“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

MIZILULAnul X Anul XII

0,70 leiGRATUIT

Nr 363Nr 384Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

DASCĂLI, SALVAŢIÎNVĂŢĂMÂNTULROMÂNESC!

Pagina 2

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 6

Mituri falsedespre alimentaţiasănătoasă

Portretul unuigeniu

Divertisment

"MiţaBiciclista"

Pagina 7

Pagina 8

ONLINE www.primaria-mizil.roÎn dorinþa de a oferi posibilitatea unui numãr cât mai mare de mizileni (ºi nu numai!) de a avea acces la publicaþia noastrã, prin amabilitatea Primãriei,

MIZILUL poate fi regãsit (ºi citit) inclusiv pe site-ul acestei instituþii, secþiunea "Publicaþii".

MAXIMA LUNII''Iubirea cheamã iubire. Nu este atât de

important sã fii iubit, cât sã iubeºti tu cu

toatã puterea ºi cu toatã fiinþa.''

Constantin Brâncuºi

Dimineaþa anului esteprimãvara, anotimpul ce a duce pri-menirea paºilor de visele ceurmeazã a fi!

Femeia este ceea ce noiconstatãm cã dorim a fi formã afrumosului. Este starea de veghedomesticitã, este lacrima travestitãîn zâmbet, este partea frumoasã asuferinþei. Femeia poate fi mamãsau iubitã! Fiecare mamã poartã înea munþii, copacii, cerul, apele,adicã tot ce este sfinþit pe acestpãmânt ºi trebuie înlãnþuit generaþi-ilor hotãrâte a se naºte pentru ca ast-fel copilul sã le cunoascã la pieptulei. Femeia este ploaia, furtuna,lumina trãsnetului, dar ºi zãpada,

curcubeul, soarele. De aceea mamazâmbeºte când îºi mângâie copilul.Toate acestea definesc iubirea.

Femeia este fiecateanotimp în parte ºi toate la un loc.Când femeia devine mamã, devineformã a bogãþiei ºi frumuseþiipãmântului, este forma vitalã apãmântului. Dupã ce dã viaþã,femeia nu mai poate fi niciodatãiubita cuiva, aºa cum pânã atunci afost! Ceva din ea se duce ireversibilcu fiecare naºtere, în fiecare formãde viaþã ce Dumnezeu o zãmisleºteîmpreunã cu ea! Dragostea o faceuniversalã! Femeia este MaicaDomnului cea mai la îndemânã! Înasta constã frumuseþea ei ºi a vieþii

noastre!Nu vreau sã folosesc

aprecieri, epitete sau alte forme deexprimare exagerate! Chiar mã fe -resc de limbajul sec al lemnului, eudoar mã gândesc la femeie, la me -nirea ei, la mânile ºi sufletul ei.

Mã gândesc la mama mea,care m-a fãcut sã simt ºi sã duc cumine cel mai puternic sentiment dedragoste pe care l-am cunoscut peacest pãmânt. Afecþiunea mameipentru mine a fost totalã, ne -condiþionatã ºi am convingerea cãaºa sunt toate mamele acestei lumi.Mã gândesc la mama mea care numai este ºi la neputinþa mea de a-iarãta mai multã recunoºtinþã.

Suntem pentru cã sunteþi!Mersul copãcel, dragostea ºi învãþã-turile despre viaþã voi ni le-aþi dat!Cãldura caselor ºi a fiecãrui cãmintot mâinilor voastre se datoreazã!Sãrut mâna, femeie ce dai viaþã, rostºi frumuseþe vieþii!

Astãzi, noi, fiii tãi, de aiciºi de oriunde, ne aplecãm cu smere-nie ºi recunoºtinþã în faþa sfinþenieitale ºi-þi mulþumim!

Pentru cã suntem stângaciºi nu totdeauna ºtim sã ne arãtãmdragostea ce v-o purtãm, Dumnezeua dat Primãvara spre a v-o închina,cu toatã splendoarea luminii de floriºi de zâmbet!

Mânat de primãvara ce-ºiaºterne frumosul vieþii peste "ra -vagiile" iernii din jur ºi din noi,primiþi aceastã încercare de a vãtransmite respectul ºi dorinþa de aavea liniºte, sãnãtate, zâmbet ºi de avã fi mai bine!

La mulþi ani!Cu preþuire,

Emil PROŞCANMartie 2014

Am sã fug cu tine-n munte sã uitãm cuvântul "dacã"Am sã fug cu tine-n munte sã uitãm cuvântul "nu"

Hai sã conjugãm ninsoarea ºi uitarea eu ºi tuTimpul pe deasupra noastrã ca o sanie sã treacã.

Am sã fug cu tine-n munte sã uitãm cuvântul "însã"Am sã fug cu tine-n munte sã uitãm cuvântul "hai"

Vai, vom face repetiþii pentru iad ºi pentru rai.De ecouri mari de piatrã vei fi râsa, vei fi plânsa.

Am sã fug cu tine-n munte sã uitãm cuvântul "pleacã"Am sã fug cu tine-n munte sã uitãm cuvântul "taci"

Prin albastrele troiene sã fim liberi ºi sãraci, Sã uitãm ce-nseamnã "totuºi", sã uitãm ce-nseamnã "dacã".

Sã uitãm academia, tribunalul, primãria, Veveriþe fãrã nume ne predea curate legi,

Când se va rãsti furtuna vorba mea s-o înþelegiCând vor susura izvoare aflã c-a murit mânia.

ªi de unde pânã unde sã uitãm ce mai înseamnãSã rãmânem ai naturii, botezaþi în necuprins,

La sfârºitul toamnei lumii sã ne apucãm de ninsDe Crãciun ne fie iarãºi dor de vara ºi de toamnã.

Vai, sunt râuri pe aicea care merg spre noi cuminteVino, sã spãlãm în ele pata lumii de noroi,

Ca într-un târziu ºi munþii sã înveþe de la noi, Darul de-a trai mai liber fãrã a rosti cuvinte.

Sunt sãtul de vorbe, vorbe, a nimic aducãtoare, Vino sã uitãm cuvinte ºi sã învãþãm a fi,

De cuvinte fãrã noimã, de sonoritãþi pustii, Sã spãlãm întrega fire, sã trãim cu-ndurerare.

Sã uitãm ce-nseamnã "lume", ºi "avere", ºi "putere"Sã uitãm cuvântul "dacã", sã uitãm cuvântul "da", ªi-ntr-un veac fãrã cuvinte, ca doi cai fãrã de ºaSã trãim tãcând iubirea, fiindcã totul e tãcere.

Adrian PÃUNESCU

Veac de tăcere

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie

"PRIMĂVARAEUROPEANĂ",PUTINIZAREAEUROPEI DEEST ŞIIMPERIULEURASIATIC

FEMEI CAREAU SCHIMBATLUMEA

MIZILUL

ŞTIRIAJUTOR

Românilor care merg înRegatul Unit al Marii Britanii fãrãsã aibã un loc de muncã asigurat,li se oferã posibilitatea sã par-ticipe la training-uri plãtite deguvern, concepute iniþial pentrutinerii britanici. Potrivit preseiengleze, a genþiile de recrutare aforþei de muncã din România carese orienteazã cãtre persoane cedoresc sã emigreze în RegatulUnit, promoveazã deja programede training ºi ucenicie plãtitie cu650, pânã la 1000 de lire pe lunã."Li bertatea europeanã de miºcareîn seamnã cã Regatul Unit nupoate face nimic sã îi împiedicepe imigranþii din UE sã obþinãrâv nitele locuri în programele deuce nicie înaintea britanicilor careîºi cautã, de asemenea, un loc demuncã".

CITAREEdilul Ploieºtiului a fost

chemat la audieri într-un dosar încare sunt efectuate cercetãri cuprivire la premierea din bugetullocal a echipei de fotbal PetrolulPloieºti. Iulian Bãdescu a spus cãa fost citat, dupã ce au fostchemaþi la DNA ºi 26 de con-silieri locali. "Este vorba despre oanchetã care vizeazã plãþile fãcutede municipalitate cãtre Asociaþia"Lupii Galbeni". Se pare cã veri-ficãrile au pornit ca urmare a unuidenunþ fãcut de fosta directoareeconomicã, Nicoleta Crã ciu no -iu", a transmis Iulian Bãdescu.

"BOMBĂ"Avocatul lui Gigi Be -

cali, Paula Iacob, a dezvãluit caresunt adevãratele motive care staula ba za arestãrii lui Gigi Becali, easpu nând cã miza este de faptechipa de fotbal Steaua. "De câteori am intrat în penitenciar, amputut intra cu poºeta pe mânã, darcând merg la Gigi Becali mi se iageanta. El este supravegheat înpermanenþã. În cazul lui GigiBecali, legea a fost aplicatã întot-deauna numai în defavoarea lui.Gi gi ar prefera sã rãmânã în în -chisoare decât sã renunþe laSteaua. Se încearcã sã i se ia totul,începând de la suflet, curaj, cre -dinþã ºi sfârºind cu echipa. Toate ise trag de la echipã ºi de la faptulcã mintea sa de machedon l-a aju-tat sã adune mai mulþi bani decâtalþii". Corneliu Vadim Tudor adeclarat, în urmã cu circa o lunãde zile, cã "Gigi Becali este supusla presiuni pentru a ceda echipaSteaua, în spatele acestei acþiuniaflându-se nimeni altul decâtTraian Bã sescu".

PROPUNERIUniunea Scriitorilor din

România a anunþat de curândpropunerile þãrii noastre privindPremiul Nobel pentru Literaturãde anul acesta. Propunerile auþinut cont de valoarea confirmatã,în þarã ºi peste hotare, a operelorscriitorilor: Nicolae Breban, Mir -cea Cãrtãrescu, Norman Manea ºiVarujan Vosganian.

MITITEIIMicii româneºti vor

putea fi produºi ºi comercializaþinumai pe teritoriul României, nuºi în spaþiul comunitar, întrucâtComisia Europeanã a decis sã nusupunã votului proiectul de regu-lament care prevede includereaaditivilor necesari pastei de miciîn legislaþia actualã.

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

Ajunºi la vârsta senectuþii,pustiiþi de nãzuinþele pentru carene-am luptat o viaþã întreagã, ce nemai rãmâne oare de fãcut? De re -gulã, nu prea multe... Ne întoarcemprivirile înapoi în timp ºi încercãmsã ne hrãnim zilele cu imaginileînce þoºate ale trecutului, cuamintiri. Indiferent dacã ºi cât ne-aplãcut educaþia, cele mai profundeamin tiri care ne-au marcat copilãriaºi tinereþea rãmân totuºi cele dintimpul ºcolii. Oare ce fel de om aidevenit între timp dacã nu þi-aiaduce aminte - cu nostalgie ºirecunoºtinþã - de chipul ºi numeledascãlului care þi-a pus condeiul înmânã?... Cum ai putea uita emoþiilecare te încercau la începereafiecãrui an ºcolar, la revedereacolegilor ºi a profesorilor?... Nu-þipersistã ºi acum în nãri mirosulinconfundabil al manualelor ºi ca -ietelor proaspãt tipãrite, al creioa -nelor colorate Hardtmuth, al uni-formei, al clasei proaspãt zugrãviteºi vopsite?...

Astãzi, toate acestea suntdoar amintiri. Totul s-a schimbat ºinu mã hazardez sã emit judecãþi sau

sã dau sentinþe. Sistemul de învã -þãmânt se aflã într-un moment difi-cil, iar anul ºcolar seamãnã, din ce înce mai mult, cu o infernalã cursã cuobstacole, atât pentru dascãli, cât ºipentru elevi. Se desfiinþeazã clase ºiposturi, se închid ºcoli, în locul emi-nenþilor dascãli pensionaþi, în ºcolide prestigiu ajung, fãrã concursulcare le-ar dovedi cu adevãrat perfor-manþa, profesorii cãrora li s-au des-fiinþat ºcolile sau au fost pensionaþi.

Am asistat - neputincioºiºi revoltaþi - la dispariþia învã -þãmântului profesional, la eli mi -narea sau disoluþia examenelor laliceu sau în învãþãmântul superior,la modificarea programelor univer-sitare, la scoaterea gramaticii dinprogramele învãþãmântului preuni-versitar, a literaturii de la probaoralã a bacalaureatului, la elimi -narea culturii generale, iar dascãliisunt supuºi presiunii exercitate depãrinþi, avizi de note mari pentruprogenituri, fapt ce le-ar oferi posi-bilitatea admiterii acestora în "ºcolide fiþe" sau pe locurile bugetate din"fabricile de diplome universitare"!

Manualele - vechi, jegoa -

se ºi depãºite moral - au ajuns sim-ple obiecte de decor, burduºindghiozdanele elevilor ºi fãcându-i sãarate precum niºte ºerpaºi plecaþi înexpediþie pe Himalaya! Astãzi,majoritatea dascãlilor - pe criteriiadesea subiective -, preferã "auxi -liarele", care, trebuie recunoscutacest lucru, aratã totuºi mult maibine decât manualele. Atunci, mi -nisterul de re sort de ce nu facenimic în aceastã direcþie, realizândprin specialiºtii sãi manuale adec-vate programei ºcolare?

Corupþia - în adevãratulsens al cuvântului - e rarã în ºcolileromâneºti. Ca dascãl, refuzã sãcolaborezi ºi ia atitudine când ºidacã gesturile "simbolice" de recu -noºtinþã ale pãrinþilor sunt transfor-mate în profit, dar nu-þi judecacolegii ce au ajuns sã-ºi necin-steascã profesia, deoarece sãrãcia egreu de suportat! Elevii, la rândullor, au de fãcut faþã unor pãrinþiobosiþi, stresaþi, deznãdãjduiþi sausuferã în absenþa celor plecaþi lamuncã în strãinãtate. Aceºti copiisunt hãrþuiþi de marke tingul agresival industriei di ver tismentului, de

pro -gramelenocive aleteleviziunilorco merciale, decel al jocurilor pecal culator, lor li sevând (fãrã restricþie)þigãri, alcool ºi droguri.

Mulþi dintre eleviiinoºtri nu mai citesc cãrþi, ci ecrane!Trebuie acceptat faptul cã aceastaeste lumea în care trãiesc ei, iar eaeste diferitã de cea a bunicilor ºipãrinþilor lor. Ecranul nu va înlocuiniciodatã relaþia specialã dintrepãrinþi ºi copii sau dintre bunici ºicopii!

E clar ca lumina zilei cãînvãþãmântul românesc are nevoiede finanþare serioasã, dar acestlucru nu este suficient. Se impuneelaborarea unei strategii pentrureabilitarea acestuia, o strategie petermen lung, susþinutã de o legis-laþie adecvatã, ºi respectatã cusfinþenie de toþi cei care se vorperinda la conducerea MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii!

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

c

EDITORIALE

DASCĂLI, SALVAŢI ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC!

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

Consultanþii politici i-auînvãþat pe domnii Ponta ºi An to -nescu cã pot pierde electorat, dacãpublicul îi va percepe pe vreunuldintre ei cã a rupt USL-ul. Caurmare, asistãm deja la o teleno -velã demnã de mahalele Bucu -reºtilor, în care mortul USL este nudoar þinut în geam, dar mai estescos din când în când ºi dus,chipurile, la privata din fundulcurþii. România stã pe loc cu buneºi rele, a devenit o obsesie a -nunþarea din toate pãrþile cã USLnu a murit ºi cã la mijloc este doaro micã neînþelegere.

USL a primit lovitura degraþie în ziua de 14 decembrie, laora 23:59, când Traian Bãsescu apromulgat Legea referendumului,prin care deciziile pot fi luate cuparticiparea a numai 30% din elec-

torat. Doar cã Legea referendumu-lui va intra în vigoare abia la anul.Practic, pânã atunci, ConstituþiaRomâniei nu poate fi modificatã.

Dacã PSD ar fi acceptatun preºedinte PNL cu puterimicºorate, aºa cum apare în proiec-tul viitoarei Constituþii, iar aceastaar fi putut fi adoptatã odatã cualegerile prezidenþiale, atunci USLar fi rãmas unit, iar Crin Antonescuar fi fost nu doar candidatul USL,ci ºi, negreºit, viitorul preºedinte alRomâniei. În actuala Constituþieînsã PSD îºi doreºte propriul candi-dat la preºedinþie. Practic, în 14decembrie 2013, USL a intrat încomã, iar odatã cu schimbãrile pro-puse de Crin Antonescu a intrat înmoarte clinicã.

Nu analizãm acum per-spectivele pentru viitoarele alegeri.Un lucru este însã clar: în cursaprezidenþailã, al cãrei start s-a datodatã cu moartea USL, va marcaun prim punct liderul politic careva avea curajul sã anunþe românilorrealitatea pe care o vãd deja cu toþiide trei sãptãmâni. În momentecumplite de crizã politicã, sinceri-tatea - un atuu atât de puþin folositde politicieni - poate avea efectemiraculoase.

Bogdan CHIRIEAC

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefoane: 251 011250 3400766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

STĂM STRÂM

B,

DAR JUDECĂM DREPT!

Cine anunţă decesul USL?

Simt o apãsare. Constatcã avem politicieni foarte mici,foarte mici. Din pãcate, asta estedrama noastrã de 25 de ani ºi o são mai ducem de aici încolo dramaasta. Nu avem oameni care sã seridice mãcar la înãlþimea eveni-mentelor pe care ei înºiºi leprovoacã, nu la înãlþimea aºtep-tãrilor poporului, a vremurilor, aaspiraþiilor unei þãri care are defãcut niºte lucruri sau ºi-a propusniºte lucruri. Sigur cã domnul CrinAntonescu este personajul zileipentru cã a produs ruperea uneialianþe în care ºi-au pus speranþeleniºte milioane de români, dar, dinpãcate, foarte mulþi politicieniromâni sunt de aceeaºi talie ºianvergurã cu Crin Antonescu,adicã micã. O spun cu simpatia pecare am avut-o pentru CrinAntonescu, în primul rând ca ora-tor. Astãzi l-am vãzut pierzândcontrolul cuvintelor, derapând înironii ridicole, nemaiavând savoareºi nemaiavând miez, fiind, în ace-laºi, timp, dispreþuitor chiar ºi cucolegii de partid pe care i-a adusacolo ca-n tabloul CFSN. Vãaduceþi aminte de Ion Iliescu cu

niºte cetãþeni în spate, unul þineasteagul, altul þinea puºca mitralierãpe piept, altul privea tâmp în ca -mera de luat vederi. I-a adunat ºinici mãcar nu le-a dat ocazia sãvorbeascã. I-a pus sã facã figuraþiela o decizie ce pãrea colectivã. Sãfii lider mare într-un astfel demoment important înseamnã sã tebizui pe cei din jur, sã-i preþuieºti,sã le dai puterea sã-ºi exprime ºi eiopinia. Crin Antonescu a arãtatcum nu-i preþuieºte, aºa cum a arã-tat cã nu-i preþuieºte fãcând doar oparantezã în legãturã cu evenimen-tul dramatic al acestei zile pentrupartidul sãu. Doi oameni impor-tanþi au avut de-a face cu justiþiaoarbã a regimului Bãsescu, celdespre care nu mai vor beºte CrinAntonescu, cu care nu se mai bate.Repet, domnul Crin Antonescu,pre ºedinte de partid, a tratat într-oparantezã acest eveniment drama -tic, cum a tratat într-o parantezãevenimentul dramatic prin care atrecut Mariana Câmpea nu, care i-afost ºi bãnuiesc cã-i este aproape.Asta m-a condus spre ace laºi senti-ment de mâhnire, cã trãim într-oþarã cu oameni mici, foarte mici.

Adrian URSU

OPINIE

Pagina 3 MIZILUL

REABILITAREArcul de Triumf, unul

dintre simbolurile Bucureºtiului,intrã în renovare pentru prima oarãîn istoria sa! Recent, Primãria Ca -pitalei a semnat un contract cu fi -nanþare europeanã pentru reabilita -rea acestuia, valorea proiectului ri -dicându-se la 30 de milioane de lei,din care contribuþia Primãriei estede aproximativ ºapte milioane. Lu -crãrile vor fi gata în 2016, iar pânãatunci fisurile vor fi reparate, ele-mentele arhitecturale vor fi refãcu -te ºi, în plus, vor fi montate corpuride iluminat. În 1935, monumentula fost refãcut în forma în care îlputem vedea astãzi, dar autoritãþilenu l-au renovat niciodatã.

AJUTOROrdonanþa de Urgenþã nr

2/2014 privind modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 95/2006 privindreforma în domeniul sãnãtãþii,prevede cã autoritãþile publice lo -ca le pot participa la finanþarea unorcheltuieli de administrare ºi func -þionare, respectiv cheltuieli de per-sonal, stabilite în condiþiile legii,bunuri ºi servicii, investiþii, repara -þii capitale, consolidare, extin dereºi modernizare, dotãri cu echipa-mente medicale ale unitãþilor sani -tare cu paturi transferate, în limitacreditelor bugetare aprobate cu a -ceas tã destinaþie în bugetele locale.

TAXĂO armã importantã pentru

ºoferii români a fost datã de Curteade Justiþie a Uniunii Europene.Taxa auto, instituitã de Guvern înianuarie 2012, contravine arti -colului 110 al Tratatului de Func -þio nare al UE. Cu alte cuvinte,potrivit avocatului Lucian Bolcaº,toþi cei care vor ataca în instanþãtaxa auto vor avea câºtig de cauzã,iar cei care nu au primit o deciziefavorabilã în instanþã o pot ataca.

INIŢiATIVĂSenatul a adoptat de

curând o iniþiativã legislativãprivind exercitarea profesiei debonã. Proiectul prevede drepturileºi condiþiile de muncã ale bonei,dar ºi situaþiile în care o persoanãnu are voie sã lucreze ca bonã.Serviciile furnizate de bonã suntservicii pentru armonizarea vieþiide familie cu viaþa profesionalã,aºa cum sunt reglementate de Le -gea 292/2011 a asistenþei sociale.

DNAÎn data de 18 februarie

2014, procurorii din cadrulServiciului Teritorial Ploieºti audispus luarea mãsurii controluluijudiciar faþã de Vlad Cosma, cer -cetat pentru trafic de influenþã, peîntreaga duratã a urmãririi penale,anunþã DNA într-un comunicattrimis presei. Controlul judiciareste o mãsurã preventivã prevãzutãde Noul Cod de Procedurã Penalã,necesarã în scopul împiedicãrii sus-tragerii inculpaþilor de la urmãrireapenalã.

FESTIVALElevii de liceu care iubesc

teatrul ºi muzica sunt aºteptaþi sã seînscrie la cea de-a VII-a ediþie aFestivalului naþional de arte pentruliceeni FLORIAN PITTIª. Con -cursul din acest an dedicat memo-riei "lãzãristului" Florian Pittiº,organizat de Consiliul Elevilor alColegiului Naþional "GheorgheLazãr" ºi Trupa de teatru AS, se vadesfãºura în luna mai 2014 laTeatrul "Lucia Sturdza Bulandra"din Bucureºti.

ŞTIRI

c

Sângele vãrsat pe strãzileKievului face parte din culisele târ-gului între imperiile care îºi disputãcentrele de influenþã. Maica Rusia,Unchiul Sam ºi Domniºoara UE,cãreia, cu trei luni în urmã,Ianukovici i-a întors spatele, sus-pendând negocierile pentru acordulde asociere. De atunci, protestele destradã ºi represaliile au luatamploare la Kiev, iar DomniºoaraUE, anorexicã din cauza crizei ºi aeuroscepticismului manifest, fãrã sãpriveascã în ochi rãzboiul civilucrainean, baleteazã egoist printresondajele electorale ale lui 25 mai,numãrând procentele din sondaje,nu morþii ºi rãniþii din Ucraina.

Acuzat de finanþarea pro -testelor din Venezuela de cãtre EvoMorales, Preºedintele Boliviei (carea declarat cã protestele din Ve -nezuela sunt finanþate de "imperia -lismul nord-american" ºi oligarhiivene zuelani, cu scopul de a punecapãt revoluþiei lui Nicolas Ma -duro), Unchiul Sam, dupã "Pri mã -vara arabã", din ambiþii geopolitice,dã un mare "ajutor" "Primãverii Eu -ro pene", versiunea 2014. Chiar de ladebutul Jocurilor Olimpice de laSoci, ºi-a ancorat navele în MareaNeagrã, motivând protejarea spor -tivilor americani. Grijulie, MaicaRusia, afiºând acelaºi pretext, le

ancoreazã la Odesa. Cliºeul pare ocopie a celui din Georgia anului2008. Liderii planetei erau prezenþila deschiderea Jocurilor Olimpicede la Beijing, iar armata georgianã,cu sprijin logistic de peste ocean,dãdea lovitura în Osetia de Sud.Oare Unchiul Sam n-a învãþat la orade istorie cã de la Nevski pânã aziruºii n-au permis invadatorilor sã lesupunã teritoriul? ªi nu vor permiteîn veci. Strategia Rusiei presupunemai puþinã defensivã ºi ofensivã câtcuprinde. De la Petru cel Mareîncoace aºa s-au purtat ruºii.

Deºi urmãreºte ca rãzboiulcivil din zona Mãrii Negre sãdureze, astfel încât sã afecteze sta-bilitatea economico-socialã a Eu -ropei ºi a Rusiei, Unchiul Sam vapierde lãzile de bere în "Primãvaraucraineanã", la fel ca în Egipt ºiSiria, Ucraina deþinând al doileaarsenal nuclear, dintre statele ex-sovietice. Geoffrey R. Pyatt, Am -basadorul SUA la Kiev, ºi-a jucatexcelent rolul în declanºarea zoneifierbinþi a conflictului. Deci, ce amavut de învãþat de la PrimãvaraArabã? Alte douã aspecte l-au fãcutinvidios ºi mânios pe Unchiul Sam:putinizarea Europei de Est prinimplicarea directã a Moscovei, careîºi reconstruieºte abil sfera de influ-enþã economicã ºi, mai vechiul vis

al Þarului - Imperiul Eurasiatic,care va deveni funcþional din ian-uarie 2015.

Certificatul de naºtere alimperiului a fost semnat pe 18noiembrie 2011, când lideriiFederaþiei Ruse, ai Kazahstanului ºiBelarusului au semnat DeclaraþiaPrivind Integrarea Economicã Eu -rasiaticã, aceasta rãmânând des -chisã statelor ex-sovietice. Dacãplanul lui Putin se realizeazã, aces-tui nou conglomerat adãugându-i-se toate statele ex-sovietice, Gi -gantul Eurasiatic va controla 33%din rezervele mondiale de gaz natu-ral, cu toate consecinþele economiceºi geopolitice ce decurg. Dar, înain -te de a fi un spaþiu economic ºi"umanitar", Uniunea Eurasiaticã vafi o alianþã politico-militarã, care,precum Domniºoara Uniune, vadori anularea suveranitãþii econo -mice ºi politice a þãrilor membre.

Cum sã nu dãm crezareunor astfel de informaþii, cândRusia ºi China au trecut deja laîmpãrþirea zonelor de influenþã înEuropa. Recentele mutãri pe tablade ºah au avut loc sãptãmâna tre-cutã, prin perfectarea unor în -þelegeri de consolidare a relaþiilordintre Rusia ºi Ungaria, respectivChina ºi Bulgaria. Când la finele lui2013, premierul chinez a venit în

România cu promisiunea unor mi -liarde de dolari în investiþii, foarteentuziasmat, premierul de laBucureºti a scos steagurile ºi însem-nele U.E. ºi N.A.T.O. din instituþiileemblematice ale þãrii, înlocuindu-lecu drapelul chinez. Ce socoteli ºi-afãcut apoi în mintea sa, nu ºtim, dar,dintr-o datã, aºa, pe la începutul lui2014, s-a lãsat subit mângâiat pecreºtet de Maica Rusia, Putin ºiPonta fãcându-ºi serioase declaraþii"umanitare".

Precum scriam, Putin nune va oferi niciun ac pentru zdren -þele noastre, fãrã un serviciu înschimb, tot noi vom ieºi cu rubaºcaºifonatã de ruºi! Se spune cã nu tre-buie sã dormi cât pofteºti, sãmãnânci pânã plesneºti, sã cheltu-ieºti toþi banii pe care îi ai ºi sã crezitot ce auzi.

Cu toate cã Rusia ºi Chinaau trecut la împãrþirea zonelor deinfluenþã în Europa, se aude cã atâtruºii cât ºi americanii se tem alnaibii de China, care îºi zice în sineaei: "Bine, hai, deocamdatã, maicumpãrãm ºi câte ceva de la voi. Peurmã mai vedem!".

Maria Diana POPESCU, Corespondenþã din Stuttgart

www.agero-stuttgart.de

"PRIMĂVARA EUROPEANĂ", PUTINIZAREA EUROPEI DEEST ŞI IMPERIUL EURASIATIC

OPINII

OSCE a anunþat, prinvocea lui Joao Soares, preºedinteleAdunãrii Parlamentare, cã nu auexistat fraude importante, descriindvotul ca pe un exerciþiu democraticimpresionant. Alegerile au fostcorecte ºi competitive. Mai mult,OSCE a cerut Iuliei Timoºenko sã-ºi recunoascã înfrângerea, accep-tând verdictul alegãtorilor. Asta sepetrecea în 2010! Atunci ucra -inienii îl alegeau drept preºedintepe Victor Ianukovici. MatyasEörsi, ºeful delegaþiei OSCE, erade pãrere cã ºansele Ucrainei de aintra în UE au crescut, dupã ce þaraa demonstrat cã poate organizaalegeri democratice. Dupã ce

Ianukovici a devenit suficient deimpopular încât sã provoace luptede stradã, Parlamentul l-a demis,fãrã referendum, iar instituþiileeuropene au salutat aceastã miº-care. Nu am auzit pe nimeni sãinvoce o loviturã de stat.

România, þarã aflatã petrei sferturi în UE, a fost certatã,fiindcã Parlamentul l-a trimis pepreºedinte la referendum. Maimulþi politicieni PPE au hotãrât cãîn România se petrece o "loviturãde stat". Iar preºedintele a explicatpe înþelesul tuturor: "Nu poþi sã aipretenþia ca un preºedinte sãrãmânã la 50 % plus unu, mai alesîn situaþii de crizã ºi nimeni nu va

accepta ca un preºedinte impopu-lar, care ºi-a fãcut treaba, sã spui îndemocraþie, cã a devenit impopu-lar, hai sã-l schimbãm, sã punemunul de-al nostru", spunea TraianBãsescu în iulie 2013.

Pãi, cam asta s-a petrecutîn Ucraina! Fiindcã nu putem credecã etalonul democraþiei are douãmãsuri, probabil ceva face dife -renþa. Dacã Ianukovici, respectivUcraina, alegea sã intre în UE, nuîn Uniunea Vamalã, iar în stradãieºeau rusofonii, ar fi cerut UE anu-larea votului din 2010? Aºa cumne-a dat nouã cele 11 porunci?Dacã mitingurile din ianuarie 2011,din România, se lãsau cu morþi ºi

rãniþi, era justificatã demitereapreºedintelui impopular? ªi ce sãînþelegem: cã diferenþa o face în -dârjirea protestatarilor sau agresi -vitatea regimului?

În fine, reþinem vorbapreºedintelui Bãsescu: "Nu e de -mocratic sã demiþi un preºedintecare ºi-a fãcut treaba!". Cine sta-bileºte ce treabã are de fãcutpreºedintele, acela stabileºte ce edemocratic ºi ce nu? În aceastãecuaþie a intereselor geostrategice,decizia radei din Kiev de abolire adrepturilor minoritãþilor, chiar dacãnu este democraticã, va fi apreciatãca atare.

Val VÂLCU

Lovitura de stat, Băsescu şi minoritarul Ianukovici

Ruperea ruptei alianþeUSL pare, la prima vedere, cã alimpezit apele. Trei lacrimi, douãscâncete ºi despãrþirea siamezilor areuºit printr-o chirurgie la care auconcurat, în proporþii diferite,amândoi pacienþii. Stânga rãmâne laputere, în frunte cu Victor Ponta,PSD conturându-se ca stãpân abso-lut al butoanelor executive. Dreapta,reprezentatã de liberali, avându-l înfrunte pe Crin Antonescu, dezvoltãforþa unei opoziþii democratice.Fraþi drãgãstoºi pânã ieri, Abel ºiCain - rãmâne sã stabilim care-i

rolul cuvenit unuia, care celuilalt -ºi-au împãrþit în douã tabere deluptã vrajmaºe România. E, pânã laurmã, bine. Ponta e puterea,Antonescu, opoziþia. ªi totuºi aiciîncepe marea încurcãlealã, cã nu-idoar încurcãturã. Amândoi se calcãpe deºte cu Traian Bãsescu.

Arendaºul din Deal e deluni de zile lider absolut al opoziþiei.Þine mult la acest rol ºi-l joacãîncãpãþânat. Pãi mai e loc deAntonescu? Ce va fi el? O voce sin-gularã sau un adjunct supus al li -derului absolut?

Aceeaºi poveste la Ponta. Premierul, dacã va rãmâne consti-tuþional premier, fiindcã alianþa carel-a votat nu mai e, nu poate fi liderabsolut al forþelor la putere, fiindcão consistentã ºi eficientã halcã dinputere e la Bãsescu. Dovada? Zil -nic, armatele, de procurori mai ales,care dovedesc forþa lui Bãsescu,aresteazã, pun cãtuºe, trimit la "tre-bonal". Cum îºi va gestiona, în astecondiþii, premierul puterea rãmasã?Va fi, ca ºi pânã acum, un subºef allui Bãsescu, vocal la televizor, pir-piriu când strãnutã la el sau vrea

ceva arendaºul din Deal iar el exe-cutã? ªi Crin Antonescu, în opoziþieºi Victor Ponta, la putere, au deîmpãrþit câte ceva, chiar statutul delideri, cu Traian Bãsescu. ªi scaunulputerii e ocupat ºi scaunul opoziþieie ocupat de acelaºi personaj pre-tudindenar. Ambii sunt condamnaþisã se lupte cu Bãsescu pentru ofãrâmã din scaunul care, aparent, eal lor. Iar dacã nu vor lupta, se vorda bine pe lângã Stãpân ºi atunci ocoabitare va fi înlocuitã cu douãcoabitãri.

V.A.

Băsescu, şeful lui Ponta (la putere), Băsescu, şeful lui Antonescu (în opoziţie)

Aidoma multora dintrefemei, ºi bunica mea era îndrãgos-titã, iremediabil ºi nebuneºte, deflori. Fãrã sã þinã cont de câþi banise "odihneau" mai mereu în port-moneul ei sãrãcãcios atunci cândpleca la piaþã, fãcea ea ce fãcea ºimereu îºi permitea acelaºi mic rãs-fãþ: un mic bucheþel cu florile desezon. Pe unele le iubea pentrugingãºia lor, pe altele pentruculoarea în care se înveºmântau, pe

altele pentru parfumul ce-l rãspân-deau... Printre florile ei preferate senumãrau ºi crinii, dar întotdeauna,seara, înainte de culcare, scotea peveranda casei vaza în care le þinea."Parfumul lor este înºelãtor ºi pe -riculos... Pe timpul nopþii, el devineºi mai puternic, putând sã-þiprovoace mari dureri de cap, leºin-

ul ºi chiar moartea...", mã lãmureaea de fiecare datã. N-am îndrãznits-o contrazic vreodatã, nici mãcaratunci când m-am mãrit, dar nici n-am avut vreodatã curajul sã probezspusele ei.

Cu ocazia recentelor eve -nimente politice care au dus laruperea USL-ului, mi-am amintit

despre acest episod al copilãrieimele, ºi cred cã, dacã ar mai fi trãit,explicaþia bunicii ar fi trebuit sãsune cam aºa: "Nu te apropia preamult de crini! Sunt flori înºelãtoareºi periculoase... Parfumul lor îþi potda ameþeli, îþi provoacã mari dureride cap, iar în final îþi vor producecrunte deziluzii! Fereºte-te decrini".

Dumitru BISTIERU

ATENŢIE LA "CRINI"!

Pagina 4MIZILUL

Expresii şi locuţiuni celebre

DIVERSE

g QUAMLIBET INFIRMASADJUVAT IRA MANUS (lat.) -Mânia dã putere chiar ºi braþelorslabe. Ovidiu, "Amores".g QUI ACCUSARE VOLUNT,PROBATIONES HABEREDEBENT (lat.) - Cei ce vor sãacuze trebuie sã aibã dovezi.Veche maximã de drept, careobliga pe acuzator sã producãdovezile vinovãþiei acuzatului.g QUID PRO QUOD (lat.) -Unul în locul altuia. Confuzie,eroare, deviere de la datele realeale unei discuþii sau probleme prinsubstituire de termeni.g QUI NIL POTEST SPE -RARE DESPERET NIHIL (lat.) -Cine nu are ce spera, nu are de cedespera. Seneca, "Medeea".g QUOD ERAT DEMON-STRANDUM (Q.E.D.) (lat.) -Ceea ce era de demonstrat.Traducerea latinã prin care a fostpusã în circulaþie formula folositãde Euclid la sfârºitul unei demon-straþii.g QUOD NON EST IN ACTIS,NON EST IN MUNDO (lat.) -Ceea ce nu este în acte, nu este pelume. Axiomã juridicã potrivitcãreia un lucru neconsemnatprintr-un act este ca ºi inexistent.g QUOD SCRIPSI, SCRIPSI(lat.) - Ce-am scris, rãmâne scris.Rãspunsul pe care l-ar fi dat Pilatiudeilor, care-i ceruserã sã nu scriepe crucea lui Iisus cã este regelelor; exprimã o hotãrâre definitivãºi implacabilã.g RARA AVIS (IN TERRIS)(lat.) - Pasãre rarã (pe pãmânt).Juvenal, "Satirae". Caracterizarease aplicã oricãrei fãpturi sauprezenþe excepþionale.g REMEMBER! (engl.) - Þineminte! Cuvinte adresate de Carol Ial Angliei, înainte de a fi decapitat,episcopuluiJuxon. În sens mailarg, îndemn de a nu uita un eveni-ment important la care þi-a fost datsã asiºti.g REPETITIO EST MATERSTUDIORUM (lat.) - Repetiþiaeste mama învãþãturii. Preceptfolosit iniþial în ºcolile de limbãlatinã ºi care a cãpãtat apoi valoaregeneralã: prin repetare, cu noº -tinþele se fixeazã mai temeinic.g REQUIESCAT IN PACE!(lat.) - Odihneascã-se în pace!Formulã de încheiere pe inscripþi-ile funerare creºtine.g RESTITUTIO IN INTE-GRUM (lat.) - Reparaþie integralã.Repunerea unei persoane în stareaanterioarã unui fapt juridic care i-a lezat un drept.g REVENONS A NOS MOU-TONS (fr.) - Sã revenim la oilenoastre. Sã revenim la subiect.g RIDENTEM DICEREVERUM (lat.) - Sã spui adevãrulrâzând. Horaþiu, "Satirae".g RIEN N'EST BEAU QUE LEVRAI (fr.) - Nimic nu e frumosdecât adevãrul. Boileau, "Epitres".Adaãugare expresiig SELF-MADE MAN (engl.) -Om fãurit de tine însuºi. Persoanãajunsã la un anumit grad de cul-turã sau la o anumitã situaþiesocialã numai prin eforturi proprii.g SE NON E VERO, E BENTROVATO (it.) - GiordanoBruno, "Gli eroici furori". Mod dea pune la îndoialã veracitatea uneiinformaþii sau a unei legende,admiþând totodatã cã e adecvatã.

Adevãrata istorie a mo -narhiei de pe meleagurile noastre,precum ºi rolul acestei instituþii înmodernizarea ºi evoluþia societãþiiromâneºti este, îndeobºte, puþincunoscutã de cãtre generaþiiletinere.

În ºcoli, aidoma perioadeidinainte de 1989, se pune accent totpe domnitorii pãmânteni ºi maipuþin pe studiul monarhiei, sim-bolul sub care s-a construitRomânia modernã.

Doar cunoaºterea ºi asu -marea istoriei complete a neamuluiromânesc - cu bunele ºi mai puþinbunele sale -, ne vor face cu ade-vãrat puternici, eliberându-ne dinpericuloasele capcane ale prezentu-lui.

Majestatea Sa Maria,reginã a României, principesã aRomâniei, principesã de Edinburgºi de Saxa Coburg ºi Gotha, nãscutãMarie Alexandra Victoria, din Casade Saxa-Coburg ºi Gotha (n. 29octombrie 1875, Eastwell Park,Kent, Anglia - d. 18 iulie 1938,Sinaia, Regatul României), a fostmare prinþesã a Marii Britanii ºiIrlandei, consoarta regelui Fer -dinand ºi reginã a României. Estemama regelui Carol al II-lea (ea nuºi-a dorit ca el sã ajungã rege,spunând ca nu cumva þara sã îlaleagã pe acesta), a principilorMircea ºi Nicolae ºi a principeselorElisabeta, Maria ºi Ileana. S-a pre-supus cã ea ar fi trãit o poveste dedragoste cu principele Barbu ªtirbeiºi contrar aºteptãrilor a avut pro -bleme cu educaþia copiilor. Tot ea afost iniþiatoarea castelului Peliºor,care a fost construit la comanda.Floarea sa preferatã era crinul, iar casimbol mai avea ºi crucea celticã,iar culoarea ei favoritã era violetul.A murit în camera de aur din pala -tul Peliºor, iar la moarte toþi au pur-tat doliu violet. A fost ºi scriitoare,cea mai importantã lucrare fiind"Povestea vieþii mele"- autobi-

ografia reginei. A continuat operade culturalizare a României în -ceputã de regina Elisabeta. ReginaMaria a fost supranumitã de popor"mama rãniþilor" ºi "regina-soldat",pentru atitudinea ei bravã din timpulPrimului Rãzboi Mondial, când,alãturi de doamnele de la curte alucrat direct pe front în spitale decampanie ºi a coordonat activitateaunei fundaþii de caritate.

Maria Alexandra Victorias-a logodit la vârsta de 16 ani cuprinþul Ferdinand de Hohenzollern,moºtenitor al tronului României,acesta fiind nepotul regelui Carol I.În 1891, cu complicitatea duceseide Edinburgh ºi a lui Wilhelm al II-lea, împãratul Germaniei, Maria îlcunoaºte pe Ferdinand de Ho hen -zollern, urmaºul la tronul României.Primele întâlniri se soldeazã cu eºe-curi, deoarece prinþul moºtenitorFerdinand era extrem de timid. Înprimãvara anului 1892 ducesa deEdinburgh organizeazã la Muncheno petrecere, unde evident Ferdinandera invitat. Plimbat peste tot cuMissy, împins de la spate de ducesãºi de împãratul Germaniei,Ferdinand se hotãrãºte sã îi cearãmâna tinerei prinþese britanice. TatãlMariei nu a fost deloc consultat inlegãturã cu posibila cãsãtorie a fiiceisale cu primul moºtenitor al Ro -mâniei. În mai 1892, este celebratãla Potsdam logodna Mariei cuFerdinand, la care va fi un absent demarca, tatãl logodnicei, care astfelîºi manifesta dezacordul faþã deaceastã uniune.

Cãsãtoria a avut loc la 29decembrie 1892, sub privirilemulþumite ale lui Wilhelm al II-leaºi în faþa unui numãr mare de prinþigermani, ruºi ºi englezi. MariaAlexandra de Saxa-Coburg-Gothas-a cãsãtorit cu Ferdinand VictorAlbert Meinrad de Hohenzollern-Sigmaringen. Tânãra pereche aintrat în România prin Transilvania,dar pentru a se evita orice mani-

festãri ale românilor din dualism,trecerea s-a fãcut pe timpul nopþii.Cuplul a intrat în Regat prinPredeal. O mulþime numeroasã s-astrâns pentru a o vedea pe nouaprinþesã moºtenitoare, despre carese spunea cã este foarte frumoasã.Unul dintre exponatele MuzeuluiNaþional al României, o cupã deargint oferitã de municipalitateaCapitalei, aminteºte de acest eveni-ment; piesa are gravatã inscripþia:"Bine ai venit, mireasã deDumnezeu aleasã spre a patriei cin-stire. Ianuarie 1893".

Deºi rolul femeilor în po -liticã era redus, Regina Maria a fostsfetnicul regelui Ferdinand pânã lamoartea acestuia în 1927. În mo -mentul în care fiul sãu a moºtenittronul, el a izolat-o complet pereginã, care s-a retras din viaþa pu -blicã pânã la moartea ei, în 1938.Dupã 1990 a fost publicat jurnalulei ºi au început sã circule tot maimulte poveºti legate de viaþa eiamoroasã extrem de agitatã.

În 1924 a construit Palatulde la Balcic, într-un peisaj superb, ºia fãcut din acesta un loc de întâlnirepentru artiºtii epocii. Palatul a fostcedat Bulgariei, odatã cu Cadri -laterul ºi se gãseºte acum pe terito-riul þãrii vecine. Regina Maria aRomâniei Mari a avut ca ultimadorinþã ca trupul sã-i fie înmormân-tat la mãnãstirea Curtea de Argeº,iar inima la reºedinþa de la Balcic.

Dupã pierderea Cadrila -terului (1940), inima a fost adusãlângã castelul Bran, a doua reºed-inþã a Reginei Maria. În anul 1968,comuniºtii au spart cu rãngile sar-cofagul de marmurã ºi au luat case-ta cu inima. Caseta a fost trecutã înTezaurul Istoric al Ro mâniei, iarinima reginei zace pe undeva, într-ocutie de plastic, în subsolulMuzeului Naþional de Istorie.

În testamentul RegineiMa ria se gãseºte o ultimã adresarecãtre poporul român ºi cãtre þarã:

"Þãrii mele ºi Poporului meu, cândveþi ceti aceste slove, Poporul meu,eu voi fi trecut pragul Tãceriiveºnice, care rãmâne pentru noi omare tainã. ªi totuºi, din mareadragoste ce þi-am purtat-o, aº dori cavocea mea sã te mai ajungã încã odatã, chiar de dincolo de liniºteamormântului. Abia împlinisem 17ani, când am venit la tine; eramtânãrã ºi neºtiutoare, însã foartemândrã de þara mea de baºtinã, ºiam îmbrãþiºat o nouã naþionalitate,m-am strãduit sã devin o bunãRomânca. (…) Nimeni nu e judecatpe drept cât trãieºte, abia dupãmoarte este pomenit sau dat uitãrii.Poate de mine vã veþi aminti,deoarece v-am iubit cu toatã putereainimei mele ºi dragostea mea a fostputernicã, plinã de avânt: mai târziua devenit rãbdãtoare, foarte rãbdã-toare. (…) Te binecuvântez, iubitãRomânie, þara bucuriilor ºi durerilormele, frumoasã þarã, care ai trãit îninima mea ºi ale cãrei cãrãri le-amcunoscut toate. Frumoasã þarã pecare am vãzut-o întregitã, a cãreisoartã mi-a fost îngãduit sã o vãdîmplinitã. Fii tu veºnic îmbelºugatã,fii tu mare ºi plinã de cinste, sã staiveºnic falnicã printre naþiuni, sã fiicinstitã, iubitã ºi priceputã."

FEMEI CARE AU SCHIMBAT LUMEA

În heirupismul deºãnþat cea precedat intrarea noastrã în UE -atmosferã masiv întreþinutã de oclasã politicã disperatã, care vedeaîn acest eveniment singura soluþiepentru scoaterea þãrii din marasmulîn care o duseserã prostia, lãcomiaºi incompetenþa lor -, cine s-a maigândit la preþul pe care-l vom plãtipentru acest favor? Dupã ceinevitabilul s-a produs, iar noi amrealizat cã locul României la masabogaþilor nu se aflã pe undeva pelângã "cei mari", ci undeva înapropierea uºii closetului, una câteuna, au început sã aparã ºi sur-prizele: am început sã plãtim "bile-tul de intrare". Cu toate cã erauconºtienþi de masivul decalaj dintrenoi ºi ceilalþi, oficialii europeni nuau acceptat sã facã nicio diferenþãîntre þãrile din compunerea UE, aºacã ne-am trezit în aceeaºi "clasã" cucei care fãceau matematici supe-rioare, în timp ce noi abiabuchiseam tabla înmulþirii. Darromânul, fudul ºi încãpãþânat cum îlºtim, s-a angajat sã recupereze tim-pul pierdut... ºi de atunci tot recu-pereazã!

Ultima surprizã care i-acam lãsat cu gura cãscatã pe mulþidintre noi a fost ºtirea cã de la 1 ia -nuarie 2014 strãinii pot cumpãra

terenuri în România. Bineînþeles cãfolosind diverse inginerii financiaredubioase ºi interpuºi "binevoitori",strãinii erau deja proprietari de marisuprafeþe de teren românesc. Dacãºi prestigioasa Universitate Harvardare în proprietate în Româniaaproape 40.000 ha de pãdure!...Poate cã ºi scandalul Nana esteoarecum legat de acest aspect...

Unul dintre cei mai aviza-þi specialiºti din agriculturã, IonBanu, directorul revistei "LumeaSatului", declara recent: "Prin vân-zarea terenurilor cãtre strãini nedeznaþionalizãm! Statul nu aredecât de pierdut în acest caz,deoarece strãinii care cumpãrã nuvor dori niciodatã sã reinvesteascãprofitul în România, ci îl vor expor-ta în bãncile de afarã sau îl vorinvesti în afacerile pe care lederuleazã deja acolo. Toþi vordeclara cã nu vor pleca cu terenuldin þarã, totuºi ei vor pleca dinRomânia cu ceva: cu profitul rea -lizat de pe aceste suprafeþe!".

Goana dupã pãmânt nueste întâmplãtoare ºi nici de ieri, deazi, principalul motiv pentru careexistã fiind preconizata crizã ali-mentarã, pentru cã cei care aleargãacum dupã pãmânt nu deþinsuprafeþe în þãrile lor, care pe viitor

sã le poatã asigura siguranþa ali-mentarã. Toatã aceastã anomalie culibera circulaþie a terenurilor, a fosto chestiune concertatã din momen-tul în care s-a negociat aderarea laUE, când occidentalii au fost maideºtepþi decât ai noºtri. S-a spus,"liberalizãm circulaþia mãrfurilor,dar liberalizãm ºi circulaþiaterenurilor". Partea românã nu amai dorit sã renegocieze capitolulcare prevedea libera circulaþie aterenului, cã poate lucrurile stãteaualtfel. Fermierii români doresc sãcumpere terenuri, dar ei sunt deca -pitalizaþi, nu pot angaja credite, iarbãncile nu iau în garanþie decât50% din valoarea terenurilor."Ministerul de resort propuseseniºte mãsuri, oarecum pertinente,care aveau menirea sã-i protejezepe autohtoni ºi sã stimuleze vân-zarea terenurilor cãtre aceºtia (ceicare doresc sã cumpere terenuri sãaibã experienþã în domeniu de celpuþin cinci ani, sã aibã rezidenþã înRomânia), dar tocmai aceste pre -vederi au fost eliminate din lege", aconchis Ion Banu.

Ce se întâmplã în celelalteþãri privind acest aspect? În þãrile cuvechime în UE, conducãtorii lor auluat din timp mãsuri pentru caterenurile lor sã nu ajungã cumva

pe mâna alogenilor, mai ales cã înmulte þãri suprafeþele agricole seaflã în posesia oamenilor de zecisau sute de ani, ºi nimeni nuintenþioneazã sã-ºi vândã pãmântul!Chestia asta cu "liberalizarea circu-laþiei terenurilor" este valabilã doarpentru naivii care au crezut în„dragostea neprihãnitã“ a oficialiloreuropeni pentru þãrile care s-au "datpeste cap" sã intre (de bunãvoie) înþarc. Aveau nevoie de pãmântul lor,pe care ºtiau cã-l vor cumpãra lapreþuri de nimic!

România este a cincea þarãca suprafaþã agricolã de pe conti-nent, însã este pe primul loc înEuropa la teren arabil deþinut destrãini. Preþurile terenurilor agricoledin România sunt printre cele maiscãzute din Europa. Conform unuiraport dat publicitãþii la sfârºitullunii aprilie 2013, 3% dintre marileconcerne europene deþin peste 50%din totalul terenurile agricole dinEuropa!

ªi atunci, în situaþia asta,mai putem vorbi despre „agricul-turã româneascã“? Aceastã tristãrealitate parcã ne trimite cu gândulla celebra butadã „coproducþieromâno-americanã: actorii lor ºicaii noºtri!“.

ª.A.

Ultima bătălie: deznaţionalizarea României!

Pagina 5 MIZILULOPINII

A fost un geniu al expre-siei ºi a înþeles societatea în care atrãit ca un spectacol perpetuu,operele sale fiind capabile, lafiecare parcurgere, sã dezvãluie noisemnificaþii ale textului. Pe data de1 februarie s-au împlinit 162 de anide la naºterea oficialã a marelui dra-maturg Ion Luca Caragiale (1852-1912). Iatã portretul acestui geniu alliteraturii române realizat de însuºiI.L. Caragiale, aºa cum ºtia el celmai bine, prin forþa cuvintelor:

n "Om din popor, fãrãnume de naºtere, fãrã avere, fãrãsprijin, mie nu mi-e permis unmoment sã uit, oricât de puþin arînsemna persoana mea ca publicist- cã n-am avut pe lume alt protectordecât libertatea tiparului. Am o edu-caþie nu tocmai îngrijitã, fiindcãpãrinþii mei n-au avut mijloace sã-mi dea una aleasã; dar am puþin

bun-simþ ºi […] mã exprim, fãrãvreun fel original de gândire, destulde limpede ºi comod. Pe lângã asta,sunt, slavã Domnului! sãnãtos ºivoinic; duc bine la tãvãlealã;dovadã cã pot fi, în acelaºi timp ºifost sufleor ºi copist la teatru, ºicorector într-o tipografie mare, ladouã ziare ºi dau lecþii la niºte copii;aºa cã pot, cu una cu alta, câºtigadestul cu ce sã ne susþinem eu ºifamilia pânã sã termin studiul drep-tului."

n "Sunt o fiinþã foartecomplexã! Capriþioasã ºi statornicã;impresionabilã ca un copil incult,blazatã ca un filozof istovit, maha-lagioaicã ºi aristocratã; aici primi-tivã, aici ultra-rafinatã, iau în glumãîmprejurãrile cele mai grave ºi suntgravã faþã cu cine ºtie ce nimicuri.Mã înnebunesc dupã evenimente desenzaþie, vesele sau funebre, parade,

accidente, crime, sinucideri, scan-daluri... Îmi trebuiesc dimineaþacum deschid ochii ºtiri palpitante,dacã nu mâhneºte peste mãsurã ºinu mã pot mângâia decât a doua zicu o nãscocire ºi mai ºi."

n "Nu ºtiu, când am hâr-tia albã dinaintea ochilor, mã apucãaºa ca o ameþealã ºi o spaimã… Mise pare cã e cineva în spatele meucare-mi pune mâna pe umãr, poatechiar eternitatea, ºi se uitã sã vadãce scriu".

n "Arta cere conºtiinþã,fãrã un perfect simþ de onorabilitateliterarã nu se pot scrie lucruri deseamã. Ca în toate, ºi în literaturã sepretinde o cinste profesionalã, unprestigiu de atelier… Ce crezi tu, încâte ape n-am scãldat eu "Hanul luiMânjoalã?" Ce sã mai vorbesc demelodia frazei, de frecãturã, de rit-mul vorbelor… Iaca, numai inter-puncþia… Câþi nu înþeleg cã inter-puncþia e gesticularea gândirii…Vezi, pe mine mã frãmântã astea,

mã rod… Nu se poate artã fãrãmigãlealã… Cu vremea îþi cresc totmai mult scrupulele de conºtiinþã…Dac-o fi sã îmbãtrânesc, ºtiþi cumsã-mi ziceþi? Sã-mi ziceþi MoºVirgulã !…".

Elena BADEA

Portretul unui geniu

Mii de dascãli din toatãþara sunt hotãrâþi sã boicotezeprogramul "ªcoala altfel" dincauza scandalurilor legate debanii adunaþi în ºcoli. Deoareceniciun cadru didactic nu vrea sãfie implicat în vreo strângere debani de la pãrinþi, chiar ºi pentruo simplã vizitã la un muzeu,mulþi elevi vor participa doar laactivitãþi extracurriculare orga-nizate în clase.

În sãptãmâna "ªcoalaaltfel" - 7-11 aprilie 2014 -, ele-vii ar putea sã fie privaþi deexcursii, vizite la muzee, partici-pare la concerte sau vizionare depiese de teatru. Mii de cadredidactice din toatã þara nici nuvor sã audã de vreo strângere debani de la pãrinþi pentru acesteactivitãþi. Drept urmare, dacãpãrinþii vor ca elevii sã facã cevainteresant pentru educaþia lor, nuau decât sã se întruneascã ºi sãdecidã oportunitatea participãriicu bani la astfel de evenimentesau desfãºurarea unor astfel de

activitãþi în sãptãmâna "ªcoalaaltfel". În unele judeþe, cadreledidactice au solicitat fonduripentru activitãþile extracurricu-lare prevãzute în structura anuluiºcolar de la ministerul de resortsau de la autoritãþile locale, afir-mând cã Ministerul sau primãri-ile ar trebui sã aloce bani pentruexcursii, bilete la muzee sau lateatru, nu dascãlii sã cearã fon-duri pãrinþilor.

Deºi, la începutul anu-lui ºcolar, ministrul Educaþiei asubliniat, chiar la Ploieºti, cãorice formã de colectare de banide cãtre profesori va fi pedep-sitã, recent acesta ºi-a camschimbat atitudinea, declarândcã "familiile elevilor trebuie sãsponsorizeze programul minis-terului". "Cu toþii, în calitate deelevi, am fost ºi în excursii, ne-am dus la pãrinþi, i-am întrebatdacã ne dau sau nu ne dau bani sãne ducem în excursie", spuneRemus Pricopie - ministrulEducaþiei.

Un blog realizat depatru adolescenþi români acâºtigat premiul al doilea încadrul concursului "EuropeanAward for Best Content ForKids" ("Premiul european pen-tru cel mai bun conþinut on-linepentru copii"), la categoria site-uri realizate de clase saugrupuri de elevi! Concursul afost organizat de ComisiaEuropeanã pentru a marca"Ziua pentru un internet maisigur", sãrbãtoritã pe 11 febru-arie în peste 100 de þãri dinîntreaga lume. Competiþia, cares-a desfãºurat pe o perioadã mailungã de timp, a reunit partici-panþi din 26 de þãri ºi s-aîncheiat de curând la Bruxellescu acordarea premiilor.

Orga nizatorii au avutde ales între 1100 de site-uriweb europene dedicate copiilor,împãrþite în patru categorii, înfuncþie de participanþi: Adulþinon-profesioniºti, Adulþi profe-sioniºti, Tineri sau echipe detineri ºi Clase sau grupuri deelevi. Fiecare categorie a avutcâte trei câºtigãtori.

O echipã de elevi ro -mâni, care realizeazã blogulLittle Einsteins, dedicat copii-ilor între 11 ºi 18 ani, a câºtigatpremiul al doilea la categoriaClase sau grupuri de elevi.Blogul, intrat în concurs cu

numele Economic Star (adresalui este economicstar. blog -spot.ro) a fost înfiinþat la iniþia-tiva a patru adolescenþi de 17ani care ºi-au propus sã demon-streze cã internetul poate fifolosit ºi în scop educativ."Plecând de la ideea cã citituljoacã un rol important în dez-voltarea elevilor, vrem sãdemonstrãm cã cititul de pe dis-pozitive electronice le oferãelevilor la fel de multe beneficiiºi experienþe precum cãrþiletipãrite", au scris adolescenþiiromâni în texul de prezentarepostat pe site-ul competiþiei.Blogul conþine articole desprecãrþi, jocuri, filme, sãnãtate,tehnologie, educaþie ºi are osecþiune special dedicatã ado-lescenþilor. Premiul întâi laaceastã categorie a fost câºtigatde o echipã de elevi polonezidin clasele primare, care aurealizat, cu ajutorul unei profe-soare, un videoblog desprelimba polonezã.

"European Award forBest Content For Kids" este unproiect care are ca scop pro-movarea conþinutului web decalitate, dedicat în special copi-ilor între 4 ºi 12 ani, ºi încura-jarea producerii de conþinut noucare sã le ofere celor mici opor-tunitãþi de învãþare, distracþie ºicreativitate.

Cadrele didacticeboicotează "Şcoala altfel"?

Nu-i invidiaţi!

Sunt tot oameni. Conform unui studiu

realizat de organizaþia Oxfam,averea primilor 85 cei mai bogaþidin lume este egalã cu cea a jumã-tate din populaþia globului! Mo -mentan, sunt în jur de 12 milioanede milionari în lume, peste trei mi -lioane doar în SUA ºi în jur de350.000 în Marea Britanie.

Carlos Slim Helu are oavere de 53.9 miliarde de euro,deþine Telmex, cea mai mare reþeade telefonie fixã din Mexic, careoferã servicii de telecomunicaþii ºiîn alte þãri din America Latinã, darºi compania America Movil.

Bill Gates ocupã a douapoziþie în top, cu o avere de 49.4miliarde de euro. Bill Gates estefondatorul companiei Microsoft,care dezvoltã, produce ºi comer-cializeazã softuri pentru calculator,electronice ºi computere personale.

Amancio Ortega Gaona,un spaniol cu o avere estimatã la48.2 miliarde de euro, ocupã pozi -þia a treia. El este fondatorul In -ditex, o companie producãtoare dehaine, care comercializeazã mãr-cile Zara, Bershka, Pull and Bear,Stradivarius sau Massimo Dutti ºieste cel mai bogat european.

Warren Buffet ocupã lo -cul al patrulea, cu o avere estimatãla 43,45 miliarde de euro. Ame -ricanul este preºedintele BerkshireHathaway, o companie care deþinenumeroase subsidiare, în domeniiprecum asigurãri, transporturi,construcþii, sau mobilã ºi care areacþiuni la American Express, TheCoca-Cola Company sau IBM.

Larry Ellison, fondatorulcompaniei Oracle, ocupã poziþia acincea în top, dezvoltând compo-nente de calculator ºi softuri, înspecial destinate firmelor ºi nu uti-lizatorilor individuali. Oracle estea doua companie de software dinlume, iar averea lui Ellison esteestimatã la 41.7 miliarde de euro.

Ingvar Kamprad se aflãpe poziþia a cincea, cu o avere de38.9 miliarde de euro. El es tefondatorul companiei IKEA, carecomercializeazã mobilier casnic.

Liliane Bettencourt, 90de ani, are o avere de 30 de mili ar -de de dolari, dar suferã de de men -þã ºi nu mai conduce compania.

Christy Walton, 59 deani, se aflã pe poziþia a 11-a întopul celor mai bogaþi oameni. Eaa moºtenit 28,2 miliarde de dolaridupã ce soþul sãu a murit în urmaunui accident aviatic.

Jacqueline Mars, 74 deani, deþine 20 de miliarde de dolari.A moºtenit alãturi cu fraþii sãicom pania america nã Mars Inc.,ca re produce batoa nele de cioco-latã Mars ºi Snickers

Georgina Rinehart, 59 deani, are o avere estimatã la 17 mi -liarde de dolari, fiind moºteni-toarea minelor Hancock Pros -pecting, fondate în 1955 de cãtretatãl sãu.

Susanne Klatten, 51 deani, ocupã locul 58 în clasamentulForbes ºi este, în plus, cea maibogatã femeie din Germania, cu oavere de 14,3 miliarde de dolari.

Abigail Johnson, 52 deani, este directorul executiv alFidelity Investments, cea mai marecompanie de fonduri mutuale dinlume. Averea sa de 12,7 miliardede dolari o plaseazã pe locul 74 înacest top.

Se poate şi aşa!

Camera Deputaþilor aadoptat legea de aprobare aOUG 117/2013 privind modifi-carea Legii educaþiei naþionale,care prevede, printre altele,revenirea clasei a IX-a la liceuºi creºterea învãþãmântuluiobligatoriu de la 10 la 11 ani.

Legea a fost aprobatãcu 278 de voturi pentru, 40împotrivã ºi 24 de abþineri, scriertv.net. Ministrul delegat pentruÎnvãþãmânt Superior, Cercetareªtiinþificã ºi Dezvoltare Teh -nologicã, Mihnea Costoiu, aexplicat cã OUG 117 "legife -reazã menþinerea duratei depatru ani pentru ciclul gim-

nazial ºi pentru liceu, creºtereaduratei învãþãmântului obligato-riu de la 10 la 11 ani, clasapregãtitoare, clasele I-VIII ºiclasele a IX-a ºi a X-a, acor-darea dreptului absolvenþilorînvãþãmântului profesional sãcontinue studiile liceale laforma de învãþãmânt cufrecvenþã". O altã prevedere aordonanþei reglementeazã ca -len darul de introducere a noilorforme ale examenelor de evalu-are naþionalã, admitere la liceuºi bacalaureat, începând cu ge -neraþiile de elevi care intrã înclasa a cincea din anul 2015-2016.

Grupa A: Olanda, Ka -zahstan, Islanda, Letonia, Turcia,Cehia

Grupa B: Bosnia-Herþe -govina, Andorra, Cipru, ÞaraGalilor, Israel, Belgia

Grupa C: Spania, Lu -xemburg, Macedonia, Belarus,Slovacia, Ucraina

Grupa D: Germania,Gibraltar, Georgia, Scoþia, Polo -nia, Irlanda

Grupa E: Anglia, SanMarino, Lituania, Estonia, Slove -nia, Elveþia

Grupa F: Grecia, Insu -lele Feroe, Irlanda de Nord,Finlanda, ROMÂNIA, Ungaria

Grupa G: Rusia, Lie ch -tenstein, Moldova, Munte negru,Austria, Suedia

Grupa H: Italia, Malta,Azerbaidjan, Bulgaria, Norvegia,Croaþia

Grupa I: Portugalia, Al -bania, Armenia, Serbia, Dane -marca, Franþa

Programul meciurilorRomâniei:

GRECIA - ROMÂNIA - 7 septembrie 2014ROMÂNIA - UNGARIA - 11 octombrie 2014FINLANDA - ROMÂNIA - 14 octombrie 2014 ROMÂNIA - IRLANDA DENORD - 14 noiembrie 2014ROMÂNIA - INSULELE FE -ROE - 29 martie 2015IRLANDA DE NORD -ROMÂNIA - 13 iunie 2015UNGARIA - ROMÂNIA - 4 septembrie 2015ROMÂNIA - GRECIA - 7 septembrie 2015ROMÂNIA - FINLANDA - 8 octombrie 2015INSULELE FEROE - RO -MÂNIA - 11 octombrie 2015

NOUTĂŢI DIN SFERAEDUCAŢIEI

EURO 2016

Pagina 6MIZILUL SANATATE

Curiozităţi despre

corpul umanCorpul uman nu în -

ce teazã în a surprinde oa -menii de ºtiinþã. Deºi estestudiat de mii de ani, corpuluman se dovedeºte a fi omaºinãrie mereu surprinzã-toare. Iatã câteva curiozitãþidespre corpul uman. Tu leºtiai?

uCând strãnuþi, toatefuncþiile corpului se opresc, chiarºi inima.

uDe-a lungul întregiivieþi, pãrul care creºte pe cap arputea ajunge la 725 km.

uÎn fiecare zi, în întrea-ga lume, au loc 100 de milioanede acte sexuale. Dintre acestea,doar în 910.000 de cazuri se pro-duce fertilizarea.

uCel mai repede creºteunghia de la degetul mijlociu almâinii pe care o foloseºti de obi-cei.

uIntestinul subþire estecel mai mare organ din corp. Eleste de patru ori mai mare decâtun om de înãlþime medie.

uAcidul din stomac estesuficient de puternic pentru adizolva o lamã de ras. Totuºi, nuîncercaþi sã înghiþiþi lama!

uPuse cap la cap, vaselede sânge din corpul uman arînconjura Pãmântul de douã ori.

uInteriorul stomaculuise schimbã o datã la trei-patru zile.

uInima femeii bate mairapid decât inima bãrbatului.

uPânã acum, cercetã-torii au descoperit peste 500 defuncþii diferite ale ficatului.

uFemeile clipesc dedouã ori mai des decât bãrbaþii.

uTãlpile au 500.000 deglande sudoripare.

uSaliva produsã în tim-pul vieþii unui om ar putea umpledouã piscine.

uUn om flatuleazã, înmedie, de 14 ori pe zi.

uCea mai mare celulãdin corpul uman este ovulul, iarcea mai micã spermatozoidul.

uDinþii încep sã creascãcu ºase luni înainte sã te naºti.

uToþi oamenii au fost osingurã celulã timp de jumãtate deorã.

uBãrbatii au erecþii noc-turne din orã în orã.

uNasul îºi poate "a -minti" 50.000 de mirosuri diferite.

uPãrul ºi unghiile uneipersoane decedate nu cresc. Înrealitate, se retrage pielea caurmare a deshidratãrii.

Atât în curele de slãbire,cât ºi pentru detoxifierea organis-mului, rolul principal îl ocupãcolonul. Curãþarea colonului estemodalitatea prin care scãpãm detoxinele acumulate în timp, dar ºide constipaþie, o problemã cu carese confruntã în general persoaneledin a cãror dietã fac parte ali-mentele procesate sau scãzute înfibre ºi nutrienþi. Iatã câteva ali-mente care ne ajutã sã menþinemcolonul sãnãtos:

Seminþe de in. Protejeazãflora intestinalã ºi regleazã tranzi -tul intestinal fãrã efecte secundare.

Aloe Vera. Vindecã ºiprotejeazã mucoasa intestinalã.

Lucerna. Ajuta tractuldigestiv în timpul procesului decurãþare.

Menta. Protejeazã intes ti -nele.

Spirulina ºi iarba de grâu.Ajutã organismul sã acumulezeoxigen ºi sã elimine toxinele.

Mango. Are proprietãþilaxative ºi ajutã în cazurile de con-stipaþie.

Iaurturile probiotice. Re -gleazã tranzitul intestinal.

Cruºin. Întãreºte ºi to -nificã pereþii colonului, este unpurgativ uºor.

Alimente fermentate. Ke -firul ºi untul nepasteurizat sunt osursã bunã de probiotice.

Chimen dulce. Reducedurerile abdominale, gazele intesti-nale ºi susþine digestia.

Fructe organice. Mere,struguri, papaya, ananas, kiwi suntfructe bogate în fibre, care regleazãtranzitul intestinal.

Ierburi aromate, condi-mente ºi seminþe. Seminþele dedovleac, uleiul de copac de ceai,pelinul ºi cuiºoarele ajutã la înde-pãrtarea paraziþilor intestinali ºi lacurãþarea colonului.

Giorgiana RADU

Alimente care curăţă în mod naturalcolonul şi ajută la detoxifierea

organismului

În urma unuicontrol realizat de UEprivind vinurile care secomercializeazã înRomânia, reiese cã înþara noastrã se consumãcele mai proaste ºi pe -riculoase vinuri. Peste 30de sortimente de vin aufost descoperite ca avândcantitãþi de alcool, zahãr,conservanþi ºi arome mult pestelimita admisã. De fapt, vinurile ief-tine româneºti sunt realizate din apãexogenã ºi alcool din trestie de zahãrsau porumb ºi zahãr. Pentru cã unelesortimente sunt deosebit de pericu-loase pentru sãnãtatea populaþiei, aufost date publicitãþii ºi numele com-paniilor ºi produsele acestora caretrebuiesc evitate. Majoritatea suntdin soiul alb/demisec.

Babanu - produs de

Murfatlar, cel mai vân-dut produs dintre celepericuloase. Este real-izat dintr-un amestecde coloranþi, apã (60 lasutã) ºi zahãr (40 lasutã).

Buchet - produsCasa de Vinuri ZoreºtiBuzãu, este un aºa-zisvin de masã demisecalb sau roºu, ce conþineproporþii de peste 30 la

sutã zahãr, restul apã ºi alte arome.Strãmoºesc ºi 9 poloboace

- vinurile ieftine produse deVinexport Focºani conþin zahãr înproporþie de peste 30 la sutã, plusapã ºi alte arome.

Perla Dunãrii - produs deVitcom Galaþi este periculos tot dincauza amestecului zahãr-apã.

Alb Nobil - produs deRom Cas Dâmboviþa are o concen-traþie de peste 30 la sutã zahãr, iar

restul apã.Crãiþa Transilvaniei - pro-

dus de Jidvei.Muscatel - vin de masã

demidulce, produs de VinconVrancea

Tãmâioasã Românescã -Proles Pontica, vin alb dulce produsde Vincon Vrancea

Pinot Noir - ProlesPontica, vin roºu demidulce produsde Vincon Vrancea

Busuioc de Pietroasa ºiTãmâios de Pietroasa, vinuri con-trafãcute de Bachus Buzãu.

În general, mai toate vi -nurile care se comercializeazã pepiaþã la un preþ de sub 15 lei sticla de750 ml sunt periculoase pentru sãnã-tate. "Consumul unor astfel de pro-duse, mai ales dacã acesta este con-stant ºi în cantitãþi de peste o 250 mlzilnic, provoacã un complex deafecþiuni care pot afecta definitiv ºiiremediabil unele organe precumpancreasul ºi ficatul. Afectat va fi ºisistemul cardiovascular, creierul,dar ºi rinichii. De fapt, consumând

aceste produse se provoacã ootrãvire gravã a organismului", pre-cizeazã doctor Maria Mihai-Albu.Ovidiu Gheorghe, ºeful PatronatuluiNaþional al Vinului, susþine cã înaceastã perioadã a crescut invaziavinurilor ieftine ºi periculoase pepiaþa româneascã. Aºa-zisul vin carecostã în vrac sub ºase lei pe litruconþine chimicale care dãuneazãgrav sãnãtãþii. Asistãm la o ade-vãratã invazie de asemenea produse,care nu toate sunt produse înRomânia. Existã pe piaþã ºi vinuridin Spania sau Italia, care au un preþmic ºi o calitate îndoielnicã.

Când Decebal a hotãrât sãdea foc viilor, nu a fãcut-o deoareceplantaþiile nu mai rodeau sau daciinu mai ºtiau sã prepare vinul, cidimpotrivã, pentru cã viile dãdeaurod prea bogat, iar dacii cunoºteaufoarte bine meºteºugul. Atunci, dacãnoi suntem urmaºii dacilor, de undeoare au apãrut aceºti nemernici carene ºi otrãvesc ºi ne stricã reputaþia înlume în domeniul viticulturii?

Alina DUMITRU

VINURI

Este numit regele fruc -telor datoritã gustului puternic ºibeneficiilor aduse sãnãtãþii.

Combate cancerul. Con -þine niºte compuºi antioxidanþi carese pare cã protejeazã împotrivacancerului de colon, sân, prostatã ºia leucemiei.

Scade colesterolul ºi pro-tejeazã inima datoritã conþinutuluiridicat de fibre solubile, pectinã ºivitamina C; bogat în potasiu,

mango poate ajuta la scãderea ten-siunii. Fiind o sursã importantã devitamina A, vitamina E ºi seleniu,mango ajutã ºi la protecþia împotri-va bolilor de inimã.

Menþine pielea sãnãtoasã,fiind o sursã grozavã de vitamina Acare ajutã la menþinerea sãnãtãþiipielii, a oaselor, dar ºi a vederii.

Te ajutã sã slãbeºti.Conþine o mulþime de vitamine ºinutrienþi care menþin senzaþia desaþietate mult timp ºi este bogat înfibre care îmbunãtãþesc digestia ºiajutã la arderea mai rapidã a calori-ilor.

Combate diabetul, nomi-nalizând nivelurile de insulinã dinsânge.

Creºte libidoul, fiind nu -mit ºi fructul iubirii datoritã propri-etãþilor afrodisiace.

Protejeazã vederea. Oceaºcã de mango feliat conþine 25%din necesarul zilnic de vitamina A.

Ajutã digestia. Conþineenzime digestive care ajutã ladescompunerea proteinelor ºi sus -þine o bunã funcþionare a sistemuluidigestiv.

Întãreºte sistemul imuni-tar. Combinaþia de vitamina C, vi -

tamina A ºi încã 25 de tipuri decarotenoide îþi asigurã o imunitatede fier.

Combate anemia, fiindbogat în fier.

Cristina ALEXANDRESCU

Mercurul este metalullichid care ingerat sau inhalatprovoacã furnicãturi ºi înþepãturi lanivelul membrelor, dificultãþi devorbire ºi auz, pierderea echilibru-lui, obosealã, tremurãturi, insom-nie, iritabilitate, atrofie muscularã,afecþiuni renale, afecþiuni ale trac-tului digestiv, dermatite, pierderi dememorie, stop respirator ºi deces.

Intoxicarea cu mercur seface de cele mai multe ori prin con-sumul de peºte ºi fructe de mare.Dupã ce pãtrunde în apã, mercurul

este transformat de bacterii în me -til-mercur, care este apoi consumatde plantele ºi animalele marine. Oconcentraþie foarte mare de mercurse gãseºte în peºtele spadã, rechin,macrou regal, macrou spaniol ºiton. Este recomandat sã consumãmpeºti mici, cu o duratã de viaþãscurtã ºi fitofagi. În general, peºtelede apã dulce conþine mai puþin mer-cur decât cel de apã sãratã, din acestpunct de vedere fiind mai sigurpentru consum.

Aurelia APOSTOL

Evitãm ouãle ºi ne hrãnimcu cereale la fiecare mic dejun. Defapt, ar trebui sã facem exact invers.Un specialist în nutriþie, KrisGunnars, aratã care sunt cele mairãspândite mituri false din domeni-ul nutriþiei. Redau cinci dintre aces-tea:

Ouãle sunt nesãnãtoase!Nimic mai fals! Ouãle nu cauzeazãboli de inimã ºi se numãrã printrecele mai hrãnitoare alimente dinlume. Ouãle fierte, consumate lamicul dejun, dau chiar o mânã deajutor celor care vor sã slãbeascã.Un studiu recent a arãtat cã ouãleajutã, în primul rând, la creºtereanivelului "colesterolului bun" ºiconsumul de ouã nu este asociat înniciun fel cu riscul de boli de inimã.Consumul de ouã ne protejeazã ºiochii, doarece organismul îºi"procurã" din acest aliment uniiantioxidanþi esenþiali.

Grãsimea saturatã este deevitat! Acum câteva decenii, nu -triþioniºtii au pus "epidemia" de bolicardiace pe seama consumuluiexcesiv de grãsimi în general ºi degrãsimi saturate în particular. Însã,un studiu publicat în 2010, care aimplicat studierea a 347.747subiecþi, a arãtat cã nu existã niciolegãturã directã între bolile deinimã ºi consumul de grãsimi satu-rate. Aºadar, nu ar trebuie sã neferim de carne, ulei de cocos,brânzã ori unt. Alimentele naturalebogate în grãsimi saturate sunt, defapt, bune pentru sãnãtate, deoarececresc nivelul "colesterolului bun".

Toatã lumea ar trebui sãmãnânce cereale! De fapt, cerealelesunt alimente slabe în nutrienþi,comparativ cu alte alimente, pre-cum legumele, de exemplu.Cerealele bogate în gluten suntchiar periculoase pentru sãnãtate.Glutenul poate cauza problemeintestinale, obosealã cronicã ºidurere. Consumul de gluten a fostasociat ºi cu unele afecþiuni alecreierului, precum schizofrenia.

Dieta bogatã în proteineeste rea pentru oase ºi rinichi! Defapt, este exact invers. O alimen-taþie bogatã în proteine duce laîntãrirea structurii osoase ºi lareducerea riscului de fracturi. Mitulconform cãruia proteinele ar fi duº-manii oaselor ºi rinichilor a apãrutîn urma unor studii controversate,care au analizat numai efectul petermen scurt al unor alimentebogate în proteine. Mitul poate fidemontat extrem de simplu.Diabetul ºi hipertensiunea arterialãsunt cele mai comune boli care ducla infarctul renal. Ori dieta bogatã înproteine limiteazã efectele diabetu-lui ºi este indicatã pentru scãdereatensiunii.

Mesele mici ºi dese, cheiamarilor succese! Se spune cã estemai bine sã împarþi cantitatea zil-nicã de mâncare în ºase-ºapte mesemici, nu în trei mese mari. Nu estenicio dovadã care sã susþinã acestmit. De fapt, frecvenþa ridicatã ameselor creºte riscul apariþiei can-cerului la colon, aratã studiile.

Dr. George POPA

Mituri false despre alimentaţia sănătoasă

ATENŢIE LA PEŞTE!

Fructul minune:mango!

MIZILULPagina 7

GLUME...m Iþic îºi gãseºte cel mai bunamic, pe ªtrul, în dormitorulconjugal rezolvându-i amorosnevasta. Nu pare supãrat, cidoar nedumerit. - Nu te pricep, îi spune elamicului care tremura fãrãnãdragi lângã Raºela, soaþa lui,goalã ºi ea ºi îngrozitã de oeventualã crimã pasionalã. Eu,continuã Iþic, fac chestia astadin obligaþie, cã sunt soþul ei ºin-am încotro. Dar tu, ªtrul, s-ofaci de bunã voie? Asta n-o s-oînþeleg în veci!m Soþia îºi sunã soþul: - Dragul meu, ai o problemã …- Ce s-a întâmplat?- Am intrat cu maºina într-unMaybach, i-am propus propri-etarului sã-i achit daunele "înnaturã", iar el a fost de acord.- ªi care e problema?- Proprietarul e gay!m Asearã m-a luat maicã-meala rost:-Mã, tu îmi ascunzi ceva?-Nu, mamã. De ce? Ce s-aîntâmplat?- Tipa aia cu care umbli tu are ofetiþã?-Nu, n-are. Ce þi-a venit?-Nu mai minþi! Te-am auzitasearã, când vorbeai cu ea latelefon, ºi i-ai zis: "Noaptebunã, te pup ºi pe tine ºi p-aiamicã!"m ªeful le spune subalternilorsãi poliþiºti sã meargã la Operã,sã se mai cultive.- Dar sã vã îmbrãcaþi frumos, cãvine numai lume bunã. Mâineveniþi ºi raportaþi.A doua zi:- Sã trãiþi ºefu, raportãm … Ne-am îmbrãcat frumos … Frumosa fost ºi acolo - muzicã bunã …Nouã ne-a plãcut, dar celorlalþinu prea le-a plãcut…- Cum aºa?- Pãi din toatã lumea, numai noidansam …m Un avocat îl sunã pe clien-tul sãu:- Astã searã v-a murit soacra.Ce sã comand: înmormântare,crematoriu sau îmbãlsãmare?- Comandaþi totul! Nu vreau sãrisc!m Adrian Nãstase : arestareamea a fost comandatã politicpentru a distrage cetãþeniloratenþia de la adevãratele pro -bleme ale României: divorþulBiancãi Drãguºanu, cãsãtoriaAndreei Marin ºi hernia lui GigiBecali!m Înmormântarea bulibaºei.Cortegiul funerar intrã pe poar-ta cimitirului. Afarã se întunecãa ploaie. Cortegiul se îndreaptãspre capelã, când cad primiistropi. Þiganii, cu coºciugul detorþi, grãbesc pasul. Ploaia seînteþeºte, þiganii încep sã alergespre capelã. Când ploaia cãdeacu gãleata, þiganii fugeau de lescãpãrau picioarele. O babãcare îngrijea un mormânt, vedealaiul ºi-ºi face cruce cu ambelemâini.- ªi pe ãsta l-aþi furat maicã?m - Mã simt tare rãu... Sigurmi-a bãgat careva niºte prafuridubioase, ori în bere, ori în vin,ori în þuicã...m Îþi dai seama cã au invadatromânii Marea Britanie, când îiauzi pe englezi spunând bancuricu Sir Bulã.

u Varzã acrã de vânzarela doamna Popescu în fund!u Nu primim buteliileclienþilor care explodeazã!u Eºti analfabet? Scrie-ne azi ºi te ajutãm pe gratis!u Vând câine: mãnâncãorice ºi îi plac foarte mult copi-ii.u Castron pe placuloricãrei gospodine cu fundrotund pentru batere eficientã.u De vânzare: birou deepocã pentru o doamnã cupicioare subþiri ºi sertare largi!u Prãjitor de pâine: Uncadou apreciat de întreaga fa -milie. Arde pâinea automat!u Maºini uzate: De ce sãte duci în altã parte ca sã fiipãcãlit? Vino aici!u Cãutãm un om sã aibãgrijã de un lot de vaci care nufumeazã ºi nici nu bea.u Vând pat pentru copilcu picioare de fier.

u Asociaþie de locatari,angajeazã fochist de înaltã pre-siune.u Cãutãm femeie la fe ti -þã în vârstã ºi nefumãtoare!u Vând maºinã de cusutmânã ºi picior.u Vând butelie de aragazcu reºeu ºi frigider.u Vând pãtuþ copil fãcutla comandã pentru pretenþioºi.u Închiriez camerã ladouã fete încadrate cu un singurpat.u Cumpãr îmbrãcãmintede damã deosebitã ºi puþinîntrebuinþatã.u Confecþionez ºi încã-putez cizme pentru bãrbaþi cuînlocuitori de calitate..u Ofer loc de veci libe -rabil prin schimb.u Într-o croitorie dedamã: Fustele se ridicã zilnicîntre orele 10.00 ºi 14.00.Vindem second hand!

DIVERTISMENT

Anunţuri româneşti autentice!

Pagină realizată de Adriana POPA

Un poliþist bãcãuan a fostprins de colegii sãi în timp ceintenþiona sã îºi cumpere volumul"Critica raþiunii practice" deImmanuel Kant. Acesta a fost dusla secþie, unde a fost supus unuiinterogatoriu intens. Omul legiisusþine însã cã este o interpretaregreºitã a gestului sãu ºi nu e vino-vat de nimic. "Nu o luam pentrumine, jur! M-a rugat un prieten sã îlajut. Eu nu am nicio legãturã cuimersiunea dihotomicã în sub -conºtientul iraþional al sinelui ºi,sincer, nu sunt un apologet al kan-tianismului", a declarat Ionel C.

ªefii sãi sunt însã con-vinºi cã acesta este vinovat. "L-amobservat de mai mult timp. Seîntâmpla ceva ciudat cu el. Mereuera primul care termina de cititnumerele de înmatriculare", ne-adeclarat adjunctul IJP. De aseme-nea, Inspectoratul de Poliþie ademarat o anchetã ºi în privinþacelor doi poliþiºti care l-au surprinspe Ionel C. în flagrant: "Existã niº -te semne de întrebare ºi vizavi decei doi. Ce cãutau ei în preajmalibrãriei? Existã premisele exis-tenþei unei întregi filiere de politiºtiintelectuali". Ancheta continuã.

Anchetă de amploare în poliţia băcăuană

De la spital, o tânãrãmãmicã îi trimite un e-mailsoþului: "Scumpul meu Petre,alaltãieri s-a nãscut îngeraºulnostru de bãiat. E dulce, dar dinpãcate eu nu am lapte ºi amangajat o doicã negresã. Eu nusunt de vinã, dar se pare cã dincauzã cã ea e neagrã, pieleacopilului a început sã se închidãla culoare, ajungând acum sãfie aproape neagrã. Te iubesc ºiabia aºtept sã vin acasã cuodorul nostru."

Petre îi trimite o tele -gramã mamei: "Dragã mamã,Anca a nãscut un bãiat alal -

tãieri. Naºterea a decurs bine,dar ea ne-având lapte a angajato doicã de culoare. Cum aînceput sã alãpteze copilul,pielea delicatã a copilului adevenit neagrã. Anca nu arenicio vinã pentru cã n-a gãsit odoicã albã. Te sãrut cu drag,fiul tãu Petre."

Telegrama mamei cã -tre Petre: "Dragã Petriºor, mãbucur cã sunt bunicã ºi vã feli -cit pentru asta. Pot s-o înþelegpe Anca, cãci ºi eu am fost într-o situaþie asemãnãtoare. Cândte-am nãscut, n-am avut nici eulapte ºi a trebuit sã te hrãnesc culapte de vacã, dar n-am niciovinã cã tu ai ieºit un bou!"

O soacrã cu trei gineridecide sã-i punã pe toþi la încer-care, pentru a vedea cine o iubeºteºi cine nu. În prima zi, se aruncã înlacul de lângã casã. Sare ginerelemare ºi o salveazã. Seara, în faþacasei, ginerele gãseºte un Merce -des, pe care era un bilet: "Ce-aifãcut, ce primeºti. Semnat: mamasoacrã".

A doua zi, soacra sare iarîn lac ºi este salvatã de ginerelemijlociu. Seara, ginerele gãseºte în

faþa casei o motocicletã Harley-Davidson superbã, cu un bilet peea: "Ce-ai fãcut, ce primeºti.Semnat: mama soacrã".

A treia zi, soacra sare dinnou în lac, iar ginerele mic se gân-deºte: Celui mare i-a dat unMercedes, celui mijlociu i-a dat unHarley, mie sigur nu mai are ce sãîmi dea. Las-o acolo… Seara,ginerele mic gãseºte în faþa casei unFerrari, cu un bilet: "Ce-ai fãcut, ceprimeºti. Semnat: tata socru".

ADOLESCENÞÃ -Plic tiseala de a fi singur, dorinþade a fi doi ºi teama de a fi trei

AJUTORUL PENTRULUMEA A TREIA - Ajutor plãtitde sãracii din þãrile bogate, pentrua ajuta bogaþii din þãrile sãrace

AUTOSTOPISTÃ - Tâ -nãrã, în general frumoasã, care îþiiese în cale atunci când eºti înmaºinã cu prietena sau soþia

AVOCAT - Singurapersoanã capabilã sã redacteze undocument de 10.000 cuvinte ºisã-l intituleze "Sumar"

BABYSITTERI - Ado lescenþi care trebuie sã se com-porte ca adulþii, în aºa fel încâtadulþii care pleacã de-acasã sã sepoatã comporta ca adolescenþii

BANCHER - Un tipcare-þi împrumutã o umbrelãcând e senin ºi care þi-o ia înapoiatunci când începe sã plouã

BOLERO - Vesta scurtãspaniolã, pusã pe muzicã deRavel

CAPITALISM - Regimîn care omul îl exploateazã peom. În socialism e invers!

CÃSÃTORIE - Unirecare face douã persoane sãsuporte lucruri pe care n-ar fi tre-buit sã le suporte vreodatã dacã arfi rãmas singure

A COMPLICA - Nimicnu e mai complicat decât a sim-plifica, nimic nu e mai simpludecât a complica

CONSULTANT - Spe -cialist care-þi ia ceasul de lamâna, îþi spune cât e ora ºi te facesã-i plãteºti serviciul

Românii au participat ºiei la Olimpiada de Iarnã de laSoci. Iatã care au fost probele lacare au participat românii ºi con-curenþii:

- Traian Bãsescu - la"Sãniuþã".

- Bianca Drãguºanu - laSki Fund.

- Vaslui a trimis la Socicei mai buni localnici la arunca -rea toporului.

- Victor Ponta ºi-a trecutdeja în CV participarea sa laOlimpiada de la Soci.

- Cãtãlin Botezatu a fost

reprezentantul nostru la proba decurling.

- Echipa României nu acerut protecþie la Soci, ci doar undetaºament de pãdurari gata sãintervinã în caz de urgenþã.

- Au fost semnalatemesaje gen "Soci Pola", scrise înzãpadã, semn cã ºi românii auparticipat la Olimpiadã.

"Angajaþii anului" sunt con-sideraþi cei de la gaze din Bacãu, careverificând o conductã cu bricheta, auprovocat o explozie.

"Vânãtorul anului" estearãdeanul care s-a împuºcat, folosindpuºca pe post de bãþ.

"Pescarul anului" i se a -cordã, post-mortem, bãcãuanuluicare, dorind sã-ºi laude undiþacolegilor, a murit electrocutat.

"Taximetristul anului" estetaximetristul din Deva care, uitândunde ºi-a parcat maºina, a sunat lapoliþie crezând cã i-a fost furatã.

"Poliþistul anului" a fostdesemnat sibianul care a dat foc la unradar.

"Vasluianul anului" mergela tânãrul care ºi-a înjunghiat mamapentru cã e mai rezistentã la alcooldecât el.

"Primarul anului" e NicolaeRobu, de la Timiºoara pentru trece -rile de pietoni alb-violet, rein-ventarea codului rutier sau de anti-concepþionalele pentru ciori.

"Preotul anului" lucreazã lapenitenciarul din Bacãu ºi le furnizadeþinuþilor telefoane mobile, înschimbul unor sume de bani.

"Soþia anului" merge înjudeþul Neamþ, unde o femeie ºi-a

ucis soþul, l-a tranºat, l-a aruncat înWC-ul din curte, apoi le-a spus rude-lor cã a plecat la muncã în Italia.

"Soþul anului" e bãrbatuldin judeþul Mureº care, dupã ce aaccidentat mortal un copil, a vrut sãdea vina pe soþie.

Titlul de "cuplul anului"merge la cei doi bucureºteni care,dorindu-ºi o atmosferã romanticã înfaþa ºemineului, au turnat benzinãpeste foc.

Bãtãlia pentru titlul de "bãr-batul anului" se dã între constãnþea -nul care s-a aruncat din maºinã ca sã-ºi pedepseascã iubita ºi nemþeanulcare a sãrit din autobuz ca sã scape deþipetele iubitei.

"Turistul anului" este bu -cureºteanul care, aflat în vacanþã laCostineºti, a cules mure din faþatrenului.

"Elevul anului" e brãileanulcare a dat telefonul pe speaker întimp ce copia la Bacalaureat.

Luptã strânsã pentru titlulde "proiectul de infrastructurã al anu-lui": stâlpul din mijlocul drumului,drumul cãtre nicãieri, intersecþia caredã într-o clãdire, trecerea de pietonicare duce într-un zid ºi trecerea depietoni care duce niciunde.

Un bancher evreu îºiînsoarã bãiatul.

- Simon, fiule, mâinezburãm la Tel Aviv pentru nuntata. Îmi dau brusc seama cã nu þi-am spus multe lucruri despre viaþã.De mâine, vei fi împreunã doar cusoþia ta, ºi trebuie sã ºtii unelelucruri. Uite, spre exemplu,cunoºti degetele de la mânã?

- Sigur tatã, degetul mare,arãtãtor, mijlociu etc...

- Nu, fiule, stai sã-þiexplic: existã degetul cãlãtoriei, aldirecþiei, al plãcerii, al cãsãtoriei ºial distincþiei.

- Ah, nu ºtiam asta, tatã!

- Degetul cãlãtoriei estedegetul mare, care îþi permite sãfaci autostopul; degetul direcþiei -indexul, îl întinzi ca sã indici unanumit lucru; degetul cãsãtoriei -inelarul, pe care pui verigheta, iardegetul distincþiei, cel mic, pecare-l ridici când bei cafea.

- Am înþeles tatã, dar aiuitat degetul plãcerii.

- Ah, Simon, l-am lãsat pecel mai bun la sfârºit… degetulplãcerii este degetul mijlociu, celmai lung ºi mai frumos… pentruplãcere, fiule… îl umezeºti culimba… ºi numeri bancnotele!

Soacră, soacră... poamă acră!

DEFINIŢII

Românii şi Olimpiada de la Soci

MESAJE

Degetul plăcerii

"Premianţii" anului 2013

MIZILUL Pagina 8

DescriereExperþii în sãnãtate aver-

tizeazã cã obezitatea - definitã ca ogreutate mai mare cu 20% peste ceaidealã - este o problemã medicalã.Adulþii ºi copiii obezi - definiþi caavând aproximativ 15 pânã la 20 kgpeste domeniul de greutate sãnãtos -sunt deosebit de predispuºi la boalã.De fapt, fiecare grup de populaþiedevine din ce în ce mai greu ºidovezile ºtiinþifice leagã aceastãepidemie de obezitate de un riscmai mare de diabet, anumite tipuride cancer, hipertensiune, boli deinimã ºi diferite boli cronice, cavenele varicoase ºi artrita. Obe -zitatea este din ce în ce mai frecven-

tã la copii ºi tineri ºi produce o seriede probleme care altãdatã apãreaula vârste mult mai înaintate, precumdiabetul de tip H. ºi distribuþiagrãsimii pe corp are o influenþãasupra sãnãtãþii. Dacã grãsimea estedistribuitã în mod uniform, mai alesîn jurul ºoldurilor ºi coapselor, sun-teþi mai puþin predispus la boli deinimã, diabet ºi accidente vascularecerebrale decât persoanele care au"colãcei" în jurul burþii.

Cauze A deveni supraponderal -

primul pas spre obezitate - esterezultatul absorbþiei unei cantitãþimai mari de calorii decât cea con-sumatã sub formã de energie. Obe -

zitatea poate fi produsã de o serie defactori, cum sunt lipsa de exerciþiufizic, o dietã dezechilibratã, con-sumul crescut de alcool, mâncatulcompulsiv ºi afecþiuni precum dia-betul sau hipotiroidismul.

Simptome- Greutate corporalã mare - Aspect fizic rubicond- Þesut subcutanat grãsos

abundent- Respiraþie dificilã dupã

orice fel de efort fizicPrevenþie ºi tratament

Adoptarea unei diete sãnã-toase ºi activitatea fizicã sporitãsunt elemente critice pentru echili-brarea consumului de energie. Pen -

tru o pierdere permanentã în greu-tate, majoritatea experþilor sunt deacord cã o slãbire treptatã, realistã,fãrã efecte asupra sãnãtãþii globale,este cea mai reuºitã. În afarã de aînvãþa sã gãteºti alimente delicioa -se, sãnãtoase, este important sã as -culþi indicaþiile foamei, sã înveþi sã-þi limitezi porþiile ºi sã eviþi alimen -tele la îndemânã, pline de calorii. ºiînlocuirea sãrii cu condimente ºilimitarea alcoolului pot ajuta laslãbit! Pentru cã existã o tendinþã dea mânca mai mult atunci când semãnâncã repede, încetiniþi ritmul -stomacul are nevoie de cca. 20 deminute pentru a semnala creieruluicã e plin. Este important sã se cal-

culeze totalul caloriilor, dar existãdovezi cã grãsimile sunt stocate decorp mai rapid decât proteinele saucarbohidraþii, ceea ce poate con-tribui la creºterea în greutate.

AlimentaþiaConsumaþi din belºug bro -

ccoli, produse lactate, smochine,verdeþuri, cereale integrale, fasole,orez, linte, sfeclã ºi sparanghel.

Reduceþi consumul de lac-tate nedegresate, dulciuri, carnegrasã ºi alcool.

MIC TRATAT DE MEDICINĂ

Edi Palaghita a plecat înStatele Unite în 1995, pe cândavea doar 12 ani. ªi chiar dacã eradestul de mic atunci, a rãmaslegat de România prin douã maripasiuni. Mai întâi au fost sur-prizele din gumele de mestecatale anilor `90. Acum are o nouãdragoste cu care face furori pestrãzile New York-ului - Dacia1300. "Þin minte de când erammic mã pasionau maºinile, îmiplãcea sã le desenez ºi am dese natDacia lui mama cu tot cu ºurubel-niþa care þinea geamul sã nu cadã.Aºa era românul, fãcea tot felul

de improvizaþii pe vremea aia.Când mergeam sus la bunica, înPoiana Braºov, stãteam pe bancãlângã vilã ºi mã uitam la maºinilecare treceau pe acolo", povesteºtebraºoveanul.

Ideea de a-ºi cumpãra o

Dacia i-a venit în urmã cu mulþiani. I-a fost greu sã gãseascã unmodel în Statele Unite, însã pânãla urmã a dat norocul peste el. Unprieten l-a ajutat sã-ºi cumpere oDacia, iar dupã câteva reparaþii ºimodificãri a scos-o la plimbare."Dacã ai vedea cum se uitã lumeala Dacie… Am venit într-o zi dela muncã ºi erau douã bãtrâne înfaþa ei ºi nu le venea sã creadã cãe Dacia. Se uitau la numãr, laembleme. Capãtã mai multãatenþie decât Camaro, pe bune", amai povestit Edi ºi promite cã ova filma în Times Square, înBrooklyn ºi alte locuri faimoasedin New York.

Culmea patriotismului!

Descoperirea unei pira -mide gigant, veche de 20.000 deani, a stârnit controverse întrecercetãtori. Aflatã în preajma In -sulelor Azore, modelul ºi aºezareaei ar putea fi similar cu cel alepiramidelor din Egipt, iar arhe-ologii nu exclud varianta capiramida din Oceanul Atlantic sãfie opera unor civilizaþii extrate -res tre. Baza piramidei este perfectpãtratã, vârfurile pãtratului fiindorientate cãtre cele patru punctecardinale. Înãlþimea a fost estimatãla 60 de metri, iar aria bazei la8000 de metri pãtraþi, folosindu-setehnologie digitalã prin GPS.

Descoperirea a fost anun -þatã public în luna septembrie anultrecut, iar acum Institutul Hidro -grafic al Marinei portugheze ana -lizeazã informaþiile pentru a stabilidacã piramida subacvaticã este con-struitã de om sau nu. Structurapiramidalã se aflã chiar în mijlocul

Atlanticului ºi este scufundatã deaproximativ 20.000 de ani. În aceavreme, pe Pãmânt ultima glaciaþi-une era la apogeu, iar de la epocaglaciarã precedentã trecuserã 2.000de ani.

Fireºte, speculaþiile pri -vind piramida gigant n-au întârziatsã aparã. În primul rând piramidascufundatã a fost raportatã la finalullui 2012, iar anunþul oficial s-a fãcutabia un an mai târziu. S-a pus între-barea de ce descoperirea n-a fost

fãcutã mai devreme. În al doilearând, zona unde se aflã misterioasastructurã este studiatã intens demultã vreme din cauza activitãþiivulcanice din regiune, ea trebuinddetectatã prin imagistica bazatã pesonar. În al treilea rând, arheologiiAsociaþiei Portugheze a Cerce -tãtorilor Arheologi au des coperitrecent, pe insula Pico, dovezi caresugereazã cã în regiu nea InsulelorAzore ar fi existat oameni cu mii deani înaintea venirii portughezilor ºiarta în piatrã care existã pe acesteinsule reprezintã încã un misterneelucidat.

Coordonatele exacte alelocaþiei construcþiei nu au fostfãcute publice ºi se crede cã aumai fost descoperite încã douãpiramide în zonã, imaginile su -gerând cã modelul ºi aºezarea arputea fi similare cu cele alepiramidelor din Egipt.

Criºan ANDREESCU

Misterul piramidei din Atlantic

MISCELANEU

Prima femeie care a merspe bicicletã în România - un acceso-riu nou ºi ºocant la acea vreme ºiutilizat cu precãdere de bãrbaþi -, afost Maria Mihãescu, fapt ce i-aatras celebra poreclã "Miþa Bici -clista". A fost o femeie fai moasã aperioadei interbelice, datoritã fru-museþii sale, dar mai ales datoritãimaginii sale nonconformiste, ima -gine rezultatã atât din viaþa amo -roasã, cât mai ales din plimbãrilesale cu bicicleta pe strãzileBucureºtiului.

Blondã ºi cu un bustimpresionant, M.M. era una dintrecele mai cunoscute prostituate aacelor vremuri, fiind doritã (ºiavutã) de numeroºi bãrbaþi celebri.

Se bãnuieºte cã printre numeroºiisãi amanþi s-ar fi nu mãrat NicolaeGrigorescu, Octa vian Goga, regeleManuel al Portugaliei, dar ºi regeleFerdinand, cel care i-a ºi dãruit ocasã în Bucureºti, pe strada

Christian Tell. Renumele ºi l-a câºtigat în

anul 1898, datoritã unui ziaristamorezat de aceasta, GeorgeRanetti, care a observat-o într-unadin plimbãrile sale cu bicicleta peCalea Victoriei, dar se pare cã pore-cla îi vine de la redactorul-ºef alunui ziar important al vremii, cãruiaaceasta i-a refuzat o partidã de amorºi care i-a trecut mereu numele deMiþa Biciclista în ziare… Poreclade Miþa Cotroceanca a obþinut-odatoritã legãturii sale cu regeleFerdinand ºi a bârfelor de la CurteaRegalã din Cotroceni.

În anii '40, Maria Mi -hãescu s-a mãritat cu generalulAlexandru Dumitrescu. "Miþa Bi -ciclista" nu a avut copii, pãrãsindaceastã lume în 1968.

Anca MURGOCI

"Miţa Biciclista"

OBEZITATE

Matematicienii americanide la Universitatea California dinLos Angeles au anunþat cã au iden-tificat o nouã formã geometricã,prima descoperitã în ultimii 400 deani, pe care au denumit-o "po -liedrul Goldberg". Matema ticienii

din Grecia Anticã, în specialPlaton, au clasificat formele solidecu multe mii de ani în urmã. Deatunci, foarte puþine figuri geome -trice "solide" au fost descoperite,iar ultima dintre ele a fost identifi-catã în urmã cu 400 de ani.Matema ticienii americani de laUniver sitatea California din LosAngeles au anunþat cã au identificato a patra clasã de "poliedru convexechilateral", pe care au denumit-o"poliedrul Goldberg", inspirându-se din felul în care formele apar înmod natural în ochiul uman.

Descoperirea lor ar puteaconduce la identificarea unuinumãr infinit de forme solide com-plexe. Primul tip de forme solidecare a fost descoperit este cunoscutsub denumirea de "solidele luiPlaton", care includ cubul, tetrae-drul, octaedrul, dodecaedrul ºiicosaedrul.

Toate aceste forme geo-metrice sunt destul de obiºnuite ºiapar în mod natural în mediulînconjurãtor. Doar douã alte tipuri

de forme solide au fost identificatedupã ele: "solidele lui Arhimede",care includ icosaedrul trunchiat ºifoarte complexele forme 3 denu-mite "solidele lui Kepler", desco -perite în urmã cu 400 de ani, în rân-dul cãrora se aflã poliedrul rombic.Noua formã geometricã, care sea -mãnã cu o minge de fotbal, are ostructurã ce a fost explicatã prinmetode matematice ºi ar puteaduce la descoperirea unui numãrinfinit de forme similare.

Stan Schein de la UCLAstudia retina ochiului uman înmomentul în care a fost intrigat destructura de poliedru a unei proteinedenumite "clahrin", care transportãenergie în celule ºi în afara lor ºicreeazã o mulþime de forme. Pro -fesorul american a obþinut ºi o ex -plicaþie matematicã pentru aceas tãformã ºi, în timp ce lucra la acestproiect, a citit o lucrare scrisã deMichael Goldberg, un matemati-cian din secolul al XX-lea, care eraconvins cã descoperise un nout setde forme geometrice - poliedrecomplexe alcãtuite dintr-un ames -tec de pentagoane ºi hexagoane.Deºi Stan Schein nu credea cãformele lui Goldberg erau poliedreperfecte, el considera însã cã aces-tea reprezentau într-adevãr o nouãclase de forme geometrice, pe carele-au denumit "poliedre Goldberg"în memoria matematicianuluidecedat. Oamenii de ºtiinþã suntentuziasmaþi de aceastã descope -rire, întrucât noul poliedru are ostructurã similarã cu aceea avirusurilor. Dacã cercetãtorii reu -ºesc sã descrie cu acurateþe geome-tria unui virus, precum cel al gripei,atunci ei pot sã gãseascã metodemai bune pentru a îl combate.

Reuşită extraordinară amatematicienilor: prima

formă geometrică descoperităîn ultimii 400 de ani!

"Am vãzut un Crin Antonescu extrem deagitat. Agitat ºi nesigur. De câte ori nu eºti

sigur pe tine, ca politician, ataci cu ironiiacide. Mie mi s-a pãrut lipsit de demnitate,

de forþã. Nu a avut solemnitate discursul,împãnat cu glumiþe ºi atacuri fãrã mizã,

meschine, la personaje secundare, în raportcu dimensiunea momentului. Când îþianunþi independenþa, trebuie sã dai un

mesaj de suveranitate, de mãreþie. Nu sã fiica un copil care se ceartã în curtea ºcolii.Nu îþi verºi nãduful. Pari un iobag care a

reuºit s-o ºteargã de pe moºie, suduindu-lpe boier, nu un cetãþean care se elibereazã

onorabil, cu arma în mânã".

DECLARAŢIALUNII

Prof. Hanibal Dumitraºcu,referindu-se la discursul prin care Crin Antonescuanunþa ruperea USL