Dezvoltarea gindirii critice in cadrul lec iei de limba romina

( 11   voturi )Dezvoltarea gândirii critice în cadrul orei de limba română în învăţământul gimnazial utilizând tehnici de predare-învăţare moderne

Trăind într-o societate aflată în continuă schimbare elevul va trebui ca universului informaţional întâlnit să-i dea sens în mod critic, creativ şi productiv. Acţiunea educaţională instructiv-formativă vizează producerea unor schimbări de natură cognitivă, afectiv-motivaţională, atitudinală şi comportamentală la nivelul personalităţii elevului, a celui supus mereu instruirii. Elevul trebuie să-şi dezvolte capacitatea de a cere informaţii şi de a decide importanţa acestora. Pentru a manevra bine informaţiile, elevul va trebui să aplice un set de deprinderi de gândire care să-i ofere posibilitatea de a sorta informaţia cu eficienţă. Pentru aceasta va trebui să parcurgă un proces sistematic de analiză şi reflecţie critică. Profesorul trebuie să-i ofere în egală măsură un cadru de învăţare şi gândire. Acest cadru oferit trebuie să-i dea elevului poibilitatea să-şi dea seama unde se află din punct de vedere al gândirii putând astfel să-şi urmărească şi să-şi monitorizeze propriile procese de gândire în momentul în care învaţă independent. Rolul profesorului este de neînlocuit căci acesta este organizatorul condiţiilor de învăţare. Trăind într-un secol al ,,tehnologiilor moderne’’când elevul este tot mai atras de computer şi net lectura tinde să o ia pe un făgaş supus uitării. Fără lectură şi exerciţii de comunicare exprimarea tânărului din noua generaţie va lăsa de dorit. De aceea, profesorul trebuie să-l atragă, să utilizeze metode moderne care contribuie la dezvoltarea gândirii critice. Prin utilizarea acestor metode elevul este atras iar profesorul îi dă posibilitatea să conştientizeze propria lui gândire şi să îşi folosească limbajul propriu. La dezvoltarea gândiri critice a elevului cotribuie o serie de metode şi tehnici. I.Tehnica Ciorchinelui este o tehnică de predare învăţare care încurajează pe elevi să gândească liber şi deschis şi să caute drumul spre propriile cunoştinţe evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut. Utilizez destul de des această tehnică deoarece dă posibilitatea elevului de a realiza asociţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite anterior. Am aplicat această metodă în cadrul unei ore de literatură la clasa a V-a având ca text suport opera literară ,,Vizită’’de I.L.Caragiale. Tema acestei ore a fost Caracterizarea personajului principal. Am respectat etapele impuse de această tehnică: ▪ Am scris pe tablă cuvântul nucleu adică numele personajului principal – Ionel; ▪ Elevii au fost invitaţi să scrie trăsăturile fizice şi morale ale personajului precum şi tipul acestuia; ▪ Cuvintele sau ideile precizate vor fi legate de noţiunea centrală; ▪ Se vor discuta trăsăturile notate elevii având obligaţia de a le argumenta; ▪ Se notează aceste idei în caiete. obraznic

Utilizând tehnica Ciorchinelui în activităţi diverse am observat multiple avantaje pentru elevi. Această tehnică este foarte utilă deoarece le dă elevilor posibilitatea să se implice şi să fie activi. Prin intermediul acestei tehnici se fixează mai bine ideile şi se structurează informaţiile facilitându-se reţinerea şi înţelegerea informaţiilor mult mai uşor şi,de asemenea, contribuind la dezvolatarea spiritului critic. II. Tehnica Mozaicului este o metodă prin care se promovează învăţarea prin colaborare şi cooperare între elevi. În cadrul procesului de învăţare am aplicat această metodă de foarte multe ori. Mă voi opri asupra textului suport ,,Sfârşit de toamnă’’de Vasile Alecsandri, tema: Interpretarea textului. Am respectat etapele impuse de această tehnică: ▪ Construirea grupurilor de lucru iniţial. Clasa de elevi am împărţit-o în 4 grupuri a câte 5 elevi. Elevii vor număra de la 1-4 astfel încât fiecare va avea un număr cuprins între 1-4. ▪ Construirea grupurilor de experţi şi realizarea sarcinilor de lucru. Am constituit grupurile de elevi ce vor realiza sarcinile de lucru pe care le-am propus. Elevii cu numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 al doilea, ş.a.m.d.

Fiecare grup de ,,experţi’’ are sarcina de a studia câte o strofă din poezie. Ei vor preciza ideea centrală a strofei respective, vor identifica figurile de stil şi vor preciza rolul lor, vor identifica elementele de versificaţie (strofa, rima, măsura). Elevii vor rezolva împreună, prin discuţii/dezbateri sarcina de lucru. Ei vor trebui să fie cât mai clari pentru a putea preda colegilor şi pentru a fi cât mai bine înţeleşi. ▪ Revenirea elevilor în grupurile iniţiale şi predarea conţinutului pregătit celorlalţi colegi. Elevii reveniţi în grupurile iniţiale vor preda colegilor conţinutul pregătit. Expertul va răspunde întrebărilor adresate de către ceilalţi elevi clarificându-se astfel unele nelămuriri. Prin predarea reciprocă s-a realizat cea mai bună învăţare a unui conţinut informaţional. La sfârşitul lecţiei fiecare elev a stăpânit conţinutul întregului text şi nu doar a părţii la învăţarea căreia a participat ca ,,expert’’. Spiritul critic al elevilor a contribuit într-o măsura mare la rezolvarea sarcinilor propuse. ▪ Evaluarea elevilor am realizat-o prin răspunsurile orale la întrebările adresate. Utilizând această metodă am observat multiple avantaje. Astfel, această tehnică i-a favorizat şi pe cei mai timizi care şi-au exprimat propriile idei nefiind acum obligaţi să răspundă în mod direct direct la sarcinile pe care le-am propus. Aceştia au dobândit încredere şi curaj iar ,,experţii’’ au înţeles intr-o oarecare măsură ce înseamnă să fii profesor. Cu toate acestea, unii au profitat de calităţile unora dintre colegi şi ,,s-au ascuns’’ în spatele lor neparticipând întru totul la această activitate. II. Tehnica Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat, am utilizat-o într-o activitate de predare. Tema aleasă – Substantivul. ▪ Prima etapă, centrată pe întrebarea ,,Ce ştiu despre substantiv?’’ a corespuns cu momentul de actualizare a cunoştinţelor asimilate anterior. Elevii au exprimat enunţuri afirmative pe care le-am consemnat în rubrica Ştiu( ex. ,, Substantivul este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti’’). De asemenea, tot în această rubrică am notat categoriile gramaticale ale substantivului, pe care elevii le-au învăţat în clasele I-V: felul, genul, numărul. În această etapă am urmărit ca întregul colectiv să fie de acord cu ideile afirmate şi apoi scrise. ▪ A doua etapă centrată pe întrebarea ,,Ce vreau să ştiu despre substantiv?’’ are în vedere realizarea unei liste de întrebări la care elevii vor să primească răspuns (ex. Ce fel de parte de vorbire este substantivul? Are substantivul alte categori gramaticale? etc.). Această etapă a fost interesantă deoarece utilizând această tehnică şi în cazul altor părţi de vorbire (ex. Verbul) elevii s-au întrebat dacă şi substantivul se încadrează în categoria părţilor de vorbire flexibile. Consider că această etapă are multiple avantaje deoarece scoate la suprafaţă frământările şi stârneşte interesul elevilor pentru noua lecţie. ▪ A treia etapă are în vedere rubrica Am învăţat. În urma exerciţiilor şi a întrebărilor la care s-au primit răspunsuri se completează această replică ce presupune o monitorizare şi o conştientizare a cunoştinţelor nou învăţate şi o comparare cu vechile cunoştinţe.

Bibliografie: ▪ Crăciun Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi lliceu, Ed.Emia, Deva, 2004; ▪ Cerghit Ioan, Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P, Bucureşti, 1983; ▪ Pamfil Alina, Limba şi literatura română. Sructuri didactice deschise. Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004; ▪ Stanciu Mihai, Didactica Modernă, Ed. Universităţii, Suceava,2003.

Prof. Alina-Magdalena Niga Şcoala cu clasele I-VIII ,,Teodor Ştefanelli’’