UNIVERSITATEA CREŞTINA “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL CONSTANŢA

METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE A PIEŢEI

MASTERAND

MILORAD ANTONIO

CONSTANŢA

2014

STUDIU PRIVIND GRADUL DE ACCESIBILITATE AL PRODUSELOR ŞI SERVICIILORTURISTICE ÎN JUDEŢUL SIBIU

DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU

Judeţul Sibiu a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică de top în România (alături de zone precum litoralul Mării Negre, Bucovina, Maramureş, Valea Prahovei sau Bran-Moeciu) atât pentru turiştii români,cât mai ales pentru străini (în principal în cadrul unor circuite turistice culturale, dar nu numai). Acest statut este conferit între altele de recunoaşterea internaţională a oraşului cultural Sibiu, de popularitatea atracţiilor principale în rândul publicului (Sibiu, Mărginimea Sibiului, siturile UNESCO, Bâlea, Păltiniş, Ocna Sibiului), dar şi de poziţia fruntaşă ocupată în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice, dinamicii numărului de turişti străini atraşi, a interesului opiniei publice etc.). Oferta turistică bine conturată şi variată alături de serviciile de bună calitate (ambele judecate prin prisma nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului.Evoluţia crescătoare a1numărului de turişti (conform INS, numărul de turişti în judeţ a crescut în 2008 faţă 2006 cu aproape 15% ;) şi a numărului spaţiilor de primire turistică din judeţ indică o creştere consistentă a contribuţiei turismului la PIB-ul judeţului .

Strategii şi obiective privind interrelaţia dintre comunităţile umane şi mediul înconjurător:

• Dezvoltarea durabilă a naturii polarizată pe componentele sale de protecţie şi folosinţă durabilă; • Implicarea populaţiei în protecţia şi gestionarea ecologică a specificităţii florei şi faunei din ecosistemele naturale; • Dezvoltarea eticii geoecologice şi a unui comportament adecvat al turiştilor şi al celor care gestionează avuţia naţională faţă de natură; • Conservarea biodiversităţii mediului înconjurător şi extinderea continuă a spaţiilor protejate, mai ales pentru arealele cu valori deosebite ale patrimoniului floristic şi

faunistic; • Protejarea bunurilor materiale cu valoare şi varietate deosebită; • Intervenţiile antropice în spaţiul geografic cu ofertă turistică sunt necesare cu scopul extinderii şi modernizării infrastructurii; • Conceptul de „echilibru dinamic" în organizarea protecţiei sociale în raport cu natura, comportă următoarele relaţii: producţie - protecţie, cantitate - calitate, creştere - stabilitate, pentru a statua calitatea productivă a geosistemelor.

Direcţii strategice

Studiile de piaţă arată că în prezent turismul se confruntă cu anumite provocări venind dinspre turişti, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcţie de imagine, siguranţă, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare decât a putut industria să dezvolte până în prezent. Judeţul Sibiu a făcut progrese în ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri care să contribuie la o dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului.

Siguranţă Se referă la creşterea siguranţei practicării turismului. Judeţul Sibiul va fi perceput ca o destinaţie turistică sigură, europeană, administrat de autorităţi publice competente şi responsabile. Preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice vizează în primul rând raportul calitate preţ, pentru ca apoi siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător să reprezinte, în această ordine, criteriile de fundamentare a opţiunilor indiviuale. Din această perspectivă, asigurarea siguranţei practicării turismului reprezintă unul din obiectivele majore ale autorităţii publice. Măsurile ce vor fi luate în această direcţie sunt, în primul rând, cele care intră în sfera obligaţiilor şi competenţelor legale ale administraţiei publice judeţene (Legea administraţiei publice locale şi legi speciale). În esenţă, într-o abordare mai generală, creşterea siguranţei turiştilor se poate realiza prin acţiuni conjugate, vizând mai multe planuri: - protejarea stării de sănătate a turiştilor. În acest sens, în completarea intervenţiilor directe (de exemplu în domeniul asigurării la parametri calitativi superiori a serviciului de furnizare a apei potabile, a colectării şi tratării apelor uzate, etc.), Consiliul Judeţean poate sprijini (prin agrearea unor formule instituţionale de parteneriat) autorităţile publice locale în implementarea unor programe de verificare a condiţiilor igienico- sanitare de funcţionare a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din judeţ, a conservării factorilor de mediu şi evitării poluării etc.; - asigurarea, în limitele competenţelor şi atribuţiilor legale, a bunei funcţionări a instituţiilor şi serviciilor publice de sanatate- asigurarea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (şi cu precădere a celor judeţene,

aflate sub jurisdicţia autorităţii publice judeţene), prin întreţinerea corespunzătoare şi modernizarea infrastructurii de transport, semnalizare şi marcare corespunzătoare; - asigurarea siguranţei şi ordinii publice, prin măsuri speciale în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale în domeniu. De asemenea, va acţiona în mod direct în vederea asigurării siguranţei turiştilor practicanţi ai turismului montan, prin organizarea şi asigurarea funcţionării Serviciilor Salvamont. Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotrului, în care problema asigurării siguranţei turiştilor se pune cu prioritate, reprezintă destinaţii predilecte pentru turismul montan, pentru practicarea sporturilor de iarnă. Zona montană a judeţului Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi atractivă pe măsură ce infrastructura specifică - trasee marcate, cabane, refugii, etc. va fi reabilitată, completată şi întreţinută corespunzător. Măsurile întreprinse vor avea ca efect diversificarea şi extinderea traseelor montane şi pe fondul unui potenţial insuficient valorificat, stimularea dezvoltării cererii pe acest segment de piaţă. Dealtfel, există o serie de proiecte în acest sens, evidenţiate în capitolul VII, proiecte necesare deoarece în privinţa infrastructurii specifice practicării turismului montan se poate aprecia că reţeaua actuală de refugii montane este relativ subdimensionată şi învechită.

Calitate Are ca obiectiv creşterea calităţii experienţei turistice în judeţul Sibiu. Municipiul Sibiul va deveni o destinaţie turistică oferind experienţe de calitate pe tot parcursul anului. Agenţii economici vor fi sprijiniţi şi stimulaţi să crească calitatea produselor şi serviciilor şi să vină în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Un prim set de intervenţii va fi realizat de către Consiliului Judeţean prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi reţelelor de utilităţi publice ce deservesc zonele cu potenţial turistic, aflate în proprietate judeţeană. Acest tip de intervenţie va avea un impact direct asupra îmbunătăţirii experienţei turistice în judeţul Sibiu, cu reflectare directă în creşterea numărului de turişti şi în prelungirea duratei sejurului. Autorităţile judeţene le vor acorda asistenţă celor locale pentru accesarea şi utilizarea cu succes a fondurilor din instrumentele structurale, vor aloca prioritar sumele pentru echilibrare bugetară pentru obiective de investiţii constând în construirea, reabilitarea, modernizarea infrastructurii rutiere, amenajării obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi a infrastructurii conexe de utilitate publică, punctelor de observare/filmare/fotografiere, căilor de acces la principalele obiective turistice naturale, refugiilor montane, posturilor Salvamont, bazelor de tratament, piscinelor, ştrandurilor, terenurilor de sport, pârtiilor de schi, pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă, infrastructurii de agrement, locurilor de recreere şi popas, pistelor pentru cicloturism, centrelor de informare turistică, centrelor de conferinţe, monumentelor istorice şi de arhitectură, etc.

Studiile arată că profilul de piaţă al turistului cultural este următorul - nivel mai ridicat al educaţiei şi veniturilor, cheltuie mai mult cu 8-10% pe zi decât turistul mediu şi achiziţionează mai multe produse cum sunt suvenirurile, obiectele de artizanat, petrec mai mult timp în zonă (5,1

nopţi faţă de 3,4 în cazul celorlalţi turişti), sunt mai multe femei decât bărbaţi, se încadrează în grupa de vârstă 45 - 64 de ani şi sunt dispuşi să călătorească în perioadele de extrasezon.

Căile de susţinere a turismului de către Consiliul Judeţean Sibiu

PUNCTE FORTEMărginimea Sibiului este o zonă etno-folclorică şi agroturistică consacratăSusţinerea dezvoltării turismului de către autorităţile locale (realizarea demateriale de promovare; iniţiativă locală puternică în promovarea turismului;promovarea de noi trasee, dezvoltarea reţelei de centre de informare turistică)Numeroase iniţiative, publice sau private, ce urmăresc popularizarea zonelor mai puţin cunoscute ale judeţuluiOfertă turistică bogată în raport cu alte zone din RomâniaGastronomie recunoscută (brânzeturi, specialităţi din carne)Poziţionarea în mijlocul ţării pe rute majore de transport şi existenţa aeroportului internaţional de la SibiuNumeroase zone naturale au rămas în stare bună de conservareDouă monumente UNESCOSiturile Natura 2000 acoperă aproape jumătate din teritoriul judeţuluiInteres internaţional pentru anumite zone din judeţul Sibiu (diverse organizaţiidin Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franţa, etc.)Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului European pentru Itinerarii CulturalePrimii paşi spre diversificarea ofertei de legături aeriene directe din Sibiu (de exemplu introducerea curselor Sibiu - Londra)Profilul turistic al judeţului Sibiu include unele dintre principalele elemente generale de atractivitate ce se constituie în tendinţe în turism la niveleuropean (patrimoniu cultural, gastronomie)

PUNCTE SLABEInexistenţa unor plăcuţe explicative la monumente, a unor ghiduri audio în mai multe limbi Pregătire insuficientă privind antreprenoriatul şi managementul turistic a unor proprietari de pensiuni Probleme legate de personalul din turism (grad scăzut de instruire a personalului din turism /lipsa personalului calificat) Inexistenţa unei instituţii specializate pentru formarea personalului în turism Legendele, evenimentele istorice, breslele nu sunt foarte cunoscute Lipsa promovării resurselor turistice „alternative", precum biodiversitatea faunei şi florei Inexistenţa informaţiilor complete integrate asupra obiectivelor / traseelor turistice din judeţ în format digital / on-line Acoperire limitată a cererii de suveniruri de calitate Serie de monumente istorice sunt în stare avansată de degradare Infrastructură deficitară în unele zone rurale Numărul încă relativ redus de producători agricoli certificaţi „bio" Măsurile pentru creşterea siguranţei produsului turistic montan sunt încă în faze incipiente (amenajarea refugiilor montane, creşterea eficienţei serviciilor Salvamont, instruirea unui număr mai mare de de ghizi montani, semnalizarea şi marcarea corespunzătoare a tuturor traseelor montane)

OPORTUNITĂŢI

Fructificarea superioară a unor nişe în turism (sporturi extreme, ecoturism) Extinderea domeniului schiabil atât în Cindrel cât şi în Făgăraş Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea serviciilor de divertisment şi agrement Valorificarea gastronomieilocale Fructificarea istoriei bogate a zonei Promovarea legendelor şi a obiceiurilor populare Accesarea fondurilor structurale disponibile în domeniul turismului Existenţa parteneriatelor externe şi interne de colaborare în domeniul turismului

RISCURI

Lipsa coeziunii / comunicării între autorităţile locale în privinţa programelor comune axate pe dezvoltarea turismului Depopularea şi populaţia îmbătrânită din zonelor rurale Distrugerea mediului natural prin reglementarea şi controlul limitat al activităţii umane şi prin lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de epurare) Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele mici şi Sibiu Disparitatea creată prin neintegrarea socială a romilor Creşterea ponderii turismului ilicit ca efect al crizei economice Instabilitate legislativă

POTENŢIALUL TURISTIC ŞI VALORIFICAREA ACESTUIA ÎN JUDEŢUL SIBIU

Judeţul Sibiu dispune de un potenţial turistic deosebit de complex. Alternanţa peisagistică, cele peste 450 de monumentele istorice şi de arhitectură, muzeele şi elementele de etnografie sunt numai câteva dintre reperele care îl situează între destinaţiile turistice de referinţă şi de tradiţie ale ţării noastre. Resursele turistice - elemente ale cadrului natural sau cultural-istoric, au fost valorificate în turism încă din cele mai vechi timpuri, fie că ne referim chiar şi numai la apele minerale sau la aşezămintele religioase din antichitate şi evul mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori. Valorificarea resurselor turistice şi dezvoltarea turismului trebuie să fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului, care să asigure o dezvoltare armonioasă tuturor sectoarelor economice.

Infrastructura turistică

Judeţul Sibiu dispune de o infrastructură turistică variată care în general răspunde cerinţelor dar care nu este întotdeauna adaptată posibilităţilor şi caracteristicilor potenţialului pe care îl deserveşte, valorifică. O componentă de prim ordin a infrastructurii turistice este reprezentată de structurile de cazare, urmate de cele de alimentaţie publică. De asemenea, se completează cu structurile de tratament şi de agrement, foarte importante pentru desfăşurarea activităţilor turistice prin prisma duratei sejurului. O ultimă categorie dar nu lipsită de importanţă este cea a infrastructurii de transport, atât generale cât şi speciale pentru turism.

Structuri de cazare

Conform ultimelor date disponibile furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu, la nivelul judeţului există un număr de 152 unităţi de cazare, care grupează 5.123 de locuri. Rezultă un număr de 33,7 locuri în medie pentru o unitate de cazare. Acest număr de locuri reprezintă 1,80% din capacitatea de cazare la nivel de ţară şi 14,47% din cea a Regiunii Centru (locul II după judeţul Braşov).

Ca pondere se detaşează net pensiunile turistice rurale - 41%, urmate de hoteluri şi moteluri - 20%, respectiv de categoria pensiunilor turistice urbane - 18% (fig. nr. ). Cele mai mici ponderi sunt înregistrate de hotelurile pentru tineret şi hosteluri, cu ponderi de aproximativ 1% (situaţie întâlnită frecvent şi în cazul altor judeţe din ţară). Pentru comparaţie, în 1994 erau înregistrate 65 de unităţi, în 1996 erau 73 şi în 1999 un număr de 111. Numărul de locuri de cazare a avut o evoluţie oscilantă după anul 2000, când se înregistrau 5.269 de locuri, numărul acestora scăzând la 4.754 în anul 2005 şi la 4.333 în 2006, pentru a creşte la cifra menţionată anterior în anul 2007. Altfel spus, analiza modului de evoluţie al numărului locurilor de cazare relevă o tendinţă descendentă până în anul 2003, urmată de

creşteri uşoare în perioada 2004-2005, o altă scădere în anul 2006 iar ulterior o dinamică ascendentă consistentă în 2007. Pentru comparaţie, în 1994 erau disponibile 5.506 locuri, în anul 1996 numărul acestora a scăzut la 5.203 iar în 1999 şi mai mult, ajungând la 4.798. Un aspect interesant şi care va necesita comentarii ulterioare este acela că, după alte surse (ce nu pot fi contestate), volumul structurilor de cazare este mult mai mare. Astfel, după statistica Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului la nivelul judeţului Sibiu există 249 de unităţi de cazare (la nivelul anului 2009), care totalizează 6.799 de locuri în 3.285 de camere. Din numărul total de unităţi de cazare 88 au o capacitate de peste 20 de locuri (35,3%) şi 11 dispun de peste 100 de locuri de cazare (4,4%). Cea mai mare structură de cazare este hotelul Ibis din municipiul Sibiu - 195 de camere cu 390 de locuri de cazare (3 stele categoria de confort). De asemenea, 37,7% dintre structurile de cazare (94 ca număr) se regăsesc în reşedinţa de judeţ. Din acest punct de vedere se remarcă predominanţa unităţilor de cazare de dimensiuni relativ reduse, fapt benefic din punct de vedere al dezvoltării durabile. În privinţa categoriei de confort, există un singur hotel de 5 stele - Hilton, în Sibiu (115 camere cu 234 de locuri) şi o pensiune turistică urbană - Vivenza Square (14 camere cu 28 de locuri). La categoria 4 stele/flori110 se găsesc 21 de unităţi de cazare - 5 hoteluri, 1 vilă, 3 pensiuni turistice rurale, 11 pensiuni turistice111 şi 1 pensiune turistică urbană112 - care în total reprezintă 8,4%. Categoria medie de confort (3 stele/flori) reprezintă 44,5% (111 unităţi) şi este cea mai numeroasă, fiind urmată îndeaproape de categoria 2 stele/flori cu 42,6% (105 unităţi). La categoria minimă de clasificare (1 stea/floare) se regăsesc numai 10 unităţi, adică cca 4% din total. O a treia sursă oficială de date este Consiliul Judeţean Sibiu prin intermediul Masterplanului Turism Sibiu. Astfel, în conformitate cu informaţiile de aici, capacitatea de cazare la nivelul judeţului este şi mai mare. De remarcat este faptul că apare diferenţierea unităţi clasificate / unităţi inventariate, după cum rezultă din tabelul de mai jos - pentru unităţile inventariate capacitatea şi nivelul de confort a fost redat după afirmaţiile asumate de către acestea în diverse moduri (după metodologia indicată de Marketscope, realizatorul Masterplanului).

După această sursă, numărul unităţilor de cazare din judeţul Sibiu a crescut în anii 2006-2007, perioadă premergătoare programului „Sibiu - capitală europeană" (situaţie reflectată mai puţin în statistică, dar mai fidel prin prisma numărului mare de spaţii de cazare înfiinţate/inaugurate în această perioadă). Nici după anul 2007 investiţiile în unităţi de cazare nu au încetat, de remarcat fiind inclusiv implicarea unor lanţuri hoteliere internaţionale de renume în municipiul Sibiu (Ramada, Golden Tulip, Hilton şi Continental - atât cu brandul Continental Forum, cât şi cu Ibis).

În această variantă predominante sunt structurile de tip pensiune (cu cele trei variante precizate anterior), care deţin în ansamblu o pondere de 67,3% iar ca nivel de confort cea mai mare parte se încadrează în nivelul mediu- inferior. Analiza tabelului indică un element negativ şi anume faptul că peste 30% dintre unităţile de cazare existente nu sunt clasificate. În privinţa repartizării spaţiilor de cazare pe teritoriul judeţului Sibiu, pot fi observate

anumite zone de concentrare, care se suprapun unor atracţii turistice cu notorietate atât la nivel naţional cât şi internaţional. Cele mai importante astfel de zone sunt: municipiile Sibiu şi Mediaş, zona Mărginimii Sibiului, staţiunile montane şi balneoclimaterice (Păltiniş, respectiv Ocna Sibiului şi Bazna), zona Munţilor Făgăraş.

Evoluţia crescătoare a numărului de turişti (conform I.N.S., numărul de turişti în judeţ a crescut în 2008 faţă de 2006 cu aproape 15%117) şi a numărului spaţiilor de primire turistică din judeţ indică o creştere consistentă a contribuţiei turismului la PIB-ul judeţului Evoluţia numărului de turişti sosiţi în judeţul Sibiu a avut o evoluţie constant crescătoare după anul 2000 până în 2007, după care a intrat pe un trend descrescător. Dacă se face abstracţie de anul 2007 se poate spune că este tot evoluţie crescătoare deoarece numărul turiştilor din 2008 este peste cel din 2006. Anul 2007 este unul special, când municipiul Sibiu a fost Capitală culturală europeană - aspect dezbătut pe larg în capitolul anterior. Conform Anuarului Statistic al României în acel an s-a înregistrat un număr de 327.900 turişti.Acelaşi timp însă, autorităţile locale susţin că programul amintit a atras în Sibiu (numai în municipiu) 1 milion de turişti. Aici este necesară o precizare care poate constitui o explicaţie, în sensul că nu toţi turiştii sosiţi au înnoptat în structurile de primire turistică ci şi la rude, prieteni sau au practicat un turism itinerant, aflându-se practic în tranzit.

Numărul de turişti străini (în funcţie de aria de provenienţă, cca 20% dintre turiştii sosiţi sunt străini iar restul de 80% sunt români) a scăzut şi el după maximul din 2007, fiind în 2008 aproximativ la acelaşi nivel cu 2006. Înainte de anul 2000 cel mai mare număr de turişti a fost înregistrat în anul 1996 - 220.000 şi cel mai redus în anul 1999 - 154.000 (conform datelor disponibile în Anuarele Statistice ale României.

Dinamica numărului înnoptărilor este în corelaţie cu numărul turiştilor, având în linii generale aceeaşi configuraţie Procentual, în cadrul regiunii de dezvoltare, înnoptările au reprezentat mai puţin decât sosirile, adică 16,6%, ceea ce subliniază şi de această dată predominanţa tipului de turism cultural - itinerant.

Din totalul numărului de înnoptări la nivel naţional cele din judeţul Sibiu au reprezentat 2,57% (2007). Pentru intervalul 1990- 2000 şi în acest caz se pot remarca diferenţe semnificative între anii 1996 şi 1999 - valori de 375.000 respectiv 265.000. Raportând numărul înnoptărilor la numărul sosirilor rezultă o durată medie a sejurului cu valori cuprinse între 1,6 - 1,75 zile, cea ce este puţin. De aici se individualizează ca direcţie prioritară de acţiune creşterea duratei sejurului. Aceste valori denotă o predominare clară a turismului cultural- itinerant în structura tipurilor de turism practicate în judeţul Sibiu şi în acelaşi timp ponderea redusă a turismului balnear,

cunoscut fiind faptul că acesta din urmă presupune un sejur mai lung. Din aceste considerente se impune o organizare mai bună a turismului cultural în sensul fie de a integra cât mai multe categorii de obiective din structura sa fie de a le detalia mai mult pe cele care se pretează. De asemenea, îmbinarea cu un agrement specific, adaptat ar putea „reţine" turiştii mai mult.

Potenţialul turistic absolut remarcabil conturează un profil turistic al judeţului ce poate fi definit prin diversitate şi multiculturalism. Varietatea şi densitatea obiectivelor turistice este atât de mare încât încercarea de a le clasifica sau grupa se dovedeşte un demers nu tocmai simplu. Ca arii majore de interes sau din punct de vedere al motivaţiei turiştilor pot fi grupate în:

areale culturale - cu accent pe arhitectură, religie, istorie; principalele repere sunt cetăţile, bisericile fortificate şi castelele medievale, bisericile din lemn, reminescenţele cetăţilor dacice, muzeele; o dimensiune particulară din punct de vedere cultural este reprezentată de tradiţii şi meşteşuguri, în sensul menţinerii acestora; areale naturale - sunt legate de pitorescul peisajelor în ansamblul lor, respectiv cu accent deosebit pe zona montană, pe anumiţi factori curativi (apă, nămoluri terapeutice, aer) şi de mare perspectivă, rezervaţiile naturale; areale mixte sau complexe - unde se suprapun sau se completează cele două variante anterioare. Un exemplu de adăugat în acest sens ar putea fi cel al produselor agriculturii tradiţionale, unde se combină într-un mod fericit favorabilitatea factorilor naturali cu activitatea antropică, marcată de spiritul păstrării tradiţiilor

Din acest motiv, tipurile şi formele de turism care se pot practica în judeţul Sibiu sunt numeroase şi se îmbină foarte mult, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv dar care presupune multă atenţie şi selectivitate în prezentarea şi promovarea produselor turistice. Multiculturalismul şi-a pus amprenta asupra vieţii economice, sociale şi culturale contribuind la această marea diversitate actuală şi densitate foarte mare de obiective grupate pe un spaţiu restâns, ceea ce se constituie într-un alt atu din punct de vedere al valorificării turistice.

În concluzie, judeţul Sibiu este o destinaţie polivalentă din punct de vedere al posibilităţilor de stimulare a intereselor turiştilor şi de aceea categoriile de turişti atrase sunt eterogene. Pe de-o parte este un avantaj, datorită şanselor mari de a atrage cât mai mulţi turişti, pe de altă parte este un dezavantaj, întrucât această polivalenţă face dificilă o strategie de promovare coerentă a tuturor valenţelor turistice a judeţului.

În perspectiva susţinerii dezvoltării turismului, trebuie ţinut cont că interesele şi priorităţile turiştilor sunt schimbătoare, având tendinţa să se diversifice şi să se rafineze - astfel, intervenţia asupra produsului turistic nu trebuie neapărat să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes, ci mai degrabă fructificând reperele turistice ale judeţului, în jurul cărora să crescă valoarea şi calitatea ofertei de turism de nişă.

O altă idee ce se poate desprinde este cea a valorificării integrate, prin circuite diverse, fie generale fie tematice. Municipiul Sibiu se poate constitui într-o „locomotivă" din acest punt de

vedere. Oferta turistică bine conturată şi variată alături de serviciile de bună calitate (ambele privite prin prisma nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului.

Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în judeţ rămân numărul destul de important de

unităţi de cazare care nu sunt clasificate după normele Ministerului Turismului, insuficienta pregătire a personalului din turism (la nivel de management al activităţii turistice în special în mediul rural, în alimentaţie publică, la nivelul ghidaj profesional) şi neexploatarea adecvată a unor resurse turistice cu potenţial. În privinţa infrastructurii de cazare ar mai fi problema supradimensionării ei, cel puţin în cazul judeţului, fapt rezultat din evoluţiile indicelui de utilizare al capacităţii de cazare. Se poate exemplifica aici foarte bine cu o serie de unităţi de cazare aflate în construcţie dar abandonate sau care sunt de închiriat, respective de vânzare, datorită faptului căşi-au dovedit lipsa de eficienţă în exploatare. Fenomenul a fost în mod evident accentuat şi de criza economic manifestată începând cu anul 2009. Dar aici mai este necesar a se avea în vedere şi un alt aspect - dezvoltarea foarte puternică a municipiului Sibiu din punct de vedere turistic poate pune în umbră şi poate afecta evoluţia ascendentă a zonelor limitrofe.