gratuit pppostalonulostal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea,...

8
MARTOR LA SFATUL ALEŞILOR Oare a câta toamnã este cea de acum de pe pã- mânt? Ce legãturi ºi ce influ- enþe existã între ea ºi sufletul nostru, al oamenilor? Tristeþea ei este partea de suferinþã a oamenilor sau invers? Toamnã, oameni, gânduri ºi multã tãcere! Frunzele îºi þipã în toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni- tate, tabloul clasic al tristeþii dincolo de orice fereastrã. Durerea s-a domesticit în pri- virile oamenilor! Mâinile îºi exerseazã inutilitatea în bu- zunare cârpite. Se deapãnã în ºoaptã amintiri despe zâmbet, degetul arãtãtor este ºi el înco- voiat, adevãrul are Alzheimer, pãsãrile cãlãtoare, din lipsa sârmelor de telegraf sau din alte lipsuri, au renunþat la ritualul raidurilor de rãmas bun. În þara noastrã ºi în oameni este o toamnã pro- fundã din toate punctele de vedere. Cauza este mult mai departe de complicitatea celor care au participat la înfrigu- rarea ei. Urã, dispreþ, rãutate ºi tot ce malefic este, caracte- rizeazã pe cei ce ne furã ºi ne jecmãnesc. Nici acum, dupã ce ne-au luat aproape tot ºi ne- au fãcut datori pe mai multe generaþii, nu suntem lãsaþi în pace. Credinþa mea este cã þara în care locuim ºi vom locui mereu, a primit din tot- deauna asemenea tratament, dar de fiecare datã s-au dat la ivealã calitãþile extraordinare pe care poporul nostru le are. Nu vor putea sã ne distrugã! Niciodatã! Pentru simplul ºi suficientul motiv cã în noi, ºi mai ales în cei dinaintea noas- trã, se aflã felul dumnezeiesc de a fi, Dumnezeu desãvârºind în noi prototipul creaþiei uni- versale! Cinste, corectitudine, bunãtate, rãbdare, înþelegere, îngãduinþã, duioºie, sensibili- tate, lacrimã adevãratã, zâm- bet adevãrat, dragoste pentru copaci, pãmânt, animale, oa- meni..., bunãtate, înþelegere, bunãtate, înþelegere.... Acesta este adevãrul despre poporul din care facem parte! Când spun "poporul nostru" mã refer la cei nãscuþi în arealul în care noi acum locuim ºi care au reuºit sã rãmânã genetic puri, necorciþi! "Ion" îl numesc pe omul þãran român, adicã cel din care ne tragem! Propovãduitorii rãu- lui, malefismului ºi nedreptãþii sunt îngroziþi de puterea noas- trã de dãinuire. Mã doare tot ce se- ntâmplã poporului nostru! Vine o vreme când zbuciumul întrebãrilor despre viaþã se liniºteºte! Nu din cauza oboselii sau a plictisu- lui. Nici din cauza resemnãrii. Speranþa îºi cere dreptul la motivaþie, adicã la un funda- ment real. Noi ºtim asta ºi nu ne putem minþi la infinit. Îmi pasã de lumile caselor pe lângã care trec! Îmi pasã de copaci, de munþi, de ape, de pãsãri, de mâinile crãpate, de ochii în care se ascund lacrimi! Îmi pasã de tot ce este în suferinþã. Simt cã tot ce existã are legãturã cu mine ºi cã trebuie sã ne pese! Þara noastrã, de mai mult timp, e pusã la stâlpul infamiei ºi îmi pasã pânã la însângerare de batjocura ce cu consecvenþã i se aduce. La fel se întâmplã ºi poporului meu. Sunt multe motive care mã îndreptãþesc sã cred cã Dum- nezeu ne-a dat la naºtere multe din misterele sufletului Sãu. Când mã gãndesc la Ion, þãranul român, îmblânzitorul pãmântului, al codrilor, al ani- malelor, pãsãrilor, când mã gândesc la minunile ieºite din palmele ºi sufletul lui, când mã gãndesc la privirea lui secãtuitã de lacrimi ºi la mul- tele-i suferinþi pe nedrept îndurate, mã apucã o dorinþã nebunã de a cãuta un vârf de munte ºi de acolo de sus sã-L rog pe Dumnezeu, mãcar pen- tru o zi, sã renunþe la "legea liberului arbitru" ºi sã spunã lumii câte ceva despre noi, despre menirea noastrã, despre ceea ce ni se întâmplã! Atât, doar: sã spunã! Nu e vorba numai de umilinþa prin care trecem noi acum, ci de blasfemierea virtuþilor tuturor celor dinaintea noastrã. Nu am cotropit niciun popor, ne pasã de durerea celui de lângã noi, singurul fel de a rãspunde nedreptãþilor fiind acela de a întoarce ºi celãlalt obraz! Adevãrurile despre noi, despre istoria noastrã, despre personalitatea ºi valo- rile noastre spirituale, sunt ascunse, distruse ori þinute în mare secret. Dacã mãcar o parte din realitatea despre menirea noastrã ce ne defi- neºte existenþa milenarã pe aceste meleguri pe care ne-am nãscut ºi dacã bunul simþ ele- mentar ar funcþiona peste tot, am convingerea cã multe popoare ar trebui sã-ºi de- creteze o zi specialã din an în care sã îngenuncheze ºi sã cearã iertare poporului nostru dintotdeauna. Poporul nostru, vinovat de a nu avea vinovãþii, poate fi model de înþelepciune ºi dreaptã trãire, pentru oricare altul. Plecãrile în masã ale specialiºtilor ºi mai ales ale tinerilor sunt motivate nu numai de sãrãcia în care am fost aduºi, dar ºi de ne- cunoaºterea adevãrului despre noi. William Schiller, ar- heolog american, în urma unor numeroase studii ºi cercetãri, declara: "Civilizaþia s-a nãscut, acum 13-15 mii de ani, acolo unde trãieºte astãzi poporul roman, rãspândindu- se apoi atât spre rãsãrit, cât ºi spre apus!" Profesorul peruan Daniel Ruzo (1900- 1991), doctor, arhitect, filozof, is- toric, scriitor, antropolog cul- tural ºi cercetãtor al monu- mentelor megalitice de pre- tutindeni, în 1968, comunica lumii întregi marea sa des- coperire: "Carpaþii sunt o regiune a lumii unde este situ- at centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute la ora actualã!" doare aceastã toamnã în neputinþa mea de a mã bucura, dar mã gândesc la Dumnezeu, la adevãrul su- prem ce trebuie sã guverneze viaþa ºi încerc sã sper! Emil Proºcan Sfârºit de octombrie 2014 "PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821 Anul X /Nr. 115 / octombrie 2014 www.primaria-mizil.ro OStal onul OStal onul OStal onul p p p i i i Publicaţie lunară a Primăriei şi Consiliului Local Mizil Acest ziar se distribuie GRATUIT Fondator Emil PROSCAN Editorial ŞCOALA GIMNAZIALĂ " SFÂNTA MARIA" - MIZIL REPREZENTATĂ LA COMISIA EUROPEANĂ DE LA BRUXELLES PAG 3 EMOŢII DE TOAMNĂ PAG 2 Mizilul, pe harta evenimentelor culturale de primă mărime SMARANDA BRĂESCU, "REGINA AERULUI" 3-5 OCTOMBRIE - SEBĂRILE TOAMNEI LA MIZIL - Festivalul literar internaţional "Romeo şi Julieta la Mizil", ediţia a VIII-a F TBAL O dragoste adevărată! OCTOMBRIE DIN NOI PAG 4 PAG 5 PAG 6 PAG 7 PAG 8 PAG 2 PAG 2 GRUPAJ INFORMAŢIONAL PAG 6 FESTIVALUL TOAMNEI 2014

Upload: hatuong

Post on 06-Feb-2018

235 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþii ... alintãm datoritã

MARTOR LA SFATULALEŞILOR

Oare a câta toamnãeste cea de acum de pe pã -mânt? Ce legãturi ºi ce influ-enþe existã între ea ºi sufletulnostru, al oamenilor? Tristeþeaei este partea de suferinþã aoamenilor sau invers?

Toamnã, oameni,gânduri ºi multã tãcere!

Frunzele îºi þipã întoate culorile lumii moartea,desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþiidincolo de orice fereastrã.Durerea s-a domesticit în pri -virile oamenilor! Mâinile îºiexerseazã inutilitatea în bu -zunare cârpite. Se deapãnã înºoaptã amintiri despe zâmbet,degetul arãtãtor este ºi el înco -voiat, adevãrul are Al zhei mer,pãsãrile cãlãtoare, din lipsasârmelor de telegraf sau din altelipsuri, au renunþat la ritualulraidurilor de rãmas bun.

În þara noastrã ºi înoa meni este o toamnã pro-fundã din toate punctele devedere. Cauza este mult maideparte de complicitatea celorcare au participat la înfrigu-rarea ei. Urã, dispreþ, rãutate ºitot ce malefic este, caracte -rizeazã pe cei ce ne furã ºi nejecmãnesc. Nici acum, dupãce ne-au luat aproape tot ºi ne-au fãcut datori pe mai multegeneraþii, nu suntem lãsaþi înpace.

Credinþa mea este cãþara în care locuim ºi vomlocui mereu, a primit din tot-deauna asemenea tratament,dar de fiecare datã s-au dat laivealã calitãþile extraordinarepe care poporul nostru le are.Nu vor putea sã ne distrugã!Niciodatã! Pentru simplul ºisuficientul motiv cã în noi, ºimai ales în cei dinaintea noas-trã, se aflã felul dumnezeiescde a fi, Dum nezeu desãvârºindîn noi prototipul creaþiei uni-versale! Cinste, corectitudine,bunãtate, rãbdare, înþelegere,îngãduinþã, duioºie, sensibili-tate, lacrimã adevãratã, zâm-

bet adevãrat, dragoste pentrucopaci, pãmânt, animale, oa -meni..., bunãtate, înþe legere,bunãtate, înþelegere.... Acestaeste adevãrul despre poporuldin care facem parte!

Când spun "poporulnostru" mã refer la cei nãscuþiîn arealul în care noi acumlocuim ºi care au reuºit sãrãmânã genetic puri, necorciþi!"Ion" îl numesc pe omul þãranromân, adicã cel din care netragem!

Propovãduitorii rãu-lui, malefismului ºi nedreptãþiisunt îngroziþi de puterea noas-trã de dãinuire.

Mã doare tot ce se-ntâmplã poporului nostru!

Vine o vreme cândzbuciumul întrebãrilor despreviaþã se liniºteºte! Nu dincauza oboselii sau a plictisu-lui. Nici din cauza resemnãrii.Speranþa îºi cere dreptul lamotivaþie, adicã la un funda-ment real. Noi ºtim asta ºi nune putem minþi la infinit.

Îmi pasã de lumilecaselor pe lângã care trec!

Îmi pasã de copaci, demunþi, de ape, de pãsãri, demâinile crãpate, de ochii încare se ascund lacrimi!

Îmi pasã de tot ce esteîn suferinþã. Simt cã tot ceexistã are legãturã cu mine ºicã trebuie sã ne pese!

Þara noastrã, de maimult timp, e pusã la stâlpulinfamiei ºi îmi pasã pânã laînsângerare de batjocura ce cuconsecvenþã i se aduce. La felse întâmplã ºi poporului meu.Sunt multe motive care mãîndreptãþesc sã cred cã Dum -nezeu ne-a dat la naºtere multedin misterele sufletului Sãu.Când mã gãndesc la Ion,þãranul român, îmblânzitorulpãmântului, al codrilor, al ani-malelor, pãsãrilor, când mãgândesc la minunile ieºite dinpalmele ºi sufletul lui, cândmã gãndesc la privirea luisecãtuitã de lacrimi ºi la mul-tele-i suferinþi pe nedreptîndurate, mã apucã o dorinþãnebunã de a cãuta un vârf demunte ºi de acolo de sus sã-Lrog pe Dumnezeu, mãcar pen-tru o zi, sã renunþe la "legealiberului arbitru" ºi sã spunãlumii câte ceva despre noi,despre menirea noastrã,despre ceea ce ni se întâmplã!Atât, doar: sã spunã! Nu e

vorba numai de umilinþa princare trecem noi acum, ci deblasfemierea virtuþilor tuturorcelor dinaintea noastrã. Nuam cotropit niciun popor, nepasã de durerea celui de lângãnoi, singurul fel de a rãspundenedreptãþilor fiind acela de aîntoarce ºi celãlalt obraz!

Adevãrurile desprenoi, despre istoria noastrã,despre personalitatea ºi valo-rile noastre spirituale, suntascunse, distruse ori þinute înmare secret. Dacã mãcar oparte din realitatea despremenirea noastrã ce ne defi -neºte existenþa milenarã peaceste meleguri pe care ne-amnãscut ºi dacã bunul simþ ele-mentar ar funcþiona peste tot,am convingerea cã multepopoare ar trebui sã-ºi de -creteze o zi specialã din an încare sã îngenuncheze ºi sãcearã iertare poporului nostrudintotdeauna. Poporul nostru,vinovat de a nu avea vinovãþii,poate fi model de înþelepciuneºi dreaptã trãire, pentru oricarealtul. Plecãrile în masã alespecialiºtilor ºi mai ales aletinerilor sunt motivate nunumai de sãrãcia în care amfost aduºi, dar ºi de ne -cunoaºterea adevãrului desprenoi.

William Schiller, ar -heolog american, în urmaunor numeroase studii ºicercetãri, declara: "Civilizaþias-a nãscut, acum 13-15 mii deani, acolo unde trãieºte astãzipoporul roman, rãspândindu-se apoi atât spre rãsãrit, cât ºispre apus!"

Profesorul peruanDa niel Ruzo (1900- 1991),doctor, arhitect, filozof, is -toric, scriitor, antropolog cul-tural ºi cercetãtor al monu-mentelor megalitice de pre-tutindeni, în 1968, comunicalumii întregi marea sa des -coperire: "Carpaþii sunt oregiune a lumii unde este situ-at centrul european al celeimai vechi culturi cunoscute laora actualã!"

Mã doare aceastãtoamnã în neputinþa mea de amã bucura, dar mã gândesc laDumnezeu, la adevãrul su -prem ce trebuie sã guvernezeviaþa ºi încerc sã sper!

Emil ProºcanSfârºit de octombrie 2014

"PATRIA ÎNSEAMNA POPORUL, NU TAGMA JEFUITORILOR!" - Tudor Vladimirescu 1821

Anul X /Nr. 115 / octombrie 2014 www.primaria-mizil.ro

OStal onulOStal onulOStal onulppp iiiPublicaţie lunară aPrimăriei şi

Consiliului Local Mizil

Acest ziar sedistribuie

GRATUIT

Fondator Emil

PROSCAN

Editorial

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTA MARIA" - MIZIL

REPREZENTATĂ LACOMISIA EUROPEANĂ DE

LA BRUXELLESPAG 3

EMOŢII DETOAMNĂ

PAG 2

Mizilul, pe harta evenimentelor

culturale de primă mărime

SMARANDA BRĂESCU, "REGINA AERULUI"

3-5 OCTOMBRIE - SEBĂRILETOAMNEI LA MIZIL -

Festivalul literar internaţional"Romeo şi Julieta la Mizil", ediţia a VIII-a

F TBAL

O dragoste adevărată!

OCTOMBRIE DIN NOI

PAG 4

PAG 5

PAG 6

PAG 7

PAG 8

PAG 2

PAG 2

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

PAG 6

FESTIVALUL TOAMNEI 2014

Page 2: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþii ... alintãm datoritã

Pagina 2

ISSN 1548 - 6903

Nr. 115 / octombrie 2014

Am fost la lansarea decarte "Cele douã Românii",acest gen de eveniment de -venind consecvent ºi destul defiresc în peisajul preocupãrilorlui Adrian Nãstase, autorul ºiamfitrionul celor ce au reuºitsã fie prezenþi la interesanta ºiemoþionanta (re)întâlnire.

Participarea noastrã,pe lângã admiraþie ºi respect,am receptat-o ºi ca pe un act desolidaritatea. Era o revederedupã un timp amputat de schi-jele unor rãutãþi ºi nedreptãþi deneînþeles. O mare de întrebãrise agãþau de amintirile ce leconstruisem în lumina mul-telor zile petrecute împreunãcu omul politic, omul scriitorºi omul om Adrian Nãstase!

M-am strecurat cugreu în sala arhiplinã. L-amzãrit în profunzimea sãlii, înfaþa microfonului. Aceeaºistaturã impunãtoare ºi totuºi,privindu-l ºi mai ales ascultân-du-l aveam senzaþia cã aici eraun altfel de Adrian Nãstase. ªiasta nu din cauza bãrbii lãsate,care, culmea, nu-l îmbãtrânea,ci dimpotrivã! În asamblul eiimaginea cadrului generalpãrea a fi a unei mulþimii deoamenii cuminþi, ascultãtori ºiavizi de cunoaºtere la cursulprofesorului lor preferat.

Adrian Nãstase veneaaici de dincolo de lumea noas-trã cea obiºnuitã, venea dinînchisoare, din acea lume depedeapsã cu oameni pedepsiþi,din acea lume fãrã copaci,munþi, ape..., o lume în carebucãþile de Cer ºi luminã serespirã dureros printre gratii.

Nu avea sã pomeneascã nimicdespre suferinþa detenþie, des -pre zilele nopþi ºi tot frigulîncrâncenãrii îndurat acolo.Demnitatea ºi felul deosebit dea fi îºi spuneau cuvântul.

Afarã ploua torenþial,ca o descãtuºare! În tãcereadintre cuvinte zgomotul picã-turilor pãrea o imixtiune feri -citã a naturii în dorinþa de acurãþa, a uita, a ierta!

În tonul, timbrul ºimã rinimia cuprinderii dinfiecare cuvânt, Adrian Nãstaseaºeza înþelepciuna iertãrii!

AN, cum ne-am obiº -nuit sã-i zicem, nu ne vorbeanumai nouã, celor veniþi acolocu tupeul libertãþii de a-i fi alã-turi, ci tuturor celor care l-amcunoscut. Dãdea rost ºi fãceasã vorbeascã tãcerea ce, deatâta timp, se aºternuse întrenoi. Nu asistam la un discurs,ci la o poveste adevãratã des -pre viaþã! Era un alt fel de avorbii lumii! Suferinþele strân -se nu erau numai ale sale, ci aletuturor celor nedreptãþiþi...Douã Românii: una a celor celovesc cu rãutatea nedreptãþii,cealaltã a celor ce tac întorcândºi celãlalt obraz!

Adrian Nãstase a vor-bit lumii de dincolo de gratiilecunoºterii noastre, a vorbitdespre erorile existenþei de zicu zi ce cu prea multã uºurinþãdevin simple banalitãþi. A dri -an Nãstase a vorbit despre via -þã!

Clar, concis, retros -pectiv în prezent sau viitor, ideiºi gânduri slobozite precumcoama cailor sãlbatici în vântul

libertãþii! Noi, toþi cei de acolo,trãiam senzaþia de a-l firedescoperit pe Adrian Nãs -tase!

Lipsa oricãrei urme dereproº, sarcasm, cuvinte acidecare sã învenineze, sã acuze, l-au pus în postura, nu de învins,ci de învingãtor!

Adrian Nãstase trã -ieºte acum nu o dramã, ci vir-tutea mãreþiei de înþelegere pecare poporul român a trãit-odintotdeauna prin gena univer-salitãþii sale care-i dã puterea ºidreptul la dãinuire.

Nu cu mulþi ani înurmã, mizilenii au primit în darde la AN câte un pom fructiferpe care fiecare ºi l-a sãdit încurte sau grãdinã, mãrturie viea trecerii sale pe aici. Mareparte din ei s-au prins ºi aurodit. Oamenii mai în vârstãculeg cu grijã aceste fructe ºi ledãruiesc copiilor ca pe un sim-bol al credinþei în adevãr ºisperanþã!

Este toamnã acumpeste tot în lume! Frunzele secovârºesc în toate culorilelumii ºi se pregãtesc pentruultimul zbor ce le va întoarceîn Pãmânt! Vor veni ploi reci,vor fi sãrbãtori, va ninge...Zãpada, ca o binecuvântare aiertãrii, se va aºeza peste co -paci, peste case, peste oameni,peste gândurile ºi sufletele lor.Nu peste mult timp totul vadevenii alb fãcând sã parã cãtrãim într-o altã Românie, totaldiferitã de cea de-acum !

Emil ProºcanSeptembrie 2014

EMOŢII DE TOAMNĂ

Cu acest adevãr frumos semândresc Constanþa (70 de ani) ºiMarin Matei (77 de ani), sãrbãtoriþiiacestei luni în cadrul acþiuniidemarate de cãtre domnul primarEmil Proºcan ºi care constã înaniversarea cuplurilor ce sãrbãtoresc"nunta de aur", eveniment care puneaccentul pe statornicia cuplului, ca -litate ce scoate la ivealã sentimenteadevãrate, testate de timp.

50 de ani de convieþuireînseamnã sã împarþi nu numai zilelecu soare, vânt,ploi sau zãpadã,dar ºi multele nea-junsuri, chiar la -crimi care ine -vitabil apar înorice viaþã.

Secretullongevitãþii aces-tei cãsãtorii ºipovestea iubiriine-o împãrtãºeºtedoamna Con s -tanþa, care iatã cemi-a declarat:

"Eu m-am nãscut la GuraVadului, iar soþul meu la Fântânele.Ne-am cunoscut în anul 1963, la oºedinþã ºi... verdictul a fost ca un ful-ger - dragoste la prima vedere. Un anmai târziu, pe 14 octombrie, ne-amcãsãtorit, nici nu se putea altfel, soþulmeu, un bãrbat pe care ºi l-ar doriorice femeie, m-a cucerit fãrã dreptde apel. Elegant, atent, protector,mereu curtenitor, un romantic carem-a rãsfãþat ºi mã rãsfaþã ºi acum cuversuri ºi gesturi tandre.

Deºi am pornit neavând mainimic, dragostea noastrã a crescut înintensitate pe mãsurã ce anii s-auscurs, iar cu muncã ºi înþelegere ne-am asigurat un trai decent. O marebucurie pentru noi este fata noastrãCristina (46 de ani), care ne-a dãruitdouã nepoþele minunate pe care lealintãm datoritã gingãºiei ºi dragosteice ne-o poartã: Prinþesa (25 de ani ) ºiÎngeraºul (17 ani).

Cu mare drag am ajutat lacreºterea lor, iar acum când sunt marine alinã ºi ne ajutã la rândul lor.Suntem foarte mândri de ele. Ceamare a terminat, a doua în promoþie,

Facultatea de Construcþii de laBraºov.

Secretul longevitãþii cãsãto-riei noastre a constat într-o dragostecare nu s-a stins niciodatã. Ne-amsusþinut reciproc, ne-am completat,iar înþelepciunea soþului meu m-aajutat sã trec peste momentele maigrele. Am fost persoane active, tottimpul am fãcut câte ceva, tocmai deaceea nu ne-am plictisit niciodatã.Ne-am bucurat de perioada când amlucrat, ne bucurãm de viaþa de pen-

sionari ºi ne plimbãm în fiecare zi,ºtiþi cum se spune - ca doi porumbei.

Soþul meu a lucrat la MFAdin anul 1963 pânã în anul 1989,fiind prima datã strungar apoi tehni-cian tehnolog, iar eu am fost operioadã funcþionar apoi tapiþer. Atrecut timpul...

Viaþa noastrã împreunã afost ca un scenariu de film bun, lacare poþi sã râzi, sã te bucuri dar ºi sãlãcrimezi.

ªi ziua când dupã 50 de anine-am reînnoit jurãmintele de iubire,a fost o zi specialã, plinã de emoþie,bucurie ºi le doresc tuturor cuplurilorsã aniverseze o astfel de zi."

În acest caz, ceea ce a spusEmily Dickenson se potriveºte deminune: "Tot ce ºtim despre iubireeste cã iubirea e totul!"

Au crezut o viaþã în iubire,iar noi le urãm din tot sufletul multãsãnãtate ºi încã mulþi ani împreunã!

ªi ca la orice film bun,aplauze pentru aceastã familiedeosebitã ºi pentru puterea dragosteilor!

Gabriela NEGOIÞÃ

CASETA REDACŢIONALĂREDACŢIAPRIMĂRIA COLEGIUL DIRECTOR

Gabriela NEGOIÞÃ / Lucian MÃNÃILESCUAdresa: B-dul Unirii, nr. 63 Tel./fax: 0244.252. 722

e-mail: [email protected]

Primar

Emil PROªCANViceprimar

Nicolai PAªOL

B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova, Cod poºtal 105800Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008Fax: 0244.251.120

e-mail: [email protected] TEHNOREDACTARE Adriana POPA [email protected]

O DRAGOSTE ADEVĂRATĂ!

Pe www.romeojulieta-lamizil.ro, în perioada 10.09 -25.12.2014, se fac înscrierile laFestivalul Internaþional de Po -ezie ºi Epigramã "Romeo ºiJulieta la Mizil", ed. a VIII-a. Potparticipa românii din toatãlumea, având peste 14 ani, iarpremiile totale sunt în valoare de4000 de lei. Concurenþii se potînscrie ºi prin poºtã, pe adresa:prof. Laurenþiu Bãdicioiu, LiceulTeoretic "Grigore Tocilescu", str.N.Bãlcescu, nr.131, Mizil, Pra -hova, cod 105800.

Regulamentul integralºi alte precizãri despre festivalpot fi gãsite pe pagina oficialã:www.romeojulietalamizil.ro

Invitaþii de onoare aiediþiei a VIII-a, 2014-2015, suntDan C. Mihãilescu ºi DanielCristea Enache.

De-a lungul celor ºapte

ediþii precedente, au fost la Mizil:Mircea Ionescu Quintus, MirceaDinescu, Sorin Roºca Stãnescu,

Alexandru Mironov, CorneliuLeu, Mihai Stãnescu, acad. prof.univ. dr. Solomon Marcus, acad.Nicolae Dabija, acad.Vasile Tã -râþeanu, prof.univ.dr. ªtefan Ca -

zimir, conf.univ.dr. DanielCristea Enache, Dan MirceaCipariu, Sorin Preda, AurelAntonie, Ion Popescu Longin,George Stanca, prof.univ.dr.Ecaterina Andronescu, prof.univ. dr. ing. Corneliu Berbente,dr. Lucia Olaru Nenati, NicolaeDragoº, George Corbu, prof.univ. dr. Radu Gologan, prof.univ. Al. Popescu Zorica, acad.prof. univ. dr. Gheorghe Bre -zeanu, prof. dr. Doru Dumi -trescu, prof. univ. dr. Alexandruªonea, prof. univ. dr. ing. LazãrAvram, prof. dr. Elis Râpeanu,Daniela Vlãdescu, Mircea Vin -tilã ºi Efim Tarlapan.

Coordonatorii festivalu-lui sunt profesorii LaurenþiuBãdicioiu ºi Victor Minea, iarfestivalul este sprijinit de Fun -daþia Culturalã "Romeo ºi Julietala Mizil".

Festivalul literar internaţional "Romeo şi Julietala Mizil", ediţia a VIII-a

Activitatea extraºcolarã dinaceste cercuri se adreseazã copiilorcu vârste cuprinse între 4 ani ºi 18ani ºi se desfãºoarã pe tot parcursulanului ºcolar, precum ºi în perioadavacanþelor. Toate cursurile se des-

fãºoarã la sediul clubului.Frecventarea cercurilor este

GRATUITÃ.Înscrierile se pot face pe tot

parcursul anului ºcolar.Vã aºteptãm sã ne cunoaºteþi!

OFERTA EDUCAŢIONALĂ 2014-2015 A CLUBULUI COPIILOR "MARIAN FRANGULEA"

Str. Teilor, Nr. 16Telefon/Fax : 0244/ 251652

E-mail :[email protected]

CERCURI:AEROMODELE/ NAVOMODELEATELIERUL FANTEZIEICREAÞIE CONFECÞII

CULTURÃ ªI CIVILIZAÞIEENGLEZÃ DANS MODERNTEHNOREDACTARE PC

Page 3: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþii ... alintãm datoritã

Pagina 3 Nr. 115 / octombrie 2014

În urma unui concurs lacare au participat peste 200 deproiecte pe teme europene dinîntreaga þarã, cinci au fost selec-tate ca fiind cele mai bune, încadrul campaniei "Europa, casanoastrã". ªcoala gimnazialã"Sfânta Maria" s-a clasat pe loculopt, datoritã proiectelor pe care le-am derulat ºi coordonat fapt care agenerat ºi posibilitatea de a parti -cipa la vizita de lucru a ComisieiEuropene de la Bruxelles, activi-tate ce s-a desfãºurat în perioada10 - 12 septembrie 2014.

"Europa, casa noastrã"

este o campanie de informare ºicomunicare anualã a Repre -zentanþei Comisiei Europene înRomânia, derulatã în parteneriatcu Ministerul Educaþiei Naþionale,fiind menitã sã transpunã prio -ritãþile de comunicare ale Co -misiei Europene în mediul ºcolar.

Campania s-a aflat la a

patra ediþie ºi a fost deschisã tutu -ror ºcolilor (primare ºi gimnazi -ale), precum ºi liceelor din Ro -mânia.

Acţiunile campaniei:Campania de informare

"Europa, casa noastrã" are patrucomponente importante:wVizite în ºcoli;wConcursul de proiecte "LiderEuropean";wZiua Europei;wConcursul de desene "ZiuaEuropei".

Cadrele didactice suntîncurajate sã se înscrie în cam-

panie ºi sã deruleze activitãþi peteme europene, având astfelocazia sã câºtige o excursie laBruxelles la Comisia Europeanã.Campania "Europa, casa noastrã"oferã cadrelor didactice din ciclulprimar ºi gimnazial posibilitateade a se implica în douã tipuridiferite de activitãþi:

1. Realizarea a minimumdouã activitãþi pe teme europene:(concursuri, dezbateri, seminarii,prelegeri, proiecte comunitareetc). Exemple:wCetãþenia europeanã - drepturiºi implicare activã în societate;w Fii voluntar în Europa;w UE: Istorie, Tradiþii,Diversitate Culturalã ºi Valori.

2. Înfiinþarea ºi derulareade activitãþi în Clubul "Europa,casa noastrã".

Cadrele didactice potînfiinþa Clubul "Europa, casanoastrã" în ºcoala lor. În cadrulClubului vor organiza activitãþi peteme europene (minimum optactivitãþi pe tot parcursul anuluiºcolar).

Profesorii coordonatoriai Clubului "Europa, casa noastrã"vor fi numiþi "Ambasadori Eu -ropa, casa noastrã" ºi vor primidiplomã de excelenþã din parteacampaniei.

În cadrul vizitei efectuatãla Comisia Europeanã, au avut locurmãtoarele prezentãri :

1. Dl. director generalMihail Dumitru a sublinat rolulComisiei Europene;

2. D-ra. Elodie Fazi,director general, a prezentat pro-gramele de dezvoltare pentrutineri;

3. Dl director general dincadrul departamentului "Dezvol -tare ºi afaceri interne", ªtefanCio banu, a expus rãspunsurile

UE la crizã;4. D-ra Kariane Heland,

director general "Educaþie ºiCulturã", a punctat oportunitãþilepentru ºcoli, respectiv - Erasmus+Programe .

În cadrul întâlnirilor,cadrele didactice au pus întrebãriºi au fãcut propuneri. În acest con-text, am adresat douã propuneri d-rei. director general, KarianeHeland:

1. Acceptarea unui elevalãturi de profesorul care vine laComisia Europeanã, deoarece ele-vii sunt deosebit de creativi ºi potveni cu propuneri ce pot ajutaComisia Europeanã.

2. Includerea Românieiîn proiectul pilot eTwinning princare, pe platformã, se pot derulaproiecte între parteneri din aceeaºiþarã.

A doua propunere a fostpusã în aplicare de d-na directorgeneral de la departamentul"Educaþie ºi Culturã", KarianeHeland.

Sperãm ca ReprezentanþaComisiei Europene sã recom-penseze ºi elevii pentru implicareaîn proiecte europene, deoarecefãrã ei activitãþile nu ar fi posibile.

Prof. înv. primar, CarmenVRÂNCEANU

Suntem aici împreună la Mizil din 2000. 14 ani. Continuăm mai puter-nic şi planificăm împreună cu clienţii noştri din Germania şi Marea Britaniepe următorii 14.

Ne bazăm pe 35 de ani experienţă în domeniul de confecţii textile,oameni tineri care vor să evolueze şi utilajele de ultimă tehnologie, ca să neatingem scopul de a deveni una din cele mai puternice unităţi de producţiedin judeţ.

Am schimbat utilajele noastre vechi cu utilaje automate de ultimătehnologie care oferă angajatului uşurinţă şi spor la lucru.

Am creat 40 de noi locuri de muncă la Mizil şi am deschis o nouă uni-tate de producţie la Fulga cu încă 40 de locuri de muncă, unde am începutproducţia din 02 Iunie 2014.

Vrem şi putem să ajutăm dezvoltarea financiară locală având salariimai mari decât cele prevăzute de stat sau salarizarea standard a domeniului.

Salariile noastre deja ajung la 1.150 de Lei. În afara salariului angajaţiinoştri beneficiază şi de 20 de tichete de masă şi pentru cei care nu locuiescîn Mizil, avem asigurat transportul din localitatea lor spre serviciu şi înapoi.

Scopul nostru este: cu ajutorul autorităţilor locale, să creăm noi locuride muncă şi în ale localităţi din zonă şi sperăm că o să reuşim. Dacă estecineva interesat să ocupe un loc de muncă la Mizil sau pentru orice altăinformaţie, este rugat să vină la sediul nostru din Mizil, de luni până vineri.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ " SFÂNTA MARIA" - MIZILREPREZENTATĂ LA COMISIA EUROPEANĂ DE LA BRUXELLES

Primãria este ºi loculunde se oficiazã cãsãtoriile,adicã se desã vârºesc poveºtilede dragoste. Dorin þele de a fipentru totdeauna împreunã,prind aici conturul adevãrului.

Câte un "DA" rostit dintoa tã fiinþa ºi se unesc aici des-tine, se nasc familii! Mo menteemoþionante, unice în viaþa noas-trã, a tuturor!

Le urãm o viaþã cât mailungã împreunã, sã trãiascã înres pect, liniºte, adevãr, sãnãtateºi sã constate cât mai des cã aufãcut cea mai bunã alegere ºi cãviaþa e deosebit de frumoasã!

Dacã-i întâlniþi pe:Bãrac Alexandru cu

Ristea EugeniaMizileanu Mihai cu

Petre Alina - IonelaMicu Mircea cu

Oþelea Mihaela - ElenaBaciu Marius - Nicolae cu

Muºat Anca - SimonaNegoiþã Ninel - Silviu cu

Gagiu Florentina - DanielaNeagu Marius - Alexandru cu

Preda Ileana - CãtãlinaRotaru Adrian cu Gavrilã OanaPetre Ionuþ cu Þârlea MihaelaRusu Gabriel - George cuGheorghe Georgiana - LoredanaScarlat Gabriel cu

Popescu Adriana - DanielaMarin Gabriel cu

Pãtraºcu Georgiana - ClaudiaDeleanu Vasile cu

Vostinar Ana - MihaelaEnache Cornel - Cosmin cu

Matei AlinaMustãþea Ionuþ - Marius cu

Andronache Magda - LauraPurcel Doru - Cristian cu

Negoiþã Zenovicaªtefan Marius cu

Gheorghe NicoletaBâlea Mãdãlin cu Dumitrescu Georgiana - FlorentinaStoica Ionuþ cu

Florea Mariana -VerginicaDrãghici Marian cu

Oancea IoanaArdeleanu ªtefan cuMoldoveanu Ancuþa - Luminiþa

...sã ºtiþi cã de acumîncolo sunt soþ ºi soþie! Bine arfi sã le ziceþi ceva despre feri-cire, dragoste, în þelegere!

Cu siguranþã se vorbucura ºi vor cãpãta ºi mai mareîncredere în lungul drum ce-i

aºteaptã!

CASĂ DE PIATRĂ

Page 4: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþii ... alintãm datoritã

Pagina 4Nr. 115 / octombrie 2014

Vineri, 3 octombrie a.c.,la Centrul Cultural "AdrianPãunescu" din Mizil, s-a desfã ºu -rat, în prezenþa unui numeros pu -blic, gala laureaþilor celei de a optaediþii a Festivalului Naþional deLiteraturã "Agatha GrigorescuBacovia".

Despre actuala ediþiescriitorul Adrian Alui Gheorghe,preºedintele juriului, scria: "Credcã e mai uºor sã fii concurent lafestivalul-concurs de literaturã dela Mizil, decât membru al juriu-lui…! ªi asta pentru cã au fost înconcurs, la aceastã ediþie, autori ºiscrieri care fac onoare literaturiimomentului. E dificil sã fii exactîn aprecieri atunci când ai în faþãtexte, poezii ºi prozã, semnate deconfraþi din generaþii diferite, uniiconsacraþi deja, alþii la început dedrum, dar având de partea lorcurajul debutului cu toate fantas-mele sale. La un moment dat m-am gândit, furat de ritmul versului,sã propun ca toþi participanþii sãprimeascã cununa de lauri…!Apoi m-am gândit cã ºi la vechileolimpiade poezia urca pe podium,alãturi de atleþi, competiþia fiinduna a momentului, apreciereafiind subiectivã, uneori în funcþiede cum cade raza soarelui pe frun-za de iasomie. ªi, am riscat, cutoþii, un clasament…! Despreprozã, ce sã spun? Iese o antolo-gie remarcabilã de cum ar sunapoveºtile timpului nostru. De cititcu sufletul la gurã.

Laud comunitatea dinMizil ºi pe primarul ei, poetulEmil Proºcan, cã au avut genero -zitatea ºi curajul sã îºi treacã loca -litatea pe harta evenimentelor li -terare de primã mãrime, cãMizilul nu e doar o haltã de caleferatã între Buzãu ºi Bucureºti, ciºi un loc în care duhul literaturii îºigãseºte un sens."

Dincolo de aceste cuvintemãgulitoare se aflã - credem noi -realitatea unor eforturi permanentede a asigura continuitatea mani-festãrii, în pofida greutãþilor, înprimul rând materiale, cãrora atrebuit sã le facã faþã organizatorii.Important este însã ceea ce spuneapoetul Adrian Pãunescu, de pescena festivalului, în anul 2009:"Viaþa valorilor este infinitã. ªi,poate, asta ar fi una din definiþiileculturii: puterea de a semãna azi ºide a aºtepta recolta cine ºtie când."Aºa cum ne-am obiºnuit în ultimiiani, numãrul participanþilor a fost -ºi în 2014 - nu doar foarte mare(256 concurenþi la poezie ºi 134 laprozã), ci ºi de o valoare certã,

care a fãcut cu atât mai dificilãmisiunea membrilor juriului.

Nu putem sã nu remar-cãm, totodatã, participarea semni-ficativã la festivalul-concurs de laMizil, a unor intelectuali de marcãdin diaspora, cum ar fi preotul dr.Dumitru Icim (Ontario - Canada),ziaristul Iacob Cazacu (Toronto),scriitorul Mircea M. Pop (Ger -mania), economistul Petru Plãticã(Cernãuþi), Despina AlexandruIonel (Bruxelles) etc. Sau a fraþilornoºtri de dincolo de Prut, dintreaceºtia remarcându-se tânãrul ºitalentatul regizor Oleg Carp,medicul Ion Cuzuioc, studenta

ªiman Augustina sau tânãra ºi tal-entata eseistã Agafi Daniela (elevãla Liceul Academiei de ªtiinþe aMoldovei - clasa a X-a).

Deschizând manifesta -rea, domnul Emil Proºcan, pri-marul oraºului Mizil, spunea:"Împreunã, aici, sper sã reuºimmaterializarea momentelor desuflet pe care ni le dorim cu toþii,momente care sã punã în luminãvalenþele Festivalului Naþional deLiteraturã "Agatha GrigorescuBacovia", ajuns la ediþia a opta"…

Propunând drept temã dedezbateri a festivalului tema"Cultura românã în context euro-pean", domnul primar a prezentatoaspeþii ºi membrii juriului,invitându-i sã ia cuvântul. Scri -itorul Dinu Sãraru a fãcut referire,mai întâi, la biografia DomnieiSale. S-a nãscut pe 30 ianuarie1932, în judeþul Vâlcea, fiu alînvãþãtorului Costicã Sãraru ºi alCorneliei Sãraru, din comunaSlãtioara, la 8 km de oraºulHorezu. Romanele sale s-au bucu-rat de un succes imens, atingândtiraje impresionante. A condusmai multe secþii din radioul ºi tele-viziunea publicã ºi a lucrat larevistele "Secolul XX" ºi "Lu -ceafãrul", împreunã cu EugenBarbu. A fost cronicar dramatic. Afost directorul Teatrului Mic ºi alTeatrului Foarte Mic din Bucureºti

între anii 1977 ºi 1990, apoi Di -rector al Teatrului Naþional (între2001- 2004). Vorbind despre oanumitã anecdoticã, scriitorul apovestit câteva momente din viaþasa: "Promovasem o piesã deI.D.Sârbu, foarte interesantã, darcare în ultimul moment s-a cerutsã fie schimbatã, cu orice altceva,chiar ºi cu un film. I-am explicatinutil lui Potop, directorul TVR,ce înseamnã un repertoriu deteatru, un public format ºi atunciVornicu a spus: "Film accepþi?".El trebuia sã schimbe piesa astacare se numea "Întoarcerea tatãluirisipitor" ºi nici nu spunea de ce,

aºa cã accepta orice. Motivul eracã Ceauºescu se întorcea dinIugoslavia ºi a fãcut o asociereîntre numele piesei ºi întoarcerealui. Pânã la urmã am schimbat ºiam pus "Ghepardul" (film italiandin 1963, regizat de LuchinoVisconti - n.n.). Ulterior, am cerutsã mi se accepte demisia de la tele-viziune ºi sã fiu numit director laTeatrul Mic, care nu mergeadeloc. Am realizat, în regia luiPurcãrete, piesa "O scrisoare pier-dutã" în care, aluziv, era satirizatãfamilia Ceauºescu. Am fost an -chetaþi de Securitate ºi Procu -raturã. Pe atunci nu se gãseau bi -

lete ºi cozile începeau de la Capºa,pânã jos, la casa de bilete. Amjucat "Maestrul ºi Margareta" cuzece ani înaintea ruºilor. Spec -tacolul a fost preluat de televiziunidin Europa, a luat marele premiuîn Iugoslavia, la Belgrad, a avut unsucces monstruos în þarã"...

În continuare au luatcuvântul: Valeria Manta Tãicuþu,membrã a conducerii USR -Filiala Bacãu ºi redactor-ºef alrevistei "SPAÞII CULTURALE",Florin Dochia, redactor ºef al pu -blicaþiei "REVISTA NOUÃ",scriitoarea ªtefania Oproescu, edi-torialistul revistei "OGLINDALITERARÃ", scriitoarea Flo -rentina Loredana Dalian, scriitorul

Nicolai Tãicuþu, poetul RodianDrãgoi, istoricul ºi criticul literarEmil Niculescu, criticul literarStan Brebenel.

Momentul culminant almanifestãrii l-a constituit decer -narea premiilor, trofeul cel mairâvnit (Marele Premiu "AgathaGrigorescu Bacovia") fiindatribuit de juriu poetului buzoianLaurenþiu Belizan. Câºtigãtorul(nãscut pe 28 iunie 1963, absol -vent al Facultãþii de Elec tro -tehnicã ) a publicat, pânã înprezent, douã volume de poezie("Pareidolia"- editura Humanitas,2011 ºi "Onirograme" - edituraEditgraph, 2013), bucurându-sede aprecierea unor personalitãþiliterare de marcã: Horia Gârbea,Radu Paraschivescu, GelluDorian, Mircea Stâncel etc. A fosttradus în spaniolã (în revista online"Circulo Poetico RefleXos" -Espacio Niram, Madrid, sub îngri-jirea Ariadnei Petri) ºi englezã(revistele online "Cuadernos lite -rarios" ºi "Cultural Club", în tra-ducerea prof. Veronica Vãleanu ).

La secþiunea Poezie aufost atribuite urmãtoarele premii:Premiul "George Ranetti" (Ipoezie) - Ioana Vintilã (elevã,Sibiu); Premiul "Spirea V.Atanasiu" (II-III, ex aequo) - IuliaIvanciuc (profesor limba englezã,Bucureºti); Premiul revistei"Fereastra" pentru poezie (II-III,ex aequo) - Ioan Peia (Giurgiu);Premiul pentru debut - MariaRaluca Baciu (elevã, Focºani);Premiul revistei "Vatra veche" -Mihaela Aionesei (Târgu Se -cuiesc), Premiul revistei "Oglindaliterarã" - Adi Filimon (Chiajna,Ilfov) ºi Doina Anton (SighetuMarmaþiei); Premiul revistei"Actualitatea literarã" - Maria

Stan (Cãlãraºi).Au primit menþiuni (re -

compensate printr-un abonamentpentru un an la revista "Fereastra"ºi Almanahul cultural editat deaceasta): Maria Stan (Cãlãraºi),Oana Mihaela Pop (Cluj-Napoca),Andrei Zbârnea (Bucureºti), IonMaria (Craiova), Mihaela Aio -nesei (Târgu Secuiesc) ºi DanielBratu (Iaºi).

La secþiunea Prozã s-auacordat:

Premiul "Gheorghe Emi -nescu" (I prozã) - Dorin Mureºan(Cluj-Napoca); Premiul "LeonidaCondeescu": (II prozã) - RaduPãrpãuþã (Iaºi); Premiul Revistei"Fereastra" (III prozã) - CorinaBran (Cluj-Napoca); Premiulrevistei "Spaþii Culturale" - Ion?icalo (Râºca, Suceava); Premiulrevistei "Vatra Veche" ºi Premiulrevistei "Oglinda literarã" - OlegCarp (Chiºinãu); Premiul revistei"Actualitatea literarã" - MarianaIrimia (Bistriþa-Nãsãud).

Menþiuni: Militaru Co -rina (Constanþa), Claudiu ªimo -naþi (Geoagiu, Hunedoara),George Anton (Berca, Buzãu),Irinela Viºan (Bucureºti), LazaNeculai (Cernavodã), Radu IonDragomir (Galaþi).

În încheiere a avut loc ocolocvialã "ºedinþã de cenaclu",unde au continuat discuþiile despremomentul actual al literaturiiromâne, în context european, darºi schimburi de idei, reviste lite -rare sau cãrþi.

Nu putem încheia fãrã sãamintim câteva nume ale celorcare au contribuit substanþial lareuºita acestei ediþii a festivalului,începând cu Adrian Alui Gheor -ghe ºi Emil Proºcan, cãrora li seadaugã membrii juriului (ValeriaManta Tãicuþu, Florentina Lo -redana Dalian, Nicolai Tãicuþu,Emil Niculescu ºi, cu voia dum-neavoastrã, ultimul pe listã (cumspunea cineva), Lucian Mãnã -ilescu. Le mulþumim, de aseme-nea, redactorilor ºefi ai revistelor"Actualitatea literarã" (NicolaeSilade), "Oglinda literarã" (Geor -ghe Neagu) "Vatra veche" (Ni -colae Bãciuþ), "Revista nouã"(Florin Dochia) ºi "Spaþii cultu -rale" (Valeria Manta Tãicuþu),pentru premiile acordate.

Lucian MÃNÃILESCU

FESTIVALUL TOAMNEI 2014Mizilul, pe harta evenimentelor culturale de primă mărime

Meritã felicitãri ºi încã o datã aplauze Drãghiciu Irinel (elev al

Lic. Tehnologic "Tase Dumitrescu"), care a interpretat la pian

impecabil ºi emoþionant fragmente din arii celebre spre încântarea

ºi aprecirea celor prezenþi!

Page 5: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþii ... alintãm datoritã

Pagina 5 Nr. 115 / octombrie 2014

A mai trecut un an... Ampãºit din nou, împreunã, pe aleiletoamnei, sub zâmbetul enigmatical soarelui ºi am scris, laolaltã cufrunzele, încã o paginã în istoriculsãrbãtorilor noastre, ale mizile-nilor. Zile în care, punând grijiledeoparte, ne-am bucurat alãturi decei dragi ºi de prieteni. Iatã cã, înciuda vremurilor ºi a scepticilor,acest eveniment nãscut acum 11ani în mintea ºi sufletul unui Om,a avut, nu fãrã eforturi, continui-tate, a rezistat, a luat amploare...

Dupã regalul culturaldesfãºurat la Centrul Cultural"Adrian Pãunescu", moment au -tentic de desfãtare a sufletelor, s-a

dat startul distracþiei în centruloraºului, unde mizilenii i-au pututvedea ºi auzi pe mulþi dintre inter-preþii favoriþi, selectaþi ºi invitaþide cãtre domnul primar EmilProºcan în urma unor sondaje deopinie realizate de redacþia publi-caþiei noastre, ºi asta doar pentru a

fi în asentimentul gusturilor ºi do -rinþelor dumneavoastrã.

Nu au fost uitate niciactivitãþile sportive, astfel cã laSala Sporturilor au avut loc me -ciuri de handbal - fete ºi bãieþi -,disputate între ªcoala GimnazialãNr.1 ºi ªcoala Gimnazialã "Sf.Maria", cros pe categorii de vârste(35 de participanþi), organizat deLiga Tineretului Creºtin Ortodox,

în colaborare cu Primãria ºiCentrul Europe Direct. Nu au fostomiºi nici iubitorii jocurilor de ºahºi table, pentru aceºtia organizân-

du-se concursuri desfãºurate înscuarul din faþa primãriei, concur-suri dotate cu premii înmânatecâºtigãtorilor pe scena sebãrilor,chiar de cãtre domnul primar EmilProºcan.

"Iubita mea se cheamãRomânia", declara atât de frumosGeorge Cãlinescu...

Mergând prin centruloraºului, am descoperit oameni

care demonstreazã prin fapteaceastã stare, prin pãstrarea iden-titãþii, obiceiurilor ºi datinilorstrãbune, izvoare inestimabile deînþelepciune ºi bogãþie spiritualã.L-am întâlnit lângã taraba sa, undeavea expuse obiecte lucrate dinceramicã ºi lemn, pe Culcear Cal -mar din Corund (jud. Harghita),unul dintre centrele olãritului po -pular din Transilvania. Mi-a spuscã face acest lucru de ºapte ani ºi

nu ar face nimic altceva, atâtaiubeºte sã facã, iar jumãtate dinoamenii Corundului cu asta se

ocupã, întreaga comunã aratândca un muzeu. Ceva mai încolo seafla taraba plinã de bucatetradiþionale a baciului PopicãConstantin din Bod (Braºov), po -sesor a 1500 de mioare, 50 de vaciºi 10 mãgari, care-ºi preparãbucatele dupã reþete secretemoºtenite din generaþie în gene -

raþie, ºi care ne-a asigurat cã ºicopiii ºi nepoþii sãi vor continua sãfacã acelaºi lucru.

Trecând la partea artisticãa acestei sãrbãtori, o sã încep chiarcu mizilenii care ne-au încântat peparcursul acestor zile frumoase detoamnã. Formaþiile: Fantastic,Sorin Prahoveanul, Univers, Cris -

tian Band, copiii care activeazã încadrul cercurilor organizate laCentrul Cultural "Adrian Pãu -nescu", cei care ne-au cântat ºidansat, cu aceeaºi dãruire, ca defiecare datã.

ªi pe aceastã cale dorimsã mulþumim ansamblurilor popu-lare aparþinând centrelor culturaledin þarã, care au onorat invitaþiadomnului primar Emil Proºcan ºicare au poposit în Mizil doar pen-tru bucuria de a fi alãturi de noi laaceastã sãrbãtoare. Felicitãri pen-tru gestul fãcut, dar ºi pentruprestaþia impecabilã care a smulsropote de aplauze. Acestea sunt:Ansamblul "Plai cu dor" dinMioveni, Ansamblul "Egreta" dinIsaccea, Ansamblul "Haiducii" ºiAnsamblul "Ciuleandra" dinTopoloveni, Ansamblul "Crãi -ºoru" din Bãicoi, Ansamblul dedans din Gura Vadului, An -samblul "Muºeþeanca" din În -surãþei ºi Ansamblul "Izvoraºul"din Izvoarele.

Ne-au oferit recitaluri decalitate, oferindu-ne astfel ocaziade a cânta împreunã: Alesis, PavelStratan, D3JA Vu, Victor Yla,Axinte ºi a lui vestitã Caravanã,Adrian Enache, Lol Play, DaguuProject, Vasile Vãdan, Maria

Tripon ºi Cristian Enache. ªi în acest an am avut

parte de un spectacol magic deluminã ºi culoare: în acordurile"Corului robilor" din opera"Nabuco" de Verdi, focurile deartificii au mãrit intensitateaemoþiei ºi au nuanþat splendorileacestei toamne.

Ulterior, aºteptat cu ne -rãbdare, Connect -R ne-a oferit unshow incendiar, de zile mari, spreîncântarea generalã a fanilor.

Nu puteam încheia a -ceasta scurtã cronicã a celei de-aXI-a ediþii a "Serbãrilor Toamnei"

fãrã a menþiona faptul cã, înprezentarea Mihaelei Coman -producãtor la canalul TV Favorit -aceste manifestãri au fost trans-mise integral de Societatea decablu "Tiþa&Co", astfel cã datoritãprofesionalismului celor implicaþiîn aceste transmisii, evenimentul aputut fi urmãrit de toþi abonaþiisocietãþii.

De asemenea, dorim sãmulþumim Autoritãþii Naþionalede Turism (cel mai importantsponsor al evenimentului!), Po -liþiei Locale, Poliþiei Orãºeneºti,Jandarmeriei, Serviciului Publicde Gospodãrire ºi tuturor celorcare au contribuit la realizareaacestui eveniment devenit tradiþieºi aºteptat cu mare drag de dvs.

La mulþi ani, Mizil, lamulþi ani mizileni!

Gabriela NEGOIÞÃ

3-5 OCTOMBRIE - SEBĂRILE TOAMNEI LA MIZIL -

Page 6: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþii ... alintãm datoritã

Pagina 6Nr. 115 / octombrie 2014

Pe data de 5 septembrie,în prezenþa conducerii Primãriei,13 dintre membrii ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþaextraordinarã, sub preºedinþia deºedinþã a domnului consilierCocoºatu Stelu, cu urmãtoareaordine de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea studiului de fe -zabilitate ºi a indicatorilor tehni-co-economici pentru investiþia"Ex tinderea reþelei de apã ºicanalizare din oraºul Mizil,Judeþul Prahova". Supusã la votordinea de zi se aprobã în unani -mitate de voturi a celor prezenþi.Dupã discutare ºi avizare, proiec-tul de hotãrâre a fost supus la votºi a fost aprobat cu unanimitate devoturi.

*Pe data de 25 septembrie,

în prezenþa conducerii Primãriei,toþi cei 17 membri ai ConsiliuluiLocal Mizil s-au întrunit în ºedinþaordinarã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier MineaVictor.

Preºedintele de ºedinþãconstatã cã sunt întrunite condiþi-ile legale pentru desfãºurarea ºed-inþei ºi supune spre aprobareordinea de zi propusã de executiv,solicitând sã fie introduse peordinea de zi ºi urmãtoarele pro -iecte: Proiect de hotãrâre privindrectificarea bugetului local al ora -ºului Mizil pe anul 2014; Proiectde hotãrâre privind aprobarea des-fãºurãrii festivitãþilor "SER -

BÃRILE TOAMNEI - 2014, LAMIZIL", ediþia a XI-a, în perioa-da 03 - 05 octombrie 2014.

Propunerea de introdu -cere a celor douã noi proiecte dehotãrâre pe ordinea de zi estesupusã la vot ºi aprobatã în una-nimitate.

Ordinea de zi, aprobatã înunanimitate de voturi, se prezintãastfel:

1. Aprobarea proceselorverbale din datele de 28.08 ºi05.09.2014;

2. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea preþului minimevaluat, de la care se porneºtenegocierea în vederea vânzãriiterenurilor în suprafaþã de 110 mp,respectiv, 31mp, terenuri propri-etate privatã a oraºului Mizil, situ-ate în Mizil, str. Nicolae Bãlcescunr. 203, Tarla 86, parcela Cc 2977;

3. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea preþului minimevaluat de la care se porneºtenegocierea în vederea vânzãriiterenului în suprafaþã de 156 mp,teren proprietate privatã a oraºuluiMizil, situat în Mizil, str. NicolaeBãlcescu nr. 207, Tarla 86, parcelaCc 2973/1;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea preþului minimevaluat de la care se porneºtenegocierea în vederea vânzãriiapartamentului nr.3 din str. MihaiBravu, Bl.112, Sc. A, parter,Mizil, jud. Prahova, proprietateaprivatã a oraºului Mizil, nr. inven-tar 10337 si nr. cadastral 20016-

C1-U25 ;5. Proiect de hotãrâre

privind aprobarea deblocãrii ºiorganizãrii concursului pentruocuparea postului vacant de ar -hivar debutant la Spitalul Orã -ºenesc ,,Sfânta Filofteia" Mizil;

6. Proiect de hotãrâreprivind trecerea din domeniulpublic al oraºului Mizil în dome-niul privat al acestuia a uneisuprafeþe de teren de 32 mp situatîn Mizil, str. Blajului, nr.3-5;

7. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea decontãriisumelor reprezentând drepturilede deplasare a personalului didac-tic din cadrul unitãþii de în -vãþãmânt ªcoala Gimnazialã "Sf.Nicolae" Mizil;

8. Proiect de hotãrâreprivind scoaterea la licitaþie pu -blicã în vederea închirierii aterenului, în suprafaþã de 15mp,situat în oraºul Mizil, str. NicolaeBãlcescu - Bl.38, teren proprietateprivatã a oraºului Mizil, în ve -derea construirii unui garaj meta -lic cu caracter provizoriu;

9. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea participãrii înanul competiþional 2014-2015 laCampionatul Republican a echi -pelor de handbal din cadrul Secþieide Handbal a Clubului SportivOrãºenesc Mizil;

10. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetului localal oraºului Mizil pe anul 2014;

11. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea desfãºurãrii fes-

tivitãþilor "SERBÃRILE TOAM-NEI - 2014, LA MIZIL", ediþia aXI-a, în perioada 03 - 05 oc -tombrie 2014;

12. Diverse.Dupã discutare ºi avi -

zare, proiectele de hotãrâre au fostsupuse la vot ºi aprobate cu una-nimitate de voturi, cu excepþiaproiectului de hotãrâre privind tre-cerea din domeniul public aloraºului Mizil în domeniul privatal acestuia a unei suprafeþe deteren de 32 mp situat în Mizil, str.Blajului, nr.3-5, care a fost aprobatcu 16 voturi "pentru" ºi un consili-er nu voteazã (Dl. Rãdulescu).

*Pe data de 20 octombrie,

în prezenþa conducerii Primãriei,toþi membrii Consiliului LocalMizil s-au întrunit în ºedinþa extra-ordinarã, sub preºedinþia de ºe -dinþã a domnului consilier PaºolNicolai, acesta constatã cã suntîntrunite condiþiile legale pentrudesfãºurarea ºedinþei ºi supunespre aprobare ordinea de zi pro-pusã de executiv, solicitând sã fieintrodus pe ordinea de zi ºiProiectul de hotãrâre privind apro-barea studiului de fezabilitate ºi aindicatorilor tehnico-economicipentru obiectivul de investiþii"Bloc de locuinþe sociale cu 30apartamente în oraºul Mizil".Propunerea de introducere aproiectului de hotãrâre suplimen-tar pe ordinea de zi este supusã lavot de preºedintele de ºedinþã ºiaprobatã în unanimitate.

Ordinea de zi este apro-batã în unanimitate de voturi ºi seprezintã astfel:

2. Proiect de hotãrâreprivind desemnarea reprezen-tanþilor Consiliului Local al ora -ºului Mizil în Consiliile de Ad -ministraþie ºi în Comisiile pentruevaluarea ºi asigurarea calitãþii dincadrul unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar de stat de pe razaoraºului Mizil pentru anul ºcolar2014 - 2015;

3. Proiect de hotãrâreprivind modificarea ºi comple -tarea Hotãrârii Consiliului Localnr. 83/06.08.2014;

. Proiect de hotãrâreprivind rectificarea bugetului localal oraºului Mizil pe anul 2014;

5. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea studiului de fe -zabilitate ºi a indicatorilor tehni-co- economici pentru obiectivulde investiþii "Bloc de locuinþesociale cu 30 apartamente înoraºul Mizil".

Dupã discutare ºi avi -zare, proiectele de hotãrâre au fostsupuse la vot ºi aprobate cu una-nimitate de voturi, cu excepþiaproiectului de hotãrâre privindaprobarea studiului de fezabilitateºi a indicatorilor tehnico- eco-nomici pentru obiectivul deinvestiþii "Bloc de locuinþe socialecu 30 apartamente în oraºul Mizil"care a fost adoptat cu 15 voturi"pentru" ºi 2 voturi "împotrivã".

Victoria PANAIT

MARTOR LA SFATUL ALEŞILORŞedinţele Consiliului Local

Primãria oraºului Mizil a organizat împreunã cu Centrul de Informare EuropeDirect Mizil participarea oraºului Mizil la campania naþionalã de curãþenie "Let's DoIt, Romania!". Proiectul presupune colectarea deºeurilor din areale naturale (pãduri,câmpii), deºeurile de pe malurile pârâurilor, de pe marginea drumurilor etc. Misiuneaproiectului este mobilizarea cetãþenilor, autoritãþilor, societãþii civile, companiilor pri-vate ºi a mass mediei pentru curãþarea arealelor naturale din localitãþi sau din jurulacestora. Activitatea a avut loc în ziua de 27 septembrie 2014, în zona aerodrom ºi aavut ca obiectiv curãþarea de deºeuri a unui teren în proprietatea oraºului Mizil. Laactivitate au participat peste 120 de voluntari. La finalul acþiunii au rezultat 320 de sacicu deºeuri preluate ºi transportate la rampa de gunoi de cãtre operatorul local de salu-brizare.

8 25 Octombrie - Zi aniversarãZiua Forþelor Armate Române a fost

sãrbãtoritã pentru prima datã la 2 octombrie1951, iar din anul 1959 a fost stabilitã ca zianiversarã ziua de 25 octombrie. Devenitãsimbol al tuturor bãtãliilor ºi eroilor neamuluiromânesc, data de 25 octombrie a rãmasîntipãritã în sufletele românilor ca zi în careþara îºi sãrbãtoreºte armata ºi pe cei care suntsau au fost în slujba ei.

Pe data de 25 octombrie, în semn de omagiu ºi mare preþuire, la statuia dincentrul oraºului a avut loc în organizarea filialelor ANCMRR "Aurel Vlaicu" ºiCultul Eroilor "Regina Maria" o activitate menitã sã marcheze aceastã zi aniversarã.Au depus coroane de flori asociaþiile amintite ºi ISU Mizil, importanþa acestei zilefiind punctatã de cãtre domnul Eugen Grigore, iar elevi membri ai cercurilor CultuluiEroilor au susþinut un emoþionant moment artistic. La eveniment au mai participat:reprezentanþi ai Poliþiei Locale, Poliþiei Orãºeneºti, Jandarmeriei, CARP Mizil, col (r)David Petre ºi col.(r) Lite Gheorghe (asociaþiile judeþene). Primãria Mizil a primitdiploma de merit din partea Asociaþiei judeþene Cultul Eroilor.

8 Cupa 25 Octombrie - Concurs de ºahPe 21 octombrie, la sediul filialelor ANCMRR "Aurel Vlaicu" ºi Cultul

Eroilor "Regina Maria" din Mizil a avut loc prima ediþie a Cupei 25 Octombrie -concurs de ºah pe categorii de vârstã, în organizarea Primãriei Mizil, CentruluiEurope Direct ºi a filialelor mai sus menþionate.

La concursul juniorilor este de remarcat ºi salutat prezenþa unui numãrdestul de mare de elevi - 21 - toþi de la ªcoala Gimnazialã "Sf. Maria", acest lucru

datorându-se domnului învãþãtor NicolaeRusen care s-a implicat în mobilizarea copi-ilor. Primele patru locuri au fost adjudecatede: Rareº Ristoiu ºi Daniel Ciurea din cls. a-VII-a; George Sãndulescu - marea sur-prizã, cls. a III-a; Valentin Zorileanu cls. aVII-a. Câºtigãtorii la seniori au fost: Ion An -dronache, Andrei Gheorghe, Eugen Grigoreºi Constantin Iacob. Toþi concurenþii auprimit diplome de participare, iar învingã-torii premii, cupe ºi medalii oferite de insti-tuþia noastrã ºi Centrul Europe Direct. Înplus ocupanþii primelor locuri la juniori auprimit cadouri ºi din partea domnului EugenGrigore. Premierea a avut loc pe data de 25octombrie la statuia din centrul oraºului.

GRUPAJ INFORMAŢIONAL8 LET'S DO IT, MIZIL!

GRUPAJ INFORMAŢIONAL

8 Zâmbeºte România!Pe 16 octombrie, la Centrul Cultural

"Adrian Pãunescu", s-a derulat programulCampaniei Naþionale "Zâmbeºte România!"iniþiat, organizat ºi susþinut de una din cele maimari companii ale industriei farmaceutice dinlume - GSK Consumer Healthcare. În colaborarecu Biblioteca Orãºeneascã ºi Centrul deInformare Europe Direct Mizil (care a dãruit ºi mici cadouri copiilor prezenþi), doamnadoctor stomatolog Oana Maria Viºan le-a povestit elevilor prezenþi despre cei trei paºiesenþiali pentru o mai bunã igienã oralã, ca mijloc principal de prevenþie al problemelordentare: periajul dinþilor de douã, maximum trei ori pe zi; vizita la dentist în mod regulat,precum ºi o dietã sãnãtoasã ºi echilibratã, care sã includã multe fructe ºi legume. Demenþionat este faptul cã sunt oferite consultaþii gratuite în cabinete stomatologice dinîntreaga þarã, uºor de rezervat prin intermediul site-ului www.zambesteromania.ro. În plus,în acest an, o parte din cabinetele stomatologice din campanie vor oferi ºi detartraje gratu-ite. Domnul Adrian Petricã, reprezentant al companiei, a împãrþit copiilor un orar al peri-ajului dinþiºorilor ºi alte materiale informative vizavi de igiena oralã.

Grupaj realizat de Gabriela NEGOIÞÃ

Page 7: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþii ... alintãm datoritã

Pagina 7 Nr. 115 / octombrie 2014

ÎN SLUJBA TA, OMULE!

Zona Persoana responsabilã Telefoane

Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45,M. Bravu - de la intrare din-spre Buzãu pânã la inters. cu

str. Eroilor (pod)

Constantin Elisei 0244 250 008 int 30

Eroilor, Soarelui, GhicaVodã, Mircea Vodã

Simona Petrescu 0244 250 020

Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 0244 250 008 int 33

ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 0244 250 008 int 34

Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897N. Bãlcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 0244 252 722

I.L.Caragiale, A. Iancu, AlbaIulia

MirelaParaschivescu

0244 250 008 int 26

24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 int 40

Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897B-dul Gãrii, Spicului,

RecolteiIonel Dumitru 0244 250 008

int 29Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008

int 401 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020

Mr. Ivanovici, G-ralPraporgescu

Elena Mãrãcine 0244 250 008int 29

M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae,

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 0244 253 309

Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 0244 250 020

Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 0244 250 008int 34

N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 0244 250 008int 16

Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 0244 250 132

Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela Toader 0244 250 0080244 252 722

M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 int 16

Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-

tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 0244 250 008int 21

Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 0080244 252722

Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020

Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 0244 250 062

Griviþei, Bucegi,Fnd.Lalelelor

Aleea Crizantemelor

Victoria Panait 0244 250 008int 25

M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 0244 250 020

Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sãgestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu -ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do -rinþã ºi implicare.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumitfuncþio nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de -plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis-tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro -blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi-caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula -ritate acasã.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 –Mizil sau la adresa de e-mail [email protected]

Emil PROªCANVã anunþãm cã pentru cei care locu iesc la bloc, publicaþia

"POªTALIONUL" va fi distribuitã asociaþiilor de proprietari.Administratorii asociaþiilor se vor ocupa ca acesta sã fie dis-

tribuit în fiecare locuinþã.

Tabelul cu salariaþii primãriei care TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE!

Primar etajul II interior 51 tel. 250.027

Audienþe - luni: 10.00-14.00

Viceprimar etajul II interior 15 Audienþe

- marþi: 10.00-14.00

Secretar etajul IIinterior 14 tel. 250.101

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

Dir. executiv etajul I interior 33 tel. 251.649

Audienþe - joi: 10.00 - 12.00

PROGRAM DE LUCRUCU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30;13.00 - 16.30

Vineri: 08.00 - 16.30

Au fost concetãþenii noºtri...

Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în carea simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbetºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor ano timpuri, sãr-bãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.

Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co -paci, de flori, de ape, de di mineþi, de ceilalþi oa meni! Vine o zi când rã mâ nem doar cuaminti rile despre zâmbetul ºi sufletul lor!

Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã tri mitem spre ei un gând derecunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!

Despre oameni ºi viaþã...

Cunoscuþi, prie te ni sau rude care vor sã tri mitã gânduri, aprecieri sau frânturi dinpovestea vieþii celor dispãruþi ºi înde pli nesc condiþiile de pu bli care, o fa cem cu plã ce re!

Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!

Cioarec Gheorghe (1928)Vãdan Constantin (1949)

Tãnase Ion (1944)Utea Gheorghe (1932)

Alexe Ion (1935)Mãrãcine Ion (1922)

Muja Dumitru (1945)Trandafir Rãducanu

(1944)Badea Iulian (1935)

Dumitru Vasile (1969)Costache Matilda (1935)

Mîndreanu Gheorghe(1969)

Gheorghe Marin (1928)

Echipa localã Rapid Mizil,revelaþia seriei dupã disputareameciurilor din etapa a IX-a, devinelider având 20 de puncte la fel caocupanta locului secund, GloriaPlopu.

Jucând cu dãruire atât îndeplasare, cât ºi pe teren proriu (dinpãcate cu prea puþini spectatori),fotbaliºtii mizileni au prins încre -dere în forþele proprii ºi au oferit unjoc bun, un fotbal de calitate.

Rezultate tehnice:Sportul Valea Cucului -

Rapid Mizil 2-2;Petrolul 95 Ploieºti -

Rapid Mizil 4-2;Rapid Mizil - Progresul Boldeºti

Gradiºte 0-1;Unirea Petroul Râfov -

Rapid Mizil 0-6,Rapid Mizil - Oþelul Larisa 5-4;Gloria Plopu - Rapid Mizil 1-3.

Clasamentul la zi: Rapid Mizil - 9 6 2 1 37-13

20; Gloria Plopu - 9 6 2 1 26-1020; Petrolul 95 Ploieºti - 8 6 0 2

32-14 18.În Cupa României, echipa

noastrã a învins în prima fazã acompetiþiei pe Podgoria Vadu-Sãpatcu scorul de 4-3, dar a pãrãsit com-

petiþia fiind învinsã în etapa a doua,în prelungiri cu scorul de 2-1 decãtre Viitorul Ciorani care activeazãîn Super Liga B.

Lotul echipei: Ene C.,Afiliu M., Avramescu, Lambã, EneN., Sandu Andrei, Lazãr A., ªtefuc,Iacob, Filimon, Stoica, Costache,Ene Florin, Stan, ªogârdea,Mãrgean ºi Daniel Marin. AntrenorGabriel Cozma.

Un ultim scor primitînainte de a intra publicaþia întipografie:Rapid Mizil - AS BraziPopeºti 7-0.

Eugen GRIGORE

F TBAL LIGA B PRAHOVA SERIA ESTRAPID MIZIL - LIDER AL SERIEI!

-Vând apartament zona A,66mp., et. III, 3 camere, 2 bãi, gaze, ter-mopane, izolat termic. Relaþii lanumãrul: 0765 430 001.

-Vând apartament la parter înstare impecabilã, pe str. Cuza Vodã.Informaþii suplimentare la numãrul:0765 430 001.

-Vând þiglã 1500 de bucãþi,parchet, rochie de mireasã. Relaþiisuplimentare la 0727 865 254.

-Vând casã (douã clãdiri) înMizil - poziþie centralã, 500mp, accesla douã strãzi. Informaþii la numãrul:0244 251 053.

-Vând casã la ºosea în Fulgade Sus - 2000mp. Casa are trei camere,bucãtãrie ºi baie. Relaþii suplimentarela telefonul: 0720 086 844.

-Vând casã în Tohani (7km

de Mizil), situatã pe ºoseaua principalã,preþ 60 000 euro. Casa este P+M (izo-latã) compusã din 2 dormitoare, living,baie, bucãtãrie ºi dining room la parter,iar mansarda are 2 camere, balcon ºipod (mansarda neterminatã). Beciul areo suprafaþã de 6/8mp iar încãlzirea seface cu centralã pe lemne. Suprafaþatotalã a terenului este de 1000 mp dincare amprentã casã 72mp ºi vie 300mp. Relaþii la telefonul: 0732 731 194.

-Vând apartament pe str. I.L.Caragiale, nr. 46, et. I, 3 camere deco-mandate, îmbunãtãþiri. Relaþii la tele-fonul: 0724 947 133.

-Vând foarte ieftin aparta-ment cu 3 camere. Relaþii la numãrul:0732 367 549.

-Vând urgent apartament cu2 camere, et. III, preþ negociabil. Relaþii

la numãrul: 0722 634 924.-Vând apartament (cu

îmbunãtãþiri, deasupra restaurantuluiCentral), douã camere, preþ 40 000euro. Informaþii suplimentare lanumãrul: 0732 731 194.

-Vând casã în comunaFîntînele, suprafaþã construitã 120metri pãtraþi, teren 1600 metri pãtraþi,preþ negociabil. Relaþii la numãrul:0721 331 238.

-Vând casã pe str.M.Basarab. Informaþii suplimentare lanumãrul: 0724 030 116.

-Vând apartament (bl.45,sc.A) decomandat, cu trei camere,suprafaþã 56 metri pãtraþi + garaj.Apartamentul are urmãtoarele îmbu -nãtãþiri: reabilitat termic, gaze, gresie,faianþã, parchet, termopane, centralãtermicã. Preþul este de 32 000 euro -negociabil iar relaþii suplimentareputeþi obþine la numãrul: 0761 691 814.

MICA PUBLICITATE

Dupã succesul în registratîn anul 2013, Lidl orga-nizeazã, pentru al doilea anconsecutiv, cea mai amplãcampanie de educaþierutierã în colaborare PolitiaRutierã Ro mânã - "Verdela educatie pentru circu-

laţie". Astfel, pe 20 septembrie,

între orele 10.00 ºi 12.00, în par-carea Lidl au avut loc discuþii inter-active de circulaþie rutierã întrelucrãtorii Poliþiei Rutiere Mizil ºielevi ai ªcolii Gim naziale Nr.1, subcoordonarea domnului subcomisar

de poliþie - Adrian Þurcaº. Deasemenea, au fost prezentate pliantecu indicatoare pe care copiii le întâl-nesc în fiecare zi în timpuldeplasãrii de acasã la ºcoalã ºiinvers, au fost distribuite orare ºco-lare, flyere, brãþãri ºi 180 de sucuri.

8 Cea mai amplă campanie de educaţie rutieră -

"VERDE LA EDUCAŢIE PENTRU CIRCULAŢIE"

8 Pe 21 septembrie, enoriaºi ai Bisericii "Sf. Ioan Botezãtorul" - preot Romicã Ardeleanu -au participat la sfinþirea capelei "Sf. Ciprian". Slujba a fost oficiatã de Arhimandritul VenianianGoreanu - consilier patriarhal, pãrintele protoiereu Valentin Cazan, alãturi de preoþii mizileni.ŞT

IRI

ŞTI

RI

ŞTI

RI

Page 8: GRATUIT pppOStalonulOStal - primaria-mizil.ro 115.pdf · toate culorile lumii moartea, desãvârºind, cu fast ºi demni-tate, tabloul clasic al tristeþii ... alintãm datoritã

Pagina 8Nr. 115 / octombrie 2014

Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte comenzi ºilivreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale (instituþiilor) sau la domicilii,

închiriazã sala pentru diverse evenimente (agape,nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: 25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane =

400 lei; 50-70 persoane = 500 lei ºi preparã masa pentru aceste evenimente!

Pentrurezervãri sau alte informaþii: Tel. 0244-250027/25008

int. 35 - Cantina.

Vi s-a făcut foame? Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"?

Nimic mai simplu! VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI

S.C. MERENDA PRIM S.R.L.

vã oferã aceastã oportunitate, zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul

Primãriei

Pre

turi

pen

tru

toat

e bu

zuna

rele

!

"Eºti curios sã ºtii ce sen-zaþii stranii am când mã aflu sus-pendatã în nemãrginire, între cer ºipãmânt? Ar trebui o atentã ºimeticuloasã notaþie psihologicã,care sã înregistreze, clipã cu clipã,zbuciumul ºi frãmântarea meaintimã. Cu douã zile înainte, suntprada unei stãri de spirit particu-lare. Nu se poate descrie. Se simte.În sfârºit, am ajuns pe stadion.Mecanicii mi-aduc paraºuta.Trebuie s-o aranjez. Îmi tremurãtot corpul, dar mâna lucreazãcalmã, liniºtitã, cu preciziematematicã, cu calcul ºtiinþific.Când m-am urcat în avion ºi cândse îndepãrteazã de pãmânt, amnervi. Sâcâitori, enervanþi. Avionulface câteva viraje. Cãutãm loculprielnic pentru sãriturã. Ei bine, seîntâmplã atunci un fenomen sur-prinzãtor, a cãrui tainã n-am reuºitîncã s-o descifrez. Nervii îngheaþã.Nerãbdarea se risipeºte. Stareaaceea particularã se pierde înînãlþimi… Intervine calmul.Lucrez cu atâta tact ºi cu atâtasânge rece, încât, mai târziu, înceasurile mele de insomnie ºi demeditaþie, mã minunez singurã.Dar, iatã, am ieºit din cabinaavionului. Cu o mânã crispatã,cuprind bara rece, mã uit în jos,privesc terenul, privesc altimetrul,fac o rugãciune mutã… ºi-mi daudrumul. Din momentul în care mã

arunc ºi pânã când se deschideparaºuta, trec prin cele maigrozave chinuri. Mã întreb înfri -guratã: Se deschide ori nu sedeschide? Douã alternative: moar -tea sau viaþa. Secundele mi se parceasuri. Inima îmi stã în loc. Însfârºit, simt o scuturãturã puter-nicã. Paraºuta s-a deschis! Nu-þipoþi închipui, câtã dragoste porþi înaceste momente pânzei aerienecare te-a salvat! Mã uit în jos, mãuit în toate pãrþile. Se aud: mur-murul mulþimii, aplauzele, muzi-ca. La 100 de metri deasuprapãmântului, trec prin al doileazbucium. Simt cã vin prea repede.S-ar putea sã cad zdrobitã înþãrânã. Nu mi-e teamã de moarte,m-ar durea o invaliditate, dar m-archinui mai greu insuccesul…"

Aceste cuvinte nu mai aunevoie de alte comentarii, suntcuvintele rostite de eroina desprecare vreau sã vorbesc în acest arti-col. Smaranda Brãescu, un numecu o încãrcãturã deosebitã.Nãscutã la 21 mai 1897, în satulHãnþeºti, comuna Buciumeni dinjudeþul Galaþi, Smaranda Brãescua fost prima femeie paraºutist ºiprima femeie pilot din România,care în anul 1931 a doborât recor-dul naþional atât la femei, cât ºi labãrbaþi, precum ºi recordul femi-nin la nivel mondial (salt de la6000 m, fãrã mascã de oxigen), iar

numai cu un an mai târziu, în1932, a reuºit ºi doborârea recor-dului mondial la bãrbaþi (salt de la7400 m). Anii copilãriei îi petreceîn satul natal, iar între anii 1904 ºi1909 urmeazã ºcoala primarã dinsatul Vizureºti, un sat vecin, înHãnþeºti nefiind ºcoalã. În 1911pleacã la Bârlad, unde se înscrie laªcoala profesionalã de fete.Stãpânitã de o dorinþã ºi de odârzenie nestãvilite, "regina înãl -þimilor", sau "regina aerului", aºacum a fost alintatã, are la vârsta de15 ani primul contact cu aviaþia,de care se îndrãgosteºte iremedia-bil, în timpul unei demonstraþii dezbor efectuate de aviatorul Gheor -ghe Negrescu.

Din cauza condiþiilormateriale dificile ale familiei, a fosttrimisã la Bucureºti, unde a locuit lainternatul azilului "Elena Doamna"ºi a studiat la ªcoala Normalã"Principesa Elisabeta". Urmeazãapoi cursurile Aca de miei de Belle-Arte din Bucureºti (1924-1929). Întimpul rãzboiului, s-a întors încomuna natalã, ca învãþãtoare. Învara anului 1928, la invitaþiainginerului german Hei necke, a ple-cat la Berlin pentru a urma cursuride paraºutism. Aici a executatprimul sãu salt, simþindu-se, dupãcum ea însãºi a afirmat, "ca un copilcãruia i-a reuºit o ºtrengãrie". Înþarã, a executat peste zece salturi

cu paraºuta în urmãtorii doi ani, cumari peripeþii. La Braºov, motorulavionului s-a oprit în momentuldecolãrii, la Brãila a cãzut înDunãre, la Cluj-Napoca ºi SatuMare a aterizat în copaci.

În 1929 ºi 1930 suferãdouã accidente, în urma cãrora astat vreme de ºase luni în spital.Odatã restabilitã, începe, cu auto -rizarea Co man damentului Su -perior al Avia þiei, o pregãtireasiduã, cu ajutorul InspectoratuluiGeneral al Ae ronauticii, pen trudo bo rârea re cor du lui eu ro pe an ºimondial la sãritura cu para ºu ta. Astfel, prin eforturi susþi nute ºidupã lungi pre gã tiri, în ziua de 2oc tom brie 1931 stabi leºte un nourecord na þio nal atât la femei, cât ºila bãrbaþi, pre cum ºi re cordul fem-inin la nivel mondial, cu un salt dela 6000 m, depãºind recordulamerican de 5384 m. Pentruaceastã reuºitã, a fost decoratã cu"Crucea de Aur a ordinuluiVirtutea Aeronauticã". Nu seopreºte aici, ºi, la numai un an dela aceastã realizare, în 1932,reuºeºte doborârea recorduluimondial la bãrbaþi de 7233 m, cuun salt de la 7400 m.

Proprietarã a douã avi -oane, un biplan de tip Pevuez ºi unbimotor de tip Milles Hawk,Smaranda Brãescu a înregistrat ºialte recorduri, printre care primul

record de traversare a MãriiMediterane - în 6 ore ºi 10 minute-, strãbãtând distanþa de 1100 km,între Roma ºi Tripoli. A fost unadin puþinii instructori de para -ºutiºti militari. A activat ca in -structor la Batalionul 1 de pa -raºutiºti de la Bãneasa. În timpulrãzboiului a fost activã ca pilot încelebra "Escadrilã Albã" de a -vioane sanitare pe frontul de Rã -sãrit, fiind decoratã cu crucea"Regina Maria". A fost condam -natã la închisoare de cãtre comu-niºti, dar a reuºit sã se ascundã ºinu a mai fost gãsitã niciodatã.

Potrivit unor cercetãri,neconfirmate încã, a decedat pedata de 2 februarie 1948, fiindîngropatã în Cimi tirul Central dinCluj, sub numele deMaria Popescu.

Prof. Carmen MINCULESCU

SMARANDA BRĂESCU, "REGINA AERULUI""Adevãrat e cã acei ce se coboarã, se înalþã!"

Aceºtia sunt:Motorcea Constanþa - 4 000 lei;SC. Galdum - 4 000 lei; Ana ºiCornel SRL - 3 000 lei; IF CiureaAdriana - 3 000 lei; SC TiþaCompany - 3 000 lei; IF CiureaAdriana - 2 000 lei, SC Body Elen- 1 000 lei; SC H.R. - 500 lei; SCCasystech - 500 lei; SC Cãminul -500 lei; SC Sorimon - 500 lei;PFA Bãncilã Ion - 500 lei; TGO

Invest - 500 lei; SC Dionisos - 500lei; Lican Nicoleta - 500 lei; SCMaty Sori Costi - 500 lei; TexitalSRL - 500 lei; SC Unirea Mizil -400 lei; SC Pucheni Prod - 300lei; SC Diazepo Impex - 200 lei;SC Aurora - 200 lei; Ora 25 - 200lei; PFA Neagu Constantin - 150lei; SC Valcristal, PFA Gheor gheCornelia, IF Nae Nicuºor, IF NaeDan, IF Dumitru Gheorghe, PFA

Ca targiu Gheorghe, PFA RãducanGheorghe, PFA Du man Spe ranþa,PF Turcan Ni colae, CiulinCendan, Duman Albert, CãlinArgentina, PF Ma ria Vilson, PFAGogu Adam, SC Danioli,Gheorghe Constantin, GãmanElisabeta - fiecare câte 100 lei; PFMarinici Gheorghe, PF CiulinClaudia, Costache Maria, PFCostache Olga, Cãlin Robert, PF

Magearu Didina, PF Lupu Vasile,PF Turcitu Didina, PF IlieGheorghe, PF Duman Costel,PFA Dumanisu, AF NeaguRobert, PF Duman Hari, IFBivolaru Romulus, IF LupuCristian, SC Calior Com, StroieSilviu, Roºu Petruþa, IF NicaGheorghe, Cantaragiu Ianuº,Dumitru Vasile, Mihai Floren tina,SC Pacsirta, IF Badea Marius,

PFA Mustãciosu Petre, TiplesPetre, IF Sabo, IF Sabo Ianos,ªchiopu Gheorghe, Flo rescuVica, Prancea Ion, StroieGheorghe, Stroie Doru, Gheor gheGheorghe, Kulcsar Kal man,Varga Ion, Papara Ale xandru, SCDazo Serv - fiecare câte 50 lei ºiCornel Dinicu (pentru cazareainvitatilor)

Cite

ºte

ºi:

publi

caþie

luna

rã de

info

rmaþi

e, ati

tudine

ºi e

duca

þieM

IZIL

UL

MIZ

ILU

LM

IZIL

UL

Mulţumim şi salutăm gestul celor care au contribuit prinsponsorizări la susţinerea Serbărilor Toamnei mizilene!

CÃTRE CONSILIUL LOCAL ªI PRIMÃRIA ORAªULUI MIZILÎn atenþia d-lui Emil Proºcan

Ca urmare a invitaþiei de participare la evenimentul Serbãrile Toamnei, ce se va desfãºura în perioada 03 - 05.10.2014, dorim sã vã mulþumim pentru cã încele trei zile de desfãºurare oferiþi oraºului Mizil o imagine unicã, o imagine caldã, o imagine care rãmâne în mintea participanþilor pânã în urmãtorul an.

În fiecare an, reuºiþi sã înfrumuseþaþi acest eveniment cu fiecare activitate culturalã, cu fiecare invitat, cu fiecare program desfãºurat.Indiferent de problemele cotidiene care existã în acest oraº, dumneavoastrã reuºiþi, an de an, sã îl organizaþi pentru noi. Acest eveniment a devenit tradiþie

ºi dorim sã vã felicitãm pentru aceastã acþiune ºi sã vã anunþãm cã vom fi alãturi de dumneavoastrã ºi de aceastã datã, cu mare drag.02.10.2014

Cu stimã, SC ANA& CORNEL SRL