metoda abc

CONTABILITATE MANAGERIALĂ APROFUNDATĂ

Metoda costurilor bazate pe activităţi

(ABC-ACTIVITY BASED COSTING)

MASTERAND: KUTKUT AMJED ANUL II

UNIVERSITATEA ”ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULATATEA DE ,,ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ”

SPECIALIZARE ”CONTABILITATE, AUDIT FINANCIAR ÎN FIRMELE DE COMERŢ, TURISM ŞI SERVICII”

0

Rezumat

În această lucrare se vorbeşte despre metoda costurilor bazate pe activităţi (ABC). Schimbările survenite în mediul economic, modernizarea tehnologiei (automatizare şi robotizare), nevoia de informaţii pertinente în procesul decizional, atingerea obiectivelor de performanţă au condus la o regândire a calculaţiei costurilor în contextul unui nou management. Metoda ABC este rezultatul unor cercetări justificate prin: nevoia de a elimina risipa; identificarea relaţiilor cauză-efect între cheltuieli şi produse; alocarea raţională a cheltiuelilor asupra produselor şi nu de o manieră globală şi imprecisă; integrarea în calculul costului a diferenţelor de cheltiueli impuse de personalizarea produselor. Drept cauze ale apariţiei costurilor de proces pot fi considerate: modificarea poziţiei strategice a întreprinderii; modificări în cererea de informaţii pentru management; deficienţele sistemelor de calculaţie a costurilor existente. Etapele calculaţiei costurilor în metoda ABC sunt: identificarea activităţilor şi a costurilor aferente; stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate; construirea centrelor de regrupare; calculul costului complet; calculul costului de producţie al produselor fabricate; calculul costului complet al produselor vândute. Efectele calculaţiei costului de proces sunt: efectul de alocare, efectul de complexitate şi efectul de degresiune. Funcţia calculaţiei costurilor de proces în cadrul gestiunii costurilor comune indirecte are în vedere: formarea de indicatori privind productivitatea; comparaţii de tip admisibi: efectiv şi analize de eficienţă economică; managementul punctelor şi locurilor de intersecţie; formarea preţurilor de decontare; analiza lanţului de creare a valorii.

Pentru exemplificarea metodei ABC am ales Compania TRUST ORIZONT SRL, care are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de produse răcoritoare prin reţeaua de magazine proprii, franciză sau dealeri autorizaţi. De asemenea, am recurs la anumite date pentru a exemplifica rezolvarea acestei probleme şi am folosit aceste date pentru a evidenţia cazul a trei produse. În urma calculaţiei costului unitar pe produs, utilizând metoda ABC, toate cele trei produse ale Companiei TRUST ORIZONT SRL sunt profitabile.

Summary

In this paper it is talked about activity based costing (ABC). Changes in the economic, technological modernization (automation and robots), the need of relevant information in decision making, performance objectives have led to a rethinking of cost calculation in the context of a new management. ABC method is the result of research supported by: the need to eliminate waste, identifying cause-effect relationship between costs and products, rational allocation of goods and not in a comprehensive way and imprecise, the integration of differences in cost calculation required customization. As causes of the emergence of process costs may be considered: changing the strategic position of the company, changes in demand for information management, the deficiencies of existing costing systems. Calculation Cost in the ABC method steps are: identifying activities and costs, establish cost inducers for each activity, construction aggregate centers, full cost calculation, calculation of cost of production of manufactured products, calculating total cost of products sold. Effects of process cost calculation are: the effect of allocation, the effect of complexity, and the effect of degreasing. Process Cost Calculation function in the common indirect cost management is considering the formation of indicators on productivity; comparison admissibility type: effective and efficient economic analysis, management of crossing points and places; settlement price formation, creating chain analysis value.

To exemplify the ABC method, I chose TRUST ORIZONT Ltd Company, which is active in the production and marketing of soft drinks produced by the network of private stores, franchises or authorized dealers. I also appeal to some data to illustrate this problem and we used these data to highlight the case of three products. Following the product unit cost calculation using the ABC method, all three products of TRUST ORIZONT Company Ltd. are profitable.

Cuvinte cheie:

1. ABC

2. Costuri de proces

3. Cost de producţie

1

Metoda ABC(ACTIVITY BASED COSTING)

Originile calculaţiei costurilor de proces

Schimbările survenite în mediul economic, modernizarea tehnologiei (automatizare şi robotizare), nevoia de informaţii pertinente în procesul decizional, atingerea obiectivelor de performanţă au condus la o regândire a calculaţiei costurilor în contextul unui nou management. Managementul economic are nevoie de o mai bună cunoaştere a mecanismelor de formare a performanţei. Este evident că acest lucru nu se poate face din exterior, ci rezultă prin corelarea eforturilor personalului operaţional şi de conducere. Din această perspectivă, nivelurile de analiză care se impun sunt procesele şi activităţile.

Gestiunea pe activităţi se bazează pe:

- analiza activitiăţilor şi proceselor ce participă la livrarea produselor către clienţi;

- punerea în evidenţă a modului de formare a costurilor;

- analiza valorii adăugate produselor pe activităţi.

Metoda ABC este rezultatul unor cercetări justificate prin:

- nevoia de a elimina risipa;

- identificarea relaţiilor cauză-efect între cheltuieli şi produse;

- alocarea raţională a cheltuielilor asupra produselor şi nu de o manieră globală şi imprecisă;

- integrarea în calculul costului a diferenţelor de cheltuieli impuse de personalizarea produselor.

Problema fundamentală a calculaţiei costurilor o constituie costurile indirecte şi alocarea acestora pe obiecte de cost (produse, servicii). Metodele tradiţionale de calcul a costurilor rezolvă acest lucru prin utilizarea unei baze de absorbţie (ore-maşină, ore-manoperă, salarii directe), mai mult sau mai puţin aleatoare.

Metodele tradiţionale de calcul de cost utilizează modele de repartizare a cheltuielilor indirecte bazate pe o atribuire uniformă, pe o mediere grosieră în ceea ce priveşte consumul de resurse de către produs (sau obiectul de cost), în timp ce acest consum se realizează în mod diferit, de o manieră neuniformă:

- subevaluarea costului (undercosting) -; un produs consumă multe resurse, însă din calcule rezultă un cost redus;

- supraevaluarea costului (overcosting) -; un produs consumă puţine resurse, dar din calcule rezultă un cost ridicat;

- subvenţionare (subsidization) -; un cost calculat greşit pentru un produs înseamnă un cost greşit pentru un alt produs.

2

Pentru a evita aceste erori, întreprinderile caută să rafineze sistemul de cost. Prin această rafinare trebuie să asigure o apreciere mai bună a consumului neuniform de resurse. Creşterea concurenţei şi progresele din tehnologia informaţiei au accelerat aceste procese de rafinare. Metoda ABC reprezintă una din modalităţile de rafinare a sistemului de cost.

Cauzele apariţiei calculaţiei costurilor de proces

Drept cauze ale apariţiei costurilor de proces pot fi considerate:

1. Poziţiile strategice ale întreprinderilor s-au schimbat foarte mult în ultimii ani. Aceasta datorită schimbărilor în mediul întreprinderii, schimbări la care au contribuit esenţial dezvoltările în tehnologia calculatoarelor. Odată cu introducerea sistemelor CIM (Computer Integrate Manufacturing) au apărut modificări importante în toate domeniile şi sectoarele întreprinderii.

2. În cadrul deciziilor întreprinderii în prim plan se situează aspecte noi, cum ar fi:

- pregătirea şi asigurarea de informaţii despre costuri referitoare la o multitudine de obiecte a calculaţiei costurilor;

- reducerea mărimilor loturilor de fabricaţie;

- determinarea unui număr optim al variantelor produselor;

- determinarea costurilor pentru comenzi specifice;

- controlul eficienţei economice în sectoarele tot mai numeroase şi mai importante ale costurilor comune indirecte.

3. Sistemele tradiţionale de calculaţie a costurilor sunt orientate spre sectoarele efective de producţie. Costurile comune indirecte se repartizează asupra produselor prin intermediul unor mărimi de referinţă, care în actualele condiţii tehnologice, nu reprezintă o expresie a ocazionării (de exemplu salariile indirecte).

Trăsăturile calculaţiei costurilor de proces

Există mai multe definiţii ale metodei ABC, date de diferiţi autori sau de diferite cabinete de consultanţă După Horvart/Mayer, calculaţia costurilor de proces se defineşte astfel: ”Calculaţia costurilor de proces poate fi înţeleasa ca o nouă abordare a calculaţiei în vederea creşterii transparenţei costurilor în sectoarele de activităţi indirecte, a asigurării unui consum eficient al resurselor, evidenţierii utilizării capacităţii, îmbunătăţirii calculaţiei pe produs şi evitării, în acest fel a unor decizii strategice greşite”.

Din această definiţie rezultă clar sarcinile şi obiectivele calculaţiei costurilor de proces. Trăsătura de bază a acestei calculaţii constă în ideea de a nu mai repartiza costurile comune, indirecte de exploatare asupra produselor prin intermediul unor cote inexacte şi arbitrare, ci în concordanţă cu apelarea efectiva a produselor, obiecte ale calculaţiei la activităţile întreprinderii. După natura ei, calculaţia costurilor de proces este o calculaţie a costurilor totale, deoarece decontează asupra produselor nu numai costurile individuale directe, ci şi pe cele comune indirecte.

3

Acest concept al costurilor totale se bazeaza pe faptul că pe termen lung aproape toate costurile sunt variabile şi deci au relevanţă decizională.

Etapele calculaţiei costurilor în metoda ABC sunt:

Etapa 1. Identificarea activităţilor şi a costurilor aferente

Activitatea reprezintă un eveniment sau tranzacţie purtătoare de costuri şi care se comportă ca un factor tipic în formarea costurilor dintr-o întreprindere.

Activitatea mai poate fi definită ca o misiune specifica sau un ansamblu de sarcini de aceeaşi natură efectuate pentru a aduce un plus de valoare la fabricarea produsului.

Exemple de activităţi:

-întreţinere echipamente;

-comenzi de cumpărare;

-controlul calităţii;

-transport;

-recepţia materialelor;

-inventarierea.

Numărul de activităţi dintr-o întreprindere depinde de complexitatea operaţiilor. Cu cât operaţiile sunt mai complexe cu atât creşte numărul de activităţi purtătoare de costuri.

Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate

Inductorii de cost denumiţi şi “stimulatori de costuri” reprezintă mărimile de referinţă pentru repartizarea costurilor indirecte. Inductorii de cost reprezintă cauza variaţiei consumurilor de resurse şi serveşte ca instrument de măsura a volumului prestaţiilor furnizate.

Inductorii de cost trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-să fie uşor de identificat şi utilizat;

-să fie cauza variaţiei consumurilor de resurse;

-să nu influenteze comportamentele personalului;

-să fie usor accesibili.

Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare

Toate activităţile pentru care s-au identificat aceiaşi inductori de cost se regrupeaza într-un centru de regrupare. În acest fel se uşureaza calculul costului renunţând la un tratament individual al fiecărei activităţi. În acest moment se poate calcula costul unitar al inductorului cunoscînd:

4

-costul centrului de regrupare format din totalul costului activităţilor componente;

-volumul total al inductorului.

Cost unitar inductor = Cost centru regrupare X Volum total inductori.

Etapa 4. Calculul costului complet

În această etapă se calculează costul de producţie al diverselor componente ale produselor. Costul de producţie va cuprinde cheltuielile directe şi o doză din cheltuielile centrelor de regrupare (indirecte).

În general costul de producţie se calculează pe trei componente:

1) cost funcţie de volum de producţie care se referă la consumul de materii prime, manopera directă, ore funcţionare utilaje;

2) cost lot cauzat de organizarea producţiei care se referă la cost comenzi de fabricaţie, cost control calitate etc.;

3) cost piesă sau subansamble datorat existenţei ca atare şi care se referă la dosarul tehnic, proiectare, reproiectare, stocare de informaţii etc.

Etapa 5. Calculul costului de producţie al produselor fabricate

Această etapă reuneşte elementele:

-costul pieselor şi subansamblelor;

-costul altor materii prime;

-manopera directă;

-costul funcţionării utilajelor;

-costul activităţilor consumate de produsele fabricate.

Costul activităţii consumate se determină după relaţia:

Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizaţi

consumată la fabricarea unui produs

Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vândute

Acestă etapă presupune suplimentarea costului de producţie cu o parte din costul de administraţie şi desfacere, parte stabilită prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor activităţi.

Posibilităţile oferite de metoda ABC şi care nu se regăsesc la metodele tradiţionale ar fi:

-identificarea celor mai profitabili clienţi, produse, canale de distribuţie;5

-determinarea “contribuabililor reali” la performanţele financiare;

-previzionarea corectă a costurilor şi resurselor legate de volumul producţiei şi structura organizaţională;

-identificarea cauzelor performanţelor slabe;

-urmărirea activităţilor şi proceselor.

Prin metoda ABC întreprinderile îşi pot îmbunătăţi eficienţa şi reduce costurile fără să sacrifice valoarea pentru clienţi.

Efectele calculaţiei costurilor de proces

În principal, calculaţia costurilor de proces poate determina trei efecte care sunt considerate avantaje informaţionale strategice.

Efectul de alocare:

În cadrul calculaţiei costurilor de proces, costurile indirecte comune se repartizează pe produse în raport cu apelarea resurselor întreprinderii.

Costurile comune de desfacere nu sunt determinate de costurile de producţie ale produsului ci, de exemplu, de activitatea de publicitate şi promovare, deci de procese care sunt ocazionate în legatură cu acestea. Efectul de alocare constă în diferenţa dintre costurile comune indirecte, repartizate conform tradiţionalei calculaţii prin suplimentare şi cele repartizate conform ocazionării prin intermediul cotelor de costuri de proces.

Efectul de complexitate:

Efectul de complexitate exprimă în mod deosebit faptul că atât complexitatea, cât şi bogăţia de variante sunt factori determinanţi şi centrali ai costurilor comune indirecte. În cadrul produselor formate într-un număr mai mare de componente, este nevoie de mai multe activităţi care ocazionează costuri comune indirecte. Aceste produse vor fi încărcate şi cazul calculaţiei prin suplimentare însa aceasta poate duce la decizii greşite în politica de marketing şi de preţuri.

Efectul de degresiune:

Calculaţia prin suplimentare, în conformitate cu repartizarea proporţională a costurilor comune, decontează cote constante de costuri comune pe unitatea de produs. Costurile de proces pe unitatea de produs se diminuează însă odată cu creşterea cantităţii lor. De exemplu costurile comune de distribuţie se nasc independent de cantităţile comandate. Calculaţia costurilor de proces ca funcţie ajutătoare a managmentului costurilor comune indirecte.

Concluziile tuturor studiilor arată că metoda ABC are o bună notorietate, că întreprinderile preiau măcar parţial ideile sale, chiar dacă sunt puţine organizaţii care le aplică complet.

Funcţia calculaţiei costurilor de proces în cadrul gestiunii costurilor comune indirecte are în vedere:

6

• formarea de indicatori privind productivitatea;

• comparaţii de tip admisibil -; efectiv şi analize de eficienţă economică;

• managementul punctelor şi locurilor de intersecţie;

• formarea preţurilor de decontare;

• analiza lanţului de creare a valorii;

• integrarea în planificarea anuală curentă.

Metoda ABC consideră că toate activităţile sunt principale în determinarea costurilor produselor (activităţi de producţie, aprovizionare , desfacere, marketing, cercetare-dezvoltare, gestiunea calităţii, logistică internă, gestiunea producţiei, informatică şi service).

DESCRIEREA METODEI

Premisele de bază ale metodei ABC, de fapt logica din spatele acestei metode este următoarea :

- obiectele de cost consumă activităţi;

- activităţile consumă resurse;

- consumul de resurse este cel care generează costuri;

- întelegerea relaţiilor cauzale este baza unui management de succes.

Metoda ABC se concentrează asupra unui ciclu de producţie , pornind de la premisa că pentru producerea unui obiect de cost se execută anumite activităţi, activităţi care la rândul lor sunt consumatoare de resurse.

Metoda recunoaşte relaţia cauzală dintre activităţi şi apariţia costurilor.

Metoda ABC(Activity Based Costing)

Pentru exemplificarea metodei ABC am ales Compania TRUST ORIZONT SRL, care are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de produse răcoritoare prin reţeaua de magazine proprii, franciză sau dealeri autorizaţi. Compania este un lider global în industria produselor răcoritoare şi în martie 2009 le oferă clienţilor un larg portofoliu de produse de bază pe cele 3 branduri mari: Apă tonică, Suc freedom şi Apă la izvor. Pentru perioada de gestiune martie 2009 dispunem de următoarele informaţii:

1) Date privind structura departamentelor şi efectivul de personal aferent activităţilor:

Nr crt Departamente/Activitãţi Resurse Umane (Nr personal)

I Departament aprovizionare 20

1 Selectarea furnizorilor 2

7

2 Lansarea şi receptia comenzilor 10

3 Pregãtirea şi lansarea fabricaţiei 8

II Secţia de producţie 26

4 Fabricaţie 22

5 inspecţii optice şi electronice 4

III Departament desfacere 24

6 Depozitare 6

7 Facturare clienţi 2

8 Promovare distribuţie 2

9 Livrarea efectivã 14

IV Serviciul administrativ 23

10 Inventarierea 2

11 Administraţie generalã 15

12 Contabilitatea clienţilor 1

13 Contabilitatea furnizorilor 1

14 Servicii interne (pazã, psi, protecţia muncii etc.) 4

2) Date privind cheltuielile directe pe produse:

ElementeTotal întreprindere Apa tonica 2.5l Freedom 2.5L La izvor 2.5l

Cheltuieli cu materii prime 400000 180000 120000 100000

Salariile personalului 20000 10000 6000 4000

Total întreprindere 420000 190000 126000 104000

3. Cheltuieli indirecte pe departamente:

Diviziuni organizatorice Total cheltuieli pe diviziuni

Departament 250008

aprovizionare

Secţia de producţie 100000

Departament desfacere 30000

Serviciul administrativ 60000

Total întreprindere 215000

4)Date privind producţia obţinută şi volumul inductorilor aferenţi activităţilor conform tabelului următor:

Centru UM Total întreprindere Apa tonica Freedom La Izvor

Cantitate fabricatã şi vândutã buc 400000 180000 120000 100000

Preţ de vânzare unitar lei/buc 2.6 2.5 2.4

Ore fabricaţie ore 12180 5200 4500 2480

Lansare în fabricaţie loturi 350 140 110 110

Comenzi clienţi comenzi 65 30 20 15

Modele produs modele 3 1 1 1

Nr referinţe componente referinţe 360 140 120 100

5) Date privind inductorii reţinuţi pentru fiecare activitate:

Denumire activitãţi Simbol inductor

Denumire inductor

Selectarea furnizorilor NLL Nr loturi lansate

Lansarea şi recepţia comenzilor REF Referinţe componente

Pregãtirea şi lansarea fabricaţiei NLL Nr loturi lansate

Fabricaţie OF Ore fabricaţie

Inspecţii optice si electronice NLL Nr loturi lansate

Depozitare NLL Nr loturi lansate

Facturare clienţi CC Nr comenzi clienţi

Promovare distribuţie MOD Nr modele

Livrarea efectivã CC Nr comenzi clienţi

Inventarierea REF Referinţe componente

9

Administraţie generalã CA Cost adaugat

Contabilitatea clienţilor CC Nr comenzi clienţi

Contabilitatea furnizorilor REF Referinţe componente

Servicii interne (pazã, psi, protecþia muncii etc.) CA Cost adaugat

SE CERE: Calculul costului de producţie după metoda ABC.

Rezolvare

1. Identificarea activităţilor şi calculul resurselor consumate pe baza proratei efectivului de personal.

Datele se prezintă în tabelul următor.

Relaţia de calcul a resurselor consumate este de următoarea manieră:

Cheltuiala pe activitate = Cheltuiala pe departament * Prorata efectivului de personal

Prorata = Numar persoane activitate / Număr total persoane pe departament

Nr crt

Diviziuni organizatorice

Total cheltuieli divizie

Nr crt Activitãţi

Procent afectare

Cheltuieli pe activitãţi

IDepartament aprovizionare 25000

1 Selectarea furnizorilor 10.00% 2500

2Lansarea şi recepţia comenzilor 50.00% 12500

3Pregãtirea şi lansarea fabricaţiei 40.00% 10000

I Total DIVIZIE 100.00% 25000

IISecţia de producţie 100000

4 Fabricaţie 85.00% 85000

5inspecţii optice şi electronice 15.00% 15000

II Total DIVIZIE 100.00% 100000

III

Departament desfacere

30000 6 Depozitare 25.00% 7500

7 Facturare clienţi 8.33% 2499

8 Promovare distribuţie 8.33% 2499

9 Livrarea efectivã 58.34% 17502

10

III Total DIVIZIE 100.00% 30000

IVServiciul administrativ 60000

10 Inventarierea 8.70% 5220

11 Administraţie generalã 65.21% 39126

12 Contabilitatea clienţilor 4.35% 2610

13 Contabilitatea furnizorilor 4.35% 2610

14Servicii interne (pazã, psi, protecţia muncii etc.) 17.39% 10434

IV Total DIVIZIE 100.00% 60000

TOTAL CHELT. ÎNTREPRINDERE 215000 TOTAL CHELT. ÎNTREPRINDERE 215000

OBS. Resursele pe acitivităţi pot fi afectate şi pe baza altor criteri sau chei de repartizare

2.Constituirea centrelor de regrupare şi calcul costului unitar pentru inductorul comun:

Centre regrupate

Inductor de activitate

Activitãţi implicate

Cod inductor

Resurse consumate

Volumul induct.

Cost unitar inductor(lei)

C1Ore fabricaţie

Fabricatie OF 85000

Total 1 85000 12180 6.97

C2

Nr loturi lansate în fabricaţie

Selectarea furnizorilor NLL 2500

Pregãtirea şi lansarea fabricaţiei NLL 10000

Inspecţii optice şi electronice NLL 15000

Depozitare NLL 7500

Total 2 35000 350 100.00

C3 Nr comenzi clienţi

Facturare clienţi CC 2499

Livrarea efectivã CC 17502

Contabilitatea clienţilor

CC 2610

11

Total 3 22611 65 347.86

C4Modele fabricate

Promovare distribuţie MOD 2499

Total 4 2499 3 833.00

C5

Referinţe componente utilizate

Lansarea si recepţia comenzilor REF 12500

Inventarierea REF 5220

Contabilitatea furnizorilor REF 2610

Total 5 20330 380 102.96

C6 Cost adaugat

Administraţie generalã CA 39126

Servicii interne (pazã, psi, protecţia muncii etc.) CA 10434

Total 6 49560 185440 0.26

TOTAL GENERAL 215000

Cost adăugat = Cost manoperă directă + Cheltuieli totale de prelucrare – Cheltuieli centru de regrupare C6 = 20000 + 215000 - 49560 = 185440 lei

3. Pe baza informaţiilor privind volumul inductorilor consumaţi pe fiecare produs, se va întocmi fişa costului unitar.

Fişele costului unitar pentru produsele: Apa tonica,Freedom si apa la izvor sunt prezentate in tabelele următoare:

FIŞA COSTULUI UNITAR

Produs fabricat: FRUTIFRESH

Cantitate:200.000 buc.

Nr crt Elemente ale costului UM Cost unitar Suma

CHELTUIELI DIRECTE

12

1 Materii prime kg 0.80 180000

2 Manopera directă h 0.19 10000

I TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 190000

CHELTUIELI INDIRECTE

3 C1 OF 6.97 45333.33

4 C2 NLL 149.63 22444.44

5 C3 CC 330.14 13205.78

6 C4 MOD 1480.89 1480.89

7 C5 REF 1081.54 14060

8 C6 CA 0.26 25697.78

II TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE 122222.22

III TOTAL COST COMPLET 312222.22

IV COST UNITAR (LEI/BUC) 1.80


Produs fabricat: ADRIA



CHELTUIELI DIRECTE





3 C1 OF 5.48 34000

4 C2 NLL 112.22 16833.33

5 C3 CC 247.61 9904.33

13

6 C4 MOD 833.00 1110.67

7 C5 REF 811.15 10545

8 C6 CA 0.26 19273.33





Produs fabricat: IZVORUL MINUNILOR



CHELTUIELI DIRECTE





3 C1 OF 3.66 22666.67

4 C2 NLL 74.81 11222.22

5 C3 CC 165.07 6602.89

6 C4 MOD 740.44 740.44

7 C5 REF 540.77 7030

8 C6 CA 0.26 12848.87




Profit Apă tonică = Preţ de vânzare-Cost de producţie=2.6-1.8=0.82lei/buc

Profit Freedom= Preţ de vânzare-Cost de producţie=2.5-1.75=0.75lei/buc

14

Profit Apa la izvor = Preţ de vânzare-Cost de producţie=2.4-1.72=0.68lei/buc.

Aceasta analiză pe segmente strategice relevă faptul că este mai ieftină servirea clienţilor mari decât a clientilor mici. Segmnetarea strategică nu trebuie considerată ca fiind monopolul marilor întreprinderi, ea fiind foarte utilă întreprinderilor mici pentru diversificarea ofertei. În cazul nostru câteva din direcţiile în care se poate orienta activitatea comercială a întreprinderiisunt:- reaşezarea preţurilor prin diferenţierea acestora pe modele şi tipuri de clienţi;- stabilirea de oferte care combină modelul APA TONICĂ cu modelul SUC FREEDOM;- alcătuirea de loturi variabile ca număr, în funcţie de cerinţele clienţilor.

Avantajele recunoscute de întreprinderi ale acestei metode sunt: posibilităţi de reducere a costului, schimbarea deciziilor de marketing, măsurarea performanţei, modelare prin costuri, timp ce principalele probleme în aplicarea metodei ABC sunt legate de identificarea activităţilor şi a inductorilor de cost. Principala reticenţă pare a fi dată de prezentarea metodei ca un panaceu, căci oamenii de afaceri au învăţat că în gestiune nu există reţete, în plus metoda rămâne dificil de aplicat când unele întreprinderi au probleme cu descoperirea costurilor ascunse, când altele manifestă interes pentru indicatorii fizici, iar majoritatea utilizează doar indicatori pur financiari. Concluziile tuturor studiilor arată că metoda ABC are o bună notorietate, că întreprinderile preiau măcar parţial ideile sale, chiar dacă sunt puţine organizaţii care le aplică complet. Aportul important al metodei ABC constă în modul în care sunt tratate cheltuielile indirecte. Pe principiul stabilirii unei cauzalităţi între obiectul de cost şi resurse, produsele consumă activităţi care consumă resurse. Cheltuielile fixe (de structură) sunt cheltuieli, însă în acelaşi timp sunt şi resurse care sunt utilizate. Trebuie făcută vizibilă mobilizarea acestor resurse pentru a realiza cel mai bun uzaj. Această vizibilitate se asigură prin considerarea lor ca fiind variabile în raport cu inductorul de cost.

În urma calculaţiei costului unitar pe produs, utilizând metoda ABC, toate cele trei produse ale Companiei TRUST ORIZONT SRL sunt profitabile.

BIBLIOGRAFIE:

1. Ion Cucui, Vasile Horga, Mariana Radu - Control de gestiune, Editura Niculescu, Bucureşti, 2003;

2. Oprea Călin, Gheorghe Cârstea - Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, Editura Genicod, Bucureşti, 2002;

3. Klaus Ebbeken, Ladislau Possler, Mihai Ristea - Calculaţia şi managementul costurilor, Editura Teora, Bucureşti, 2001;

4. Paul Diaconu, Nadia Albu, Stere Mihai, Cătălin Albu, Flavius Guinea - Contabilitate managerială aprofundată, Editura Economică (Biblioteca de contabilitate), Bucureşti 2003;

5. www.bibliotecadigitala.ro

6. www.scribd.ro

15

metoda abc

Documents