DACĂ IUBEŞTI, LUPTĂ!

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

Este iarnă! Peste tot în oameni şi dincolo de ferestrele tuturor aşteptărilor, ninge!

Speranţa se botează în alb!În noaptea de Crăciun copilăria din diferitele

vârste evadează spre Cer pentru a-şi lua dreptulla sfinţenie!

Dumnezeu zâmbeşte şi-i şopteşte SfinteiFecioare:

- Nu-ţi fie frică Marie! Să nu plângi! Acum să nuplângi! Porţi în tine lacrimile ce vor binecuvântaadevărul despre viaţă! A venit timpul ca tăcerile

să se unească în nevinovăţia cunoaşterii! Preamultă nedreptate în prea multă nevinovăţie!

Trebuie să ne îngrijim de trebuinţele oamenilorşi de rostul tuturor lucrurilor! Cineva trebuie săfacă ceea ce trebuie pentru oameni! Fiul meu cetu îl vei naşte, îi va îndemna întru redevenirea aceea ce fiecare a fost, atunci, la naşterea lumii!

De acum vei fi cu El, cu Noi, cu ei! Împreună vomveghea! Le vom desluşi calea! Să nu plângi

acum, va veni şi timpul acela! În noaptea luminii îngerii vor fi laolată cu

oamenii! Vor învăţa unii de la alţii leru-i ler şi vafi multă lumină. Ca atunci la început!

Dau mai departe povestea despre viaţa noastrăcea adevărată, poveste ce trebuie să o ducem

de la unul la altul, de la suflet la suflet, spre a nefi dragoste, credinţă, iubire şi motivată speranţă!

Cu sănătate, iertare, zâmbet, să vă fie viaţa!

NOAPTEALUMINII

LA MULTI ANI!

"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

Anul X /Nr. 116 / decembrie 2014 www.primaria-mizil.ro

Publicaţie lunară a

ORAŞULUI Mizil

Acest ziar areVALOARE

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN OStal onulOStal onulOStal onulppp iii

LA CEAS DE BILANŢINTERVIU CU DOMNUL PRIMAR EMIL PROŞCAN

DE VORBĂ CU DOMNUL PROFESOR GHEORGHE URUC

UN ZÂMBET RUPT DIN STELE, UNNUME ŞI O CHITARĂ, O VOCEEMBLEMATICĂ A FOLKULUIROMÂNESC - TATIANA STEPA

PAG 6-7

PAG 3-8

PAG 5

PAG 2

PAG 9Emil PROªCAN

La mulţi ani!Dragostea a învins, unind umilinþa mirosului de vite cu naturaleþea neprihãnirii, liniºtea ºi pacea unesc legãturile cerului - s-a nãscut Iisus!

Haideþi sã aruncãm mãºtile personalitãþii, sã ne orientãm spre sinele rãtãcit pe drumul haotic pe care-l strãbatem ca într-o transã ºi dezbrãcaþide orgolii, sã ne întoarcem acasã, la tot ce ne încãlzeºte sufletul, la pãrinþi, la bunici, la prieteni.

Sã le dãruim iubirea, dar mai cu seamã preþuirea noastrã!Haideþi împreunã, sã reînvãþãm sã auzim clopoþeii, sã ne lãsãm visele sã colinde pe la porþi ºtiute ºi neºtiute, sã mâncãm mere coapte cu

scorþiºoarã, sã lãsãm cerul sã ne ningã, sã iubim, sã fim oameni!Mulþumim celor ce au fost alãturi de noi de-a lungul timpului ºi le urãm tuturor mizilenilor sãrbãtori magice ºi tot binele din lume!

La mulţi ani!Consiliul Local Mizil şi Redacţia ziarului "Poştalionul"

dar, se distribuie

Pagina 2

ISSN 1548 - 6903

Oraºul Mizil participã,în calitate de partener, la proiec-tul "Millenium Youth" (TineriiMileniului), proiect finanþat decãtre Comisia Europeanã încadrul apelului de proiecte "Au -toritãþi Locale pentru Dezvol -tare". Proiectul este implementatîn oraºul Mizil în cooperare cuLiceul Teoretic "Grigore Toci -lescu" Mizil.

Principalele obiectiveale acestui proiect sunt, pe de-oparte, creºterea gradului de con -ºtientizare al cetãþenilor oraºelorimplicate asupra problemei dez-voltãrii ºi, pe de altã parte, con -so lidarea sprijinului ºi mobili -zãrii concertate în favoarea stra -tegiilor de reducere a sãrãciei ºirelaþiilor mai bune între þãrile dinNord ºi Sud. Proiectul þin teºtespre conºtientizarea cetãþenilorºi, mai specific, a ºcolilor pu bliceasupra Obiec tivelor de Dez -voltare ale Mile niului (ODM) ºiasupra drepturilor omului.

Unul dintre Obiecti velede Dezvoltare ale Mile niuluieste "Asigurarea educaþiei pri-mare universale". La momentuldiscutãrii acestui obiectiv, s-asolicitat elevilor participanþi laproiect elaborarea unui eseuprivind importanþa educaþiei.Cele mai bune 10 eseuri vor fipublicate, începând cu acestnumãr al Poºtalionului:IMPORTANÞA EDUCAÞIEI

"Sã înveþi carte! Cineare carte are parte!", auzeam desîn copilãrie de la tataia Ionel,care azi nu mai e decât în sufle-tul meu. Uneori, când mã tre -zeam noaptea, aveam senzaþiacã stãtea pe scaun lângã patul

meu. Zâmbind. Nu mã speriam,cãci era tataia, cel care mi-acumpãrat primul cãþel, dupã ceîmi recitase "Zdreanþã" râzând ºi"Cãþeluºul ºchiop", care mãfãcea sã plâng în timp ce îistrângeam mâna bãtrânã.

De ce tataia Ionel?Pentru cã a fost primul care mi-acântat romanþe vechi ºi-mispunea câte un nume care se ter-mina în "-escu", când îl întrebamcine le-a scris. Acum, în clasa aX-a, ºtiu cã aceºti "-eºti" suntEminescu, Minulescu... Tot elmi-a arãtat ce înseamnã cei"ºapte ani de acasã", el a fosttemelia peste care pãrinþii,ceilalþi bunici ºi ºcoala constru -iesc un caracter, o personalitate -a mea, a unei adolescente ca ori-care alta ºi totuºi... diferitã.

Nu ºtiu încã, la 16 ani,de ce este importantã educaþiapentru societate, ºtiu de ce esteimportantã pentru mine: ea mãdiferenþiazã de ceilalþi, dincolode sex, religie, etnie, statut socialºi material. Probabil cã aceastatrebuie sã fie importanþa edu-caþiei ºi pentru societate în gene -ral... dar în jurul meu observcum oamenii mari mint, furã,trãdeazã ºi mã gândesc: "N-or fieducaþi?... Educaþia lor s-a termi-nat acolo, în copilãrie, când unbunic, o mamã, o învãþãtoare lespunea cã nu e bine ce fac?"

Ce au uitat este sem-nificaþia cuvântului "om", singu-ra fiinþã educabilã de pe planetã,singura care gândeºte, simte,care ar trebui sã îºi cultive spiri -tul ºi mintea.

Nici mãcar ºcoala numai are rolul de altãdatã. Când

tataia Ionel vorbea despre doam-na învãþãtoare, o fãcea cu res -pect. Azi aud în jurul meu "ãlade româna", "aia de info"... În -vãþãm pentru note, pentru infor-maþii, pentru a intra la facultate,pentru o carierã, dar ne edu cãm?Relativ, pentru cã modelele suntpuþine ºi nu acceptãm dictonul"Fã ce zice popa, nu ce face!"

Ca atare, educaþia lacare alþi copii doar viseazã, pen-tru cã nu au ºcoli, profesori,posibilitãþi materiale, pentru noi,copiii din România este totuºiaccesibilã. Doar cã de multe orirostul ei s-a pierdut. În ceea cepriveºte educaþia în adevãratulsens al cuvântului, ea presupunesã vrei sã fii OM ºi, unde nu potalþii sã adauge, sã pui tu,cãrãmidã cu cãrãmidã, sã teautoeduci, sã înþelegi cã aceastaeste piatra de temelie a vieþii tale,iar o instituþie, fie ea ºi deînvãþãmânt, nu e suficientã. Înplus, în lumea aceasta a vitezei, acomunicãrii fãrã... comunicare,fiecare dintre noi ar trebuie sã fieconºtient de cât de importanteste sã ne întoarcem la lucrurilesimple, la însuºirea educaþiei debazã care înseamnã sã-þi respecþisemenii, sã-þi iubeºti aproapele ºisã-l ajuþi nu doar de sãrbãtori, sãînveþi carte pentru a fi la rândultãu un om care învaþã pe alþii, unom adaptat la vremurile în caretrãieºte, dar care nu ºi-a uitatoriginile.

Matache Miruna - LiceulTeoretic "GRIGORE

TOCILESCU" MIZILMaterial realizat de Petronela

Sturz - coordonator proiect"Millenium Youth"

DEZVOLTAREA - o responsabilitate comună a

tuturor cetăţenilor Despre dragoste s-au scrisºi se vor scrie multe rânduri... iarunul dintre adevãrurile sale esteacela cã nu este suficient sã spui cãiubeºti fãrã sã demonstrezi acestfapt.

Dragostea adevãratã esteatunci când oferi iubirea ne -condiþionat, fãrã teamã de sacrificiu,fãrã a cere ceva în schimb. Acestsentiment a guvernat viaþa Elenei (76de ani) ºi a lui Gheorghe Florea (79de ani), sãrbãtoriþii acestei luni în

cadrul acþiunii demarate de cãtredomnul primar Emil Proºcan ºi careconstã în aniversarea cuplurilor cesãrbãtoresc "nunta de aur", eveni-ment care pune accentul pe statorni-cia cuplului, calitate ce scoate laivealã sentimente adevãrate, testateîn timp.

50 de ani de convieþuireînseamnã sã împarþi nu numai zilelecu soare, vânt, ploi sau zãpadã, dar ºimultele neajunsuri, chiar lacrimicare apar inevitabil în orice viaþã.

Secretul longevitãþii acesteicãsãtorii ºi povestea iubirii ne-oîmpãrtãºeºte doamna Elena, careiatã ce mi-a declarat:

"În primul rând vreau sã vãspun cã ne bucurãm tare mult cã aþivenit ºi la noi, de fiecare datã am cititcu plãcere despre celelalte cupluri pecare le-aþi prezentat.

Eu m-am nãscut laBotoºani. În anul 1963 am venit laun botez în Mizil, ocazie cu care l-am cunoscut pe Gheorghe ºi, la felca în majoritatea cuplurilor desprecare am citit, a fost dragoste la primavedere, astfel cã în acelaºi an ne-amºi cãsãtorit. Peste ceva timp au venitºi copiii, avem o fatã ºi un bãiat,amândoi ingineri, care ne-au dãruittrei nepoþi pe care îi iubim tare mult.

Soþul meu a lucrat 42 de anila MFA, a fost mai întâi strungar,apoi tehnician, apoi maistru, iar euam lucrat în aceeaºi instituþie timpde 17 ani ca ºi finisor la produse dincauciuc.

Au fost toate bune ºi fru-moase, ne respectam, ne ajutam rec-iproc, fãceam o grãmadã de lucruriîmpreunã, aveam ºi o grã dinã ºi neplãcea tare mult sã ne ocupãm de ea,pânã într-o zi când aceastã armonie a

fost întreruptã de diagnosticul meu -tumorã pe creier - la 45 de ani.

Au urmat douã operaþii pecreier, spitale, tratamente, chinuri,durere, spaimã ºi neputinþã, luni dezile nemiºcatã la pat, ani de sufer-inþã... Cel care m-a spãlat, cel carem-a schimbat, cel care m-a alinat,cel care m-a ascultat, cel care mi-avorbit fãrã sã dea un pas înapoi, celcare s-a încãpãþânat sã lupte pentrumine ºi odatã cu mine, a fost el, soþulmeu, prima ºi ultima mea iubire ºi

cãruia îi spun: "Mulþumesc... teiubesc!"

În timp ce alþii ar firenunþat, el a ales sã rãmânã - vã daþiseama cã acest lucru nu ar fi putut fiposibil dacã nu exista iubire ade-vãratã. ªtiþi cã este un vers dintr-uncântec "sã iubeºti cu atâta putere cala început" - pe noi ne-a þinut înviaþã.

ªi pentru cã se apropieSãrbãtorile, doresc sã le urez tuturormizilenilor multã sãnãtate, fericire ºisã le ofer în dar un brad pe care l-amcrescut de mititel ºi care sã le aducãaminte de noi ºi de faptul cã dacãiubeºti cu adevãrat ºi lupþi poþi sãînvingi!"

"În <<Cum vã place>>,Shakespeare scria: "Dragostea estefãcutã din suspine ºi lacrimi, dincredinþã ºi servire, din fantezie. Etoatã pasiune ºi dorinþe; numai ado-rare, datorie ºi respect, numai umil-inþã rãbdare ºi nerãbdare, numaipuritate, durere ºi ascultare". Dar aiubi înseamnã mai mult decât toateacestea la un loc." (RichardWurmbrand)

Perfect adevãrat… iar lor,pentru cã au crezut o viaþã în iubire,le urãm din tot sufletul multã sãnã-tate, încã mulþi ani împreunã ºi sãr-bãtori fericite alãturi de cei dragi!

Gabriela NEGOIÞÃ

P.S. Bradul amintit dedoamna Florea a fost donat ºi poatefi deja admirat în centrul oraºului.Crescut în curtea dânºilor, acestaeste de-o vârstã cu cãsnicia lor,asemãnãtoare semeþiei acestuicopac. Le mulþumim pentru frumo-sul dar.

CASETA REDACŢIONALĂREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

Gabriela NEGOIÞÃ / Lucian MÃNÃILESCUAdresa: B-dul Unirii, nr. 63 Tel./fax: 0244.252. 722

e-mail: postalionulmizil@yahoo.com

Primar

Emil PROªCAN

Viceprimar Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova, Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: primaria_mizil@idilis.ro TEHNOREDACTARE Adriana POPA adyzest@yahoo.com

DACĂ IUBEŞTI,LUPTĂ!

Proiectul "Patrula dereciclare" - programul naþionaleducaþional de mediu, estedesfãºurat de Asociaþia Ro -mânã pentru Reciclare RO -REC, cu sprijinul inspec-toratelor ºcolare judeþene ºi celal municipiului Bucu reºti,fiind avizat de MinisterulEducaþiei Naþionale. Profe -sorii ºi elevii ªcolii Gim -naziale Nr. 1 încurajeazã com-portamentul responsabil faþãde mediu în rândul co munitaþiiºi doresc sã promoveze co -lectarea selectivã a deºeurilorde echipamente electrice ºielectronice DEEE.

ROREC este cea maiactivã miºcare ecologistã detineret din România. Patrulaºcolarã este alcãtuitã dindouãzeci de elevi - voluntari,

numiþi agenþi. Fiecare trebuiesã colecteze cel puþin patru kgDEEE/agent. Dorim sã gãsimsuporteri - orice instituþie,firmã sau cetãþean care doreºtesã caseze sau sã predea la reci-

clare DEEE, menþionând cãdoreºte sã sprijine Patrulalocalã. Puteþi sã vã debarasaþide deºeurile electrice, fieducându-le la punctul decolectare apropiat, fie comu-nicând intenþia profesoruluiCoordonator al Patrulei ºco -lare de la ªcoala GimnazialãNr. 1 Mizil - prof. învãþãmântprimar Alexandrescu Cãtãlina,fie printr-un apel la Telverde0800444800 (apel gratuit întoate reþelele de telefonie).

Noi facem parte dintr-o ºcoalã responsabilã, care îipregãteºte pe elevi pentruviaþã ºi care doreºte ca aceºtiasã trãiascã într-un mediu curatºi sãnãtos!

Prof. învãþãmânt primarAlexandrescu Cãtãlina

Nr. 116 / decembrie 2014

INVITAÞIE LA RECICLARE

Pagina 3 Nr. 116 / decembrie 2014

Reporter: A mai trecutun an din viaþa noastrã, a planetei,a universului! Ce gânduri vãîncearcã acum, în aceste ultimezile a celui pe care l-am numitanul 2014?

Emil Proºcan: A fost unan cu destule probleme, unul ceparcã i-a depãºit pe anteriorii într-o adevãratã concurenþã pe tema"Care an are oferta de neajunsurimai mare?". Mã gândesc deja laanul urmãtor, la ceea ce ar puteafi, la ce posibilitãþi ne-ar puteaoferi pentru a face ceea ce estenecesar pentru aºteptãrile oame-nilor.

R: Ce reuºite ºi nereuºiteconsideraþi cã au fost?

E.P.: Ca în orice viaþã, aufost ºi bune ºi rele! Cele rele audeþinut supremaþia în cele maimulte dintre zile! Încã se ascundadevãruri, încã se minte, se furã,se nedreptãþeºte! A fost un an încare s-au exersat, cu succes,arestãrile în direct, cu toatãscenografia de ºoc, cea a cãtu -ºelor, a mascaþilor, a mâinii pusepe capul aplecat la intrarea înmaºina poliþiei. Au fost scoase dela naftalinã fapte penale, s-au con-struit rechizitorii, precum caietelede sarcini ale procedurilor deachiziþii, personaje, pânã acumresponsabile ºi învestite cuîncredere ºi responsabilitãþi, aufost scoase de pe scena tranzacþi-ilor poli tice. Se pune fireascaîntrebare: de ce aceste fapteabominabile, petrecute cu mulþiani în urmã, sunt abia acum cerc-etate ºi pedepsite? ªi cât sunt deadevãrate? Ecaterina Andronescueste o coruptã arestabilã? De cenu se confiscã averile considerateilicite? De ce aceste anchete nusunt tematice ºi luate în întregimela verificat, precum retrocedãrile,privatizãrile, eva ziu nile fiscale?De ce în mod aleatoriu? Dacãexistã înalþi demnitari din condu -cerea jus tiþiei române care sedovedesc a fi fost strâmbi înhotãrârile luate, cum rãmâne cunedreptatea ce probabil au fãcut-oîn toate hotãrârile date pânãacum? Cum rãmâne cu cei care aunumit ºi acceptat în asemeneafuncþii astfel de personajecorupte? Dupã ce criterii s-aufãcut arestãrile? Nedreptatea nu sesinchiseºte ºi nu este nici pedeparte rezolvatã prin aceste câte-va cazuri sporadice de a restãri!Nedreptatea e o platoºã uriaºã,care ascunde ºi perso naje din celecare ar trebui sã facã dreptate!

R.: Care sunt, dupã pã -rerea dumneavoastrã, cele maiacute probleme ale noastre, alemizilenilor?

E.P.: Cea mai cruntãproblemã o reprezintã locurile demuncã! Marile noastre între-prinderi de stat s-au desfiinþat, înlocul acestora luând fiinþã soci-etãþi cu capital privat. Foartemulte familii trãiesc adevãratedrame, transformându-ºi viaþafiecãrei zile în cãutãri disperate,într-o adevãratã luptã pentru sub-zistenþã. Vã invit sã facem împre-

unã o analizã a situaþiei actuale.Pentru asta trebuie sã þinem contde cel puþin douã aspecte: primular fi acela cã spinoasa problemã alo curilor de muncã este o pro -blemã generalã, la nivel naþionalºi chiar mondial, ºi a doua cã pre-rogativele unui primar nu permitînfiinþarea de astfel de oportu-nitãþi. Nouã ni se interzice creareade locuri de muncã, în afara celorcuprinse în organigrama pri -mãriei! Sã vã dau un singur exem-plu. Am reuºit sã accesãm proiec-tul "Centralã fotovoltaicã oraºMizil", proiect în valoare de25.000.000 lei fãrã TVA, care vaasigura consumul electric pentrutoate instituþiile de interes public,inclusiv iluminat public. Dardespre acest proiect, cât ºi desprecelelalte proiecte, vã propun, dinmotive de spaþiu, sã vorbim pelarg în numãrul urmãtor. Vreaudoar sã vã spun cã datoritã acesteicentrale am devenit producãtoride energie electricã, iar surplusull-am putea comercializa, real-izând astfel profituri importante.Ni se interzice realizarea de profitºi lunar, printr-o documentaþiedestul de stufoasã, trebuie sãdemonstrãm cã nu realizãm pro -fit!

R.: Care este mecanis-mul pe care îl abordaþi în ceea cepriveºte modul de rezolvare aproblemelor mizilene?

E.P.: Instituþia noastrãacþioneazã dupã un plan strategicde dezvoltare a oraºului, în a cãreielaborare am þinut cont de toateproblemele existente. Toaterezolvãrile din acest proiect-pro-gram se prioriteazã în funcþie deposibilitãþile de finanþare ºi seproiecteazã eºalonat, de la an laan, în bugetul de venituri ºi chel-tuieli. Trebuie sã ne raportãm laposibilitãþile financiare existenteale fiecãrui an. Dacã am aºezaîntr-un grafic cuantumurilebugetare din 1992 ºi pânã înprezent, am observa cã acestea auscãzut consecvent în fiecare an.Cauza principalã o constituie aºa-zisele descentralizãri, prin care nuni s-au transmis prerogative - aºacum se trâmbiþeazã la TV -, cicheltuieli! Aºa s-a întâmplat de-alungul anilor cu învã þãmântul,sãnãtatea, asistenþa socialã, evi-denþa persoanelor, poliþia localã.Fiecare minister a transferat peseama primãriilor ºi a consiliilorlocale cheltuieli uriaºe, fãrã aasigura ºi suportul de finanþare,într-un total dezinteres faþã deneputinþa din teritoriu ºi faþã deproblemele oamenilor ºi ale loca -litãþilor. La toate acestea trebuie sãmai adaug ºi scãderea drasticã aveniturilor propii ºi a gradului deîncasare, adicã a sumelor încasatedin taxe ºi impozite. Ca ºi cumasta nu era de ajuns, au apãrut ºisocietãþile intrate în insolvenþã,care prin neachitarea sumelordatorate cãtre noi au fãcut sãrãmânem cu goluri foarte mari înbuget. Dacã e sã recapitulãm,înseamnã cã pe fondul unor chel-tuieli crescânde, impuse de la an

la an ºi a scãderii cuantumuluiveniturilor propii, bugetul, adicãposibilitatea de a rezolva pro -blemele existente, s-a redus dras-tic. Ne-au salvat proiecteleeuropene, am reuþit sã câºtigãm înaceastã zonã peste 10 milioane deeuro, dar ºi aici, pentru a asigurapartea de cofinanþare, a trebuit sãfacem împrumuturi. Ceea ce spunnu reprezintã scuze ºi nu este opregãtire care sã motiveze nerea -lizãrile.

R.: Putem vorbi de o per-spectivã privind dezvoltarea ora -ºului?

E.P.: Dorinþa mea ceamai mare a fost ºi este aceea de adezvolta economic oraºul! În astaconstã secretul mai binelui oame-nilor! Am fãcut tot ce s-a pututpentru a aduce aici investitori.Repet, legislaþia nu-mi asigurãprerogative în acest sens! Acestezbateri sunt chestiuni colaterale,pe care oricine le poate încerca, iardacã nu am vorbit despre efor-turile fãcute în acest sens, a fostpentru a evita lauda. Parcul indus-trial a fost înfiinþat în urma demer-surilor noastre încã de pe vremeacând la cârma Con siliului Jude -þean se afla Florin Anghel.Investitori am adus în mai multerânduri, am avut zeci de întâlniricu oameni de afaceri din China,

Belgia, Italia, S.U.A., Israel,Canada, Repu blica Moldova etc.Firma RE PEDE, aflatã în incintafostei UM 2616 este adusã demine, ºi aceastã societate, dacã nui-ar fi fost puse fel de fel de pie -dici, ar fi rezolvat în mare parteproblema locurilor de muncã. Vãpropun sã luaþi un interviupatronului acestei societãþi, pentruca cititorii sã-ºi facã o imaginedespre anvergura ºi importanþaacestei investiþii. ªi încã un amã-nunt: Parcul In dustrial Mizilaparþine Con siliului JudeþeanPrahova, deci toate demersurile ºieventualele contracte se pot facenumai la acest nivel! Oriceinvestitor adus trebuie direcþionatcãtre Consiliul Judeþean! Estenecesarã o legislaþie care sã stim-uleze investiþiile ºi implicitinvestitorii români! Când se pro-nunþã cuvântul "investitori", toatãlumea se gândeºte la cei strãini.De ce? Cred cã a sosit timpul sãrenunþãm la a mai privi în zaredupã strãini, fãcând ceea ce tre-buie cu mâna noastrã.

R.: Scandalurile politi ceau avut consecvenþã. Tãvãlugulelectoral ce a cãlcat din nou pesteliniºtea gândurilor noastre, adovedit ºi în acest an cã româniisunt cel mai înþe legãtor, iertãtor,încrezãtor ºi blajin popor de pe

pãmânt. Ce credeþi cã ne-a oferitacest an în afarã de senzaþia cã atrecut foarte repede? Ce pãrereaveþi despre rezultatele alegerilorprezidenþiale?

E.P.: Orice tur de scru tinpentru oameni înseamnã speranþã.Pentru a le fi mai bine mergoamenii la vot, sã-l aleagã pe celdespre care cred cã poate faceasta. Din pãcate nici nu au altãalternativã decât aceea de a alege.Aici e o chestiune discutabilã, însensul cã alegerea nu se poatedirecþiona înspre spectrul generalal cunoaºterii subiective, ci doarspre un cerc limitat de candi-daþi, adicã personaje desemnatede grupuri politice. Þinând contde ceea ce s-a întâmplat pânãacum în viaþa þãrii ºi a poporu-lui nostru, înþelegem cu toþii cãfuncþia supremã în stat estefoarte importantã, ºi din acestpunct de vedere miza noastrã,...

Continuare în pagina 8

LA CEAS DE BILANŢDE VORBĂ CU DOMNUL PRIMAR EMIL PROŞCAN

Acum când magii străbat distanţele pentruclipa cea de taină, când colindele îşi

pregătesc cu emoţie armoniile, acum dupăSfânta poruncă a datinii străbune, vă

încredinţăm gândurile frumoase de caldeurări de sănătate, belşug

şi împliniri!Vă dorim un Crăciun fericit ca în poveştile

copilăriei şi un Annou mai rodnic

şi mai norocos!

La mulţi ani!

Colectivul Poliţiei Locale Mizil

Un plânset a trezit întreaga lume, onaştere a schimbat istoria, o viaţă afăcut diferenţa! S-a născut Iisus! E

momentul să iertăm, să iubim şi maiales să ne amintim că nu suntemniciodată singuri, este vremea să

credem în magia sărbătorilor!Să aveţi parte de sărbători minunatealături de cei dragi, cu multă bucurie

şi sănătate!Un An Nou plin de realizări!

Luminiţa Nitu -director ŞcoalaGimnazială NR. 1

Pagina 4Nr. 116 / decembrie 2014

Pe data de 30 octombrie,în prezenþa conducerii Primãriei,toþi cei 17 membri ai ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþaordinarã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier PaºolNicolai, cu urmãtoarea ordine dezi:

1. Aprobarea proceselorverbale din data de 25.09 ºi20.10.2014;

2. Proiect de hotãrâreprivind acordarea de scutiri de laplata impozitelor pe clãdiri pentruCasa de Ajutor Reciproc aPensionarilor Mizil;

3. Proiect de hotãrâreprivind scoaterea la licitatie pu -blicã în vederea închirierii spaþiu-lui, în suprafaþã de 8mp, situat înoraºul Mizil, str. Blajului f.n, con-strucþie proprietate publicã aoraºului Mizil în vederea des -fãºurãrii de activitãþi comercialenealimentare;

4. Proiect de hotãrâreaprobarea decontãrii sumelorreprezentând drepturile de de -plasare a personalului didactic dininstituþiile de învãþãmânt preuni-versitar de stat din oraºul Mizilpentru luna septembrie 2014;

5. Proiect de hotãrâreprivind modificarea statului defuncþii al Spitalului Orãºãnesc"Sfânta Filofteia" Mizil;

6. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea deblocãrii ºi

organizãrii concursurilor/exa -menelor pentru ocuparea unorposturi vacante din cadrul Spi -talului Orãºãnesc "Sfânta Filof -teia" Mi zil;

7. Proiect de hotãrâreprivind avizarea organizãrii con-cursurilor sau examenelor pentruocuparea funcþiilor de ªef secþiemedicinã internã ºi ªef secþiepediatrie la Spitalul Orãºenesc"Sfânta Filofteia" Mizil;

Preºedintele de ºedinþã,dl. consilier Paºol Nicolai, con-statã cã sunt întrunite condiþiilelegale pentru desfãºurarea ºedinþeiºi supune spre aprobare ordinea dezi propusã de executiv, solicitândsã fie introduse pe ordinea de zi ºiurmãtoarele proiecte: Proiect dehotãrâre privind modificarea ºicompletarea Hotãrârii ConsiliuluiLocal nr. 12/26.01.2012 privindaprobarea participãrii la proiectul"REgional policies towardsGREEN buildings - RE-GREEN"finanþat prin Programul europeande cooperare interregionalã IN -TERREG IVC; Proiect dehotãrâre privind aprobarea proiec-tului "Abordarea integratã a difi-cultãþilor cu care se confruntãcopiii ºi tinerii romi din Mizil -înfiinþarea centrului socio-edu-caþional Mizil".

Se supune la vot ordineade zi, cu modificãrile propuse deexecutiv, ºi se aprobã cu unanimi-

tate de voturi.Dupã discutare ºi avizare,

Consiliul Local a hotãrât apro-barea cu unanimitate de voturi aproiectelor de hotãrâre de peordinea de zi, cu exceptia proiectu-lui de hotãrâre privind acordareade scutiri de la plata impozitelorpe clãdiri pentru Casa de AjutorReciproc a Pensionarilor Mizil,care a fost adoptat cu 16 voturi"pentru" ºi 1 vot "împotrivã" ºiProiectul de hotãrâre privind apro-barea proiectului "Abordarea inte-gratã a dificultãþilor cu care seconfruntã copiii ºi tinerii romi dinMizil - înfiinþarea centrului socio-educaþional Mizil" care cu 5 voturi"pentru" ºi 12 voturi "împotrivã",se respinge.

*Pe data de 11 noiembrie,

în prezenþa conducerii Primãriei,toþi cei 17 membri ai ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþãde îndatã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier PaºolNicolai, cu urmãtoarea ordine dezi:

1. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetului localal oraºului Mizil pe anul 2014 ;

Se supune la vot ordineade zi ºi se aprobã cu unanimitatede voturi.

Dupã discutare ºi avizare,Consiliul Local a hotãrât apro-barea cu unanimitate de voturi aproiectului de hotãrâre.

*

Pe data de 19 noiembrie,în prezenþa conducerii Primãriei,toþi cei 17 membri ai ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþãde îndatã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier Mi -litaru Valentin - Mihnea, cu urmã-toarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind asocierea oraºului Mizil cujudeþul Prahova, în vederea rea -lizãrii obiectivului de interes pu -blic "Execuþie acoperiº cu ºarpan-tã imobil din Bd. Unirii, nr. 14,oraº Mizil";

Se supune la vot ordineade zi propusã de executiv, ºi seaprobã cu unanimitate de voturi.

Dupã discutare ºi avizare,Consiliul Local a hotãrât apro-barea cu unanimitate de voturi aproiectului de hotãrâre.

*Pe data de 27 noiembrie,

în prezenþa conducerii Primãriei,toþi cei 17 membri ai ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþãordinarã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier Stoi -cescu ªtefan, cu urmãtoarea or -dine de zi:

8. Aprobarea proceselorverbale din data de 30.10, 11 ºi19.11.2014;

9. Proiect de hotãrâreprivind desemnarea unui re -prezentant al UAT împuternicit sãreprezinte interesele oraºuluiMizil în Adunarea Generalã aleAsociaþiei de Dezvoltare Inter -comunitarã "Parteneriatul pentruManagementul Apei - Prahova";

10. Proiect de hotãrâreprivind scoaterea la licitatie pu -blicã în vederea închirierii terenu-lui în suprafaþã de 27mp, situat înoraºul Mizil, b-dul. Gãrii, f.n,teren proprietate publicã a ora -ºului Mizil în vederea construiriiunui spaþiu comercial realizat dinpanouri PVC;

11. Proiect de hotãrâreprivind scoaterea la licitaþie pu -blicã în vederea închirierii a te -renului, în suprafaþã de 15mp, si -tuat în oraºul Mizil, str. Blajului,f.n, teren proprietate privatã aoraºului Mizil în vederea am -plãsãrii unui chioºc pentru dispe -cerat microbuz;

12. Proiect de hotãrâreprivind modificarea statului defuncþii al Spitalului Orãºãnesc"Sfânta Filofteia" Mizil;

13. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea deblocãrii ºiorganizãrii concursurilor/exam-enelor pentru ocuparea unor pos-turi vacante din cadrul Spitalului

Orãºãnesc "Sfânta Filofteia"Mizil;

14. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãriisumelor reprezentând drepturilede deplasare ale personaluluididactic din instituþiile de în -vãþãmânt preuniversitar din oraºulMizil pentru luna octombrie 2014;

15. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetului localal oraºului Mizil pe anul 2014;

16.Proiect de hotãrâreprivind aprobarea Planului deimplementare localã - "GREENMIZIL" elaborat în cadrul proiec-tului "REgional policies towardsGREEN buildings - RE-GREEN"finanþat prin Programul europeande cooperare interregionalã IN -TERREG IVC;

17. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea finanþãrii obiec-tivului de Investiþii "Bloc delocuinþe sociale cu 30 de aparta-mente în oraºul Mizil";

18. Diverse.Preºedintele de ºedinþã,

dl. consilier Stoicescu ªtefan, con-statã cã sunt întrunite condiþiilelegale pentru desfãºurarea ºedinþeiºi supune spre aprobare ordinea dezi propusã de executiv, solicitândsã fie introduse pe ordinea de zi ºiurmãtoarele proiecte: Proiect dehotãrâre privind acordarea normeide hranã personalului din cadrulPoliþiei Locale a oraºului Mizil;Proiect de hotãrâre privind trans-formarea unei funcþii publicevacante într-o funcþia publicã denivel superior existentã în struc-tura statului de funcþii al aparatuluide specialitate al PrimaruluiOraºului Mizil.

Se supune la vot ordineade zi, cu modificãrile propuse deexecutiv ºi se aprobã cu unanimi-tate de voturi.

Dupã discutare ºi avizare,Consiliul Local a hotãrât apro-barea cu unanimitate de voturi aproiectelor de hotãrâre de peordinea de zi, cu excepþia proiectu-lui de hotãrâre privind aprobareafinanþãrii obiectivului de Investiþii"Bloc de locuinþe sociale cu 30 deapartamente în oraºul Mizil, care afost adoptat cu 16 voturi "pentru"ºi 1 vot "împotrivã" ºi Proiect dehotãrâre privind scoaterea la lici-taþie publicã în vederea închirieriia terenului, în suprafaþã de 15mp,situat în oraºul Mizil, str. Blajului,f.n, teren proprietate privatã aoraºului Mizil în vederea am -plãsãrii unui chioºc pentru dis-pecerat microbus care a fost amâ-nat pentru o ºedinþã viitoare.

Victoria PANAIT

Şedinţele Consiliului Local

Pe data de 27 noiembrie2014, la Primãria oraºului Mizil afost susþinutã o conferinþã depresã de cãtre domniºoaraPetronela Sturz - coordonatorulproiectului "RE-GREEN -REgional policies towardsGREEN buildings" finanþat prinProgramul INTERREG IVC.

Coordonatorul a fãcut oprezentare a Planului deImplementare Localã "GREENMizil" ("Mizil-ul sustenabil")elaborat pentru oraºul Mizil încadrul proiectului respectiv ºiaprobat de cãtre Consiliul Local aloraºului Mizil în data de 27noiembrie 2014.

Viziunea oraºului Mizil,pentru 2020, conform acestuiplan, este aceea de a deveni unoraº eficient energetic ºi prietenoscu mediul înconjurãtor. Principiuldirector al municipalitãþii esteacela de a avea un viitor energeticsustenabil.

Viziunea a fost formulatãde municipalitate dupã con-sultarea cu pãrþile interesate,reflectând dorinþa unicã a acesto-ra, de la politicienii aflaþi la con-ducere la cetãþeni ºi toþi ceilalþifactori interesaþi. Viziunea estecompatibilã ºi cu alte strategii for-mulate de autoritatea localã ºi alteangajamente asumate de oraº ºireprezentanþii sãi, spre exemplu,Pactul Primarilor.

Obiectivele principaleale acestui Plan de Implementare

Localã care va fi aplicat de oraºulMizil în domeniul clãdirilor verzisunt urmãtoarele:

1. Obiectivul nr. 1:Cheltuielile publice ale oraºuluipentru consumul de energie vorscãdea cu 30% pânã în 2020 com-parativ cu 2013.

2. Obiectivul nr. 2:Primãria Mizil va implementaguvernarea verde pânã în 2015.

Pentru a atinge obiectivulnr.1 de a reduce cheltuielile pu -blice cu energia cu 30% pânã în2020, municipalitatea va adoptaurmãtoarele strategii: realizareaauditului energetic ºi reabilitareaclãdirilor publice; utilizareasurselor regenerabile, prin rea -lizarea unei centrale fotovoltaiceºi instalarea de echipamente pen-tru surse regenerabile; dezvoltareade sisteme sustenabile pentrureþelele de utilitãþi (apã,canalizare, managementul deºeu -rilor).

Pentru a îndeplini aldoilea obiectiv stabilit de munici-palitate, vor fi implementateurmãtoarele strategii: actualizarearegulamentului urbanistic; imple-mentarea principiului achiziþiilorpublice verzi; lucrul cu cetãþenii ºialþi factori interesaþi, prin acor-darea de consultanþã pentrucetãþeni ºi alte entitãþi interesatede proiecte sustenabile, network-ing ºi training pentru personalulPrimãriei.

Bugetul estimat totalnecesar pentru implementareaacestui plan, este de 17.420.000EURO, din care 13.000.000EURO sunt deja contractaþi.Sursele de finanþare pentru imple-mentarea planului sunt: fondurileeuropene, bugetul naþional, buge-tul judeþean, bugetul local ºi altesurse, precum fondurile norve -giene sau mecansimul financiarSEE.

CONFERINŢĂ DE PRESĂ - 27 NOIEMBRIE 2014

Miros de brad, bat în ferestre urători,clipesc pe cer mii de culori... e vremea colinde-lor, vremea bucuriei, când minunea naşteriiMântuitorului cuprinde sufletele şi le îno-bilează.

Vă urăm ca Sfintele Sărbători săvă aducă prosperitate, liniştesufletească şi multă sănătate!

LA MULŢI ANI !Dan Iacob – director Liceul Tehnologic„Tase Dumitrescu”

Mulþumim tocmai acum unui sponsor al Serbãrilor Toamnei ºianume SC. Viorica care a contribuit cu 1000 lei – deoarece infor-

maþia ne-a parvenit când publicaþia era deja sub tipar.

Pagina 5 Nr. 116 / decembrie 2014

Reporter: Eu vã considerprintre profesorii de elitã ºioamenii de vazã ai acestui oraº.Publicaþia noastrã, Poºtalionul, sevrea a fi o interfaþã între instituþiaPrimãriei ºi toþi locuitorii acestuioraº ºi tocmai de aceea cred cã arfi potrivit ca aceºtia sã-ºiaminteascã despre personalitãþileMizilului. Acesta este ºi motivulpentru care vã invit la o discuþie -nici nu aº vrea sã-l numesc inter-viu... ªi aº începe prin a vã între-ba cum aþi ajuns în învãþãmânt?

Gheorghe Uruc: A fost odorinþã a mea de copil.

R.: ªi a pãrinþilor?G.U.: ªi a pãrinþilor, dar

noi am fost oameni sãraci, eu suntdin zona de munte, de la Cornu,

fostul primar Codescu locuia maisus decât mine cu 5 km.

R.: ªi unde aþi urmat ºco-lile?

G.U.: Am fãcut la Pã -târlagele cursul inferior, iar laPloieºti cursul superior. Dar sã vãspun sincer, prima mea dorinþã afost sã mã fac preot, sã mã duc laSeminar. ªi am fost cu tatãl meula Seminar la Buzãu ºi ne-a dat deacolo un prospect de admitere,adicã erau niºte cerinþe...

R.: Adicã bani?G.U.: Da, cerinþe materi-

ale serioase.R.: Sã înþelg cã la semi-

nariile de atunci nu puteau sãacceadã decât cei cu bani. Decipreoþii acelor timpuri proveneau

din familii bogate. Dar de ce dore-aþi sã vã faceþi preot, doar pentrucã pe vremea aceea cea mai marepersonalitate a unei localitãþi erapreotul?

G.U.: Cântam frumos iarpreotul din sat ºi învãþãtoareaSmaranda Mãrãºescu, care era defel din Tohani ºi care era cãsã-toritã cu notarul primãriei, i-au zistatãlui meu cã trebuie sã mã ducãla ºcoalã.

R.: Probabil cã dvs., dinmodestie, nu vreþi sã spuneþi, dardin cele afirmate rezultã cã eraþiun elev foarte bun.

G.U.: Aºa este, eram pre-miant, dar sã ºtiþi cã nici pantofinu aveam.

R.: ªi cu ce eraþi încãlþat?G.U.: Cu târlici, dvs. nu

aþi apucat.R.: Ba da erau din

postav, dimie ori împletiþi.G.U.: ªi în vacanþe

munceam la boierii din comunã,la Cristache ºi Nicu Popescu. Lanoi sunt fâneþe ºi coseam câtecinci pogoane, iar când nu era decosit mergeam la pãdure ºifãceam metri steri. ªi boierul nu telãsa pânã nu te ardea ºi asta m-aîndârjit.

R.: În ce sens te ardea?UG.: La bani, asta era,

dacã aveai 13 metri sã zicem, elzicea cã ai 10 metri. ªi aºa am ter-minat ºi liceul, am terminat ºiFacultatea de Biologie la Uni -versitatea din Bucureºti. Iar la fac-ultate se trimitea atunci printr-ocomisie.

R.: Nu avea voie oricinesã dea la facultate? Sau era doar orecomandare?

U.G.: Era o propunere aºcolii ca un aviz de avut în vedere.

R.: Deci era un fel denota bene, însã se putea înscrietoatã lumea la facultate.

U.G.: Da, da!R.: Cum aþi ajuns la

Mizil?U.G.: La Mizil am ajuns

în 1963, dar mai întâi am fost pro-fesor cinci ani de zile la Vadu-Sãpat ºi nouã ani de zile directorla ºcoala din Greceanca ºi deacolo trebuia sã mã duc inspectorºcolar la Buzãu, însã din cauzaunor neînþelegeri am ajuns laMizil.

R.: La ce ºcoalã aþi venitprima datã?

U.G.: Direct la liceu. R.: Cine era director pe

vremea aceea?U.G.: Domnul Drãjnea -

nu.R.: Foarte bun profesor ºi

dumnealui!U.G.: Da aºa este!R.: ªi cum vi s-a pãrut

Mizilul, cum era viaþa atunci, cumerau oamenii, cum erau serviciile?

U.G.: Oamenii erau maibuni ca acum. Mã refer la sufletullor, la comportament, la atitudine.

R.: Exista mai multrespect.

U.G.: Da ºi faþã de soci-etate ºi faþã de aproapele lor.

R.: Ce deficienþe suntacum în sistemul de învãþãmânt?

U.G.: Eu chiar am trimisla minister o scrisoare referitor laacest subiect ºi sunt trei factorirãspunzãtori: pãrinþii, cadreledidactice ºi elevii. Nu mai existã oatitudine de seriozitate ºi corecti-tudine faþã de muncã. Pe elev tre-buie sã-l faci sã respecte ºcoala,dar ºi faptul cã este elev, o meseriegrea de altfel, aici se pregãteºtepentru viaþã. Pentru mine ºcoala afost la acelaºi nivel cu biserica, înambele trebuie sã îþi scoþi pãlãriacând intri!

R.: Chiar vã dãdeamexemplu cã vã descopereaþi capulºi când intraþi în farmacie... ªidomnul Drãjneanu la fel era... Mãintereseazã foarte mult aceastãchestiune - existã o diferenþã întreprofesorii de atunci ºi profesoriide acum? Implicarea lor esteaceeaºi ca înainte?

U.G.: Nu, nu este!Este foarte important sã ºtii cum

sã capeþi încre derea ºi respectulelevului, iar respectul trebuie sã-ldai ca sã-l primeºti.

R.: Credeþi cã una dincauzele principale la ceea ce seîntâmplã ar fi salariile mici?

U.G.: E ºi ãsta un motiv,dar nu primordial.

R.: Faptul cã primeºtibani puþini constituie un motiv sãnu te implici în procesul edu-caþional al copilului? Spre mese-ria asta te duci dacã ai atracþie,chemare...

U.G.: Eu mi-am alesmeseria asta din plãcere ºiromânul care munceºte mult ºi celcare munceºte puþin trãieºte bine.Am avut salariu ºi când se câºtigabine ºi când se câºtiga puþin.

R.: Aveþi copii?U.G.: Doi, dar fata a

murit ºi asta m-a distrus. Vã mul -þumesc încã o datã cã m-aþi ajutatatunci când mi-a fost greu!

R.: Cum decurge o zi dinviaþa dvs.?

U.G.: O zi din viaþamea... Pãi mã trezesc, îmi beauceaiul, dupã aceea mã duc ºi-micumpãr ziarul "Libertatea", sã nurâdeþi de mine, dar îmi place cã eun ziar unde gãsesc de toate.

Am ºi trei stupi, am avutmai mulþi, dar mi-au murit optodatã.

R.: ªi numai dvs. vã ocu-paþi de ei? Unde îi þineþi?

U.G.: Da, eu mã ocup, îiþin la Costicã Ene, în vara asta amfost la Nehoiu ºi mi-am luat cutiinoi.

R.: Aþi fãcut miere anulãsta?

U.G.: Deloc. Mai am ºiniºte vie, un pogon aici, un pogonla Breaza... în rest citesc, citescmult.

R.: Foºtii elevi vã sunã,vã viziteazã?

U.G.: Da ºi în magazinedacã mã duc ºi vreau sã cumpãrceva ºi fetele de acolo considerãcã nu ar fi bun pentru mine îmizic, ºi mã simt tare bine. Eu mãsimt bine la Mizil, e un oraº bun,trãiesc mai bine ca la Ploieºti!

R.: Noi am mai discutatºi cred cã e clar pentru toþi cã tra-versãm niºte vremuri mai grele.Nu aº vrea sã intru în detalii sau sãstabilim vinovaþii, aº dori însã sãvã întreb dacã mai sunt speranþepentru o viaþã normalã.

U.G.: Da, eu aºa cred.R.: Pe ce vã bazaþi când

spuneþi asta?U.G.: Mã bazez în

primul rând pe istoria noastrã, pevalorile noastre istorice. Poporulnostru a trecut prin mari greutãþi ºitotuºi a învins, a supravieþuit, dara ºi înflorit. ªi mai avem ºi avan-tajul de a avea o þarã frumoasã ºibogatã.

R.: Ne avantajeazã, darne ºi dezavantajeazã, pentru cãbogãþiile noastre sunt râvnite ºi dealþii.

U.G.: Dacã ne uitãmnumai la pãduri... nu i-o fi durândsufletul sã facã atâta jaf?...

R.: Ce aþi dori sã le trans-miteþi mizilenilor?

U.G.: Mizilenii sã fiemulþumiþi cã trãiesc în acest oraººi chiar sã fie mândri cã au un pri-mar isteþ, sã fie oameni de treabã,sã-ºi iubeascã oraºul ºi sã-lrespecte! Eu vã spun cã la Mizil ebine!

R.: Nu e chiar bine.U.G.: Faþã de alte pãrþi

eu vã spun cã e bine!R.: Vã mulþumim cã ne-

aþi dat posibilitatea sã stãm devor bã ºi vã urez în numele meu ºial mizilenilor sã aveþi o viaþã li -niºtitã ºi cât mai multe motive desatisfacþie, sãrbãtorile care vin sãvã gãseascã sãnãtos, sã simþiþimesajul pe care Dumnezeu ni-ltrimite pentru ca noi sã conºtien-tizãm cã trãim!

Emil PROªCAN

DE VORBĂ CU DOMNUL PROFESOR GHEORGHE URUC

Oraºul Mizil - participant activ la activitãþile de reþea ale proiectului RE-GREEN

În perioada 4-6 noiembrie 2014, a avut loc la Sheffield (MareaBritanie) întâlnirea partenerilor din cadrul proiectului european RE-

GREEN "REgional policies towards GREEN buildings" (Politiciregionale pentru clãdiri ecologice), finanþat prin Programul INTER-

REG IVC. Organizatorul întâlnirii a fost Building for the Future (Marea Britanie).

La întâlnire au participat reprezentanþi ai urmãtorilor parteneri dinproiect: Centrul de Inovare INTELI (Portugalia) - liderul proiectului,Universitatea din Postdam (Germania), Municipalitatea din Dabrowa

Gornicza (Polonia), Agenþia Regionalã pentru Energie Tartu (Estonia),Nordregio - Centrul Nordic pentru Dezvoltare Teritorialã (Suedia),

Agenþia Localã a Energiei Spodnje Podravje (Slovenia), oraºul Mizil(România), Departamentul de Arhitecturã din cadrul Consiliului LocalDublin (Irlanda) ºi AGENEX - Agenþia Energeticã din Extremadura

(Spania). Oraºul Mizil a fost reprezentat de o delegaþie formatã din dl. Emil

Proºcan - Primar, dl. Doru Mladin - Administrator Public ºi draPetronela Sturz - coordonator proiect, persoane implicate activ în

pregãtirea planului de implementare localã propus în cadrul proiectuluide cãtre oraºul Mizil.

În prima parte a zilei de 4 noiembrie 2014, a avut loc întâlnirea comite-tului de coordonare a proiectului, având ca obiectiv evaluarea stadiuluide implementare a proiectului ºi stabilirea modului de realizare a acti -

vitãþilor pentru intervalul urmãtor, pânã la finalul proiectului. A doua parte a zilei a fost dedicatã celei de-a treia întâlniri a

Comitetului Politic al proiectului, format din reprezentanþii politici aipartenerilor. În cadrul acestei întâlniri reprezentanþii politici au semnateangajamente pentru promovarea planurilor locale de implementare pen-

tru aprobarea de cãtre Consiliile Locale. De asemenea, s-a discutatdespre continuarea proiectului prin depunerea unei aplicaþii în cadrul

Programului INTERREG EUROPE 2014-2020.În zilele de 5 ºi 6 noiembrie, Building for the Future a organizat o con-ferinþã structuratã pe urmãtoarele teme de interes pentru proiectul RE-

GREEN: dezvoltarea urbanã sustenabilã ºi finanþarea reabilitãriiclãdirilor nerezidenþiale. Conferinþa s-a încheiat cu o dezbatere pe tema

clãdirilor verzi sustenabile, la care au luat parte atât reprezentanþipolitici din Marea Britanie, cât ºi reprezentanþi ai mediului de afaceri.

Conferinþa s-a bucurat de o participare internaþionalã, pe lângãpartenerii din proiect la eveniment fiind prezenþi experþi în domeniul

dezvoltãrii sustenabile. Scopul activitãþilor de reþea desfãºurate în cadrul proiectului

este acela de a identifica bune practici pe care partenerii le pot preluaîn propriile planuri de implementare pentru eficienþã energeticã, cu

impact asupra redu cerii cheltuielor cu consumul de energie electricã ºiasigurarea unei dezvoltãri durabile a zonei oraºului.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la:Petronela Sturz - coordonator proiect

Adresa: Bd. Unirii, nr. 14, Mizil, judeþul PrahovaTelefon/fax: 0244-250551;

e-mail: primaria@primaria-mizil.ro

ORAŞUL MIZIL

COMUNICAT DE PRESĂ

În pragul sărbătorilor creştine, când lumina nepătrunde în suflete pentruclipa cea de taină, filialelemizilene ANCMRR "AurelVlaicu" şi Cultul Eroilor"Regina Maria" vă urează sănătate, fericire, multe împliniri şibucurii, gânduri bune şi armonie deplină!

Pagina 6

Tatiana Stepa!Un nume ce acum se

rosteºte în ºoaptã! ªoaptãîmprumutatã din tãcerea pie -trelor, a copacilor, a ochilortriºti ºi a tot ce e încercat de sen-timentul crud al nedreptãþii...

Tatiana Stepa!Un om, o voce, o chi-

tarã, o poveste despre viaþã,despre copaci, despre dorinþã dezâmbet!

O poveste despre foºnetde lacrimi, despre foºnet defrunze, despre foºnet de paºi... ºi

despre toate anotimpurile stãriide a fi!

Tatiana Stepa!Povestea regãsirii în noi

a zâmbetului abandonat, a put-erii de înþelegere ºi simþire, aputerii de a iubi, de a ierta, de amângâia, de a zâmbi, de a neînlãcrima, a puterii de a o luadin nou de la capãt...

Viaþa noastrã semãsoarã în ani!

Anii noºtri se mãsoarãîn zile!

Zilele, ce în mod nor-

mal trebuiesc trãite, se mãsoarãîn ploi, zãpadã, soare sau vânt...,în îmbrãþiºãri, în despãrþiri, înlacrimi, în zâmbete, în lacrimi,în zâmbete, în lacrimi...

Viaþa noastrã, deci, semãsoarã într-un numãr ine -vitabil ºi aleatoriu, de ploi, deninsori, de lacrimi, de zâm-bete...

ªtim toate acestea ºifiecare în felul nostru, mânaþi desperanþã, ne strecurãm prin trejaloane de încredere ...

Continuare în pagina 7

UN ZÂMBET RUPT DIN STELE, UN NUME ŞI O CHITARĂ,

În zilele de 23 ºi 13decembrie, Centrul Cultural"Adrian Pãunescu" a gãzduitcea de-a VI-a ediþie a Fes -tivalului de Folk, organizat dePrimãria Mizil, în memoriacelei care hotãrâtã sã vinã pepãmânt floare de colþ, între timps-a rãzgândit... a venit om cuvocea vibrândã a unui înger -TATIANA STEPA.

Prima zi dedicatã con-cursului de folk ºi recitalurilor afost deschisã de domnul primarEmil Proºcan, omul fãrã de careaceste zile de simþire autenticãnu ar fi existat, dumnealuimenþionând printre altele: "Esteo perioadã specialã din an cândne gândim la viaþã, o perioadãcând am vrea sã fie bine, maimult ca niciodatã, pentru cei de

lângã noi, o perioadã cândîncercãm sã facem dreptate ºi

acte reparatorii. În aceastãperioadã, am considerat cã estepotrivit sã ne gândim, la TatianaStepa ºi la acest gen de muzicãpe care ea l-a reprezentat ºi îlreprezintã. Sunt ºase ani decând Tatiana a urcat la ceruri,iar gândurile noastre se vorîndrepta mereu cãtre ea..."

A plecat într-adevãr...dar spre perna norilor învolbu-raþi, ºtiind cã-n secunda avân-tãrii, învãpãierea ºi-nãlþarea vordezlega toate nodurile înþe-lesurilor de pânã acum.

A cântat, frumoasã ºiputernicã, despre bucurie ºinedreptate, trãind din plin

iubirea, dar ºi tristeþea. Tatianaspunea: "Când urc pe scenã suntsuflet ºi chitarã."

Cei care au participat laacest concurs, s-au prezentat pemãsura aºteptãrilor, interpre -tând cu multã sensibilitate cân-tecele sale sfâºietor de fru-moase.

Premianþii acestei ediþiicare ne-au încântat sunt: Trupa"Icarus" din Botoºani - PremiulI; Ianis Antoniadis, un puºti denumai 11 ani din Bucureºti,care a cucerit juriul, dar ºi pu -blicul - Premiul II; FeliciaPopescu (profesoarã) din Bu -cureºti - Locul III; AndreiVãcaru (18 ani) din Bucureºti -Alexandra Necula ºi Alexandra

Neculai din Cio -rani - Menþiuni.

Este deapreciat faptul cãultimele douãd o m n i º o a r em e n þ i o n a t e ,prima elevã încls. a XII-a, cea -laltã în clasa aIX-a, au începutsã ia lecþii dechitarã în urmãcu numai un anºi iatã cã aureuºit nu numaisã cânte pe scenaunui festival, cisã se ºi clasezeprintre locurilefrun taºe.

Continuare înpagina 7

Nr. 116 / decembrie 2014

IN MEMORIAM TATIANA STEPA

Pagina 7 Nr. 116 / decembrie 2014

Meritul este al lor, darºi al domnului profesor CostelRãduþã, cel care predã ºi copi-ilor care sunt înscriºi la cerculde chitarã ce fiinþeazã în cadrulCentrului Cultural "AdrianPãunescu". Ar fi emoþionant ºifrumos ca în ediþiile urmãtoaresã avem ºi copii din Mizil pescenã, ºi de ce nu, chiar pepodium.

În cele douã seri, ceiprezenþi au ascultat recitalurileunor voci crescute sub semnul

poeziei bune -Cristian Buicã,Daniel Iancu, Marius Baþu ºimai vechii noºtri prieteni,Emeric Imre, Raul Cârstea ºiAdi Manolovici.

Ca ºi anul trecut, unuldintre cele mai emoþionantemomente ale ultimei seri, a fostrecitalul lui Cãtãlin Stepa.Alãturi de Cãtãlin, publiculmizilean a trãit fiecare clipã cuo intensitate extraordinarã ºi acântat în picioare ºi cu ochii înlacrimi "Copaci fãrã pãdure".

Ce ne-am face fãrãaceste momente, fãrã acestetrãiri, dacã ele nu ar exista ºi s-ar topi într-o neînþeleasãtãcere... am amuþi ºi pãmântular fi orfan de cânt ºi poezie...

O surprizã plãcutã afost ºi prezenþa corului bãr-bãtesc "Cavadin" al BisericiiBoteni, care a cântat un pot-puriu din cele mai frumoasecolinde româneºti.

Salutãm prezenþa uneimari Doamne - scriitoarea

Ileana Vulpescu, o prietenã spe-cialã a Tatianei, a domnuluiEmil Proºcan, cel care ºi de

aceastã datã a fost alãturi de noi,dar ºi prezenþa PreasfinþituluiVarsanufie Prahoveanul, episcopvicar al Arhiepiscopiei Bu -cureºtilor.

Emoþionantã este ºiprezenþa lui Horaþiu Iulian (pro-gramator, 42 de ani) care a venittocmai "din dulcele târg al

Ieºilor" ºi a fost la fiecare ediþiaa festivalului desfãºurat la noi,

în fiecare dintre cei ºase ani. Maimult, se duce oriunde unde esteun festival în memoria TatianeiStepa, de a cãrei muzicã s-aîndrãgostit iremediabil. Mi-aspus cã nu se pricepe la cuvinte,dar poate sã-mi spunã doar cã:"Numele ºi muzica ei, reprezintãpentru mine mai mult decâtorice, ºi nu a fost spectacol saufestival sã nu-l urmãresc cuochii în lacrimi... Cine simte,simte ºi atât..." Meritã aplau-dat...

Prezentarea cu multãsensibilitate a acestei ediþii decãtre Magda Catone - o mare ºiîndrãgitã actriþã a sporitfarmecul acestui Festival.

Timp de douã zile, pub-licul mizilean, a simþit, a cântat,a aplaudat, muzica celei carene-a spus: "VÃ LAS SINGU-RA AVERE/ VÃ LAS CÂN -TECELE MELE" - o voce ºi o

chitarã - TATIANA STEPA.Gabriela NEGOIÞÃ

O VOCE EMBLEMATICĂ A FOLKULUIROMÂNESC - TATIANA STEPA

...construite cu milã ºi încrederealergând, cãutând, sperând,aºteptând!

Alergarea Tatianei afost cântec!

Iar cântecul ei a fostploaie, zãpadã, soare sauvânt..., cu îmbrãþiºãri, cu des -pãrþiri, cu lacrimi, cu zâmbete,cu lacrimi, cu zâmbete..., culacrimi, cãutãri, speranþe, aºtep-tãri...

Mizil, 10 oct 2008! Erao zi de toamnã, în care frunzeleîºi rãsfãþau foºnetul culorilor în

dãrnicia unui soare, ce parcãvroia sã ne mai îndulceascã re -gretul unei veri trecute. Eraprima zi a Sãrbãtorilor Toam -nei! Sala în care ne aflãm, acumera arhiplinã! Pe scenã aveamoaspeþi de seamã: AdrianPãunescu, Grigore Vieru, Adri -an Nãstase, Fãnuº Neagu (inter-venþie telefonicã în direct de pepatul spitalului Elias), maimulþi scriitori, membri aiUniunii Scriitorilor din Ro -mânia ºi... Tatiana Stepa.

Nimeni nu cred cã a

bãnuit atunci cã Tatiana se aflãpentru ultima datã pe aceastãscenã. Cu siguranþã cã nimeninu a bãnuit cã în cântecele ei deatunci, stãtea ascuns ultimulsalut adresat publicului mi -zilean.

16 septembrie 2009!Tatiana Stepa a plect prinmoarte de lângã noi, de lângãtot ce ne-a oferit în jur natura ºiDumnezeu!

Au rãmas însã aici cãn-tecele, amintirile despre ea ºinoi!

Pagina 8Nr. 116 / decembrie 2014

...a celor care am mers la urne,nu a candidaþilor, a fost uriaºã.

Fiecare ne-am vãzutbinele în funcþie de putereanoastrã de a discerne. Eu l-amvotat pe cel român din maimulte motive care, acum, numai au nicio relevanþã. Saupoate au?! Mã supun, însã, rea -litãþii, indiferent în ce mod afost nãscutã. Sunt discutabilecele douã puncte forte care audecis rezultatul final, ºi anume"îngrãdirea votului în diasporã"ºi "Jos comunismul!". Eu amprimit telefoane de la cei celucreazã "afarã" ºi se pare cãlucrurile nu au stat tocmai aºa,iar chestia cu comunismul eridicolã... Unde, cine ºi în ce sepercepe acum comunismul?Tare aº vrea sã explice cinevamotivaþiile acestei gãselniþeelectorale, gãselniþã care observþine, încã, "capul de afiº"...Probabil cã cei ce au creat-o le-a dat aºa de multe satisfacþiiîncât nu se îndurã sã o aban-doneze sau mai au ceva de"rezolvat". Eu, fãrã sã fi fostmembru al partidului comunist,anticeauºist convins, mi-aº doriînapoi fabricile ºi uzinele deatunci, mi-aº dori ºi locurile demuncã de atunci, pentru absoluttoatã lumea (orice absolvent deºcoalã tehnicã sau facultate aveaautomat repartiþie pentru un locde muncã aici, în þara lui!) ºimulte alte lucruri de atunci cefãceau sã existe o stare de nor-malitate în viaþa oamenilor mile-aº dori acum. Din respectpentru adevãr ar trebui sã sespunã ºi lucrurile bune ale aceleiperioade (perioadã moartã ºidemult îngropatã de istorie), sãnu mai fie speculatã în funcþiede interese ºi pusã în cârca unorasau altora. Mare parte din acu-mulãrile miliardarilor de acumreprezintã munca oamenilor dinacea perioadã! Reco mand tine -rilor sã facã un minim efort înaflarea adevãrului despre ceea cea fost atunci. Asta o pot facenumai stând de vorbã cu cei careau aparþinut perioadei comuniste!De la televizor nu vor afla decâtchestiuni mult exagerate, specula-tive, trunchiate sau chiar neade-vãrate. Dar sã revenim în prezent!Doresc d-lui preºedinte Iohanis sãsimtã româneºte problemele tu -turor românilor! Sã simtã nevoileacestui popor ortodox prea multnedreptãþit ºi totul va veni de lasine. Dacã ne va fi alãturi ºi vadovedi dorinþã de a rezolvanedreptãþile ºi problemele oame-nilor, îl voi îndrãgi! ªi abia aºteptsã mi se întâmple asta!

R.: Ce aºteptãri aveþi dela noul an?

E.P.: Mare parte dince-mi doresc am spus în finalulîntrebãrii anterioare, adicã con-ducãtori pe care sã-i doarã ace-leaºi dureri cu ale poporuluicare i-au ales. Sã fim lãsaþi înpace, sã se stopeze legislaþia derepresalii ºi produs nedreptate,sã fim respectaþi, sã nu mai fim

maltrataþi în toate felurile posi-bile, ca pânã acum.

R: Dacã dumneavoastrãaþi fi preºedinte pentru o zi, ce-aþi face?

E.P.: Aveþi grijã la ast-fel de întrebãri, sã nu produceþivictime în rândul celor care îmipoartã sâmbetele ºi-mi deto -neazã fel de fel de fumigene înliniºtea mea ºi a familiei. Nu, nueste o glumã, dar sã o lãsãm...Dacã aº fi mãcar pentru o zi labutoanele de la care poþi de -cide... Dar ce n-aº face? Aº faceun program de industrializare:"În fiecare localitate, o fa -bricã!", aºa l-aº intitula. Nu ar finevoie de bani, i-aº lua de la aju-toare sociale pe timp de un an,pentru cã beneficiarii nu ar maiavea nevoie de aºa ceva, de -oarece s-ar crea locuri demuncã. Aº interzice cu desã -vârºire tãierea pãdurilor ºi ex -portul de fier vechi, care estefier pur. Aº stimula investitoriiromâni cu credite fãrã dobânziºi chiar nerambursabile, prinobligarea bãncilor care au pri -mit uriaºe sume din împrumu-turile pe care statul român le-afãcut pentru ele. Aº introduce laloterie acel vechi dispozitivmanual de învârtire a urnei cir-culare, în care sã se gãseascãbile metalice ce se închid ºideschid prin înfiletare. Aº luatoate pãmânturile noastre înapoide la strãini ºi le-aº facemonopol de stat, adicã bunuriale întregului popor. Aº reînfi-inþa studiourile cinematograficeale þãrii noastre, aº pune aceastãa ºaptea artã în slujba frumosu-lui din viaþa oamenilor, aº fo -losi-o pentru educaþia în masã atuturor. Aº interzice arestãriletelevizate, iar accesul masca -þilor sã fie permis numai în situ-aþiile cu grad maxim de pericu-lozitate. Aº interzice "ºtirile" dela morgã ºi a tot ce nu are legã-turã cu interesul naþional, cuproblemele reale ale acestei þãriºi cauzele ce le genereazã. Aºreînfiinþa TVR Cultural, iarcelorlalte posturi tv le-aº im -pune respec tarea unei anumitegrile de programe, care sãcuprindã educaþie, culturã, tra -diþii, ºtiinþã ºi tot ce avem ne -voie în viaþã; cele care lovesc încultura autenticã, în bunul simþºi promoveazã voit kitsch-ul, le-aº desfiinþa ºi le-aº face rãspun-zãtoare de complicitate prin par-ticipare la toate scenariile careau produs multitudinea de dis-trugeri acestei þãri, acestui po -por. Aº aduce înapoi în þarã,prin stimuli financiari (similaricelor din celelalte þãri) medicii,profesorii, olimpicii ºi toþi ceiplecaþi în disperare "afarã". Aºinterzice vânzarea pãmânturilorla strãini sau aº limita-o drastic,doar pentru investiþii. Aº obligasupermaketurile sã achiziþio -neze marfã autohtonã în pro-porþie de cel puþin 70%. Aº facestatul puternic ºi l-aº obliga sã-ºi recentralizeze prerogativele

ministeriale ºi toate serviciile,fãcându-l rãspunzãtor direct. Aºstabili Ziua Naþionalã a Ro -mâniei într-o perioadã când nuse posteºte. Aº scoate din Imnchestia cu "somnul cel demoarte" ºi cea cu "noi suntemurmaºii lui Traian". Aº înfiinþa ozi în an în care minoritarii ºiromânii sã se îmbrãþiºeze ºi sã-ºifacã declaraþii de prietenie ºibunã coabitare. Aº desfiinþa fa -cultãþile particulare sau le-aºimpune un anume standard decalitate demonstrat prin testecapacitive. Aº redeschide mineleºi staþiunile balneoclimatericeînchise. Aº da publicitãþii o listãcu toþi veteranii de rãzboi ºi le-aºarãta lumii întregi poveºtile desuferinþã ºi umilinþã pe care, întotalã nevinovãþie, le-au trãit. Aºdesfiinþa noþiunea de "alimenteecologice", aº impune folosireaseminþelor româneºti ºi a raselorde animale ºi pãsãri autohtone.Aº institui un program pentrutineri, care sã aibã ca linii direc-toare un învãtâmânt calitativ ºiperformant, activitatea de cer -cetare ºi inovaþie, locuri demuncã adecvate ºi recompensateîn funcþie de performanþe, volumde muncã ºi pricepere. Aº aducepe cei toþi plecaþi înapoi în þarã nuprin sloganuri, ci prin oferte demuncã tentante. Cu toate acuzelecare mi s-ar aduce, aº face pentruMizil tot ceea ce ar fi necesar!Ajunge?

R.: Cred cã da! Aþipomenit de cei care vã "poartãsâmbetele" ºi pentru cã am maiaflat ºi noi câte ceva despre acestaspect, vã întreb, de ce nu luaþipoziþie, de ce nu ripostaþi într-unfel acuzelor ce vi se aduc, maiales pe facebook?

E.P.: Off! Poate s-aobservat deja cã niciodatã nu amfost preocupat sã mã rãzbun sausã încerc sã-i "pun la punct" pecei care, cu multã rãutate, mi-auinventat fel de fel ºi s-au cãznit sãoblige oamenii sã-i ºi creadã. Dinaceastã categorie, de regulã, facparte oameni pe care i-am ajutatîn momentele lor de nevoie.Chestia asta defãimãtoare ºi deproliferat rãul, este, dacã vreþi, opracticã obiºnuitã a acestor tim-puri. Poþi calomnia, poþi spuneorice despre oricine, poþi reclamaorice la diferite organisme, fãrãsã fii tras la rãspundere, chiardacã nimic din cele "aruncate pepiaþã" nu se adevereºte. Ce pot eusã fac? Sã spun de fiecare datã cãnu am furat, cã nu am amante,case la mare sau la munte sau înþãri strãine? Cã niciun copil almeu nu are o locuinþã personalãºi nici mãcar un loc de casã? Cãnu alung investitorii pentru cã"Ana ºi Cornel" mã plãtesc pen-tru asta, ca sã nu le facã acestoraconcurenþã, (culmea este cã înoraº a pãtruns o altã firmã cu pro-duse din carne, care face oserioasã concurenþã celor mai susamintiþi)? Cã vin investitori înMizil, dar eu cer comision mare,iar aceºtia se sperie ºi se duc la

Urlaþi unde, probabil, comisionulacolo este mai mic? Oamenii ºtiuaceste lucruri ºi multe altele, nucred cã de fiecare datã trebuie sãdau apã la moarã "specialiºtilor"în zvonisticã! Întrebarea care sepune este de ce fac asta? Cemotive au sã arate cu degetul? Iardacã se erijeazã în apãrãtoriiintereselor generale, de ce nu dauºi soluþii? Cunosc dânºii posibi -litãþile unei primãrii obiºnuite dinRomânia, câtã neputinþã ºi ne -dreptate existã între zidurile ei ºicâtã caznã existã pentru a su -pravieþui?

Eu am lansat tot timpulinvitaþia cãtre toþi mizilenii de amã contacta în orice problemã,nu sunt deranjabil ºi nu cred cãcineva a avut prilejul sã constateasta! Dar pentru cã lansãrile dezvonuri au depãºit perioadacampaniilor electorale, deve -nind cotidiene, vã rog ca pentruorice incertitudine asupra a ceeace fac sau nu fac, sã mã contac-taþi. Eu nu pot sã mã disculptotal în legãturã cu multeleneputinþe cu care ne confruntãm,dar nici nu pot sã asist pasiv larãutãþile de neînþeles pe careanumite persoane le lanseazã cunonºalanþã. Eu nu cer nimãnuisã nu creadã ceea ce aude cã sespune despre mine, despre acti -vitatea mea sau a instituþiei, darun lucru trebuie sã vã cer: încer-caþi sã verificaþi! Vã rog, deci,sã verificaþi spusele ºi faptelemele, dar ºi ale lor! Trãim într-un oraº relativ mic ºi nimeni nupoate ascunde adevãruri esen -þiale pentru mult timp! Cum aºputea sã-mi ascund atâta timpbogãþiile acumulate, tot ce-am"furat" de-a lungul anilor, felulde a fi, rãutãþile ºi toate nele -giuirile pe care se spune cã lefac?! Încercaþi sã aflaþi adevãrulsau minciuna, condiþiile ºi moti-vaþiile ce le genereazã!

R.: De ce nu punctaþitoate aceste amãnunte?

E.P.: Eu merg pe prin-cipiul cã oamenii nu pot fipãcãliþi aºa de uºor. ªi pentru cãveni vorba, vreau sã fac publicã,

încã o datã, disponibilitatea meade a rãspunde la orice întrebareîn legãturã cu mine. Vã rog sã-mi puneþi la loc vizibil datele decontact ºi promit sã dau toateexplicaþiile cerute. Nu rãspundpe facebook, cu scuzele derigoare, nu folosesc aºa ceva.

R.: Ce le transmiteþimizilenilor, acum, în aceastãperioadã a Sãrbãtorilor de iarnãºi în perspectiva noului an?

E.P.: Cã aº vrea sã le fietuturor mai bine! Am amintitundeva în acest interviu despresocietãþi care dau faliment ºiintrã în insolvenþã. Luaþi inter-viu celor care le-au înfiinþat ºile-au administrat ºi o sã aflaþilucruri groaznice despre nedrep-tãþile la care au fost supuºi! ªiasta se întâmplã în toatã þara,sute ºi mii de societãþi, adicãmodalitãþi de a crea locuri demuncã ºi a avea din ce sãtrãieºti, sunt nedreptãþite ºi dis-truse de legi fiscale de nesupor-tat. Groaznic! Sã fim lãsaþi înpace îmi doresc cel mai mult!Sã nu mai fim furaþi, minþiþi,jigniþi! Am demonstrat de-a lun-gul istoriei cã avem resurse de ao lua de la capãt! Numai sã fimlãsaþi sã facem asta! Acum, înaceastã perioadã a ninsorilor, cucolinde, în rugãciunile noastre,sã-L implorãm pe Dumnezeu sãumble la sufletele celor ce pro-duc rãul! Sã-i facã sã necunoascã, sã simtã ceea ce ºi noisimþim! Dacã nu se poate sã neiubeascã, mãcar sã-i facã sã nune mai urascã, sã-i facã înþelegã-tori ºi dincolo de ei, sã-i facãmai buni! Urez tuturor sãnãtate,putere de înþelegere pentru totce se întâmplã, putere de tole -ranþã, respect, dragoste. Iubireaeste singura armã cu care putemanihila ura, rãutatea, nedrep-tatea! Sã avem cât mai multezile în care sã putem zâmbi!Cu drag pentru toþi,

R: Vã mulþumesc pen-tru timpul acordat ºi vã dorescca minunea Naºterii Domnuluisã vã umple sufletul de bucurii,alãturi de cei dragi, iar AnulNou sã vã fie aducãtor de sãnã-tate ºi îm pliniri!

Interviu realizat de Gabriela NEGOIÞÃ

LA CEAS DE BILANŢDE VORBĂ CU DOMNUL PRIMAR EMIL PROŞCAN

Primãria este ºi loculunde se oficiazã cãsãtoriile,adicã se desã vârºesc poveº -tile de dragoste. Dorin þele dea fi pentru totdeauna împre-unã, prind aici conturul ade-vãrului.

Câte un "DA" rostitdin toa tã fiinþa ºi se unesc aicidestine, se nasc familii! Mo -mente emoþionante, unice înviaþa noastrã, a tuturor!

Le urãm o viaþã câtmai lungã împreunã, sã trã -iascã în res pect, liniºte, ade-vãr, sãnãtate ºi sã constate câtmai des cã au fãcut cea maibunã alegere ºi cã viaþa edeosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:

Riciu Constantin cu CovãsanSimona

...sã ºtiþi cã de acum încolosunt soþ ºi soþie! Bine ar fi sãle ziceþi ceva despre fericire,dragoste, înþelegere!

Cu siguranþã se vorbucura ºi vor cãpãta ºi maimare încredere în lungul drumce-i aºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂ

Pagina 9 Nr. 116 / decembrie 2014

GRUPAJ INFORMAŢIONAL GRUPAJ INFORMAŢIONALBiblioteca Orãºeneascã

Mizil a câºtigat 1000 de volumedin literatura românã, în urmaaplicãrii la Programul de Ga -ranturi "BOOKS 4 YOUTH",derulat în cadrul campaniei"Lãsaþi-mã sã învãþ!", al cãreisponsor este Fundaþia "MereuAproape".

De acest câºtig spiritualvor beneficia elevii instituþiilorde învãþãmânt mizilene ºi utiliza-torii Bibliotecii Orãºeneºti.

Programul este deschispentru ONG-uri, instituþii deînvãþãmânt, instituþii de culturãºi alte entitãþi non-profit din

România ºi Republica Moldova,cu personalitate juridicã ºi carepot beneficia de sponsorizãri încondiþiile legii.

În perioada 12-13 de -cembrie, în organizarea Fe -deraþiei Române de SportColumbofil (preºedinte CezarSinca) ºi în colaborare cu CSOMizil, Sala Sporturilor dinoraºul nostru a gãzduit a V-aediþie a Expoziþiei Naþionale deSport Columbofil.

Ca ºi în ceilalþi ani,Sala Sporturilor s-a dovedit a fio gazdã primitoare, astfel cãpeste 700 de porumbei ºi-auetalat frumuseþea, dar ºi me -ritele, majoritatea dintre ei fiinddeja campioni.

Minunatele zburãtoareau concurat la 34 de categorii,

iar evenimentul a prilejuit vizitaa peste 800 de persoane venitedin toate colþurile þãrii.

Cu aceastã ocazie s-auînmânat 350 de cupe, iar printremizilenii câºtigãtori îi amintimpe: Cristian Cioancã, VasileIacob, Cãtãlin Criºu ºi FlorinPanþuru, pe care îi felicitãmpentru performanþele ºi premi-ile obþinute.

"Patriotismul nu este numaiiubirea pãmântului pe care te-ai

nãscut ci, mai ales, iubirea trecu-tului, fãrã de care nu existã

iubire de þarã". Mihai Eminescu

1 Decembrie a fost adop-tatã ca zi naþionalã a României înanul 1990. Aceastã sãrbãtoarecomemoreazã Unirea de la 1Decembrie 1918 a Transilvaniei

cu patria-mamã, cel mai impor-tant eveniment din istoriaRomâniei, constituind fructifi-carea dorinþelor strãvechi aleromânilor care au locuit întregraniþele bãtrânei Dacii.

La Alba Iulia, într-oatmosferã de mare sãrbãtoare ºi înprezenþa a 1228 de delegaþi ºipeste 100 000 de persoane, s-aadoptat Rezoluþiunea prin care s-a

consfinþit Unirea tuturor ro -mânilor într-un singur stat naþio -nal, o încununare victorioasã alungului ºir de lupte ºi sacrificiiumane.

Pe 1 decembrie 2014 auvenit la statuia eroilor din centruloraºului, mizilenii care au simþitnevoia de a-ºi manifesta recu noº -tinþa pentru sacrificiul atâtor ge -neraþii jertfite pentru idealul sfântal unitãþii de credinþã ºi neam ºicare au dorit sã spunã într-un glas:La mulþi ani România!

În deschiderea eveni-mentului, domnul primar EmilProºcan a subliniat faptul cã " esteimperios necesar sã spunem lumiiadevãrul despre noi, deoareceavem foarte multe motive sã nemândrim cã trãim pe acestemeleaguri. Nu suntem un popor laînceputul existenþei sale, ci unulmilenar, cu o încãrcãturã ºi onobleþe în istorie. Poporul nostrus-a încãpãþânat sã reziste în ciudaeforturilor celor ce au dorit ca elsã disparã! Noi nu am cotropit penimeni, nu ne-am gândit sã luãmceva nemuncit, ce nu este al nos-tru. Suntem un popor realmentedeosebit; noi ca popor suntem celmai aproape de ceea ce Dum -nezeu a dorit sã sãdeascã înoameni".

Cuvintele domnului pri-mar întãresc spusele poetului ºiscriitorului Ioan Alexandru:"Nimic nu trebuie sã ne fie maiscump decât a ºti unde am fostnoi adevãraþi ºi minunaþi de-alungul istoriei", iar 1 Decembrie

1918 este un astfel de moment,am fost ca o torþã, am devenitunul, am fost adevãraþi ºi mi -nunaþi, am fost ºi vom rãmâneromâni, indiferent de ce vremurivor vrea sã vinã. Importanþa aces-tei zile de mare sãrbãtoare a fostpunctatã ºi de domnii VictorMinea ºi Eugen Grigore.

În semn de omagiu ºipreþuire la statuie au fost depusecoroane de flori de cãtre: Primãrieºi Consiliu Local, Poliþia Orã -ºeneascã, Detaºamentul de Jan -darmi, filialele ANCMRR "AurelVlaicu" ºi Cultul Eroilor "ReginaMaria", Liceul Teoretic "GrigoreTocilescu", Liceul Tehnologic“Tase Dumitrescu” ºi PNL.

De remarcat ºi salutat afost prezenþa destul de numeroasã

a militarilor în rezervã ºiretragere, fapt care mi-a oferitprilejul de a-i întreba pe câþivadintre ei ce reprezintã aceastã zi ºiiatã ce mi-au mãrturisit: NicolaeDinu, 77 de ani (plutonier adju-tant, 35 de ani în armatã) - Onoareºi respect, 1 Decembrie, o consi -

der cea mai mare sãrbãtoare apoporului nostru; Radu Vasile, 68de ani (colonel, 35 de ani înarmatã) - Tot poporul trebuie sãserbeze aceastã zi, nu trebuieuitatã niciodatã, iar steagulRomâniei ar trebui sã fluture lafiecare casã ºi în fiecare inimã deromân; Radu ªtefan, 67 de ani(maistru militar, 28 de ani înarmatã) - O zi importantã pentrutoatã lumea, un simbol al unitãþiiromânilor, o zi sacrã; ErdicEugen, 65 de ani (sublocotenent,38 de ani în armatã) - O zi impor-tantã pe care am sãrbãtorit-o ori-unde; am fost ºi vã spun cu mânape inimã cã mereu am fost ºi suntmândru cã sunt român.

Sperãm cã generaþiileprezente vor ºti sã le povesteascã

cu mândrie generaþiilor viitoaredespre tradiþiile noastre, desprevaloarea spiritualã a poporuluiromân, despre tot ce înseamnã a firomân, despre oamenii datoritãcãrora noi putem a le ura astãzi:La mulþi ani România, la mulþiani români!

8 1 DECEMBRIE - LA MULÞI ANIROMÂNIA, LA MULÞI ANI ROMÂNI!

Pe data de 28 noiembrie,la Centrul de Informare EuropeDirect s-a putut urmãri difuzareatransmisiunii video live a dezba-terii interactive organizate înBucureºti de cãtre Biroul deInformare al ParlamentuluiEuropean în România, având catemã: "Noua legislaturã aParlamentului european 2014-2019 - provocãri ºi prioritãþi pen-tru România".

Marian-Jean MARI-NESCU, membru al Parla -mentului European, Vicepreºe -dinte al Grupului Partidului Po -pular European (Creºtin Demo -crat) (PPE); Victor BOªTI -NARU, membru al Parlamen tuluiEuropean, Vicepreºedinte alGrupului Alianþei Progresiste aSocialiºtilor ºi Democraþilor(S&D); Doru-Claudian FRUN -ZULICÃ, membru al Parla men -tului European, Grupul AlianþeiProgresiste a Socialiºtilor ºi De -mocraþilor (S&D); Maria GRAP-INI, membru al Parlamentului

European, Grupul AlianþeiProgresiste a Socialiºtilor ºiDemocraþilor (S&D) ºi ClaudiaÞAPARDEL, membru al Parla -men tului European, Grupul Ali -anþei Progresiste a Socialiºtilor ºiDemocraþilor (S&D) au dezbãtutprincipalele prioritãþi ale dep-utaþilor europeni din România, înlegãturã cu agenda nouluiParlament European ºi au abordatdouã teme principale de discuþiedin perspectiva prioritãþilor la

nivel naþional, mai precis:1. Politica externã a

Uniunii Europene. Securitateaenergeticã.

2. Creºtere economicã ºilocuri de muncã. Dezvoltarea sec-torului agricol. Piaþa internã euro-peanã. La Centrul Europe Direct dez-baterea a fost urmãritã dereprezentanþi ai presei locale ºi decãtre cetãþeni interesaþi de aceastãproblematicã.

Realizator Gabriela NEGOIÞÃ

8 ªI ÎN ACEST AN, PORUMBEICAMPIONI LA MIZIL!

Nr. 116 / decembrie 2014 Pagina 10

Pe data de 12 decem-brie, sala de festivitãþi a Li -ceului Tehnologic "Tase Du -mitrescu" a gãzduit lansarea decarte a poetului care a ºtiut sãspunã cândva atât de frumos"Bunã seara, iubito" ºi care avenit acum cu un volum depoezie al cãrui conþinut ºi titluimpresioneazã prin sensibilitateºi profunzime "Sã strigi femeiape numele ei de vers".

Evenimentul cultural s-a bucurat de participarea unorpersonalitãþi de seamã - AdrianNãstase, Octavian ªtireanu,amiralul Cico Dumitrescu,caricatu ristul Marian Avra -mescu ºi, nu în ultimul rând,domnul primar Emil Proºcan,care în alocuþiunea sa a sublini-at importanþa dublã a eve -nimentului ºi anume revenireaprin tre noi a domnului AdrianNãs tase, un om pe care îlpreþuim, în care ne-am pus spe -ranþe ºi de care ne-am legat fru-mos ºi curat sufleteºte, ºi

importanþa unei scri eri de carteîn contextul în care ac tul cultu -ral este repugnat pe zi ce trece,din pãcate chiar de cei care artrebui sã-l sãvârºeascã.

Cei prezenþi au fost în -

cân taþi sã-i audã pe cei mai susmenþionþi recitând din carteapoe tului Lucian Avramescu sauvorbind despre versurile sale.Adrian Nãstase declara printrealtele: "Mi-a plãcut cartea, m-a

prins pe parcurs, unele versurisunt absolut minunate, sunt oexpresie a unor trãiri care la oanumitã vârstã reaºeazã valo-rile."

Onorant pentru mizi -

leni a fost ºi recunoaºterea uneirea litãþi, cea a domnului Oc -tavian ªtireanu care a spus:"Aici, la Mizil, existã un spaþiucultural peste media obiºnuitãunei aºezãri mici! Toatã admi-raþia mea pentru domnul primarºi pentru toþi cei care fac posibilacest lucru. Am gãsit aici oambianþã culturalã în care nesimþim bine!". De asemenea,Dom nia Sa a fãcut vorbire ºidespre cartea de poezie "Lamarginea lumii" scrisã de EmilProº can ºi Ecaterina Bargan,spunând printre altele: "Tehnicaabordatã este una fabuloasã...Trebuie sã ai o anumitã com-bustie interioarã pentru a înfãp-tui aºa ceva... Sunt chiarinvidios".

Evenimentul s-a în -cheiat cu sesiunea de autografepe care poetul rebel ºi iremedi-abil îndrãgostit - LucianAvramescu - a acordat-o admi-ratorilor.

Gabriela NEGOIÞÃ

16 noiembrie 2014!Este târziu în noapte! A fost o zide duminicã! De duminicã! Nua or bului! A fost o zi în careoamenii poporului de pe acestemeleaguri, mult cotrobãite decei în cãutarea deºãrtãciunii, auavut ºansa de a urca muntele ºide acolo de sus sã priveascãneantul, sã-ºi liciteze speranþeleîntru ºansa de zbor spre luminãa copiiilor lor.

Aici, mai aproape decer, oamenii pot avea ºansa de avedea peticele de luminã, aicile pot deosebi de întunericimeacrampoanelor, pot vedea ºisimþi mult mai bine rãnile, potdesluºi, pot alege alt drum. Oceaþã densã s-a ridicat dinmocirlele lumii în aceastã zi.Cei mai mulþi, orbiþi de întuner-

ic, s-au prãvãlit înainte a ajungeîn vârf, pe piscul plin deluminã! S-au prãvãlit, ajungânddin nou la poalele muntelui!Rostogolirea le-a produs plã -cere, ºi în foºnetul ud al toamneiau început sã salte, im pro -vizând jocuri ritualice în jurulrugului în care speranþele seridicau la cer improvizând. Bu -curie postumã a întoarcerii lacondiþia primordialã a rânjetu-lui. Nu era o horã, ci o odã abocetului travestit! Bolbo ro -seau cuvinte de neînþeles întruneînþelegerea a tot ce existã.

Pe piscul muntelui deur cat întru speranþã, aproape decer, ochii înmãrmuriþi de la -crimi au rãmas în priveghi!Lacrimi cris taline, precum rouacerului, tocmai bune de pãtruns

lumina dimineþilor ºi a paºilordesculþi! Oare câþi obraji maiavem de în tors? Ce cuvinte vormai folosi bocetele din cimi-tire? Ce sã mai înþeleagã ceiplecaþi, cei rãmaºi? Care mai erostul tuturor lu cru rilor? Tã -cerea nu este liniºte!

Trebuie sã-mi mut tris-teþea pe alte tãrâmuri!

Dragã copile, þara încare te afli nu este ceea ce crezitu. Nu mã întreba despre bas-mele din care tu îþi iei crezulluminii! Nu mã întreba de cebinele nu mai învinge! Alþiidecât pãrinþii, moºii ºi strãmoºiihotãrãsc pentru tine! În dorinþade a avea mult mai mult, multmai mult, mult mai mult, secalcã pe zâmbetul co pilãrieitale, iar tu trebuie sã înveþi sã-i

înþelegi ºi sã taci! Dã-mi mânaºi hai sã tãcem împreunã!

Când mi-e foarte greu,mã gândesc la Dumnezeu!Încerc prin gândurile mele undialog cu starea absolutã deadevãr ºi dreptate. În seara asta,Doamne, am mai pierdut oºansã de a fi ca Tine, ca limpe -zimea adevãrului ce e manã dinTine! ªtiu cã Tu trebuie sã fiiimparþial ºi cã cei rãi ºi foarterãi nu au ºansa de a fi bunidecât prin ei, adicã prin cãinþa atot ce fac. Pentru cã în searaasta am pierdut totul, adicã ampierdut speranþa. Te rugãm,Doamne, fã ceva ºi aºeazã-nemai aproape de Tine! E singuraºansã de liniºte a tãcerii noas-tre!

Iartã-ne, Doamne, cã

în drãznim a ne plânge, dar pânãla moarte, când putem ajunge a-Þi vorbi mai de aproape, suntvieþile copiilor noºtri, a co -pacilor, a ape lor ºi a tot ce e cãl-cat în picioare de marile cram-poane!

Fã ceva ºi priveºteînspre noi, înspre viaþa noastrãºi fã înduplecarea sã vinã!

Tot ce este aici, pePãmânt, este creaþia Ta, Doam -ne! Pe cei ce s-au depãrtat dechipul ºi de asemãnarea cu Tinefã-i sã simtã asta ºi sã seruºineze.

Fã-i sã înþeleagã cã totce este aici, pe Pãmânt, trebuiesã fie bucurie pentru toþi!

Fã-ne de la început,Doamne!

Emil PROªCAN16 noiembrie,

undeva în noapte

TĂCEREA DE DINCOLO DE LINIŞTE

"SĂ STRIGI FEMEIA PE NUMELE EI DE VERS" -INCONFUNDABILUL LUCIAN AVRAMESCU

Voi, cei bogaþi, careaveþi mai mult decât noi ºi multmai mult decât trebuinþelevoastre, vã rugãm sã ne iertaþi!

V-am supãrat de atâteaori cu neajunsurile noastre, cuproblemele copiilor noºtri, cunopþile noastre de nesomn...

Iertaþi-ne, vã rugãm!De regulã, noi nu supãrãm penimeni, dar ºtim cã se maiîntâmplã ca tãcerile noastre sãvã supere.

Vã rugãm sã credeþi cãºtim de grijile voastre, care suntmult mai mari decât ale celor cen-au, ºtim cã banii vã rãpescliniºtea ºi somnul! Imenselebogãþii ºi averile trebuiesc binepãzite, sunt mulþi hoþi acum pepãmânt. Averile trebuiesc în -

mulþite, pericolul ca alþii sãaibã mai mult ca voi vã poateumbri strãlucirea personalitãþii,cu grave consecinþe în ierarhiasupremaþiei de a domina, con-trola, supune.

ªtim cã v-aþi plictisitde þoale, maºini bengoase, vi -loaie, iahturi, insule, amante,vânãtori, avioane..., cã nu semai produce nimic pe placulvostru ºi vã cuprinde lehamiteaºi plictisul. Mulþi dintre noi auplecat în lumea largã, la alþistãpâni, ºtim cã noi, cei rãmaºiaici, suntem bãtrâni, fãrã vlagã,ºtim cã nu de asta aveþi voinevoie. ªtim cã atunci când neîmbolnãvim sau unul dintre noiare tupeul sã moarã, îndrãznimsã vã cerem pentru înmormân-

tãri ºi pomeni ºi cã asta seîntâmplã mereu în momentenepotrivite, deranjându-vã.

ªtim! ªtim cã suntemniºte cerºetori, cã nu punemmâna pe muncã, cã nu ne pri-cepem la nimic, cã nu ne des-curcãm ºi am devenit niºtesãrãcii care facem umbrã pã -mântului degeaba...

ªtim cã noi, cei sãraci,împietãm imaginea "normalã" alumii voastre, un motiv în plusca voi sã cãlãtoriþi cât maideparte de noi, de lumea pecare o facem cât mai pestriþã.

ªtim cã inteligenþa semãsoarã în bani, averi ºi dibã-cia de a le produce.

Pentru cã nici noi nuavem liniºte ºi somn, dar din cutotul alte motive decât voi, pen-tru cã avem mult mai mult timpsã ne gândim la multele lucruride pe pãmânt, la rostul lor ºi la

viaþa ce tuturor ne-a fost datã,vrem sã spunem cã noi nu vãpizmuim, nu uneltim împotrivavoastrã, nu vã invidiem ºi cã,din multe puncte de vedere,chiar ne place aceastã posturã.

ªtim cã e greu de înþe-les, de aceea vã rugãm sã ne ier-taþi! Sã ne iertaþi tupeul cã înneantul de neajunsuri avem ne -ruºinarea sã zâmbim tâmp,inconºtienþi de situaþia noastrã,de incapacitatea nativã de a fivrednici de ceva important.

Ne plac anotimpurile,ne place când pomii înfloresc,când ninge, când se întorc rân-dunele acasã, când sunt sãrbã-tori, când naºte o femeie, cândne dãm bineþe ºi ne întrebãm "cemai faci vecine", când buniciiîºi vãd nepoþii, când privimcerul înstelat, când miroase afân cosit sau a pâine caldã, cândstãm împreunã la masã, când ne

îmbrãþiºãm bãtrânii, copiii,apoi ne rugãm pentru toþi ceitriºti, dar ºi pentru voi. Toateacestea ºi multe altele ne facfericiþi!

Seara, mulþumim LuiDumnezeu pentru toate câte nedã, apoi ne rugãm ºi pentru voi:"Dã-le Doamne sãnãtate, liniºteºi putere de zâmbet! Fã-i sã nesimtã sufletul, sã ne înþeleagã ºisã ne îndrãgeascã!"

Acum, în aceste zilecând se naºte Iisus ºi întregpãmântul este în sãrbãtoare, vãurãm sãnãtate, gânduri de bineºi multã dorinþã de a fi fericiþi!

Vã asigurãm de respec-tul ºi toatã dragostea noastrã, ºinu uitaþi cã locuim împreunã peacest pãmânt!

Un an mai bun, plin deluminã!

La mulþi ani!NIªTE OAMENI

Despre iertare

Pagina 11 Nr. 116 / decembrie 2014

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 0244 250 008

int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008

int 401 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 0244 250 008int 29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader 0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com

Emil PROªCANVã anunþãm cã pentru cei care locu iesc la bloc, publicaþia

"POªTALIONUL" va fi distribuitã asociaþiilor de proprietari.Administratorii asociaþiilor se vor ocupa ca acesta sã fie dis-

tribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00

Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în carea simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbetºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, sãr-bãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul ºi sufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri mitem spre ei un gând derecunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitã gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Þuþuianu Stelian (1937)Subþiricã Elena (1929)

Drãgan Elisabeta (1921)Popescu Ionel (1938)

Cãpãþânã Victoria (1932)Neagu Sterian (1936)

Elisei Victoria (1921)Bezan Vasilica (1931)Mania Daniel (1979)

Vasile Rãducanu (1941)Bãlan Anica (1927)

Oprescu Florin (1957)

Rapid Mizil pe podiumîn Turul Campionatului

S-a încheiat Turul Cam -pionatului ºi spre bucuria suporter-ilor echipa mizileanã se aflã pe po -dium, ocupând un meritat Loc II.Trebuie menþionat faptul cã prinsusþinerea oferitã, la succesul echipei

a contribuit Primãria Mizil dar ºidomnul Mihai Afiliu.

REZULTATE TEHNICEAS Gherghiþa - Rapid Mizil 6-1

Rapid Mizil - Progresul Bucov 1-1Voinþa Vadu Pãrului - Rapid Mizil

0-4

CLASAMENT1. Gloria Plopu 13 8 4 1 33 14 28

puncte2. Rapid Mizil 13 8 3 2 50 20 27puncte3. AS FC Oþelul Larisa 12 7 3 235 21 24 puncte

Le urãm succes în conti -nuare ºi sperãm ca la finalul returu-lui sã regãsim echipa mizileanã, totpe podium!

Eugen GRIGORE

F TBAL LIGA B PRAHOVA SERIA EST

Vând apartament zona A, 66mp., et.III, 3 camere, 2 bãi, gaze, termopane,izolat termic. Relaþii la numãrul: 0765430 001.

*Vând apartament la parter în stareimpecabilã, pe str. Cuza Vodã.Informaþii suplimentare la numãrul:0765 430 001.

*Vând þiglã 1500 de bucãþi, parchet,rochie de mireasã. Relaþii suplimentarela 0727 865 254.

*Vând casã (douã clãdiri) în Mizil - poz-iþie centralã, 500mp, acces la douãstrãzi. Informaþii la numãrul: 0244 251053.

*Vând casã la ºosea în Fulga de Sus -2000mp. Casa are trei camere,bucãtãrie ºi baie. Relaþii suplimentarela telefonul: 0720 086 844.

*Execut ºi repar cazane de aramã pentrufãcut þuicã. Relaþii la telefonul: 0749540 705.

*Vând casã în Tohani (7km de Mizil),situatã pe ºoseaua principalã, preþ 60000 euro. Casa este P+M (izolatã)compusã din 2 dormitoare, living, baie,bucãtãrie ºi dining room la parter, iarmansarda are 2 camere, balcon ºi pod

(mansarda neterminatã). Beciul are osuprafaþã de 6/8mp iar încãlzirea seface cu centralã pe lemne.Suprafaþa totalã a terenului este de1000 mp din care amprentã casã 72mpºi vie 300 mp. Relaþii la telefonul: 0732731 194.

*Vând apartament pe str. I.L. Caragiale,nr. 46, et. I, 3 camere decomandate,îmbunãtãþiri. Relaþii la telefonul: 0724947 133.

*Vând foarte ieftin apartament cu 3camere. Relaþii la numãrul: 0732 367549.

*Vând casã (paiantã)la ºosea, în satulVispeºti, comuna Breaza (jud. Buzãu),în suprafaþã de 2500 metri pãtraþi.Informaþii suplimentare la telefonul:0741 573 698.

*Vând urgent apartament cu 2 camere,et. III, preþ negociabil. Relaþii lanumãrul: 0722 634 924.

*Vând apartament (cu îmbunãtãþiri, dea-supra restaurantului Central), douã ca -mere, preþ 40 000 euro. Informaþii su -plimentare la numãrul: 0732 731 194.

*Vând casã în comuna Fîntînele,suprafaþã construitã 120 metri pãtraþi,

teren 1600 metri pãtraþi, preþ negocia-bil. Relaþii la numãrul: 0721 331 238.

*Vând loc de casã la Gura-Vadului(lângã ºcoalã) - 1000 metri pãtraþi. Preþnegociabil, informaþii suplimentare lanumãrul: 0764 643 235.

*Vând casã cu etaj pe str. Spiru Haret(4camere+baie la etaj ºi living+bucãtãriela parter). Informaþii la telefonul 0736730 782.

*Vând casã pe str. M.Basarab.Informaþii suplimentare la numãrul:0724 030 116.

*Vând apartament (bl.45, sc.A) deco-mandat, cu trei camere, suprafaþã 56metri pãtraþi + garaj. Apartamentul areurmãtoarele îmbunãtãþiri: reabilitat ter-mic, gaze, gresie, faianþã, parchet, ter-mopane, centralã termicã. Preþul estede 32 000 euro - negociabil iar relaþiisuplimentare puteþi obþine la numãrul:0761 691 814.

*Vând 1 ha pãmânt extravilan cudeschidere 18 m la D.N., la ieºirea dinMizil spre Ploieºti, motocicletãDaelim, an 2007, cap. 125 cm pãtraþi,preþ 800 euro. Informaþii suplimentarela numãrul: 0764 396 964.

*Vând apartament pe str. Blajului, laetajul IV, cu trei camere. Informaþiila telefonul: 0729 697 080

MICA PUBLICITATE

Activitatea extraºcolarã din aceste cercuri se adreseazãcopiilor cu vârste cuprinse între 4 ani ºi 18 ani ºi se des-fãºoarã pe tot parcursul anului ºcolar, precum ºi înperioada vacanþelor. Toate cursurile se desfãºoarã lasediul clubului.

Frecventarea cercurilor este GRATUITÃ.Înscrierile se pot face pe tot parcursul anului

ºcolar.Vã aºteptãm sã ne cunoaºteþi!

OFERTA EDUCAŢIONALĂ 2014-2015 A CLUBULUI COPIILOR "MARIAN FRANGULEA"

Str. Teilor, Nr. 16 Telefon/Fax : 0244/ 251652 E-mail : Clubul_Copiilor_Mizil@yahoo.com

CERCURI:AEROMODELE/ NAVOMODELEATELIERUL FANTEZIEI

CREAÞIE CONFECÞIICULTURÃ ªI CIVILIZAÞIE ENGLEZÃ DANS MODERNTEHNOREDACTARE PC

Pagina 12Nr. 116 / decembrie 2014

Cineva spunea cã în pu -terea noastrã de înþelegere stãpartea de sfinþenie prin care nepunem în valoare calitatea umanã.De-a lungul timpului am întâlnitnumeroase cazuri de neînþelegeriîntre oameni. Pãrinþi, copii, nepoþi,profesori, elevi, vecini, sunt câtevadin categoriile ce, în anumitemomente, uitã cã noi toþi avem încomun un lucru extraordinar: sun-tem împreunã, trãim împreunã peacest pãmânt, suntem contempo-rani cu aceleaºi anotimpuri! Uitãde faptul cã la noi, la români,oamenii când se întâlnesc îºi întindmâna, îºi spun zâmbind "bunãziua" ºi se întreabã "ce mai faci?"κi uitã ceea ce au primit la naºtereºi le-au rãmas în suflet: dragostea!Dragostea pentru tot ce existã darmai ales pentru oameni! κi ignorãreciproc calitãþile sufleteºti, chiarlegãturile de sânge ºi îºi aruncãvorbe grele producându-ºi rãniadânci, perturbându-ºi liniºtea,complicându-ºi viaþa de zi cu zi, cuîncã alte grele probleme. Poate cãsuma acestor nechibzuite ºi artifi-ciale rãutaþi motiveazã ºi hrãneºte,într-un fel, ºi rãul general ce pro-duce nedreptãþi în viaþa tuturoroamenilor.

În cele ce urmeazã vãprezint gândurile unei mame carem-au impresionat nu prin disputacu doamna învãþãtoare a fetiþeisale, ci prin dragostea ce o emanã!

Domnule primar,V-am scris o scrisoare

prin care vã ceream ajutorul înrezolvarea unor neînþelegeri ce auapãrut între mine ºi doamnaînvãþãtoare a fetiþei mele. Pentrucã aþi investit timp ºi rãbdarechemându-ne acolo atât pe minecât ºi pe doamna învãþãtoare ºichiar pe doamna directoare, vãmulþumesc! Pentru cã în birouldumneavoastrã eu nu prea am avutposibilitatea sã vorbesc ºi pentrucã acolo s-au spus lucruri care m-au rãnit, vreau sã-mi permiteþi sãîncerc sã vã fac o imagine a rea -litãþii. Pentru mine e foarte impor-tantã calitatea relaþiei pe care tre-buie sã o am cu oamenii, cu atâtmai importantã mi se pare a filegãtura copilului meu cu men-

torul deschizãtor dedrum în ale cunoaºterii,adicã doamna învãþã-toare. Fetiþa mea este uncopil deosebit, un dar de

la Dumnezeu, de aceea i-am pusnumele Daria. Prin ea dau însem-nãtate fiecãrei zile, îmi fãurescvise, planuri, prin ea viaþa mea areviitor, perspectivã. Înainte sã o amexistenþa mea avea o altã dimensi-une ºi un alt sens. Nu ºtiam cã-milipseºte ceva important ºi cã aceaneîmplinire era un copil. Mi separe cã sunã nepotri vit "un copil",pentru cã mie nu îmi lipsea uncopil, ci Daria, adicã un suflet dinºi pentru sufletul meu. Acumviaþa mea, cu tot ce-mi oferã aici încasa noastrã ºi dincolo de fereas-trã, înseamnã ea, fetiþa meascumpã ºi dragã. Trãiesc o altãviaþã, este ca ºi cum ea m-a "nãs-cut" pe mine. Încerc sã iau dinfiecare zi "frumosul", sã o fac sã-lînþeleagã, sã-l simtã ºi sã sebucure. Îi vorbesc de însemnã-tatea lucrurilor simple, ne reglãmputerea de înþelegere pe aceeaºilungime de undã, ne întâlnimundeva la mijloc ºi încercãmîmpreunã sã descoperim legãturalor cu noi, cu sufletul nostru. Îmipropun prin tot ce fac, gândesc,plãnuiesc sã o fac sã se bucure.Zâmbetul ei este hranã de sufletpentru mine. Când înfloresc pomii,când ninge sau plouã noi nebucurãm de-adevãratelea. Tot ce efrumos în viaþa noastrã consi -derãm cã sunt daruri de la Dum -nezeu pentru care trebuie sã mulþu-mim ºi sã ne bucurãm. Eu suntidolul ei! Mã iubeºte enorm , mãapãrã când cineva mã ceartã , nusuportã ideea cã eu voi îmbãtrânivreodatã sau cã eu voi muri, debatrâneþe nici nu vrea sã audã.Uneori plânge, ºi îmi cere sã oasigur cã nu se va întâmpla astaniciodatã. Nu adoarme seara dacãnu o þin eu de mânã ºi mã ceartã adoua zi cã i-am dat drumul în tim-pul nopþii spunând cã din cauzaasta a visat urât. Daria iubeºteoamenii, copiii, animalele, suferãcând prietenii ei se lovesc la joacã,plânge când vede un câine rãnit.Aºa este copilul meu , aºa am fostºi eu. Nici eu nici ea nu am cunos-cut rãutatea, adicã un alt fel de a fial oamenilor.

Tatãl Dariei este tatãlDariei! La început împãrþeam feri-

cirea de a fi în trei! Eu încercamsã-mi iau partea cea mai micã ºifãceam o plãcere din a-i vedea peei fericiþi. Nu dupã mult timp, ca ºicum binele nu trebuie sã dureze,tatãl Dariei a început sã simtã frigîn casa noastrã, apoi a început sãînnegreascã unele cuvinte. Pealtele le spãrgea între dinþi ºiascuþiºul lor îl azvârlea prin toatecolþurile casei noastre. ªi eu ºiDaria ne rãneam în ele ºi din ce înce mai des lacrimi ne curgeau dinochii ce-i plecam în pãmânt. Într-ozi i-am strâns toate cuvinteleînnegrite ºi cioburile lor tãioase, ºii le-am pus la uºã. A înþeles! Dincând în când mai vine la fereastrãsã o vadã pe Daria care-l iubeºte ºipentru cã eu îi explic în fel ºi chipcã e tatãl ei ºi trebuie sã-l iubeascãpentru cã ºi el o iubeºte!

Vã spun toate astea pen-tru a înþelege cã eu ºi copilul meusuntem cât se poate de normalesingura motivaþie a "exagerãrilor"ºi "ciudãþeniilor" cu care suntemetichetate fiind, probabil, dragos -tea ºi grija noastrã una faþã decealaltã. Poate asta a fãcut sã fimprivite cu circumspecþie ºi chiarreticienþã. Mult mai târziu am înþe-les cã doamna învãþãtoare nusuportã sã-mi arãt sentimentelefaþã de copilul meu decât într-oforma cenzuratã de dânsa. Nu amsã înþeleg niciodatã cu ce grija meafaþã de Daria a deranjat aºa de tarede mi s-a interzis accesul în clasã,iar apoi sã mi se impunã mutareacopilului la altã clasã, la altãºcoalã. Da, Daria a trebuit sãmeargã la altã ºcoalã ºi a suferitpentru asta. Nu ar fi vrut în ruptulcapului sã-ºi pãrãseascã colegii ºipreiteniile fãcute aici. "Ori eu oriea" a fost verdictul dat de doamnaînvãþãtoare, omul care în viziuneamea trebuie sã-ºi aleagã aceastãmeserie numai dacã iubeºte copiii,dacã doreºte ºi reuºeºte sã sim-bioneze cu sufletul lor. Poate aveþiocazia sã-i transmiteþi doamneiînvãþãtoare rugãmintea de a neierta, pentru felul nostru de a fi ceniciodatã nu a avut intenþia de aderanja. Mai spuneþi-i cã, aici lanoua ºcoalã, Daria se simte mi -nunat ºi cu acelaºi comortamentnu deranjãm pe nimeni!

Într-o dupã amiazã a picatpe gânduri zâmbind, iar când amîntrebat-o la ce se gândeºte mi-arãspuns : "Mami, tu ºtii cã aici

avem voie sã bem apã în timpulorei, iar domnul învãþãtor ne zâm-beºte mai tot timpul? " Faþa,privirea, vocea spuneau mult maimult! Ne-am îmbrãþiºat ca ºi cumnu ne-am vãzut de mult timp ºi întãcere, dar cu multã înþelegere, amprivit dincolo de fereastrã copacii,cerul, oamenii!

Vã mulþumim pentru tot ºi o zi cât mai însoritã!

Mama Dariei

STATORNICIA ÎNTOARCERIIPoate cã m-am schimbat

de când pãrinþii mei nu mai sunt,iar eu nu mã mai pot încurca îndragostea lor, pentru cã prea multelucruri erau mereu de fãcut.Dragostea lor, imensa dragoste alor, era legãtura mea cu tot ceexistã. În haosul liniºtii ce a urmatplecãrii lor am descoperit multelelucrurile trebuinciose ce prin eiveneau. Cu toate cã aveau locurilelor de preumblãri bine definite, înmine nu erau separaþi. Erau împre-unã aºa precum în singurafotografie a tinereþii lor. Se iubeauºi se trãiau prin mine. Dacã nu aº fifost cred cã ar fi rãmas numai unadin cele douã îndelednicirisufleteºti ale lor. Eram în dragostealor precum în plutirea îmbrãþiºãrii.Simþeam copacii, dealurile,pietrele din curte ºi tot ce mã fãceasã alerg. Seara mã întorceam cuagoniseala acasã ºi prin zâmbetulnereuºit a fi zgârcit le simþeamimensa dragoste ce o respirau pen-tru mine. Era starea normalã de zi,de searã, de noapte ce-mi dãdealibertatea de a fi fericit. Aºa îmifãuream vise, iar în visele mele,pãrinþii, copacii, dealurile ºipietrele din curte erau precumrama unui tablou în care ireversibilam intrat. Acum mã gândesc maimult la ei ºi la locul fiecãruia înacest univers înrãmat cu trecut.Acum! Ce înseamnã "acum"? Câtde mult ne desparte acest cuvânt!Prezentul este, deci, cel mai cruntinstrument în mâna despãrþirii."Atunci" ºi "acum"! Atunci îiputeam vedea oricând ºi astaînsemna liniºtea de care în fiecarezi aveam nevoie, însemna liber-tatea de a simþi tot ce existã,însemna viaþa mea! Acum liniºteas-a transformat în tãcere, precumpereþii casei în care noi împreunãeram. Dragostea lor pentru mine

nu a fost un ºiretlic alnaturii pentru cã eu nuam învãþat sã zborniciodatã precum pã -sãrile ce-ºi elibe reazãvãzdu hului puii. Nu!

De aceea pãsãrile cã -lãtoare se întorc. Amintirile

mele cu ei sunt aranjate înlimpezimea anotimpu rilor ca ºicum s-ar fi ºtiut cã într-o zi o sãcaut în ele ºi nu trebuie sã mãrãtãcesc. Acum casa noastrã arãmas singurã ºi cu toate cã acoloeste toatã viaþa noastrã, cândpãºesc în ea tãcerea nu se despicã.Tãcerea din casa noastrã este ca unverdict al unei realitãþi în care toatecuvintele învãþate stau rãstigniteprecum copacii goi bicuiþi denedreptatea fãrã vinã a unor ploi.Ca un edict al nezãpezii estetãcerea. Aparent nu sunt schimbãrimajore, doar o altã ordine a firiieste acum aici, în casa noastrã. ªi

eu trebuie acum sã oaccept! Precum atun-ci naºterea! Cred cãdefiniþia tristeþiieste acum aici,peste tot, în casanoastrã în care simtcopacii, dea lurile,pietrele din curte ºitot ce mã fãcea sãalerg. Du rerea eivine din firescultãcerii. Ce neputinþãuniversalã! Fãrã ei nu maipot sã descifrez ºi sãînþeleg. Ei eraudragostea mea ade-vãratã, echilibrul ºisuportul fiecãrei zile. Ei îmi purtaugrijile ºi paºii. Lucrurile sunt la fel.Totul este aºezat ca atunci ºi eusunt singur. Strãin este cel de carenu ºtii nimic. Oare câtã strãinãtaterãmâne într-un bun prieten cândnu-l mai poþi atinge? Temerile potafecta echilibrul, pãrinþii mei nu auavut decât griji: grija grijilor mele.Odatã cu ei parcã a intrat înpãmânt ºi o bunã parte din viaþamea cu toate sãrbãtorile ei de zâm-bet ce împreunã le-am reuºit. Înfiecare zi calc pe pãmânt ºi în tainalui de a fi, sunt. Poate anii trecuþiprin mine au lãsat urme, cãrãri,drumuri ce mã obligã acum sã leurmez sau sã le ignor. Poate suntce înainte eram. Sau poate zilele,soarele, lumina sunt altfel. Suntmereu aºezat între ce a fost ºi ce-armai putea fi. Între "atunci" ºi"acum" este viaþa mea. Prezentuleste mereu sugrumat între acestedouã coordonate în care suntîncorsetatat. Prezentul , în forma saviabilã este fantomatic, o inerþie aceea ce a fost ieri, partea palpabilãa celui mai apropiat moment dintrecut. Nu simt prezentul. Niciviitorul, chiar dacã vagi ºi îndoiel-nice proiecþii îmi vin. Doar trecu-tul îl simt cum îmi dã cu vinovãþietârcoale. Nici schimbare în minenu simt. Cât din aceastã neputinþãîmi aparþine? Schimbãrile, vãzuteºi nevãzute, sunt dorinþa ances-tralitãþii universale la care eu tre-buie sã mã raliez însuºindu-mi-le.Schimbarea nu este aleatorie ºi nueste produsã de trecerea timpuluiaºa precum cei mai mulþi definescînaintarea în timp. Este o lege atuturor universurilor ºi vine unmoment când trebuie sã înþelegemcã trebuie sã acceptãm ceea ce nuacceptãm. Tu, prietenul meu carenu exiºti ºi care vii în gândurilemele ar trebui sã fii mai înþelegãtorcu mine. ªi planetele au distanþeledesuete ºi neconforme cu noi.Chiar ºi lumina se ascunde dupãacel "dincolo" din care copiii îºiîmpletesc ºotronul ºi coarda desãrit zborul pentru acel cândva"acum"! Nu este o condamnare.Sau poate cã suntem condamnaþila desãvârºire. Nu avem nevoie dedesluºiri, simþirile noastre neînmãnuºeazã. Eu ºtiu cã tu, esti celdin mine adesea vorbitor despreviaþa mea ºi celelalte. ªtiu ºi teapãr sã nu fii pentru cã nimeni nuar înþelege. Existenþa mereu pri-marã se complicã în celelalte.Precum tãcerea falnicã a copacilorîn privirile noastre. Anotimpurileºtiu, aºa-mi explic floarea de cireº,ploile, zãpada, precum mama meaîn toate zilele ei cu mine umblã.

Din când în când este iarnã ºi ninge.Dealurile, câmpiile, casele, lumea, Devin precum sufletul lor,Precum bunica mea din Cer vãruie de Paºte. Copiii înþeleg,Ninsoare este partea din toate anotimpurile ce dãbuzna în noiprecum floarile de crin, de cireº, de mãr. Acelaºi þipãt!Ninsoarea este formatã din petale de vise, bucãþi dealb ce se întorc ºi pãsãri cãlãtoare.Zãpada reprezintã neantul,cândva noi.Bunica spunea cã "albul" nu este culoare,un adãpost de liniºte, sã ne mai tragem sufletul,spunea bunica rãsucind un fir,totul este o rãzvrãtire a întoarcerii.Visele pot fi trãite sau ignorate, de noi, de ceidinaintea noastrã, de noi dupã noi.Bucãþile albe de Cer ne aratã direcþia întoarcerii,precum þipãtul nisipului din clepsidrã, acelaºi sens între naºterea naºterii ºi naºterea morþii,

precum orice întoarcere între pãmânt ºi cer,exerciþiu din bunãtatea înþelegerii tuturorlucrurilor,copiii se botezã cu fulgi de zãpadã,ninsoare este un botez universalprin care primim nume din numele eternitãþii,zâmbet alb din toate culorile,precum curcubeul din urmele de liniºte ale furtuniiprecum mlãdierea zborului.În palmã devin lacrimi. Fiecare fulg de zãpadã este o lacrimã plânsã cândva. Sau neplânsã,nisip din clepsidra Cerului sunt bucãþile de alb,precum pãsãrile cãlãtoare se întorc la aceeaºi casã, la acelaºi om, în acelaºi suflet.Ninsoarea este o fereastrã deschisã prin care neantulpãtrunde în noiprecum vinul de împãrtãºanie.În lumea albului strãlucitor mâinile mamei împartpâine caldã

Emil PROªCAN

SCRISOARE

Lecţie pentru clasa zero