiate, ele neputând fi cuantificate prin aplicarea metodologiei

actuale de auditare energetică.

Se recomandă de asemenea, în conformitate cu prevederile legii 372/2005, luarea în calcul a

utilizării sistemelor descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse de energie

regenerabilă, cu impact pozitiv atât asupra consumurilor de energie cât şi asupra poluării mediului.

Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează în final valoarea

clădirii, se consideră raţional şi oportun ca modernizarea energetică să se realizeze pe fondul unei

structuri de rezistenţă cu un grad ridicat de siguranţă. Prin urmare, reabilitarea termică este

condiţionată de refacerea unor lucrări de expertizare tehnică privind cerinţa A1 “Stabilitate şi

rezistenţă” menţionată în legea 10/1995 (Calitatea în construcţii), lucrări în urma cărora se vor

stabili eventualele soluţii de consolidare a clădirii. Este obligatoriu ca în timpul şi mai ales după

reabilitarea termo-tehnică şi energetică, acţiunile susceptibile de a se exercita asupra blocului să

nu aibă ca efect producerea unuia din următoarele evenimente:

• prăbuşirea totală sau parţială a construcţiei;

• producerea unor deformaţii şi/sau vibraţii de mărime inacceptabilă pentru exploatarea

normală;

• avarierea elementelor nestructurale (închideri, compartimentări, finisaje) a instalaţiilor şi a

echipamentelor ca urmare a deformaţiilor excesive ale elementelor structurale;

• producerea, ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor avarii de tip prăbuşire

progresivă, disproporţionate în raport cu cauza care le-a produs.

Pe baza Raportului de Audit Energetic si a Documentaţiei de Analiză a Lucrărilor de Intervenţii se

pot întocmi Proiectul tehnic de reabilitare energetică+Detaliile de execuţie+Caietele de sarcini. În

funcţie de resursele materiale şi de montajul financiar preconizat, beneficiarul împreună cu

autorităţile locale vor selecta măsurile de reabilitare energetică a clădirii şi instalaţiilor termice care

să corespundă necesităţilor proiectului.

Pentru realizarea Proiectului tehnic de reabilitare energetică, a Detaliilor de execuţie şi a Caietelor

de sarcini sunt necesare informaţii exacte privind anvelopa reabilitată, instalaţiile, regimul de

funcţionare al acestora precum şi gradul de ocupare al blocului.


35

S.C. ..............

Auditor Energetic C&I grad I

raport audit model febr2010

Documents