PROIECTAREA PROIECTAREA CHESTIONARULUICHESTIONARULUI

Chestionarul reprezintă, foarte adesea, Chestionarul reprezintă, foarte adesea, unul dintre cele mai importante elemente unul dintre cele mai importante elemente de care depinde reuşita unei cercetări de de care depinde reuşita unei cercetări de marketing. Pe bunä dreptate, C.A. Moser marketing. Pe bunä dreptate, C.A. Moser afirmă că ,, afirmă că ,, o anchetă nu poate fi o anchetă nu poate fi mai bunä dect chestioliarul săumai bunä dect chestioliarul său”” Deşi în prilvinta metodologiei de Deşi în prilvinta metodologiei de elaborare a chestionarului s-au înregistrat elaborare a chestionarului s-au înregistrat progrese deosebite, acest domeniu se progrese deosebite, acest domeniu se consideră că reprezintă încă mai mult o consideră că reprezintă încă mai mult o artă decât o ştiinţă.artă decât o ştiinţă.

În esenţă, În esenţă, chestionarul este un set chestionarul este un set formalizat de întrebări, proiectat pentru formalizat de întrebări, proiectat pentru a genera datele necesare înfăptuirii a genera datele necesare înfăptuirii obiectivelor unei cercetări de marketing.obiectivelor unei cercetări de marketing.Chestionarul este adesea o modalitate puţin Chestionarul este adesea o modalitate puţin costisitoare de a culege informaţii de la un costisitoare de a culege informaţii de la un număr mare de respondenţi.număr mare de respondenţi.Chestionarul nu trebuie însä văzut în mod Chestionarul nu trebuie însä văzut în mod izolat, ca un scop in sine, ci ca un vehicul prin izolat, ca un scop in sine, ci ca un vehicul prin care se realizează intervievarea, se care se realizează intervievarea, se înregistrează răspunsurile, ca un instrument înregistrează răspunsurile, ca un instrument aproape nelipsit pentru culegerea şi aproape nelipsit pentru culegerea şi structurarea datelor într-un sondaj.structurarea datelor într-un sondaj.

Procesul de proiectare a chestionaruluiProcesul de proiectare a chestionarului

În proiectarea unui chestionar În proiectarea unui chestionar trebuie avute în vedere, între altele, trebuie avute în vedere, între altele, două criterii fundamentale:două criterii fundamentale: măsura în care acesta asigurä măsura în care acesta asigurä informaţia necesară informaţia necesară managementului penmanagementului penttru luarea ru luarea deciziilor;deciziilor;mãsura în care este adaptat mãsura în care este adaptat caracteristicilor respondenţilor.caracteristicilor respondenţilor.

Legat de Legat de primul criteriuprimul criteriu, se cunoaşte cä rolul , se cunoaşte cä rolul fundamental al unui chestionar utilizat într-o cercetare fundamental al unui chestionar utilizat într-o cercetare de marketing este de marketing este sä asigure managementului sä asigure managementului informaia necesară pentru luarea deciziilorinformaia necesară pentru luarea deciziilor. Dacă . Dacă acest lucru nu se realizează, chestionarul nu poate fi acest lucru nu se realizează, chestionarul nu poate fi folosit. De aceea, se impune ca managerii care folosit. De aceea, se impune ca managerii care folosesc datele, să avizeze chestionarul.folosesc datele, să avizeze chestionarul.În lumina celui În lumina celui de-al doilea crileriude-al doilea crileriu considerat, se considerat, se impune ca în activitatea de proiectare şi administrare impune ca în activitatea de proiectare şi administrare a unui chestionar să se aibä în vedere caracteristicile a unui chestionar să se aibä în vedere caracteristicile respondenţilor. De exemplu, un chestionar care respondenţilor. De exemplu, un chestionar care vizeazä populaţia adultã va avea multe elemente vizeazä populaţia adultã va avea multe elemente specifice (mod de formulare a întrebãrilor, tipul specifice (mod de formulare a întrebãrilor, tipul acestora, ordonarea lor, lungimea chestionarului, acestora, ordonarea lor, lungimea chestionarului, estetica acestuia etc.), comparativ cu un chestionar estetica acestuia etc.), comparativ cu un chestionar administrat copiilor.administrat copiilor.

Conceperea unui chestionar adecvat obiectivelor Conceperea unui chestionar adecvat obiectivelor cercetării ştiinţifice a fenomenelor de marketing, cercetării ştiinţifice a fenomenelor de marketing, trebuie să răspundă la o serie de cerinţe trebuie să răspundă la o serie de cerinţe exprimate prin următoarele întrebări:exprimate prin următoarele întrebări:a.a. ce trebuie să întrebăm ?ce trebuie să întrebăm ?b.b. cum să formulăm întrebările ?cum să formulăm întrebările ?c.c. care trebuie să fie ordinea de aranjare care trebuie să fie ordinea de aranjare a întrebărilor ?a întrebărilor ?d.d. cum se prezintă legăturile dintre cum se prezintă legăturile dintre întrebări ?întrebări ?e.e. care modalitate de prezentare a care modalitate de prezentare a chestionarului va servi cel mai bine chestionarului va servi cel mai bine obiectivelor cercetării ?obiectivelor cercetării ?f.f. cum trebuie pretestat chestionarul ?cum trebuie pretestat chestionarul ?

Procesul de proiectare a unui chestionar presupune Procesul de proiectare a unui chestionar presupune parcurgerea unor secvenţe, care se pot constitui într-un parcurgerea unor secvenţe, care se pot constitui într-un

ansamblu de etape distincte:ansamblu de etape distincte:

1. Specificarea informaţiilor dorite şi a obiectivelor cercetării1. Specificarea informaţiilor dorite şi a obiectivelor cercetării

Proiectarea unui chestionar este logic să Proiectarea unui chestionar este logic să înceapă cu specificarea informaţiilor care se înceapă cu specificarea informaţiilor care se doreşte a fi obţinute cu ajutorul acestui doreşte a fi obţinute cu ajutorul acestui instrument de culegere a datelor. Decizia este instrument de culegere a datelor. Decizia este nemijlocit legată de identificarea obiectivelor nemijlocit legată de identificarea obiectivelor urmărite şi de formularea ipotezelor urmărite şi de formularea ipotezelor corespunzătoare.corespunzătoare.

Practic, fiecare obiectiv, ipoteză şi Practic, fiecare obiectiv, ipoteză şi variabilă trebuie să-şi găsească reflectarea variabilă trebuie să-şi găsească reflectarea adecvată în structura chestionarului, jucând un adecvată în structura chestionarului, jucând un rol esenţial în selectarea tipului de întrebări şi a rol esenţial în selectarea tipului de întrebări şi a formei de răspuns utilizate.formei de răspuns utilizate.

2. Stabilirea metodei de culegere 2. Stabilirea metodei de culegere a datelora datelor

O a doua etapa, ca şi prima, O a doua etapa, ca şi prima, reprezintă tot un moment prealabil reprezintă tot un moment prealabil elaborării propriu-zise a elaborării propriu-zise a chestionarului. Este evident că, după chestionarului. Este evident că, după specificarea informaţiei dorite şi a specificarea informaţiei dorite şi a obiectivelor cercetării, este necesarä obiectivelor cercetării, este necesarä stabilirea metodei de culegere a stabilirea metodei de culegere a datelor, decizie care are un impact datelor, decizie care are un impact deosebit de important asupra deosebit de important asupra celorlalte etape în proiectarea celorlalte etape în proiectarea cbestionaruluj.cbestionaruluj.

După cum se cunoate, metodele de recoltare a După cum se cunoate, metodele de recoltare a datelor pot fi clasificate după numeroase criterii, datelor pot fi clasificate după numeroase criterii, între care pot fi mentionate:între care pot fi mentionate:Modul de administrare (direct prin operatori de Modul de administrare (direct prin operatori de interviu, prin telefon, prin potă sau prin reţea de interviu, prin telefon, prin potă sau prin reţea de calculatoare);calculatoare);Locul unde se realizeazà culegerea datelor;Locul unde se realizeazà culegerea datelor;Gradul de stucturare a metodei de culegere;Gradul de stucturare a metodei de culegere;Frecvenţa de realizare a cercetării;Frecvenţa de realizare a cercetării;Dacä subiecţilor investigați li se dezvăluie sau nu Dacä subiecţilor investigați li se dezvăluie sau nu scopul cercetãrii;scopul cercetãrii;Dacä cercetarea are sau nu o documentare Dacä cercetarea are sau nu o documentare ştiinţifică din punct de vedere statistico-ştiinţifică din punct de vedere statistico-matematic.matematic.Conţinutul şi modul de formulare a întrebãrilor, Conţinutul şi modul de formulare a întrebãrilor, tipul şi succesiunea acestora, lungimea tipul şi succesiunea acestora, lungimea chestionarului şi alte caracteristici fizice ale chestionarului şi alte caracteristici fizice ale acestuia se află sub incidenţa metodelor folosite acestuia se află sub incidenţa metodelor folosite pentru culegerea datelor. pentru culegerea datelor.

3. Elaborarea întrebărilor3. Elaborarea întrebărilorElaborarea întrebărilor chestionarului Elaborarea întrebărilor chestionarului presupune găsirea celor mai bune presupune găsirea celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte:soluţii în ceea ce priveşte:– ConţinutulConţinutul– TipulTipul– Calitatea formulăriiCalitatea formulării– Ordinea acestoraOrdinea acestora– PrecodificareaPrecodificarea

Conţinutul întrebărilorConţinutul întrebărilorÎntrebările din cadrul unui chestionar Întrebările din cadrul unui chestionar trebuie să reflecte scopul, obiectivele, trebuie să reflecte scopul, obiectivele, ipotezele şi variabilele cercetării. De ipotezele şi variabilele cercetării. De remarcat este faptul că pot fi admise în remarcat este faptul că pot fi admise în structura chestionarului şi întrebări structura chestionarului şi întrebări nelegate strict de informaţia ce se doreşte nelegate strict de informaţia ce se doreşte a se recolta. Acestea pot ave un rol a se recolta. Acestea pot ave un rol introductiv - introductiv - de spart gheaţa, de spart gheaţa, şi pot şi pot contribui la disimularea obiectivelor contribui la disimularea obiectivelor urmărite.urmărite.Este de dorit ca într-un chestionar să se Este de dorit ca într-un chestionar să se evite întrebările evite întrebările cu măsură dublă,cu măsură dublă, ce ce conţin 2 atribute.conţin 2 atribute.Ex. Consideraţi că acest preparat culinar Ex. Consideraţi că acest preparat culinar are un aspect şi un gust plăcutare un aspect şi un gust plăcut??

Tipul întrebărilorTipul întrebărilorSintetizănd punctele de vedere Sintetizănd punctele de vedere

exprimate în literatura de exprimate în literatura de specialitate, sub aspectul formei specialitate, sub aspectul formei utilizate pentru obţinerea utilizate pentru obţinerea răspunsurilor, întrebările pot aparţine răspunsurilor, întrebările pot aparţine unuia din următoarele trei tipuri:unuia din următoarele trei tipuri:întrebări deschise;întrebări deschise;intrebări închise;intrebări închise;întrebări mixte.întrebări mixte.

Intrebările desehiseIntrebările desehise, cunoscute şi sub denumirea , cunoscute şi sub denumirea de intrebări nestructurate, dau posibilitatea de intrebări nestructurate, dau posibilitatea respondentulul să-şi formuleze singur răspunsurile, respondentulul să-şi formuleze singur răspunsurile, folosind propriile cuvinte, fără să-i fie limitate folosind propriile cuvinte, fără să-i fie limitate variantele de răspuns.variantele de răspuns.

Întrebările deschise favorizează răspunsurile Întrebările deschise favorizează răspunsurile spontane şi chiar neaşteptate. Ele oferă subiecţilor spontane şi chiar neaşteptate. Ele oferă subiecţilor posibilitatea de a-şi exprima un punct propiu de posibilitatea de a-şi exprima un punct propiu de vedere în legătură cu un aspect sau altul, ceea ce îi vedere în legătură cu un aspect sau altul, ceea ce îi poate atrage şi, în acelaşi timp, stimula să participe la poate atrage şi, în acelaşi timp, stimula să participe la realizarea anchetei. În acelaşi timp întrebările realizarea anchetei. În acelaşi timp întrebările deschise prezintă şi unele neajunsuri şi anume: fiind deschise prezintă şi unele neajunsuri şi anume: fiind puşi în faţa unei întrebări la care nu s-au aşteptat, unii puşi în faţa unei întrebări la care nu s-au aşteptat, unii subiecţi nu doresc să răspundă sau, dacă o fac, subiecţi nu doresc să răspundă sau, dacă o fac, răspunsurile lor pot fi superficiale sau chiar incorecte. răspunsurile lor pot fi superficiale sau chiar incorecte. Pe de altă parte, existând multe variante de Pe de altă parte, existând multe variante de răspunsuri, se îngreunează procesul codificării răspunsuri, se îngreunează procesul codificării precum şi cel de analiză şi interpretare.precum şi cel de analiză şi interpretare.

Există o mare varietate de întrebări deschise, Există o mare varietate de întrebări deschise, astfel o parte dintre ele sunt:astfel o parte dintre ele sunt:a) Întrebări deschisere (uneori sunt denumite a) Întrebări deschisere (uneori sunt denumite întrebări introductive)întrebări introductive)“spart gheaţa”.“spart gheaţa”. Ele fac Ele fac parte dintre cele mai generale întrebări, sunt parte dintre cele mai generale întrebări, sunt amplasate la începutul chestionarului şi servesc amplasate la începutul chestionarului şi servesc pentru a introduce subiectul în temă şi a-l aduce pentru a introduce subiectul în temă şi a-l aduce în starea corespunzătoare de cooperate. În în starea corespunzătoare de cooperate. În cercetările exploratorii, astfel de întrebări sunt cercetările exploratorii, astfel de întrebări sunt chiar dominante, jucând un rol foarte important în chiar dominante, jucând un rol foarte important în structurarea şi ordonarea informaţiilor.structurarea şi ordonarea informaţiilor.

b) Întrebări deschise prin care se solicită b) Întrebări deschise prin care se solicită sugestiisugestiiCe sugestii aveţi pentru a îmbunătăţii acest produs?Ce sugestii aveţi pentru a îmbunătăţii acest produs?c) c) Întrebări deschise prin care se urmăreşte Întrebări deschise prin care se urmăreşte înţelegerea mai profundă a räspunsului dat înţelegerea mai profundă a räspunsului dat unei întrebări anterioare.unei întrebări anterioare.Exemplu:Exemplu:Şi ce părere aveti despre acest evenimentŞi ce părere aveti despre acest evenimentd) d) Întrebări deschise solicitând subiectului să Întrebări deschise solicitând subiectului să aducă un suport pentru opinia formulată ca aducă un suport pentru opinia formulată ca răspuns la întrebarea anterioarărăspuns la întrebarea anterioară. Se recomanda . Se recomanda ca întrebările să fie formulate sub forma unor ca întrebările să fie formulate sub forma unor perechi:perechi:Ce lucruri vă plac la maşina dvs. de spălat?Ce lucruri vă plac la maşina dvs. de spălat?Ce lucruri nu vă plac la maşina dvs. de spălat?Ce lucruri nu vă plac la maşina dvs. de spălat?e) Întrebări descbise care testează memoria e) Întrebări descbise care testează memoria sau dacă subiectul este sau nu cunoscător. sau dacă subiectul este sau nu cunoscător. Puteţi să ne spuneţi care sunt aceste mărci de iaurt?Puteţi să ne spuneţi care sunt aceste mărci de iaurt?

f) Întrebări deschise cu ajutorul cărora se f) Întrebări deschise cu ajutorul cărora se pot obţine informaţii despre sursa opiniei pot obţine informaţii despre sursa opiniei sau cunoştinţelor subiectului.sau cunoştinţelor subiectului.Unde aţi citit despre acest lucru?Unde aţi citit despre acest lucru?g) Întrebări deschise de tipul „ de ce?”g) Întrebări deschise de tipul „ de ce?”De ce il preferaţi pe acesta?De ce il preferaţi pe acesta?h) Întrebări deschise prin care se înearcă h) Întrebări deschise prin care se înearcă obţinerea unui răspuns şi mai bogat.obţinerea unui răspuns şi mai bogat.Ce alceva ne mai puteţi spune despre acest Ce alceva ne mai puteţi spune despre acest hotel?hotel? Întrebări deschise prin care se solicită Întrebări deschise prin care se solicită informaţii de natură factuală şi nu opinii.informaţii de natură factuală şi nu opinii.– Ce mărci de pastă de dinţi utilizaţi în familia dvs.Ce mărci de pastă de dinţi utilizaţi în familia dvs.??

Întrebările închiseÎntrebările închise, , denumite şi întrebări denumite şi întrebări structurate, solicită respondentuşui să facă o structurate, solicită respondentuşui să facă o alegere dintre două sau mai multe variante de alegere dintre două sau mai multe variante de răspuns prezente în chestionar.răspuns prezente în chestionar.Întrebări închise: - dihotomice;Întrebări închise: - dihotomice;

- multihotomice.- multihotomice.În elaborarea unor întrebări În elaborarea unor întrebări multihotomicemultihotomice cât cât mai corecte este necesar să se respecte câteva mai corecte este necesar să se respecte câteva reguli metodologice:reguli metodologice:-Trebuie să se acopere toate variantele de -Trebuie să se acopere toate variantele de răspuns;răspuns;-Pentru orice eventualitate să existe o varianta -Pentru orice eventualitate să existe o varianta „alte motive”;„alte motive”;- Nu trebuie să se ofere foarte multe variante, - Nu trebuie să se ofere foarte multe variante, mai bine se vor formula 2 întrebărimai bine se vor formula 2 întrebăriTrebuie diminuat Trebuie diminuat efectul de poziţieefectul de poziţie

C. C. Întrebările mixteÎntrebările mixte

Calitatea întrebărilorCalitatea întrebărilor

La formularea întrebărilor trebuie să se ţină seama La formularea întrebărilor trebuie să se ţină seama de o serie dede o serie de reguli reguli de maximă importanţă şi anume:de maximă importanţă şi anume:folosirea unor cuvinte simplefolosirea unor cuvinte simple, uşor de înţeles şi la fel , uşor de înţeles şi la fel de către toţi subiecţii. de către toţi subiecţii. În funcţie de categoria subiecÎn funcţie de categoria subiecţilor ţilor cuvintele şi noţiunile utilizate vor fi adecvate fiecărei cuvintele şi noţiunile utilizate vor fi adecvate fiecărei categorii. Astfel, un chestionar pentru gospodine va fi categorii. Astfel, un chestionar pentru gospodine va fi altfel conceput comparativ cu un chestionar pentru un altfel conceput comparativ cu un chestionar pentru un eşantion format din medici.eşantion format din medici.formularea întrebării trebuie să se facă într-o formularea întrebării trebuie să se facă într-o manieră manieră directădirectă ((exemplu: ce vârstă aveţi ? şi nu în genul: pot exemplu: ce vârstă aveţi ? şi nu în genul: pot cunoaşte vârsta dv.?cunoaşte vârsta dv.?))formularea precisă, fără ambiguităţiformularea precisă, fără ambiguităţi a întrebării; o a întrebării; o întrebare de genul întrebare de genul sunteţi un mare fumător?sunteţi un mare fumător? este prea este prea generală, lasă loc de interpretări diferite deoarece generală, lasă loc de interpretări diferite deoarece cineva se poate considera un mare fumător dacă cineva se poate considera un mare fumător dacă fumează trei pachete pe zi, pe când altcineva se fumează trei pachete pe zi, pe când altcineva se consideră un mare fumător deoarece consumă un consideră un mare fumător deoarece consumă un pachet pe zi. Formularea precisă a întrebării poate fi: pachet pe zi. Formularea precisă a întrebării poate fi: fumaţi mai mult de 40 de ţigări, în medie, pe zi?fumaţi mai mult de 40 de ţigări, în medie, pe zi?

evitarea cuvintelor jargonevitarea cuvintelor jargon ((exemplu: exemplu: consideraţi că, în ultimii ani, a crescut sau a consideraţi că, în ultimii ani, a crescut sau a scăzut numărul scăzut numărul bijniţarilorbijniţarilor??))evitarea cuvintelor lungievitarea cuvintelor lungi, cu multe silabe, cu multe silabe;;evitarea întrebărilor care sugerază sau evitarea întrebărilor care sugerază sau indică o anume variantă posibilă de indică o anume variantă posibilă de răspunsrăspuns: : cum vă consumaţi, în principal, timpul cum vă consumaţi, în principal, timpul liber, privind la televizor, sau altfel?liber, privind la televizor, sau altfel?nu trebuie adresată o întrebare compusănu trebuie adresată o întrebare compusă, , care se referă simultan la două sau mai multe care se referă simultan la două sau mai multe aspecte. Spre exemplu: aspecte. Spre exemplu: cum apreciaţi nivelul cum apreciaţi nivelul preţului şi nivelul calităţii pentru marca X preţului şi nivelul calităţii pentru marca X ? ? Dacă se va indica o singură scală, este clar că la Dacă se va indica o singură scală, este clar că la o asemenea întrebare nu se poate răspunde.o asemenea întrebare nu se poate răspunde.întrebările legate de vârstă, ocupaţie, educaţie întrebările legate de vârstă, ocupaţie, educaţie şi venit trebuie puse cu mare grijă, într-un mod şi venit trebuie puse cu mare grijă, într-un mod care să convingă subiectul de ce este nevoie de care să convingă subiectul de ce este nevoie de asemenea informaţii.asemenea informaţii.întrebările nu trebuie să fie lungi; se recomandă întrebările nu trebuie să fie lungi; se recomandă formulări cu maximum 20 de cuvinte.formulări cu maximum 20 de cuvinte.

Ordinea întrebărilorOrdinea întrebărilor

Ordinea de aranjare a întrebărilorOrdinea de aranjare a întrebărilor în cadrul chestionarului în cadrul chestionarului este foarte importantă deoarece ea influenţează decizia este foarte importantă deoarece ea influenţează decizia subiectului de a coopera la desfăşurarea anchetei şi de a răspunde subiectului de a coopera la desfăşurarea anchetei şi de a răspunde la toate întrebările.la toate întrebările.

Chestionarul nu reprezintă o simplă listă de întrebări. El Chestionarul nu reprezintă o simplă listă de întrebări. El este un instrument de măsură care trebuie elaborat într-o manieră este un instrument de măsură care trebuie elaborat într-o manieră logică şi coerentă pentru a trezi şi menţine interesul subiecţilor. logică şi coerentă pentru a trezi şi menţine interesul subiecţilor. Dinamica chestionarului sau ordinea de dispunere a întrebărilor Dinamica chestionarului sau ordinea de dispunere a întrebărilor joacă, din acest punct de vedere, un rol esenţial.joacă, din acest punct de vedere, un rol esenţial.

Nu există un model general pe baza căruia să se realizeze Nu există un model general pe baza căruia să se realizeze aranjarea întrebărilor în chestionar. Există, însă, o serie de aranjarea întrebărilor în chestionar. Există, însă, o serie de recomandări generalerecomandări generale pe care le vom analiza în continuare. pe care le vom analiza în continuare.

Deoarece Deoarece primele întrebăriprimele întrebări dau tonul cercetării, ele dau tonul cercetării, ele trebuie să fie simple, uşoare şi atractive, cu scopul dezvoltării trebuie să fie simple, uşoare şi atractive, cu scopul dezvoltării interesului de a răspunde.interesului de a răspunde.

Întrebările dificileÎntrebările dificile, care surprind probleme complexe, , care surprind probleme complexe, unele având un rol fundamental pentru cercetarea avută în unele având un rol fundamental pentru cercetarea avută în vedere, nu trebuie plasate nici la început, dar nici la vedere, nu trebuie plasate nici la început, dar nici la sfârşitul chestionarului. La început, deoarece subiectul ar sfârşitul chestionarului. La început, deoarece subiectul ar putea să considere că problematica abordată este prea putea să considere că problematica abordată este prea complexă sau prea grea pentru el, şi de aici poate apare complexă sau prea grea pentru el, şi de aici poate apare refuzul său de a răspunde. Nici plasarea la sfârşit nu este refuzul său de a răspunde. Nici plasarea la sfârşit nu este indicată deoarece subiectul poate fi deja obosit şi, indicată deoarece subiectul poate fi deja obosit şi, confruntat cu întrebări dificile, va refuza să răspundă sau va confruntat cu întrebări dificile, va refuza să răspundă sau va oferi informaţii de calitate slabă. Soluţia cea mai bună este oferi informaţii de calitate slabă. Soluţia cea mai bună este aceea de a plasa întrebările dificile în prima parte şi către aceea de a plasa întrebările dificile în prima parte şi către zona de mijloc a chestionarului, intercalate însă cu întrebări zona de mijloc a chestionarului, intercalate însă cu întrebări uşoare.uşoare.

Întrebările de reprezentareÎntrebările de reprezentare a subiecţilor se vor a subiecţilor se vor plasa la sfârşitul chestionarului. Ele permit descrierea plasa la sfârşitul chestionarului. Ele permit descrierea subiectului în raport cu o serie de criterii demo şi socio-subiectului în raport cu o serie de criterii demo şi socio-economice precum: sex, vârstă, profesie, educaţie, nivelul economice precum: sex, vârstă, profesie, educaţie, nivelul veniturilor, stare civilă etc. În cazul agenţilor economici, veniturilor, stare civilă etc. În cazul agenţilor economici, descrierea poate avea în vedere: anul înfiinţării, cifra de descrierea poate avea în vedere: anul înfiinţării, cifra de afaceri, numărul de personal, domeniul preponderent de afaceri, numărul de personal, domeniul preponderent de activitate etc.activitate etc.

Sunt situaţii când cercetarea implică răspunsuri de la o Sunt situaţii când cercetarea implică răspunsuri de la o anumită categorie de subiecţi, de la cei care sunt anumită categorie de subiecţi, de la cei care sunt consumatorii unui anumit produs sau serviciu, sau consumatorii unui anumit produs sau serviciu, sau manifestă un anumit comportament de cumpărare sau manifestă un anumit comportament de cumpărare sau consum. În acest caz, prima sau una din primele întrebări consum. În acest caz, prima sau una din primele întrebări va fi o va fi o întrebareîntrebare filtru care va avea rolul de a elimina din filtru care va avea rolul de a elimina din cercetare pe cei care nu pot da răspuns la întrebările care cercetare pe cei care nu pot da răspuns la întrebările care urmează.urmează.

Referindu-ne la informaţiile care se urmăreşte să se Referindu-ne la informaţiile care se urmăreşte să se obţină printr-un chestionar, aceasta poate fi clasificată în obţină printr-un chestionar, aceasta poate fi clasificată în trei categorii distincte:trei categorii distincte:Informaţii de bazaInformaţii de baza – legate nemijlocit de problematica – legate nemijlocit de problematica investigată;investigată;Informaţii de clasificareInformaţii de clasificare – caracteristici socio-economice – caracteristici socio-economice şi demografice folosite pentru a grupa şi clasifica şi demografice folosite pentru a grupa şi clasifica respondenţii, precum şi pentru a analiza rezultatele;respondenţii, precum şi pentru a analiza rezultatele;Informaţii de identificareInformaţii de identificare – utilizate pt.a face unele – utilizate pt.a face unele verificări privitoare la autenticitatea rezultatelor sau pentru verificări privitoare la autenticitatea rezultatelor sau pentru eventuala răsplătire a respondenţilor.eventuala răsplătire a respondenţilor.

În teoria şi mpractica organizării În teoria şi mpractica organizării chestionarului, s-au conturat 3 modalităţi:chestionarului, s-au conturat 3 modalităţi:Abordarea după principiul pâlniei- fluxul de Abordarea după principiul pâlniei- fluxul de întrebări merge de la întrebări de ordin întrebări merge de la întrebări de ordin general spre cele specifice;general spre cele specifice;Principiul sarcinii (efortului)respondentului Principiul sarcinii (efortului)respondentului – întrebările care necesită un efort mental – întrebările care necesită un efort mental mai mare să fie plasate în miezul mai mare să fie plasate în miezul chestionarului;chestionarului;Principiul secţionării chestionarului – Principiul secţionării chestionarului – solicită divizarea acestuia pe secţiuni în solicită divizarea acestuia pe secţiuni în funcţie de topica abordatăfuncţie de topica abordată

Precodificarea întrebărilorPrecodificarea întrebărilorObiectivul primordial al precodificării constă în a Obiectivul primordial al precodificării constă în a

asocia fiecărei variante de răspuns a unei întrbări un număr asocia fiecărei variante de răspuns a unei întrbări un număr sau o literă.sau o literă.

4. Priectarea caracteristicilor fizice ale chestionarului4. Priectarea caracteristicilor fizice ale chestionaruluiEste recomandabilă secţionarea chestionarului în mai multe Este recomandabilă secţionarea chestionarului în mai multe părţi;părţi;Daca chestionarul este mai lung, se recomanda ca filele să Daca chestionarul este mai lung, se recomanda ca filele să fie prinse aub forma unei brosuri pentru a se evita fie prinse aub forma unei brosuri pentru a se evita pierderea unor file;pierderea unor file;Se recomanda ca întrebarea si variantele de răspuns să se Se recomanda ca întrebarea si variantele de răspuns să se afle pe aceiasi pagină;afle pe aceiasi pagină;Nu se recomandă aglomerarea chestionarului de dragul de Nu se recomandă aglomerarea chestionarului de dragul de a crea aparenţa că are dimensiuni mai mici;a crea aparenţa că are dimensiuni mai mici;Estetica chestionarului are o influenţă asupra calităţii Estetica chestionarului are o influenţă asupra calităţii rezultatelorrezultatelor

5. 5. Avizarea, pretestarea Avizarea, pretestarea şi pregătirea variantei finale a şi pregătirea variantei finale a chestionaruluichestionarului

Chestionarul trebuie avizat de către Chestionarul trebuie avizat de către beneficiar;beneficiar;Pretestarea chestionarului se face pe Pretestarea chestionarului se face pe un eşantion restâns de respondenţi, un eşantion restâns de respondenţi, cu scopul de îmbunătăţire a acestuia;cu scopul de îmbunătăţire a acestuia;Varianta finală a chestionarului se Varianta finală a chestionarului se recomandă a fi tipărită pentru a nu-i recomandă a fi tipărită pentru a nu-i fi afectată calitatea în nici un fel.fi afectată calitatea în nici un fel.