media rom3

8/8/2019 Media Rom3

http://slidepdf.com/reader/full/media-rom3 1/64

Versiune provizorie

EU Monitoring and Advocacy Program (EUMAP)in colaborare cu

Network Media Program

TELEVIZIUNEA ÎN EUROPAReglementari, Politici si Independenta

RomâniaManuela Preoteasa

Traducere din limba engleza de Ioana Avadani

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

REZUMAT

În România, puterea televiziunii este ca si societatea însasi: ia ochii, dar îi lipseste consistenta.Desi acuzata, în anumite împrejurari, de relatarea superficiala a evenimentelor politice majore,televiziunea continua sa fie sursa primara de informatii pentru o mare parte a pupulatiei.

La prima vedere, peisajul mediatic românesc se caracterizeaza printr-un numar mare de canalemediatice, un nivel sanatos al investitiilor straine, o legislatie puternica, armonizata cuprevederile Uniunii Europene, precum si de independenta editoriala, garantata prin lege. Judecânddupa numarul canalelor mediatice, pluralismul este asigurat. Libertatea de exprimare, accesul lainformatii si libera exprimare a opiniilor sunt garantate prin Constitutie si prin legislatia specifica.Legea audiovizualului, principala lege care reglementeaza transmisiile radio si de televiziune,prevede ca “cenzura de orice fel asupra comunicarii audiovizuale este interzisa” si ca“independenta editoriala a radiodifuzorilor este recunoscuta si garantata de prezenta lege“.

O privire mai atenta asupra peisajului audiovizual releva însa slaba independenta si putinacredibilitate de care se bucura radiodifuzorii. De fapt, daca privim la întregul spectru al preseiromânesti, nu arareori în spatele agendei mediatice se afla mai degraba interese politice si

economice decât cele ale publicului. La întrebarea daca televiziunile au devenit un instrumentpentru satisfacerea intereselor proprietarilor lor, majoritatea respondentilor la chestionarulEUMAP, inclusiv presedintele consiliul de reglementare în audiovizual, a raspuns ca televiziuniledin România sunt folosite în principal pentru a obtine influenta. Editorii se bucura de suficientaindependenta numai atâta timp cât protejeaza interesele proprietarilor lor si ale parteneriloracestora, portivit multora dintre cei chestionati.

O alta particularitate a televiziunii din România de azi pare a fi tabloidizarea si trivializareaprogramelor de stiri, care au devenit din ce în ce mai putin orientate catre stirile politice. Aceastatendinta a fost si mai agravata de noua legislatie electorala adoptata înaintea alegerilor din 2004,care a interzis tuturor canalelor TV sa difuzeze stiri despre candidatii pentru Parlament siPresedintie în afara programelor electorale. În programele de stiri, televiziunile au avut voie sa

transmita numai stiri care aveau legatura cu alegerile si, în afara de acestea, doar stiri în carecandidatii pentru Parlament si Presedintie nu apareau. Dezbaterile politice au putut fi difuzatenumai daca respectau un calcul complicat de distribuire a timpilor de antena între partidelepolitice. Ca urmare, în încercarea de a evita presiunile create de numarul mare de partide, multestatii regionale au ales, pur si simplu, sa nu mai relateze deloc despre campania electorala sidespre chestiunile politice. Aceeasi lege a obligat televiziunea publica sa permita tuturorpartidelor politice sa difuzeze mesaje electorale, în baza unei formule de calcul stabilite de ocomisie parlamentara. Aceasta prevedere a transformat televiziunea publica într-o tribuna apoliticienilor. Nici radiodifuzorii, nici Consiliul National al Audiovizualului, organismul cuputere de reglementare în audiovizual, nu au fost consultati de catre Parlament când legeaelectorala a fost adoptata.

Programele generaliste din prime-time, cu preponderenta programe de stiri, mustesc de ceea ceindustria a început sa numeasca “non-evenimente”, adica întâmplari care nu au nici o relevantapentru un public mai larg, cum ar fi accidente de masina sau cazuri de violenta domestica.Orientate spre profit, televiziunile comerciale sustin ca, deoarece acest gen de programe se bucurade audienta mare înseamna ca este cerut de public. Cu toate acestea, serviciul public deteleviziune, Societatea Româna de Televiziune (SRTV), a carei misiune este si de a educa siinforma, nu se deosebeste de restul peisajului mediatic, în ceea ce priveste primul canal. Maimult, între 2002 si 2004 au existat acuze serioase ca SRTV ar fi privata de o adevarataindependenta. Lucrul este cu atât mai îngrijorator cu cât primul canal al televiziunii publice,

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

TVR1, a ramas, în ultimii câtiva ani, singurul beneficiar al unei retele care are capacitatea tehnicade a acoperi întregul teritoriu national. În afara primelor doua canale ale televiziunii publice,numai trei televiziuni comerciale acopera mai mult de 70% din teritoriu. Pentru gradul actual deinformare a populatiei, este însa semnificativ ca, de-a lungul anilor ’90, jumatate din populatiatarii, în special din mediul rural, nu a avut acces decât la un singur canal de televiziune, cel alteleviziunii publice. Slaba acoperire tehnica a afectat serios accesul universal la informatia

electronica, având un efect negativ asupra pluralismului si diversitatii audiovizualului.

În ultimii doi ani, televiziunile de nisa s-au înmultit. Unele dintre ele sunt axate pe stiri, altele auun format generalist, iar altele sunt specializate pe muzica, sport, filme, documentare sauprograme religioase. În ceea ce priveste audienta, cele mai mari trei televiziuni din tara – TVR 1,Pro Tv si Antena 1 – detin împreuna circa 50 % din totalul telespectatorilor la nivel national. Eleprimesc de asemenea si cea mai mare parte a bugetului de publicitate, cu toate ca acesta estedestul de modest, de circa 90 de milioane de euro (net) în 2003.

În perioada 2002-2004, atât televiziunile comerciale, cât si cea publica au evitat în mod deliberatsa atinga subiectele politice delicate, în special materialele critice la adresa partidului deguvernamânt si a liderilor sai. În locul stirilor si a programelor de investigatii, statiile de

televiziune au umplut grila de programe cu produse de divertisment, precum spectacole devarietati si talk-show-uri usoare. Din cauza caracterului partinitor al relatarilor despre partidul deguvernamânt si a trivializarii programelor în general, interesul telespectatorilor în chestiunilepolitice a scazut dramatic. Mizând pe divertismentul ieftin, televiziunea a capatat ceea ce a dorit,anume ratinguri mai mari, dar un interes diminuat fata de televiziunea de buna calitate.

În aceasta perioada, totusi, media la nivelul tarii au cunoscut si un proces de asa numita“berlusconizare”. Întelegând rolul pe care televiziunea îl poate juca în construirea unei cariere,mai multi politicieni au devenit patroni de televiziuni, mai ales la nivel local. Cu toate acestea,detinatorii de televiziuni si-au facut un obicei de a ascunde adevarata structura de proprietate,

înregistrându-ti companiile în paradisuri fiscale sau în jurisdictii europene precum Elvetia, carepermit investitorilor din afara tarii sa-si pastreze anonimatul. Ca urmare, presa din România pare

a se bucura de o rata semnificativ mai mare de investitori straini ca oricare alta ramura aeconomiei. În realitate, nici o institutie nu are cum sa controleze cine se afla în spatele capitaluluicare provine din paradisurile fiscale.

În aceste conditii, concentrarea proprietatii a crescut si piata audiovizualului este dominata acumde cinci mari actori. Unii dintre acestia sunt implicati, mai mult sau mai putin, si în presa scrisa,Cu toate acestea, spre deosebire de sectorul presei scrise, care este total nereglementat,radiodifuzorii opereaza sub legi foarte stricte, în linie cu prevederile europene. În pofida statutuluisau special, SRTV era considerat, la începutul anului 2005, înca departe de îndeplinireasaricinilor si rolului ce-i revin ca serviciu public de televiziune. Desi beneficiaza din plin deveniturile acumulate din abonamentele TV, televiziunea publica a fost aspru criticata pentrutendentiozitatea ei politica. Este înca singura televiziune care se bucura de o acoperire geografica

integrala a teritoriului si beneficiaza, de asemenea, de alte surse de venituri, cum ar fi subventiiguvernamentale si publicitate. Cu toate acestea, exista suspiciuni referitoare la lipsa unui sistemde productie de programe bazat pe eficienta costurilor si la existenta unor state de plata umflatecare submineaza serios sanatatea financiara a institutiei. 1 Dupa alegerile parlamentare siprezidentiale din 2004, în martie 2005 a fost constituita o comisie parlamentara pentru a investiga

1 Audierea angajatilor SRTV de catre Comisa parlamentara de ancheta a activitatii SRR si SRTV,Bucuresti, 29-30 martie 2005.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

performantele televiziunii publice, inclusiv modul în care se cheltuieste bugetul, managementulinstitutiei si implementarea reglementarilor impuse prin lege serviciilor publice de televiziune.

Operatorii de televiziune din România se asteapta ca aderarea tarii la Uniunea Europeana,prevazuta pentru 2007, sa accentueze competitia pe piata de media. Datorita faptului ca suntieftine, chiar si dupa standardele românesti, serviciile de televiziune prin cablu au prosperat. În

ceea ce priveste televiziunea digitala, un prim astfel de proiect a fost lansat în 2002, de catreMinisterul Comunicatiilor. Proiectul prevede existenta unui centru de comunicatii care satransmita digital trei programe de televiziune. Cu toate acestea, introducerea digitalizarii a ramas

în urma altor piete europene. În afara acestui proiect de televiziune digitala, nu exista nici un felde politica clara sau de studiu de fezabilitate asupra digitalizarii, iar dezbaterea publica pe aceastatema este inexistenta.

2. CONTEXT

În timpul regimului comunist, “televiziune” însemna cele câteva ore de propaganda difuzate deteleviziunea de stat. La peste zece ani de la caderea comunismului, o treime din populatiaRomâniei a continuat sa nu aiba acces decât la un singur canal de televiziune, cel al televiziunii

publice. Chiar si pentru cei 70% dintre telespectatori care pot privi cel putin cinci canale deteleviziune diferite, oferta mediatica disponibila nu este deosebit de diversa. De fapt, ea se reducela cei trei mari actori – TVR1, Pro Tv, Antena 1. În pofida cresterii concentrarii de proprietate, aimixtiunilor politice si a trivializarii continutului, telespectatorii din România continua sa aiba ungrad sporit de încredere în televiziune.

2.1 Background

Pe 24 mai 2004, doi jurnalisti români si-au pierdut viata în timp ce relatau de la fata locului unaccident rutier petrecut in localitatea Mihailesti, judetul Buzau. Când cei doi jurnalisti, ElenaPopescu si Ionut Barbu, au aflat de accident, acesta era un simplu eveniment rutier fara victime.Cu toate acestea, s-au deplasat la fata locului, în speranta de a obtine un material interesant pentru

editorii lor de la Bucuresti. În cele din urma, au transformat cu viata lor subiectul în stire.Camionul, care transporta substante chimice, a explodat, ucigând mai multe persoane, incusiv pecei doi ziaristi.

Cei doi jurnalisti au devenit astfel “victimele presiunii care se exercita zilnic asupra jurnalistilorsa produca senzationalul cu orice pret”.2 Societatea Academica Româna, un binecunoscut think-tank local, comenta:

În ultimii doi ani, jurnalele de televiziune au devenit mai putin politice si mai mult tabloide, înclinate spre stirea de senzatie, violuri, crime si accidente de trafic. Desi editorii sustin ca aceastaprocedura asigura mentinerea unui rating ridicat, stirile sunt din ce în ce mai putin urmarite,pierzând circa 20 la suta din audienta pe care o aveau în 2000.3

Prima încercare de a crea o alternativa la Televiziunea Româna de stat dupa cadereacomunismului a fost aparitia, în 1990, a Socetatii Române pentru Înfiintarea unei Companii

Nationale de Televiziune Independenta – SOTI. Printre fondatorii si sustinatorii SOTI se

2 C. Crisbasan, “Kitsch-ul mortal”, în Ziarul Financiar – Ziarul de duminica, 16 iulie 2004, p.83 SAR, Raport de analiza si prognoza – România în 2004 , Societatea Academica Româna, Bucuresti, 30ianuarie 2004, p.10, disponibil on-line lahttp://www.sar.org.ro/files_h/docs/publications_pr/final%20romana%20anual.pdf (accesat la 16 aprilie2005)

http://www.sar.org.ro/files_h/docs/publications_pr/final%20romana%20anual.pdf

http://www.sar.org.ro/files_h/docs/publications_pr/final%20romana%20anual.pdf

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

numarau unii dintre cei mai cunoscuti jurnalisti, intelectuali, disidenti si leaderi civici dinRomânia. Demersul s-a bucurat de sprijinul financiar al International Media Fund , o asociatie dedonatori internationali cu sediul la Washington D.C, dar a avut o viata foarte scurta, mai ales dincauza disensiunilor dintre fondatorii sai. 4

În realitate, istoria televiziunii comerciale s-a scris în principal între 1993 si 1998, când au intrat

pe piata de televiziune jucatorii privati majori: Antena 1 în 1993, Pro Tv în 1995, Prima TV în1997 si Acasa TV în 1998. La peste un deceniu dupa aparitia televiziunii comerciale în România,primele statii lansate, Pro Tv si Antena 1, sunt acum leaderii de piata. Dintre primele statiilansate, numai Tele7abc si-a pierdut aproape complet audienta, odinioara consistenta. Canalul afost lansat în 1994 de un grup de oameni de afaceri locali - Marcel Avram, Paul Opris, MihaiCârciog - care au investit circa 20 de milioane de dolari în operatiunea care s-a bucurat de unsucces semnificatriv în primii ei ani de activitate.

Piata a continuat sa se fragmenteze în ultimii ani, pe masura ce noi televiziuni au aparut. În urmacu trei ani, mai toate televiziunile aratau cam la fel. Toate adoptasera un format generalist,difuzînd stiri, filme, sport, telenovele si divertisment facil. Cu toate acestea, în ultimii trei ani au

început sa apara, în ritm alert, televiziuni de nisa. În aprilie 2004, Pro Tv a lansat canalul Pro

Cinema, dedicat exclusiv filmelor. Conducerea Antenei 1 si-a anuntat intentia de a lansa, întoamna lui 2004, alte trei noi canale: Antena 2 pentru muzica, Antena 3 – stiri non-stop si Antena4 – pentru teleshopping. Cu toate acestea, pâna la 10 iunie 2005, niciunul dintre aceste canale nufusese înca lansat. Realitatea TV, lansat în 2001, a fost pentru un timp singurul canal de stiri non-stop din tara, cu o cota de audienta de 2 – 2,9 %; un alt canal dedicat în întregime stirilor, N24, afost lansat în toamna lui 2004. Inaugurat în 2002, B1TV s-a concentrat în principal pe Bucuresti.

De asemenea, treptat, o parte dintre principalii actori de pe piata au început sa se extinda cu noicanale. Astfel, în 1997, televiziunea publica a initiat TVR International, un canal prin satelitdestinat românilor din diaspora. În 1998, investitorul american al Pro Tv, Central EuropeanMedia Enterprises (CME) a lansat Acasa TV, un canal dedicat publicului feminin.

În epoca sa timpurie, televiziunea post-comunista a exercitat o influenta imensa asupra publiculuisi decidentilor, deopotriva. Transmiterea în direct a revolutiei anti-comuniste din decembrie 1989a dat în general mass-media o forta deosebita. Cu toate acestea, pe la mijlocul anilor ’90televiziunea capta foarte mult atentia ca mijloc de divertisment. În 1996 televiziunea a intrat într-o noua epoca, cea a telenovelelor si a spectacolelor de tip bingo. Chiar si televiziunea publica aurmat aceasta tendinta. În aceasta versiune a tele-realitatii, “eroii si mai ales eroinele detelenovela au capatat o o importanta speciala. La nivelul anului 1998, toate televiziuniletransmiteau spectacole de bingo”.5

Ultimii doi ani s-au caracterizat prin numeroase preluari si fuziuni, ca parte a unui proces sustinutde concentrare a proprietatii. Cu toate acestea, multe dintre aceste tranzactii se caracterizeaza prinlipsa transparentei. Nivelul investitiilor în capitalul uman al departamentelor de productii bine

documentate, ca si în jurnalismul de investigatii serios, ramâne scazut.

4 V.Arachelian, în I.Rad, Schimbari în Europa, schimbari în mass-media, Limes, Clu j-Napoca, 2004, pp177-185.5 M.Ibram, “Romania in the Television Era or the Prison of Fading Reality”, în Mihaela Czobor-Lupp andJ. Stefan Lupp (editori), Cultural Heritage and Contemporary Change , seria VIA, Europa centrala si deEst, vol. 22, Studii Românesti de Filosofie, IV, 2001.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Televiziunea constituie sursa de informatie politica pentru circa 73% din populatie, în timp cepresa scrisa este sursa primara de informatii pentru numai 8.2%.6 Încrederea publicului înteleviziune ramâne la cote înalte, desi a scazut cu zece procente în anii din urma. În 2004, circa70 la suta dintre participantii la sondaj au declarat ca au multa încredere în mass-media.7 Princontrast, Guvernul se bucura de încrederea a numai 42 la suta dintre respondentii chestionati într-un alt sondaj, în 2003. 8 Oricum, 70 la suta dintre subiectii unui recent sondaj au declarat ca

televiziunea le-a influentat foarte putin sau deloc decizia de vot. 9 Daca la nivel local influentacanalelor mediatice este mai degraba redusa (pentru ca oamenii se cunosc mai bine încomunitatile mici), la nivel national influenta marilor actori este destul de mare si oamenii pot ficu usurinta dezinformati sau manipulati, potrivit spuselor Monei Musca, ex-ministru al Culturii. 10

Cu toate acestea, la 16 ani de la caderea comunismului, politicile de media din România sufera delipsa de consecventa.Virgil Nitulescu, secretar de stat la Ministerul Culturii, observa ca: “Lipsesteo viziune unitara, o strategie pentru dezvoltarea domeniului audiovizual. Influentele politice auluat locul oricarei strategii, înca nu se poarta nici o dezbatere publica”.11

2.2 Structura sectorului televiziunilor

Initial, statiile comerciale de televiziune au utilizat numai transmisia analoga. În timp, au începutsa emita pe satelit si sa fie retransmise prin cablu.

Numai primul canal al televiziunii publice acopera complet întreg teritoriu al României. Pro Tv siAntena 1 acopera fiecare circa 70-80 la suta din gospodarii, pe cale terestra sau prin cablu. PrimaTv acopera circa 70 la suta din teritoriu. 12 Deoarece televiziunea publica este singura care are oinfrastructura terestra care acopera întregul teritoriu, televiziunea prin cablu a devenit extrem deimportanta, ea constituind principalul mijloc de transmisie pentru canalele comerciale.

Cu toate acestea, nivelul redus de cablare în mediul rural a restrâns semnificativ aria de acoperirea majoritatii statiilor comerciale. În 2003, în regiunile urbane 80 la suta dintre gospodarii erauconectate la retele de televiziune prin cablu, în timp ce la sate numai 13 la suta din gospodarii

dispun de conexiune la cablu. Media nationala a accesului la cablu a atins nivelul de 58 la suta în2003. 13

6 Centrul pentru Sociologie Urbana si regionala (CURS), o companie privata de cercetare sociologica simarketing, Influenta mass-media asupra comportamentului civic si electoral , un sondaj comandat deConsiliul National al Audiovizualului, aprilie 2004, p.507 Institutul de Marketing si Analiza Sociologica (IMAS), Perceptia publicula asupra campaniei electorale

pentru alegerile locale, desfasurate la radio si televiziune , iulie 2004, Bucuresti, p. 5 (în cele ce urmeazamentionat ca IMAS, Perceptia publica)8 SAR, Proiectul PNUD Early Warning System, Bucuresti, ianuarie 2003, p.4, disponibil lahttp://www.sar.org.ro/files_h/docs/publications_ewr/ewr1en2003.pdf (accesat la 16 aprilie 2005)9

IMAS, Perceptia publicai, p.1110 Declaratie a Monei Musca la conferinta de lansare a “ Televiziuni si radiouri locale -Raport demonitorizare”, Agentia de Monitorizare a Presei (AMP), 25 august 2004. La vremea respectiva MonaMusca era deputat, membru al Comisiei de Cultura, Arte si Mijloace de informare în masa a CamereiDeputatilor.11 Declaratie a lui Virgil Nitulescu în august 2004. Nitulescu a lucrat ca expert media la Comisia deCultura, Arte si Mijloace de informare în masa a Camerei Deputatilor. În 2005 a devenit secretar de stat înMinisterul Culturii.12 Studiul EUMAP (în baza datelor oferite de AGB TNS în 2004).13 Studiul EUMAP (în baza datelor oferite de AGB TNS).

http://www.sar.org.ro/files_h/docs/publications_ewr/ewr1en2003.pdf



8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

La sfârsitul anului 2004, companiile RCS-RDS au lansat primul serviciu de televiziune direct tohome, Digi TV, care transmite semnalul de televiziune catre antenele de satelit, facilitând astfelaccesul la televiziune al persoanelor care traiesc în zone neacoperite de retelele de cablu. La

începutul anului 2005, Eastern Space Systems a lansat pachetul Focus Sat.14

Tabelul 1. Principalele date privind accesul la serviciile de televiziune în România (2003)

Total populatie ( milioane) 21,8Acoperirea tehnica medie a principaliloroperatori (milioane)

15,7

Penetrarea retelelor de cablu 2003(procente)

58

Produsul national brut pe cap delocuitor (EUR)

2320

Sursa: Cercetare EUMAP pentru studiul de fata15

Tabelul 2. Date generale despre televiziune (2003)

Numar total de gospodarii cu televizor(milioane) TGTV

6763

În procent din totalul gospodariilor 91,5Numarul canalelor receptate de 70 lasuta din populatie

5

Televizor color 41,2Multiset(gospodarii cu maimult de un aparat)

12,6Aparatura Tv(în procente dinTGTV)

VCR 11,8

Sursa: ABG TNS International16

În ceea ce priveste acoperirea, peisajul radio este similar cu cel de televiziune. Primul canal alRadioului public (SRR) este singurul care acopera complet întregul teritoriu. Ca si în cazulteleviziunilor, pentru radiourile comerciale s-au dat licente local, apoi s-au creat retele nationaleprin conectarea programelor si semnalelor locale. Astfel au aparut retelele Pro FM, Radio 21 siRadio Kiss FM, care au dezvoltat retele de 21 pâna la 25 de statii fiecare, în mai toate zoneleurbane. Exista doar doua frecvente radio care acopera integral tara. Prima a fost acordata în 1999postului Europa FM, care este receptionat de circa 60 la suta din populatie. Cea de-a doua licentaa fost acordata statiei Info Pro, de abia în aprilie 2004.

14 Informatie disponibila (în România) pe pagina de web a RCS -RDS, vezihttp://www.rcs.ro/digitv/Ce_este/Ce_este.htm si pe pagina de web Romanian Digital Info, vezihttp://www.rdi-sat.com/canale_dth.php15 Date furnizate de: Institutul National de Statistica, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilorsi TNS AGB.16 IP International Marketing Committee, Televiziunea 2004. Principalele date la nivel international(Television 2004. International Key Facts), octombrie 2004, p. 394

http://www.rcs.ro/digitv/Ce_este/Ce_este.htm

http://www.rdi-sat.com/canale_dth.php

http://www.rdi-sat.com/canale_dth.php

http://www.rcs.ro/digitv/Ce_este/Ce_este.htm

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Pe piata de televiziune, exista cinci actori semnificativi:- Societatea Româna de Televiziune (SRTV), cunoscuta si ca TVR, care are patru

canale: TVR 1, TVR2, TVR Cultural si TVR International- Pro Tv si cel de-al doilea canal al sau, Acasa TV- Antena 1- Prima TV

- Realitatea TV.

Exista, de asemenea, câteva statii locale care depind însa într-o proportie mare de programeleretransmise ale unei statii nationale si difuzeaza doar câteva ore de programe proprii. Nici unadintre televiziunile comerciale nu beneficiaza de o licenta la nivel national. Ele transmit la nivelul

întregii tari prin intermediul unor statii operate în baza unor licente locale; de exemplu, Pro Tvacopera circa 77 la suta din teritoriu prin intermediul unei retele de 22 de licente locale.Acoperirea lor nationala consta, de fapt, dintr-o retea de licente locale acordate unuia si aceluiasioperator. Pâna în prezent, autoritatea de reglementare în audiovizual a acordat 326 de licente deteleviziune. Dintre acestea, circa 150 de licente sunt operationale. 17

Un sistem unitar de tip people-meter pentru masurarea audientelor poturilor de televiziune,

Serviciul National de Masurare a Audientei TV, a fost introdus în 2004. Acesta masoara audientaa 14 posturi de televiziune. Conform cerintelor Legii Audiovizualului 504/ 200218 (numita, în celece urmeaza, Legea Audiovizualului), masurarea audientelor trebuie facuta de o companieselectata în urma unei licitatii publice, de catre o comisie formata din 15 membri reprezentând înmod egal operatori de televiziune, agentii de publicitate si autoritatea de reglementare, anumeConsiliul National al Audiovizualului (CNA). La mijlocul anului 2003, comisia a selectat pentrumasurarea audientelor un consortiu format din doua companii pâna atunci în competitie, TNS siABG. Acestia au semnat un contract pe patru ani cu Asociatia Româna pentru MasurareaAudientelor (ARMA), o organizatie care grupeaza principalele statii de televiziune, agentii siclienti de publicitate din România.

Înainte de acest moment, operatorii de masurari de audienta pentru radio si televiziune au fost

deseori criticati pentru ca rezultatele lor erau percepute ca fiind partinitoare.19

În februarie 2004,când guvernul l-a numit pe Alin Teodorescu – directorul IMAS, companie care masura audienteleradio – ca sef al cancelariei primului ministru, obicetivitatea sondajelor IMAS a fost vehementcontestata.20

În general, masuratorile cu people-meter au fost criticate ca nefiind suficient de transparente,deoarece datele astfel obtinute despre audientele posturile de radio si televiziune nu suntdistribuite unui public mai larg.21 Numai membrii ARMA au acces la aceste informatii, deoareceei platesc pentru efectuarea masuratorilor. CNA primeste datele gratis, dar numai arareori le facepublice si chiar si atunci numai ca parte a unor studii mai vaste, pe teme diverse.

17

Date valabile la 24 ianuarie 2005, conform unui document remis EUMAP de catre Consiliul National alAudiovizualului.18 Legea audiovizualului 504/2002 , Monitorul Oficial 534 din 22 iulie 2002, art. 45(1-4), (în cele ceurmeaza numita Legea Audiovizualului, 2002).19 IREX, Indicele de sustenabilitate a mass-media 2003 ( Media Sustaianbil ity Index, 2003), capitouluidespre România, International Research & Exchange Board, Washington, 30 iunie 2004, disponibil depagina de web a IREX.20 IREX, MSI 2003 21 Mihai Pavelescu, proprietar al Media Expres, o editura specializata în materiale despre industriaaudiovizualului, chestionar EUMAP, Bucuresti, august 2004.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

2.3 Principalii actori

Asa cum rezulta din Tabelul 3, primul canal al televiziunii publice TVR1 (numit anteriorRomânia 1), Pro TV si Antena 1 detin împreuna o cota de 50 la suta din audienta nationala.Urmatorul grup de statii, cu rate de audienta variind între 5 si 7 la suta, sunt cel de-al doilea canal

al televiziunii publice, TVR2 si statiile comerciale Acasa TV si Prima TV.

TVR1 a fost pentru mult timp televiziunea dominanta în România. În urma cu patru ani, ea sebucura de o cota de audienta la scara nationala de 40 la suta. Cu toate acestea, desi este încontinuare principalul canal - datorita în principal capacitatilor tehnologice sporite – între 2002 si2004 audienta sa s-a micsorat cu cel putin 10 la suta , dupa cum se vede în Tabelul 4. TVR1 si-apierdut pozitia de leader si în zonele urbane, unde Pro Tv si Antena 1 au preluat conducerea în2004. Potrivit unui sondaj din aprilie 2005, TVR1 s-a plasat pe locul patru între canalele deteleviziune în topul celor mai importante surse de informatie pentru publicul din zonele urbane.22

Tabelul 3. Media anuala a cotei de audienta (market share ) a celor mai urmarite treiteleviziuni, pe durata întregii zile (2002-2004)

National Urban2002 2003 2004 2002 2003 2004

TVR1 34,3 28,1 22,1 16,9 15,0 12,8Pro TV 15,2 15,3 15,8 18,7 18,6 18,0Antena 1 13,5 13,2 12,3 16,2 14,0 12,9

Sursa: Cercetare EUMAP23

Tabelul 4. Media anuala a cotei de audienta (market share) a televiziunilor (2004)

Cota de audienta(în procente)

Acoperiretehnica(în %)

Canal

Toataziua

Prime-time

TVR1 22,1 24,1 98,0Pro TV 15,8 17,3 77,0Antena 1 12,3 16,1 72,9Acasa TV 7,4 7,7 53,7TVR2 7,0 6,9 85,0Prima TV 4,9 4,6 71,0RealitateaTV

2,9 2,1 60,0

B1 TV 1,4 1,2 NA

National

Altele 26,2 20,0 -

22 La întrebarea de la care canal de televiziune îsi iau majoritatea informatiilor, 30,5 la suta dintrerespondenti au indicat Pro Tv, 26,4 la suta Antena 1, 18,3 la suta Realitatea TV si numai 14,9 la sutaTVR1, potrvit INSOMAR, Politus 2005, cercetare pentru perioada 12-17 aprilie 2005, Bucuresti, 26 aprilie2005, p.29. INSOMAR este o companie locala specializata în marketing si sondarea opiniei publice.23 Pe baza datelor furnizate de TNS AGB (pentru 2003-2004) si CSOP-TNS (pentru 2002)

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Pro TV 18,0 20,1Antena 1 12,9 17,6TVR1 12,8 15,1Acasa TV 10,2 10,8Prima TV 5,4 5,2TVR2 4,2 3,8RealitateaTV

4,1 3,0

Urban

B1 TV 1,9 1,6

Sursa: Cercetare EUMAP24

3. REGLEMENTARI SI STRUCTURI GENERALE ÎN AUDIOVIZUAL

Gradul de autonomie a organismelor implicate în procesul de eliberare si acordare a licentelor deemisie a cerscut în ultimii ani. Cu toate acestea, înca persista unele suspiciuni asupracorectitudinii întregului proces de obtinere a licentelor. În 2004, politicienii au continuat sa seamestece în treburile presei, în principal prin acordarea de ajutoare preferentiale, în formacamuflata a ajutoarelor de stat, directionate catre anumite canale mediatice, alese pe criteriisubiective.

3.1 Autoritatile de reglementare pentru televiziune

3.1.1 Consiliul National al Audiovizualului

Consiliul National al Audiovizualului (CNA) este singura autoritate de reglementare în domeniulserviciilor de programe audiovizuale. Creat în 1992, CNA reglementeaza atât difuzorii privati, câtsi pe cei publici. CNA este o autoritate publica autonoma care raspunde de protejarea interesului

public în domeniul audiovizual. Activitatile sale sunt reglementate de Legea Audiovizualului. Areprerogative în adoptarea politicilor de media, precum si în reglementarea si monitorizarea pieteiaudiovizualului.

Obligatiile CNA includ:25 ? respectarea exprimarii pluraliste de idei si de opinii în cadrul continutului serviciilor

de programe transmise de radiodifuzorii aflati sub jurisdictia României;? asigurarea pluralismului surselor de informare a publicului si încurajarea liberei

concurente;? protejarea culturii si a limbii române, a culturii si limbilor minoritatilor nationale;? protejarea demnitatii umane si protejarea minorilor;? asigurarea transparentei mijloacelor de comunicare în masa din sectorul audiovizual.

Printre atributiile Consiliului se numara:26

24 Pe baza datelor furnizate de TNS AGB si CNA.25 Legea Audiovizualului 2002, art. 10.26 Legea Audiovizualului 2002, art. 17.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

? sa stabileasca conditiile, criteriile si procedura pentru acordarea licenteloraudiovizuale;

? sa elibereze licente audiovizuale si autorizatii de retransmisie pentru exploatareaserviciilor de programe de radiodifuziune si televiziune si sa emita decizii deautorizare audiovizuala;

? sa monitorizeze modul în care radiodifuzorii respecta prevederile Legii

Audiovizualului;? sa elaboreze instructiuni si sa emita recomandari pentru desfasurarea activitatilor în

domeniul comunicarii audiovizuale.

Una dintre cele mai importante atributii ale CNA este aceea de a urmari si de a încerca sa îmbunatateasca, când e cazul, continutul materialelor difuzate prin monitorizarea continua siatenta a programelor operatorilor radio si TV. De exemplu, între septembrie 2003 si iunie 2004,CNA a monitorizat 32 de canale (19 televiziuni si 13 radiouri) din întreaga tara. Autoritatea dereglementare realizeaza o monitorizare generala, monitorizari tematice si la sesizareatelespectatorilor sau ascultatorilor. În baza rapoartelor de monitorizare elaborate de experti, CNAa întreprins actiuni precum întâlniri cu radiodifuzorii pentru a lua în discutie încalcarile

prevederilor legale, elaborarea de comunicate de presa continând pozitia organismului închestiuni majore legate de audiovizual, elaborarea de recomandari, scrisori de avertisment sisomatii adresate posesorilor de licente, precum si aplicarea de amenzi.

În 2003, numarul de amenzi a crescut la 35, iar cel al somatiilor a fost de 125, de sase ori maimult ca în anul precedent.27 Majoritatea acestor amenzi nu au fost substantiale, dar operatorii setem, în general, de CNA pentru ca acesta le poate impunce sanctiuni drastice care îi pot afectagrav (vezi si sectiunea 3.3). La începutul anului 2005, postul Realitatea TV a primit o amendarecord de 4.000 de euro (150 de milioane ROL) pentru difuzarea de publicitate mascata.28 Principalele încalcari ale legii sanctionate de CNA sunt legate de restrictiile impuse programelorpentru protectia minorilor; restrictiile impuse publicitatii si teleshoppingului; protectia demnitatiiumane; dreptul la replica si rectificare; corectitudinea informatiei; retransmisia programelor;

respectarea grilelor de programe; dreptul de utilizare a licentelor. Raportul de activitate pe 2003al CNA precizeaza ca “monitorizarea emisiunilor de stiri releva o crestere îngrijoratoare anumarului de emisiuni care fac concesii exagerate faptului divers de senzatie, violentelor gratuite,cazurilor patologice a caror forma de prezentare depaseste cu mult limitele decentei si ale bunuluisimt”.29

CNA are de asemenea datoria de a notifica autoritatile competente, în special autoritatea antitrust,numita Consiliul Concurentei, de orice caz de restrângere a concurentei, de abuz al pozitieidominante si concentrare economica pe piata audiovizualului. El trebuie sa anunte si ale autoritatiale statului de orice violare a legii care nu cade în competentele sale. CNA a facut acest lucru încâteva ocazii. Cu toate acestea, nu este deosebit de activ în acest domeniu.

StructuraCNA este format din 11 membri. Presedintele tarii numeste doi dintre acestia, iar Guvernul,Camera Deputatilor si Senatul propun câte trei. Membrii sunt apoi numiti de catre Parlament,

27 CNA, Raport 2003, p.14, disponibil la http://www.cna.ro/activitate/raport_cna_2003.pdf (accesat la 16aprilie 2005).28 Comunicat de presa al CNA, 15 aprilie 2005, Bucuresti, disponibil lahttp://www.cna.ro/comunicare/comunic/2005/c0419.html (accessat la 16 aprilie 2005).29 CNA, Raport de activitate 2003, cit., p.14.

http://www.cna.ro/activitate/raport_cna_2003.pdf

http://www.cna.ro/comunicare/comunic/2005/c0419.html


http://www.cna.ro/activitate/raport_cna_2003.pdf

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

pentru un mandat de sase ani. Presedintele este ales prin vot al Parlamentului dintre membriiConsiliului, la propunerea acestora, prentru un singur mandat de sase ani. Presedintele CNA arerang de ministru, dar acest statut nu îl transforma într-un oficial guvernmanetal de rang înalt sinici nu îi ameninta independenta. Deciziile si recomandarile CNA sunt discutate în prezenta a celputin opt membri si adoptate cu cel putin sase voturi pentru. CNA trebuie sa prezinte anual unraport de activitate în fata Parlamentului.

Personalul specializat al Consiliului este constituit fie din functionari publici, fie din persoane încadrate cu contract individual de munca. Angajatii nu pot fi membri în consiliile deadministratie ale radiodifuzorilor publici sau privati, nu pot ocupa pozitii de conducere în acestecompanii si nu pot detine pozitii de conducere sau actiuni la companiile care detin licente deemisie. În afara expertilor care îsi desfasoara activitatea la sediul CNA, autoritatea dereglementare în audiovizual mai are angajati 24 de inspectori locali care monitorizeazaprogramele radio si Tv. Acestia se confrunta cu probleme administrative. În 2003, doar nouadintre membrii sai aveau birouri corespunzatoare.

Activitatea CNA este analizata si monitorizata de catre Parlament, care poate cere oricândpresedintelui Consiliului sa elaboreze rapoarte pe chestiuni specifice. În cazul în care raportul

anual al CNA este respins de catre Parlament, CNA trebuie sa propuna în termen de 30 de zilesolutii de rezolvare a problemelor, care sunt apoi dezbatute de Comisiile de mass-media dinParlament. Coniliul este obligat sa publice regulat rapoarte despre activitatea sa. Astfel, el trebuiesa dea informatii despre procesul de emitere a licentelor (prezentând numarul si tipul de licente,precum si numele beneficiarilor), lista amenzilor si avertismentelor trimise radiodifuzorilor.

3.1.2 Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor (IGCTI)

Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (MCTI) a fost într-o vreme autoritateacare tutela spectrul de frecvente de emisie, prin intermediul departamentului care îi erasubordonat Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor (IGCTI).

În noiembrie 2004, IGCTI a fost transformat într-o institutie publica autonoma, complet auto-finantata si subordonata direct Guvernului României. Conducerea IGCTI este formata dintr-unpresedinte si un vice-presedinte, ambii numiti de catre primul ministru.

Principalele functii ale IGCTI sunt:- administrarea spectrului radio prin planificarea, alocarea si atribuirea frecventelor;- gestionarea benzilor de frecvente radio în baza strategiei nationale;- elaborarea de norme si proceduri cu caracter tehnic utilizate în activitatile de

supraveghere si control specifice;- participarea în organismele si organizatiile cu activitati la nivel international în

domeniile de activitate ale IGCTI;- supravegherea si controlul respectarii de catre utilizatorii de frecvente radio a

obligatiilor ce le revin potrivit legii, licentelor de utilizare a frecventelor si licentelorde emisie.30

O comisie Consultativa Mixta a IGCTI si CNA (vezi graficul 1) a fost creata în 2002 pentruelaborarea si adoptarea unei Strategii nationale pentru utilizarea spectrului national de frecvente –“Planul national de frecvente radioelectrice alocate comunicarii audiovizuale” – care a fost

30 Legea nr. 510/2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si TehnologiaInformatiei, Monitorul Oficial 1082 din 22 noiembrie 2004, art. 3 (1-2)

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

aprobat în septembrie 2003. 31 Comisia este compusa din sase membri, trei de la CNA, trei de laIGCTI.Figura 1. Sistemul de reglementare

3.2 Procedurile de obtinere a licentei

Reglementarile privind procesul de obtinere a licentei s-au schimbat frecvent. LegeaAudiovizualului din 2002 stipula clar ca CNA este singura autoritate abilitata sa elibereze licenteradiodifuzorilor. Cu toate acestea, conform aceleiasi legi, un radiodifuzor are nevoie de doualicente pentru a lansa o statie de televiziune: o licenta audiovizuala, acordata de CNA; si o licentatehnica, ce da difuzorului dreptul de a utiliza o anume frecventa, numita licenta de emisie (numita

în cele ce urmeaza licenta de frecventa), eliberata de IGCTI.

Din cauza subordonarii fata de Ministerul Comunicatiilor, IGCTI a fost criticat de operatorii deaudiovizual si de catre societatea civila, care s-au temut ca ministerul va exercita un controlsubstantial asupra radiodifuzorilor. Disputa a fost solutionata cu un compromis. Parlamentul aacceptat ca CNA sa aiba rolul cheie în acordarea dreptului de emisie, în timp ce IGCTI, un

31 Ordin al Ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor nr. 232 din 31 iulie 2003 pentruaprobarea Tabelului national de atribuire a benzilor de frecventa, Monitorul Oficial 641, 9 septembrie 2003,disponibil la http://www.igcti.ro/igcro/Legislatie.htm (accesat la 1 iunie 2005)

GUVERN PARLAMENT

LICENTE DEEMISIE

LICENTE DEUTILIZARE A

FRECVENTEI

MCTI (2003-2004)

Înlocuit cu

IGCTI

(din noiembrie

2004)

CNA

Parlament (6 membri)

Guvern (3)

Presedintia Romaniei

(2)

Comisia Mixta Consultativapentru

Planul national de frecvente

radioelectrice alocate

comunicarii audiovizuale.

Trei membri propusi de CNA

http://www.igcti.ro/igcro/Legislatie.htm




8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

organism mai degraba tehnic, însarcinat cu gestionarea spectrului national de frecvente, retinedreptul de a-si da acordul asupra unor aspecte de ordin pur tehnic ale emisiei. 32

Pe scurt, procesul de obtinere a licentei audiovizuale si a licentei de frecventa presupuneurmatorii pasi:

- CNA anunta licitatia publica pentru o licenta audiovizuala. Participantii la lic itatietrebuie sa obtina de la IGCTI o “nota tehnica”, prin care se confirma faptul ca IGCTIa verificat informatii de baza despre compania care solicita licenta, cum ar fi datelede înregistrare si activitatile derulate.

- Solicitantul participa la licitatia publica organizata de CNA.- CNA acorda licenta audiovizuala.- Cel care a câstigat licenta audiovizuala se adreseaza IGCTI, solicitând licenta de

utilizare a frecventei, care stabilieste conditiile tehnice de baza pentru emisie.- Cu licenta de frecventa, solicitantul se întoarce la CNA care acorda autorizatia finala

care permite statiei sa intre în emisie.

IGCTI poate sa respinga o cerere de frecventa daca cererea nu a fost completa sau daca

solicitantul nu a atasat o copie a licentei audiovizuale. Licenta de frecventa se acorda gratuit. Cutoate acestea, radiodifuzorii trebuie sa plateasca IGCTI o taxa pentru utilizarea spectrului defrecventa.33 Dosarul de înscriere la concurs va contine urmatoarele documente:

- formularul tip;- documentele de înregistrare a companiei care solicita licenta;- extras cu structura actionariatului existent la momentul înscrierii la concurs, eliberat

de Oficiul registrului comertului;- declaratia notariala prin care se precizeaza, pentru fiecare asociat sau actionar al

societatii comerciale, din ce alte societati din domeniul audiovizualului maifaceparte si procentul de participare la alte societati de comunicatie audiovizuala;

- cazierele judiciare ale persoanelor fizice ce detin o cota egala sau mai mare de 10 la

suta în societatea (societtaile) comerciale;- avizul tehnic eliberat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;- proiectul editorial si tehnic de realizare a serviciului de programe, în care se vor

descrie aspecte cum ar fi: principalele emisiuni, proportiile diferitelor genuri deemisiuni, etapele de dezvoltare, structura redactionala, reteaua de corespondenti; griladeprograme;

- lista celorlalte servicii de programe audiovizuale pe care le asigura.

Principalele criterii avute în vedere în acordarea licentei audiovizuale sunt:- gradul în care este respectat interesul public;- oportunitatea înfiintarii serviciului de programe propus în contextul pietei

audiovizuale;

- un raport echilibrat între programele nationale, regionale si locale;

32 Hotarârea de Guvern nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor siTehnologiei Informatiei (modificata prin Hotarîrea de Guvern nr. 927/2004), Monitorul Oficial 494, din 9iulie 2003, art.2 (c)33 Potrivit Ordinului Ministrului Comu nicatiilor si Tehnologiei Informatiei nr. 403/2003 privind procedurade solicitare si de emitere a licentelor de utilizare a frecventelor radoielectrice, Monitorul Oficial 100, din 3februarie 2004, para. 25(c)

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

- evitarea abuzului de pozitie dominanta si a practicilor care împiedica liberaconcurenta în cadrul industriei;

- experienta solicitantului în domeniu audiovizual, daca este cazul;- crierii legate de structura serviciilor si a grilei de programe, precum respectarea

drepturilor fundamentale ale omului si protectia minorilor, respectarea pluralismuluipolitic si social, a diversitatii culturale, lingvistice si religioase; protejarea culturii si

limbii române si a limbilor minoritatilor nationale; durata totala de difuzare, genul,orarul si durata programelor transmise si retransmise; volumul zilnic si saptamânal alprogramelor producatorilor independenti.34

Licentele se acorda gratuit pentru o perioada de noua ani si pot fi extinse pentru înca noua ani.

Persista înca îngrijorarea ca administrarea spectrului de frecvente de catre un organism legat deGuvern permite exercitarea de influente politice nepermise.35 Desi, la nivel formal, IGCTI poaterefuza eliberarea unei licente de frecventa doar pentru doua motive, organismul are totusi oinfluenta substantiala în procesul de acordare a licentelor pentru ca, în calitatea sa deadministrator al spectrului de frecvente, poate face ca anumite frecvente sa nu fie puse ladispozitie eventualilor utilizatori. Deaorece presedintele si vice-presedintele sunt numiti de catre

primul ministru, IGCTI poate fi supus în continuare la presiuni politice. Noi actori pot intra pepiata audiovizuala numai în limitele frecventelor anuntate ca disponibile de catre IGCTI.

Controlul guvernamental asupra organismelor de reglementare poate lua diferite forme. Unadintre acestea este lipsa de transparenta în ceea ce priveste frecventele disponibile si putereaacestora. La mijlocul anilor ’90, în repetate rânduri radiodifuzorii au acuzat guvernul cainventeaza “motive tehnice” pentru a împiedica operatorii sa lanseze noi statii. Din 2000,operatorii privati au derulat un lobby agresiv la adresa guvernului sa deschida un numar „imens”de frecvente tinute secrete si neutilizate ani la rând. La acea vreme, ei au acuzat guvernul demanipulare atunci când acesta a declarat ca nu exista suficiente frecvente disponibile. AsociatiaRomâna de Comunicatii Audiovizuale (ARCA)36 a dezvaluit la acea vreme ca multe frecvente –cele întregistrate în acorduri internationale precum “Planul de la Geneva” sau “Planul de la

Stockholm” – au ramas nefolosite37

.

Dupa adoptarea Legii Audiovizualului, în 2002, investitorii straini nu au mai avut de întâmpinatnici o restrictie în ceea ce priveste detinerea licentelor audiovizuale. Pe de alta parte, legeaprevede obligatia ca detinatorii de licente sa aiba acelasi proprietar ca si operatorul statiei.

34 Decizia CNA nr 146/2002 privind acordarea licentei audiovizuale si eliberarea deciziei de autorizare

audiovizuala pentru difuzarea pe cale radioelectrica terestra a serviciilor de programe, Monitorul Oficial 899 din 11 decembrie 2002, art. 7(1-2)35 Dan Georgescu, fost consilier al Ministerului Co municatiilor, în prezent director al AsociatieiOperatorilor de Telecomunicatii din România (fondata în 2003): “Frecventele trebuie administrate de oinstitutie autonoma, nu de una guvernamentala, ca atunci când spectrul era gestionat de MCTI, dar numaidaca aceasta este cu adevarat independenta”. Raspuns la chestionarul EUMAP, august 2004.36 Asociatia Române de Comunicatii Audiovizuale (ARCA) este o asociatie de 61 de radiodifuzori caredetin un total de 223 de licente de radio si televiziune.37 Informatie de pe pagina de internet a ARCA, disponibila lahttp://www.audiovizual.ro/englishversion.htm (accesata la 8 februarie 2005).

http://www.audiovizual.ro/englishversion.htm

http://www.audiovizual.ro/englishversion.htm

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Tabelul 5. Cifre privind licentele TV

Total licenteacordate

326Licenteaudiovizualeanalogiceterestre

Total licente înfunctiune

119

Total licenteacordate

82Licenteaudiovizualeprin satelit Total licente în

functiune31

Sursa: CNA38

Un total de 141 de licente, atât terestre cît si prin satelit, au fost retarse de catre CNA din cauzafaptului ca nu au fost utilizate.

3.3 Masuri de aplicare

În general, CNA aplica aceleasi sanctiuni si operatorilor publici, si celor privati. Daca operatorii încalca deciziile Consiliului sau prevederile legale relevante, se impun sanctiunile prevazute deLegea Audiovizualului. Aceste sanctiuni sunt similare pentru toti operatorii. Înainte de a impuneamenzi, CNA someaza operatorii cerându-le sa îndrepte greseala. Numai daca operatorii nu seconformeaza, CNA poate impune o amenda care merge de la 25 de milioane ROL la 250milioane ROL (aproximativ de la 625 EUR la 6,250 EUR).39

CNA este singura autoritate de reglementare care poate retrage o licenta audiovizuala, înurmatoarele conditii:

- titularul nu începe emisia în termen de 12 luni de la data obtinerii licentei de emisie;

- înceteaza sa mai emita pentru mai mult de 45 de zile, pentru motive de naturatehnica, si mai mult de 96 de ore, din orice alte motive;

- daca o licenta violeaza standardele regimului de proprietate40 (vezi sectiunea 5.3)Licenta este retrasa pâna când proprietarul acesteia se înscrie din nou în limitelelegale privind proprietatea.

- când radiodifuzorul instiga în mod repetat41 publicul la ura nationala, rasiala saureligioasa;

- când radiodiofuzorul instiga în mod explicit la violenta publica, la actiuni care audrept scop disolutia autoritatii de stat sau la actiuni teroriste.42

Decizia de a retrage licenta unui operator poate fi contestata în justitie, pâna la nivelul ÎnalteiCurti de Casatie si Justitie. IGCTI are dreptul de a confisca aparatura tehnica a unei statii sau sa

38 Document remis EUMAP la 24 ianuarie 2004.39 Rata de schimb folosita în acest raport este de 1 EUR = 40,000 ROL.40 De exemplu, când proprietarul detine majoritatea actiunilor unui anumit operator si mai mult de 20 lasuta din actiunile unui alt operator. Legea Audiovizualului 2002.41 Legea nu explica, totusi, ce înseamna “în mod repetat”.42 Legea 402 din 7 octombrie 2003 privind modificarea si completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002,Monitorul Oficial 709 din 10 octombrie 2003 (numita în continuare Legea Audiovizualului 2003),disponibila la http://www.cna.ro/english/legislation/law402.html (accesata la 1 iunie 2005).

http://www.cna.ro/english/legislation/law402.html

http://www.cna.ro/english/legislation/law402.html

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

amendeze operatorul care a utilizat o frecventa cu acoperire mai mare decât cea care i-a fostacordata.

În 2002, CNA a retras licenta unei statii de televiziune metropolitane din Bucuresti, OTV, caredifuzase un talk-show care îl avea ca invitat pe liderul unui partid de extrema dreapta. În timpulemisiunii, invitatul a adus o serie de acuzatii grave la adresa liderilor partidului de guvernamânt si

a lansat o serie de atacuri la adresa unor diferite categorii de populatie 43. CNA a explicat ca aretras licenta postului pentru ca acesta a lezat în mod grav interesul public, difuzând declaratiidiscriminatorii, anti-semite si xenofobe. S-au auzit voci care au afirmat ca interzicerea unor astfelde programe ar contraveni standardelor europene în domeniul libertatii de exprimare44 si ca postulde televiziune nu poarta vina declaratiilor liderului de extrema dreapta. Cu toate acestea, CNA ausustinut ca Directiva “Televiziunea farar frontiere” (numita în cele de mai jos Directiva TVWF)45 ar trebui sa specifice cu claritate obligatia ce revine realizatorilor de programe de a descurajaincitarile la ura chiar si în timpul talk-show-urilor, si ca moderatorii ar trebui sa îi împiedice peinvitati sa încalce prevederile legale.46

Decizia de a retrage licenta OTV a stârnit vii dezbateri. Desi OTV nu se bucura de prea multacredibilitate si sprijin în rândul comunitatii de media, expertii si-au exprimat îngrijorarea fata de

crearea unui precedent periculos. La un an si jumatatea dupa acea decizie, o noua companie asolicitat si primit licenta audiovizuala si a re-lansat OVT47. Cu toate acestea, OTV nu a obtinutniciodata o rata de audienta semnificativa.

O alta decizie controversata a CNA a fost aceea din 2003 când investitorul american CME –proprietarul Pro Tv si Acasa TV – a început sa transfere toate licentele audiovizuale de lapartenerul român, Adrian Sârbu, catre propriiile companii. Operatiunea a fost posibila dupamodificarea Legii Audiovizualului din 2002, care a permis operatorilor de televiziune sa detinalicentele audiovizuale. La înceout, CNA respins solicitarea CME din cauza faptului ca audientacombinata a posturilor detinute de CME ar fi depasit 30 la suta, cota maxima impusaradiodifuzorilor prin lege. CME a argumentat ca cifrele combinate de audienta nu depasesc acestprag, deci poate transfera licentele.48

43 La vremea respectiva, licenta OTV era detinuta de First Media Advertising.44 Anume Articolul 10 a Convemtiei Europene a Drepturilor Omului. Conventia Europeana pentruprotejarea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale (ECHR(, 3 septembrie 1953, E.T.S 005,disponibila pe pagina de Internet a Consiliului Europei, lahttp://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/005.htm (accesata la 1 martie 2005).45 “Directiva Televiziunea Fara Frontiere”: Directiva Consiliului din 3 octombrie 1989 privind coroborareaunor prevederi stabilite prin dispozitii legale, de reglementare si administrative in statele membre, cu

privire la desfasurarea activitatilor de difuzare a programelor de televiziune (89/552/CEE), modificataprinDirectiova Parlamentului European 97/ 36/CE din 30 iunie 1997, textul consolidat disponibil pe paginade Internet a Comisiei Europene la http://europa.eu.int/eur-lex/en/consleg/pdf/1989/en_1989L0552_do_001.pdf (accesata la 15 martie 2005).46 Explicatie furnizata de reprezentantii CNA în timpul unui seminar organiyat de Pactul de Stabilitate petema functiei de monitorizare a autoritatilor nationale, Varsovia, 3-4 octombrie 2003.47 Ocram Televiziune srl, detinuta de Merchiori din Romagnoli Maria, a devenit noul proprietar al licenteiOTV.48 CME, Raport anual 2003 , depus la Securities and US Exchange Commission, Washington, 12 martie2004, p.11, (numit în cele ce urmeaza CME, Raport anual 2003).

http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/005.htm

http://europa.eu.int/eur-lex/en/consleg/pdf/1989/en_1989L0552_do_001.pdf





http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/005.htm

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

3.4 Independenta audiovizualului

Presiunile politice asupra sectorului audiovizual sunt substantiale. Multi specialisti mediaintervievati pentru acest raport au fost de acord ca proprietarii considera ca operatiunile lor deteleviziune sunt mai degraba niste instrumente pentru promovarea intereselor lor politice sau

economice. Conducerile statiilor de televiziune prefera sa pastreze tacerea asupra acestui subiect,dar expertii media si jurnalistii care lucreaza în televiziuni au denuntat public presiunilecrescânde asupra mass-media. Chiar si presedintele CNA, Ralu Filip, a recunoscut ca “presiuniexista, în special la nivel local, exercitate atât de catre putere, cât si de catre opozitie”.49 CristianGhinea, ziarist la respectatul saptamânal cultural Dilema veche, observa ca:

As descrie situatia presei din ultimii ani ca un cosmar. [...] Pozitia dominanta a PSD dupa 2000 afacut sa poate concentra resurse spre a cumpara, ataca, santaja presa, în functie de atitudineaziaristilor de acolo. Din pacate, mare parte a presei s-a obisnuit cu situatia, care a devenit un fel denormalitate hidoasa. 50

Relatarea independenta a evenimentelor politice de catre televiziuni a fost si mai puternic afectatade noua legislatie electorala 51, adoptate înaintea alegerilor din 2004, care au interzis posturilor deteleviziune din întreaga tara sa difuzeze stiri despre candidatii pentru Parlament si Presedintie înalt context decât cel electoral. Pentru ca legea permitea difuzarea în programele de stiri numai amaterialelor cu conotatie electorala si a dezabterilor politice care respectau un algoritm de calculcomplicat pentru distribuirea timpilor de antena între partidele politice, multe statii regionale miciau decis sa nu relateze deloc despre campania electorala sau despre chestiunile politice. Astfel au

încercat sa evite presiunile venite din partea numarului mare de partide politice. În acelasi timp,televiziunea publica a fost obligata, de catre aceeasi lege, sa permita tuturor partidelor politice sadifuzeze mesaje electorale, în baza unui algoritm stabilit de catre o comisie parlamentara, ceea cea transformat televiziunea publica într-o tribuna pentru politicieni.

Posturile de televiziune nu au suficienti bani pentru realizarea de programe de stiri maiamanuntite si mai profunde si prefera sa produca divertisment lejer, a carui productie nu esteneaparat costisitoare, dar care atrage audiente sanatoase. Pentru televiziuni, acesta este un mod dea evita relatarile pe teme controversate care i-ar deranja pe guvernanti si pe acolitii acestora sicare pot produce probleme posturilor respective. Televiziunile se concentreaza astfel pe “vedetefacute peste noapte sau oameni care se îmbogatesc indiferent de nivelul de efort pus în procesulde îmbogatire. Asadar, modelul dominant este cel al gratificatiei instantanee”.52 Schimbareaputerii politice în alegerile din decembrie 2004 a adus o reducere a presiunii politice asupra mass-media. Noul guvern, care a pus capat dominatiei PSD, a declarat ca libertatea presei se numaraprintre prioritatile sale.

Lipsa resurselor financiare pentru jurnalismul de investigatie reduce sever independentaposturilor de televiziune. Slabiciunea financiara face ca mediile audiovizuale sa fie vulnerabile siusor controlabile de anumite grupuri de interese. De exemplu, datoriile uriase sau dependenta depublicitatea de stat sporesc vulnerabilitatea mass-media. Cosmin Gusa, fostul secretar general sipurtator de cuvânt al PSD, apoi parlamentar al Partidului Democrat (PD), în prezent parlamentar

49 R. Filip, presedintele CNA, raspuns la chestionarul EUMAP, 3 august 2004 .50 C. Ghinea, jurnalist specializat în analiza politica, raspuns la chestionarul EUMAP, 5 august 2004.51 Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, Monitorul Oficial nr. 887 din 29septembrie 2004.52 I. Avadani, “Modele culturale”, în Dilema veche, 20, 28 mai-3 iunie 2004, p.8. Ioana Avadani estedirector executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent din Bucuresti.

8/8/2019 Media Rom3


8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

programelor, a timpului de emisie si a numarului de canale, televiziunea publica a suferit o crizasevera de identitate la zece ani dupa caderea comunismului. În 2004, televiziunea publica aangajat compania de marketing English & Pockett, în colaborare cu Brandient, în încercarea de aredefini noua pozitie a SRTV pe piata.63

Principalul canal al televiziunii publice, TVR1, se concentreaza pe “actualitati, experiente de

viata, tehnologie si tot ceea ce se întâmpla în lume”.

64

TVR1 este un canal cu format generalist,tintind catre toate segmentele de populatie si încercând sa acopere toate evenimentele majore deimportanta pentru tara.

TVR2 aspira sa fie “un post inteligent”, vizând cu predilectie telespectatorii din mediul urban.Programele sale trebuie sa ofere o viziune moderna, de avant-garda, care tine pasul cumentalitatea telespectatorului tânar. În plus, difuzeaza “programe despre animale de companie,gradinarit si filme de familie”.65 TVR2 este considerat canalul complementar al TVR1, difuzîndprograme culturale si sportive pentru care nu mai este spatiu pe TVR1.

TVR Cultural este conceput ca un canal de nisa, adresat intelectualilor, cu programe de arta,cultura si afaceri. Programele culturale sunt prezente pe toate canalele televiziunii publice, dar

într-o proportie limitata si în formate adaptate la formula generalista a postului. TVR Cultural

difuzeaza programe culturale ample, dezbateri de profunzime pe teme culturale, documentare,filme de arta, concerte simfonice, spectacole de opera si balet.

TVR International difuzeaza o selectie din ceea ce directorii sai considera a fi cele mai buneprograme ale celorlalte canale ale TVR. El se adreseaza publicului românesc din afara granitelortarii. Principalul sau scop este “sa promoveze în lume imaginea, politica interna si externa aRomâniei”. Canalul poate fi receptionat în Europa, în Orientul Mijlociu si Africa de Nord prinsatelitul Hot Bird si în SUA si Canada prin satelitii Intelsat si Telstar.

În afara celor patru canale nationale, TVR mai opereaza si patru studiouri reginale: TVR Cluj(lansat în 1990), TVR Iasi (1991), TVR Timisoara (1994) si TVR Craiova (1998). Pe lânga douaore de emisie zilnica pe frecventa TVR2, studiourile regionale produc programe pentru canalelenationale.

4.3 FinantareaTeleviziunea publica are trei surse de finantare: abanomentul66 , subventiile de stat si venituriledin publicitate. Legea SRR si SRTV stabileste si regimul de finantare al posturilor publice.Guvernul poate decide modelul de finantare al posturilor, dar decizia trebuie aprobata de catreParlament. De exemplu, guvernul poate face schimbari în structura finantarii serviciilor publicede radio si televiziune prin intermediul ordonantelor de urgenta, care sunt apoi supuse spreaprobare Parlamentului. Parlamentul le adopta, cu diferite modificari, ca legi de aprobare aOrdonantei de urgenta. Asa au stat lucrurile si în fenruarie 2003 când guvernul a îmbunatatitmodul de colectare a abonamentelor radio si TV prin adoptarea unei Ordonante de Urgenta care

încorpora taxele de abonament în nota de plata a electricitatii.67 Desi valoarea taxei a ramas

63

Contractul lui English & Pockett cu SRTV a fost în valoare de 300,000 Euro; contractul cu Brandient afost în valoare de 29,000 de dolari, pentru anii 2003 si 2004.64 M. Iordan, “ Rebrandingul Televiziunii Române” (“Rebranding Romanian Television”), interviu cu AnetaBogdan, director al Brandient responsabil de rebrandingul SRTV, în Business Review, no. 30, vol. 6, 11-17august 2003, available at disponibil lahttp://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/interviuri_si_articole/rebranding_romanian_television.html(accesat la 27 april 2005), (numit în cele ce urmeaza, Iordan, Rebrandingul Televiziunii Române).65 Iordan, Rebrandingul Televiziunii Române 66 Numita oficial “taxa pentru serviciul public de televiziune”.67 Hotarârea de Guvern no. 978 din 22 august 2003 privind taxa pentru s ervicul public de televiziune,

http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/interviuri_si_articole/rebranding_romanian_television.html

http://www.brandient.com/ro/noutati_si_opinii/interviuri_si_articole/rebranding_romanian_television.html

8/8/2019 Media Rom3


8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Fondul a fost înfiintat pentru promovarea imaginii României în strainatate.77 În 2004,corespondentii din strainatate, inclusiv jurnalistii si cameramanii, au primit statut de personaldiplomatic. Guvernul de coalitie dominat de Partidul National Liberal si Partidul Democrat, venitla putere în decembrie 2004, a pus capat acestei practici, dat fiind ca viola principiulindependentei televiziunii publice si crea o situatie de concurenta neloiala televiziunilorcomerciale.

4.4. Structura de conducere

Serviciul public de televiziune este guvernat de Consiliul de Administratie, care este reglementatde Legea SRR si SRTV.78

Principalele responsabilitati ale Consiliului de administratie includ:79

- aproba conceptia de dezvoltare a societatii si normele privitoare la strategia sistructura programelor;

- supravegheaza respectarea modului în care societatea îsi îndeplineste obligatiileasumate în schema de programe si în licenta de emisie eliberata de Consiliul Nationalal Audiovizualului;

- aproba structura organizatorica a societatii, precum si restructurarile economice si depersonal necesare pentru functionarea eficienta a societatii;

- aproba conditiile de organizare a concursurilor pentru numirea membrilor comitetuluidirector;

- aproba proiectul bugetului, bilantul si contul de profit si pierderi, anuale si investitiilece urmeaza a fi realizate, în limita competentei;

- aproba regulamentul de organizare si functionare a societatii;- aproba participarea la realizarea unor activitati cu alte societati cu capital român sau

strain si stabilirea relatiilor de colaborare cu organisme similare din alte tari;- aproba propunerile de vânzari si concesionari, potrivit legii.

Membrii Consilului sunt numiti de Parlament, pentru un mandat de patru ani. Lor li se interzice sadetina posturi în consiliile de administratie ale altor corporatii sau sa detina actiuni la companiicare au relatii comerciale cu SRTV pe durata mandatului lor. Legea nu stipuleaza criterii care saateste competenta membrilor CA în domenii relevante pentru televiziune. Candidatii suntnominalizati dupa cum urmeaza:80

- opt de catre grupurile parlamentare reunite ale celor doua camere ale Parlamentului, în concordonata cu algoritmul configuratiei politice;

- unul de catre presedintele României;- unul de catre guvern;- doi de catre angajati, în baza unor alegeri interne;- unul de catre grupul parlamentar al minoritatilor nationale.

77 Au existat patru hotarâri de guvern legate de plata corespondetilor TVR în strainatate: Hotarârea1445/2002, Monitorul Oficial 929 din 18 decembrie 2002; Hotarârea 391/2004, Monitorul Oficial 282din 31 martie 2004; Hotarârea 1112/2004, Monitorul Oficial 662 din 22 iulie 2004; si Hotarârea1181/2004, Monitorul Oficial 690, 30 iulie 2004.

78 Legea SRR si SRTV, art. 20-2779 Legea SRR si SRTV, art. 2780 Legea SRR si SRTV, art. 20

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Presedintele Consiliului de Administratie este numit direct de catre Parlament, pentru un mandatde patru ani. Chiar daca demonstreaza ca presedintele este incompetent, Consiliul nu detine nici opârghie legala pentru controlul presedintelui.

Amendamentele operate asupra Legii SRR si SRTV în 199881 aduc schimbari importante în ceeace priveste numirea membrilor Consilului de Administratie.

Legea amendata transfera întregul control asupra televiziunii sau radioului public în mânapresedintelui Consilului de Administratie, care devine în acelasi timp si directorul general alteleviziunii. Alegerea lui directa de catre Parlament a stârnit controverse si a atras critici dinpartea observatorilor sectorului mass-media, care au acuzat statul ca interfereaza tot mai mult cuindependenta acestora. “Parlamentul merge pâna într-acolo încât numeste direct presedinteleserviciului public de televiziune”, observa Alina Mungiu Pippidi, expert în domeniul media sidirector executiv al Societatii Academice Române din Bucuresti. 82

Mai mult, legea amendata prevede ca bugetul societatii publice de televiziune trebuie sa fie supusspre aprobare Parlamentului, împreuna cu raportul de activitate anual. Daca raportul sau proiectulde buget este respins, Consiliul de Administratie este demis automat. Aceleasi reguli se aplica si

în cazul radioului public, SRR, care are propriul sau Consiliu de Administratie. SRR a trecut prinexperienta demiterii consiliului în decembrie 2001, la putin timp dupa alegerile parlamentare din2000. Atunci, Parlamentul nou ales a demis Consiliul de Administratie al SRR. Miscarea a fostconsiderata ca fiind de natura politica, deoarece fostul PDG al radioului, Andrei Dumitriu, siConsiliul de Administratie reprezentau majoritar opozitia parlamentara.83

Andrei Dimitriu si Consiliul de Administratie au fost demisi la mijlocul mandatului lor de patruani. În fruntea radioului public a fost numit Dragos Seuleanu, cunoscut pentru puternicile salelegaturi cu PSD.

Comitetul Director al TVR este compus din directorul general si sapte membri. Atributiile saleprincipale sunt:84

- asigura aducerea la îndeplinire a hotarârilor Consiliului de Administratie;- elaboreaza si propune spre examinare si aprobarea consiliului de administratie

strategia de programe;- aproba angajarea si efectuarea de cheltuieli de orice natura si a tranzactiilor

comerciale si financiare în limita competentelor aprobate de consiliul deadministratie;

81 Legea nr. 41/1994 pentru organizarea si functionarea Societatii Române de Radio si a Societatii Românede televiziune; amendata prin Legea 124/1998, republicata în Monitorul Oficial 636 din 27 decembrie1999.82 Alina Mungiu-Pippidi, “ De la serviciu de stat la serviciu public: Esecul reformei televiziunilor de stat

din Euripe centrala si de Est ” (“From State to Public Service: The Failed Reform of State Television inCentral Eastern Europe”), în Miklos Sukosd si Peter Bajomi-Lazar (editori), “Reinventând media –

Reforma politicilor de media in Europa Centrala si de Est ” (“ Reinventing Media – Media Policy Reform inEast-Central Europe”), Central European University Press, 2001, p. 45, (numita în cele ce urmeaza,Mungiu-Pippidi, De la serviciu de stat la serviciu public).83 IREX, Media Sustainability Index 2002, capitolul de tara pentru România , Washington, InternationalResearch & Exchanges Board, iunie 2003, disponibil pe pagina de web a IREXla http://www.irex.org/msi/index.asp (accesat la 1 April 2005), (numit în cele ce urmeaza IREX, MSI 2002), p. 4.84 Legea SRR si SRTV, art. 31-33.

http://www.irex.org/msi/index.asp

http://www.irex.org/msi/index.asp

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

- examineaza si avizeaza normele de munca, normativele de personal, functiile simeseriile necesare, care se aproba de catre consiliul de administratie.

Comitetul Director include urmatoarele pozitii din schema TVR: PDG, directorul de stiri,directorul de programe, directorul de productie, directorul economic, directorul de marketing,directorul tehnic , directorul IT&C. Consiliul de Administratie îi numeste, prin concurs, pe

membrii comitetului director si conducerile studiourilor regionale ale TVR. Numirea altordirectori din TVR se face direct de catre PDG.85

O privire mai atenta asupra organigramei actuale a TVR releva ca directorii canalelor TVR1,TVR2 si TVR International, personal-cheie în structura televiziunii, detin pozitii interimare.Brândusa Armanca, fost jurnalist la TVR si director al unui studiou teritorial, observa ca “suntposibile doua explicatii: întâi, fiind interimari, directorii pot fi numiti fara concurs public; apoi, eidepind de bunavointa PDG”.86 Acestei practici i s-a pus capat în ultimul timp.

Suspectând ca în 2004, Valer Chiorean a fost numit ilegal, fara concurs, în functia de redactor-sef al studioului reginal din Cluj al TVR, un jurnalist local, Mihai Miclaus, a cerut conduceriiexplicatii asupra. Pentru ca nu a primit nici un raspuns, Miclaus a initiat actiune în instanta

împotriva televiziunii publice pentru lipsa de transparenta, ajungând pâna la Curtea Europeana aDrepturilor Omului de la Strasbourg. El crede ca numirea anumitor angajati ai studioului din Cluj,inclusiv a directorului, s-a facut pe criterii politice. Temându-se de politizarea postului, mai multiredactori de stiri si reporteri si-au dat demisia în 2004. 87

Atributiile PDG sunt:88

- asigura, împreuna cu comitetul director, conducerea curenta a societatii;- dispune, controleaza si raspunde de punerea în aplicare a hotarârilor consiliului de

administratie, precum si a conventiilor încheiate de societate;- aproba, în conditiile legii, angajarea de specialisti, pe termen limitat, pentru

efectuarea de studii, lucrari si altele asemenea, necesare societatii;

Alina Mungiu Pippidi, fost director de stiri în TVR, afirma ca: “Cel mai important aspect legat deindependenta televiziunii publice este numirea (si demiterea) conducerii si limitele autoritatiimembrilor acesteia”.89

Legea SRR si SRTV nu prevede nici un fel de sanctiuni si amenzi specifice care pot fi aplicateserviciilor publice de radio si televiziune. În general, ele sunt aceleasi care pot fi impuse oricaruiradiodifuzor (vezi Sectiunea 3.3). Nivelul amenzilor este scazut. De exemplu, în timpulCampionatului European de Fotbal din 2004, CNA a avertizat în repetate rânduri TVR asupra

85 Valentin Nicolau, PDG al TVR, în comentariile remise EUMAP asupra primei forme a prezentuluiraport, Bucuresti, 18 noiembrie 2004.86

Interviu cu Brîndusa Armanca, director al TVR Timisoara în perioada 1997-2003, în prezent coordonatoreditorial al ziarului Ziua, Bucuresti, 20 iunie 200487 Comentarii în cadrul mesei rotunde organizate de OSI, 18 noiembrie 2004 (numita în cele ce urmeazacomentariu în cadrul mesei rotunde OSI). Nota explicativa: OSI a organizat mese rotunde în toatetarilemonitorizate, pentru a dezbate critic rapoartele sale preliminare. Expertii prezenti au inclus, îngeneral, reprezentanti ai guvernului si televiziunilor, practicieni de media, profesori univeristari sireprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale. Raportul de fata a luat în consideratie comentariilelor verbale sau scrise. 88 Legea SRR si SRTV, art. 2889 Mungiu-Pippidi, De la serviciul de stat la serviciul public , p.41

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

ilegalitatii transmiterii de spoturi comerciale în timpul transmiterii meciurilor. Într-un alt caz,CNA a avertizat TVR, la 24 mai 2004, ca a încalcat Legea pentru alegerea autoritatiloradministratiei publice locale, care prevede ca atât canalele comerciale, cât si cel public nu au voiesa transmita declaratii politice în alte programe decât cele special dedicate alegerilor.90 Pe 26 mai2004, TVR1 si TVR2 au primit fiecare o amenda de 25 milioane ROL (625 Euro), reprezentândnivelul minim prevazut de lege, pentru difuzarea unui spot de publicitate electorala

reprezentându-l pe Corneliu Vadim Tudor, liderul partidului ”România Mare”, spot care a durat39 de secunde, cu noua secunde mai mult decât limita impusa de lege spoturilor electoraletelevizate.

4.5. Grila de programe4.5.1 Structura timpului de emisie

În 2002, stirile si informatiile, talk-show-urile si interviurile au reprezentat 16,3 la suta dinprogramele televiziunii publice, pe toate cele patru canale. Pe de alta parte, 26,7 la suta din timpulde emisie a fost dedicate divertismentului, iar 17,6 la suta, filmelor, inclusiv serialelor.91 Asa cumse vede în tabelul 9, în 2003 divertismentul a desinut proportie substantiala din grila canaluluipublic de televiziune. De exemplu, timpul alocat programele de divertisment este cu 44 la suta

mai mare decât cel pentru teme sociale si economice.

Tabel 9. Programele difuzate de TVR – detaliere pe genuri (2003)

Numar deore/an

Divertisment 2,200Social si economic 1,466Religie, istorie 520Educatie-stiinta 234Copii, tineret 166

Sursa: SRTV

92

În 2003, SRTV afirma în raportul sau anual ca a difuzat un total de noua talk-show-uri înperioada septembrie-decembrie 2003, pentru ca acest gen de program permite îndeplinireamisiunii sale de serviciu public, aceea de a mentine pluralismul si libera circulatie a ideilor.93 Unul dintre aceste talk-show-uri a fost “ Masina de tocat ” cu Stelian Tanase, o dezbatere pe temesociale si politice, a carei difuzare a fost întrerupta, la decizia conducerii SRTV, la sfârsitul anului2003, invocându-se slaba ei audienta. Au existat însa suspiciuni ca masura a avut ratiuni politice.(Vezi Sectiunea 4.6 ). Alte talk-show-uri difuzate au fost “Cafeneaua politica”, axata pe chestiunide interes general , “TVR în direct ” si “ Interes general”, care se ocupa de teme precum protectiaconsumatorului, administratia locala, chestiuni economice si financiare.

În afara de TVR Cultural, care are prin definitie programe eminamente culturale, primele douacanale ale televiziunii publice au difuzat la rândul lor programe dedicate artelor si literaturii,

90 Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, Monitorul Oficial 271 din29 martie 2004, art. 60.91 Carat, Anuarul 2002, în IMCA, Peisajul Audiovizual , p.2492 SRTV, Raport anual 2003, capitolul 6.B (Activitatea editoriala a SRTV. Structura de programe si strategia de

programe)93 SRTV, Raport anual 2003 , Sectiunea 3, “Serviciile oferite de televiziunea publica”, capitolul 1

8/8/2019 Media Rom3


8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Potrivit legii, Consiliul de Adminsitratie trebuie sa includa membri care sunt acceptati de toatepartidele parlamentare, dar care nu apartin scenei pooitice. În realitate, ei sunt cu totii dependentide politicieni fie prin anume beneficii, fie pentru ca au de platit acestora datorii mai vechi.

Pozitia determinanta în Consiliul de Adminsitatie, cea de Presedinte-Director General (PDG),este detinuta de regula de o persoana apropiata cercurilor politice. Fostul PDG al TVR, Valentin

Nicolau, a fost bine cunoscut pentru relatiile sale apropiate fata de partidul aflat la momentulnumirii sale la putere. În 2000, el a preluat conducerea TVR venind direct din pozitia de consilierpe probleme de cultura al premierului Adrian Nastase. Cu toate acestea, într-un interviu acordatagentiei nationale de presa Rompres în aprilie 2003, purtatorul de cuvânt al guvernului de la aceavreme, Despina Neagoe, a negat amestecul guvernului în treburile televiziunii publice,argumentând ca ambele consilii de administratie, atât cel al SRTV, cât si cel al SRR, au fostnumite de catre Parlament.97

O alta problema rezida în faptul ca personalul TVR resposnabil cu coordonarea programelor seafla în relatii de rudenie cu functionari publici care lucreaza în organisme guvernamentale.98 Deexemplu, când prezentatoarea principalului jurnal de stiri, Dana Razboiu, a devenit sotia unuiministru PSD din fostul guvern, prezenta sa pe ecrane a stârnit unele controverse. Si acesta nueste singurul caz al unui jurnalist din TVR care avea rude lucrând în cadrul institutiilorguevrnamentale.

Tot astfel, amânarea clarificarii situatiei angajatilor TVR care au colaborat cu Securitatea, fostapolitie politica a regimului comunist, a afectat reputatia institutiei. Alina Mungiu-Pippidi arata ca“dezvaluirea identitatii angajatilor TVR care au lucrat cu fosta Securitate este o chestiune foarteimportanta”.99 În iulie 2004, unele medii din România au relatat ca mai multi angajati ai TVRsunt suspectati ca au colaborat cu fostele servicii secrete. Unii dintre acestia detin si acum ranguri

înalte în departamentul editorial al TVR. Potrivit cotidianului Evenimentul Zilei, printre ei senumara Paul Soloc, redactor-sef al departamentului social si economic si coordonatorulprogramelor electorale, si Nicolae Melinescu, corespondentul TVR1 La Washington, D.C.100

Acestor acuzatii, PDG al TVR le-a raspuns astfel:

Pâna în acest moment, CNSAS [Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii] nici nu ainfirmat, dar nici nu a confirmat informatiile aparute în paginile ziarului Evenimentul Zilei.Totodata, anagjatii SRTV au completat, înca din anul 1999, declaratii pe proprie raspundere carese refera la o eventuala colaborare cu fosta politie politica. Aceste declaratii au fost centralizate laDepartmentul de Resurse Umane si se regasesc în dosarele personale ale angajatilor TVR”.101

97 Un material transmis de Associated Press, “ Jurnalistii demisioneaza ca protest împotriva diktatuluieditorial” (“ Journalists resign over editorial diktat ”), disponibil pe pagina de Internet a PressAssociation la <http://pamediapoint.press.net/services/media_news/livenews/romania080403.htm> (accesat la 18 septemb rie, 2004).

98 Comentariu exprimat în cadrul mesei rotunde “TVR, imaginea timpului tau”, organizata de FreedomHouse, Centrul pentru Jurnalism Independent si Agentia de Monitorizare a Presei (AMP), la Bucuresti, 19iulie 2004 (numita în cele ce urmeaza masa rotunda – “TVR, imaginea timpului tau?”)99 Masa rotunda – “TVR, imaginea timpului tau?”100 A. Pora, “Televiziunea si Securitatea lui Ceausescu”, Evenimentul Zilei, 24 mai 2004. (Note: Pe 24 mai

2004, Evenimentul Zilei a început publicarea unei serii de aritiocole dezvaluind identitatea unor fosticolaboratori ai Securitatii.)

101 Valentin Nicolau, PDG al TVR, în comentariile remise EUMAP la forma preliminara a acestui raport,noiembrile 2004.

http://pamediapoint.press.net/services/media_news/livenews/romania080403.htm

http://pamediapoint.press.net/services/media_news/livenews/romania080403.htm

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Potrivit Regulamentului de Organizare si Functionare (ROF) al TVR102 , fostii lucratori sicolaboratori ai politiei politice nu au voie sa lucreze în TVR si toti angajatii din TVR trebuie sasemneze o declaratie prin care sa arate ca nu au lucrat sau colaborat cu fosta politie politica. Dacaun angajat nu semneaza o astfel de declaratie, SRTV trebuie sa solicite CNSAS sa arate dacarespectiva persoana a fost sau nu colaborator si, potrivit Legii 187/1999, CNSAS este obligat safurnizeze aceste informatii. 103

4.5.3. Cotele

Legea impune în mod expres televiziunii publice sa difuzeze programe dedicate minoritatilornationale, dar nu impune în nici un fel de cote. Legea SRR si SRTV stipuleaza ca minoritatilenationale trebuie sa aiba un reprezentant în consiliile de administratie ale radioului si televiziuniipublice, o prevedere care a fost respectata. Aceasta este singura prevedere legala referitoare laobligatiile mediilor publice de a angaja persoane apartinând minoritatilor etnice.

România are 18 minoritati etnice recunoscute legal. Cea mai mare este comunitatea maghiara, cuo populatie de 1,5 milioane de locuitori, urmata de minoritatea roma. Alte minoritati etnice sunt

cele ucraineana, germana, rusa, sârba, turca si tatara.104 Programele destinate minoritatilorreprezinta, în media, cam 1 la suta din programele TVR. Cea mai mare parte a timpului de emisiededicat minoritatilor este reprezentat de programele destinate comunitatii maghiare.Departamentul de limba maghiara din TVR producea si emitea, în 2003, circa 210 minute deprograme saptamânal. Populatia germana beneficiaza de doua programe pe canalele TVR1 siTVR2 (totalizând 145 de minute saptamânal). Minoritatea roma are alocate circa 60 de minute pesaptamâna.105 Celorlalte minoritati li se dedica un numar variabil de minute, în functie deevenimentele despre care TVR este invitata sa relateze. SRTV are redactii pentru minoritati înstudiourile regionale de la Timisoara si Cluj. 106

O initiativa legislativa controversata, initiata în 1999, dar neaprobata înca, solicita dublarea sau

subtitrarea tuturor programelor transmise de TVR în limbile minoritatilor, inclusiv a transmisiilor în direct. Aceasta propunere a atras criticile angajatilor, care sustin ca dublarea si subtitrarea suntoperatiuni costisitoare si greu de realizat tehnic. Pe de alta parte, majoritatea programelor înlimbile minoritatilor sunt subtitrate. De exemplu, în 2003 circa 95 la suta din programele înlimba maghiara erau subtitrate, potrivit raportului televiziunii.

102 Regulamentul de Organizare s Functionare al TVR, Capitolul V.2. Incompatibilitati (numit în cele ceurmeaza Regulamentul de organizare s Functionare al TVR).103 Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica ,

Monitorul Oficial nr. 603 din 9 decembrie 1999), (numita în cele ce urmeaza Legea privind accesul la

propriul dosar). Textul legii este disponibil lahttp://www.cdep.ro/legislatie/eng/vol44eng.pdf (accesat la 10 aprilie 2005).104 Potrivit celui mai recent recenesamânt realizat de Institutul National de Statistica (INSEE),

Recensamântul populatiei si locuintelor, 18-27 martie 2002, disponibil pe pagina de Internet a INSEEla http://www.insse.ro/rpl2002rezgen/14.pdf (accesat la 18 septembrie 2004).

105 SRTV, Raport anual 2003, sectiunea 6, “Activitatea editoriala a SRTV”, capitolul B “Activitatea deproductie si strategii de programe”.106 Valentin Nicolau, PDG al TVR, în comentariile remise EUMAP la forma preliminara a acestui raport,noiembrie 2004.

http://www.cdep.ro/legislatie/eng/vol44eng.pdf

http://www.insse.ro/rpl2002rezgen/14.pdf

http://www.insse.ro/rpl2002rezgen/14.pdf

http://www.cdep.ro/legislatie/eng/vol44eng.pdf

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

De la mijlocul anului 2002, Legea Audiovizualului obliga operatorii de televiziune sa dedice 10la suta din programele lor productiilor europene independente. De asemenea, ei trebuie sa aloceachizitionarii de productii independente 10 la suta din bugetele lor de productie de programe.Dupa ce România va adera la Uniiunea Europeana (aderarea estimata în 2007), operele europenevor trebui sa reprezinte 50 la suta din programele difuzate de TVR. Pâna atunci, “o proportiesemnificativa” din programele televiziunii publice trebuie sa fie productii românesti. Obligat înca

din 2002 sa implementeze cotele de productii europene, SRTV respecta toate aceste reglementari.Televiziunea produce 75,5 la suta din programele pe care le difuzeaza, importa 20 la suta dinEuropa si numai 9 la suta din Statele Unite ale Americii. Cât despre productiile proprii, 77 la sutadintre acestea sunt realizate în interiorul televiziunii, 20 la suta sunt cumparate si 4 la sutareprezinta co-productii. 107

4.6 Standarde editoriale

Jurnalistii care lucreaza în televiziunea publica sunt oligati, potrivit Statutul Jurnalistului dinSRTV, sa:108

- respecte adevarul faptelor relatate si sa slujeasca interesului public;

- refuze orice ingerinta si presiune politica, sociala sau economica facuta cu scopul,declarat sau mascat, de a ascunde, distorsiona sau manipula informatia;

- respecte dreptul la informare al cetateanului, refuzând sa-si subordoneze discursulpublicistic oricaror intentii propagandistice ori tendintelor de discriminare pe criterii derasa, religie, apartenenta etnica sau sex, statut economic sau profesional;

- respecte prezumtia de nevinovatie;

- asigure prezenta partilor implicate în prezentarea unei dispute de opinii;

- nu difuzeze informatii false sau insuficient verificate; pentru verificarea informatiilor,se vor folosi mai multe surse independente;

- aduca, în cel mai scurt timp si în conditii similare cu cele ale informatiei initiale,rectificarile cuvenite, acordând, în functie de importanta erorii, dreptul la replica, încazul difuzarii unor informatii ce se dovedesc eronate;

- faca o distinctie neta între informatie si opinie; sa aplice principiul corectitudinii si

acuratetii în cazul informatiei si pe cel al onestitatii în cazul opiniei;

- nu aduca acuzatii fara sa ofere celui învinuit posibilitatea de a-si exprima punctul devedere;

107 Anuarul TBI 2003, citat în IMCA, “Peisajul audiovizual”, p.56108 Statutul jurnalistului din SRTV, martie 1999, disponibil la http://64.233.183.104/search?q=cache:MglFO-

cZi5sJ:www.tvr.ro/org/ombudsman/statut.php+&hl=ro&start=1 (accesat 17 aprilie 2005).

http://64.233.183.104/search?q=cache:MglFO-cZi5sJ:www.tvr.ro/org/ombudsman/statut.php+&hl=ro&start=1







8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

- nu utilizeze mijloace ilegale sau imorale pentru a obtine informatii.

Pâna nu demult, atât Statutul Jurnalistului din TVR cât si Regulamentul de Organizare siFunctionare interziceau jurnalistilor postului sa exprime “opinii negative” si “opinii critice”despre televiziunea publica în general si despre functionarea ei, cu exceptia cazului în care seadreseau mai întâi conducerii. Managementul studioului regional Timisoara a facut uz de acestearticole pentru a o demite pe Brîndusa Armanca, care a facut publice presiunile politice asuprastudioului teritorialde televiziune. Agentia de Monitorizarea Presei (AMP) considera ca:

Toate prevederile Regulamentului de Organizare si Functionare si ale Statutului Ziaristului deTeleviziune al SRTV care limiteaza dreptul de a exprima opinii critice la adresa postului public deteleviziune sunt abuzive si contravin interesului public. Aceste articole nu tin cont de faptul caSRTV este o institutie publica si, în consecinta, dreptul la libera exprimare al angajatilorteleviziunii ar trebui sa primeze atunci când în discutie sunt chestiuni de interes public. 109

Foarte putini jurnalisti din TVR au avut curajul sa vorbeasca public despre situatia din interior,atâta timp cât reghulamentul interzice expimarea publica a “opiniilor critice”. Unii dintre ei audeclarat EUMAP, sub conditia anonimatului, ca profesionistii care încearca sa-si faca meseriacorect si impartial încearca adeseori sa evite materialele din sfera actualitatii politice.

Organismul din interiorul SRTV raspunzator pentru mentinerea standadelor profesionale esteComisia de Etica si Arbitraj (CEA), creata în martie 1999. Ea este compusa din sapte membri:unul reprezinta Consiliul de Administratie, unul pe PDG, iar cinci sunt propusi de catre jurnalistiidin televiziunea publica si aprobati de catre Consiliul de Administratie. CEA este independentafata de Consiliul de Administratie si are propriul sau regulament de organizare si functionare.Telespectatorii pot trimite plângeri despre programe direct producatorilor acestora, care auobligatia de a le raspunde. Daca plângerile nu primesc raspuns, telespectatorii se pot adresa directCEA, care trebuie sa întreprinda o ancheta independenta în cazul respectiv. Plângerile referitoarela încalcarea Statutului Jurnalistului din SRTV pot fi, deasemenea, trimise direct CEA.

În afara de CEA, televiziunea publica dispune si de un Ombusdman, care se presupune camonitorizeaza independent încalcarea Statutului jurnalistului din SRTV. De asemenea, biroulOmbudsmanului ar trebui sa primesca si sa analizeze plângeri din partea telespectatorilor.

Desi cele doua orgamnisme, Comisia de Etica si Arbitraj si Biroul Ombusdmanului, lucreazaindependent unul de celalalt, activitatea lor este interconectata, caci Ombusdmanul ar trebui sa

întomeasca rapoarte pentru Comisie, care, pe de alta parte, realizeaza propriiile rapoarte, pe carele supune atentiei Comitetului Director si PDG. Numai în cazurile foarte grave Comisia trimiterapoarte direct Consiliului de Administratie. Nici unul dintre aceste organisme nu a s-a pronuntatfoarte deschis în favoarea eliminarii cenzurii. Dimpotriva, ziaristii din TVR se temeau deeventualele sanctiuni pe care CEA le putea impune, pe baza regulilor interne, personalului care nu

se conforma disciplinei. Comisia parlamentara de ancheta constituita la începutul anului 2005pentru a investiga activitatea serviciilor publice de radio si televiziune urma sa evalueze dacaCEA si Ombudsmanul si-au îndeplinit atributiile cu profesionalism si independenta. Astfel,persoane din interiorul SRTV au declarat comisiei parlamentare pe 29-30 martie 2005 ca biroulOmbudsmanului nu si-a îndeplinit functiile.

109 AMP – Programul FreeEx, Libertatea Presei în România 2003 , Bucuresti, martie 2004, p.15 (numit încele ce urmeaza AMP- Programul FreeEx, Libertatea Presei)

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

La 6 decembrie 2004, cu o saptamâna înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilorprezidentiale, situatia din interiorul SRTV a devenit exploziva. Un reporter din cadruldepartamentului de Stiri, Alexandru Costache, a trimis o scrisoare deschisa cotidianuluiEvenimentul Zilei, denuntând cenzura din interiorul TVR, în care scria ca “am ajuns legatiombilical de PSD, si nu atât de PSD, cât de Adrian Nastase”.110 Marturia lui Costache s-a adaugataltor multor acuzatii de cenzura formulate de fosti angajati ai SRTV. PDG al TVR, Valentin

Nicolau, fostul director de Programe, Titi Dinca si (ex-)directorul de Stiri Lucian Sârb, au negatcu vehementa existenta oricarei cenzuri în TVR.

Alti cinci jurnalisti s-au alaturat protestului lui Costache, în pofida regulamenteleor interne aleSRTV care interziceau angajatilor sa exprime în public orice fel de “opinii critice”.111 RalucaStroe Brumariu, producator de stiri la TVR1, a fost citata de catre media declarând ca „interventiasi controlul conducerii în continutul programelor televiziunii publice constituie o practicagenerala”. Reporterii vin în mod curent la producatori si îi întreaba daca pot relata despre unanume subiect.

Înaintea alegerilor prezidentiale din noiembrie si decembrie 2004, mai multe organizatii de media

de tip watchdog au acuzat televiziunea publica de tendentiozitate, relatari în context negativdespre candidatul opozitiei la functia de presedinte, Traian Basescu.112 În februarie 2005,organizatii precum Agentia de Monitorizarea Presei (AMP) si Conventia Organizatiilor de Media(COM), care grupeaza 40 de ONG-uri de media din tara, au cerut demisia conducerilor SRR siSRTV, potrivit unui comunicat de presa comun din 4 februarie 2005. COM a cerut Parlamentuluisa investigheze acuzatiile de tendentiozitate aduse SRTV si a creat un grup de lucru pentru apropune o noua lege a SRR si SRTV. La vremea redactarii prezentului raport, o comisieparlamentara investiga aceste acuzatii. Un raport preliminar ale CEA din TVR atesta, îndecembrie 2004, ca acuzatiile lui Costache sunt sustinute de 22 din cei 30 de reporteri de ladepartamentul de stiri. Cu toate aceste, concluziile trase de CEA erau oarecum vagi. RaportulCEA a relevat “un management defectuos al comunicarii interne”, a anuntat PDG ValentinNicolau într-o întîlnire informala cu reprezentantii COM, pe 25 ianuarie 2005, la care a participat

si EUMAP.

Dupa preluarea functiei de presedinte al României, Traian Basescu a negat cu vehementaacuzatiile ca ar dori sa schimbe conducerea televiziunii publice, care era cunoscuta casimpatizanta a fostului regim. Basescu a declarat ca înlocuirea conducerii televizunii publice nuintra în atributiile sale prezidentiale. La 3 februarie 2005, într-un gest simbolic, reprezentândruptura fata de practicile trecutului, presedintele a cerut Serviciului de Telecomunicatii Speciale(STS, un serviciu controlat de stat specializat în obtinerea de informatii pentru autoritatile publiceprin utilizarea tehnicilor de comunicatii) sa taie firul care lega “telefonul rosu” din biroulpresedintelui tarii de cel al PDG al SRTV, care era functionalînca din timpul comunismului. La 7fenbruarie 2005, Nicolau a cerut Parlamentului sa îi accepte demisia ce urma sa devina efectiva

110A. Schiop and G. Trandafir, “Cenzura din TVR”, Evenimentul Zilei, 6 decembrie 2004, disponibil lahttp://www.expres.ro/topstory/?news_id=173427 (accessat 30 martie 2004).

111 Regulamentul de Organizare si Functionare al SRTV, Capitolul V.7, punctul 9; si Capitolul V.8, punctul5; de asemenea, Statutul Jurnlaistului din SRTV , art. 26.112 Basescu a câstigat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale la 12 decembrie 2004 si a devenitnoul presedinte al Românieie. El l-a înfrânt în al doilea tur pe Adrian Nastase, pe atunci prim ministru.

http://www.expres.ro/topstory/?news_id=173427

http://www.expres.ro/topstory/?news_id=173427

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

de la data cînd o noua lege a SRR si SRTV va fi fost promulgata.113 Dupa dicutii cu Comisia demedia din Senat, Nicolau s-a angajat sa demisioneze pâna la sfârsitul lui 2005.

În pofida Statutului Jurnalistului din SRTV si a contractelor colective de munca care garanteazadrepturile angajatilor, profesionisti respectati ai TVR au fost eliminati pentru ca au refuzat sacedeze presiunilor de tot felul la care au fost supusi în interior. De exemplu, Brîndusei Armanca,fost director al studioului teritorial Timisoara, i s-a desfacut contractul de munca la începutulanului 2004, “pentru motive disciplinare”. Paradoxal si ironic deopotriva, numai cîteva luni maitârziu ea a primit premiul pentru cea mai buna co-productie româno-europeana (realizata întreTVR2 si cabalul danez DK4), acordat de Asociatia Româna a Profesionistilor de Televiziune(APTR).114 Armanca a dat în judecata conducerea TVR si a cîstigat trei procese distincte

împortiva institutiei. Un al proces având ca obiect desfacerea contractului de munca era înderulare la data scrierii acestui raport.

Cazul Brîndusei Armanca nu este unic. Stelian Tanase, un bine-cunoscut comentator politic, si-avazut talk-show-ul “ Masina de tocat ” scos din programele televiziunii publice. El a considerat caprogramul a fost anulat din ratiuni politice. Valentin Nicolau a declarat ca Tanase a fost bine

platit pentru realizarea acelei emisiuni, dar ca potrivit contractului semnat cu TVR, trebuia saaduca audienta mare.115 Cu toate acestea, activisti în domeniul libertatii de expresie, precumMircea Toma, directorul Agentiei de Monitorizare a Presei, sustin ca miscarea a fost motivatapolitic.

Jeana Gheorghiu, fostul director al TVR2, a declarat în 2004 ca lipsa de transparenta este maidegraba regula decât exceptia în TVR.116 Ca director al celui de-al doilea canal al televiziuniipublice, i s-a interzis sa vorbeasca cu jurnalistii de la alte medii. Ea si-a rezumat experienteleafirmînd: “puterea a fost concentrata în mâinile unei singure persoane care s-a înconjurat cu fostilucratori ai Securitatii, oameni avînd sarcina sa asigure o imagine buna partidului de guvernamânt

în anul electoral [2004]”. Gheorghiu a subliniat ca postul a cenzurat chiar si un sondaj printelefon realizat în timpoul unei emisiuni în direct, deoarece rezultatele erau defavorabile

guvernului de la acea vreme. Conducerea TVR a luat legatura cu producatorii emisiunii, cerîndu-le sa întrerupa sondajul telefonic. În 2004, observa Gheorghiu, “în TVR a functionat, în opiniamea, o lege a tacerii, un fel de clica, de santaj psihologic”.

Probleme legate de lipsa de independenta editoriala au fost semnalate si la radioul public.Directorul general al SRR, Dragos Seuleanu, a fost acuzat ca ar fi influentat si controlat politicaeditoriala. În 2003, Rodica Madosa, o fosta jurnalista în cadrul departamentului de stiri din SRR,afirma ca:117

Atmosfera din radio România s-a deteriorat grav. Acest mediu degradat, caracterizat desuspiciune, tensiuni si teama este una dintre “realizarile” actualei conduceri [...] Multe dintre

buletinele de stiri de la ora 7:00 sunt produse exclusiv de dl. Seuleanu [...] Multe dintre subiectesunt dictate de dl. Seuleanu.

113 V. Nicolau, Comunicat al TVR, Bucuresti, 7 februarie 2005, disponibil lahttp://www.tvr.ro/org/comunicate/crp_comunicate.php?id=413 (accesat la 31 martie 2005).114 APTR acorda premii anuale pentru cele mai bune productii.115 Valentin Nicolau, PDG al SRTV, în comentariile remise EUMAP pe marginea formei preliminare aprezentului raport, noiembrie 2004.116 Masa rotunda – “TVR, imaginea timpului tau?”117 R. Turcescu, “Radio România a devenit Radio Seuleanu”, în Evenimentul Zilei, 17 august 2003

http://www.tvr.ro/org/comunicate/crp_comunicate.php?id=413

http://www.tvr.ro/org/comunicate/crp_comunicate.php?id=413

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

În 2004, dupa alegeri, un grup de 11 jurnalisti de la SRR au denuntat cenzura din interiorulradioului public. Ei au înfiintat Initiativa Profesionala Radio România (IPRR), al carui scopprincipal este îmbunatatirea standardelor profesionale din radioul public. În cadrul unei conferintede presa din 19 ianuarie 2005, grupul de jurnalisti protestatari au difuza public o înregistrareaudio în care senatorul PSD Adrian Paunescu dicta unui reporter de la radio cum sa scrie o stiredespre el însusi. 118 Presedintele SRR Seuleanu a respins toate aceste acuzatii si a declarat ca nu

are nici o intentie sa demisioneze. Potrivit rapoartelor de monitorizare realizate de IPRR înfebruarie 2005, în timpul mandatului lui Seuleanu credibilitatea SRR a scazut.119 IPRR a acuzatconducerea SRR de a fi realizat “pseudo-reforme”, instaurînd teama în rândul angajatilor caredoresc sa practice un jurnalism independent si lipsit de tendentsiozitate si angajând persoane dinapropierea cercurilor politice. IPRR a mai acuzat, de asemenea, iregularitati în utilizarea banilorpublici de catre conducerea SRR.

Organizatia europeana specializata în libertatea presei “Reporteres sans frontieres” a datpublicitatii o serie de cazuri de cenzura în presa din România si a conchis ca “problemapluralismului informatiei este în mod particular sensibila în radioul public”.120 Cu toate acestea,presedintele CNA, Ralu Filip, a replicat ca nu exista nici o dovada pentru aceste acuzatii. În ceeace-l priveste, Seuleanu a exlicat ca acuzatiile au fost formulate de o un grup minoritar de jurnalisticare nu agreeaza politica sa de reformare si modernizare a SRR.121

Într-un raport dat publicitatii pe 25 februarie 2004, Departamentul de Stat al Statelor Unite acriticat cu asprime presiunile exercitate asupra presei române, în special “ tendentiozitatea pro-guvernamentala si auto-cenzura din interiorul radioului de stat Radio România”.122 Înalti oficialistraini si diplomati aflati la post în România si-au exprimat, la rândul lor, îngrijorarea fata desituatia din ce în ce mai proasta a mass-media.123 În cele din urma, în februarie 2005,reprezentantii CNA au cazut de acord ca demisia PDG al SRR putea pune capat crizei interne dinradioul public.124 Conducerea postului nu a reactionat în nici un fel la aceste comentarii.

5. REGLEMENTAREA SI CONDUCEREA POSTURILOR COMERCIALE

În pofida limitarilor foarte stricte impuse concentrarii media, piata televiziunii comerciale dinRomânia a devenit tot mai polarizata, cu proprietari care detin pozitii dominante, sau animata deinterese politice suspectate a se ascunde în spatele actionarilor diferitelor televiziuni. Alaturi decele doua puternice conglomerate de presa, noi grupuri de media au început sa se consolideze în

118 Înregistrare audio prezentata de IPRR în cadrul conferintei de presa, bucuresti, 20 ianuarie 2005.119 Comunicat de presa al IPRR, Bucuresti, februarie 2005120 Reporters sans frontieres , “Prinsi între vechile obisnuinte si tendintele democratice: Presa româna larascruce” (Caught between Old Habits and Democratic Strides: Romanian Press at a Crossroads), Paris,aprilie 2004, p. 13, (numit în cele ce urmeaza RSF, Prinsi între vechile obisnuinte si tendintele

democratice).121 RSF, Prinsi între vechile obisnuinte si tendintele democratice 122 Deapratamentul de Stat al SUA, Raportul de tara pentru România privind respectarea drepturilor omului în 2003 (2003 Human Rights report on Romania), 25 februarie 2004, (numit în cele ce urmeazaDepartamentul de Stat al SUA, Raportul privind respectarea Drepturilor Omului), sectiunea 2.a,respectarea Libertatilor Civile – Libertatea de exprimare si a presei, disponibil lahttp://www.state.gov/g/drl/rls/hrrpt/2003/27860.htm(accesat la 30 martie 2005).123 Conferinta organizata de Romanian Think Tank, ONG care urmareste o mai buna întelegere de catrepublicul românesc a institutiilor fundamentale într-o societate democratica, din Bucuresti, 7 iulie 2004.124 CNA. Comunicat de presa, Bucuresti, 9 februarie 2005.

http://www.state.gov/g/drl/rls/hrrpt/2003/27860.htm


8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

jurul unor canale de televiziune. Au fost adoptate si impuse mai multe reglementari referitoare larelatarea corecta în programele de televiziune, dar jurnalismul echilibrat este greu de realizat într-un mediu economic si politic ostil. Concentrarea proprietatii încrucisate poate fi cu greuverificata. Pe verticala, nu exista reglementari speciale.

5.1. Sistemul televiziunilor comerciale

Estimate la circa 4-6 euro net, cheltuielile de publicitate anuale pe cap de locuitor sunt maidegraba modeste. Potrivit saptamânalului economic Capital, volumul total net de publicitate aatins, în 2003, valoarea de 128 milioane de euro, din care majoritatea - 56 la suta - a revenitteleviziunilor. Potrivit informatiilor oferite EUMAP de catre operatorii de televiziune, piata deteleviziune a atras circa 70 milioane de euro în 2003 si 90 milioane de euro în 2004. 125 Exista undezechilibru substantial între bugetele relativ scazute de publicitate si numarul relativ mare decompanii media în tara. Pentru a-si acoperi costurile, multe canale mediatice recurg la practicipuse sub semnul întrebarii, precum amenintarea furnizorilor de publicitate cu publicarea derelatari negative si acceptarea de publicitate de la companiile de stat si de la institutii publice, saude “sponsorizari” din partea mogulilor din sectorul de afaceri, care au, de cele mai multe ori,

legaturi strânse cu partidele politice. Cei mai multi proprietari nu urmaresc neaparat profitul, ci îsiutilizeaza canalele mediatice pentru a influenta autoritatilor în favoarea lor si pentru a-si atacaconcurentii economici sau dusmanii politici.126

Canalele mediatice sunt supuse acelorasi reglementari fiscale ca orice alte companii private.Absenta oricaror facilitati fiscale sau stimulente de alt tip face ca presa din România sa fievulnerabila în fata intereselor economice sau politice. Studiul Media Sustainability Index realizat

în 2003 de IREX noteaza ca “afacerile de presa din România nu sunt, de regula, profitabile; pe opiata aglomerata, cu un public cu putere de cumparare redusa, companiile de media se luptapentru supravieturie”.127 Proprietarrii de media care detin si alte afaceri folosesc, de regula,profitul obtinut din aceste alte afaceri pentru a-ti subventiona companiile de presa, potrivitaceleiasi surse. Acest lucru se aplica în special canalelor locale de televiziune. Majoritatea din

cele 140 de statii locale retransmit programele celor nationale, difuzînd doar câteva ore deemisiuni proprii, în special talk-show-uri în direct, care se pot produce cu costuri reduse, si scurtebuletine de stiri locale. În multe cazuri, în spatele acestor canale se afla oameni politici. ÎnConstanta, primarul Radu Mazare, fost jurnalisti devenit ulterior membru al Parlamentului, aramas unul dintre cei mai influenti patroni de presa pe piata locala, desi, formal, în 2004 atransferat proprietatea imperiului sau media catre prietenul sau, Sorin Strutinsky. La Bacau, fostulprimar PSD Dumitru Sechelariu a cumparat în 2002 statia Alfa Tv si postul de radio Alfa. LaPiatra-Neamt, un oras cu circa 100,000 de locuitori, doi politicieni au încercat sa-si împartastatiile locale de televiziune. În martie 2004, jumatate dintre companiile care operau licente localede radio sau TV aveau legaturi directe cu oamenii politici.128

În lipsa disperata de resurse, televiziunile locale au acceptat tot felul de compromisuri care, înfinal, le afeceteaza independenta editoriala. O televiziune locala din Cluj a devenit cunoscutapentru faptul ca cere bani invitatilor la talk-show-uri. Astel, în multe cazuri, aceste canale sunt ladiscretia autoritatilor locale. Exista cazuri în care programe difuzate de diferite statii locale au

125 CME, Raport anual 2004 , depus la Securities and US Exchange Commission, Washington, 15 martie2005, p. 5. (NB. Surse din alte televiziuni private din România au confirmat estimarile EUMAP).126 IREX, MSI 2003, p.12127 IREX, MSI 2003, p.12128 P. Barbu si P. Obae, “Televiziunile locale se misca dupa telecomanda PSD, în Capital,18 martie 2004.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

fost eliminate la comanda sefilor locali. În februarie 2004, lui Ioan Romeo Rosiianu, redactor sef al postului local Canal 7 TL+ din Baia Mare, i s-a suspendat emisiunea si i s-a desfacut contractulde munca, dupa ce a difuzat o serie de relatari asupra modului în care primarul Cristian Anghelutilizeaza fondurile publice. Dupa ce Rosiianu a fost concediat, postul de televiziune a primit uncontract de publicitate de la primarie.129

Pe de alta parte, în pofida faptului ca exista numeroase canale mediatice, numarul tot mai mare defuziuni a condus la cresterea concentrarii proprietatii încrucisate. În raportul sau anual privindprogresul înregistrat de România pe calea aderarii, Comsia Europeana arata ca: “Numarulcanalelor mediatice cu adevarat independente este limitat si proprietatea este puternic concentrata,ceea ce a indus un anume grad de auto-cenzura. 130 Un an mai târziu, Comisia a exprimat

îngrijorari înca si mai serioase :

Multe organizatii media nu sunt viabile din punct de vedere economic, iar existenta lor viitoaredepinde de sustinerea unor interese politice sau comericale. Studii externe au evidentiat faptul carelatarile jurnalistilor pot fi influentate de constrângeri financiare, conducând la auto-cenzura.131

Multe canale de televiziune de pe piata au fost lansate cu scopul de a dobândi influenta în politicasau în afaceri. Numai câteva au un plan de afaceri solid. Jurnalistii trebuie sa se lupte adeseori curestrictiile sau cenzura impuse de conducere si cu veniturile mici din plata drepturilor de autor.Salariile scazute ale jurnalistilor contribuie si ele la instabilitatea generala a presei si la lipsa ei deindependenta. Spre deosebire de câteva din stelele diverstismentului, care pot cîttiga pâna la150,000 euro pe an, un reporter de stiri lucreaza pentru un salariu anual de 3,000 de euro. Maimult, o parte dintre angajati nu au contracte legale de munca deoarece patronii lor doresc sa eviteplata taxelor ce le revin sau a concediilor. Desi Codul Muncii îi protejaza pe angajati, el nu a fostde prea mare ajutor celor ce lucreaza în televiziuni, atâta vreme cât cea mai mare parte a lor nu aucontracte de munca, ci prefera sa lucreze în baza unor contracte semnate cu propriile «mici

întreprinderi », create special în acest scop.

5.2. Obligatia de a respecta interesul public

Libertatea de exprimare si dreptul la informatii sunt garantate de catre Constitutie si sunt aplicateprin legi si reglementari specifice. România s-a angajat sa respecte standardele internationale înmaterie de democratie, drept pentru care continutul jurnalistic trebuie sa garanteze liberacirculatie a informatiei si a ideilor. Monica Macovei, fosta presedinta a filialei din România aComitetului Helsinki, în prezent ministru al Justitiei, arata ca : „Într-o societate democratica,libertatea presei este cruciala pentru existenta participarii cetatenesti informate, iar mediile

129 Conventia Organizatiilor de Media (COM), comunicat de presa, Bucuresti, 18 februarie 2005130 Comisia Europeana, Raportul periodic asupra progreselor înregistrate de România în vederea aderarii(2003 Regular Report on Romania’s progress toward accession), Bruxelles, 5 noiembrie 2003, p. 26,disponibil pe pagina de Internet a Comisiei Europene, lahttp://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/pdf/rr_ro_final.pdf (accesat la 18 septembrie 2004).131 Comisia Europeana, Raportul periodic asupra progreselor înregistrate de România în vederea aderarii2004 (2004 Regular Report on Romania’s progress toward accession), Bruxelles, 2004, p. 25, disponibilpe pagina de internet a Comisiei Europene la http://www.euractiv.ro/www/storage/analize/128.pdf (accesatla 7 februarie 2005).

http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/pdf/rr_ro_final.pdf

http://www.euractiv.ro/www/storage/analize/128.pdf

http://www.euractiv.ro/www/storage/analize/128.pdf

http://europa.eu.int/comm/enlargement/report_2003/pdf/rr_ro_final.pdf

8/8/2019 Media Rom3


8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

electorala. PC a reusit sa obtina promisiunea ca va primi un numar important de fotoliiparlamentare. În schimb, potrivit ziarului Evenimentul Zilei, “Partidul Antena 1 va emite pentruPSD”. 137 Familia Voiculescu are o avere estimata la circa 200 de milioane de euro, care oplaseaza între primele zece locuri în ierarhia celor mai bogati români. 138 În afara operatiunilor demedia, familia mai are afaceri în domeniul industrial, al comertului si în alte domenii. Dupaalegerile din 2004, PUR a rupt alianta cu PSD si s-a alaturat guvernului format de fosta opozitie.

În noiembrie 2004, Voiculescu a devenit senator.

La mijlocul anului 2004, Dan Voiculescu a numit-o pe fiica sa, Camelia Voiculescu, laconducerea televiziunii. La 5 iulie 2004, ea a devenit presedintele consiliului de administratie sidirectorul general al Antenei 1. Înaintea alegerilor din 2000, ea detinuse functia de presedinte alconsiliului de administratie al postului, fara atributii executive. Detinatorul licentei de emisie aAntenei 1, CCAI era controlat de Dan Voiculescu, cu peste 40 la suta din actiuni si de companiaCrescent Commercial and Maritime, înregistrata în Cipru, cu 46,59 la suta. 139 Pe vremea luiCeausescu, Crescent era compania care facea sub regimul comunist operatiunile de comertexterior, iar Dan Voiculescu a fost directorul acesteia. Deoarece compania este înregistrata înCipru, a fost mult timp dificil de aflat cine sunt adevaratii proprietari ai canalului. Cu toateacestea, la începutul anului 2005, structura de proprietate a Antenei 1 a devenit mai transparenta.

CNA a dezvaluit ca Dan Voiculescu este actionarul majoritar al postului, cu o cota de 84 la suta în interese directe si indirecte. Dan Voiculescu a devenit senator în noiembrie 2004 si partidul saus-a alaturat coalitiei de guvernamânt de centru-dreapta. Voiculescu a ramas principalul proprietaral Antenei 1. 140 Antena 1 este un post de televiziune de format generalist, adresat audientei defamilie.

Grupul Pro Tv

Pro Tv este o retea de televiziune care emite national, fiind receptionat de aproximativ 77 la sutadin populatia de 21,8 milioane de locuitori. Canalul acopera integral populatia urbana. A fostlansat de compania americana CME care, datorita reglementarilor de la vremea aceea, a avutnevoie sa se asocieze cu Adrian Sârbu, ca detinator al licentei de emisie. Sârbu este singurul

cameraman care a filmat Revolutia anti-comunista din decembrie 1989 si a produs pentruTeleviziunea Româna primul film care relata acel eveniment. Intitulat “Decembrie 1989”,documentarul a fost difuzat la 27 decembrie 1898. Dupa caderea lui Ceausescu, Adrian Sârbu s-aalaturat primelor structuri de conducere ale statului si a activat ca si consilier în probleme demedia al premierului Petre Roman. Între iulie 1990 si octombrie 1990, a detinut functia desecretar de stat pentru mass-media. A demisionat la scurt timp si a înfiintat, cu ajutorul altor

jurnalisti, primul cotidian privat din tara, Curierul National, apoi, mai târziu, compania MediaPro, care avea sa devina un adevarat imperiu mediatic.141

Dupa schimbarea în legislatie care a premis strainilor sa detina licente de emisie, influenta luiSârbu în interiorul companiei a început sa scada. Celalalt partener român, Ion Tiriac, a acceptat,

137

A. Mihai and D. Tapalaga, “Partidul Antena 1 va emite pentru PSD, în Evenimentul Zilei, 6 septembrie2004, disponibil la http://www.expres.ro/politica/?news_id=165573 (accesat la 6 September 2004).138 Capital, Topul celor mai bogati 300 de români 2003, Ringier Romania, noiembrie 2003, p. 75, (numit încele ce urmeaza, Capital, Topul celor mai bogati 300 de români 2003)139 CNA, Cine sunt proprietarii de radio si televiziune, un document publicat si actualizat regulat pe pagina

de Internet a CNA, www.cna.ro, (numit în cele ce urmeaza, CNA, Cine sunt proprietarii) si studiulEUMAP(în baza datelor din Registrul National al Comertului, consultate în august 2004).

140 CNA, Cine sunt proprietarii , la 30 martie 2004141 Pagina de Internet a CME, profilul lui Adrian Sârbu, available adisponibil la http://www.cetv-

net.com/management-board.asp?article=33 (accesat la 15 aprilie 2005).

http://www.expres.ro/politica/?news_id=165573

http://www.cna.ro/

http://www.cetv-net.com/management-board.asp?article=33







http://www.cna.ro/

http://www.expres.ro/politica/?news_id=165573

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

în 2003, sa-si vânda toate actiunile în televiziune (Media Pro International, Pro TV si Media Pro)catre Adrian Sârbu, în baza unei serii de plati derulate pe mai multi ani. În 2004, Adrian Sârbu aramas cu mai putin de 20 la suta din compania care detine licenta si are o put option (adicadreptul de a vinde actiunile celui care a exprimat optiunea de cumparare la o data specificata si laun pret convenit) pentru a-si vinde actiunile catre CME.142 Startegia de programe a retelei Pro TVtinteste o audienta de masa printr-o gama larga de programe, care include filme si seriale noi,

stiri, sitcom-uri, telenovele si jocuri si concursuri.

Fiind unul dintre cele mai influente canale de televiziune din tara, Pro Tv a fost criticat pentruslabiciunea care ar fi putut duce la obedienta fata de guvern, pe vremea când avea datorii marifata de bugetul statului (5,4 milioane euro la jumatatea anului 2004). Pro Tv a fost astfel singurateleviziune anume criticata în Raportul privind progresele înregistrate de România în vedereaaderarii, elaborat de catre Comisia Europeana în 2002, în care se arata ca activitatea canalului“depinde de bunavointa autoritailor române”.143 Între timp, compania si-a achitat datoriile vechi,ceea ce înseamna ca este mai putin susceptibila de a depinde de autoritatile statului.

În februarie 1998, proprietarii Pro Tv au lansat canalul de televiziune Acasa TV, difuzat princablu si care este receptionat de circa 56 la suta dintre gospodarii. Ca si Pro Tv, statia mama,

Acasa TV acopera aproape integral populatia urbana, prin cablu si satelit. Canalul vizeazapublicul feminin, difuzând telenovele sud-americane, stiri, talk-show-uri si programe dedivertisment. Pro TV International, lansat în 2000, difuzeaza în strainatate, via satelit, o selectie aprogramelor de pe Pro Tv si Acasa TV.144

Prima Tv

Prima Tv a fost înfiintata în 1997 de catre omul de afaceri Cristian Burci care a preluat AmeromTelevision, la vremea respectiva cu o audienta foarte redusa. Canalul a fost supus unui proces derebranding si a fost lansat ca Prima Tv în 1997. Diguzeaza stiri, divertisment usor, filme sitransmisii sportive. S-a specializat în formate de reality-show, precum “ Big Brother” sau “Vreausa fiu miliardar ”.

Cristian Burci este un om de afaceri român care a parasit tara în timpul comunismului, plecând înStatele Unite si s-a întors la începutul anilor 1990. A înfiintat o agentie de publicitate si s-a extinsrapid în domeniul televiziunii, al caselor de productie pentru televiziune, campaniilor depublicitate (inclusiv cu agentii si institutii de stat).145 În sectorul mass-media era cunoscut ca fiindapropiat de PSD. Dar avocatul postului Prima TV, Alin Drinceanu a negat acest lucru, afirmândca “în calitate de om de afaceri, Cristian Burci se orienteaza spre profit”.146 Burci a fost actionarulprincipal al canalului pâna la 1 martie 2005, când Scandinavian Broadcasting System (SBS) avea

142 CME, Raport trimestrial pentru trimestrul al treilea, care se încheie la 30 septembrie (Quarterly ReportQ3 2004 for the period to 30 September 2004), depus la US Securities and Exchange Commission,Washington, 4 noiembrie 2004, p. 14.

143

Comisia Europeana, Raport periodic privind progeresele înregistrare de România în vederea aderarii2002 (2002 Regular Report on Romania’s Progress toward Accession), Bruxelles, 9 octombrie 2002, p.33, disponibil pe pagina de Internet a Comisiei Europenela http://europa.eu.int/comm/enlargement/report2002/ro_en.pdf (accesat la 18 septembrie 2004).

144 CME, Raport Anual pe 2003, p.15145 Capital, Topul celor mai bogati 300 de români, 2003146 Comentarii înaintate în scris catre EUMAP de catre av. Alin Drinceanu, partener al firmei Sova, Ratiu,Drinceanu & partenerii, care reprezinta Prima Tv, si Nora Marcovici, fost director de Vânzari si Marketingal Prima TV, în comentariile pe marginea variantei initiale a acestui raport, înaintate în scris catre EUMAP,Bucuresti, 26 februarie 2005.

http://europa.eu.int/comm/enlargement/report2002/ro_en.pdf

http://europa.eu.int/comm/enlargement/report2002/ro_en.pdf

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

doar un pachet de 37,2 la suta din actiunile Amerom Television, firma care detine licenta deemisie si opereaza Prima Tv; dupa aceasta data, SBS si-a crescut participatia în companie. Altiactionari minoritari sunt East European Investment & Development, SGG Investment, precum siomul de afaceri Dan Fisher si caricaturistul Emil Nell-Cobar.147

Altii

În afara “pestilor cei mari” de pe piata de televiziune, din ce în ce mai multi politicieni si oamenide afaceri în cautare de “noi jucarii” au deschis afaceri de televiziune. Din aceasta categorie facparte fratii Micula, proprietarii European Drinks, care produce bauturi alcoolice si racoritoare. În2003, Ioan si Viorel Micula au înfiintat o companie de media, activa în televiziune, radio si presascrisa cotidiana.principala lor investisie a fost National TV, care a început sa emita în noiembrie2003. La nivelul lunii mai 2004, canalul abia reusea sa atinga o cota de audienta (market share) înzona urbana de 2,3 la suta. La 1 septembrie 2004, fratii Micula au lansat un canal integral de stiri,N24, care urma sa concureze cu Realitatea TV, la vremea aceea singurul canal care deservea nisade piata all-news . Fratii au investit 4 milioane de euro în N24, care nu a ajuns îna la o cota deaudienta semnificativa. Ei mai au participatii la canalul regional Transilvania TV, retelele deradio national FM si Favorit FM, precum si la cotidianele Realitatea Româneasca si Realitatea

Bihoreana. Fratii Miucla detin, de asemenea, banci, hoteluri si copanii de procesare a alimentelor.Averea lor este estimata la 500 de milioane de euro.148 Potrivit unor relatari, fratii Micula au decissa intre în afacerile de media pentru ca se saturasera sa pompeze milioane de dolari în publicitatecatre alte televiziuni si statii de radio. Circa 77 la suta din publicitatea difuzata de canalul lor deteleviziune în primele cinci luni ale lui 2004 provine de la propriile lor companii, portrivit revisteiCapital.149

Televiziunea cu format integral de stiri Realitaea TV a fost lansata în 2001. A fost initialproprietatea Rosal, o companie specializata în igienizare urbana si colectarea gunoaielor.Realiateta Tv a fost cumparata ulterior de o companie obscura înregistrata în Elvetia, pentrupretul de 150 de euro. Identitatea asociatului majoritar nu este cunoscuta si, cu toate ca legislatiadin România nu permite actiunile la purtator, prevederile nu sunt aplicabile companiilor straine

înregistrate în jurisdictii care permit acest tip de proprietate. Ca rezultat, exista un tot mai marenumar de companii straine care investesc in Romînia, înregistrate fiind în tari cunoscute caparadisuri fiscale 150 sau în tari occidentale precum Elvetia, care permit proprietatea anonima acompaniilor off-shore.

Rezultatele proiectului privind proprietatea de media realizat de Centrul pentru JurnalismIndependent (CJI) din România 151 a determinat autoritatea de reglementare în domeniulaudiovizualului, CNA, sa ceara proprietarilor de licente de radio si televiziune sa îsi faca publicestructurile de proprietate. La mijlocul anului 2004, organismul de reglementare a cerutradiodifuzorilor sa numeasca nu numai companiile care opereaza licentele, dar si pe proprietariiindividuali, ascunsi adesea în spatele acestor companii. B1 Tv a primit o amenda la mijlcul lui2004 pentru ca a trimis CNA date referitoare numai la primul nivel de actionariat. Amenda nu a

147 CNA “Proprietarii posturilor radio-tv din România”; cercetare EUMAP (conform datelor disponibile înaugust 2004 la Oficiul Registrului Comertului)148 Capital, Topul celor mai bogati 300 de români, 2003, pp. 34-35149 P. Obae, “ Din ce traiesc televiziunile mici?”, în Capital, 20 mai 2004.150 “Paradisurile fiscale” sunt jurisdictii precum Cipru, Antilele Olandeze, Insulele Virgine si Bahamas,unde companiile off-shore beneficiaza de niveluri joase ale fiscalitatii si de secretul asupra proprietatii.Aceste comanii sunt reprezentate de agenti sau de firme cu mandat de reprezentare.151 SEENPM, Proprietatea de media – raportul de tara pentru România

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

fost substantiala, dar a fost semnificatica pentru un post precum B1 TV, care nu are o audientaprea larga si, ca atare, nu se bucura de o sanatate financiara prea solida.

Exista înca si cazuri în care proprietarii posturilor de televiziune reusesc sa se ascunda în spateleunor nume fictive. Proprietarul majoritar la postului Realitatea Tv, Bluelink Comunicazoni,

înregistrata în Elvetia, a raportat CNA ca fonadtorii sai sunt Dario Colombi si Anna Croci, desi

nu este clar cine sunt aceste persoane152. În fara acestor nume misterioase, proprietatea asuprapostului Realitatea Tv ramâne obscura. Exita relatari confiorm carora si compania elvetiana care acumparat canalul este o firma fictiva care grupeaza apropiati ai fostului guvern PSD. 153 În afarade Bluelink Comunicazioni, alti proprietari ai Realitatea TV sunt Federatia Petrom a SindicatelorLibere Independente, a Asociatiilor si Ligilor Apolitice din Ramura Industriei Petroliere – FSLIPetrom si Petrom Service, care detin împreuna 35 la suta. Un alt partener obscur, RadowayLimited, înregistrat în Cipru, detine restul de 6,5 la suta.

Concurentul Realitatii TV, Anetna 1, a relatat ca un om de afaceri român, Sorin Ovidiu Vîntu,anchetat de politie pentru implicarea într-unul dintre ecle mai rasunatoare falimente din tara, arputea fi, de asemenea, în spatele postului Realitatea TV. Aceasta informatie nu a putut ficonfirmata din surse independente.154 Cu toate acestea, s-a confirmat ca Liviu Luca – care a

colaborat cu Sorin Ovidiu Vîntu în afaceri cu petrol si care conduce si Petrom Service – este unuldintre sefii de la Realiattea Tv. FSLI si Petrom Srvice sunt direct legate de cel mai mareproducator intern de petrol, SNP Petrom. Acesta este detinut în majoritate de sindicatele de laPetrom. Într-un interviu pe postul Realitatea TV, Luca a decalarat ca sindicatele controleazaRealitatea Tv, ca si Alfa TV, statia locala de radio Total, cotidianul Ziua si câteva radiourilocale.155 Vîntu nu a spus cu claritate daca este sau nu implicat în Realitatea Tv.156

Prima TV este de asemenea un caz relevant pentru lipsa de transparenta a structurilor deproprietate în domeniul audiovizual din România. La mijlcul lui 2001, Cristian Burci a devenitproprietar majoritar la Prima Tv , prin intermediul companiei RID, detinuta de o alta companie,Albany Holdings, înregistrata în New Jersey, SUA. Un an mai târziu, RID a fost implicata într-unscandal de proportii cînd s-a descoperit ca “firma a primit 5,6 milioane USD de la compania de

stat MTC-TV (Maritime Training Center Television).”157

Banii au fost folositi pentru a cumparaspatiu publicitar în mass-media. La putin timp dupa ce a primit banii, RID a cumparat pachetulmajoritar de actiuni la Prima TV contra unei sume similare celei primite de la MTC-TV.158 Auexista speculatii conform carora banii au fost mutati prin diferite conturi pentru a sari în ajutorulpostului Prima Tv, care era confruntat, la vremea aceea, cu probleme financiare. AvocatulDrinceanu reprezentând Prima TV a declarat ca nu s-a dovedit niciodata ca banii ar fi ajuns înconturile televisziunii sau ca ar fi acoperit costuri legate de functionarea acesteia. Între timp,MTC-TV a primit înapoi toti banii pe care i-a trimis în conturile RID, a declarat Drinceanu pentruEUMAP.

152 CNA, Proprietarii posturilor radio-TV , 30 martie 2004153 AMP - Programul FreeEx, Libertatea Presei, p.15154 Antena 1 a relalat acest lucru la 26 august 2004, în jurnalul de stiri de seara, orele 19:00 – 19:30155 R. Turcescu, interviu cu Liviu Luca, în talk-show-ul “100 %”, Realitatea TV , 11 octombrie 2004156 E. Istodor, interviu cu S. O. Vîntu, “S. O. Vîntu: Nu afacerile sunt vocatia mea. Am vocatie pentruscris”, în Academia Catavencu , 23 februarie -1 martie 2005, p. 4.157 P. Barbu, “Seful prima TV, finantat de Mitrea”, Capital, 20 iunie 2002158 SBS Broadcasting, Raport anual 2002, depus la US Securities and Exchange Commission, Washington,

15 mai 2003, p. 29.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

La începutul anului 2004, fostul proprietar al RID, Albany Holdings, a fost înlocuit de M.G.Media group International Holding, o companie cu sediul la Lugano, Elvetia, care s-a doveditulterior ca fiind proprietatea lui Burci. 159 Pe hârtie, proprietatea asupra canalelor mediatice estedominata de “investitori straini”. O privire mai atenta releva însa ca, de fapt, în spatele multoradintre aceste canale se afla tot oameni de afaceri români.

Sectorul radio este afectat de aceleasi practici de afaceri si structuri de proprietate netransparente.De exemplu, proprietarul Prima TV, Burci, si-a anuntat, în toamna lui 2003, intentia de a preluareteaua de radiouri Contact. Cu toate acestea, Contact – care a devenit între timp Kiss FM - adeclarat CNA ca la nivelul lunii august 2004 Anthony Willian Ghee detinea 99,9 la suta, prinintermediul companiei European Radio Investment, înregistrata la Londra. Zvonurile conformcarora Burci s-ar afla în spatele acestei companii – ca si în spatele Uniplus Radio 160 – au fostfoarte puternice. În astfel de cazuri, CNA nu are instrumente legale de a verifica pe lantstructurile de proprietate. Tot ce a putut face organismul de reglementare a fost sa ceara odeclaratie “misteriosului domn Ghee” cum ca nu detine mai mult de 20 la suta în alte canale deradio si televiziune. În cele din urma, s-a dovedit ca Ghee este un avocat britanic, fost director alSBS Broadcasting între 1993 si 2003. El avizitat CNA în februarie 2005, dar suspiciunile legatede faptul ca el ar fi doar o persoana mandatata persista.

La 1 martie 2005, SBS Broadcasting a anuntat ca si-a sporit participatia la Prima Tv la 86 la sutasi ca a achizitionat doua dintre cele mai mari retele de radio din tara, Kiss FM si Radiostar, pentruo suma totala de 30,3 milioane de euro.161 În acelasi timp, SBS a schimbat conducerea de laPrima TV si l-a înlocuit pe Cristian Burci cu Christoph Buerge si Peter E. Thrane, fosti membri aiconducerii operatiunilor SBS din Ungaria si, respectiv, Danemarca.

Grupul francez Lagardère, care detine pachetul majoritar în postul de radio cu acoperire nationalaEuropa FM, are si 47,5 la suta din Radio XXI. Când s-au schimbat regulile privind proprietatea,

în 2002, si când proprietarilor de companii de radio sau televiziune nu li s-a mai permis sa detinamai mult de 20 la suta din actiunile unor operatiuni similare, un pachet semnificativ, de 27,5 lasuta, a fost transferat catre Hullenberg Hollad Holding. În august 2004, s-a dovedit ca aceasta

companie este proprietatea cehului Adam Blecha, prin intermediul companiei Hoax. Din 1994,Blecha este vice-presedinte al grupului Lagardère. El este si presedintele Consilului deSupervizare al postului ceh de radio Frekvence1 si consilierul Lagardère în Cehia.

5.3.3 Restrictii impuse proprietatii încrucisate

Proprietatea încrucisata este restrictionata numai în domeniul audiovizual. Legislatia româna îndomeniul mass-media nu face nici o referire la posibilitatea de a detine în acelasi timp ooperatiune radio sau TV si una din presa scrisa. Majoritatea proprietarilor de media au profitat deaceasta legislatie permisiva si, cu câteva exceptii, s-a extins la cât mai multe canale mediatice.Fondatorii Pro TV, compania americana CME si Adrian Sârbu, de exemplu, au construit înultimul deceniu un imens imperiu mediatic. Compania de productie video Pedia Pro, înfiintata de

Sârbu în 1990 a dat nastere unui grup vast de companii înrudite. Reteau Pro Tv, postul de radioPro FM (Media Pro), agentia de presa Mediafax (Mediapro BV), companiile audio Pro-Fi si videoMedia Vision, compania de distributie de film Media Pictures International, editura Pro, grupul

159 CNA, Proprietarii posturilor radio-TV , august 2004 160 P. Barbu and P. Obae, “Posturile radio-TV obligate sa-si prezinte patronii”, în Capital , 27 August 2004 161 SBS Broadcasting, comunicat de presa, 1 martie 2005, disponibil lahttp://www.sbsbroadcasting.com/content.php?rubrik=Y29ycG9yYXRlIGNvbW11bmljYXRpb24=&ANSICHT=MEHR&ArtikelID=221 (accesat la 11 m artie 2005).

http://www.sbsbroadcasting.com/content.php?rubrik=Y29ycG9yYXRlIGNvbW11bmljYXRpb24=&ANSICHT=MEH

http://www.sbsbroadcasting.com/content.php?rubrik=Y29ycG9yYXRlIGNvbW11bmljYXRpb24=&ANSICHT=MEH

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

de presa Pro International, tipografia computerizata Media Graph, editura Media Print,Publimedia International (care editeaza Ziarul Financiar si o serie de saptamânale locale) facparte din acest grup.162

Al doilea mare jucator pe piata de televiziune, Antena 1 face parte dintr-o familie care maiinclude Radio Romantic, casa de productie de televiziune Intact Advertising si cotidianul

Jurnalul National. Desi aceste canale sunt gestionate prin vehicule diferite, ele au aceiasiproprietari.

La începutul anului 2004, alte doua mari grupuri de media au anuntat o posibila fuziune. Unul,controlat la vremea respectiva de Cristian Burci, era compus din Prima TV, Kiss FM si Radiostar.Al doilea, controlat de sindicatele din SNP Petrom, conduse de Liviu Luca, include RealitateaTV, Alpha TV, Radio Total, 16 posturi locale de televiziune si 9 posturi locale de radio,cotidianul Telegraful de Prahova si cotidianul national Ziua. Cu toate acestea, fuziunea nu pare ase concretiza, cel putin nu într-o maniera transparenta, potrivit unor surse din industrie. Trebuieadaugat ca fosta companie de stat SNP Petrom, cea mai mare companie româneasca, a fostprivatizata în vara lui 2004. Compania austriaca OMV a cumparat pachetul majoritar de 51 la sutadin actiuni la SNP Petrom.

Proprietarii de presa scrisa nu s-au aventurat înca sa-si lanseze propriile afaceri cu televiziune, darsunt deschisi cooperarilor cu radiodifuzorii. De exemplu, editura elvetiana Ringier – care publica

în România cotidianul Evenimentul Zilei, tabloidul Libertatea si saptamânalul de afaceri Capital – co-produce programul economic “Capital TV” difuzat de Prima Tv. Legislatia nu prevede niciun fel de reglementari specifice pentru proprietatea asupra operatiunilor din presa scrisa.

162 Profilul lui Adrian Sârbu, disponibil pe pagina de Internet a CME, la http://www.cetv-net.com/management-board.asp?article=33 (accesat la 7 februarie 2005).








8/8/2019 Media Rom3


8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Televiziunea publica, TVR, atrage venituri substantiale din publicitate, în principal datoritafaptului ca este singurul operator care acopera întregul teritoriu al tarii.Cu toate acestea, clientiide publicitate sunt foarte interesati de cotele de audienta în rândul unor anumite grupuri tinta detelespectatori, cum ar fi locuitorii din zona urbana. Mai mult, canalele comerciale se plaseaza maibine în topul audientelor pe toata durata zilei. Finantarea privilegiata a TVR, provenind din maimulte surse, care includ subventii de stat, taxa de abonament si publicitate, este considerata de

catre operatorii privati ca fiind neechitabila. Directorul de PR al Pro Tv, Maria Apostol,recomanda:

Este necesara rezolvarea problemei monopolului TVR, care este singura televiziune din Româniacu acoperire nationala si cu licente teritoriale, prin scoaterea la licitatie a altor licente nationale.177

Atât televiziunile comerciale, cât si cea publica pot sa vânda pentru publicitate pâna la 15 la sutadin timpul lor de emisie. Ele pot utiliza pâna la 5 la suta din timpul de emisie pentru teleshopping.Exista o limitare suplimentara, care permite doar 12 minute de publicitate si teleshopping pentrufiecare ora de emisie. În cazul televiziunii publice, publicitatea nu poate sa depaseasca opt minutepe ora. Anumite programe, cum ar fi cele de stiri sau programele pentru copii mai scurte de 30 de

minute nu pot fi întrerupte cu pauze de publicitate.

5.5 Grilele de programe

Principalele instrumente menite sa asigure o informare impartiala si corecta a publicului princanalele comerciale de televiziune sunt cuprinse în Legea Audiovizualului, care interzice orice tipde cenzura, garanteaza independenta editoriala a radodifuzorilor si interzice orice imixtiune aautoritatilor sau a oricarei persoane în continutul si forma programelor. Aceeasi lege garanteazapluralismul social si politic, diversitatea culturala, lingvistica si religioasa, functiile de informare,educare si divertisment ale programelor.

Totusi, aceste instrumente nu sunt foarte eficiente în practica, potrivit ONG-urilor de mediaprecum AMP si CJI, care au declarat ca programele de stiri ale principalelor patru canale ( TVR,Pro Tv, Antena 1 si Prima TV) sunt în general tendentioase în favoarea fostului guvern.178 La

începutul anului 2002, AMP a facut public faptul ca pe parcursul unei întregi saptamâni, nici unadintre cele patru principale televiziuni nu a difuzat nici o stire critica la adresa guvernului.179 Dupa alegerile din 2000, s-a manifestat o tendinta generala de “înfrumusetare” a actiunilorguvernului. Pâna în 2004, premierul si presedintele au fost omniprezenti în stirile deteleviziune.180

Linii directoare pentru programe

Decizia nr. 40/2004 a CNA obliga posturile de radio si televiziune sa asigure impartialitatea si

echilibrul si sa favorizeze libera formare a opiniilor prin prezentarea principalelor puncte de

177 M. Apostol, Director de PR al Pro Tv, raspuns la chestionarul EUMAP, Bucuresti, august 2004 178 Departamentul de Stat al Stateloir Unite, Raportul privind situatia respectarii drepturilor omului 2003,(2003 Human Rights Report ), Sectiunea 2.a. Respectarea libertatilor civile – Libertatea de exprimare si apresei, disponibil la http://www.state.gov/g/drl/rls/hrrpt/2003/27860.htm (accesat la 30 martie 2005).179 AMP, Actori politici: raport de monitorizare, saptamâna 7-14 mai 2002, Agentia de Monitorizare aPresei, Bucuresti, 19 mai 2002.180 IREX, MSI 2003, p.10



8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

vedere aflate în opozitie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publica.181 Strategia deprograme a Pro TV se bazeaza pe gustul si preferintelor publicului larg. Ea include o gama vastade programe, de la filme si seriale, stiri, sitcom-uri, telenovele, jocuri si concursuri. Pro Tv emite24 de ore din 24. Peste 40 % din programele Pro Tv sunt constituite din productii locale cum ar fispectacolele de varietati si comedie Vacanta Mare , “Râdeti cu oameni ca noi” si “Leana siCostel”, care se numara printre cele mai apreciate programe.182

Mediocritatea cvasi-generalizata a spectacolelor difuzate de posturile comerciale a devenit o temade dezbatere culturala la nivel national. În mai 2004, Centrul Cultural Francez din Iasi a organizato masa rotunda pe tema televiziunii ca “instrument de spalarea a creierelor”. Cu acest prilej,Robert Serban, jurnalist la postul Analog Tv din Timisoara, a declarat ca: “Productiile deteleviziune ce-si spun "culturale" sunt insignifiante în raport cu cele submediocre, care atragmarea masa a privitorilor”.183

Emisiunile de tip reality show si concursurile televizate atrag, de asemenea, un public numeros întimp ce programele de stiri se concentreaza pe imagini sângeroase, crime si stiri despre furturi sitâlharii. Difuzat la o ora de maxima audienta, emisiunea „Big Brother” de la Prima Tv a devenit,timp de mai multe luni, cel mai important eveniment pe plan national, bucurându-se de relatari

extrem de bogate în majoritatea ziarelor tarii. O alta formula de succes o reprezinta Acasa TV, uncanal orientat catre gospodine, cu un meniu bazat pe telenovele, filme comerciale si soap operas.Postul difuzeaza si stiri, dar si productii proprii precum talk-show-uri sau emisiuni dedivertisment adresate femeilor si audientei de familie, cum ar fi Povestiri adevarate sau De 3 X

femeie .

CotePosturile de televiziune comerciale respecta mai mult sau mai putin reglementarile impuse în2002 de Legea Audiovizualului referitoare la cota de 10 la suta de productii europeneindependente. Ele încearca sa respecte si cota de 50 la suta de productii românesti, impusa

înaintea aderarii României la Uniunea Europeana, moment în care va trebui sa respecte cota deproductii europene. Pro Tv difuzeaza în prezet 40 la suta productii locale si 60 la suta importuri

din Franta, Marea Britanie, SUA, Australia si Italia.184

Aproximativ 29 la suta dintre programeledifuzate pe Acvasa Tv sunt produse local.

Nu exista date referitoare la celelalte canale. CNA a cerut radiodifuzorilor sa depuna un raportasupra modului în care respecta cota de opere europene si de productii independente. Cu toateacestea, CNA a furnizat radiodifuzorilor instructiuni mai precise asupra modului în care secalculeaza aceste cote doar în luna martie a anului 2004.

181 Decizia CNA 40/2004 privind asigurarea informarii corecte si a pluralismului, Monitorul Oficial,234/17 martie 2004, art.1 (1) (a).182 CME, Raport anual 2003 , p.15183 R. Serban, jurnalist la Analog TV Timisoara, comentariu la masa rotunda organizata de Centrul CulturalFrancez din Iasi, mai 2004, în Dilema veche, 20, din 28 mai – 3 iunie 2004.184 Anuarul TBI 2003, citat de IMCA, Peisajul audioviozual, p. 56

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Table 14. Companii de productie de televiziune din Romania (2002)

Compania

Cifra deafacerianuala

( € million)

Programe

Media ProPictures(pentru ProTV)

4.5Divertisment usor(“Teo Show”, “VacantaMare”)

IntactAdvertising(pentru Antena1)

NA NA

Creative Vision(pentru Prima

TV)

2.4

Divertisment usor(“Vreau sa fiumiliardar?”, “Banc

Show”, “Copiii spunlucruri traznite”)

PTWB(pentru TVR1) 1.08

Divertisment usor(“Iarta-ma”, “Ploaia destele”, “Surprize,Surprize”)

SAGITARIUS(pentru Antena1, B1TV)

1.01

Divertisment usor(“Din dragoste”,“Babilonia”, “Masinaadevarului”)

Sursa: IMCA185

Legislatia de media nu îi obliga pe operatorii privati din audiovizual sa difuzeze programe aleminoritatilor sau sa angajeze reprezentanti ai acestora. Potrivit Deciziei 40/2004 a CNA privindasigurarea informarii corecte, televiziunile comerciale trebuie sa prezinte toate punctele de vedere

în cazul stirilor si al dezbaterilor legate de minoritatile nationale, religioase sau sexuale. Înorasele în care o minoritate reprezinta mai mult de 20 la suta din populatie, operatorii de cablu auobligatia de a asigura retransmiterea programelor în limba minoritatii respective.186 CNA nuurmareste permanent aceste aspecte.

5.6. Standardele editoriale

Programele de analiza politica aprofundata, cele de actualitati si talk-show-urile au disparuttreptat din grilele de progame ale canalelor comerciale. Ele au fost înlocuite cu comedii ieftine si

cu programe politice de slaba calitate. La început, posturile comerciale au recurs la acest tip deprograme ca la o modalitate subtila de a evita criticile la adresa politicienilor si oamenilor deafaceri influenti. Ele îsi justifica strategia afirmând ca audienta este singurul criteriu universal înindustria de televiziune. Mai mult decât atât, data fiind lipsa de resurse, programele de stiri sianalize, precum si investigatiile jurnalistice au sanse mici de redresare.

185 Carat, The Work Book 2002, citat în IMCA, Peisajul audioviozual. 186 Legea Audiovizualului din 2002, art. 82, para. 4

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Programele de investigatii sunt aproape inexistente în televiziune, cu doar câteva exceptii.Acestea includ “60 de minute cu Dana Deac” si, înainte de aceasta, “Cutia neagra” de la Antena1, un program de o ora care difuza anchete jurnalistice si care si-a câstigat credibilitate sireputatie în mai putin de un an de la lansare, în octombrie 2003. Cu toate acestea, desi ancheteledin aceste emisiuni au fost deseori citate de presa scrisa, inclusiv cea straina si desi programul aprimit, în iunie 2004, premiul APTR pentru cea mai buna emisiune de investigatii în 2003, era

difuzat la ore de audienta scazuta, duminica dupa-amiaza si dupa un orar variabil. Difuzareaprogramului a fost, în cele din urma, întrerupta în decembrie 2004, în timp ce programele decomedie si show-biz primeau ore de difuzare în prime-time.

Un alt exemplu de program de jurnalism de investigatie a fost “ Reporteri incognito”, de la PrimaTv, produs în colaborare cu cotidianul Evenimentul Zilei. Si acest program a fost întrerupt înaintede termen, la jumatatea lui 2004 (contractul expira la 1 iulie 2004). Pentru ultima editie a fostpregatita o ancheta filmata cu camera ascunsa si care nu a fost mai niciodata difuzata; ancheta îlavea ca subiect pe primarul PSD al Constantei, filmat în circumstante care l-ar fi putut discreditapublic. Publicatia on-line de investigatii www.anchete.ro a sustinut ca ancheta a fost cenzurata lapresiunea primarului. Potrivit aceleiasi surse, Prima TV a decis suspendarea editiei fara sa seconsulte cu partenerul sau în producerea programului, Evenimentul Zilei. 187 Reprezentantii Prima

Tv au sustinut ca au decis sa nu difuzeze programul de teama ca primarul îi va da în judecata,188

invocând o decizie a CNA referitoare la utilizarea imaginilor filmate cu camera ascunsa, procespe care ar fi putut sa-l câstige.189 Cu toate acestea, desi postul utilizase mult camera ascunsa întoate reportajele anterioare, decizia de a anula difuzarea ei a venit înainte ca decizia CNA cuprivire la folosirea camerei ascunse sa intre în vigoare. Mai mult, decizia CNA se aplica numaiprogramelor de divertisment, în timp ce ancheta ar fi trebuit sa fie difuzata într-un program deinvestigatii. Camerele ascunse sunt utilizate înca pe scara larga în programele de stiri, fie ca suntsau nu necesare, si sunt considerate o tehnica jurnalistica “sexy”. Cu exceptia acestor programe,stirile se reduc la scandaluri si senzationalism.

6. REGLEMENTARILE EUROPENE

Amendata în câteva rânduri, legislatia româneasca în domeniul audiovizualului este considerataarmonizata cu acquis-ul comunitar.190 În 2003, Legii Audiovizualului i s-a adus noiamendamente, integrând aproape toate observatiile Comisiei Europene referitoare la jurisdictie,definitia licentei de emisie locala, restrângerea dreptului de retransmisie libera a programeloremise de pe teritoriul unui membru UE si limitele de publicitate. Potrivit noilor prevederi,schimbarile în structura de proprietate a companiilor care detin licente de emisie si transferullicentelor de emisie sunt permise numai în limitele prevazute pentru evitarea concentrarii

187 Anchete.ro, “Cenzura la Prima TV”, 2 iulie 2004 disponibil online la http://www.anchete.ro/sectiune.php?s=13(accesat la 18 septembrie 2004).188 Comentarii remise în scris de catre Alin Drinceanu si Nora Marcovici, Bucuresti, 26 februarie 2005 189

Decizia CNA nr 248/2004 privind protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine, Monitorul Oficial, 668 din 26 iulie 2004, para. 11190 Potrivit Raportului guvernului catre Bruxelles privind progresele înregistrate de România în vedereaaderarii, dat publicitatii în iulie 2004, nu mai este nevoie decât de o modificare formala cu privire la art. 2(4) din Legea Audiovizualului din 2002, care arata: “ Radiodifuzorii carora nu li se aplica nici unul dintrecriteriile prevazute la alin (3) sunt considerati a fi în jurisdictia României, daca se afla în una dintresituatiile urmatoare: utilizeaza o frecventa acordata de România, prin intermediul autoritatii publicecompetenta; utilizeaza o capacitate de satelit apartinînd României; utilizeaza o legatura ascendenta la satelitsituata pe teritoriul României” ( Raport al Guvernului catre Bruxelles privind progresele înregistrate deRomânia în vederea aderarii, dat public itatii în iulie 2004)

http://www.anchete.ro/


http://www.anchete.ro/sectiune.php?s=13

http://www.anchete.ro/sectiune.php?s=13


8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

proprietatii de media si numai cu acordul CNA. În noua forma a legii nu mai exista nici un fel derestrictii pentru proprietarii straini.

Directiva TVWF a fost, al rândul ei, incorporata în legislatia româneasca, care obligaradiodifuzorii sa rezerve cel putin 10 la suta din timpul lor de emisie si din bugetul lor deprograme operelor europene apartinând producatorilor independenti. Dupa aderarea României la

UE, operele europene vor umple majoritatea timpului de emisie a postruilor, dar, pâna atunci,operele românesti trebuie sa formeze majoritatea. Expertul media Virgil Nitulescu arata ca:

[Directiva] nu ar trebui sa fie un soc pentru televiziuni pentru ca obligatiile au fost introdusetreptat. Cu toate acestea, este de asteptat ca si costurile alocate programelor straine sa creasca, întimp ce programele produse în tara vor fi mai ieftine datorita ofertei mai bogate.191

Maria Apostol de la Pro Tv crede ca Directiva nu va influenta prea mult strategia de programe,deoarece acesta difuzeaza deja un volum semnificativ de productii românesti.192 Jurnalistul RaduGafta crede ca:

Operele europene ar putea fi un pic cam scumpe comparativ cu cele americane sau sud-americane,

dar cu siguranta vor stimula creativitatea directorilor de programe din România care azi nu facnimic altceva decât sa importe pachete de filme si sa accepte numai formate pe care le-au vazutdeja la concurenta. Orice propunere originala este respinsa de la bun început.193

Legea Audiovizualului include, de asemenea, criterii pentru difuzarea “evenimentelor deimportanta majora”, în concordanta cu Directiva TVWF. Astfel de evenimente trebuie difuzatede catre posturile cu o acoperire tehnica semnificativa.194 Drepturile de exclusivitate pentruanumite evenimente, în special sportive, sunt o chestiune foarte sensibila, deoarece astfel deevenimente cresc ratele de audienta semnificativ. De exemplu, la mijlocul anului 2004, LigaProfesionala de Fotbal din România a acordat drepturile de transmisie exclusiva asupra meciurilordin divizia nationala pentri perioada de patru ani, fara a organiza o licitatie publica. Drepturile aufost cumparate de Telesport, un canal ce emite pe satelit si receptionat într-o zona foare restrânsa

a tarii. Telesport a vândul apoi drepturile catre TVR, Antena 1 si National TV. Chestiunea adevenit extrem de controversata, fortând CNA sa intervina si sa alerteze atât ConsiliulConcurentei, cât si Directia Generala pentru Concurenta a Comisiei Europene despre aceastapractica “restrictiva” care contavine legilor si reglementarilor în domeniul concurentei. 195

Considerata ca fiind aliniata la politicile culturale si audiovizuale ale UE, legislatia româneascade media contine totusi unele prevederi controversate. De exemplu, sanctiunile penale pentrucalomnie au fost pastrate si în noul Cod Penal (adoptat în 2004 si care a intrat în vigoare la 29iunie 2005), în pofida rezolutiilor Consiliului Europei care stabiliesc standarde contrarii si arecomandarilor Comisiei Europene, care a solicitat eliminarea lor.196

191 V. Nitulescu, secretar de stat la Minsiterul Culturii, raspuns la chestionarul EUMAP, august 2004192

M. Apostol. Director de PR al Pro TV, , raspuns la chestionarul EUMAP, august 2004193 R. Gafta, editor de stiri la N24, fost jurnalist la radio BBC, raspuns la chestionarul EUMAP, august2004194 Comentarii depuse la EUMAP de catre CNA, 16 noimebrie 2004195 Scrisoare trimisa de Ralu Filip, presedintele CNA, lui Mario Monti, Commissar însarcinat cu politicilede concurenta, 7 iulie 2004, disponibila pe pagina de Internet a CNA lahttp://www.cna.ro/comunicare/comunic/2004/c0707.html (accesata la 25 februarie 2005)196 Legea nr. 301/2004 (Codul penal), Monitorul Oficial 575 din 25 iunie 2004. Vezi de asemenea:Consiliul Europei, Rezolutia 1123/1997 privind respectarea obligatiilor si angajamentelor asumate deRomânia; si Comisia Europeana, Raportul periodic de tara pe anul 2003, noiembrie 2003



8/8/2019 Media Rom3


8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

lucreaza, de obicei, în posturi de raspundere. Un astfel de profil este atragator pentru clientii depublicitate care au început sa cheltuiasca bugete în crestere pe piata de Internet. Cu toate acestea,Internetul este înca un sector marginal în ceea ce priveste publciiattea. Desi a cunoscut o ratarapida de crestere în ceea ce priveste utilizarea si banii atrasi, Internetul atrage venituri dinpublicitate de numai 2,7 milioane de euro.202 Jurnalistii au adoptat cu deschidere aceste noimijloace de comunicare, mai putin controlabile si mai greu de manipulat, ceea ce le-a permis sa

dezvolte canale mediatice alternative cum ar fi TvWeb, primul studiu multimedia din Româniacare emite exclusiv pe Internet, potrivit Deutsche Welle. 203 Strategia guvernamentala în domeniulnoilor tehnologii de comunicatii promitea sa încurajeze un acces mai rapid si mai ieftin laInternet, cu un accent deosebit pe cultura si educatie. Ea prevede crearea unei infrastucturiinformatice nationale, dezvoltarea unei magistrale de mare viteza pentru educatie si cercetare,formarea resurselor umane în perspectiva Societatii Informatiei si stimularea utilizarii Internetuluiprin accelerarea comertului electronic si a guvernarii electronice (e-governement), a accesuluielectronic la serviciile publice si introducerea acesului la servicii medicale via Internet.

Potrivit strategiei guvernamentale a fostului cabinet, exista semne încurajatoare care denotadezvoltarea Internetului, cum ar fi cresterea vânzarilor la computere si numarul tot mai mare alutilizatorilor de telefonie mobila, pe parcursul ultimilor doi-trei ani. Cresterea medie a sectorului

IT este de 15 la suta, fata de rata cresterii economiei nationale, care este de 8 la suta, potrivitdocumentului citat. Mai mult, infrastructura cu fibra optica se dezvolta rapid, atingând în 2002 olungime totala de 19.570 kilometri. Cu toate acestea, dezvoltarea Internetului este afectata deaccesul redus la serviciile de Internet datorita preturilor mari, de puterea de cumparare scazuta aoamenilor, de marginile de profit înguste, de ritmul lent de implementare a legislatiei în ceea cepriveste drepturile de autor în domeniul IT, domeniu puternic influentat de pirateria galopanta, side penetrarea redusa a Internetului în licee si gimnazii.

Table 16. Principalii indicatori privind dezvoltarea Internetului (2003)

Total computere conectate(“hosts”)204

47,428

Computere conectate la 10,000locuitori 22.59Utilizatori de Internet 4,000,000

Utilizatori de Internet Users la 100locuitori

19

Numar estimat de PC 1,800,000

Numar estimat de PC la 100 locuitori 8.3

Sursa: cercetare EUMAP 205

202 Potrivit datelor furnizate de AGB TNS International, AlfaCont MediaWatch, IP/RTL Group, cheltuielile brute înpublicitate pe Internet reprezinta doar 0.2la suta din totalul cheltuileilor cu publicitatea la nivel national.203 C. Stefanescu, Deutsche Welle, “Libertatea presei cere azil pe Internet”, 20 mai 2004, disponibil pe pagina deInternet a DW la http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.76949.1.html (accesat la 23 mai 2004.)204 Nota: Potrivit metodologiei ITU, termenul “Internet hosts” defineste numarul de computere direct

legate la reteaua monidala de Internet. Computerele “hosts” dispun de un numar de identificareS fie uncod de doua cifre, reprezentând codul de îara, fie un cod de trei cifre, reflectând natura organizatiei careutilizeaza computerul respectiv.

205 Based on data provided by the International Telecommunication Union (ITU).

http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.76949.1.html

http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.76949.1.html

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

7.3 Servicii

În 1995, TVR International a devenit primul canal de televiziune din România care a emis pesatelit. A urmat Pro Tv International, în 2000. Astazi, major itatea posturilor emit si pe satelit.Unele posturi mai noi emit exclusiv pe satelit. Deoarece frecventele puse la dispozitiateleviziunilor comerciale sunt de putere mica, ele nu pot concura de la egal la egal cu TVR. Cele

mai populare canale sunt distribuite prin satelit, prin cablu si prin statii terestre. Unele dintre ele,cum ar fi TVR Cultural si Acasa Tv, emit numai pe cablu sau prin satelit.

Majoritatea televiziunilor au propriile pagini de Internet, folosite în principal pentru promovareaprogramelor lor. TVR1 publica pe site stiri la zi, în timp ce Realitatea TV îsi actualizeaza site-ulde mai multe ori pe zi, cu stiri si informatii actualizate. Majoritatea paginilor de Internet aleteleviziunilor au sectiuni speciale dedicate filmelor, celor mai populari moderatori si prezentatori,ca si scurte descrieri ale programelor. Pagina de Internet a Antenei 1 publica si scurte povestiridespre viata personala a vedetelor.

Prima TV a fost primul canal din tara care a transmis un show în direct pe Internet. Transmisia peweb a programului „Big Brother” a fost realizata de compania Artelecom si a durat 122 de zile,

tota atâtea câte au petrecut participantii în casa Big Brother. Televiziunea publica este singuracare are un serviciu permanent de webcast (difuzare a programelor pe Internet), care a fost lansat în martie 2003. Desi transmisia nu se face în timp real, toate buletinele de stiri ale TVR, precumsi principalele talk-show-uri pot fi urmarite pe Internet. Televiziunea publica ofera, de asemenea,servicii teletext. Antena 1 a difuzat o vreme o versiune înregistrata a principalului jurnal de stiri,“Observator”. Cu toate acestea, la relansarea portalului în iunie 2004, Antena 1 a renuntat latransmisia pe Internet a stirilor. Numai cel mai popular talk-show, “ Marius Tuca Show” mai eradisponibil online, la data scrierii acestui raport, atât în direct, cât si înregistrat, pe pagina deInternet dedicata programului.

7.4 Finantarea

Investitiile radiodifuzorilor în noile tehnologii sunt înca foarte reduse. Televiziunile nu cheltuiesc înca prea multi bani în dezvoltarea de noi platforme deaorece acestea nu le aduc venituri. Multedintre aceste noi tehnologii sunt utilizate de radiodifuzori numai ca instrumente de marketing sipromovare a programelor si vedetelor lor.

7.5 Televiziunea digitala

Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR) este un operator de comunicatii detinut de catrestat prin Ministerul Comunicatiilor. A fost înfiintata la începutul anilor 1990 prin restructurareafostului operator comunist de servicii postale Rom Post Telecom. Principalele atributii ale SNRinclud furnizarea si vânzarea de servicii de comunicatii, operarea, întretinerea, dezvoltarea simodernizarea sistemului tehnic national de comunicatii (care acopera reteaua de unde scurte, cea

de transmisii radio si TV, comunicatiile mobile si cele prin satelit). Societatea opereazatransmisiile programelor SRTV pe teritoriul tarii si în strainatate. Tot SNR furnizeaza serviciiletehnice pentru transmiterea de reportaje grupului Media Pro si televiziunii Antena 1. SNR asiguraintegral acoperirea tehnica a TVR (98 la suta din teritoriu), prin intermediul a 46 de relee terestrede mare putere.

În 2004, Ministerul Comunicatiilor a aprobat un buget substantial pentru modernizareainfrastructurii SNR. O investitie de 56 de milioane de euro a fost utilizata pentru actualizarea

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

echipamentelor tehnice care asigura transmisiunea programelor TVR1 si extinderea acoperirii înteritoriu a TVR2, estimata la numai 47 la suta, potrivit unei declaratii din mai 2003 a(ex-)ministrului Comunicatiilor în fata Parlamentului. În realitate, multumita operatorilor decablu, accesul la TVR 2 este estimat la un nivel mult mai mare, aproape de 80 la suta.

În 2002, (ex-)Ministerul Comunicatiilor a lansat un proiect experimental de televiziune digitala în

valaore de 700.000 de euro. În ianuarie 2002 a fost inaugurat cun centru de comunicatii la Cheia,care transmite digital trei programe de televiziune si, ocazional, evenimente speciale cum ar ficampionatele sportive. În prezent, programele transmise de la centrul din Cheia pot fireceptionate în Statele Unite si Canada. Fostul ministru Nica a anuntat ca exista în pregatire alteproiecte similare, care sa transmita trei canale de televiziune si patru de radio, în patru mari orase,unde se crede ca puterea de cumparare a cetatenilor este mai mare, ceea ce le-ar permitecumpararea de televizoare mai sofisticate, capabile sa receptioneze programele digitale. Nu existadetalii disponibile despre aceste proiecte. “România ar putea introduce televiziunea digitala pâna

în 2007”, a estimat Nica.206 Nu este clar daca s-a referit la eliminarea televiziunii analoge sitrecerea la cea digitala sau la lansarea noilor proiecte experimentale. Ca un actor concurential pepiata telecomunicatiilor, SNR ar trebui sa se afle sub controlul unei autoritati neutre siindependente, sustin unii experti. Atâta vreme cât detine controlul asupra SNR, statul poate fi

suspectat ca ofera avantaje companiilor sale. De fapt, principala problema rezida în lipsa deautonomie a Agentiei Nationale de Reglementare în Comunicatii (ANRC), care controleaza directSNR. Presedintele ANRC este numit direct de catre primul-ministru.

Expertii în televiziune si tehnologia comunicatiilor din România nu sunt optimisti în ceea cepriveste lansarea televiziunii digitale. Ei sunt de parere ca digitalizarea presupune investitiisubstantiale. Mai mult, ea trebuie precedata de dezbateri serioase, cu participarea tuturor partilorinteresate: televiziuni, autoritati de reglementare, guvern si organizatii ale societatii civile. Înafara proiectului pilot de la Cheia, guvernul nu a dat publicitatii nici un plan, studiu defezabilitate sau strategie de digitalizare. Dezbaterea publica pe tema digitalizarii este practicinexistenta.

Opiniile în interiorul comunitatii de experti si practicieni a pus în lumina existenta a doua curentecontrare. Pe de o parte, un grup de experti optimisti crede în cresterea si raspândirea rapida anoilor tehnologii. De exemplu, directorii Pro Tv cred ca televiziunea digitala va reusi.“televiziunea digitala are mari sanse de dezvoltare în România, caci piata româneasca deteleviziune este foarte receptiva la nou”, a declarat pentru EUMAP Maria Apostol, director de PRal Pro TV.

Pe de alta parte, multi profesionisti de media cred ca digitalizarea va fi amânata din cauza lipseifondurilor necesare pentru implementarea unor sisteme atât de costisitoare. Digitalizareapresupune investitii de proportii nu numai în infrastuctura de transmisie, ci presupune costuri sipentru utilizatori. Dan Georgescu, fost consilier al minstrului Comunicatiilor si TehnologieiInformatiilor, în prezent presedinte al Asociatiei Operatorilor de Telecomunicatii, a subliniat ca

introducerea televiz iunii digitale va presupune ca toti utilizatorii sa-si înlocuiasca televizoareleactuale cu unele mult mai sofisticate si mult mai scumpe. Acesta este principalul obstacol în caleaintroducerii televiziunii digitale, a adaugat el. Pentru ca este cunoscut ca digitalizarea presupuneeforturi financiare la trei niveluri – cel al infrastucturii de stat, cel al televiziunilor si cel al

206 Articol neatribuit, “SNR promite televiziune digitala”, în Comunicatii Mobile, disponibil lahttp://www.comunic.ro/article.php/SNR_promite_televiziune_digital%C4%83/747/ (accesat la 17 aprilie2005).

http://www.comunic.ro/article.php/SNR_promite_televiziune_digital%C4%83/747

http://www.comunic.ro/article.php/SNR_promite_televiziune_digital%C4%83/747

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

utilizatorilor – autoritatile române nu au lansat nici o dezbatere pe acest subiect. PresedinteleCNA, Ralu Filip, a declarat ca este “prea scump”.

La 19 aprilie 2005, Grupul iNES a lansat un proiect pilot de televiziune digitala, numit proiectulIPTV. Gratie tehnologiei Fiber to the Home (FTTH) pe care o utilizeaza, IPTV furnizeazaimagini de înalta rezolutie, un numar nelimitat de canale si continut digital, produse video la

cerere (video-on-demand , VOD), nPVR (network personal video recorder ) si posibilitati multiplede programare.207 În acelasi timp, Astral a lansat un proiect experimental de furnizare asemnalului digital transmis pe cablu pentru clientii sai din 12 orase si a anuntat ca sistemul vapermite plata în functie de vizionare.

8. CONCLUZII

Într-o societatea în care sistemul politic si mediul de facaeri sunt profund afectate de o coruptieextrem de raspândita, canalele mediatice independente pot cu greu supravietiu si sunt silite saaccepte tot felul de compromisuri pentru a putea functiona. Nici una dintre televiziunile privatenu obtine profit, functionând pe o piata în care veniturile din publicitate sunt putine si mediulsocio-economic nu este foarte stabil. Investitorii se tem de schimbarile bruste ale politicilor de

stat. Sistemele legislative si de reglementare, de exemplu, pot fi supuse oricând influentelorpolitice. Toti acesti factori cresc nivelul general de risc de afaceri.

O problema majora ramâne lipsa transparentei în ceea ce priveste capitalul din spatele canalelorde televiziune. Nici una dintre televiziunile comerciale nu depune un raport financiar anual.Singurele cifre disponibile sunt cele incluse în bilanturile contabile depuse la autoritatile fiscale,dar acestea nu spun prea multe despre sursele de finantare. În urma cu doi ani, informatiilereferitoare la datoriile fata de stat ale canalelor de televizine erau considerate tabu. În cele dinurma, Ministerul Finantelor a dat publicitatii aceste cifre. Cu toate acestea, înca nu exista unsistem care sa permita verificarea surselor de lichiditati ale posturilor. Destul de des, origineabanilor cu care functioneaza televiziunile poate fi identificata numai urmarind conturileinvestitorilor straini. De exemplu, presa a descoperit existenta unor transferuri bancare dubiouase

între stat si conturile lui Cristian Burci, un important baron de media din România, analizândrapoartele anuale ale SBS Broadcasting, unul dintre asociatii principali ai Prima Tv.

Pentru a-si ascunde si mai bine adevaratii proprietari, un numar din ce în ce mai mare deteleviziuni sunt înregsitrate în jurisdictii off-shore, în care este foarte dificil sa identifici structurade actionariat. Exista suspiciuni serioase legate de faptul ca adevaratii actionari se ascund subidentitatile unor persoane figurative, care apar mentionate în firmele offshore. Aceste companii cuidentitate obscura detin canale relativ nou aparute, precum Realitatea TV sau, pâna la preluareade catre SBS, Radio Kiss FM. Lipsa de transparenta a proprietatii poate deveni periculoasa. Întîi,pentru ca ea poate ascunde conexiuni politice sau legaturi de afaceri dubioase. În al doilea rând,pentru ca, fara informatii reale asupra prorietarilor, gradul de concentrare a proprietatii nu poate fiurmarit, în pofida prevederilor legale clare si stricte în acest domeniu. Cel mai probabil,

concentrarea pe piata audiovizualului va creste în urmatorii ani. Este de asteptat ca numai douasau trei companii private sa ajunga sa controleze întreaga piata în viitorii zece ani, dar cine vaputea verifica acest lucru?

Formatele de televiziune specializate care se adreseaza unor nise de audienta au mai multe sansede supravietuire, dar dezvoltarea lor depinde de masura în care proprietarii lor le vor crea conditiireale de crestere, în baza unor strategii pragmatice, pe termen lung. Pâna în prezent, canalele de

207 Lansare iNES, Bucuresti, 18 aprilie 2005.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

nisa nu s-au bucurat de un succes prea solid. De exemplu, televiziunea cu format integral de stiriRealitatea TV a atins cu greu o audienta de 3 la suta în zonele urbane si de 2 la suta pe ansamblultarii.

Un alt pariu câstigator pe piata televiziunilor, în viitorul apropiat, este reprezentat de televiziunilelocale, care sufera în prezent de o lipsa acuta de fonduri si de profesionisti. Cu toate acestea, în

anii care vor veni, televiziunea locala poate deveni o buna optiune de investitii.

Presiunea din partea veniturilor din publicitate are un efect negativ asupra independenteieditoriale. În plus, publicitatea de la companiile si institutiile de stat catre media este un altinstrument care întareste dependenta canalelor mediatice de interesele economice si politice.

Piata de publicitate cunoaste una dintre cele mai rapide rate de crestere din Europa de Est, cu ocrestere a veniturilor pentru televiziune de 25 – 30 la suta în 2003. Sunt estimari ca piata va creste

înca si mai rapid dupa ce România va adera la UE, în 2007/2008, daca toate criteriile de aderaresunt îndeplinite. Odata cu integrarea în UE, mediul politic si de afaceri se va stabiliza, datorita, înparte, legislatiei europene. De asemenea, actorii de pe piata audiovizualului estimeaza crestericonstante în anii de dupa aderare, conform unor modele deja demosntrate de statele care au aderat

în 2004.

Cresterea pietei de publicitate si investitiile mai mari în media vor consolida situatia financiara aradiodifuzorilor. Cu cât economia va fi mai stabila si mai sanatoasa, cu atât mai mult vor fiinteresate companiile din România în stirile obiective si în jurnalismul de investigatie. Dar oeconomie sanatoasa este de neconceput în lipsa unei politici anti-coruptie puternice, credibile sisustinute. Construirea unei democratii solide în România ar trebui sa porneasca de la sectorulmass-media. Televiziunile ar trebui sa-si intensifice eforturile de a deveni transparente sicredibile, dar exista o provocare care se poate dovedi dificila: instaurarea pe ecrane a unui

jurnalism obiectiv si profund. Desi greu de atins, acest obiectiv poate fi singura modalitate de aface ca mass-media sa joace rolul de câine de paza pe care trebuie sa-l îndeplineasca într-osocietate democratica.

Toate aceste efoturi nu vor fi suficiente în lipsa unei transparente maxime a datelor referitoare laproprietatea asupra mijlocaleor de informare si asupra surselor lor de venituri. Crestereaproductiei independente ar putea, de asemenea, conduce la cersterea încrederii publicului înpresa. Sprijinirea jurnalismului freelance este o chestiune importanta. Jurnalistii prost platiti potaccepta orice compromis si vor putea fi cenzurati prin diferite clauze de confidentialitate.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

9. RECOMANDARI

9.1 Politici

1. Consiliul National al Audiovizualului (CNA) trebuie sa organizeze o dezbaterepublica, cu participarea tuturor partilor interesate, inclusiv a societatii civile, înaintea

adoptari oricaror decizii importante care îi afecteaza pe radiodifuzori.

2. Parlamentul trebuie sa se consulte cu Consiliul National al Audiovizualului (CNA) sicu societatea civila la adoptarea sau amendarea legislatiei de media.

3. Organismele de reglementare si cele legislative trebuie sa adopte o noua strategiecare sa specifice procedurile presupuse de digitalizarea televiziunii astfel încât liberacirculatie a informatiei sa fie asigurata.

9.2 Autoritatile de reglementare (CNA si IGCTI)

Diversitate si transparenta în mass media

4. Consilul National al Audiovizualului (CNA) trebuie sa îi oblige pe candidatii laobtinerea unei licente de emisie sa îsi dezvaluie proprietarii si, în special, sa facapublica identitatea actionarilor.

5. Consiliul National al Audiovizualului (CNA), în cooperare cu Consiliul Concurentei,trebuie sa puna în aplicarea legislatia privind evitarea concentrarii prorpietatii demedia si proprietatea încrucisata. Cele doua institutii trebuie sa raspunda pentru

îndeplinirea acestei atributii.

6. Consiliul National al Audiovizualului (CNA) trebuie sa monitorizeze transferurile delicente de emisie si miscarea actiunilor în companiile care detin astfel de licente,pentru a preveni concentrarea de proprietate.

7. Consiliul National al Audiovizualului (CNA) trebuie sa publice lunar cotele deaudienta ale tuturor televiziunilor, pentru a consolida transparenta pietiiaudiovizualului.

Independenta8. Guvernul trebuie sa asigure autonomia organismului care gestioneaza spectrul de

frecvente, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor(IGCTI), prin schimbarea procedurii de numire a directorului, astfel încât numireaacestuia sa nu mai cada în atributiile primului-ministru.

Televiziunile locale

9. Consiliul National al Audioviuzualului (CNA) trebuie sa monitorizeze structurile deproprietate si sursele de finatare ale televiziunilor locale.

10. Consiliul National al Audovizualului (CNA) trebuie sa monitorizeze continutulprogramelor televiziunilor locale pentru a se asigura ca îndeplinesc parametrii dinlicenta.

9.3 Radiodifuzorii publici si privati

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

11. Radidifuzorii trebuie sa sustina promovarea politicilor privind educatia si cultura,prin crearea unui fond de sprijin pentru programele TV de calitate, care sa fieadministrat de un organism privat si independent.

12. Parlamentul trebuie sa initieze amendarea Legii 187/1999 pentru a obligateleviziunile publice si private sa faca publice numele angajatilor lor care au

colaborat cu Securitatea.208

9.4 Serviciile publice de radio si televiziune (SRR si SRTV)

Independenta13. Paralamentul trebuie sa adopte masuri pentru amendarea legii SRR si SRTV pentru a

asigura independenta si eficienta celor doua institutii.

14. Parlamentul trebuie sa adopte acele schimbari legislative care garanteaza pozitiaindependenta a serviciilor publice de radio si televiziune. Toate segmentele societatiitrebuie sa fie reprezentate în Consiliile de administratie ale SRR si SRTV.

15. Parlamentul trebuie sa adopte schimbari în legislatie care sa introduca criterii decompetenta profesionala în numirea membrilor în consiliile de administratie ale SRRsi SRTV, precum si la nivelul conducerii executive a celor doua institutii.

16. Parlamentul trebuie sa adopte schimbari în legislatie care sa separe pozitia depresedinte de cea de director general în conducerea SRR si SRTV.

17. Parlamentul trebuie sa adopte amendamente la Legea SRR si SRTV pentru ainterzice fostilor colaboratori ai Securitatii sa devina angajati ai SRR si SRTV.209

Auditul18. Parlamentul trebuie sa adopte legislatia necesara pentru a asigura un audit financiar al

activitatii conducerii si verificarea independentei editoriale a radioului si televiziuniipublice.

19. Societatea civila trebuie sa continue sa organizeze dezbateri constante asupramodului în care mediile publice de informare îsi îndeplinesc misiunea, invitând toatepartidele politice, reprezentanti ai autoritatilor de reglementare, ai parlamentului, aialtor institutii relevante.

9.5 Radiodifuzorii privati

208

Articolul 2 (n) al Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar prevede ca publicul are dreptul de a fiinformat, “la cerere, în legatura cu calitatea de agent sau de colaborator al organelor securitatii, ca politiepolitica, a persoanelor care ocupa sau candideaza pentru a fi alese ori numite în urmatoarele demnitati saufunctii: [...] membru în consiliile de administrat ie ale societatilor publice de radio si de televiziune, patron,director, redactor-sef, redactor în serviciile publice sau private de televiziune, radio sau presa scris a, analistipolitici si asimilatii acestora, dupa caz;”. Cu toate acestea, legea nu îi obliga pe radiodifuzori sa dezvaluienumele angajatilor care au colaborat cu Securitatea.209 Potrivit Regulamentului de Organizare si Functionare (ROF) al TVR, fostii colaboratori sau angajati aiSecuritatii nu au voie sa lucreze în TVR. Cu toate acestea, respectiva prevedere a fost aplicata arbitrar pâna în momentul de fata.

8/8/2019 Media Rom3


Versiune provizorie

Transparenta20. Consiliul National al Audiovizualului (CNA) trebuie sa îi oblige pe radiodifuzorii

privati sa îsi faca publice sursele de venituri.210

Posturile locale

21. Asociatiile profesionale ale jurnalistilor trebuie sa sprijine posturile locale îndenuntarea presiunilor si cenzurii exercitate de catre autoritatile locale si de catrediferitele grupuri de interese politice sau de afaceri.

22. Radiodifuzorii locali si agentiile de publicitate trebuie sa coopereze pentru stabilireaunui sistem unificat pentru masurarea audientelor canalelor locale si sa contribuie laacoperirea costurilor de implementare a acestuia. Introducerea unui astfel de sistemva ajuta televiziunile locale sa se califice pentru obtinerea unor contracte depublicitate.

media rom3

Documents