gratuit tÃvÃlugul electoral - primaria-mizil.ro mai 2012.pdf · trece acesta începe sã prindã...

“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin

Publicaþie lunarã a Primãriei ºi Consiliului Local Mizil

Fondator

Emil

PROSCAN

Parcul Industrial - pe cât de dorit, pe-atât de real!

Lucrãrile la Parcul Indus-trial Mizil continuã, iar pe zi cetrece acesta începe sã prindãcontur! Dupã cum v-amprezentat ºi în altenumere ale publicaþieiPOªTALIONUL,aceastã investiþieva determinacrearea de noilocuri demuncã...

Pe 24 mai, creºtinii ordodocºidin toatã lumea sãrbãtoresc ÎnãlþareaDomnului, una dintre cele 12 marisãrbãtori împãrãteºti. În aceastãzi prãznuim momentul încare, în prezenþa apostolilor,Hristos s-a înãlþat la cer depe Muntele Mãslinilor,la 40 de zile de laÎnviere. Pentru ro-mâni, aceastã zimai are...

Sâmbãtã 12 mai, orele 08.00, laCentrul Cultural „Adrian Pãunescu“ aavut loc ediþia a V-a a FestivaluluiConcurs „Hai cu noi prinEuropa” , festival organizat deªcoala „Sf. Maria” în cola-borare cu Centrul EuropeDirect ºi Primãria Mizil.Alãturi de copiii ºco-lilor din oraº (ºc.„Sf. Maria”; ºc.„Sf. Nicolae”...

Ziua Copilului a fost menþionatã primadatã la Geneva, la Conferinþa Mondialãpentru Protejarea ºi Bunãstarea Co-piilor, în august 1925, la care 54 dereprezentanþi din diferite þãri, auadoptat Declaraþia pentru Pro-tecþia Copilului. Data zilei copilului vari-azã foarte mult întreþãri, însã aproximativ30 de state sãrbã-toresc pe 1 iunieZiua Copilului.

Pagina 3

Pagina 8

Pagina 7

Pagina 6

24 MAI: ÎNÃLÞAREADOMNULUI – ZIUA

EROILOR

FESTIVALUL CONCURS „HAI CU NOI PRIN

EUROPA”

1 IUNIE – ZIUACOPILULUI

Vor fi din nou alegeri!Tarabele aºteptãrilor deºarte vor

fi din nou înþesate cu promisiuni! Multe,foarte multe promisiuni vor fi! Colorate,cu sclipici, din carton, hârtie, ori plastic!Unele vor avea dunguliþe, cerculeþe, bas-tonaºe, altele vor fi cu cheiþã, baterii ºitelecomandã! Cârcotaºii spun cã suntfãcute pe vapor, departe de lume, pentrua nu fi influenþate de vreo lacrimã orisuspin. Alþii motiveazã alegerea con-fecþionãrii lor în neantul albastru almãrilor ºi oceanelor, datoritã valurilor ºipentru a nu plãti taxe! Important e cãsunt foarte ieftine! De aceea sunt deunicã folosinþã! Cu toate astea, rolul lore foarte important!

În aceste zile OAMENII trebuiesã devinã copii ºi sã întindã mâna, atraºide mirajul cromaticii, sã fie plimbaþiprin labirint ºi sã creadã cã vor pãºi încurând dincolo de ferestrele desenate!Zâmbete ºi zurgãlãi de tot felul îi vorîndemna sã creadã! Pânã în ziua aceea,când vor trebui sã-ºi adune de prinbuzunarele ciuruite bruma de speranþã ºisã o dea! ªi totul se va termina atunci, înziua aceea! Speranþele lor vor fi apoipuse în saci ºi vor deveni niºte cifre!Dimineaþa, promisiunile de pânã atunci

vor fi rãstignite peste tot! Coºurile de gunoi ºi ghenele se

vor umple cu ele! Ca dupã un revelioncând totul devine amorþire! Þiganii ºitoþi cei defavorizaþi vor scotoci prin ele,cãutând ceva de trebuinþã! Vântul le vaîmprãºtia pe strãzi, pe câmpuri, pe subpoduri! Peste tot vor fi! Pe strãzi vorveni, într-un târziu, mãturãtorii! Pe câm-puri vor veni copiii sã le adune. Li se vorda mãnuºi ºi mãºti pentru gurã.

Li se va explica cã sunt nocive,periculoase ºi cã pot produce suferinþe.Unii vor avea senzaþii de vomã! Dar vorrezista ºi vor curãþa câmpurile! Sã fieiarãºi ca înainte!

Este primãvarã ºi vor fi din noualegeri!

Aidoma unui animal sãlbaticscãpat de sub controlul copacilor cuumbrã comunã, tãvãlugul electoral, hãi-tuit de dorinþa unei lumi fantastice, seaciuieºte zvârcolit pe strãzile mereunepotrivite ale cetãþii.

OAMENII, mimând mirareacântatului de cocoº, privesc prin feres-trele fãrã geamuri, la valurile mãrii dedincolo de ei, încercând sã dibuie zoriidimineþii.

Este primãvarã!Copacii au frunze ºi mulþime de

flori în jur! Sunt semne cã viaþa îºi vedede treabã!

Copiii desculþi joacã ºotron înalbia râului secat de dorinþele albastredin marea aºteptare!

O bãtrânã priveºte în zareaporþii întredeschise, aºteptându-ºi copiiide mult plecaþi, ori mãcar un semn, oriun vecin care sã o întrebe: „Ce mai faci,mamaie?”

În pieþe aceleaºi expoziþii sfidã-toare cu fructe ºi legume cu etichete dinmai toate þãrile lumii! Pãmântul e rãsco-lit de mâini negricioase în cãutare de fierruginit, rãmãºiþe de amintiri a ceea ceam fost.

La bancomatul amintirilor,

aºteaptã ordonat ºi cuminte un ºir indi-an!

Mâinile tãvãlugului, uitândzâmbetul mângâierii, cu paºi uriaºi depumni ºi sãgeþi, iºi croiesc cãrare sprepiscurile de mucava ale vâscoaselordorinþi trâmbiþate. Cuvintele se vorîngreuna ºi se vor rostogoli ca niºtebolovani scãpaþi de sub control.

Tãvãlugul se luptã cu liniºteacetãþii, evitând milimetric virginitateaaºteptãrii. Se fac eforturi uriaºe pentru adirija paºii oamenilor!

Un nor uriaº încleºteazã milos,suav ºi blajin, þipãtul benign al in-finitelor curcubee.

În ziua unei nopþii, OAMENIIîºi iau cu ei ferestrele fãrã geamuri ºicoboarã în praful tãvãlugit al cetãþii.Sunt aruncate în luptã proviziile de spe-ranþe.

Tãvãlugul se nãpusteºte în fe-restrele fãrã geamuri! OAMENII, im-provizând zâmbetul etern al nemuririi,pãºesc încet-încet, pe valurile mãrii dedincolo de ei, încercând sã dibuie zoriidimineþii.

Ca o dulce furtunã, ca un globuriaº al unui pom iertat de iarnã, se vapreface în mii de bucãþi, amestecându-secu cioburile din ferestrele fãrã geamuri.Visul sãu de a tãvãlugi printre oameni,printre dorinþele ºi nãzuinþele lor, vaagoniza în cele din urmã, înghiþindu-ºipropria salivã a þipetelor deºarte.

Zâmbetul din mâinile oamenilorva cãlca praful tãvãlugit al cetãþii.

Va fi liniºte!Va fi din nou liniºte!Copiii desculþi vor juca ºotron

în albia râului albastru, împrovizândnemurirea.

OAMENII COPII, ca în fiecaredimineaþã, privesc prin ferestrele fãrãgeamuri la valurile mãrii de dincolo deei, încercând sã dibuie zorii dimineþii!

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

Anul IX /Nr. 92 / mai 2012 GRATUIT www.primaria-mizil.ro

TÃVÃLUGUL ELECTORAL

SSiittuuaaþþiiaa ddeetteerriioorrããrriiii ssttrrããzziilloorr ddeeccããttrree rreepprreezzeennttaannþþiiii ssoocciieettããþþiiii llooccaallee ddeeggaazzee ssee ppaarree ccãã nnuu ssee mmaaii tteerrmmiinnãã!!IInnvveessttiiþþiiaa ffããccuuttãã ppeennttrruu aassffaallttaarreeaa ssttrrããzziilloorrîîººii ppiieerrddee mmuulltt ddiinn ccaalliittaattee oo ddaattãã ccuu aacceess-

ttee iinntteerrvveennþþiiii,, ppee ccaarree,, rreepprreezzeennttaannþþiiii aacceess-tteeii ssoocciieettããþþii ssuussþþiinn ccãã ttrreebbuuiiee ssãã llee ffaaccãã..

AAccuuzzeellee aadduussee llaa aaddrreessaa aaccttuuaalluu-lluuii eeddiill ssuunntt nneeffoonnddaattee,, ddeeooaarreeccee,, aattuunncciiccâânndd ss-aauu aadduuss ggaazzeellee îînn oorraaºº,, ((ppee ggrraabbãã!!))ss-aa ffoolloossiitt þþeeaavvãã „„llaa mmâânnaa aa ddoouuaa““,, ccaarreeaaccuumm cceeddeeaazzãã,, uurrmmâânndd cceeeeaa ccee vveeddeeþþii ººiidduummnneeaavvooaassttrrãã ccãã ssee îînnttââmmppllãã ccuu ssttrrããzziilleeaassffaallttaattee.. NNuu aarr ffii ffoosstt aassttaa pprroobblleemmaa cceeaammaaii mmaarree ddaaccãã,, îînn uurrmmaa aacceessttoorr iinntteerrvveennþþiiii,,zzoonneellee aaffeeccttaattee aarr ffoosstt aadduussee llaa ssttaaddiiuull lloorraanntteerriioorr,, aacceellaa ddee dduuppãã aassffaallttaarree,, lluuccrruuccaarree nnuu ssee pprreeaa îînnttââmmppllãã..

AAuu eexxiissttaatt nnuummeerrooaassee ddiissccuuþþiiii ccuuaacceeaassttãã ssoocciieettaattee ddiinn ppaarrtteeaa aaddmmiinniissttrraaþþiieeiillooccaallee,, ppeennttrruu aa ssee îînncceerrccaa ssãã ssee rreeffaaccãã aaººaa

ccuumm eessttee nnoorrmmaall,, zzoonneellee aaffeeccttaattee.. ÎÎnnccãã nnee îînnttrreebbããmm ccee ssee vvaa aalleeggee

ddee ttooaattãã aacceeaassttãã iinnvveessttiiþþiiee......Cristina COLÞ

DDiinn cciicclluull...... „„SSãã nnee bbaatteemm jjoocc ddee bbaanniiii ººii mmuunnccaaaallttoorraa““...... vvãã pprreezzeennttããmm::

Nr. 92 / mai 2012 Pagina 2

Problemele primãriei sunt pro-blemele dumneavoastrã ºi ale oraºului,

deci, trebuie sã vi le cunoaºtem pentru a vi le rezolva.

Vã reamintesc cã prin Dispoziþia deprimar nr 771/12.06.2009, modificatã ºi com-pletatã de Dispoziþia 1672/6.06.2011, fiecarestradã a fost repartizatã unui anumit funcþio-nar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sãse deplaseze în sectorul arondat, sã constatetoate problemele existente acolo ºi sã le aducãla cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie.

Publicaþia gratuitã a primãriei, POªTALIONUL, trebuie sã vã fie adusã

acasã de salariatul în a cãrui aron-

dare aveþi domiciliul.În cazul în care nu aþi fost

vizitat pânã acum sau problemele ridicate dedumneavoastrã au fost tratate cu superficiali-tate, vã rog sã mã contactaþi personal.

Telefonaþi-mi la 250 027, interior51, 250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi peadresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizilsau la adresa de e-mail

lleeoonniiddaaccoonnddeeeessccuu@@yyaahhoooo..ccoommEEmmiill PPRROOªªCCAANN,,

PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

Zona Persoana responsabilã Telefoane1. Calea Buzãului, Tohaneanca

Plutar Mareº, AnastasiuGh. Bratianu

Crãciunescu, N. Iorga, N. Stãnescu

Mihaela Dinu 250 020

2. Bacovia, Leonida Condeescu,Tase Dumitrescu, Paralela 45

M. Bravu - de la intrare dinspreBuzãu pânã la inters. cu

str.Eroilor (pod)

Constantin Elisei 250 008 int 30

3. Eroilor, Soarelui, Ghica Vodã,Mircea Vodã

Simona Petrescu 250 020

4. Decebal, Nuferilor,Democraþiei, Victoriei

Aniºoara Doleanu 250 008 int 33

5. ªtefan Cel Mare, 13Decembrie

Petre Elena 250 008 int 34

6. Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 250 8977. 13 Septembrie, Cuza Vodã Monica Tricã 250 0208. N. Balcescu - de la pod pânã la

B-dul Unirii (case + blocuri)M. Bravu de la pod pânã la B-

dul Unirii (fãrã bl. 112)

Gabriela Negoiþã 252 722

9. I.L.Caragiale, Avram Iancu,Alba Iulia

Mirela Paraschivescu 250 008 int 26

10. 24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 250 008 int 4011. Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 250 89712. B-dul Gãrii, Spicului, Recoltei Ionel Dumitru 250 008 int 2913. Valea Jiului Aniºoara Enache 250 008 int 4014. 1 Mai Loredana Tãnase 250 02015. G.Ranetti Georgiana Tãnase 253 30916. Mr. Ivanovici, G-ral

PraporgescuElena Mãrãcine 250 008 int 29

17. M.Basarab, Spitalului, SpiruHaret, Albinei

Ana Gicã 250 020

18. N. Bãlcescu de la intersectiacu B-dul Unirii pânã la inters.

cu str. Er. R. Nicolae,Eminescu, Ardealului,Bucovinei, Vasile Lupu

Cecilia Frusinoiu 250 008 int 28

19. M. Bravu de la inters. cu B-dul Unirii (inclusiv bl. 112)pânã la str. Er. R. Nicolae

Sos. Vadu Sãpat

Mirela Bonciog 253 309

20. Er. R. Nicolae, Stadionului,Primãverii

Emilia Ionescu 250 020

21. Transilvaniei, Agricultori,Toamnei

Ionela Duþu 250 008 int 28

22. N. Bãlcescu de la intersectiacu Er. R. Nicolae pânã la UM

Mariana Plaiaºu 250 008 int 16

23. 22 decembrie, Þepes Vodã,Ioan Vodã

Maria Mastragociu 250 008 int 38

24. Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11,11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14)

Puica Sacuiu 250 132

25. Teilor casuþe + bl. 5, 5A, 6,6A, 7, 7A, 8, 8A

Daniela ToaderCristina Colþ

250 008 int 42

26. M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 250 008 int 1627. Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt.

Ionescu Gh, Cap. Pândaru D-tru, Nucilor

Madi Pãtraºcu 250 008 int 21

28. Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 250 008 int 2429. Carpati, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 250 06230. Gh. Doja, C.D. Gherea, Ec.

TeodoroiuBuciu Eustafie 250 008 int 29

31. Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 250 020

32. Bradului + cartier nou zonaBradului

Gheorghiþã Elisei 250 062

33. Griviþei, Bucegi, Fnd.LalelelorAleea Crizantemelor

Victoria Panait 250 008 int 25

34. M. Bravu - de la inters. cu str.Er. R. Nicolae + blocuri uzinã

Aurelia Dragomir 250 020

Tabelul cu salariaþii primãrieicare trebuie sã vã viziteze!

DDiissppoozziiþþiiaa ddee pprriimmaarr nnrr 777711//1122..0066..22000099,, mmooddiiffiiccaattãã ººii ccoommpplleettaattãã pprriinnDDiissppoozziiþþiiaa 11667722//66..0066..22001111

Cu doi ani în urmã, la Mizil eramare rumoare, se întâmpla ceva inedit– se turna o parte dintr-un film – „Visullui Adalbert”. Mai mult, se fãcea ºi cas-ting pentru figuraþie ºi surpriza ceamare era aceea cã atât regizorul GabrielAchim, cât ºi scenaristul Cosmin Ma-nolache erau mizileni.

Iatã cã dupã doi ani, GabrielAchim debuteazã cu filmul de lungmetraj, „Visul lui Adalbert” – o come-die neagrã, bazatã pe o întâmplarepetrecutã în realitate, într-o fabricã depe vremea comunismului. E 8 mai1986, ziua aniversãrii Partidului Co-munist, o zi celebratã cu mare pompã ºiipocrizie în toate fabricile din þarã. Pelângã toate conotaþiile politice, eveni-mentul are loc doar la douã sãptãmânide la explozia de la Cernobâl. Dar, maiimportant pentru români, acesta esteziua când Steaua Bucureºti câºtigãCupa Campionilor Europeni. În aceastãatmosferã festivã, Iulicã Ploscaru(Gabriel Spahiu), un subinginer respon-sabil cu protecþia muncii, încearcã sã-ºietaleze veleitãþile artistice, experimen-tând, pe nervii ºi resursele partidului,noi tehnici de filmare a materialelor deprotecþie a muncii.

Pe data de 18 mai, regizorulGabriel Achim, ne-a fãcut o surprizã

oferind filmul pentru vizionare mizile-nilor, fiind prezent împreunã cu echipasa de actori: Gabriel Spahiu, OzanaOancea, Anca Androne, Mircea Rusu,Alina Berzunteanu, Adrian Vancica,Paul Ipate ºi Mimi Brãnescu.

Filmul a rulat la Centrul Cul-tural „Adrian Pãunescu” ºi s-a bucuratde un real succes, la fel ca ºi în marileoraºe ale þãrii.

Regizorul, vizibil emoþionat, amulþumit Primãriei, Poliþiei ºi tuturorcelor care l-au ajutat pe parcursul fil-mãrilor.

În salã, am abordat doi dintremizilenii care au jucat în filmul luiGabriel ºi anume pe doamna BãdinMarinela ºi pe Berzan Mihail (7ani),ambii mãrturisindu-mi cã a fost oexperinþã plãcutã pe care ar repeta-o lanesfârºit, un joc frumos ºi inedit.

Înainte de începerea filmului,domnul primar Emil Proºcan, amenþionat cã este extraordinar faptul cãacest film s-a turnat ºi cu ajutorul oa-menilor din Mizil ºi cã regizorul Ga-briel Achim este un om cu care noimizilenii ne mândrim.

Avem ºi de ce: a fost recentpremiat cu o diplomã în regie de film,de cãtre Universitatea Naþionalã deTeatru ºi Film - Bucureºti, a scris, pro-

dus ºi regizat câteva scurt-metraje, care au fost pre-zentate ºi premiate la fes-tivaluri de film naþionaleºi internaþionale. Un faptnotabil este acela cã în anul2008, înfiinþeazã GreenFilm, una dintre cele maitinere case de producþie dinRomânia.

Nu ne rãmâne decât sã-iurãm succes în continuareºi filme cât mai bune!

„VISUL LUI ADALBERT“LA MIZIL

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ


CASA DE piatraNicolae Maradona Samoilã & Constantin EmanuelaMatei Octavian & Nevreaschi Florentina RamonaLincan Emanuel Filip & Stãnciulescu IzabelaLincan Marius & Constantin SoniaPerºinaru Viorel & Perºinaru Elena CristinaBejan Adrian & Ivanciu Alexandra EmiliaNae Sorin Dionotie & Bocioancã Georgiana AngelaSolomon Ion & Sava VioletaSandu Ionuþ & Cãlin Ana AndreeaNeagu Gabriel & Brotac Andreea Elena

Pentru a afla mai multe amãnuntedespre aceastã investiþie, am stat din noude vorbã cu doamna Fabioara Ionescu,director la Parcul Industrial Ploieºti, care aavut amabilitatea sã rãspundã la câtevaîntrebãri:

Reporter: Investiþia este începutãîn 2009 ºi de atunci oamenii tot aºteaptãfinalizarea ei. S-aau lansat fel ºi fel desupoziþii cu privire la tergiversarea, bachiar închiderea acesteia. Care este ade-vãrul?

Fabioara Ionescu: În primul rândaº dori sã lãmuresc faptul cã lucrãrile nuau încetat niciodatã! Întârzierea lor s-a da-torat atât formalitãþilor de introducere aterenului în intravilan, pentru a se puteaconstrui pe el, prin întocmirea planului ur-banistic zonal, urmând apoi acþiunea dedezmembrare a terenului ºi lotizarea aces-tuia, pentru ca firmele sã-ºi poatã ocupapartea de teren pentru care au optat în ve-derea închirierii, cât ºi sistemului actual delicitaþie pânã la adjudecarea unei lucrãri,activitate care poate dura chiar ºi trei luni.Pânã în prezent au avut loc trei astfel delicitaþii. Deja am înaintat o propunere ac-tualului guvern pentru a diminua aceastãperioadã de adjudecare a unei lucrãri! Unalt motiv a mai fost acela cã mediul eco-nomic ºi guvernamental de pânã acum nuau venit în sprijinul nostru, practic, nu amavut nicio susþinere de finanþare din parteafostelor guverne PDL Boc ºi Ungureanu,care nu au înþeles importanþa unei aseme-nea investiþii într-o zonã defavorizatã, aºacum este Mizilul, unde rata ºomajului de-pãºeºte 70%.

Reporter: În concluzie, care suntfactorii care au dus la întârzierea lucrãrilor

propriu-zzise de construcþie?F.I: Ca principali factori care au

dus la aceste întârzieri, dacã o luãm de laînceputul începutului, avem:

- întocmirea Planului UrbanisticZonal (PUZ) - activitate care a durat unan;

- dezmembrãrile loturilor de teren- cinci luni;

- cele trei termene de licitaþie careau avut loc pentru: introducerea gazelor,împrejmuire ºi lucrãrile de viabilizare -nouã luni;

De asemenea, trebuie luate înconsiderare ºi perioadele de timp necesareaprobãrii proiectelor. Fiecare proiect înparte necesitã aprobare în C.A (Consiliulde Administraþie), ceea ce iarãºi, a duratcâteva luni, deoarece, pentru o aprobare,am aºteptat chiar ºi o lunã. Concluzio-nând, vreau sã afirm cã în aceºti aproapetrei ani s-a cam bãtut pasul pe loc din cau-za acestor, hai sã le spunem, obstacole,aduse în calea realizãrii acestor proiectede cãtre guvernele menþionate mai sus.

Reporter: Cam la cât se cifreazãinvestiþiile operatorului “Ploieºti Industri-al Parc SA“ pânã în prezent?

F.I.: Pãi sã le luãm punctual.Lucrãrile de viabilizare (aducerea uti-litãþilor la baza lor de utilizare - introdu-cerea instalaþiei de gaze naturale) ne-aucostat, cu tot cu staþia de reglare ºi mã-surare, 450.000 lei; instalaþia de energieelectricã ne-a costat 1.000.000 lei; calea deacces (drum, canalizare, iluminat public,platforma de întoarcere, amenajarea bre-telelor de acces pentru DJ 102 K Vadu Sã-pat.) - la care anunþul este publicat înSEAP (Societatea pentru Excelenþã înAdministraþia Publicã) - au mai însemnat

încã 4.600.000 lei; împrejmuirea parcului– 300.000 lei. În momentul de faþã selucreazã la finalizarea lucrãrilor de intro-ducere a reþelei de energie electricã ºi areþelei de apã.

Reporter: La începutul acesteiinvestitii se anunþaserã parcã ºi niºteinvestitori chinezi, dar care în final nu aumai venit. Ce s-aa întâmplat cu ei? Esteadevãrat zvonul potrivit cãruia asiaticii arfi pus condiþia sã-ººi aducã proprii oameni?Sau a fost doar un zvon?

F.I: Au existat într-adevãr discuþiiºi întâlniri cu niºte investitori chinezi, cares-au arãtat încântaþi de colaborarea cu noi.Aceste discuþii nu s-au concretizat însã, iaracest lucru s-a datorat în mare mãsurã unuieveniment petrecut în anul 2010, cânderam încã în negocieri cu aceºtia. În acelan a avut loc Expoziþia Mondialã de laShanghai, eveniment foarte importantpentru China, dar la care nu a participatnicio oficialitate românã, ceea ce i-a deter-minat pe aceºtia sã se retragã, considerândcã nu le-a fost acordatã atenþia cuvenitã.Asta a fost din punctul de vedere al inves-titorilor chinezi. Ce mi-aþi spus dumnea-voastrã vizavi de acea pretinsã condiþiepusã de ei, vã asigur cã este doar un zvonnefondat.

Reporter: Ce investitori avempânã acum?

F.I: Cu toate condiþiile economicegrele ºi greutãþile întâmpinate, deocam-datã sunt doi investitori care au încheiatcontracte cu Parcul Industrial din Mizil,aceºtia fiind: Staþia de betoane, care estefuncþionalã ºi Fabrica de Termopane „SCAplast SRL“, care a concesionat 6 ha deteren ºi va începe în curând lucrãrile deridicare a noii fabrici.

Reporter: Ce condiþii trebuie sãîndeplineascã un potenþial investitor alParcului Industrial Mizil?

F.I.: Nu sunt neapãrat condiþii. El,investitorul, trebuie sã prezinte garanþii in-vestiþionale, care sã genereze un numãr câtmai mare de locuri de muncã. Deci, va-loarea investiþiei ce urmeazã a fi fãcutã,precum ºi numãrul de persoane pe care-lva angaja, sunt prioritare pentru noi înselecþia de oferte pe care o vom face!

Reporter: O ultimã întrebare. Dinceea ce mi-aaþi relatat observ, cu bucurie,cã existã serioase preocupãri în ceea cepriveºte realizarea acestei importante in-vestiþii. Cum vedeþi dumneavoastrã fi-nalizarea Parcului Industrial Mizil?

F.I.: În primul rând vreau sã vãasigur cã acesta se va finaliza, cel maiprobabil, la sfârºitul anului 2013 ºi cred cutãrie în acest lucru, deoarece actualulpreºedinte al Consiliului Judeþean ºi can-didat, Mircea Cosma, cunoaºte foarte binezonele defavorizate din Prahova ºi susþinecrearea de parcuri industriale, care au olegislaþie specificã ºi a cãror menire estede a dezvolta zona ºi de a crea noi locuride muncã, iar domnul primar Emil Proº-can este un om care doreºte ca oraºulMizil sã prospere ºi am convingerea cãprezenþa dânsului în Comitetul Regiunilorde la Bruxelles constituie o foarte bunãoportunitate în a aduce cât mai mulþi in-vestitori!

Reporter: Vã mulþumesc pentrutimpul acordat ºi pentru rãspunsurile care,sper eu, vor lãmuri cetãþenii cu privire laaceastã investitie mult aºteptatã.

Vã doresc, sau mai bine zis, sã nedorim succes!

PPARARCUL INDUSCUL INDUSTRIAL TRIAL - - pe cât de dorit, pe-atât de real!

LLuuccrrããrriillee llaa PPaarrccuull IInndduussttrriiaallMMiizziill ccoonnttiinnuuãã,, iiaarr ppee zzii ccee ttrreeccee aacceessttaaîînncceeppee ssãã pprriinnddãã ccoonnttuurr!! DDuuppãã ccuumm vv-aamm pprreezzeennttaatt ººii îînn aallttee nnuummeerree aallee ppuu-bblliiccaaþþiieeii PPOOªªTTAALLIIOONNUULL,, aacceeaassttãã iinn-vveessttiiþþiiee vvaa ddeetteerrmmiinnaa ccrreeaarreeaa ddee nnooii lloo-ccuurrii ddee mmuunnccãã ppeennttrruu mmiizziilleennii..SSttrrããdduuiinnþþaa ddoommnnuulluuii pprriimmaarr EEmmiill PPrrooºº-ccaann ppeennttrruu ccaa oorraaººuull nnoossttrruu ssãã bbee-nneeffiicciieezzee ddee aacceesstt PPaarrcc,, vvaa aavveeaa rreezzuullttaatteeppoozziittiivvee ººii ddaattoorriittãã sspprriijjiinnuulluuii ooffeerriitt ddeeddoommnnuull MMiirrcceeaa CCoossmmaa,, pprreeººeeddiinntteelleeCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann PPrraahhoovvaa,, cceell ccaarree aavvrruutt ccaa aacceesstt PPaarrcc ddee llaa MMiizziill ssãã ffiiee aaiiddoo-mmaa mmooddeelluulluuii PPaarrccuulluuii IInndduussttrriiaallPPllooiieeººttii,, cceell ccaarree aa rreeuuººiitt ccaa îînn 55 aannii ddee llaaîînnffiiiinnþþaarree ssãã ddeevviinnãã uunnuull ddiinnttrree cceellee mmaaiimmaarrii ººii mmaaii iimmppoorrttaannttee ppaarrccuurrii iinndduussttrrii-

aallee ddiinn RRoommâânniiaa ((aavvâânndd oo ssuupprraaffaaþþãã ddee116622,,66 hhaa îînn llooccaaþþiiaa ddee llaa PPllooiieeººttii -CCrrâânngguull lluuii BBoott)),, pprreeccuumm ººii uunnuull ffooaarrtteeaattrraaccttiivv,, rreeaalliizzâânndd ccuu ssuucccceess uunniiuunneeaatteerreennuurriilloorr ddee ttiipp BBrroowwnnffiieelldd ººiiGGrreeeennffiieelldd..

DDeeººii îînn oorraaºº ssuunntt ccoollppoorrttaatteennuummeerrooaassee aaccuuzzee ((eelleeccttoorraallee,, bbiinneeîînnþþee-lleess)) rreeffeerriittooaarree llaa ““ttããrrããggããnneeaallaa”” ddee ccaarreessee ddãã ddoovvaaddãã îînn rreeaalliizzaarreeaa aacceesstteeii mmaarrii ººiiiimmppoorrttaannttee iinnvveessttiiþþiiii,, ttrreebbuuiiee ssãã aaffiirrmmããmmccãã aacceeaassttaa nnuu aa ssttaaggnnaatt nniicciiooddaattãã,, bbaa ddiinnccoonnttrrãã,, lluuccrrããrriillee aauu ccoonnttiinnuuaatt,, rriittmmuull mmaaiilleenntt ffiiiinndd ddiiccttaatt ddooaarr ddee ffiinnaannþþããrriillee aavvuutteellaa ddiissppoozziiþþiiee..

PPaarrccuull IInndduussttrriiaall MMiizziill ccuupprriinnddeeoo ssuupprraaffaattaa ddee 3300 hhaa ººii eessttee ssiittuuaatt îînnppaarrtteeaa ddee nnoorrdd aa oorraaººuulluuii.. IInnvveessttiiþþiiaa aa

ffoosstt ddeemmaarraattãã îînn aannuull 22000099,, iiaarr îînnpprreezzeenntt ssee aaffllãã îînn ffaazzaa ddee ffiinnaalliizzaarree aaiinnttrroodduucceerriiii uuttiilliittããþþiilloorr.. SSuubb eeggiiddaa““PPllooiieeººttii IInndduussttrriiaall PPaarrcc SSAA““,, aaccuumm sseerreeaalliizzeeaazzãã aadduucceerreeaa rreeþþeelleelloorr eelleeccttrriiccee ººiiddee aappãã.. IImmeeddiiaatt dduuppãã ffiinnaalliizzaarreeaa aacceessttoorrlluuccrrããrrii,, ssee vvaa ttrreeccee llaa oorrggaanniizzaarreeaa pprroo-pprriiuu-zziissãã aa lluuccrrããrriilloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiee,, tteerr-mmeennuull ddee ffiinnaalliizzaarree ffiiiinndd ssffâârrººiittuull aannuulluuii22001133..

PPuutteemm aaffiirrmmaa nneeggrreeººiitt ccããiinnvveessttiiþþiiaa vvaa ffii uunn ssuucccceess,, iiaarr ccâânndd aaffiirrmmaacceesstt lluuccrruu mmãã bbaazzeezz ppee rreeaalluull iinntteerreessmmaanniiffeessttaatt ddee ppee aaccuumm ddee uunneellee ffiirrmmeemmuullttiiffuunnccþþiioonnaallee,, ffaapptt ccee rreepprreezziinnttãã ooggaarraannþþiiee aa ssuucccceessuulluuii ssccoonnttaatt!! EExxiissttããddeejjaa iinntteerreess ppeennttrruu MMiizziill ººii aassttaa îînnsseeaamm-nnãã ffooaarrttee mmuulltt!!

Cristina COLÞ

VVâânndd aappaarrttaammeenntt ccuu ddoouuããccaammeerree,, zzoonnaa cceennttrraallãã,, ccuu îîmmbbuunnããttããþþiirrii..PPrreeþþ nneeggoocciiaabbiill.. TTeelleeffoonn:: 00772299 112222 444411

VVâânndd 44000000 mmpp vviiee,, ffooaarrtteebbiinnee îînnttrreeþþiinnuuttãã,, 1166 rrâânndduurrii-1144 ffeeþþeeººppaalliieerr.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteellee-ffoonnuull:: 00772299 991122 777711..

VVâânndd ccaassãã îînn MMiizziill,, 55ccaammeerree,, 22 hhoolluurrii,, 770000 mmpp,, tteerreenn,, bboollttãã

ddee vviiþþãã,, ppoommii ffrruuccttiiffeerrii,, pprreeþþ nneeggoocciiaabbiill..TTeell:: 00773333 112211 118899

VVâânndd ccaassãã,, ssiittuuaattãã ppee ssttrr..DDeemmooccrraaþþiieeii,, 66 ccaammeerree,, aappãã,, ccaannaalliizzaarree,,ccuurreenntt eelleeccttrriicc.. PPrreeþþ nneeggoocciiaabbiill.. RReellaaþþiiiillaa tteell:: 00772244 992233 556633..

VVâânndd ccaassãã bbããttrrâânneeaassccãã,, 11000000mmpp,, ++ 22440000 mm vviiee nneeaallttooiittãã,, ccuu mmuullþþiippoommii ffrruuccttiiffeerrii,, ccoommuunnaa FFâânnttâânneellee.. PPrreeþþnneeggoocciiaabbiill.. TTeell.. 00776655 668811 001100

TERENURI

APARTAMENTE

CASE

Prin prezenta, vã informãm cãServiciului de Evidenþã a Populaþiei, în sãp-tãmâna premergãtoare alegerilor, va aveaurmãtorul program: 5 iunie - de la 08:00 laorele 18.00; 6 iunie - de la 08:00 la orele18.00; 7 iunie - de la 08:00 la orele 18.00; 8iunie - de la 08:00 la orele 16.00; 9 iunie - dela 08:00 la orele 16.00 ºi 10 iunie - de la08:00 la orele 21.00.


Pe data de 28.04 a.c., mizileni-lor li s-a oferit ºansa de a-ºi mãsura gra-tuit tensiunea arterialã ºi glicemia. Ame-najate în douã corturi ºi dispuse, unul încentrul oraºului, iar celãlalt în faþa far-maciei din piaþa oraºului, locurile pen-tru recoltarea analizelor au fost asaltate

de locuitorii Mizilului, ºi nu numai. Activitatea a fost iniþiatã de Or-

ganizaþia PSD Mizil, sprijinitã de dom-nul deputat Adrian Nãstase, de întreagaacþiune ocupându-se doamna Ana San-du, preºedintele organizaþiei de femei aPSD Mizil. Asistenþa medicalã a fostasiguratã de un colectiv de ºase asis-tente ºi un medic. Cetãþenii s-au decla-rat mulþumiþi de inþiativa organizaþiei.

Regele sporturilor, fotbalul, areunit pe stadionul din Mizil, optechipe (5+1), în cadrul Cupei T.S.D:Ciorani, Fulga, Fântânele, Râfov,Colceag ºi trei echipe din Mizil. Tra-gerea la sorþi a revenit organizatoruluiacestui “maraton” fotbalistic, domnulMihnea Militaru, care le-a urat succestuturor echipelor participante.

Jucând sistem eliminatoriu,dupã meciuri cu faze de fotbal auten-tic, câºtig de cauzã a avut echipa tiner-ilor din Ciorani, ocupanta locului I ºibineînþeles câºtigãtoarea cupei T.S.D.Locurile II ºi III au fost ocupate deechipele Mizil 1 ºi Mizil Juniori.

“A fost frumos, am jucat fot-bal, ºi am dori cât mai multe com-petiþii de acest gen. Mi s-a pãrutterenul prea (…) lung!”, a þinut sã pre-cizeze cãpitanul echipei tinerilor dinCiorani. Într-un cadru unde s-au legatcunoºtinþe ºi prietenii, tinerii au parti-cipat ºi la un grãtar!

Oraºul Mizil l-a avut ca invitat înperioada 04 – 06 mai, pe cântãreþul ºi pro-motorul unei muzici speciale, muzicã derelaxare ºi ambientalã, Gheorghe Iovu.Pentru trei zile, muzica lui Iovu a rãsunatîn centrul oraºului, ca o mângâiere ceaducea cu ea liniºtea.

Gheorghe Iovu, spune, cã muzicasa este “o muzicã ce se apropie de parteasufleteascã a omului ºi cautã sã facã ordineîn suflet”. În afara României, Gheorghe Io-vu a susþinut concerte în: America, Germa-nia, Spania, Italia ºi Franta. Soþia domnu-lui Iovu mi-a spus cã i s-a întamplat sã re-

marce faptul cã Ghorghe Iovu este multmai recunoscut în afarã decât în România.Este invitat la emisiuni de televiziune ºi nuexistã simpozion sau congres de terapiicomplementare unde Domnia Sa sã nu fieinvitat. Cântã cu aceeaºi bucurie atât într-osalã de spectacol, pentru sute de oameni,cât ºi pentru unul singur. Muzica pentruIovu este calea cea mai simplã de comuni-care cu Dumnezeu.

În cele trei zile, parcul din faþaprimãriei Mizil, a fost tranzitat de oameni,dându-le ocazia sã se opreascã puþin dincotidianul febril al vieþii ºi sã primeascã însufletele lor mesajul acestei muzici, acelade a fi mai buni, mai înþelegãtori ºi, dacãvom face asta, viaþa va fi mai uºoarã!

Pe data de 6 mai, a.c pe scenaCentrului Cultural “Adrian Pãunescu”Mizil, a avut loc un minunat spectacoloferit prin intermediul primãriei Mizil deCircul Bimbo din Bucureºti. Copiiiprezenþi în salã au avut parte de un show caîn basme oferit de “Lady Bubbles Show”,o femeie care i-a încântat pe micuþi cu ofeerie de baloane de sãpun ºi care s-au arã-tat încântaþi de numerele vrãjite din fasci-nanta lume a circului.

„Lady Bubbles Show“ a fost unspectacol extraordinar, plin de surprize, pen-tru toate gusturile ºi pentru toate vârstele!

Tot pe data de 6 mai a avut loc ºideschiderea concursurilor de ºah, oferitede Organizaþia PSD Mizil, cu sprijinuldomnului deputat Adrian Nãstase. Parti-dele au avut loc periodic, în zilele de du-minicã, în centrul oraºului, în faþa cabine-tului PSD Mizil. La prima editie, au parti-cipat 20 de concurenþi, cei mai buni ºahiºtidin Mizil, dar ºi din localitãþi aferente, care

au fost recompensaþi cu diplome ºi premii.Dupã mai bine de opt ore de partide fru-moase ºi combinaþii subtile, s-au departajatprimii trei câºtigãtori, premiaþi cu produseelectrocasnice: Nae Eugen – locul I, Ser-bulea Viorel – locul II, Grigore Eugen –locul III. Pentru ºahiºtii mizileni, marelepremiu a constat în cele douã simultanuri,disputate în final cu Maestrul FIDE, BarbuNicolai, fost campion naþional.

Primãria Mizil, par-tener ºi ea al acestui proiect,a organizat o echipã de vo-luntariat, formatã din 120 decopii, din cadrul ºcolilor ºiliceelor din oraº, care aumers sã strângã gunoaielede pe Aerodrom. La aceastã activitate aparticipat ºi domnul primar Emil Proºcanîmpreunã cu doamna Ana Sandu, consili-er. Întreaga activitate a fost coordonatã dedomniºoara Petronela Sturz din cadrulprimãriei Mizil.

Vineri, 18 mai, ora 16:00, laCentrul Cultural “Adrian Pãunescu” Mizil,a avut loc un spectacol de magie, susþinutde magicianul Rothini. Cei aproximativ150 de copii ºi pãrinþi aflaþi în salã, au fostplãcut surprinºi de minunatele demon-straþii de iluzionism oferite de magician ºiasistenta lui. Spectacolul a fost oferit deOrganizaþia PSD Mizil.

Oraºul Mizil beneficiazã prinProgramul Operaþional Sectorial deMediu, cu aplicaþie pe judeþul Prahova,de o investiþie de cca. 1 mil de euro, princare actuala Staþie de epurare (construitãcu fonduri PHARE în 2011) va fi conec-tatã la o staþie modernã de tratare anãmolului.

Aceastã staþie este prevãzutã ase finaliza pânã la sfârºitul anului 2013,iar intrarea în funcþiune urmeazã a rezol-va în totalitate tratarea reziduurilor denãmol, rezultat din epurarea apelormenajere ºi pluviale din oraºul Mizil.Procedura privind derularea acestuiobiectiv se aflã în sarcina operatoruluiregional SC. Hidro Prahova SA, oraºulMizil participând cu terenul aferentinvestiþiei ºi cu o finanþare de 0,5% dinvaloarea respectivã.

În cadrul Proiectului „Reabi-litare ºi modernizare zona Teilor”,având perioada de implementare martie2010 – martie 2011, ca un suplimentadus acestui proiect este ºi moder-nizarea aleilor din aceastã zonã. Dupã oamânare datoratã condiþiilor meteo nefa-vorabile ºi o renegociere a preþului in-vestiþiei, a intrat în linie dreaptã moder-nizarea acestor alei din cartierul Teilor.

Lucrãrile se desfãºoarã în pe-rioada 20 mai – 03 iunie.

Referitor la proiectul Centraleifotovoltaice pentru producerea energieielectrice în oraºul Mizil, proiect demaratîn anul 2010, s-a primit recent acceptulde finanþare din partea MinisteruluiEconomiei Comerþului ºi Mediului deAfaceri, urmând ca în cca. o lunã de zilesã se semneze contractul de finanþarepentru acest obiectiv.

Punerea în funcþiune a acesteia,va duce la acoperirea prin producþie deenergie electricã regenerabilã a întregu-lui consum de energie electricã aoraºului Mizil (iluminat public, instituþiipublice), ceea ce va însemna o econo-misire substanþialã în bugetul local, per-miþând alocarea acestor bani în alte di-recþii de investiþii importante pentru oraº.

NNoouuttããþþii ddeesspprreepprrooiieecctteellee ddee

iinnvveessttiiþþiiii Staþia de epurare

AAnnaalliizzee ggrraattuuiittee

CCuuppaa TT..SS..DD.. llaa FFoottbbaall Let`s do it România!

SSppeeccttaaccooll ddee mmaaggiiee

CCuu cciirrccuu’’...... llaa MMiizziill

GGhheeoorrgghhee IIoovvuu –– îînn pprreemmiieerrãã llaa MMiizziill

Cartierul Teilor

Centrala fotovoltaicã

GRUPAJ INFORMAÞIONAL

În ziua de 8 mai a.c., la Sala deSport a oraºului Mizil a avut loc un mecide handbal între echipele reprezentativeale liceelor din oraºul nostru.

Sub egida zilei de 9 mai, cu oorganizare impecabilã din partea Centru-lui Europe Direct Mizil, cele douã echipe

ºi-au demonstratuna alteia îndemâ-narea, dar ºi forþa!

Meciul a durataproximativ o orã,iar echipa câºtigã-toare s-a dovedit afi echipa Grupuluiªcolar „ Tase Du-mitrescu”, profe-

sor Matei Angelica. La sfârºitul meciului,

ambele echipe au primit dinpartea Centrului Europe DirectMizil tricouri ºi alte premii.

Îndemânare ºi forþã

Artã, ºtiinþã ºi sport!

Cu oca-zia „ZILEIC O P I L U -LUI”, în zi-lele de 28,30 ºi 31 maia.c, a vut locun concurs decreaþie pentrucei mici, cares-a þinut lap r i m ã r i aMizil. Nu-

mit „Atelierul dulce”, un atelier creativprin care putem descoperi minunata lumea prãjiturilor de cofetãrie, acest concurs nunumai cã le-a oferit copiilor un prilej dejoacã ºi o alternativã de a petrece timpul

liber, dar a fost ºi o activitate care sã lepunã la contribuþie imaginaþia ºi creati-vitatea.

Au participat un numãr de 60 decopii, clasele I – IV, din cadrul ºcolilordin oraºul nostru, concursul având locîntre orele 14.00 ºi 17.00. Copii au mo-delat marþipan, diverse figurine, unele dinele fiind puse pe un tort care a fost servitcopiilor.

Concursul a fost organizat deOrganizaþia PSD Mizil cu sprijinul orga-nizaþiei judeþene Prahova, a domnuluiMircea Cosma ºi domnului deputatAdrian Nãstase.

Fiecare echipã a avut câte un câºtigã-tor. Premiile nu au lipsit nici ele, fiindoferite de domnul primar Emil Proºcan.

Atelierul dulce

Paginã realizatã deCCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ


CASETA LUNIICalendar iunie

Aniversari si comemorari

Zile nationale

Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

5121926

6

132027

7

14

2128

1

8

152229

2

9162330

31017

24

4111825

99 iiuunniiee –– 8899 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa pprroozzaattoorruulluuii,, aauuttoorruulluuii ddrraammaattiiccººii ttrraadduuccããttoorruulluuii NNiiccoollaaee NN.. BBeellddiicceeaannuu..

1100 iiuunniiee –– 8899 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ssccrriiiittoorruulluuii ffrraanncceezz PPiieerrrree LLoottii1111 iiuunniiee –– 116644 ddee aannii ddee llaa îînncceeppuuttuull RReevvoolluuþþiieeii RRoommâânnee llaa

BBuuccuurreeººttii1144 iiuunniiee –– 119944 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ppooeettuulluuii,, pprroozzaattoorruulluuii ººii ddrraa-

mmaattuurrgguulluuii VVaassiillee AAlleexxaannddrrii ((dd..2222 aauugg 11998800))1155 iiuunniiee –– 111199 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ssccrriiiittoorruulluuii IIoonn MMaarriinn

SSaaddoovveeaannuu ((dd.. 22 ffeebb..11996644))2211 iiuunniiee –– 112244 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ppooeettuulluuii ººii pprroozzaattoorruulluuii

HHoorriiaa FFuurrttuunnãã ((dd..88 mmaarr..11995522))2222 iiuunniiee –– 4499 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ccâânnttããrreeþþeeii MMaarriiaa TTããnnaassee 2255 iiuunniiee –– 110099 aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ssccrriiiittoorruulluuii eenngglleezz GGeeoorrggee

OOrrwweellll ((dd.. 2211 iiaann..11995500))2277 iiuunniiee –– 9999 ddee aannii ddee llaa iinnttrraarreeaa RRoommâânniieeii îînn AAll DDooiilleeaa RRããzzbbooii

BBaallccaanniicc,, aallããttuurrii ddee GGrreecciiaa,, SSeerrbbiiaa,, MMuunntteenneeggrruu ººii TTuurrcciiaa,, îîmmppoottrriivvaa BBuullggaarriieeii

IIttaalliiaa –– 22 iiuunniieeSSuueeddiiaa –– 66 iiuunniieeRRuussiiaa –– 1122 iiuunniiee

DDaanneemmaarrccaa –– 1155 iiuunniieeLLuuxxeemmbbuurrgg –– 2233 iiuunniiee CCoonnggoo –– 3300 iiuunniiee

TUDOR ARGHEZI

SArbAtori LaiceTudor Arghezi, poet, prozator ºi

gazetar, cu o carierã literarã întinsã ºifoarte bogatã, este unul dintre autorii deprim rang ai perioadei interbelice.

S-a nãscut la 23 mai 1880 laBucureºti, numele sãu adevãrat fiind IonN. Theodorescu; psudonimul Argheziavând legãturã cu Argesis, vechiul numeal râului Argeº.

Copilãria nu i-a lãsat scriitoruluidecât amintiri dureroase, acesta mãrtu-risind: „Este cea mai amarã vârstã avieþii. N-aº mai voi sã fiu o datã copil”.

La 16 ani, sub îndrumarea luiAlexandru Macedonski, se producedebutul sãu literar în revista „LigaOrtodoxã”.

Începând din anul 1900 ºi pânãîn 1904, poetul este cãlugãr la Mã-nãstirea Cernica ºi în liniºtea chiliei saleînvaþã pe îndelete arta mânuirii cuvin-telor.

În anul 1905 pleacã în strãinã-tate, în 1912 revine în þarã ºi pânã în1916, când România intrã în PrimulRãzboi Mondial, publicã versuri, pam-flete ºi articole polemice în „ViaþaRomâneascã”, „Rampa” etc.

În timpul realizãrii Marii Uniridin 1918, împreunã cu 11 ziariºti ºi scri-itori este închis în penitenciarul dinVãcãreºti, acuzat de trãdare pentru cã sepronunþase în favoarea neutralitãþiiRomâniei în Primul Rãzboi Mondial.

Prima sa carte de poezie -„Cuvinte potrivite”, apare în anul 1927

când poetul avea 47 de ani, iar în anulurmãtor, sub direcþia sa, apare ziarul„Bilete de papagal”.

În anul 1929 îºi face debutul înprozã, odatã cu apariþia cãrþii „Icoane delemn”.

Legat de anii de detenþie, în anul1931 apare volumul de versuri „Flori demucigai” ºi tot în acest an publicã volu-mul în prozã „Cartea cu jucãrii”, conti-nuând cu volumele: „Buruieni”, „Mãr-þiºoare”, „Zdreanþã”, „Prisaca” etc.

În anul 1934 apare romanul„Ochii Maicii Domnului” în care esteevocatã dragostea maternã ºi devotamen-tul filial. Urmeazã în anul 1935 „Versuride searã”, romanul „Cimitirul BunaVestire” – 1936, volumul de versuri„Hora” – 1939, romanul „Lima” – 1942.

La 30 septembrie, 1943 apareexcepþionalul pamflet „Baroane” în careeste atacat ambasadorul german laBucureºti, Manfred von Kilinger, darziarul este confiscat, iar autorul închis.

În anul 1944 iese din lagãr ºieste reabilitat. Este ales membru alAcademiei Române, sãrbãtorit ca poetnaþional la 80 ºi 85 de ani, Universitateadin Viena îi decerneazã, în 1965, premi-ul „Gottfried von Herder”, iar AcademiaSârbã de ªtiinþe îl alege membru alsecþiei de literaturã.

În anul 1967, pe 14 iulie, sestinge din viaþã în casa din stradaMãrþiºor, casa respectivã devenindmuzeu.

Dummnezeu ssã-ii odihnesscã-nn pace!CCâârrjjaann EElleennaa ((11992255))IIlliiee IIlliiee ((11992288))MMiirroossllaavv IIoonn ((11995544))MMîînnddrriicceell AAllbbeerrtt ((22001100))EElleefftteerreessccuu AAuurreelliiaa ((11993344))MMaanneeaa TTeeooddoorr ((11994444))LLiinnccaann NNiiccuullaaii ((11994444))NNiiccoollee EElleennaa AAddrriiaannaa ((11997788))VVllaadd MMaarriiaa ((11994499))CCeerrnnaatt MMaarriinn ((11995511))IIoorrddaacchhee AAlleexxaannddrruu ((11995544))

ªªooiinnaarruu MMaarriiaa ((11992277))DDaann VViiccttoorriiaa ((11993300))IIoonneessccuu AAnnaa ((11994466))NNeevvrriiaannsscchhii EElleennaa ((11992266))BBããllaann NNeeccuullaaii ((11992222))EEnnaacchhee VViiccttoorriiaa ((11994400))MMîîrrzzeeaa VVaassiillee ((11993344))TTããnnaassee GGhheeoorrgghhee ((11995500))SSaammooiillãã SSttaann ((11996633))VViizziittiiuu CCoonnssttaannttiinn ((11994499))

SArbAtori religioase ortodoxe

22 iiuunniiee - SSââmmbbããttaa mmoorrþþiilloorr - MMooººiiii ddee vvaarrãã

44 iiuunniiee - LLuunneeaa SSffâânnttuulluuii DDuuhh.. SSffiinnþþiiii ZZoottiicc,, AAttaall,, CCaammaassiiss ººii FFiilliippddee llaa NNiiccuulliitteell

2200 iiuunniiee - SSffâânnttuull SSllããvviittuull PPrroooorroocc IIlliiee TTeessvviitteeaannuull ((PPoosstt))

2244 iiuunniiee - NNaaººtteerreeaa SSffâânnttuulluuii IIooaann BBootteezzããttoorruull ((SSâânnzziieenneellee))

2299 iiuunniiee - SSffiinnþþiiii AAppoossttoollii PPeettrruu ººii PPaavveell

11 iiuunniiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa CCooppiilluulluuii

55 iiuunniiee –– ZZiiuuaa EErrooiilloorr –– aannuuaall,, llaa ssããrrbbããttooaarreeaa ÎÎnnããllþþããrriiii DDoommnnuulluuii

88 iiuunniiee - ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa OOcceeaanneelloorr

1100 iiuunniiee - ZZiiuuaa PPaarraaººuuttiiººttiilloorr

1122 iiuunniiee - ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã îîmmppoottrriivvaa eexxppllooaattããrriiii ccooppiiiilloorr

1144 iiuunniiee - ZZiiuuaa SSiivviillccuullttoorriilloorr

1177 iiuunniiee –– ZZiiuuaa AAvviiaaþþiieeii MMiilliittaarree

2211 iiuunniiee –– ZZiiuuaa DDrraappeelluulluuii NNaaþþiioonnaall aall RRoommâânniieeii

2266 iiuunniiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã ppeennttrruu SSpprriijjiinniirreeaa VViiccttiimmeelloorrTToorrttuurriiii

Premiul I – Toma Diana, ªcoala „Sf.Maria” Mizil, prof. Andrei Oana Premiul II – Mihalcea George, ªcoala Nr.1Mizil, prof. Vasile DanielaPremiul III – Gleveºanu ªtefan, ªcoalaNr.1 Mizil, prof. Pastramã EcaterinaMenþiune – Ivaºcu Bianca, ªcoala Nr.1Mizil, prof. Pastramã Ecaterina Menþiune – Stoica Andreea Camelia,ªcoala Nr.1 Mizil, prof. Pastramã Ecaterina

Premiul I – Panait Marian, ªcoalaBoldeºti-Grãdiºtea, prof. Dimulescu OanaPremiul II – Niþã George, ªcoala „Sf.Maria” Mizil, prof. Muntean Cristina Premiul III – Gheorghe Alexandra, ªcoalaNr.1 Mizil, prof. Vasile DanielaMenþiune – Vasilescu Ioana, ªcoala „Sf.Maria” Mizil, prof. Muntean Cristina Menþiune – Preda Mãdãlin Ioana, ªcoala„Sf. Maria” Mizil, prof. Muntean Cristina

Premiul I – Clapaniuc Marian, ªcoala „Sf.Maria” Mizil, prof. Andrei Oana Premiul II – Ilie Adela romelia, ªcoala „Sf.Nicolae” Mizil, prof. Avram Adela Premiul II – Deaconescu Mãdãlin, ªcoalaNr.1 Mizil, prof. Vasile DanielaPremiul III – Dragomir Cristina, ªcoala„Sf. Maria” Mizil, prof. Andrei Oana Menþiune – Lincan Mihaela, ªcoala „Sf.Maria” Mizil, prof. Avram Adela

Premiul I – Zafiu Adina, ªcoala „Sf.Maria” Mizil, prof. Muntean CristinaPremiul II – Haralambie Andreea, ªcoalaNr.1 Mizil, prof. Dimulescu OanaPremiul III – Iordache Laura, ªcoala Nr.1Mizil, prof. Pastramã Ecaterina Menþiune – Voinea Mãdãlina, ªcoalaBoldeºti-Grãdiºtea, prof. Dimulescu Oana


FFEESSTTIIVVAALLUULL CCOONNCCUURRSS „„HHAAII CCUU NNOOII PPRRIINN EEUURROOPPAA””

SSââmmbbããttãã 1122 mmaaii,, oorreellee 0088..0000,, llaaCCeennttrruull CCuullttuurraall ““AAddrriiaann PPããuunneessccuu„„ aaaavvuutt lloocc eeddiiþþiiaa aa VV-aa aa FFeessttiivvaalluulluuiiCCoonnccuurrss „„HHaaii ccuu nnooii pprriinn EEuurrooppaa”” ,,ffeessttiivvaall oorrggaanniizzaatt ddee ªªccooaallaa „„SSff..MMaarriiaa”” îînn ccoollaabboorraarree ccuu CCeennttrruullEEuurrooppee DDiirreecctt ººii PPrriimmããrriiaa MMiizziill..AAllããttuurrii ddee ccooppiiiiii ººccoolliilloorr ddiinn oorraaºº ((ººcc..„„SSff.. MMaarriiaa””;; ººcc.. „„SSff.. NNiiccoollaaee””;; ººcc..NNrr..11)) ººii llooccaalliittããþþiillee îînnvveecciinnaattee ((ººcc..„„ÎÎnnvv.. DDiinnuu NNiiccoollaaee”” - DDuummbbrraavvaa;; ººcc..

CCiioorraannii;; ººcc.. GGuurraa VVaadduulluuii;; ººcc.. BBaabbaaAAnnaa;; ººcc.. CCiirreeººaannuu;; ººcc.. CCoonndduurraattuu)),, aammppeettrreeccuutt ccââtteevvaa oorree mmiinnuunnaattee,, aacceeººttiiaapplliimmbbâânndduu-nnee pprriinn ddaannss,, ccâânntteecc ººiiiinntteerrpprreettaarree pprriinn ttooaattee þþããrriillee EEuurrooppeeii..

ªªii ppeennttrruu ccãã aauu ffoosstt ººii ffooaarrttee ttaa-lleennttaaþþii,, aauu ffoosstt rrããssppllããttiiþþii ccuu nnuummeerrooaasseepprreemmiiii ººii ddiipplloommee,, ddaarr ººii ccuu aappllaauuzzeelleeuunnuuii ppuubblliicc nnuummeerrooss,, 335500-440000 ddeeccooppiiii ººii ppããrriinnþþii..

IIaattãã ccââººttiiggããttoorriiii::

PPrreemmiiuull II – Trupa Micii Europeni,ªcoala „Sf. Maria” Mizil „Tradiþii denuntã”PPrreemmiiuull II – Trupa Ludic, ªcoala BabaAna „D-l Goe”PPrreemmiiuull IIII – Trupa Francofonii, ªcoa-la Conduratu „Toujours le verbe”PPrreemmiiuull IIII – Trupa Cireºarii, ªcoalaCireºanu „ Moº Ioan Roatã ºi Unirea”PPrreemmiiuull IIIIII – Trupa Mioriþa, ªcoala„Sf. Maria” Mizil „ªezãtoare”

PPrreemmiiuull IIIIII – Trupa ªcolarii, ªcoala„Sf. Nicolae” Mizil „Þãrile Europeivãzute prin ochi de copil”MMeennþþiiuunnee – Trupa Nemuritorii, ªcoala„Sf. Maria” Mizil „Montaj literar”

PPrreemmiiuull II – Trupa ªcolarii, ªcoala„Sf. Nicolae” Mizil PPrreemmiiuull IIII – Trupa Mioriþa, ªcoala„Sf. Maria” Mizil PPrreemmiiuull IIIIII – Trupa Nemuritorii,ªcoala „Sf. Maria” Mizil

Secþiunea Teatru

SSeeccþþiiuunneeaa EEsseeuurriiClasa a V-aa

Clasa a VI-aa

Clasa a VII-aa

Clasa a VIII-aa

CCeell mmaaii ffrruummooss ccoossttuumm

EEddiiþþiiaaaa VV-aa

PPrreemmiiuull II – Trupa Izvoraºul, ªcoalaCioranii de Sus „Colaj dansuri po-pulare”PPrreemmiiuull IIII – Trupa Curcubeu, ªcoa-la „Sf. Nicolae” Mizil „Tradiþii þi-gãneºti”PPrreemmiiuull IIIIII – Trupa Cireºarii, ªcoalaCireºanu „Ofiþereascã/ Ciobãnaºul”MMeennþþiiuunnee – Trupa Boboceii, ªcoala„Sf. Maria” Mizil „Foaie verde decicoare”

SSeeccþþiiuunneeaa DDaannssPPooppuullaarr

Premiul I – Trupa Orhideea, ªcoalaBaba Ana „Dans þigãnesc”Premiul II – Trupa Ildico, ªcoala „Sf.Maria” Mizil „Dans maghiar”Premiul III – Trupa Roxy – Deea,ªcoala Gura Vadului „Dans modern”Premiul III – Trupa Miraj, ªcoala Con-

duratu „Mademoiselle chante le blues”Menþiune – Trupa Cabaret, ªcoalaBaba Ana „Blaxy girls”

Premiul I – Trupa Ildico, ªcoala „Sf.Maria” Mizil Premiul II – Trupa Orhideea, ªcoalaBaba Ana Premiul III – Trupa Cabaret, ªcoalaConduratu

SSeeccþþiiuunneeaa DDaannssccllaasseellee VV-VVIIIIII CCeell mmaaii ffrruummooss ccoossttuumm

Premiul I – Trupa Inimoºii dumbrã-veni, ªcoala „Înv. Nicolae Dinu”„Dans turcesc”Premiul II – Trupa Cowboy, ªcoalaBaba Ana „Cattengeo”Premiul III – Trupa Just Dance,ªcoala „Sf. Maria” Mizil „Dans mo-dern”

Menþiune – Trupa Dumbrava minu-natã, ªcoala „Înv. Nicolae Dinu” „La-tino”

Premiul I – Trupa Curcubeu, ªcoala„Sf. Nicolae” Mizil Premiul I – Trupa Izvoraºul, ªcoalaCioranii de Sus Premiul II – Trupa Inimoºii dumb-rãveni, ªcoala „Înv. Nicolae Dinu” Premiul III – Trupa Boboceii, ªcoala„Sf. Maria” Mizil

SSeeccþþiiuunneeaa DDaannssMMooddeerrnn CCeell mmaaii ffrruummooss ccoossttuumm

Premiul I – Stan Mãdãlin Valentin,ªcoala Gura Vadului Premiul I – Constantin Alexandra,ªcoala Cireºanu Premiul II – Ciopârtac Alexandra,ªcoala „Sf. Maria” Mizil Premiul II – Cãtãlin Giorgiana,ªcoala Cireºanu Premiul III – Blãgoi Maria, ªcoalaBaba Ana Premiul III – Toader Cãtãlin, ªcoalaCioranii de Sus Menþiune – Paºol Gabriela, ªcoala„Sf. Maria” Mizil

SecþiuneaInterpretare Individualã

Premiul I – Trupa Pussy Cat, ClubulCopiilor Mizil „Pseudofabula”Premiul I – Trupa Duet, ªcoala Con-duratu „Foaie verde, iarbã deasã”Premiul II – Trupa Floricica, ªcoalaCioranii de Jos „Paºte calul luiGheorghiþã”Premiul II – Trupa Licuricii, ªcoala„Sf. Maria” Mizil „Cântecele copilã-riei”Premiul III – Trupa Mugurelul,ªcoala „Sf. Nicolae” Mizil „Iac-aºa!”Premiul III –Trupa Les papillons,ªcoala Conduratu „Colaj cântece înlimba francezã”Menþiune – Trupa Little Butterflies,ªcoala „Sf. Maria” Mizil „Obiceienglezesc”

SSeeccþþiiuunneeaa GGrruuppVVooccaall

Nr. 92/ mai 2012 Pagina 7

1 Iunie este o zi a bucuriei ºi asperanþei, este o zi când uitãm de toate gri-jile ºi ne sãrbãtorim copiii, de fapt sãrbã-torim tot ce este mai frumos ºi sfânt peacest pãmânt!

Astfel cã, dis-de-dimineaþã, oraºula fost cucerit fãrã drept de apel de copii,care au cântat, au dansat, au desenat ºi auparticipat la tot felul de concursuri, bine-înþeles cã sub privirile atente ºi pline deîncântare ale pãrinþilor ºi bunicilor.

La Centrul Cultural „Adrian Pãu-nescu” s-a dat startul la distracþie – au cân-tat ºi ne-au încântat: Radu Denisa, Onuþu

Cosmina, Onuþu Dana, Stan Madian, Cã-luþu Mihaela, Gheorghe Oana, Ghinea Ma-ria, Lache Ionuþ, Moise Diana, Dorin De-

nisa, Constantin Daria,Paºol Gabriela, StanciuGeorgeta, Bãnicã Eusebiu,Pena Andrei, Oana Vi-ºinoiu, Bãjenaru Ale-xandra, Toma Flavia, copiipregãtiþi de doamna MiletaPopa. Au smuls ropote deaplauze dansurile prichin-deilor pregãtiþi de doamnaCristina Sâncrãian, dar ºidansurile populare ale An-samblului „Poieniþa” –coregraf Nicolae Chiriþã,corepetitor Iorga Marian.

ªi centrul oraºului a fost„exploatat” la maxim de

pitici, care s-au întrecut în a desena, caremai de care mai frumos, ºi tot în centru aufost înmânate premiile câºtigãtorilor con-

cursului de ºah„Cupa 1 Iunie”,aceºtia fiind: Locul I – SoraAlexandru (LiceulTeoretic „GrigoreTocilescu”); Locul II – Frusi-noiu Cãtãlin (ªco-ala „Sfânta Ma-ria”) Locul III – Al-beanu Mihai (Gru-pul ªcolar „TaseDumitrescu”).

ZZiiuuaa CCooppiilluulluuii aa ffoossttmmeennþþiioonnaattãã pprriimmaa ddaattãã llaaGGeenneevvaa,, llaa CCoonnffeerriinnþþaaMMoonnddiiaallãã ppeennttrruu PPrrootteejjaarreeaaººii BBuunnããssttaarreeaa CCooppiiiilloorr,, îînnaauugguusstt 11992255,, llaa ccaarree 5544 ddeerreepprreezzeennttaannþþii ddiinn ddiiffeerriitteeþþããrrii,, aauu aaddooppttaatt DDeeccllaarraaþþiiaappeennttrruu PPrrootteeccþþiiaa CCooppiilluulluuii.. DDaattaa zziilleeii ccooppiilluulluuii vvaarriiaazzããffooaarrttee mmuulltt îînnttrree þþããrrii,, îînnssããaapprrooxxiimmaattiivv 3300 ddee ssttaattee ssããrr-bbããttoorreesscc ppee 11 iiuunniiee ZZiiuuaaCCooppiilluulluuii..

Denumitã ºi “artã stradalã”,graffiti este o pasiune pe care puþiniizbutesc s-o realizeze. Talentul ºi plãce-

rea trebuie sã meargã braþ la braþ, pentrua se putea realiza o picturã graffiti. Aºa s-a întâmplat cu opt elevi ai liceelor din

oraºul nostru ºiºcoala “SfântaMaria”, care aurealizat o adevã-ratã artã a gra-ffiti-ului pe pe-reþii staþiei deepurare a ora-ºului Mizil.

Activitatea aavut loc pe data

de 1 iunie a.c ºi a fost organizatã dePrimãria Mizil ºi Centrul Europe Direct,în parteriat cu Liga Tineretului CreºtinOrtodox Mizil.

Pornind de la ideea cã apa estenecesarã vieþii, prin aceastã activitate ºirezultatele ei, s-a dorit îndreptarea a-tenþiei asupra ceea ce înseamnã naturã ºibeneficiile ei, precum ºi aducerea unuiplus în estetica oraºului Mizil.

Tinerilor li s-au acordat diplomede participare ºi alte premii oferite dePrimãria oraºului Mizil ºi CentrulEurope Direct.

graffiti Apa, un dar al vieþii

Cristina COLÞNat

ura

din

spat

ele

oraº

ului

Dupã concurs,tânãrul Petrache Andrei (5 ani),

câºtigãtorul Locului I la biciclete, ne-a mãr-

turisit cã i-a plãcut tare mult aceastã zi ºis-a distrat grozav, iar mãmica emoþionatãne-a spus cã apreciazã ºi este extraordi-nar tot ce se face pentru copii în acestoraº. Domniºoara Radu Marisol, învârstã de 6 ani, ne-a spus cã e fericitãcã a participat, deºi emoþiile nu au

lãsat-o sã câºtige, iar mãmica domniºoruluiSârbulescu Edi (5 ani), ne-a spus cã edeosebit de încântatã cã se organizeazã ast-

fel de concursuri, care în afara faptului cã îibucurã pe copii, le sãdesc acestora maimultã încredere în ei.

De asemenea, ne-am bucurat dereprezentaþiile de dans sportiv a ªcolii„Parfenie Costel” ºi de karate tradiþionale(mentor senpai Florin Carabã) ale unorcopii ce au obþinut rezultate excepþionale,însoþite de multe medalii, motiv pentru careîi felicitãm din toatã inima.

1 IUNIE – ZIUA COPILULUIRRoollee bbããiieeþþii::

Locul I – Mareº Tiberiu(Gr. nr.1); Locul II – Po-pescu Iulian; Locul III –Rãducanu Alexandru (Gr.nr.3).

RRoollee ffeettee:: Locul I – Boarcãº Andreea(Gr. nr.5); Locul II – Dumi-tru Camelia (Gr. nr.3); Lo-cul III – Cãtãlin Denisa (Gr.nr.5).

BBiicciicclleettee bbããiieeþþii:: Locul I – Petrache Andrei(Gr. nr.3); Locul II – Rãdu-canu Alexandru (Gr. nr.3);Locul III – Nedea Marius(Gr. nr.5).

BBiicciicclleettee ffeettee::Locul I – Dragomir Andre-ea (Gr. nr.4); Locul II –Moldoveanu Crina (Gr.nr.5); Locul III – DivoiuAndreea (Gr. nr.5).

TTrriicciicclleettee bbããiieeþþii::Locul I – Frusinoiu Andrei(Gr. nr.5); Locul II – NeculaAndrei Cristian (Gr. nr.1),Locul III – Miticã Alexan-dru (Gr. nr.1).

TTrriicciicclleettee ffeettee::Locul I – Curelea AndreeaBianca (Gr. nr.3); Locul II –Butoi Elisabeta (Gr. nr.1);Locul III – Manea Teodora(Gr. nr.3).

Sala de Sport a oraºului a gãzduit întrecerile sportive, astfel cã, ºcolile cu clase-le I-VIII ºi liceele au jucat handbal ºi fotbal, iar picii de la grãdiniþe au participat la con-cursuri de role, biciclete ºi triciclete, câºtigãtori fiind:

Cu prilejulzilei de 1 Iunie, Orga-nizaþia P.S.D. Mizil,cu ajutorul domnuluideputat Adrian Nãs-tase, a oferit prãjituricopiilor care s-aau aflatîn centrul oraºului.

Dragi copii! Sperãm cã v-a plãcutmodul cum v-aþi petrecut aceastã zi ºi vãveþi aduce aminte cu plãcere de aceste clipeminunate ale copilãriei!

LA MULÞI ANI!GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Ziua copiilor s-aa încheiatcu o altã mare surprizã a PrimãrieiMizil: copiii au fost invitaþi laCentrul Cultural „Adrian Pãu-nescu”, unde au vizionat piesa deteatru „Cartea Junglei”, în inter-pretarea de excepþie a actorilor ºibaletului Teatrului de Revistã„Majestic” din Ploieºti.

Premiile câºtigãtorilor concursurilor, dulciurile ºi baloanele dãruite copiilor, au fost asigurate de Primãria oraºului Mizil ºi de Centrul Europe Direct,

care le ureazã atât celor mici, cât ºi celor mari, multã sãnãtate, fericire ºi La Mulþi Ani!

Pagina 8Nr. 92 / mai 2012

Pe 24 mai, creºtinii ordodocºidin toatã lumea sãrbãtoresc ÎnãlþareaDomnului, una dintre cele 12 mari sãrbã-tori împãrãteºti.

În aceastã zi prãznuim momen-tul în care, în prezenþa apostolilor,Hristos s-a înãlþat la cer de pe MunteleMãslinilor, la 40 de zile de la Înviere.

Pentru români, aceastã zi maiare o semnificaþie: sunt pomeniþi eroii,ostaºii români din toate timpurile ºi toatelocurile, care s-au jertfit pe câmpurile deluptã, pentru apãrarea patriei ºi credinþeistrãmoºeºti, pentru întregirea neamului,libertatea ºi demnitatea poporului român.

ªi noi mizilenii, am onorat cum

se cuvine acestã zi,strângându-ne într-un numãr destul demare la statuiaeroilor din centruloraºului.

În deschidereaactivitãþii domnulprimar Emil Proº-can a subliniat în-semnãtatea acesteizile spunând prin-tre altele: „Esteziua când Hristosîºi încheie misi-unea, se ridicã la

cer cu problemelenoastre, dându-nenouã ºansa de a olua de la capãt,mai buni. Esteziua când ne o-magiem eroii careºi-au lãsat tru-purile pe câmpu-rile nedreptãþii,pentru ca noi sãexistãm astãzi.Având în vederetot ce a pãtimit de-a lungul veacu-rilor, pentru mine,

întreg poporul român este unerou”.

Au depus coroane de floriîn semn de recunoºtinþã: Con-sliliul Local, Poliþia Naþionalã,Jandarmeria, Uniunea SocialLiberalã, Partidul Poporului,Liceul Teoretic „Grigore To-cilescu”, Grupul ªcolar „TaseDumitrescu”, Asociaþia Pen-sionarilor Militari ºi Asociaþia„Cultului Eroilor”.

Ulterior, preoþii mizileniau þinut o slujbã de pomenire, iarla final s-au ciocnit ouã roºii, con-form tradiþiei româneºti.

Despre istorial ºi însemnãtateaacestei zile ne-au mai vorbit, domnulprofesor Viorel ªoldea ºi domnul EugenGrigore din partea Asociaþiei Pen-sionarilor Militari, iar un grup de elevi aiLiceului Teoretic „Grigore Tocilescu” aususþinut un moment artistic emoþionant.

Astfel, gândurile noastre derecunoºtinþã s-au înãlþat cãtre ei, ceimulþi ºtiuþi sau neºtiuþi, care s-au jertfitpentru neamul românesc ºi pe care noi îinumim simplu: Eroi!

Poet, publicist, textier ºi ompolitic, unul dintre cei mai prolifici autoricontemporani, „tatãl” ºi emblema Cenaclu-lui „Flacãra”, omul care a inventat sintag-mele „generaþia în blugi” ºi „muzica tâ-nãrã”, omul cu care mizilenii au plâns,atunci când le-a recitat atât de sublim „Ru-gã pentru pãrinþi”, un mare prieten, un sin-gur nume – Adrian Pãunescu.

Am spus un mare prieten,deoarece Adrian Pãunescu aiubit acest oraº, uimit fiindcã într-un orãºel deprovincie pot avea locevenimente culturalede marcã, fiind dealtfel prezent la omare parte dintreacestea.

În acest con-text, iatã ce spuneaPoetul în anul 2008 laMizil: „Sigur, aveam omie de treburi importante defãcut, dar când am auzit cã astãzi laMizil este o sãrbãtoare a culturii, nu

puteam sã nu fiualãturi de dumnea-voastrã...”.

În semn de marepreþuire, ConsililulJudeþean Prahova,împreunã cu pri-mãria oraºului nos-tru, a oferit mizile-nilor un spectacolde excepþie, înmemoria mareluipoet, la care au par-ticipat foºti membri

ai Cenaclului „Flacãra” –momente cu o încãrcãturãemoþionalã deosebitã, a-vând în vedere faptul cã în

salã s-a aflat ºi familia luiAdrian Pãunescu (foto me-

dalion).Evenimentul a avut loc loc pe 24

mai, la Centrul Cultural „Adrian Pãu-nescu”, fiind deschis de cãtre domnul pri-

mar Emil Proº-can care a spus:„Astãzi este o ziimportantã, esteÎnãlþarea Dom-nului, ne serbãmeroii ºi aducemun omagiu mare-lui poet AdrianPãunescu, pe ca-re am avut privi-legiul de a-l cu-noaºte, de a-l îm-brãþiºa ºi de a-l

avea printre noi”.Ulterior, a luat

cuvântul domnul Mir-cea Cosma, pre-ºedintele ConsiliuluiJudeþean Prahova, carene-a mãrturisit cã l-acunoscut pe marelepoet în anul 1973, i-aurmãrit cu mare interesactivitatea de-a lungultimpului, a avut o-noarea sã fie prezent laChiºinãu, în anul 2010,la Festivitatea de acor-dare a titlului de

„Membru de onoare” a Academiei deªtiinþe a Moldovei, lui Adrian Pãunescu.Domnia sa, a mai spus: „Rar mi s-a întâm-plat sã întâlnesc o personalitate atât demare... am sã-i promit ceva: cã generaþianoastrã, va repara, ce au stricat cei care aucondus România pânã acum”!

Primul care ne-a cântat ºi încântat,a fost buzoianul Nicu Zota, câºtigãtor alTrofeului „Om bun”, pentru a treia ora

prezent la Mizil; Andrei Pãunescu împre-unã cu Elena Milovanovici (Serbia) ne-auoferit un moment emoþionant, versurilemarelui poet fiind parcã mai puternice caniciodatã; un vechi prieten, o voce plinã desensibilitate, Raul Cîrstea fost componental Cenaclului „Flacãra” ºi nu în ultimulrând, un mare artist – Victor Socaciu,deasemenea fost membru al Cenaclului.

Domnia sa, ne-a spus: „Carieramea a început atunci ºi continuã ºi acumsub amprenta Cenaclului „Flacãra”, care afost o miºcare naþionalã cu o valoare unicãîn Europa. Adrian Pãunescu a fost ctitorul,motorul, a creat substanþa ºi alfabetul uneiculturi, copiii noºtri îl vor învãþa pe AdrianPãunescu în ºcoli, va dãinui mereu. Mãînchin în faþa memoriei unui om deexcepþie!”

Mizilenii au fãcut „front comun“cu artiºtii prezenþi, i-au fredonat versurile,l-au aplaudat, l-au omagiat într-un fel unic,pe marele poet Adrian Pãunescu.

Mulþumim celor care au fostprezenþi ºi celor care au fãcut posibil caacest lucru sã se întâmple!

24 MAI: ÎNÃLÞAREA DOMNULUI – ZIUA EROILOR

UN FENOMEN NUMIT ADRIAN PAUNESCUMUZICÃ, DIALOG, POEZIE

Pagina realizatã de GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ


Pe data de 04 aprilie, în prezenþaconducerii primãriei ºi a invitaþilor, mem-brii Consiliului Local s-au întrunit înºedinþã de îndatã, sub preºedinþia deºedinþã a doamnei consilier Sandu Ana,având înscrise pe ordinea de zi urmã-toarele proiecte de hotãrâre:

1. Proiect de hotãrâre privindînsuºirea raportului de evaluare ºi partici-parea la licitaþie în vederea achiziþionãriiunui imobil compus din teren ºi con-strucþiile aflate pe proprietatea S.C. DRU-MURI ªI PODURI S.A. PRAHOVA,aflate pe teritoriul oraºului Mizil, str. Obor,nr.1, judeþul Prahova ;

2. Proiect de hotãrâre privindacordarea unui ajutor de urgenþã domnuluiStancu Viorel, domiciliat în oraºul Mizil,str. Nicolae Bãlcescu, nr. 248, bl. 248,parter, ap.3, judeþul Prahova.

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotãrâre, ele au fost adop-tate cu unanimitate de voturi.

Pe data de 19 aprilie, în prezenþaconducerii Primãriei ºi a invitaþilor, 13 dinmembrii Consiliului Local, sub preºe-dinþia de sedinþã a domnului consilierPaºol Nicolai, s-au întrunit în ºedinþa deîndatã, având înscrise pe ordinea de ziurmãtoarele proiecte de hotãrâri:

1. Proiect de hotãrâre privind mo-dificarea ºi completarea Hotãrârii Con-siliului Local nr. 56/28.04.2010;

2. Proiect de hotãrâre privindincluderea în bugetul local pe anul 2012 afondurilor privind derularea proiectului„Centralã fotovoltaicã de producere aenergiei electrice din conversia energieisolare în oraºul Mizil, jud. Prahova”

3. Proiect de hotãrâre privindaprobarea traversãrii terenului aflat în pro-prietatea privatã a oraºului Mizil, identifi-cat ca tarlaua 4, parcela 52, adiacent celuipe care va fi amplasatã centrala fotovol-taicã.

4. Proiect de hotãrâre privind rec-tificarea bugetului local al oraºului Mizilpe anul 2012;

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotarare, Consiliul Local ahotãrât adoptarea proiectelor înscrise peordinea de zi cu unanimitate de voturi.

Pe data de 26 aprilie, în prezenþaconducerii Primãriei ºi a invitaþilor, 16 dinmembrii Consiliului Local, sub preºe-dinþia de sedinþã a doamnei consilierSandu Ana, s-au întrunit în ºedinþã ordi-narã, având înscrise pe ordinea de zi urmã-toarele proiecte de hotãrâre:

1. Aprobarea proceselor verbaledin data de 29.03, 04.04 ºi 19.04.2012;

2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Informãrii privind activitãþile deprotecþie civilã, apãrare împotriva incendi-ilor, securitatea ºi sãnãtatea în muncã, peanul 2011;

3. Proiect de hotãrâre privindaprobarea decontãrii sumelor reprezen-tând drepturile de deplasare a personaluluididactic din instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din oraºul Mizil pentru lunamartie 2012;

4. Proiect de hotãrâre privindconcesionarea prin licitaþie publicã a uneisuprafeþe de teren de 240,8 mp, teren pro-prietate publicã a oraºului Mizil, situatã înMizil, str. Blajului, nr. 3-5, (Piaþa oraºuluiMizil;

5. Diverse.La propunerea executivului,

Consiliul Local a aprobat completareaordinii de zi cu urmãtorul proiect dehotãrâre: Proiect de hotãrâre privind par-ticiparea oraºului Mizil la proiectul“SMART CITIES – Citizen Inovation inSmart Cities” finanþat prin programulURBACT II.

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotãrâre, Consiliul Local ahotãrât adoptarea punctelor înscrise peordinea de zi fiind adoptate cu unanimitatede voturi cu excepþia proiectului dehotãrâre privind concesionarea prin lici-taþie publicã a unei suprafeþe de teren de240,8 mp, teren proprietate publicã aoraºului Mizil, situatã în Mizil, str.Blajului, nr. 3-5, (Piaþa oraºului Mizil)care a fost adoptate cu 14 voturi “pentru”,în conf. cu art. 46, alin. (1) doi consilierineparticipând la vot.

Pe data de 10 mai, în prezenþaconducerii Primãriei ºi a invitaþilor, 12 dinmembrii Consiliul Local Mizil s-au în-trunit în ºedinþã de îndatã, sub preºedinþiade ºedinþã a domnului consilier PaºolNicolai, având înscrise pe ordinea de ziurmãtoarele proiecte de hotãrâre:

1. Proiect de hotãrâre privindachiziþionarea unor imobile compuse dinterenuri ºi construcþiile aflate pe acestea,situate în Mizil str. Mihai Bravu nr. 136,coproprietatea domnilor Macovei CãlinConstantin ºi Dumitrescu Dan – Cezardobândite în temeiul Legii nr. 10/2001 ºi ahotãrârilor judecãtoreºti, respectiv,Decizia nr. 4796/09.07.2008 a ÎnalteiCurþii de Casaþie ºi Justiþie, Decizia nr.46/05.03.2009 pronunþatã de Curtea deApel Prahova ºi Sentinþa Civilã nr.721/08.05.2007 pronunþatã de TribunalulJudeþean Prahova;

2. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Hotãrârii Consiliului Localnr. 32/29.03.2012;

3. Proiect de hotãrâre privind rec-tificarea bugetului local al oraºului Mizilpe anul 2012;

Dupã discutarea ºi avizareaproiectelor de hotãrâre, Consiliul Local ahotãrât adoptarea punctelor înscrise peordinea de zi cu unanimitate de voturi.

La punctul Diverse s-au discutaturmãtoarele:

•Adresa nr. 15.197/24.04.2012 acomercianþilor de la etajul Pieþei oraºuluiMizil prin care solicitã micºorarea chiriei;

•Raportul de specialitate nr.12.968/21.03.2012 întocmit de doamnaRadu Veronica, prin care informeazãConsiliul Local cã mai mulþi cetãþeni dinoraºul Mizil solicitã concesionareaterenurilor pe care se aflã amplasate gara-jele, considerând cã aceastã solicitare nueste oportunã.

Domnul Paºol a specificat cãaceste garaje sunt construcþii provizorii,iar din punct de vedere economic nu esteoportun sã fie concesionate.

•Adresa nr. 13.962/10.04.2012 aInspectoratului de Jandarmi a Judeþuluiprahova prin care se întreabã dacã pe razaoraºului Mizil sunt amenajate zone pentruactivitãþi de picnic.

Domnul Paºol a specificat cã peraza oraºului Mizil nu sunt zone amenajateîn acest scop ºi nu sunt spaþii care sepreteazã a fi amenajate pentru activitaþi depicnic.

VViiccttoorriiaa PPAANNAAIITT

ªedinþele Consiliului LocalNr. secþie de votare

Sediul secþiei de votare

Strãzile care aparþin secþiei

11.. Sala Sporturilor,Str. Erou Lt.Radu Nicolaenr.4

22.. ªcoala gener-alã nr. 2 Mizil,Str. Tohani nr.38

33.. ªcoala generalãnr. 1 Mizil,Str. Mi-hai Bravu nr. 110

- STRADA TEILOR NR. 1-17 ( BLOCURI 3, 5, 5A, 7, 7A,9, 9A, 11, 11A) ªI NR. 2-14 ( BLOCURI 6, 6A, 8, 8A, 10,10A, 14)

44.. Grup ªcolar„Tase Dumi-trescu” , Str. Mi-hai Bravu nr. 116

- ION LUCA CARAGIALE BL. 45, 51, 42A, 44, 46, 52;- MIHAI BRAVU NR. 37-65 SI NR. 88-118 (INCLUSIVBLOCUL 112);- MIHAIL KOGÃLNICEANU;- TOHANI NR.1-63 SI NR. 2-60

55.. Mihai Bravu nr.136

66.. Centrul CulturalAdrian PãunescuMizil;Str. Mihai Bravunr. 112

77.. Primãriaoraºului MizilB-dul Unirii nr.14

88.. Primãriaoraºului MizilB-dul Unirii nr.14

99.. Scoala generalãnr. 3 „SfântaMaria”Str. Erou Lt.Radu Nicolaenr. 2

1100.. Liceul „GrigoreTocilescu” MizilStr. NicolaeBãlcescu nr. 133

1111.. Scoala generalãnr. 3 „SfântaMaria”Str. Erou Lt. Ra-du Nicolae nr. 2

Sediile secþiilor de votare

- ANA IPATESCU ;- ARDEALULUI;- BUCEGI;- BUCOVINEI;- CONSTANTIN DOBRO-GEANU GHEREA;- CRIZANTEMELOR;

- DOCTOR ISTRATE;- FND. LALELELOR;- GHEORGHE DOJA;- GRIVIÞEI;- VASILE LUPU;- VIªINULUI NR.1-23 ªI

NR.2-14. - AGATHA BACOVIA;- ALBA IULIA (INCLUSIV

BLOCURILE 50A SI 60);- AVRAM IANCU;- CALEA BUZÃULUI;- CRÃCIUNESCU;- EROILOR;- FND. SOARELUI;- GHEORGHE BRÃTIANU;- GHICA VODÃ;- LEONIDA CONDEESCU;- MIHAI BRAVU NR.1-35

SI NR.2-86;- MIRCEA VODÃ;- NICHITA STÃNESCU;

- STRADA NICOLAE BÃL-CESCU NR.1-27 (INCLUSIVBLOCUL 50) ªI NR.2-30 ªIBLOCURILE 47, 49;- NICOLAE IORGA;- PARALELA 45;- PLUTAR MAREª;- SPIRICÃ ANASTASIU;- TASE DUMITRESCU;- TEPEª VODÃ NR.1-29 SI

NR.2-36;- TOHÃNEANCA;- VICTORIEI NR.1-3 SI NR.

2 (BLOCUL 37A);- 22 DECEMBRIE

- BULEVARDUL UNIRIINR.12 BLOC 43A;- BLAJULUI NR.1-13

(BLOCURILE 21,22, 23) ªINR.PARE 2-10 (BLO-CURILE 17, 18, 20A, 20);-CUZA VODÃ NR.1-11

(BLOCURILE 27, 31, 32, 33,34) ªI NR.10-32;-LT. GHEORGHIU VASILE.- NICOLAE BÃLCESCUNR.51-101 ªI NR.34-124(INCLUSIV BLOCURILE42, 42B, 43B, 43C).

- DECEBAL;- DEMOCRAÞIEI;- NICOLAE BÃLCESCUNR. 29-49 (BLOCURILE37B, 38, 39, 40, 41, 24, 16,15, 48);

-NUFERILOR;- TUDOR VLADIMIRESCU;- VICTORIEI NR.5-41 ªINR. 4-46;- 13 DECEMBRIE;- 13 SEPTEMBRIE

- BULEVARDUL GÃRIINR. 2-78;- GEORGE RANETTI NR.1-41 ªI NR. 2-42;- MAIOR IVANOVICIAUREL;- RECOLTEI;

- SPICULUI;- ªTEFAN CEL MARE;- VALEA JIULUI NR.1-21ªI NR.2-50;- 1 MAI NR 1-63BIS ªI NR.2-92.

- GENERAL DAVID PRA-PORGESCU;- MIHAI BRAVU NR.67-131ªI NR.120-176;- MIHAI EMINESCU;

- NICOLAE BÃLCESCUNR.103-199 ªI NR. 126-226;- SPITALULUI;- SPIRU HARET;- 24 IANUARIE.

- BULEVARDUL GÃRIINR. 80-136;- ALBINEI;- AGRICULTORI;- EROU LOCOTENENTRADU NICOLAE;- FUNDÃTURA ISTRIÞEI;- GEORGE RANETTINR.43-99 ªI NR.44-96;- MATEI BASARAB;

- MIHAI BRAVU NR.133-157 ªI NR.178-206;- PRIMÃVERII;- STADIONULUI;- TOAMNEI;- TRANSILVANIEI;- VALEA JIULUI NR.23-51SI NR.52-98;- 1 MAI NR.5-117 SI NR.94-116.

- ALEEA TRANDAFIRILOR- STRÃZILE - BRADULUI- CARPAÞI NR. 43-57 SINR.42-56;- CRISAN- ECATERINA TEODOR-OIU NR.1-7 SI NR.2-8;- GHIOCELULUI;- HORIA;- LUMINII;- LUNII;

- MIHAI BRAVU NR.159-203 (BLOCURI 1, 187, 189,191, 193, 195, 197, 2, 4) SINR.208-218;- MESTEACÃNULUI;-NICOLAE BÃLCESCUNR.201-221(BLOCURI 5, 6,6A, 6B, 7, 8, 9) ªI NR. 228-250 (BLOCURI 246, 248,250, 3, 4);-TRAIAN VUIA;- ªOªEAUA VADU SÃPAT

- AMURGULUI;- AUREL VLAICU;- BUDUREASCA;- CARPAÞI NR.1-41 ªI NR.2-40;- CAPORAL PÂNDARUDUMITRU;- ECATERINA TEODOR-OIU NR.9-17 ªI NR. 10-14;- EROU IONESCU GHE.;

- FEFELEI;- IOAN VODÃ;- NUCILOR;- SOLDAT ENACHE ILIE;- TOHANI NR.65-85;- ÞEPEª VODÃ NR. 31-73SI NR.38-122;- VIªINULUI NR.25-27 SINR.16-22;- ZORILOR


Încercare de tip confesiv? Nu.Mãrturie cu imagini ºi gânduri,

întregi, cât mai aproape de spiritul ºiintenþiile celor care le-au creat.

Reporter prin oraºul meu – cea-suri, jumãtãþi de zi, ce aveau sã ne încarcecu jumãtãþi de adevãr? Nu.

O numãrãtoare tristã? Nu.Suntem tineri, suntem activi în

dezbateri de idei, vom mãrturisi direct totceea ce vom cunoaºte, pãtrunzând dincolode lumini. N-am cãutat pe nimeni în jur, sãne arate încotro sã pornim. ªtim cã oraºulîn care ai ºi tu un cuvânt de spus te aºazãdeasupra vremurilor. Am rostuit în bagajulnostru decenþa, mãsura, prietenia cu ter-men de garanþie nelimitat, tinereþea de marepreþ. I-am vestit pe trecãtorii nelãmuriþi cã

suntem reporteri în oraºul nostru. Ne-ausimþit emoþia, le-am simþit bucuria. Un loc,o lecþie de viaþã a spiritului pe harta tre-burilor româneºti.

Prezentul ne vorbeºte de efort ºiimplicare, iar viitorul se va rosti cu nepãr-tinire asupra ceasornicului care a fãcut tim-pul oraºului nostru sã se arate orele unuiloc altfel, acum, decât atunci.

Atunci când?Sã lãsãm rãul. E agresiv, e la

suprafaþã. Binele e discret, e în adâncime.Ne petrecem paºii pe strãzi, prin parcuri,prin suflete de oameni.

O þãrancã din Buzãu, cu ochiimari, frumoºi, neobosiþi, ne întreabã de cesuntem atât de mulþi în noua piaþã. Oadmirãm, unii pentru prima oarã.

Femeia vinde rodul primãveriiacesteia. E greu, dar e frumos când primã-vara îºi deschide zãvorul ºi când mâiniletale ºi pãmântul se iubesc. Ne gândim laIon, ne gândim la Ilie Moromete.

La Monumentul Eroilor, costumulpopular, ostaºul, cartea deschisã pegenunchi, placheta din bronz, sunt istoriaunui popor care va pieri odatã cu pãmântulacesta.

Oamenii Mizilului au milã pentrutoatã fãptura, au suflete ce se aud. Nevorbesc despre câinii slobozi, transportaþide departe sau de aproape. Au viaþa lor,viaþã de câine. Fiecãruia îi este sãgetatcugetul: sã nu-mi spunã nimeni, niciodatã

„câine de om”. Paºii noºtri ºi-au luat rãgazîn faþa celei mai mari biserici din oraº,Biserica „Sfântul Ioan Botezãtorul”.Simbolul bisericii îmbracã forme diferite.În viziunile Hidegardei din Bingen (sec. alXII-lea) imaginea Bisericii apare frecvent.

Ea spune: „Mi s-a arãtat o femeieuriaºã care semãna cu o cetate. Purta pe capo coroanã minunatã. Din braþele ei þâºneauraze de slavã ce se pogorau pe pãmânt pân-tecul ei pãrea un nãvod cu nenumãrateochiuri prin care intrau ºi ieºeau sumedeniede oameni. Se mai afirmã cã Biserica a fostprima dintre fiinþele create. Într-o altã vi-ziune, Biserica, apare sub forma unui bustde femeie, sprijinitã de un turn cioplit dintr-un bloc de piatrã albã.

Turnul are trei ferestre, esteîmpodobit cu pietre cu pietre preþioase ºiînconjurat cu flãcãri de aur. Aceste flãcãrisimbolizeazã Duhul Sfânt, pe care Biserical-a primit în ziua de Rusalii. HarurileSfântului Duh continuã sã se reverseasupra bisericii ºi fiecare creºtin se bucurãde ele.” Jean Chevalier Alain Gheerbrant(Dicþionar de simboluri).

Niciunul dintre noi nu se poatedesprinde uºor de acest loc. Am mers laslujbã aici. ªi eu, ºi eu, ºi eu... PreotulRomulus Ardeleanu slujeºte cu înaltãdãruire ºi adâncã nãdejde în puterilecereºti. Biserica e nouã prin repictare ºisfântã pentru cã e Bisericã.

Ne rugãm ca Harurile Sfântului

Duh sã se reverse ºi asupra Mizilului. Alegem drumul spre Biserica de

la Han, cea care dã simetrie oraºului nos-tru. Turnãm o picturã (prin efortul nostrufizic) în paharul sfinþeniei ce se va umpleodatã cu înãlþarea noii biserici.

Multe împliniri pornesc de la omulcare nu te câºtigã de la o primã vedere.Fizionomia gânditoare, încruntarea „fireas-cã”, spontaneitãþii nevulnerabile, zidit dinnãdejdi, alcãtuit din prospeþime ºi obo-sealã, tresãrire neîncremenitã de orgoliu,aºazã o apropriere politicoasã ºi nepãzitãîntre primul om ºi oamenii Mizilului.

Cu paºi potoliþi ne bucurãm deverdele parcurilor cãrora primãvara s-agrãbit sã le „arunce” frumuseþe ºi aromã.Ne râd clipele în dorul neazvârlit, statornicca un obicei lumesc. Cuvintele se aleg.Avem liniºtea sã cântãrim. Biruim pâclaaducând sunetul adevãrului. Tu, omulemizilean, apleacã-te bine de spate ºipriveºte-þi rãdãcinile. Le mângâie ºi leîngrijeºte pentru cã de acolo îþi tragi seva.Învaþã povestea rãdãcinilor tale, astãzi, câtîncã nu te-au nãpãdit norii tulburãrilor.Primeºte ploaia. Priveºte dupã ploaie întredouã curcubee ºi sãnãtatea îþi va fi prinospentru frumuseþea zilei de mâine.

Primeºte ieri ºi azi într-un mâine.Ne ridicãm de pe canapelele parcului ºiieºim din povestea paºilor noºtri.

Ne vom întoarce...PPrrooffeessoorr GGeettaa SSTTAANNCCIIUU

POVESTEA PAªILOR NOªTRI(Reporter în oraºul meu)

De ce?Deoarece practicarea exerciþiului

fizic nu ar trebui sã fie privilegiul unei mi-noritãþi, ci un obiectiv ºi o necesitate pentrufiecare individ, un factor în dezvoltarea u-manã! Generaþiile de copii din zilele noas-tre se confruntã cu cea mai gravã crizã deobezitate din istoria omenirii. E mult maiieftin pentru noi toþi sã promovãm practi-carea sportului, decât sã plãtim costurilecare rezultã din tratarea bolilor cauzate desedentarism. Sportul ºi exerciþiul fizic aducbeneficii în plan fizic, biologic, psihologicºi social, iar practicarea lor este importantãatât la nivel terapeutic, cât ºi la nivel pre-ventiv. Sportul este o alternativã la stiluride viaþã dãunãtoare sãnãtãþii ºi un mijlocde a ne lãrgi reþeaua de relaþii sociale.

Militãm pentru combaterea se-dentarismului ºi pentru impunerea prac-ticãrii sportului ºi a exerciþiului fizic, pen-tru sãnãtatea ºi calitatea vieþii comunitãþii.

Fiindcã sportul ne face altruiºti,creeazã modele comportamentale pozitiveºi relevã importanþa exerciþiului, a rãbdãriiºi perseverenþei ca factori în dezvoltarea

personalã. Exerciþiul fizic, mai ales cel înaer liber, previne ºi reduce stresul, îmbu-nãtãteºte imaginea de sine, sporeºte încre-derea ºi creativitatea, contribuie la dez-voltarea spiritualã. În plan fizic, îmbunãtã-þeºte funcþionarea aparatului cardiovascu-lar, a sistemului muscular ºi imunitar.

Sã ne petrecem weekend-urile ºialtfel decât la shopping, în mall! Sã ne pe-trecem timpul în aer liber ºi altfel decâtplecând din oraº! Sã ne întâlnim cu prie-tenii ºi în alte locuri decât în baruri, peMessenger, hi5, Facebook sau Twitter! Sãascultãm muzicã ºi altfel decât cea difuza-tã prin discoteci! Ne place competiþia, darºi sã învãþãm de la cei mai buni decât noi!

Ne place sportul, cu tot cu obo-seala de dupã un meci greu, dar ºi îm-plinirea pe care þi-o dã o victorie.

Vrem sã fim sãnãtoºi! Vrem sãavem posibilitatea sã alegem modul în caresã ne petrecem timpul liber! Nu vrem sãfim constrânºi, nici de lipsa de timp, nici defactorul financiar. Vrem sã avem dreptul sãalegem cum sã ne trãim viaþa!

Pledoarie pentru sport Conferinþã de presã Pe data de 23 mai 2012, la

Primãria oraºului Mizil a fost susþinutã oconferinþã de presã de cãtre domniºoaraPetronela Sturz – coordonatorul proiectu-lui “RE-GREEN – REgional policiestowards GREEN buildings” finanþat prinProgramul INTERREG IVC.

Coordonatorul a fãcut o prezen-tare a proiectului, menþionând faptul cãproiectul, al cãrui lider este Institutul pentruInovaþie INTELI [Portugalia], este imple-mentat în perioada 01.01.2012-31.12.2014,în alte nouã oraºe sau regiuni din UniuneaEuropeanã de cãtre: Universitatea dinPostdam (Germania), Nordregio – CentrulNordic pentru Dezvoltare Spaþialã(Suedia), Municipalitatea din DabrowaGornicza (Polonia), Agenþia Regionalãpentru Energie Tartu (Estonia), Directoratulpentru evaluare ºi calitate a mediului dinregiunea Extremadura (Spania), Buildingfor the Future Limited (Marea Britanie),Agenþia Localã pentru Energie SpodnjePodravje (Slovenia), oraºul Mizil (Ro-mânia) ºi City Architects, Consiliul LocalDublin (Irlanda). Bugetul total al proiectuluipentru anii 2012 - 2014 este de 1.319.470,40 euro, din care bugetul alocat oraºuluiMizil este de 111.718 euro, 94.960,30 eurofiind fonduri europene, 14.523,34 europrovenind de la bugetul României, iar2.234,36 euro din bugetul local.

Obiectivele proiectului constauîn: îmbunãtãþirea politicilor de dezvoltarelocalã pentru promovarea principiilor eco-logice de dezvoltare, în special prin ecolo-gizarea sectorului construcþiilor, pro-movarea schimbului de experienþã pentrupromovare ºi transferul bunelor practici îndomeniul clãdirilor ecologice ºi încura-jarea soluþiilor inovatoare precum achiziþi-ile publice verzi ºi reabilitarea clãdirilorpublice.

Proiectul va include, pe lângã

activitãþile de management ºi comunicare,realizarea unui raport de autoevaluareprivind resursele de energie regenerabilã,realizarea unor activitãþi de schimb deexperienþã cu ceilalþi parteneri din proiect,colectarea de exemple de bunã practicã îndomeniul energiei verzi ºi realizarea unuiplan de acþiune pentru atingerea obiec-tivelor cu privire la energia verde ºi reduc-erea emisiilor de CO2.

“Implicarea Oraºului Mizil înproiectul RE-GREEN a fost determinatãîn primul rând de aderarea la ConvenþiaPrimarilor, pentru reducerea emisiilor deCO2 pânã în anul 2020. În Planul deAcþiune pentru Energie Durabilã, elaboratca urmare a aderãrii la aceastã Convenþie,este prevãzutã ºi mãsura de reabilitare aclãdirilor publice, precum ºi derularea deachiziþii publice verzi. În al doilea rând,pentru a atrage fonduri europene sau dinalte surse, necesare pentru punerea în apli-care a mãsurilor de reabilitare, este necesarca toate acþiunile ce urmeazã a fi între-prinse pentru atingerea obiectivelor îndomeniul energiei regenerabile sã fieincluse în planuri de acþiune care sã asigureo coerenþã a mãsurilor, cu identificarearesponsabilitãþilor ºi surselor de finanþare”a mai precizat domniºoara Sturz.

La întrebarea legatã de avantajeleproiectului în ceea ce priveºte oraºul Mizil,s-a menþionat faptul cã pe lângã avantajulde mediu pe care îl prezintã proiectul,mãsurile incluse în plan vor aduce avanta-je economice pentru administraþia localã,reducându-se astfel costurile cu energiaelectricã folositã în instituþiile aflate înadministrarea Consiliului Local Mizil(Primãrie, ºcoli, spital etc.), banii astfeldisponibilizaþi putându-se utiliza pentruacoperirea altor necesitãþi.

2233 mmaaii 22001122

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

Spor

t în

Parc

Cristina COLÞ


Monumentele istorice ale Mizilului

„HORA”, festivalul valorificãrii tradiþiei artisticeromâneºti în creaþia modernã

Identitatea cultural istoricã aunui popor rezistã prin tradiþii, acesteadin urmã conturând, de fapt, identitateafãrã de care un popor nu ar mai fi de fapt,un popor.

Pentru a ne pãstra identitatea estenecesar ca noi toþi sã ne cunoaºtem tradiþi-ile, sã le ºtim simbolistica ºi izvorul, darmai ales sã le apreciem ca atare.

Muzica popularã este muzicã detradiþie, de apartenenþã la viaþa ro-mâneascã, tocmai de aceea este necesar são pãstrãm cu sfinþenie, sã o promovãm, são transmitem din generaþie în generaþie.

În acest context, vã anunþãm cã,la sugestia domnului primar, la Mizil,dupã 30 de ani, s-a înfiinþat un Taraf ce îºiva derula activitatea în cadrul CentruluiCultural „Adrian Pãunescu” ºi care vapromova muzica popularã autenticã.

Taraful este alcãtuit din : MarcelBanu (acordeon), Andrei Ion (þambal),Deladara (chitarã rece), ªarpe (contra-

bas), Valentin Cãldãraru (vioarã); soliºtii– Amalia Uruc, David Ghinea, AlexandruArdeleanu, Andrei Radu Greieraº;dansuri populare – „Ansamblul Poeniþa”,Chiriþã Nicolae (coregraf) ºi IorgaMarian (corepetitor).

Taraful este condus de mestrulRomeo Vãduva (orchestrator, dirijor ºicompozitor), fiul cunoscutei cântãreþe demuzicã popularã Maria Vãduva ºi amarelui naist Constantin Vãduva.

Romeo Vãduva a început sãcânte la nai de la vârsta de 5 ani, iar la 14ani obþine titlul de prim solist instrumen-tist ºi virtuoz al nailui, însã momentulculminant al carierei sale este acela cânda concertat, împreunã cu mama sa, în faþaPapei Ioan Paul al II-lea, în anul 1990 laCastelul Gondolfo.

Prima reprezentaþie a Tarafuluiva avea loc pe 7 iunie, la Centrul Cultural„Adian Pãunescu”, unde vã aºteptãm cumare drag!

Festivalul naþional „Hora” este oiniþiativã neguvernamentalã susþinutã atâtde organizaþii obºteºti, cât ºi de instituþiipublice de culturã, consilii populare, insti-tuþii judeþene nesubordonate ºi sponsori pri-vaþi, pentru o acþiune cât mai susþinutã deafirmare a valorilor tradiþiei artisticeromâneºti naþionale ºi locale, în contextulcreaþiei artei contemporane, a afirmãrii ta-lentelor individuale sau a formaþiunilorartistice în care ele se grupeazã.

Pornind de la simbolul pe care îlreprezintã Hora în tradiþia folcloricã, dar ºiîn tradiþia istoricã a dorinþei noastre deunire, de la diversitatea temelor muzicale ºia metaforei exprimatã în refrene deveniteproverbe populare, dar ºi de la susþinutaprelucrare cultã, vreme de secole, a acestorteme, considerãm cã ideea de „Horã” aretoatã expresivitatea pentru a întruni pe planlocal, zonal sau naþional o diversitate demanifestãri artistice puse în concurs, pre-cum spectacole ºi manifestãri de stradã fol-clorice sau de taraf, prelucrãri de folclor întoate genurile muzicii moderne, concertesimfonice din bogatul repertoriu al prelu-crãrilor, toate acestea stimulând noi creaþiiîn genurile respective dar, de asemenea,facilitând manifestãri de poezie, de artãplasticã, de dans contemporan ºi de creaþiecinematograficã, pornind de la temelerespective, amplificându-le ºi prelucrându-le la nivelul artei moderne contemporane îndiverse genuri de exprimare artisticã ºi pespecificul fiecãrei localitãþi, care-ºi sta-bileºte singurã modalitãþile ºi domeniile încare participã.

Organizarea acestui festivalnaþional presupune participarea liberã ºivoluntarã a localitãþilor ºi judeþelor, fiecareavând posibilitatea sã-ºi denumescã festi-valul personalizat, dupã specificul creaþieiartistice a zonei (de ex: „Hora Braºovului”,„Hora Prahoveanã”, Hora de la Cluj”,„Hora din Aninoasa”, „Horele Moldovei”

etc), fiecare localitate sau zonã evaluându-ºi forþa de organizare, iar comitetul deiniþiativã pe care îl formãm studiind orga-nizarea ºi elaborând un sistem de întraju-torare a lor ºi de acþiuni mari pe plannaþional, prevãzând atât normele defucþionare ºi dispecerizare în reþea naþion-alã a acestor manifestãri, cât ºi posibilitãþide scoatere la concurs pentru societãþimanageriale ºi de impresariat a celor maiimportante manifestãri, în aºa fel încât dela început, acestea sã aibã fie un caracter devoluntariat, fie de organizare economico-comercialã pe criteriile impresariatuluiartistic ºi a organizãrii de spectacole.

Pentru elaborarea unei concepþiide desfãºurare a acestui act cultural, a re-gulamentelor de funcþionare ºi a criteriilorde evaluare artisticã, a formelor pe care lecapãtã manifestãrile finale, pe plan naþio-nal, care nu trebuie sã þinã neapãrat seamade poziþia administrativã a localitãþilor, cide locurile cele mai propice unor asemeneamanifestãri ºi dezvoltãrii continue atradiþiei lor, devenind adevãrate carnava-luri, ca ºi pentru identificarea dinainte aunor surse financiare posibile prin susþineriºi suport financiar, sponsorizãri ºi colectãridin contribuþiile de 2%, prevederi înbugetele administraþiei locale etc. ºi, înacelaºi timp, pentru afirmarea unui brandal festivalului ºi organizarea comisiilorcare sã scoatã la concurs impresarialdiverse manifestãri, membrii fondatori aiacestei iniþiative se constituie într-unComitet Naþional cãruia, prin regulament, ise vor fixa normele de reprezentare ºi con-stituire în viitor.

Acest comitet naþional va cãutafinanþãri prin care, în anul acesta, sã orga-nizeze o consfãturire cu reprezentanþi ailocalitãþilor, judeþelor, instituþiilor ºi orga-nizaþiilor care ºi-au manifestat interesul, încare sã se elaboreze toate criteriile ºi regu-lamentele de funcþionare, inclusiv perspec-

tiva dezvoltãrii pe plan internaþional, sã seîmputerniceascã un colectiv pentru popu-larizarea iniþiativei ºi un altul pentrucolectarea de fonduri, precum ºi reprezen-tanþii locali în judeþele care participã, sau încomunitãþile româneºti din strãinãtate.

PPAARRTTIICCIIPPAANNÞÞII PPÂÂNNÃÃ ÎÎNN PPRREEZZEENNTT::Miºcarea pentru Progresul Satului

Româ-nesc, Asociaþia Comunelor dinRomânia, Asociaþia Oraºelor din România,Uniunea Naþionalã a Interpreþilor ºi Instru-mentiºtilor, Direcþia Judeþeanã Culturã ºiPatrimoniu – Dolj, Primãria ComuneiIzbiceni-Olt, Primãria Comunei Aninoasa-Dâmboviþa, Asociaþia Judeþeanã aComunelor – Constanþa, Camera de Co-

merþ ºi Industrie Prahova, Primãriamunicipiului Medgidia, PPrriimmããrriiaa oorraaººuulluuiiMMiizziill, Primãria oraºului Panciu, AsociaþiaJudeþeanã a Comunelor – Prahova, Pri-mãria comunei Luncaviþa, FundaþiaNicolae Sabãu, Primãria comunei VulcanaBãi, Primãria comunei Arbore, Primãriacomunei Cornu, Primãria comunei Turþ,Primãria comunei Podgoria, Primãriacomunei Lumina, Primãria comunei To-palu, Primãria comunei Tomºani, Primãriacomunei Bãneºti, Primãria comunei Bran,Fundaþia Alexandru Sihleanu – Vrancea,Centrul Cultural „Aurel Stroe“ - Buºteni ºimulte redacþii din þarã ºi strãinãtate înparteneriatul media.

Gabriela NEGOIÞÃ

TRADIÞIIFOLCLOR AUTENTIC LAMIZIL DUPÃ 30 DE ANI...

În partea de Nord aoraºului Mizil, pe ºoseauaMizil-Tohani, în prelungire custr. Fefelei spre rãsãrit, ceodinioarã forma cãtunulFefelei, se aflã aceastãBisericã parohialã cu hra-mul ,,Sfântul Nicolae”.

Pe locul actualeiBiserici a existat o micãbisericã din bârne de ste-jar, ºi acoperiº din ºin-drilã, ridicatã în perioadalui Constantin Brânco-veanu, stãpân al zoneiprin moºtenirea adusã înfamilie de cãtre soþia saMaria, nepoatã domnuluiAntonie din Popeºti.

Din documentaþia luiV.A. Urechia, reiese faptul cãBiserica din satul Fefelei se numea,,Sfânta Treime” ºi fusese ctitoritã de pol-covnicul Nicolae Stâmboleanu, cel care oînzestrase cu ,,Moºioara ºi Viiºoara dim-prejurul ei”.

Denumirea de Fefelei dateazãdin vremea domnitorului Mihai Viteazulºi este legatã de împãrþirea zonei de cãtrecãpitanii împroprietãriþi de Mihai Viteazulºi obligate de acesta sã lucreze totul îndiviziune. Ei au împãrþit marea moºie înfelii ºi de aici ºi numele satului, acãtunului de atunci de,,Filieºti” sau

,,Felieºi”, astãzi cartier aloraºului Mizil, cunoscut subnumele de Fefelei.

În locul vechii bisericuþece ar fi trebuit conservatã ºi pãs-tratã în anul 1880, a fost ziditãactuala bisericã.

Biserica a fost o peri-oadã, metoc a Mãnãstirii Ciola-nu, judeþul Buzãu, printre sluji-tori, fiind menþionaþi monahiiEftimie Dumitrescu ºi NicodimCurcã.

Intrând în curtea Bise-ricii ,,Sfântul Nicolae”, pe par-tea dreaptã a aleii, observãm unfrumos monument cu o ve-

chime de 98 de ani, ridicat înanul 1924 de cãtre Iero-

monahul Eftimie Dumi-trescu, în amintirea ero-ilor din cãtunul Fefelei,cãzuþi în luptele dinprimul Rãzboi Mo-ndial dintre anii1916-1918.

““CCããllããttoorruullee,,oopprreessttee-þþii ppaaººiiii ttããii ººiicciitteeººttee nnuummeellee aacceess-ttoorr eerrooii ccããzzuuþþii ppeeccââmmppuull ddee lluuppttãã ppeenn-ttrruu îînnttrreeggiirreeaa nneeaammuulluuii

ººii mmããrriirreeaa ppaattrriieeii””- sepoate citi pe monument.Soldaþii: Frone Nicolae,

Gogoase Gheorghe, Chio-veanu ªtefan, Muºat Ion,

Mihai Nicolae, Mihai Toma, Du-mitru Alexe, Deleanu Ion, Niculescu

Stelian, Spãtaru Ion, Drãgulin Dumitru,Giurea Dumitru, Giurea Gheorghe ºiDobre Stere, sunt eroii din Mizil, cãtunulFefelei, cãzuþi pe câmpul de luptã.

Veºnica recunoºtinþã eroilormizileni!

Nu putem sã nu-i nominalizãmpe preoþii Emilian Ardeleanu ºi StefanArdeleanu, tatãl ºi fiu, preoþi la BisericaSfântul Nicolae din cartierul Fefelei.

PPlltt.. MMjj((RR)).. EEuuggeenn GGRRIIGGOORREE

SS..CC.. MMEERREENNDDAA PPRRIIMM SS..RR..LL.. MMIIZZIILL((ccaannttiinnaa PPrriimmããrriieeii ))

ÎÎNNCCHHIIRRIIAAZZÃÃ SSAALLÃÃ PPEENNTTRRUU OORRGGAANNIIZZAARREE EEVVEENNIIMMEENNTTEE((ººeeddiinnþþee,, iinnssttrruuiirrii,, ppaarraassttaassee,, mmeessee ffeessttiivvee))

Tarifele diferã în funcþie de numãrul de persoane, astfel:25-30 persoane - 300 lei30-50 persoane - 400 lei50-80 persoane - 500 lei

Zilnic preparãm diferite feluri de mâncare, care pot fi servite atât la sediul socie-tãþii (subsolul primãriei) cât ºi la punctul de lucru din Piaþa oraºului Mizil.

PPrriimmiimm ccoommeennzzii llaa tteell..:: 00224444//225500002277 iinntt..3355


Încercaþi sã rupeþi o orã ºi jumãtate din timpul dumneavoastrã liber, pentru un film.

Intrarea este gratuitã Primar Emil PROªCAN

Telefon0769 610 015

Executãm la comandã: ziare, reviste, agende,

postere, calendare, tipizate, formulare

financiar - contabile

VÃ AªTEPTÃM!În cadrul manifestãrilor culturale organizate de primãria

Mizil, vã invitãm la un regal de filme la Centrul Cultural “AdrianPãunescu„ în fiecare vineri, începând cu orele 18.00.

Filmele prezentate sunt selectate, respectând criteriilecalitative cultural artistice ºi educative, iar instalaþia de proiecþieºi sonorizare este de ultimã generaþie. Nu rataþi aceastã ocazie dea face o incursiune în altfel de lumi, altfel de vieþi, având ocaziasã vã relaxaþi ºi sã vã îmbogãþiþi spiritual. În salã se impunerespectarea normelor elementare de conduitã ºi disciplinã.

Programul filmelor ce urmeazã a fi proiectate se gãseºteafiºat la Centrul Cultural “Adrian Pãunescu„.

Într-o dimineaþã, stãpânitorulunei cetãþi fu trezit de niºte strigãte carese auzeau din piaþã: „Hai la mere! Meredulci cum n-aþi mai gustat!”.Ridicându-se indispus din pat ºi privindpe fereastrã, vãzu un târgoveþ ce vindea,într-adevãr, mere, înconjurat de omulþime de muºterii. „Trebuie sã fietare bune merele alea”, îºi spuse mai-marele cetãþii ºi, fãcându-i-se poftã, îlchemã pe primul sãu sfetnic ºi îi porun-ci:

- Ia cinci galbeni ºi mergi înpiaþã sã cumperi mere de la târgoveþulacela!

Primul sfetnic îl chemã pepaharnic ºi îi spuse:

- Uite patru galbeni, du-te ºicumpãrã mere!

Paharnicul se adresã, la rândulsãu, stolnicului:

- Poftim trei galbeni de care sãcumperi mere de la târgoveþul acela!

Stolnicul îl chemã pe primulstrãjer, îi dãdu doi galbeni ºi îl trimise înpiaþã. Acesta, dãdu un galben unui strã-jer din subordine, care se duse la târgov-

eþ ºi îl luã la rost:- Hei, ce tot strigi aºa? Ai tulbu-

rat somnul mai-marelui cetãþii, iar dreptpedeapsã mi-a poruncit sã-þi confisccãruþa asta cu mere!

Zis ºi fãcut.Întors la ºeful sãu, strãjerul se

lãudã:- Am fãcut un târg nemai-

pomenit. Cu un galben am cumpãrat ojumãtate din cãruþa cu mere a târgoveþu-lui!

Primul strãjer merse la stolnic:- M-am târguit ºi cu cei doi gal-

beni pe care mi i-ai dat am reuºit sãcumpãr un sac cu mere!

Stolnicul, repede la paharnic: - Cu trei galbeni am luat o tolbã

întreagã cu mere!Paharnicul, dosi jumãtate din

cantitate, apoi merse la primul sfetnic:- Cei patru galbeni mi-au ajuns

doar pentru o jumãtate de tolbã cumere!

Primul sfetnic se înfãþiºãdinaintea stãpînitorului cetãþii ºi glãsui:

- Mãria Ta, iatã, am îndeplinitporunca. Numai cãde acei cinci gal-beni n-am reuºit sãtârguiesc decâtcinci mere!

M a i - m a r e l ecetãþii muºcã dintr-un mãr ºi cugetã:„Hmmm… Cincimere pentru cincigalbeni… scump,foarte scump! ªi cutoate acestea târ-goveþul acela aveao mulþime dec u m p ã r ã t o r i .Înseamnã cã lumeao duce bine, arebani. Ia sã mãresceu birurile!”

Sânzienele reprezintã de fapt,din punct de vedere calendaristic,momentul în care ziua este egalã cunoaptea - solstiþiul de varã.

Fiind o datã la care majoritateapopoarelor dau o mare importanþã înculturã acestui eveniment astrologic,tradiþiile populare ºi mai ales superstiþi-ile sunt numeroase, peste care s-a supra-pus de regulã ºi o sãrbãtoare religioasã.

Astfel, þãranii români vorbescdespre iele, zâne ale pãdurilor, care vinnoaptea în poieni ºi pornesc o horã.Acestea au înfãþiºarea frumoasã ºidanseazã fãrã îmbrãcãminte, aºa încâtorice trecãtor care surprinde hora ielelorîºi va pierde minþile.

Puterea farmecelor ielelor eraconsideratã suficient de mare încât obi-ceiurile impuneau împodobirea porþilor

cu coroniþe fãcute din flori de sânziene.Aceastã sãrbãtoare mai este numitã ºiDrãgaica ºi era închinatã fetelor ne-mãritate, care se adunau în poieni ºi ros-teau descântece pentru a grãbi mãritiºulºi a-ºi aduce iubitul aproape. „Sân-zienele“ era consideratã ºi o zi în care seputeau culege plante otrãvitoare bune deleac, care, potrivit tradiþiei, îºi pierdeauotrava dacã erau culese în zorii zilei. Dealtfel, practicile magice luau amploarede Sânziene, ca ºi credinþa conformcarora nu trebuia sã ieºi afarã noapteasau sã priveºti pe geam, pentru ca ielelesã nu cumva sã-ºi arunce vraja asupracelor care le priveau.

ªi astãzi se mai pãstreazã prinunele sate obiceiul de a agãþa la poartã ºide a pãstra de-a lungul anului cununidin flori de sânziene.

SPECIFICUL LUNII IUNIE Târgoveþul cu mereSânzienele

gratuit tÃvÃlugul electoral - primaria-mizil.ro mai 2012.pdf · trece acesta începe sã prindã...

Documents