METODA OBSERVAIEIReprezinta o metoda de baza, o modalitate de studiu, care sta la baza oricarui tip de experiment.Este cea mai veche metoda de cercetare din psihologie, utilizata att n studiile de tip cantitativ, ct si n cele de tip calitativ.BRAINSTERsi colab. (1995) definesc observatia ca fiind un act de urmarire si descriere sistematic 818c22i 259; a comportamentului si evenimentelor studiate ce au loc n mediul social natural.Primele cercetari centrate pe aceasta metoda au fost cele antropologice n scopul ntelegerii altor culturi.Etimologie: "observare" (latina): a privi, a fi atent la.n cadrul observatiei are loc constatarea si notarea fidela a fenomenelor, asa cum se desfasoara ele n realitate.n cadrul experimentului de laborator, observatia este subordonata scopurilor acestuia si va urmari obtinerea unor date suplimentare care sa ne ajute la explicarea modificarilor survenite n variabila dependenta.Scopurile observatieisunt:1)de a vedea prin ochii persoanelor observate evenimente, actiuni, norme si valori;2)de a descrie contactul si persoanele observate pentru a permite ntelegerea a ceea ce se ntmpla acolo;3)de a contextualiza, social si istoric, evenimentele observate, pentru a fi corect ntelese;4)de a integra, a vedea viata sociala ca un proces de evenimente interconectate;5)de a evita utilizarea prematura a teoriei si conceptelor nainte ca fenomenul respectiv sa fie cu adevarat nteles;6)de a oferi un design de cercetare flexibil care sa permita o investigare deschisa spre aspectele neasteptate si neprevazute.Caracteristica esentiala a observatiei estecaracterul sau de non-interventie.Observatorul urmeaza fluxul evenimentelor, dar nu intervine pentru a le modifica.Caracteristici:1)are un caracter flexibil;2)gradul de structurare poate varia de la un grad mare de structurare pna la o situatie libera de orice tenta de urmarire sistematica;3)observatia se poate focaliza pe aspecte si dimensiuni specifice, nguste sau poate avea un caracter general.n ceea ce privesteconstientizarea prezentei observatoruluide catre subiectul (subiectii) observatiei, putem ntlni mai multe modalitati:1)observator prezent si neimplicat (ex. asista la o clasa);2)observator prezent si implicat (ex. observatorul nlocuieste profesorul la clasa respectiva);3)observator ascuns si neimplicat (ex. oglinzi cu un singur sens - n anchete, la politie).n functie de explicatiile care sunt oferite participantilor, putem ntlni:explicarea completa a motivelor observatiei si a aspectelor urmarite, pna laexplicatii false sau omiterea oferirii de explicatii.Timpul observatiei poate varia de la o simpla observatiei la observatii multiple, n situatii asemanatoare sau diferite.Cu ct avem mai multe observatii, cu att precizia concluziilor formulate pe baza lor creste.nregistrarea aspectelor observate se poate realiza printr-o simpla luare de note sau prin utilizarea de mijloace audio - vizuale, care sa ne permita urmarirea repetata si independenta a celor nregistrate.n ceea ce priveste feed-back-ul, observatorul poate opta pentru oferirea unui feed-back complet participantilor cu privire la cele observate si constatarile facute sau poate ntrerupe complet orice contact cu cei observati.Tipuri de observatie:naturala;sistematica;autoobservatia.OBSERVAIA NATURALPresupune nregistrarea comportamentelor unor persoane sau grupuri de persoane n mediul lor de viata.Pentru aceasta, observatorul nu trebuie sa interfereze cu mediul observat si sa nu stinghereasca derularea comportamentelor supuse observatiei.Cele mai utilizate tehnici de observatie naturala sunt cele cu observator vizibil si ignorat, cu observator ascuns sau cele care folosesc diverse metode de nregistrare.O atentie deosebita trebuie acordata situatiei n care observatorul este ascuns si cercetatorul nu informeaza subiectii cu privire la studiul la care participa (pentru ca exista riscul de a fi ncalcate principiile de etica).Observatia naturala se utilizeaza foarte mult n studiile de psihologia educatiei, ct si n cele de psihologie sociala, cnd observatia se poate realiza n paralel cu alte activitati curente, cadrul didactic putnd sesiza calitatea prestatiilor elevilor, erorile ce apar n rezolvarea unor probleme sau situatii tipice de neatentie si indisciplina.Observatia ocazionala ne poate duce la concluzii gresite, motiv pentru care este indicat sa apelam la observatia sistematica, prin care se pot stabili exact sursele de eroare si se pot evita.Pentru cercetator este important, n primul rnd, sa descriem fenomenul observat si, n al doilea rnd, sa extragem datelecantitativesi sa analizam datelecantitativeextrase.Ponderea interpretarilor ramne, nsa, n cadrul observatiei analizei calitative.Observatia naturala impune o descriere acurata (cu acuratete) a faptelor si o interpretare obiectiva a lor, fara a porni de la ipoteze dinainte stabilite.Una din dificultatile observatiei naturale vizeaza gradul de implicare al observatorului n desfasurarea fenomenului studiat.Observatorul trebuie sa participe sau sa fie camuflat n timpul desfasurarii fenomenului luat n studiu.Pentru a decide care din situatii este mai potrivita, trebuie sa tinem cont att de criteriile etice, ct si de specificul grupului sau al situatiei care va fi supusa observatiei.Limite ale metodei observatiei naturale:nu poate fi utilizata n toate situatiile;este mai putin utilizata n studiul unor ipoteze bine definite, n conditii bine specificate.Observatia naturala necesita foarte mult timp, evenimentele sunt ntr-o permanenta schimbare si cercetatorul trebuie sa nregistreze toate datele, desi nu toate sunt la fel de importante, urmnd ca ulterior sa le adapteze demersului cercetarii.Observatia naturala este cel mai frecvent utilizata n investigarea unor aspecte sociale complexe, pentru a ntelege aspectul respectiv si pentru a dezvolta teorii pe baza acestor observatii.OBSERVAIA SISTEMATICS-a dezvoltat din nevoia de a controla anumite variabile din mediul natural.n observatia sistematica se pot crea situatii specifice n scopul studierii comportamentului urmarit.Ea trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:1)Debuteaza custabilirea unui scop precis(ce observam, situatiile n care se manifesta anumite caracteristici).- Grila de observatie ne ajuta sa nregistram ntr-o forma clara aspectul care ne intereseaza.- De exemplu, daca dorim sa observam aspecte ce tin de atentia unui elev, mai nti stabilim o lista de componente observabile ale acestui fenomen (comportamentul mare l mpartim n comportamente mici) si pe baza acestei grile vom recurge la simpla observare a faptelor (au loc sau nu), iar apoi la conceptualizare si interpretare.2)Fapteletrebuiescnotate ct mai exact, evitnd interpretarile de orice natura.3)Manifestarilepasagere si situationalenu fac obiectul unor observatii cu concluzii de valabilitate generala.- De exemplu, nu putem spune ca un copil are comportament agresiv daca o singura data a avut un comportament agresiv (o altercatie).n cadrul observatiei sistematice, cercetatorul poate fi interesat doar de cteva comportamente specifice. n acest caz, observatiile sunt cuantificabile, iar observatorii specifica frecvent ipotezele de start asupra comportamentelor ce vor fi urmarite.De exemplu, Bakeman si Browlne (1980) au facut un studiu asupra comportamentului social al copiilor n vrsta de 3 ani,nregistrnd copiintr-o situatie cu joc liber, cu ajutorul unei camere video. Fiecare copil a fost nregistrat timp de 100 minute, observatorii vizionnd nregistrarile si codnd comportamentul fiecarui copil la fiecare 15 minute.Au notat urmatoarele:neocupat: daca copilul nu face nimic specific sau priveste la ceilalti copii;joc solitar: copilul se joaca singur cu jucarii, dar nu este influentat sau interesat de jocurile celorlalti copii;mpreuna: copilul este cu ceilalti copii, se joaca alaturi de ei, dar nu este antrenat ntr-o activitate particulara;joc paralel: copilul se joaca alaturi de ceilalti copii, cu jucarii asemanatoare, dar nu interactioneaza;joc n grup: copilul se joaca cu alti copii, mpart jucariile sau participa n activitati de joc organizate ca parte a grupului de copii.Autorii au fost interesati, n special, de tipul secventei de joc sau de ordinea n care copiii au manifestat diferite comportamente.Concluzia la care ei au ajuns, a fost ca rareori copiii trec de la neocupat la joc paralel, n schimb trec frecvent de la joc paralel la joc n grup, ceea ce ne indica faptul ca jocul paralel este o stare de tranzitie, n care copilul decide daca va interactiona cu ceilalti n situatia de grup.Probleme metodologice n cadrul observatiei sistematice1)echipamentele: se pot utiliza de la simple nsemnari (creion, hrtie) pna la camere video si cronometre2)reactivitateapresupune posibilitatea ca prezenta observatorului sa influenteze comportamentul subiectilor.Reactivitatea subiectilor poate fi redusa:prin utilizarea de observator ascuns sau camuflat cu ajutorul unor ferestre cu vedere unidirectionala;prin nregistrari cu camere video ascunse sau microfoane ascunse;subiectii sa se acomodeze o perioada de timp naintea nceperii observatiei cu prezenta observatorului si a echipamentului de nregistrare.3)concordanta ntre observatori: gradul de acord ntre observatii simultane asupra aceluiasi comportament facute de catre observatori diferiti.- Pentru a utiliza o grila de observatie, gradul de acord (concordanta interevaluatori) trebuie sa fie de cel putin 70%.4)esantionarea: presupune alegerea comportamentelor ce vor fi observate (la un grup de elevi: 7 - 9 comportamente pe care sa le urmarim n acelasi interval si pe care le vom urmari la intervale de timp dinainte stabilite (o data la 10 minute, o data la 5 minute).Observatia nu poate fi considerata doar o lectura a faptelor; ea continua cu clasificari, conceptualizari si anticipari ale unor relatii.Ea are un caracter:constatativ side diagnoza.Datele obtinute din observatie se nregistreaza ct mai exact, fara interpretari, ntr-un tabel special - protocol sau grila de observatie.Uneori este nevoie ca observatia sa se repete de un anumit numar de ori, pentru a se ajunge la concluzii valabile.Observatorul trebuie sa fie instruit pentru a reduce subiectivitatea:sa aiba un plan dinainte stabilit;sa se previna aparitia unor fenomene perturbatoare;nregistrarile sa se desfasoare firesc.Grila de observatie este instrumentul utilizat n cadrul activitatii de observare propriu-zisa si se realizeaza pe baza unei documentari sau a unei anchete prealabile.Ea cuprinde o lista de rubrici drept cadru de clasificare pentru datele brute. Pentru a se putea opera simultan cu toate rubricile de clasificare nu trebuie sa cuprinda dect cel mult 8-10 categorii.Categoriile grilei de observatie trebuie sa acopere aspectele principale ale fenomenului studiat si sa fie disjuncte.AUTOOBSERVAIADesi negata foarte mult timp, si-a reintrat n drepturi odata cu afirmarea paradigmei calitative de investigare. Ea s-a impus, n special, n studierea sinelui, considerndu-se ca dubla postura de obiect si subiect a unei investigatii favorizeaza o ntelegere mai aprofundata a lumii cercetate.Cele mai utilizate tehnici:jurnalele;fisele de monitorizare;autoraportul.STADIILE OBSERVAIEIObservatia trebuie sa se ghideze dupa raspunsurile la cteva ntrebari care directioneaza cercetarea.1)De ce se initiaza observatia?Care sunt ntrebarile la care cercetarea trebuie sa raspunda?ntrebarile pot fi formulate n termen de ipoteze sau ca simple afirmatii:- ipoteze: "Pacientii cu anxietate redusa interactioneaza mai bine cu personalul medical comparativ cu cei cu anxietate crescuta";- afirmatii: "Urmarim modalitatile de interactiune ntre pacienti si personalul medical".Formularea ntrebarilor cercetarii trebuie sa porneasca de la asimilarea literaturii de specialitate relevante (cercetari facute n ultimii 10 ani).2)Cine va fi observat?Cine vor fi subiectii? n ce tip de activitate vor fi ei urmariti?Ce caracteristici socio - demografice trebuie sa ndeplineasca?"Pacienti, femei si barbati, cu afectiuni cardio-vasculare, cu educatie medie si primara".De ce s-a optat pentru acel grup de persoane?3)Unde va fi realizata observatia?"n clinici, servicii ambulatorii, loc public".Cercetatorul poate sa opteze pentru un loc anume, unde considera ca probabilitatea de aparitie a acelui comportament este mai mare.4)Pe ce perioada de timp se va ntinde observatia?Observatia se realizeaza:Continuu;repetitiv -depinde de mijloacele tehnice avute la dispozitie;Ex. jocul la copii:camere video: o nregistrare mai lunga, alegnd apoi perioadele potrivite;vizual, din timp n timp, la intervale dinainte stabilite.5)Care sunt aspectele comportamentului verbal si non-verbal care vor fi observate si cum se va face nregistrarea datelor obtinute?Vom studia comportamentele-tinta (care ne intereseaza) sl le vom defini.Acuratetea cu care facem aceste definitii este foarte importanta n procesul de observatie.Elaborarea unei grile de observatie asigura un caracter sistematic acestui proces, grila cuprinznd unitati de comportamente ce vor fi observate: durata, intensitatea, frecventa si latenta comportamentelor.Notarea detaliata a procesului observateste un element esential al metodei.Ce vom nota:Dupa Bannister:1)descrierea contextului n care are loc observatia, notnd aici detalii de ambianta fizica, data, momentul zilei;2)descrierea participantilor - cu toate particularitatile de vrsta, sex, etnie, religie, educatie, statut socio-profesional;3)detalii despre observator - cine este, sex, vrsta, daca are vreo legatura cu subiectii observatiei;4)descrierea actiunilor participantilor: comportamente verbale si non-verbale, incidente intervenite;5)interpretarea situatiilor, gasirea de semnificatii comportamentelor urmarite, semnificatii care pot deriva din comportamentul participantilor, din experienta observatorului sau din proiectia experientei observatorului;6)oferirea de interpretari alternative, discutarea interpretarilor cu o alta persoana familiara cu tema cercetata;7)analiza reflexiva vizeaza explorarea reactiv-emotionala a observatorului si analiza problemelor etice pe care a trebuit sa le depaseasca.Analiza datelor observatieipoate urma unul sau mai multe din urmatoarele criterii:1)Criteriul cronologic;2)Evenimentele - cheie- cnd sunt prezentate si interpretate evenimentele majore fara a se tine cont de ordinea n care au avut loc;3)Contextul- fiecare loc n care a avut loc observatia, constituind un studiu de caz de care se va tine cont n analiza;4)Persoanele- indivizii sau grupurile de persoane devin unitate de analiza;5)Procesele- datele observatiei sunt organizate astfel nct sa descrie procese relevante pentru cercetare. Ex: luarea de decizii, comunicarea, rezolvarea de probleme;6)Problema - cheie, cnd rezultatele observatiei au rolul de a face lumina cu privire la anumite aspecte. Ex: cum se adapteaza elevii la noul sistem curricular.AVANTAJELE OBSERVAIEIeste o metoda mai putin intruziva;are caracter flexibil, permitnd o noua perspectiva asupra unor fenomene studiate anterior;furnizeaza date bogate ntr-o perioada scurta de timp;are o mare validitate ecologica (datele sunt luate din viata reala, nu sunt schimbate cu nimic);observatorul nu lucreaza cu categorii teoretice prestabilite si el este acela care construieste teoriile ce vor genera, lega, diferitele categorii relationale;observatia permite accesul la fenomene care sunt si mai putin evidente prin alte tehnici si poate fi replicata (repetata).LIMITEdificultatea de a controla toate variabilele implicate n fenomenul investigat (exista variabile perturbatoare);daca prima veriga a procesului de cercetare (De ce se realizeaza observatia?) nu este bine formulata ea poate duce la urmarirea unor aspecte irelevante sau chiar gresite;categoria de subiecti poate fi incorect aleasa;este o metoda costisitoare financiar, din punct de vedere al timpului si personalului calificat necesar;calitatea rezultatelor obtinute prin metoda observatiei depinde de experienta si abilitatea observatorului.n general, aceasta metoda se utilizeaza alaturi de alte metode n cercetarea psihologica.INSTRUMENTE DE OBSERVAIEGRILA DE OBSERVAIEObservatia sistematica pune n actiune grila de observatie.Grila de observatieeste:o lista de rubrici care ofera cadru de clasificare a datelor brute;mijlocul cel mai sigur care faciliteaza recoltarea si compararea datelor de observatie.Ea nu trebuie sa cuprinda mai mult de 12 categorii.Categoriile pe care le vom folosi:trebuie sa fie disjuncte;trebuie sa epuizeze principalele aspecte ale fenomenului care urmeaza sa se studieze;se stabilesc pe baza unui material empiric, strns n faze preliminare si condensat n concepte.Avantajul grilei de observatie este ca ofera acelasi cadru de referinta unor observatii diferite.Exemplu:Identificam tipul de temperament al unei persoane:gasim n viata situatii relevante - situatii de asteptare, conflictuale - situatii test;aceste situatii evidentiaza particularitatile persoanei, pe care le putem clasifica mai usor;ele cuprind indici de temperament pe care i putem sintetiza, i putem condensa ntr-o grila de observatie a comportamentului.Grila de observatie a comportamentului este un tabel cu 2 intrari:coloana 1: faptele de conduita pe care le condensam (comportamentul)linia 1: atitudinile, trasaturile dezvaluite de acest comportament. Marcam cu "x" semnificatiile posibile pentru fiecare fapta de conduita n una sau mai multe coloane de atitudini, iar cu "xx" gradul maxim de plauzibilitate.Faptele de conduitaTemperament

ColericSangvinicFlegmaticMelancolic

- se decide greu pentru actiune, are gesturi sovaitoarexxx

- si pierde rabdarea asteptnd sa-i vina rndul, se agitaxxx

- este emotionat nainte de probexxx

- executa activitatea n ritm lent, dar cu destula acuratetexxx

- reactii verbale abundente, se ndeamna pe sine (haide, nu te lasa!)xxx

- reactii motorii abundente, devine nervos cnd greseste, apar violente verbale, plusul de energie se descarca pe fiecare actxx

- abandoneaza cnd esecurile se acumuleazaxxx

COEFICIENTUL DE CONCORDAN K (COHEN)Coeficientul de concordanta interevaluatori a fost propus de Cohen pentru a verifica fidelitatea evaluarii unor comportamente prin grile de observatie. Se utilizeaza n situatia n care grila de observatie folosita are la baza o scala nominala. n cazul n care grila de observatie are la baza o scala de masurare ordinala sau hiperordinala, fidelitatea ei se verifica prin coeficientul de concordanta a rangurilor (Kendall) sau prin coeficientul de corelatie parametric (Pearson).Exemplu(apud I. Radu):Belsky & Rovine (1988), au investigat relatia dintre timpul petrecut de copil n cresa si modul de dezvoltare a atasamentului copil - parinte. Ei au folosit n acest sens o grila de observatie a comportamentului matern (securizant - n sensul ntaririi atasamentului, sau insecurizant). Doi observatori au verificat grila, observnd independent, ntr-un mod sistematic (la intervale de 10 minute) o pereche mama - copil. S-au realizat, n total, 20 de observatii, rezultatele obtinute fiind notate mai jos sub forma celor doua grile de observatie.Nr. obs.SecurizantInsecurizantNr. obs.SecurizantInsecurizant

1I1I

2I2I

3I3I

4I4I

5I5I

6I6I

7I7I

8I8I

9I9I

10I10I

11I11I

12I12I

13I13I

14I14I

15I15I

16I16I

17I17I

18I18I

19I19I

20I20I

Fiecare observatie s-a realizat simultan de catre cei doi observatori, pentru aceeasi pereche mama - copil. Rolul observatorilor a constat n a atribui, pe baza definitiilor grilei, categoria "securizant" sau "insecurizant" pentru comportamentul mamei. Se poate remarca faptul ca observatorii nu pot atribui dect o singura categorie unei perechi mama - copil la un moment dat (cele doua categorii sunt disjuncte). Se trece la calculul coeficientului K, utiliznd formula:

unde: P0reprezinta proportia concordantelor observate dintre categoriile celor doi observatori (din numarul total de observatii) si Peproportia concordantelor care ar putea aparea ntmplator n cazul rezultatelor date. Pentru a ntelege Pesa ne imaginam ca cei doi observatori ar obtine aceleasi date, dar nu ar folosi grila de observatie, ci ar decide la ntmplare (fara sa observe comportamentul mamei).?Pentru calculul valorile P0si Pese condenseaza frecventa concordantelor si discordantelor dintre cei doi observatori n matricea de mai jos, numita matrice de concordante. Prin definitie, observatiile se considera concordante atunci cnd cei doi observatori atribuie aceeasi cateogorie unei perechi mama - copil (adica securizant - securizant sau insecurizant - insecurizant), si discordante atunci cnd observatorii atribuie categorii diferite (securizant - insecurizant sau insecurizant - securizant).Observatorul 1

securizantinsecurizant

Observatorul 2securizant160

insecurizant13

Valoarea P0va fi data de raportul dintre numarul total de concordante (securizant si insecurizant) si numarul total de observatii realizate:

Indicele P se calculeaza prin determinarea probabilitatii de concordanta ntmplatoare a alegerilor celor doi observatori. De exemplu, aici, observatorul 1 a ales de 17 ori optiunea "securizant" din 20 de observatii. Deci probabilitatea ca aceasta optiune sa fie data de observatorul 1 este de 17/20. Observatorul 2 a ales optiunea "securizant" de 16 ori; probabilitatea ca el sa dea aceasta optiune este 16/20.Ca urmare, probabilitatea pentru ca optiunea "securizant" sa coincida din ntmplare este:

Similar se calculeaza probabilitatea de coincidenta pentru optiunea "insecurizant":

Valoarea Pese obtine nsumnd cele doua probabilitati:

Valoarea coeficientului K este deci:

Interpretarea coeficientului K este similara unui coeficient de corelatie (cu valori ntre -1 si+1). Este evident ca din punct de vedere practic vom fi interesati doar de valorile pozitive ale lui K (cele negative) indicnd o concordanta inferioara celei ntmplatoare.Calculul semnificatiei valorilor K fiind laborios, Cohen propune valoarea - prag de 0,7 pentru coeficienti semnificativi. Deci orice valoare K egala sau mai mare dect 0,7 este semnificativa. n cazul nostru, valoarea calculata este 0,83, mai mare deci dect valoarea prag. Spunem, n acest caz, ca avem o grila de observatie cu o buna fidelitate.