moara cu noroc - argumentarea apartenentei la specie

5/14/2018 MOARA CU NOROC - Argumentarea Apartenentei La Specie - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/moara-cu-noroc-argumentarea-apartenentei-la-specie

MOARA CU NOROC de Ioan Slavici

~ argumentarea apartenentei la specie ~

Publicată în 1881,în volumul ,, Novele din popor”,Moara cu noroc” devine una dintre scrieri

reprezentative pentru viziunea lui Ioan Slavici, asupra vietii in general şi asupra lumii satului în particular .Meritul lui Slavici este acela de a fi fondatorul nuvelei psihologice în literatura română Nuvela ,, Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o opera epica in proza, cu un singur

narativ, urmarind un conflict interior(psihologic) si unul exterior(social), care confera opercaracter psihologic. În nuvela psihologică,se amplifică conflictul interior cu intenţia clară dsusţine şi motiva conflictul exterior, iar prezentarea stării sufleteşti a personajului e făcută perspectiva auctorială şi subliniată de toate instanţele narative.

Investigaţia psihologică se opreşte, în special, asupra nepotrivirii dintre educaţia creştia personajelor şi dorinţele alimentate de vicii ( lăcomia, voluptatea crimei, setea de putere

Semnificaţia titlului se referă la o moară părăsită, iar, în mod simbolic, se interferează ideeastfel de moară ar fi bântuită de duhuri rele ,necurate:,,moara a încetat a mai măcina şi s-o prefăcârciumă şi loc de adăpost pentru tot drumeţul poposit …”.De asemenea ,titlul fixează locul undderula evenimentele:în Ardeal,la Moara cu noroc;o moară aşezată într-o vale,la răscrucea a douădrumuri între Arad şi Ineu. Acţiunea nuvelei se defineşte printr-o construcţie epică,riguroasă,un singur plan narativ,careferă la dezumanizarea lui Ghiţă,din cauza lăcomiei de bani,în cadrul căreia se manifestă un coninterior(psihologic) şi unul exterior,social.Acţiunea se petrece pe parcursul unui an, între Sf.Gheorghe(23 aprilie) şi Paşti. Conflictul social are loc între Ghiţă, cizmar sărac,ce doreşte să se îmbogăţească prin arend

cârciumii de la Moara cu noroc,şi între Lică Sămădăul,şeful porcarilor din acel ţinut,care îl implicGhiţă în afacerile lui necurate. Conflictul psihologic ocupă partea centrală a nuvelei şi este un conflict interior,trăit de Ghdorin a de a face bani,dar şi de a-şi păstra conştiinţa curată.ț

Perspectiva narativă este prezentată de naratorul omniscient şi omniprezent,la persoana şi evidenţiază fapte verosimile la care participă personaje puţine,dar conturate după caracterul şistructura morală a fiecăruia dintre ele. Tema nuvelei o constituie consecinţele nefaste ale lăcomiei de bani asupra individului,iaracesta pune stăpânire pe om,vor hotărî destinul unui suflet lipsit de cumpătare şi de păstrare aechilibrului.Tema e proiectată pe fundalul societăţii ardelene de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Timpul şi spaţiul acţiunii sunt concret precizate.Acţiunea,începând în preajma zilei deSf.Gheorghe,iar spaţiul acţiunii este o zonă din Ardeal.Reperele spaţiale,incluzând toponimereale:Arad,Ineu,Oradea sau toponime ficţionale:Fundureni. În cele 17 capitole,fără titlu,numerotate cu cifre romane,faptele sunt înlănţuite în ordinecronologică.Relaţia dintre incipit şi final este realizată de înţelepciunea bătrânei, esprimată la începutulnuvelei:,,Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa,căci dacă e vorba,nu bogăţia,ci liniştea colibei tale t

fericit”, ,,Se vede că au lăsat ferestrele deschise…Aşa le-a fost dată!”

1



În expoziţiune se prezintă personajele :mama Anei,Ghiţă,Ana şi copilul după care se descrie drumul care ducMoara cu noroc. Ghiţă,cizmar sărac,dar onest,harnic şi muncitor,hotărăşte să ia în arendă cârciuma de la Moara cu n Intriga nuvelei constă în apariţia lui Lică Sămădăul,şeful porcarilor din acel ţinut, sosirea lui tulbură echilibrulfamiliei,deoarece acesta îşi impune regulile şi influenţa. Desfăşurarea acţiunii prezintă evenimentele ce au marcat dlui Ghiţă şi al familiei sale.Încă de la început, Lică îşi impune punctul de vedere,ameninţându-l sau şantajându-l peGhiţă,făcându-l conştient că rămânerea lui la cârciumă depinde doar de bine-voinţa Sămădăului.Ghiţă acceptă să-linformeze pe Sămădău despre porcarii care trec prin acele ţinuturi.Din acest moment începe decăderea morală a personajului central care se implică treptat în faptele necinstite ale Sămădăului.Cu timpul, Ghiţă devine părtaş la toanelegiurile lui Lică,implicându-se în mod direct sau indirect.Căutându-şi un sprijin moral,Ghiţă leagă o prietenie cu

jandarmul Pintea,vechiul tovarăş de nelegiuri al Sămădăului, devenit jandarm pentru a-i demonstra vinovăţia luiLică. Punctul culminant ilustrează dezumanizarea lui Ghiţă.La sărbătorile Paştelui,Ghiţă îşi aruncă soţia în braţele Lică.Dezgustată de laşitatea soţului,Ana i se dăruieşte lui Lică.Când se întoarce şi îşi dă seama de acest lucru,Ghiţă pe Ana,fiind la rândul lui ucis din ordinul lui Lică. Deznodământul este tragic.Un incendiu provocat de oamenii luimistui cârciuma de la Moara cu noroc.Pentru a nu cădea viu în mâinile lui Pintea,Lică se sinucide.Singurele personsupravieţuiesc sunt bătrâna şi cei doi copii,nuvela având astfel un final moralizator.

,,Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvelă psihologică prin tematică,prin conflictinterior,prin modalităţile de caracterizare a personajului şi de investigare psihologică.În nuv

psihologică accentul cade asupra complexităţii personajului,asupra transformărilor interioare aleconştiinţei sale şi asupra tensiunilor sufleteşti,trăite de acesta.

Fiind o nuvelă psihologică,conflictul central este cel moral-psihologic,conflict interior al personajului central.Protagonistul Ghiţă trăieşte un puternic conflict interior care constă în puternice dorinţecontradictorii:dorinţa de a se îmbogăţi şi de a rămâne om cinstit.De asemenea, conflictul interior reflectă în plan exterior,prin confruntarea dintre cârciumarul Ghiţă şi Lică Sămădăul. Rela ia dintre Ghi ă i cel care îi influen ează destinu, Lică sămădăulț ț ș ț stă sub semnul supunerii i al fricș

Personaj puternic,Ghiţă crede iniţial că îi poate ţine piept lui Lică.Acceptă intrarea în afaceri necurate,crezând că a srău cu Sămădăul înseamnă a-şi periclita viitorul.Şef autoritar al locurilor,Lică nu e dispus să accepte împotrivireacuiva.Îniţial Ghiţă nu face decât să tăinuiască informaţii şi să tezaurizeze bani pentru Lică,dar noul statut de aliat alSămădăului îl obligă să se ascundă de soţia sa.În timp,tensiunea dintre el şi Lică se amplifică,iar Lică preia controlului Ghiţă,care, orbit de patima banului îşi pierdea luciditatea.Deşi conştientizează că se află pe o cale a pierzaniei,decum i se destramă familia i ar vrea să-l dea pe mâna poliţiei pe Lică,nu e dispus să renunţe la câştigurile sale. Relaș

bazată pe frică dintre cele două personaje, va determina un conflict social între lumea bazată pe ordine, din care proGhi ă, i cea a fărădelegii, căreia îi apar ine Lică.Conflictul psihologic trăit acut de Ghi ă va fi declan at tocmai dț ș ț ț ș

încălcarea normelor lumii din care provine, din dorin a de a- i atinge scopul, sacrificându-i pe ceilal i.ț ș ț

În opinia mea, tema morală a dezumanizării sub influen a patimei pentru bani este reflectată în constrț

pwersonajului Ghi ă, într-o manieră realistă, prin depă irea individualuluyi în favoarea generalului. Ghi ăț ș ț

conceput ca un prototip al dezumanizării. Destinul tragic al lui Ghiţă are un rol moralizator,potrivit avertismentude bătrână în prolog.

Consider că drama familiei cârciumarului este generată,în bună măsură,de eşecul comunicării.Frământat interiajunge să piardă nu numai încrederea în sine,ci şi încrederea soţiei sale,Ana. Fericirea dată de:,,liniştea colibei” în domneşte armonia,este înlocuită de nefericirea dată de goana după bogăţie.Dar eşecul nu cred că trebuie văzut ca figenerat numai de patima banului,ci şi de alegerile greşite făcute în viaţă de Ghiţă şi de lipsa de comunicare dintre sChiar dacă autorul î i pedepse te în final personajele, le înzestrează cu o măre ie tragică, demnă de literatura românș ș ț

clasică.

2

moara cu noroc - argumentarea apartenentei la specie

Documents