Metoda chestionarului

Scopul chestionarului pentru cadrele didactice a fost investigarea aspectelor

specifice evaluării educaţionale, respectiv care sunt factorii facilitatori şi barierele în

procesul de evaluare, pentru îmbunatăţirea realaţiei cadrul didactic - elev.

În acest scop s-a utilizat un chestinar cu 10 itemi, demersul investigativ fiind

urmat de o dublă metodologie: calitativă şi cantitativă.

Administrarea chestionarului a vizat investigarea percepţiei respondenţilor asupra

metodelor alternative de evaluare utilizate la clasa de elevi cu scopul de a identifica acele

abilităţi care fac diferenţa, din punctul de vedere al elevilor, dar şi al cadrelor didactice.

Rezultatele chestionarului, respectiv răspunsurile cantitative au fost coroborate cu

cele calitative.

Scopul final al chestionarului pentru cadrele didactice a fost obţinerea de date

validate ştiinţific pentru a elabora un o concluzie, care să aibă relevanţă pentru

eficientizarea metodelor alternative de evaluare .

Obiectivele generale urmărite în aplicarea chestionarului pentru cadrele didactice

au fost următoarele :

- percepţiei cadrelor didactice asupra metodelor alternative de evaluare şi a nivelului

actual de dezvoltare al abilităţilor proprii de comunicare necesare activităţii didactice.

- atitudinea cadrelor didactice faţă de evaluarea performanţelor şcolare ale elevilor ;

- legătura dintre sistemul de cerinţe şi cel de evaluare;

- opinia cadrelor didactice referitoare la informarea elevilor cu privire la modalităţile,

instrumentele şi criteriile de evaluare a rezultatelor lor şcolare ;

- metodele de evaluare utilizate cel mai frecvent ;

- relaţia dintre metodele de evaluare clasice şi cele moderne / alternative ;

- virtuţile metodelor alternative de evaluare educaţională şi relevanţa lor pentru disciplina

predată ;

- caracteristicile de natura socio-psiho-pedagogica a metodelor alternative de evaluare

educaţională ;

- sugestii şi propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii evaluării educaţionale în ciclul

primar .

Metoda observaţiei

Observaţia a constat în urmărirea atentă şi sistematică a diferitelor manifestări ale

comportamentului elevilior, în scopul sesizării unor aspecte esenţiale în contextul

evaluării .

Obiectul observării l-a constituit activitatea elevilor, comportamentul lor,

produsele unor activităţi realizate în conformitate cu cerinţele programelor şcolare sau

combinaţie a lor .

Rezultatele observării au fost comparate cu rezultatele la învăţătură, în urma unor

analize calitative şi cantitative (matematice şi statistice).

Observarea a fost folosită, mai ales, pentru sesizarea cât mai exactă a metodelor

care determină o comunicare mai bună şi oscilaţiile în comunicare, dar şi pentru a evita

erorile de apreciere prin atribuirea unor calificative (fie prea mari, fie prea mici) sub

impresia momentului, a unor evaluări conjuncturale.

Prin observaţia comportamentului şi activităţii elevilor, s-a evitat, atât

supraestimarea unor elevi că urmare a impresiei bune create despre ei, cât şi subestimarea

celor despre care există o impresie proastă.

Observarea activităţilor şi a comportamentului elevilor în timpul activităţii

didactice ne-au furnizat o serie de informaţii, diverse şi complete, greu de obţinut astfel

prin intermediul metodelor de evaluare tradiţională.

Metoda convorbirii

Pe baza acestei metode am realizat convorbiri cu părinţii şi elevii pentru a afla

care este poziţia lor faţă de metodele de evaluare alternativă utilizate la clasă .

Convorbirea a avut loc într-o atmosferă de încredere şi într-o ambianţă naturală,

obişnuită, abordând diferite probleme aflate în cauză, rezultatele fiind notate în caietul de

observaţii .

Prin convorbire s-a incercat câştigarea încrederii elevilor, menţinerea permanentă

a interesului în timpul convorbirii, preocupare pentru stabilirea sincerităţii răspunsurilor.

În timpul convorbirii s-au observat atitudinile şi expresiile elevilor şi parinţilor

referitor la utilizarea metodelor alternative de evaluare, menţinăndu-se un climat destins,

de încredere reciprocă pentru a evita instalarea emotivităţii

Metoda analizei produselor activităţii elevilor

A reprezentat metoda prin care s-a urmărit, în mod sistematic şi continuu,

acumularea categoriilor de date privind interesele, aptitudinile, cunoştinţele,

niveluldezvoltării creativităţii elevilor .

Au fost urmărite şi stimularea dezvoltării unor capacităţi intelectuale, a

curiozităţii elevilor pentru tema aleasă ori pentru tratarea interdisciplinară a activităţilor

de învăţare, a interrelaţionării elevilor în scopul realizării unui produs.

Compunerile, desenele, creaţiile literare, obiectele realizate, modul de rezolvare a

unor probleme, ne-au furnizat informaţii despre însuşirile psihice ale elevului, constituind

reale surse de cunoaştere ştiinţifică al acestuia.

Produsele de ordin literar-artistic au fost relevante mai ales pentru componentele

motivaţional-afective şi morale ale personalităţii, în timp ce produsele de ordin ştiinţific

şi tehnic au fost relevante pentru componentele de ordin cognitiv-instrumental .

Analiza activităţii elevilor şi a realizărilor obţinute prin această activitate a condus

spre obţinerea a două categorii de informaţii: la constatarea nivelului normal de activitate

sau a priceperilor respectiv a competenţelor expectate pentru un anumit nivel de

dezvoltare.

S-au analizat forme multiple ale produselor activităţii elevilor: lucrări aplicative,

compuneri, fişe de lucru, proiecte de grup.

Datele aferente acestui obiectiv au fost acumulate în etapa constatativă a

cercetării, prin aplicarea testelor de evaluare cadrelor didactice.

Chestionarul 1 cuprinde, în forma finală 10 întrebări cu răspunsuri tip grila sau

detaliat, iar în preambulul chestionarului s-a arătat scopul cercetării şi faptul că

răspunsurile la chestionar sunt strict confidenţiale. (Prezentarea chestionarului este

realizată în ANEXA 1).

Durata medie de completare a unui chestionar a fost de 10 minute.

Chestionarul a urmărit să reliefeze rolul metodelor alternative de evaluare,

referitoare la experienţa în utilizarea lor în cadrul invăţămâtului primar, problemele

întâmpinate în cadrul procesului educaţional.

Lotul investigat are doar o valoare indicativă, nu şi reprezentativă, căreia nu i se

poate prezenta marja de eroare, oferind doar o imagine a facilităţilor pe care le oferă

metodele alternative de evaluare .

La întrebarea nr.1, 10 cadre didactice consideră că, evaluarea continuă are efecte

în ameliorarea procesului de învăţamânt, 4 cadre didactice, evaluarea iniţială, 2 cadre

didactice, evaluarea sumativă .

Tabelul 5.1. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.1

Fig.5.1. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrbarea

nr.1

Evaluare Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Iniţială 2 10%

Sumativă 4 20%

Continuă 10 70%

La întrebarea nr.2, 12 cadre didactice au răspuns probele orale,3 cadre didactice,

probele scrise, 1 cadru didactic, probele practice.

Tabelul 5.2. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.2

Fig.5.2. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrebarea nr.1

La întrebarea nr.3, 14 cadre didactice au raspuns foarte mare, 2 cadre didactice, au

raspuns mare.

Tabelul 5.3. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.3

Metode

Clasice

Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Probe orale 12 80 %

Probe scrise 3 19%

Probe practice 1 1%

Metode

alternative de

evaluare

Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Foarte mare 14 90 %

Mare 2 10%

Fig.5.3. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrbarea nr.3

La întrebarea nr.4, 12 cadre didactice au răspuns observaţia, 3 cadre didactice

convorbirea, 1 cadru didactic, analiza produselor activităţii.

Tabelul 5.4. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.4

Metode

Alternative

Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Observaţia 12 80 %

Convorbirea 3 19%

Analiza produselor activităţii 1 1%

Fig.5.4. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrebarea nr.4 La întrebarea nr.5, 12 cadre didactice au menţionat multe avantaje, 4 cadre

didactice puţine avantaje.

Tabelul 5.5. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.5

Fig.5.5. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrebarea nr.5

La întrebarea nr.6, 12 cadre didactice au menţionat multe avantaje, 4 cadre

didactice puţine avantaje.

Tabelul 5.6. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.6

Avantaje Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Multe 12 75 %

Puţine 4 25 %

Dezavantaje Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Multe 4 75 %

Puţine 12 25 %

Fig.5.6. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrebarea nr.6

La întrebarea nr.7, 14 cadre didactice nu au menţionat dificultăţi, 2 cadre

didactice au menţionat dificultăţi .

Tabelul 5.7. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.4

Fig.5.7. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrebarea nr.7

Dificultăţi Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Da 2 10 %

Nu 14 90 %

La întrebarea nr.8, 14 cadre didactice au menţionat valenţe pozitive, 2 cadre

didactice au menţionat valenţe negative.

Tabelul 5.8. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.8

Fig.5.8. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrebarea nr.8

La întrebarea nr.9, 12 cadre didactice au menţionat impact ridicat, 4 cadre

didactice impact mediu.

Tabelul 5.9. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.9

Problematica aprofundare Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Valenţe pozitive 14 90 %

Valenţe negative 2 10 %

Impact metode evaluare Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Impact ridicat 12 75%

Impact mediu 4 25%

Fig.5.9. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrebarea

nr.9

La întrebarea nr.10, 14 cadre didactice au menţionat valenţe pozitive, 2 cadre

didactice au menţionat valenţe negative.

Tabelul 5.10. Analiza comparativă a răspunsurilor la întrebarea nr.8

Fig.5.8. Diagrama rezultatelor pe baza raportului procentual la întrebarea nr.10

Sugestii Frecvenţe

absolute

Frecvenţe

procentuale

Valenţe pozitive 14 90 %

Valenţe negative 2 10 %

Preocuparea şi interesul cadrelor didactice se focalizează, preponderent, pe

identificarea şi utilizarea celor mai adecvate modalităţi, strategii, metode şi tehnici de

evaluare a performanţelor şcolare ale elevilor.

În practica lor şcolară, cadrele didactice încearcă să găsească acele metode de

evaluare ale căror valenţe pozitive să determine obiectivitatea evaluării, măsurarea şi

aprecierea cât mai exactă a performanţelor şcolare ale elevilor, conştiente fiind că de

calitatea evaluării depind motivaţia elevilor pentru învăţare, realizarea învăţării şi

sentimentul acestora că sunt valorizaţi cum se cuvine.

Astfel se explică încercările tot mai frecvente ale cadrelor didactice de a-şi însuşi

cât mai multe metode de evaluare alternativă, de a se abilita în utilizarea lor efectivă,

pentru ca în urma constatării virtuţilor acestora să-şi îmbunătăţească prestaţia lor

didactică.

Metodele alternative de evaluare, complementare celor clasice, tradiţionale au fost

şi rămân încă o provocare pentru cadrele didactice, în ciuda încercărilor lor, din ce în ce

mai frecvente, constatate în ultima perioadă.

Treptat, multe cadre didactice ajung la concluzia că este benefic, pentru elevii lor

şi pentru ele însele, să diversifice modalităţile şi metodele de evaluare educaţională, astfel

această activitate devenind mai acceptată de către elevi, elevi care, oricum, manifestă

reţineri şi au unele temeri referitoare la evaluarea performanţelor lor şcolare, de multe ori

considerând că nu sunt evaluaţi (suficient de) obiectiv, realist şi corect.

Cadrele didactice din învăţământul primar manifestă disponibilitate pentru

utilizarea metodelor alternative de evaluare alternative, convinse fiind că astfel,

obiectivitatea evaluării performanţelor şcolare ale elevilor creşte, elevii consideră că în

această manieră sunt evaluaţi mai corect, mai realist, iar controversele referitoare la

distorsiunile şi erorile evaluării, scad.

Se poate constata faptul că reticenţa cadrelor didactice de a folosi metode

alternative de evaluare scade pe măsură ce ele înţeleg utilitatea şi necesitatea acestora şi

se abilitează să le utilizeze în practica şcolară.

Schimbările de atitudine, mentalitate şi practică sunt determinate de cunoaşterea,

de către cadrele didactice, a valorii acestor metode şi de practicarea lor, efectivă, la clasă,

în evaluarea performanţelor şcolare ale elevilor.

Percepţia elevilor referitoare la evaluare rezultatelor lor şcolare determină cadrele

didactice să-şi adapteze modalităţile, strategiile şi metodele de evaluare la specificul

disciplinei de învăţământ şi la aşteptările elevilor.

Elevii dovedesc de cele mai multe ori că au o percepţie destul de realistă şi o

atitudine favorabilă faţă de metodele alternative de evaluare, exprimându-şi preferinţe

pentru utilizarea lor, în mai mare măsură, decât cadrele didactice.

Evaluarea performanţelor elevilor, prin intermediul metodelor alternative, folosite

în completare cu cele clasice, este mai pregnant focalizată pe evaluarea competenţelor

elevilor care, potrivit paradigmei constructiviste, sunt cele care trebuie evaluate, cu

precădere, în practica scolară.

Competenţele includ în structura lor cunoştinţe (a şti ceva), dar se focalizează pe

aspectele de ordin procedural (a şti cum) fapt care apropie evaluarea educaţională de ceea

ce solicită piaa muncii.

Legitimitatea metodelor alternative de evaluare educaţională este dată, pe de o

parte, de valenţele lor pozitive, iar, pe de altă parte, de încercările tot mai frecvente ale

cadrelor didactice de a face evaluarea mai puţin stresantă pentru elevi şi de a contribui

astfel la sporirea confortului psihologic al acestora.

Metodele alternative de evaluare sunt legitime atunci când:

- accentul este pus pe aspectele de ordin formativ ale învăţării / evaluării formative;

- cadrele didactice sunt preocupate să evalueze procesul realizării învăţării şi nu doar

produsul, rezultatele acesteia;

- utilizarea metodelor clasice / tradiţionale conduce la anumite stereotipii şi proceduri

rutiniere, mai puţin motivante pentru elevi;

- măsoară şi apreciază progresul psihoindividual în dezvoltarea personalităţii elevilor şi

nu doar capacitatea lor cognitivă, de a reproduce cunoştinţe însuşite prin intermediul

memoriei;

- urmăresc să dezvolte la elevi gândirea critică, abilităţile metacognitive, creativitatea,

capacitatea de a formula şi de a rezolva adecvat, în mod profesionist, probleme generale

şi probleme specifice unui domeniu de activitate;

- performanţele şcolare ale elevilor sunt corelate cu nivelul competenţelor deţinute de

aceştia.