"Vorbeştepuţin, şigândeştecât vor-beşte!"

Pagina 2

Mănâncisticks-uri şicovrigei?

Pagina 6

Cei maimaleficisavanţi dinistorie

KlausIohannis apicat în literatură cabomba laHiroshima!

Pagina 3

Cu pluta, dela Nistrupân'la Tisa

Pagina 4

AVEM TIMPPagina 5

UMOR

AVERTISMENT

Pagina 7

Minuni arhitectonice

Pagina 8

Pagina 8

Pagina 8

Anul XIII “Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie Nr 395GRATUIT

În 2015, pentruprima datã de la Revo -luþie, numãrul persoanelorde peste 65 de ani estemai mare decât al celorsub 15 ani! Cifrele suntconfirmate de InstitutulNaþional de Statisticã.Sociologii avertizeazã cãîn 2050 peste jumãtatedin populaþia Românieiva depãºi 50 de ani, ceeace va fi un dezastru pentrueco nomie ºi sistemul depensii. În 1992, în Ro -mânia trãiau peste cincimi lioane de copii ºi ado-lescenþi de pânã în 15 ani.În acelaºi an, erau înregis-traþi doar 2,5 milioane deromâni care aveau peste65 de ani.

Acum, dupã 23de ani, numãrul copiilors-a înjumãtãþit. Cel alvârstnicilor însã a crescut.De ce? Cuplurile fac copiimai târziu ºi mai puþini,în perioada ceauºistãavorturile fiind interziseprin lege. Vestea bunã e

cã speranþa de viaþã aromânilor a crescut, unuldintre motive fiind hrananaturalã pe care bãtrâniide azi o mâncau încopilãria ºi adolescenþalor.

Piramida demo -graficã s-a inversatîncepând cu 2015, cândnumãrul vârstnicilor estedeja cu 100.000 mai maredecât cel al tinerilor.Practic, am devenit unpopor care îmbãtrâneºte!

Dacã se promul-gã noua lege, autostopiºtiinu vor mai avea ce cãutape marginea drumului, li -bertatea de miºcare a po -pulaþiei fiind îngrãditã prinnormativul votat de de -putaþi, iar eventualele con-travenþii nu pot fi nici con-statate, nici sancþionate.

Controversatulpro iect de lege ce intro-duce sancþiuni drasticeîmpotriva ºoferilor caretransportã autostopiºti afost adoptat recent deCamera Deputaþilor, darnu va putea fi pus în prac-ticã, spun specialiºtii întransporturi.

Pe scurt, va fiinterzis autostopul, definitca "transportul public con-

tra cost, de persoane, cu unautoturism, fãrã a deþinepentru acesta, dupã caz,autorizaþie de taxi valabilãsau copie conformã vala-bilã". De asemenea, va fiinterzis ºi transportul demãrfuri sau de bunuri "cuun autovehicul cu masamaximã autorizatã de celmult 3,5 tone, fãrã a deþinepentru acesta autorizaþie detaxi valabilã". Persoanelefizice sau juridice care vorefectua, în mod repetat,transport public, contracost, de persoane cu unautoturism sau de mãrfuricu un autovehicul, fãrã sãrespecte regulile de maisus, ar putea fi sancþionatecu amenzi cuprinse între1.000 ºi 5.000 de lei.

Legea împotriva autostopului - o lege aberantă, abuzivă şi

imposibil de pus în practică!

ÎÎnncceeppeemm ssãã mmuurriimm ccâânndd nnuummaaii aavveemm ppuutteerreeaa ddee aa aalleeggee..

De când doamnaAdina Mandalac - prin pu -blicaþia special creatã ºidestinatã acestui scop - ade clanºat furibunda cam-panie de vituperare a vieþiiºi activitãþii primarului E -mil Proºcan, precum ºi ainstituþiei condusã de aces-ta, nu puþini au fost aceiacare au aºteptat din parteaedilului o reacþie imediatãºi fermã. Ba mai mult, înlip sa acesteia, unii începu -serã sã fie tentaþi de a punesub semnul în do ielii corec-titudinea edi lu lui, dând cre -zare baliverne lor debitatede cei câþiva de cervelaþiaciuaþi conjuctu ral ºi in -teresaþi în preajma "jurna -listei". Incertitudinea a luatsfârºit astãzi, Justiþia fi indsingura abilitatã sã fa cãluminã în aceastã situaþie!

Astfel, domnulEmil Proºcan a acþionat înjudecatã pe Adina Man -dalac ºi publicaþia "Azi laMizil ºi în localitãþile înve-cinate", pentru a fi obli gaþisã-mi plã teascã, în solidar,o sumă de bani cu titlu dedaune morale ºi la pu bli -carea hotãrârii de ad miterea prezentei acþiuni în pu -blicaþia "Azi la Mizil..." ºi,pe cheltuiala lor, într-unziar central, pentru afir-maþiile calomnioase fãcutela adresa mea.

Totodatã, Primã -ria oraºului Mizil, prin con-ducãtorul acesteia, dom nulEmil Proºcan, a acþionat în

judecatã pe Adina Man da -lac, Boris Voicu Adeluº ºipublicaþia "Azi la Mizil ºiîn loca litãþile învecinate",pentru a fi obligaþi sã-miplã t eascã, în solidar, o su -mă de bani cu titlu de dau -ne morale ºi la publicareahotãrârii de admitere aprezentei acþiuni în publi-caþia "Azi la Mizil..." ºi, pecheltuiala lor, într-un ziarcentral, cu obligarea pâ -râþilor la plata cheltuielilorde judecatã, pentru afir-maþiile calomnioase cu pri -vire la o pretins nelegalãretrocedare a terenului însu prafaþã de 2,5 ha teren ºia casei din Mizil, str Mihai

Bravu nr.100.Luând legătura

cu domnul Emil Proşcan,acesta ne-a declarat căsumele de bani obţinute cadaune vor fi folosite pentrufinanţarea unor acţiunicari tabile.

Se pare cã acestaeste începutul sfârºitului,unele surse afirmând cãurmeazã sã fie depuse ºialte acþiuni în justiþie îm -potriva publicaþiei res pec -tive ºi a persoanelor care auparticipat, direct sau indi-rect, la aceastã vas tã ºi con-certatã încercare de com-promitere a primarului ºi ainstituþiei primãriei.

Publicaþia noastrãîºi va þine la curent cititoriicu derularea acestor acþiuniîn justiþie!

ª.A.

MMoommeennttuull aaddeevvăărruulluuii !!

Un dezastru economic?

Vom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

Pagina 2EDITORIALEMIZILUL

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã “Agatha Grigorescu Bacovia”

TEHNOREDACTARE: ADRIANA POPA adyzest@yahoo.com

ISSN 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU -redactor şef

Strada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217Telefon: 0766 329 293E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

REDACŢIA

ŞTIRI

ISSN-L 2344 - 0260

RECUNOAªTEREFostul preºedinte

Ion Iliescu a declarat, într-un interviu pentru revistaDer Spiegel, cã a aprobatun "sediu" pentru CIA, în2002-2003, pentru ca ser-viciul secret american sãîºi poatã desfãºura acti -vitãþile în România. Dedetalii s-a ocupat ºeful SIEde atunci, Ioan Talpeº,care spune cã acest sediu afost în Bucureºti.

PREMIUSpitalul Clinic de

Urgenþã pentru Copii"Grigore Alexandrescu"din Bucureºti a primit laLondra, în cadrul Achi -eve ments Forum, premiul"Cel mai bun spital", iarmanagerul unitãþii, DanMircea Enescu, a primitpremiul "Cel mai bunmanager".

PROIECTEDeputatul Bog -

dan Diaconu a propusschimbarea denumirii ofi-ciale a etniei "rome" dinRomânia, ºi revinirea lacea "þigãneascã". Depu ta -tul a precizat cã denumireade 'þigan" nu este folositãîn sens peiorativ, soli -citând totodatã ca "toatedocumentele ºi denumirileoficiale din România sãutilizeze denumirea deþigan, þigãnesc ºi deriva-tivele lor în loc de rom,rrom ºi derivativele lor".

*Plenul Senatului

a adoptat de curând opropunere legislativã deinstituire a unor mãsuri deprotecþie pentru minori,iniþiatã de senatorul PNLSebastian Grapã, potrivitcãreia minorii pânã în 16ani nu mai au voie sã intre,neînsoþiþi, în cluburi,baruri ºi discoteci.

*Deputaþii juriºti

au votat o iniþiativã referi-toare la modificarea dra -pelului României. Astfel,Drapelul României s-arputea sã se îmbogãþeascãcu o coroanã plasatã dea-supra stemei, care va sub-linia ideea de indepen-denþã ºi suveranitate a sta -tului român.

INVENÞIEProducãtorul au -

to german Audi a reuºit sãobþinã motorinã din apã ºi

c

Indiscutabil, celmai recent scandal iscat îninteriorul "noului PNL" eraunul previzibil, de multtimp aºteptat, dar momen-tul cãutat pentru a fi pornita fost unul prost ales. Cutoate cã personajul aflat înprim-planul scandalului,conu Tase, cel despre carese spune cã atunci "când ela putere urzeºte complo-turi, iar când e în opoziþieprinde muºte", nu estecâºtigãtorul vreunui con-curs de popularitate sau deinteligenþã printre politi-cieni, gura lui pãcãtoasã ascos la ivealã multe ade-vãruri pe care le bãnuiamtrecute deja la "secret".

Este cu totul ade-vãrat cã dupã catastrofalaguvernare, PDL-ul aveaurgent nevoie de o umbrelãsub care sã se adãpos -teascã, sã-ºi lingã rãnile ºisã-ºi spele rufele murdare,dupã cum nici PNL-ul -dupã ruperea USL - nu a -vea o imagine prea "cuºer".Aºadar, este de înþeles cãdupã aceste concubinajepolitice eºuate în mod la -mentabil, din dorinþa (im -pusã?) de "a pune capãt

guvernãrii PSD" ºi deajunge din nou la ciolan,cei doi "amanþi" pãguboºiau fost obligaþi sã-ºi u -neascã destinele în speranþaformãrii unei "opoziþii pu -ternice", venind fiecare cuaverea risipitã ºi onoarearuptã-n cur.

Totuºi, ce a statoare la baza acestui "anuscontra naturii", aceastã ciu-datã ºi neproductivã alianþãdintre cele douã partide?Cu toate cã se laudã cu"zestrea" pusã la bãtaie dePNL în aceastã mezalianþã,pentru a-ºi impune propriucandidat - Klaus Iohannis -,ºefii acestui partid aveamusai nevoie de logisticanaþionalã ºi internaþionalã aPDL-ului, logisticã folositãcu succes de portocalii ºi cuocazia câºtigãrii celui de-aldoilea mandat de cãtreBãsescu, iar rezultatul s-avãzut ºi de aceastã datã:Iohannis a câºtigat alegerileprezidenþiale în detrimentullui Ponta. Aºadar, se parecã e momentul sã mai punãbatista pe þambal ãia careîncã susþin ideea "redeºtep-tãrii diasporei", cãci reali-tatea este cu totul alta: pe

doamna diasporã o doare-ncot de situaþia din Ro -mânia! Chiar dacã vizitelepreºedintelui în Italia vor sãacrediteze ideea cã datoritãmigranþilor el a câºtigatalegerile, este de aºteptat ooarecare schimbare de ati-tudine din partea acestora,conºtientizând, încet-încet,modul în care Iohannisîncearcã sã conducã þara,adicã cu opinteli ºi o totalãlipsã de viziune. Deh,România nu-i Sibiul!

Deºi a susþinut cuvehemenþã ideea cã-ºi do -reº te ca la guvernare sã vi -nã "partidul meu" (o maregogomãnie neconstituþion-alã pe care a pus-o în prac-ticã Bãsescu!), în ultimaperioadã, probabil speriatde sarabanda arestãrilorope rate de DNA în tabãra"noilor" peneliºti/pedeliºti,inclusiv sãsãlãul ºi-a campus batista pe instrumentulcare l-a fãcut celebru peToni Iordache. Consideratde mulþi ca unul "cu ideipuþine, dar fixe", "campional vorbelor tãcute" sau aºacum bine l-a caracterizatCrin Antonescu - vorbe ca -re dau ºi titlul acestui edito

rial -,unii analiºtipolitici com-petenþi, urmãrindre cen tele perfor -man þe ale exe cu tivuluicondus de Victor Ponta încomparaþie cu sinco pelepre ºedinþiei, au în ceput sã-ºi pu nã, din ce în ce maides, întrebarea "de ce þinemorþiº Iohannis sã-l schim -be pe Ponta?". Ace sta sã fifost oare trocul iresponsabilasumat de Io hannis în cazulîn care câºtiga alegerile, elfiind considerat un candidatcare în mod normal nu ar fiavut nicio ºansã sã "pupe"Cotroceniul, chiar dacã nuurma sã se lupte cu multprea-curvitul Bãses cu?

Multe lãmuririvor cãpãta românii când s-oafla adevãrul referitor laretragerea subitã din po -liticã a lui Crin! Dar, pânãatunci sã nu-l tulburãm pedom' Preºedinte de la masade scris, din concedii, vizi -tele externe, naveta Bucu -reºti-Sibiu sau diverselesale chiolhanuri. Se pare cãva avea multã treabã.

ªtefan AVRAMESCU

"Vorbeşte puţin, şi gândeşte cât vorbeşte!"STĂM

STRÂMB,

DAR JUDECĂM DREPT!

Sunt cunoscute ºi,mai ales, resimþite lipsurilede tot felul cu care se con-fruntã în prezent populaþiaþãrii noastre. Dintre toateneajunsurile, cele din dome-niul sãnãtãþii au un impacthotãrâtor în ceea ce priveºteviaþa oamenilor, de cele maimulte ori reuºind sã modi-fice (în bine sau în rãu)însãºi coordonatele acor-date iniþial de destinul fie -cãruia dintre noi. Bolnaviicare au apelat la instituþiilemedicale de orice fel, cu -nosc pe pielea lor precari-tatea condiþiilor din instituþi-ile spitaliceºti.

De-a lungul anilor,

fãrã falsã modestie sauasumându-mi anume meri -te, am reuºit menþinerea înviaþã a Spitalului Orãºenesc"Sfânta Filofteia" din Mizil,am fãcut eforturi pentru a-lmoderniza, iar pe lângã ser-viciile medicale deja exis-tente am încercat ºi insti-tuirea altora noi, cu impactdeosebit ºi de strictã necesi-tate mizilenilor.

În urmã cu maimulþi ani, în premierã pen-tru zona noastrã, a fost înfi-inþat un centru modern defizioterapie, kinetoterapie ºirecuperare, dar din lipsapacienþilor acesta a falimen-tat. S-au înfiinþat, de aseme-

nea, cabinete de neurologie,dermato-venerice, oftalmo -logie, ORL si, din aceeaºicauzã, specialiºtii de marcãce le deserveau au plecat.Motivele? Cu siguranþã,lipsa de popularizare a aces-tor servicii medicale, obli -gaþie care revenea, în modnormal, medicilor din spitalsau din cabinetele deja exis-tente.

Sunt medici care,din pãcate, niciodatã nu aufãcut trimiteri sau reco-mandãri spre aceste cabi-nete, ori cred cã aceastã ati-tudine reprezintã un act deîncãlcare grosolanã a nor -melor de eticã ºi deontolo-gie profesionalã ºi, chiar, ajurãmântului lui Hippo -crate.

Acelaºi lucru seîntâmplã ºi în cazul farma-ciei mele! Contra unorcomisioane sau, pur ºi sim-plu din cauza rãutãþii, uniimedici ºi-au direcþionat bol-navii numai spre anumitefarmacii, ori dacã lucrurilestau aºa, putem crede cã sepoate vorbi de reþeteexagerate din punct devedere cantitativ ºi, implicit,valoric, numai pentru aaduce servicii îndestulã-toare unor reþele farmaceu-tice?

Consider cã esteinadmisibilã aceastã depãr -tare de esenþa rolului de asluji suferinþele bolnavilordin partea unor medici!

Emil PROªCAN

Un punct de vedere!

Pagina 3 OPINII MIZILUL

dioxid de carbon,acest lucru reprezentândun pas major pentru trans-portul sustenabil. Propri -etãþile chimice ale nouluicarburant permit ames te -cul, în orice proporþie, cumotorina realizatã dincombustibili fosili, ceea ceînseamnã cã motorina ecopoate fi introdusã treptat înreþelele de alimentare cucarburanþi fãrã a afectamotoarele.

OPÞIONALEMinisterul Edu -

ca þiei introduce, începândcu anul ºcolar 2015-2016,patru noi discipline op -þionale în oferta centralãde Curriculum la deciziaºcolii: Joc ºi miºcare, Edu -caþie pentru prevenireariscului rutier, Educaþiepentru dezvoltare ºi Edu -caþie pentru drepturile deproprietate intelectualã.Programele ºcolare pentruaceste discipline au fostelaborate de Institutul deªtiinþe ale Educaþiei ºiaprobate prin ordin deministru.

PRELUARE?Conform ZF, UPC, nu -mãrul doi pe piaþa localãde cablu TV, a cumpãrat încadrul unei tranzacþii cu ovaloare estimatã la 1,5-2mil. euro, Tiþa & Com -pany (TCCOM) din ju -deþul Prahova, unul dintrecei mai vechi jucãtori depe piaþa localã de profil,care a intrat în business laînceputul anilor '90. TCCOM avea operaþiuni înMizil ºi Urlaþi ºi în loca -litãþile din jur, un porto-foliu de aproximativ 15.000 de servicii de televi -ziune ºi internet ºi era deþi -nutã de Ion Tiþa.

ELICOPTERFirma Airbus a

început construcþia uneifabrici de asamblare a eli-copterelor Super PumaMK 1l, în judeþul Braºov.Fabrica va fi construitã peun teren pus la dispoziþiede IAR Ghimbav. In -vestiþia se ridicã la aproxi-mativ 40 de milioane deeuro, la care se vor adãugaalte 11 milioane de euro pecare va trebui sã leinvesteascã IAR Ghim -bav, companie care va fiprincipalul furnizor alfabricii.

Cultura ºi literatu-ra românã se aflã în pragulunei demult aºteptate revo -luþii, generatã de super ta -len tul scriitoricesc al pre -ºedintelui Þãrii. Sã nu fie dedeochi! Tace, scrie ºi citeºteatunci când trebuie sã vor-beascã. ªi cât de mirific ºinevinovat trãieºte inegala-bilul scriitor Werner KlausIohannis în lumea laicurilorde pe feisbuc! Cu ce hobbymãreþ ºi-a cheltuit primeleluni de mandat! Bravo! Aresfãtuitori, pe cinste, care-lîmbrobodesc nemþeºte.Dupã "Pas cu pas" scoate desub tipar "Primul pas", deºi,invers se cãdea a fi.Faimoasa scriitoare de ori -gine germanã, Anna Se -ghers editase, în anul 1955,o carte exact cu acelaºi titlu,"Primul Pas". Vine, aºadar,fireasca întrebare: cui apar -þine dreptul de proprietateintelectualã asupra titlului?Cine a fost mai întâi? Oulsau gãina? Seghers sauIohannis? Asta, apropo demoda plagiatului.

Volumul e deja unbest-seller! Ca ºi la primul,va fi cod roºu de cumpãrã-tori, aduºi, probabil, cuautocarele la stand. Ghi -nion! Maculatura tot pe oalacu lapte ajunge, în cel maifericit caz. Sau, poate, se vavinde pe sub mânã, maiºtiþi? Cine sunt cumpãrã-torii? Cei care pânã în urmã

cu câteva luni habar n-aveau cine e Iohannis, darau pus ºtampila pe el doarca sã nu iasã Ponta.Trãiascã feisbook-ul ºi "ser-viciile"! Iar a doua zi, caniºte mahmuri dupã o beþie,ºtiau despre Iohannis doarcã e "unul care a fost primarîn Sibiu". Inutil sã ne maiîntrebãm când are timp sãscrie!

Cãrþile publicatede aºa-zisele vedete, politi-cieni, preºedinþi, sunt scrisede oameni plãtiþi special ºinu încape vorbã de valoareascriiturii. Cum la noi sevinde tot ceea ce este pro-movat din belºugul iraþiu-nii, se cuvine sã încadrãmcele douã cãrþi la secþiunea"strategie de marketing".Cu paºii aceºtia nemãsuraþi,sigur o va da în gropi! Înafara postãrilor pe feisbuc ºia excursiilor externe, pre -ºedintele îºi umple timpulcu iluzia cã ar fi scriitor.Fãrã doar ºi poate, a fostales ca sã-ºi ridice statui înpropriile scrieri, nu pentru aconduce Þara. N-are aptitu-dini! Aºtept cu mult interesecranizarea celor douã cãrþi,de ce nu?, ºi un documen-tar, în serial, pe DiscoveryScience Channel, ori chiarun pui de Oscar. Se poartã!Aºteptãm ºi urmãtoarelevolume: "Paºi de melc","Di, di, di ºi mai la pas","Un pas la stânga", "Un pasînainte ºi doi înapoi", "Cupas de front, înainte, marº",spre "Ultimul pas"! Dacãnu s-a gãsit nimeni sã-ispunã pe feisbuc cât debanalã este scriitura sa, îiatrag atenþia, în calitate decititor cu experienþã, cã abiaaºtept momentul în carevreo instituþie culturalãservilã sã-l ºi premieze!Nimic nu schimonoseºteatât de mult ca servilismul![…]

Sub semnul tutelaral analizei, vorbesc despreun autor ale cãrei scriituri,

ca arie psihicã, circumscriuexcesului necizelat de idei,la care a lucrat "enorm" ºicu rezultate, practic, denecontestat pentru lada deuitare a istoriei literare; unscriitor aterizat în literaturãca bomba la Hiroshima înpublicitatea plinã ochi devipuri false; un scriitor laurechile cãruia probabil nuau ajuns încã acele straniinoþiuni despre diformitate,salt ilariant ºi "refulare".Literatura de calitate scrisãastãzi este aproape invi -zibilã. Ba chiar ajutatã cupreacurvie sã rãmânã însertare. Ce pãcat, cultura nuavanseazã, ci doar sterili-tatea, cãrþile ridicole, por -nografice ºi cele cu mirospolitic. Preºedintele-scriitorar trebui sã fie tot timpul îngardã, mandatul se con-sumã repede, pânã la"Ultimul pas" mai sunt doarcîþiva paºi, iar încrederearomânilor în Iohannis s-aºubrezit simþitor, chiar dacãfalse sondaje îl indicã înfrunte. Tot mai mulþi utiliza-tori din lista sa de feisbuc s-au convins cã au de-a facecu o lipsã acutã de simþ alridicolului, pentru cã la oconferinþã de presã adeclarat cã are peste un mi -lion de "fani" pe feisbuc. Avrut sã spunã, susþinãtoripolitici, dar cum dovedeºteaproape mereu carenþe înfolosirea corectã ºi expre-sivã a limbii literare române,e de înþeles. Fani sunt ãia ailui Michael Jackson. Nupoþi fi fan al unui preºedinte.Mâine-poimâine ne va râdeiarãºi în nas, spunîndu-necã ºi-a înmulþit averea dinvânzarea cãrþilor, cum, dealtfel, a rãspuns, întrebatfiind în campanie cu ce ºi-acumpãrat casele: "cu banidin meditaþii".

ªi un mesaj pen-tru "fanii" iubitori ai uneiopere inflaþioniste, monu-mental de inutilã pentrupiaþa literarã, dar procopsi-

toare pentru autor: Nu fiþizgârciþi! Literatura unui ºefde stat costã! Dacã îl iubiþicu multã umilinþã, faceþi"primul pas" ºi mergeþi de-l cumpãraþi din târgul decarte. Dacã nu aveþi bani,împrumutaþi-vã la bãnci!Adulaþi-i opera ºi lãudaþi-oîn fraze stupide ºi linguºi-toare! Criticii literari debunã credinþã n-ar trebui sãse lase intimidaþi de gestuluºuratic ºi imprudent alcopertãrii unor dictãri lacitire, ce surghiunesc limbaliterarã românã ºi genulepic. Revoltãtor sã ºtii cãanumite cãrþi valoroase aleunor scriitori contemporaniºi oameni de ºtiinþã suntboicotate ºi þinute în anoni-mat, iar cele ale unui autorcare joacã la mizã maximãsunt tipãrite în tiraje grele ºiaºezate forþat pe primelerafuri din þarã ºi din strãinã-tate! Cum pe vremea pre -ºedinþiei lui Bãsescu vitri -nele erau ticsite de Cãr -tãrelul pornograf, preºedin-tele-scriitor în exerciþiu nuare nevoie de eforturi supli-mentare. Va fi introdus ºi înmanualele ºcolare, alãturide orbitorul minþilor naive,iar noi nu vom fi în stare sãdeclanºãm un protest pen-tru ablaþiunea plãgilor dincultura timpului nostru. Înconcluzie, am tratat cumultã amabilitate "opera"unui scriitor, în acelaºi tonºi pe acelaºi calapod cuziariºtii care supraliciteazãîncercãrile unui preºedintede stat de a face literaturã,bistulând în cultura vremii.Cum spuneam altã datã, dela "sã trãiþi bine" la"România lucrului binefãcut", e aceeaºi þeapã! Numai credeþi în sloganuristerile, în scrieri puerile!Nu e normal sã gândimceea ce ni se spune sãgândim!

Maria Diana POPESCU

Klaus Iohannis a picat în literatură ca bomba la Hiroshima!

Corespondenţă din Germania de la REVISTA ART - EMIS ACADEMY

ŞTIRI

c

Un automat co -lorat, postat într-un loc pu -blic, le oferea trecãtorilordin Berlin tricouri cu doieuro. În momentul în carecineva încerca sã cumpereun astfel de tricou, primea înschimb o surprizã: imaginicare rulau pe ecranul au -

tomatului, arãtând ce seascunde în spatele industrieimodei - lucrãtori din fabricitextile (femei ºi copii, maicu seamã) ºi statistici cusalariile extrem de miciprimite de aceºtia pentru aface astfel de tricouri ieftine,dar ºi detalii despre condiþi-ile în care lucreazã (16 orepe zi, uneori pentru suma de

13 cenþi pe orã).La final, cumpãrã-

torilor li se oferea o alegere:sã cumpere tricoul de doieuro ori sã doneze acei doieuro pentru a ajuta cauzaacestor muncitori din indus-tria textilã. "Do you stillwant this t-shirt?" era între-barea care apãrea pe ecran,alãturi de opþiunea donaþiei

printr-o fundaþie care do -reºte sã ajute lucrãtoareledin aceastã industrie.

Experimentul so -cial a fost unul reuºit: nouãdin zece cumpãrãtori au alessã doneze cei doi euro, nu sãcumpere tricoul. "Puºi înfaþa faptelor, oamenii vorface alegerea eticã!"

EXPERIMENT

Pagina 4DEZVALUIRIMIZILUL

"Istoria umanităţii"Femeia nu mai

acceptã sã locuiascã încopac. ªi plânge. Bãrbatuldescoperã peºtera.

În peºterã e frig.Femeia plânge. Bãrbatuldescoperã focul.

Copiii þipã de foa -me. Femeia plânge. Bãr -batul descoperã topo rul,arcul ºi pleacã la vânãtoare.

De la atâta carne,copiii se îmbolnãvesc.Femeia plânge. Bãrbatuldescoperã agricultura.

Deoarece mamu-tul se lasã cu greu ucis, bãr-batul lipseºte prea mult deacasã. Femeia plânge.Bãrbatul începe sã domes-ticeascã animalele.

Femeia s-a sãturatde friptura fãcutã la þepuºã,mâncatã de pe o frunzã. ªiplânge. Bãr batul descoperãolãritul.

În peºterã e cu -rent ºi umezealã ºi din a -ceastã cauzã copiii rãcesc ºimor. Femeia plânge. Bãr -batul construieºte mai întâiun bordei, apoi o casã dinlemn ºi piatrã.

A venit iarna ºi efrig. Femeia plânge. Bãr -batul descoperã cã pielea ºiblana animalelor moarte sepoate prelucra ºi con-fecþioneazã haine.

Femeia observãcã seamãnã prea mult cusemenele ei. ªi începe sãplângã. Bãrbatul inven-teazã fardurile ºi bijuteriile.Femeia se plictiseºte deatâta stat în casã ºi vrea sã-ºi lãrgeascã orizontul. În -cepe sã plângã. Bãrbatulinventeazã roata ºi desco -perã barca. Peste ani...

Femeia simte ne -voia de a "evada" din coti -dian. Nu are timp, bani saudispoziþia pentru excursiiîn strãinãtate, cu prieteneles-ar plictisi, la TV nu enimic de vãzut, afarã evreme urâtã. Femeia aravea chef de a scrie cevacare sã-i aducã compli-mentele unor necunoscuþiºi sã fie o chestie care sã-ipãstreze anonimatul ºiabsolut totul trebuie sã fiesub control. ªi, pentru a nuºtiu câta oarã în istorie,femeia începe sã plângã.Bãrbatul inventeazã blogul.

Moralã: Când fe -meile plâng, umanitateaevo lu eazã. Fãrã femei, amfi trãit ºi acum în copaci!

Speranþele face-book-arilor din toamna lui2014 au fost luate de vântulprimãverii precum puful depãpãdie. Majestatea Sa,Mutu Klaus, care vrea sãfacã din Sibiu un altfel deScorniceºti, dã cu bâta-nbaltã, "pas cu pas", lafiecare apariþie. Lesne deobservat, pãlãria MajestãþiiSale este mult prea marepentru un cap atât de mic.Mai mult, "OameniiPreºedintelui" s-au dovedita fi total nepotriviþi roluluipentru care au fost înºiraþide-a valma pe o listã uzatãînainte de debut. Celorcãrora nu li se mai poateascunde incompetenþa,rând pe rând, li se dã câteun bilet de drum ºi ordin demarº. Pânã ºi duducãiTatiana Niculescu Bran -ajunsã cu pluta "dupãdealuri", la Tanacu, i s-adat "foaie de drum", laducã-se pe pustii. Oricum,nu reuºise sã se adapteze laCotroceni, din pricinacovoarelor "ceauºiste".Despre MRU, încã nimic,

dar mai este vreme pentruurmãtorul ucaz. Pentrumoment s-a cam pierdut înceaþã.

Urmare a unor"cotizaþii" substanþiale, înograda Parlamentului ºi aGuvernului României audat iama tot felul de indi-vizi dubioºi ºi cu simptomeclare de minte puþinã ºimult prea ieftinã. […]

Nu este pentruprima datã când, nedume -rit, întreb: de ce accesul înclanul "Aleºilor Neamului"este permis fãrã un examenmedical riguros, mai alesfãrã o testare psihiatricãatentã? Cabotin sau "papa-gal acoperit", un circar cucoadã de cal, ajuns deputatfãrã certificat medical, adovedit - a câta oarã? - cãla intrarea în clãdireaParlamentului României artrebui sã fie instalatã oplacã pe care sã se scrie:"Puþini dintre cei din interi-orul acestei incinte suntsãnãtoºi. Siguranþa dum-neavoastrã este în pericol!".Marþi, 21 aprilie 2015,

Comisia deputaþilor pentrumuncã ºi protecþie socialã aavizat favorabil un maivechi proiect de lege, emisde "plutaºul" Remus Cer -nea în anul 2013. Estevorba de aºa numitul"parteneriat civil" întrealienaþii de acelaºi sex ºifluturarea formulei "uniu-nii consensuale" ºi a altoraberaþii, care, paradoxal,vor sã discrimineze ºi sãdistrugã familia tradiþio -nalã. În anul 2013, cândmajoritatea deputaþilor arespins proiectul, nerodul culaþe a strigat: "Este o ruºinepentru þara noastrã ceea cese întâmplã în Parlament,aþi falsificat votul. Voiredepune aceastã lege încurând, uºor îmbunãtãþitã ºisper ca mentalitãþile, conºti-inþele sã se deschidã". Credcã de aceastã datã "AleºilorNeamului" li s-au deschisalte "perspective", le-au fostrãsucite minþile ºi li s-auscurtcircuitat si napsele, aºacã au adoptat formula: "Noivotãm, nu gândim!". Da' penoi, "prostimea", nu ne mai

întreabã nimeni ce dorim? Reacþiile româ -

nilor nu s-au lãsat aºteptateºi, ca de fiecare datã,fãcând haz de necaz, aumai scornit ceva: "Un omîn vârstã doreºte sã emi-greze. La completarea for-malitãþilor, e întrebat decãtre oficialitãþi din cepricinã vrea sã emigreze.- Din cauza homosexua -litãþii...- Cum aºa?- Pãi, în timpul naziºtilor sepedepsea cu moartea, dupãaceea cu închisoarea, iaracum este permisã prinlege. Aº dori sã emigrezpânã nu devine obligato-rie".

Ion MÃLDÃRESCU

Cu pluta, de la Nistru pân'la Tisa

Nu crez sã citescdin scoarþã-n scoarþã aldoilea tom care adunã gân -direa preºedintelui KlausIohannis, tocmai ieºit desub teascuri; din câte înþe-leg, e vorba de rescriereacampaniei electorale subformã de roman fantastic:"Cum l-am bãtut eu pePonta". Însã un fragmentmi-a ajuns sub ochi:descrierea, în viziune foartepersonalã, a celebruluimoment marcat de replica"Ghinion!", petrecut înredacþia ziarului Gândul.

Carevasãzicã, Io -hannis povestind româ -nilor: "M-am dus la o emi-siune unde am consideratcã existã un mediu pri-etenos, dar m-am trezitfaþã-n faþã cu un moderatorfoarte agresiv. ªi, în loc sã-mi pãstrez calmul, cumprocedez în mod normal,am reacþionat la ataculmoderatorului, lucru pecare apoi nu l-am mai fãcut.Concluzia este cât se poatede simplã: nu pot sã-l facmai bun pe omul din faþamea, dar pe mine pot sã mãfac mai bun".

Mai întâi, cumconsiderã actualul preºe -din te cã trebuie sã fie pre -sa? Pãi, prietenoasã. De-aiavenise domnia sa la Gân -dul, credea cã e un mediuprie tenos. Ideea are rãdã -cini vechi, care trec prinBã sescu, Nãstase, Iliescu,pâ nã la ºtabii de partiddinainte de ' 89. Atunci, zi -a ristul era, indiferent devârstã, un "bãiat" cu pix ºicarneþel care nota sârguin-cios pentru a pune în paginãfiecare vorbuliþã a tova -rãºului prim. De fapt, unsclav, un scrib, care doardacã îºi pierdea minþile seapuca sã punã întrebãri decapul lui.

Domnul preºe din -te Iohannis încã n-a aflat cãsingurul prieten al unuiziar, al unui ziarist ade-vãrat, este, vorba grecului,adevãrul. Pe cale de con-secinþã, dacã a fost întrebatceva ce nu-i plãcea sã audã,concluzia domniei sale e cãavea în faþã un duºman,mai exact, "un moderatorfoarte agresiv".

Sã-l numeºti ast-fel pe Claudiu Pândaru,

unul dintre cei mai echili-braþi ca atitudine ºi atenþi înexprimare jurnaliºti din câþicunosc, spune, pe lângãumorul absurd, ceva desprecum e pe dinãuntru mareledomn Iohannis. Agresivul,duºmãnosul moderator nufãcuse decât sã-l întrebe,cât se poate de politicos,dar ferm, cum crede cã sesimt alþi profesori când vãdcã un cadru didactic a pututcumpãra - potrivit expresieidl. Iohannis - "prin muncãcinstitã" 6 case ºi ei abia seajung cu salariul de la olunã la alta? O întrebarelegitimã, prin care jurnalis-tul se fãcea chiar voceapublicului.

Ce a fost în cre -ierii Excelenþei Sale când aprodus rãspunsul: "Ghi -nion!", urmat, la replica"Au ghinion?", de o zicereºi mai tare: "Eu am ghi -nion!", dl. Iohannis nuexplicã nici în opera saactualã. Care nu cuprindenici privirea de o blândeþeechivalentã cu "Mãi, ani-malule!", a lui Ion Iliescu,pe care i-a aruncat-o d-luiPândaru, fãptaº al crimei de

lezmajestate de a întreba.În schimb, dl.

Iohannis încheie cu o con-statare-argument: "În scurttimp, oamenii au demon-strat cã au înþeles bine ceeace am vrut sã spun." Adicã,d-sa a câºtigat alegerile.Las la o parte faptul cã dl.Klaus Iohannis continuã sãnu înþeleagã cã a fost ales,în mare majoritate, pentrucalitatea de a nu fi Ponta,întrucât din exprimarea demai sus rezultã ceva ºi maigrav: preºedintele consi -derã cã adevãrul ºi drep-tatea se stabilesc prin vot.

O sã vedem câtghinion ºi cine îl va avea cuun preºedinte care gândeºteaºa.Cristian Tudor POPESCU

Lezmajestatea Sa, Iohannis

Pagina 5 INVATAMANT-EDUCATIE MIZILUL

Un român nueste surprins, ci îi picã faþa(his face has fallen off).

Un român nuface din puþin mult, ci facedin rahat bici (he made awhip out of shit).

Un român nu îºipierde cumpãtul, ci îi saremuºtarul (his mustard willjump off).

Un român nu dãgreº, ci dã cu mucii înfasole (he threw hisboogers in the beans).

Un român nuîncearcã sã te pãcãleascã,ci te abureºte (throwsvapours at you).

Un român nu teminte, ci îþi vinde gogoºi(sells you doughnuts).

Un român nu seprinde dintr-odatã, ci îipicã fisa (his coin drops).

Un român nuconsiderã cã un efort esteinutil, ci va spune cã efrecþie la picior de lemn (arub on a wooden leg).

Nu enervezi unromân, ci îl scoþi dinpepeni (take him out of hiswatermelons).

Un român nu sesimte vinovat, ci se simtecu musca pe cãciulã (feelwith the fly on his cap).

În România, anu-mite locuri nu suntdeparte, ci sunt la mamanaibii (at the devil's moth-er).

Un român nu enebun, e dus cu pluta (goneon a raft).

Un român nu îþiva spune sã nu mai pierzitimpul, ci sã nu mai frecimenta (rubbing the mint).

Un român nu vaspune cã ceva este cool, cibeton (concrete).

Un român nueste cuprins de teamã, ciare un morcov în fund (hasa carrot in his ass).

Un român nudoar pãstreazã tãcerea, citace ca porcu-n pãpuºoi(keeps quiet like a pig in acorn field).

Ca român, nu teamãgeºti degeaba, ci teîmbeþi cu apã rece (getdrunk with cold water).

Un român nu eprost, e tufã de Veneþia (aVenice bush).

Cele mai hilareexpresii româneşti,

pe înţelesulstrăinilorAvem timp pentru toate.

Sã dormim, sã alergãm în dreapta ºi-n stânga,sã regretãm c-am greºit ºi sã greºim din nou,sã-i judecãm pe alþii ºi sã ne absolvim pe noi înºine,avem timp sã citim ºi sã scriem,sã corectãm ce-am scris, sã regretãm ce-am scris,avem timp sã facem proiecte ºi sã nu le respectãm,avem timp sã ne facem iluzii ºi sã rãscolim prin cenuºa lormai târziu.Avem timp pentru ambiþii ºi boli,sã învinovãþim destinul ºi amãnuntele,avem timp sã privim norii, reclamele sau un accident oare-care,avem timp sã ne-alungãm întrebãrile, sã amânãm rãspun-surile,avem timp sã sfãrâmãm un vis ºi sã-l reinventãm,avem timp sã ne facem prieteni, sã-i pierdem,avem timp sã primim lecþii ºi sã le uitãm dupã-aceea,avem timp sã primim daruri ºi sã nu le-nþelegem.Avem timp pentru toate.Nu e timp doar pentru puþinã tandreþe.Când sã facem ºi asta - murim.Am învãþat unele lucruri în viaþã pe care vi le împãrtãºescºi vouã!Am învãþat cã nu poþi face pe cineva sã te iubeascãTot ce poþi face este sã fii o persoanã iubitã.Restul depinde de ceilalþi.Am învãþat cã oricât mi-ar pãsa mieAltora s-ar putea sã nu le pese.Am învãþat cã dureazã ani sã câºtigi încredereªi cã doar în câteva secunde poþi sã o pierziAm învãþat cã nu conteazã ce ai în viaþãCi pe cine ai.Am învãþat cã te descurci ºi þi-e de folos farmecul cca 15minuteDupã aceea, însã, ar fi bine sã ºtii ceva.Am învãþat cã nu trebuie sã te compari cu ceea ce pot alþiimai bine sã facãCi cu ceea ce poþi tu sã faciAm învãþat cã nu conteazã ce li se întâmpla oamenilorCi conteazã ceea ce pot eu sã fac pentru a rezolvaAm învãþat cã oricum ai tãiaOrice lucru are douã feþeAm învãþat cã trebuie sã te desparþi de cei dragi cu cuvintecaldeS-ar putea sã fie ultima oarã când îi veziAm învãþat cã poþi continua încã mult timpDupã ce ai spus cã nu mai poþiAm învãþat cã eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuieIndiferent de consecinþeAm învãþat cã sunt oameni care te iubescDar nu ºtiu s-o arateAm învãþat cã atunci când sunt supãrat am dreptul sã fiusupãratDar nu am dreptul sã fiu ºi rãuAm învãþat cã prietenia adevãratã continuã sã existe chiarºi la distanþãIar asta este valabil ºi pentru iubirea adevãratãAm învãþat cã, dacã cineva nu te iubeºte cum ai vrea tuNu înseamnã cã nu te iubeºte din tot sufletul.Am învãþat cã indiferent cât de bun îþi este un prietenOricum te va rãni din când în cândIar tu trebuie sã-l ierþi pentru asta.Am învãþat cã nu este întotdeauna de ajuns sã fii iertat dealþiiCâteodatã trebuie sã înveþi sã te ierþi pe tine însuþiAm învãþat cã indiferent cât de mult suferi,Lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.Am învãþat cã trecutul ºi circumstanþele þi-ar putea influ-enþa personalitateaDar ca tu eºti responsabil pentru ceea ce devii

Am învãþat cã, dacã doi oameni se ceartã, nu înseamnã cãnu se iubescªi nici faptul cã nu se ceartã nu dovedeºte cã se iubesc.Am învãþat cã uneori trebuie sã pui persoana pe primul locªi nu faptele saleAm învãþat cã doi oameni pot privi acelaºi lucruªi pot vedea ceva total diferitAm învãþat cã indiferent de consecinþeCei care sunt cinstiþi cu ei înºiºi ajung mai departe în viaþãAm învãþat cã viaþa îþi poate fi schimbatã în câteva oreDe cãtre oameni care nici nu te cunosc.Am învãþat cã ºi atunci când crezi cã nu mai ai nimic de datCând te strigã un prieten, vei gãsi puterea de a-l ajuta.Am învãþat cã scrisulCa ºi vorbitulPoate liniºti durerile sufleteºtiAm învãþat cã oamenii la care þii cel mai multÎþi sunt luaþi prea repede …Am învãþat cã este prea greu sã-þi dai seamaUnde sã tragi linie între a fi amabil, a nu rãni oamenii ºi a-þi susþine pãrerile.Am învãþat sã iubescCa sã pot sã fiu iubit!

Octavian PALER

AAVVEEMM TTIIMMPP

România exportãprintre cei mai buni ºi maimulþi specialiºti în IT. Cutoate astea, orele de infor-maticã din ºcolile ro mâ -neºti sunt învechite. Multesofturi sunt deja expirate,iar multe dintre calcula-toare abia mai merg, aºa cãpãrinþii sunt nevoiþi sã lecumpere copiilor smart-phone-uri ºi tablete, ca sãînveþe.

În ciuda faptuluicã România dã pieþei ITunii dintre cei mai bunispecialiºti, programele ºimanualele de informaticãdin ºcolile româneºti n-aumai avansat de ani buni.

Programele ºcolare folos-esc softuri pentru careliceele nu deþin licenþe,cum este Page Makerul -un soft fãrã licenþã, ce artrebui studiat în clasa a XI-a, iar alte manuale sunt cre-ate pentru versiuni vechide Windows ºi Office.

ReprezentanþiiMinisterului Educaþieianunþã cã vor schimba pro-gramele ºcolare, dar trep-tat. Primii elevi care vorînvãþa IT modern vor ficopiii care sunt acum înclasa a doua, dar liceeniimai au de aºteptat cel puþincinci ani!

România rămâne fără specialişti IT!

În ºapte case suntºapte pisici. Fiecare pisicãmãnâncã ºapte ºoareci.Dacã ar fi trãit, fiecareºoarece ar fi mâncat ºaptesaci de grâu. Din fiecaresac de grâu s-ar fi mãcinatºapte kg de fãinã. Câte kgde fãinã au fost salvate depisici?

*Regele are douã

fete, vituoasa Maria, carespune mereu adevãrul ºivicioasa Amalia, care min -te mereu. Una dintre eleeste mãritatã, alta nu, darregele pãstreazã secretedetaliile cãsãtoriei.

Pentru a gãsi unpartener potrivit pentrucealaltã fatã, regele a orga-nizat un turnir. Învingã-torul va spune numele feteicu care vrea sã se cãsãto -reascã ºi, dacã aceasta estedisponibilã, nunta se vaface a doua zi. Cel care acâºtigat turnirul l-a întrebatpe rege dacã poate vorbicu fetele. Regele a accep-tat ca el sã punã unei fete osingurã întrebare, formatãdin maximum douã cu -vinte.

Ce întrebare tre-buie sã punã?

Teme de vacanţă

Gãsiþi rãspunsurile la pagina 8!

Pagina 6SANATATEMIZILUL

Ce să nu încălzeştiîn cuptorul cu

microunde!Cuptorul cu mi -

cro unde a devenit unobiect tot mai folosit înbucãtãrie, având în vederecã el economiseºte timp ºiuºureazã treaba gospo di -nelor. Din pãcate, în jurullui au apãrut tot felul decontroverse legate de peri-colul pe care îl reprezintãpentru sãnãtatea organis-mului ºi despre alimentelepe care nu ar trebui sã leîncãlzeºti. Care sunt ele ºiîn ce constau riscurile?

Ouãle - nu ar tre-bui niciodatã fierte în cup-torul cu microunde, maiales dacã îþi place sã lemãnânci tari. Existã mariºanse ca ele sã explodezeîn cuptor.

Laptele pentrubebeluº - specialiºtii audescoperit cã prin aceastãmo dalitate, substanþele nu -tritive sunt afectate, iar re -cipientul din plastic poatedegaja chimicale extremde periculoase pentru or -ganism.

Fructele conge-late - probabil cã vi se pareutil sã decongelaþi fructeleîn cuptor, însã specialiºtiine avertizeazã cã ele îºi vorpierde din substanþele con -þinute, dar pot sã ia naºtereºi unele procese canceri-gene.

Ardeii iuþi - exis -tã riscul ca aceste legumesã ia foc în cuptor! Maimult de atât, dupã cedeschizi uºa cuptorului cumicrounde, substanþeleeliberate îþi pot irita ochii ºimucoasa olfactivã.

Sosul de roºiineacoperit cu un capac -pregãteºte-te sã cureþi binecuptorul cu microunde da -cã ai de gând sã introduciacest tip de aliment în elfãrã sã acoperi recipientul!

Totodatã, specia -liºtii avertizeazã cã nu artrebui sã laºi niciodatãcuptorul sã funcþioneze fã -rã sã ai nimic în interiorullui. Cum nu existã niciunpreparat care sã absoarbãmicroundele eliberate, elepot conduce la stricareaaparatului ºi chiar la ex -plozia lui. În concluzie, cu -ptorul cu microunde nu neeste deloc cel mai bun pri-eten. Avantajele pe care leoferã, le rãscumpãrãscump pe alte cãi.

Sticks-urile ºi co -vrigeii sunt o alternativãpentru o gustare atuncicând þi se face foame labirou, la ºcoalã, sau dacãniºte prieteni îþi fac o vizitãneanunþatã. Însã este binesã ºtii cã sticks-urile nusunt o alegere sãnãtoasãpentru cã au în compoziþiemai multe substanþe chi -mice decât ai crede, care întimp, fac rãu organismuluitãu. Poate nu ºtiai faptul cãînainte de-a fi bãgaþi lacuptor, se toarnã sodãcausticã peste covrigi sausticksuri!

Pe lista de ingre-diente a unor pungi suntscrise alimente banale,precum fãina, apa, sarea,dar ºi câteva E-uri. Unuldintre ele este E524, care

în realitate, este chiar sodãcausticã. Astfel, în modoficial, producãtorii recu -nosc cu onestitate cã toarnãsodã pe produse.

Pe intenet se gã -sesc mai multe informaþiiîn legãturã cu acest su -biect, iar una dintre expli-caþii este faptul cã aceastaface ca în timpul coaceri sãse formeze un strat cara -melizat ºi crocant. Aceastãsodã oferã un gust anumeºi un miros specific.

Prin urmare, se -cretul cojii maronii, lu -cioase ºi uºor înþepãtoarela gust, este scufundareaacestora într-o baie de sodãcausticã înainte de a fibãgaþi la cuptor. Majo -ritatea sticksurilor care segãsesc în comerþ au trecut

printr-o astfel de baie,putând testa cu vârful lim-bii pe un stick, unde veisimþi un gust uºor chimicºi înþepãtor, de sãpun saudetergent. Evident, estevorba despre o concen-traþie de doar 3%, iar rolulacestei bãi bazice este de areduce aciditatea de lasuprafaþa covrigului, per-miþând amidonului dincoca sã se transforme în

zahãr, care se va cara -meliza frumos ºi elegant.

Aºadar, de acumînainte ai face bine sã tegândeºti de douã oriînainte de a-þi cumpãra opungã de sticksuri sau decovrigei, alege mai bineniºte fructe, iar organismultãu cu siguranþã se va simþimult mai bine.

M.T.

Preferaþi de fe -mei, admiraþi de bãrbaþi,chiloþii tanga ascund înspatele "ºnuruleþului" peri-cole reale pentru sãnãtateaintimã a femeilor. Ei auajuns un accesoriu vesti-mentar indispensabil pen-tru cele mai multe femei.Sexy, comozi, nu lasã sã sevadã pliuri inestetice pe subpantaloni sau o rochiemulatã. În lumea fashion,acest tip de lenjerie nu maieste la modã de mulþi ani,totuºi rãmâne lenjeriaintimã preferatã de femei.Explicaþia datã de specia -liºti privind pericolele lacare se expun este simplã.ªnurul dintre fese atingecea mai intimã zonã a cor-pului ºi în timpul miºcãriimaterialul se deplaseazã.

Astfel este facili-tatã rãspândirea bacteriilordin zona anusului sprezona vaginalã cu posibili-tatea de transmitere a

microbilor cãtre uretrã ºivezicã.

"Chiloþii tangapot fi folosiþi ocazional, lao þinutã deosebitã sau atun-ci când vrem sã ne impre-sionãm partenerii ºi atât. Înrest, lenjeria din bumbaceste cea mai sãnãtoasã.Pãnglicuþa dintre fese con-tribuie la migrarea micro-bilor ºi favorizeazã transpi-raþia. Flora din sfera analãmigreazã ºi pot apãreainfecþii vaginale ºi urinare.Tanga pot traumatizahemorizii externi, potdeclanºa sângerarea aces-tora", a explicat doctorulAdina Boca, medic primarobstetricã-ginecologie.

Nici chiloþii dindantelã nu sunt recoman-dataþi de medici, pentru cãaceºtia nu lasã pielea sãrespire, materialul reþinemicrobii ºi favorizeazã ast-fel dezvoltarea unorinfecþii. Lenjeria clasicã

din bumbac este cu atâtmai recomandatã în perioa-da menstruaþiei. Slipiitanga purtaþi pe plajã nusunt recomandaþi pentru cãreþin umezeala ºi flora bac-terianã se dezvoltã, avândmediu favorabil. Riscurilesunt crescute în cazulgravidelor care poartãlenjeria intimã nepotrivitã.Pericolele sunt aceleaºi,dar predispoziþia de a con-tacta infecþii este crescutã.

"Gravidele, care au imuni-tatea uºor scãzutã, pot con-tacta infecþii mult mai uºor.În timpul sarcinii aparprobleme hemoroidalecare pot fi agravate prinfolosirea acestei lenjerii.Nu aº merge atât dedeparte cu supoziþii defavorizarea cancero-rec-talã, dar nici infecþiile nusunt de neglijat", a mai pre-cizat medicul Adina Boca.

Sabina GHIORGHE

Chiloţii tanga

Mănânci sticks-uri şi covrigei?

Salata ColeSlaw de la KFC este unadintre cele mai popularesalate din lume.

Ingredientele decare ai nevoie sunt:- varzã bine mãrunþitã;- un morcov dat prinrãzãtoare;

- un sos obþinut din:jumãtate de canã demaionezã, un sfert decanã de zahãr, jumãtatelinguriþã de sare, piper,1/4 canã de smântânã,douã linguri de ceapãmãrunþitã, o linguriþãjumãtate de oþet ºi o lin-guriþã jumãtate de suc delãmâie.

SALATĂ

Pagina 7 DIVERTISMENT MIZILUL

t Cum se numeºte oblondã cu jumãtate decreier ? Norocoasã!

t Ce spune ºomerul?"Dacã nu ai slujbã, n-aibani!". Ce spune preotul?"Dacã n-ai bani, n-ai sluj -bã!".

t Eram prin oraº lacumpãrãturi când primescun sms de la nevastã:"Iubitule, ia ceva ºi pen-tru ãia mici. Te pup!" Aºacã i-am cumpãrat unsutien.

t - Soþul tãu maialeargã dupã femei?- Da, dar de când s-a pen-sionat, numai la vale.

t - Domnule doctor, amauzit cã nucile sunt buneîn cazul iradierii cu ura-niu. E adevãrat?- Sigur cã da, tinere! Fãrãnuci cum þi-ar mai facemã-ta colivã?

t O femeie merge la unchirurg plastician:-Domnule doctor, puteþisã-mi faceþi un nas maimic ºi mai frumos?Chirurgul îi rãspunde:-Doamnã, din ce aveþidumneavoastrã vã factrei!

t Doi tineri se duc înparc. Se aºazã în iar bã…ea timidã, el îndrãzneþ…Pe mãsurã ce se lasãnoaptea, mai multe cu -pluri de îndrãgostiþi seaºazã în iarbã, în jurul lor.La un moment dat, earomanticã:- Ce frumos cântãgreierii!…El nervos:- Nu sunt greieri, sunt fer-moare! …

t Bulã cãtre maicã-sa:- Mamã, profesoara m-aîntrebat azi dacã am unfrate sau o sora mai micidecât mine.- ªi ea ce a spus când i-aizis cã eºti singurul copil?- "Mulþumesc lui Dum ne -zeu!"

t - Ce-i, Marie, iar îmiceri bani sã-þi cumperichiloþi? Ãia vechi ce au?- Nu mai sunt la modã,Ioane... Toþi prietenii tãirâd de mine!

AnecdotePremierul Ponta

zice cãtre preºedintele nos-tru: "Nevasta dumitale ecurvã".

Dupã o sãptã -mânã de maturã chib -zuinþã, dl Iohannis rãs -punde: "Am informaþii cãnu este aºa".

Pauzã. Strigãte de"Iolariti!".

Dl Iohannis con-tinuã: "ªi mai sunt infor-mat, altcineva nu mai ºtie,deoarece e strict secret, cã,într-un fel, s-au cerut scuze.Prin urmare, nu dau penimeni în judecatã".

Încã un iodler,apoi câteva acorduri din"Amorul mascat". Pe fun-dal, T. Bãsescu exerseazãcapete în gurã cu propriaumbrã.

Un vis ciudat

Zi grea pentru ceide la SMURD! ªefa DNA,Codruþa Kovesi, a începutsã-ºi sune colegii de facul-tate, în dorinþa de a întocmilista pentru întâlnirea de 10ani de la absolvirea fa -cultãþii. Din pãcate, înmomentul în care auzeau"ªi ia zi, ce mai învârþi?",bieþii oameni fãceau in -farct.

"Am rãspuns eu,soþul meu era într-o întâl-nire cu cineva. I-am spus cãîl cautã cineva de la DNA ºiîn momentul acela s-a albit,a fãcut pe el ºi a cãzut, cu

convulsii", spune soþia u -nuia din foºtii colegi sunaþide Codruþa. Acesta se aflãacum internat la o secþie deboli nervoase, dupã ce s-adovedit cã infarctul nu eraprovocat de o boalã deinimã, ci de fricã.

Codruþa a decla -rat cã pânã la urmã, ca sãnu mai fie atâtea probleme,a decis sã nu-i mai sune, cisã le dea un SMS: "Vino laDNA sã discutãm cumfacem". Potrivit acesteia, s-au prezentat 10 persoane, ºicând Codruþa i-a întrebat cemai ºtiu de ceilalþi colegi,aceºtia au început sã-itoarne.

Glumă bună

Vine limuzina sã-lia pe Papã de la aeroport.ªoferul ia bagajele ºi lebagã în portbagaj. Papaaºtepta ºi nu se urca…. - Sfinþia Ta, vã rog sãpoftiþi. - ªtii fiule, pe mine nu mãlasã niciodatã sã conducmaºina… Lasã-mã de dataasta tu, te rog. - Sfinþia Ta, e imposibil.Mi-aº pierde slujba... - Te rog, ºi sã ºtii ca suntextrem de generos… ªofe -rul cedeazã pânã la urmã.Papa la volan. Talpã. 120km la orã. ªoferul: - Sfinþia Ta, vã rog, puþinmai uºor, ne prinde poliþia.

Papa, nimic, bagã

ºi mai tare. 160 km/h. Înspate, maºina poliþiei. Papao preºte ºi lasã geamul înjos. Vine poliþaiul, salutã ºirãmâne cu gura cãscatã…Se întoarce la maºina depoliþie ºi ia staþia. - Sunt 1435. Dã-mi-l peºef!… - Care-i treaba? - Sefu', nu ºtiu ce sã fac.Am prins pe cineva cu 160la ora. - Arde-l. - Nu cred cã pot, e tare! - Cine e, primarul? - Nu, unul mai important. - Un guvernator, senatorceva? - ªefu', e mai tare! - Cine, mã? - Cred cã-i Dumnezeu, cãPapa conduce maºina!

Şoferul

Doi soþi se ceartãdupã ce ea a descoperit cã eînºelatã. Supãratã, soþia îispune cã pleacã ºi îl vaînºela cu primul bãrbatîntâlnit. Pe drum gãseºte unbeþiv, pe care îl duce acasã.

Ajunºi acasã, ea îlîntreabã pe beþiv: - Ce ai vrea sã faci? - Sã beau! - Du-te la frigider!

Când se întoarcede la frigider, ea îl aºteaptãîn capot ºi îl întreabã: - Ce ai vrea sã faci? - Sã beau!

- Du-te la frigider! La întoarcere, ea e

în bikini ºi îl întreabã: - Ce ai vrea sã faci acum?- Sã beau! Ea, enervatã laculme, îi spune: - Du-te la frigider!

La întoarcere, be -þivul o gãseºte pe femeiegoalã. - Ce ai vrea sã faci, dragulmeu? - Hai, treci caprã!

Ea, fericitã cã însfârºit îºi va înºela soþul, seaºazã caprã ... Cu greu,beþivul se urcã pe ea ºi îispune: - Du-mã la frigider!

Răzbunare

PUTEREA OBIŞNUINŢEI

Ion ºi Gheorghe,doi buni prieteni, îºi facvacanþele separat. Primul seîntoarce din vacanþa deiarnã.- Ei, ºi pe unde ai umblat,Ioane?

- Prin Suedia, mãi!- ªi cum sunt scandinavele?

Ion dã din colþ încolþ, nu dã un rãspuns clar.Acasã, cautã în dictionar."Aha, scandinave, adicãfemeile de acolo! Cum denu am ºtiut, sã mã fi lãudat,cã aveam cu ce!"

Anul urmãtor, Ionse întoarce din vacanþãbronzat.- Ei, Ioane, pe unde ai maifost?- Grecia, þarã frumoasã,mãi!- Ei, dar elenele? Ion rãmâneiar mut. Nervos, acasã,

cautã din nou în dicþionar:"Aha, femeile de acolo!"

Un an mai târziu,Ion se întoarce iar bronzat.- ªi cum a fost în Egipt,Ioane?- Frumos, cald, cãmile…- ªi piramidele?- Curve toate!

"Turistul"

MIZILUL Pagina 8

"Soarele rãsaredintr-o altã poziþie, iar ce -rul s-a schimbat!". Aces -tea sunt constatãrile bã -trânilor din tribul inuiþilor,care au trimis un avertis-ment cercetãtorilor de laNASA. Potrivit acestora,schimbãrile de climat nusunt din cauza încãlziriiglobale, ci pentru cã Pã -mântul ºi-a schimbat po -ziþia, fãrã ca cineva sã fisesizat acest lucru.

Inuiþii sunt untrib împrãºtiat prin zonelearctice ale Canadei, Sta -telor Unite ºi Groelandei.Ei pot sã prezicã fidelschimbãrile de tempera -turã, la fel ca ºi predece-sorii lor. Acum, ei transmitoamenilor de la NASA cã

schimbãrile de climã, cu -tremurele etc, nu suntcauzate de încãlzirea glo -balã, aºa cum se crede."Pãmânul s-a schimbat. S-a înclinat într-o parte ºi-nalta. Cerul este altul", auspus bãtrânii,

Inuiþii spun cãSoarele rãsare acum dintr-o altã poziþie, nu din loculcu care erau obiºnuiþi.Acum ziua pentru vânateste mai lungã, Soareleapare mult mai sus decâtpe vremuri ºi se face caldmult mai repede. De ase -menea, modul în care batevântul s-a schimbat, astfelîncât a devenit foarte difi-cil pentru ei sã mai pre-vadã cum va fi vremea.

Elena TUDOR

MISCELANEU

La sfârºitul seco -lului al XIX-lea, BogdanPetriceicu Hasdeu desco -pe rea, într-o lucrare a unuiistoric britanic - JohnCham berlayne (1666-1723) - , rugãciunea Tatãlnostru în dialectul celtic dinProvincia Wales din An -glia. Un contemporan al luiHasdeu, istoricul ma ghiarSamuil Kölescri, citind ºi ellucrarea istoricului englez,a fost ºocat de asemãnareadialectului celtic cu limbaromânã. Acesta a declarat:,,Ro mânii de la Dunãre ºi

Celþii din Wales vorbescuna ºi aceeaºi limbã!". Iatãtextul acelei rugãciuni:

"Poerinthele nos-tru cela ce esti en cheri /Svintzas case numele Teu /Vie emperetzia Ta / Fa -coesa voe Ta en tzer ase si

pre poement / Poene noas-tre tzafoetzioace doe noaoeastezi / Si lase noaoe datoriile noastre, cum si noi seloesoem datornicilor nostri./ Si nu dutze pre noi la ispi-tire / Tze ne mentueste prenoi de vilclianul. Amin".

Un articol publi-cat pe site-ul BBC Travelenumerã ºapte construcþiiremarcabile mai puþin cu -noscute publicului, pe pri -

mul loc aflându-se o clãdiredin România. "Cu toþii amauzit de Colosseum, deMarele Zid Chinezesc ºi deTaj Mahal", spune autorularticolului, pentru a atrageapoi atenþia cã existã multe

alte minuni arhitecturale,încã "nedescoperite" demulþimile de turiºti.Palatul Parlamentului

Pe primul loc

este plasat Palatul Parla -men tului din România,descris drept cea mai ma -re ºi mai costisitoareclãdire administrativã ci -vi lã din lume. Construit

în anii 1980, în stil neo-clasic, clãdirea are 12 e -taje (plus alte opt nivelurisubterane), aproximativ3000 de camere ºi ocupão suprafaþã de 330.000mp. Conform autorului,costul con struc þiei s-ar firidicat la suma colosalãde 3,3 mi li arde de euro,iar bu cureºtenii au simþit"costul" ºi într-un altmod: prin pierderea uneipãrþi considerabile amoº te nirii arhitectonice aora ºului, de vreme cepentru ridicarea clãdirii afost demolatã aproape ocin cime din centrul capi-talei, Spitalul Brânco ve -nesc, Stadionul Republi -cii, peste 30 de lã caºe decult ºi aproximativ 30.000 de case.

Mãdãlina BARBU

De-a lungul tim-pului au existat oameni deºtiinþã, cercetatori, savanþiexcentrici, care, mânaþi dedorinþa de a pãtrunde ne -cunoscutul, au lãsat ome -nirii o vastã ºi bogatãmoºtenire culturalã ºi ºti -inþificã. Dorinþa lor de adescifra misterele ermeticeale vieþii, mergând pânã lasfidarea comunitãþilor încare trãiau, a fãcut posibilãapariþia cuvântului "evo -luþie", folosit de oameni azipentru a desemna diferenþaadâncã între rasa umanã ºicelelalte vieþuitoare carepopuleazã planeta.

Paracelsus (1496 - 1541)

ªi-a creat, într-untimp foarte scurt, un renu -

me în domeniul medicinei,astrologiei ºi toxicologiei.Foarte învãþat, mânat decuriozitatea de a descifratainele ºtiinþelor oculte,acesta era caracterizat de omândrie exageratã. Aerulde superioritate pe care îlafiºa, inclusiv în discuþiile

cu alþi cãrturari, i-au atrasfoarte multã antipatie.Aportul lui în domeniultoxicologiei s-a demonstrata fi foarte util, fiind promo-torul ideei cã dozele facotrava.

Altfel, folosite îndoze mici, anumite otrã -vuri puteau fi folosite întratamentul anumitor afec -þiuni. ªi-a câºtigat apre -cierea ºi renumele datoritãideilor ºi inovaþiilor pe carele oferea comunitãþii. Înparticular însã, acesta cre-dea cã poate crea homun-culi, mici oameni, careodatã creaþi, nu trebuiau sãdepãºeascã înãl þimea unuipicior ºi care erau potriviþipentru a juca rolul unorslugi eficiente.

Georgiana FEFEA

Of, sãracul domn Iohannis, abiadacã-ºi vede capul de muncã.Da, mã, cicã n-a mai avut ºi el ozi liberã, de-aia în care sã batãcuie sau sã alinieze gresia, demai bine de-o sãptãmânã. Sã semai relaxeze, sã mai iasã puþindin munca asta nebunã a con-sultãrilor. Consultãri ºi iar con-sultãri. A patra rundã denegocieri, auzi! Vor fi 12, ca laMayweather cu Pacquiao? Sã vedeþi ce surmenat o sã fiedomnu' Iohannis la Târgul de Carte! O sã adoarmã dândautografe. Alo, sepepiºtii, mare atenþie sã nu cadã cuochiul în pix, da? Cã nu ne mai trebuie alt chior...

Dragoº PÃTRARU

Minuni arhitectonice

AVERTISMENT

DECLARAŢIA LUNII

Tatăl Nostru în limba celtă!Tatăl Nostru în limba celtă!

Cei mai malefici savanţi din istorie

1. 16.807 kg de fãinã, adicã 7x7x7x7x7!2. Tânãrul trebuie sã întrebe: "Eºti mãri-

tatã?" Indiferent de cine rãspunde la întrebare,rãspunsul "Da" înseamnã cã Maria este cea cãsã-toritã, iar rãspunsul "Nu" cã Amalia este.Virtuoasa Maria spune adevãrul, deci "Da" dacãeste cãsãtoritã ºi "Nu" dacã Amalia este. VicioasaAmalia ar fi spus "Nu" dacã ea este mãritatã ºi"Da" dacã este singurã ºi Maria este cãsãtoritã.

Răspunsuri: