Manualul de educație nonformală face parte din proiectul<OCTOMBRIE: luna educației nonformale în județul Galați!>

Manual realizat de Bogdan Istrate - Președintele Asociației Semper Musica Filiala Tecuci

Colaboratori:

Andreea Speianu - Consiliul Județean al Elevilor Galați și Mădălin Ianuș - Director Executiv al Asociației Semper Musica Filiala Tecuci

Corectură text: Monica Tîrziman - cadru didactic (limba română) în cadrul Liceului Tehnologic „Elena Caragiani” și Vice-președinte

al Asociației Semper Musica Filiala Tecuci

O parte dintre jocurile prezentate în cadrul acestui manual au fost organizate cu ocazia unui curs de formare organizat la Galați,

inițiativa la care au participat următorii liceeni:Andreea Dumitru Andreea VarlamBianca Hristache

Bianca Vasile Cătălina AvramCătălina HolbeaCristina Mocanu Cristina Boldișor

Diana Hliban Diana Petrașcu

Florentina Tînjală Florin Barbu George Stroe Luminița Piciu Marina Chiper

Mădălina Moise Mihaela Badin

Mihaela Munteanu Petronela Gîrlescu

Răzvan Ramfu

Salutare!

Ne bucură faptul că ai intrat în posesia acestui manual și spe-răm să îl folosești pentru a aduce în discuția cu egalii tăi chestiuni actuale pentru societatea contemporană și anume: discriminarea bazată pe orice criteriu, discursul instigator la ură, violența sau pro-blematica infecției cu HIV.

În interior vei găsi diferite instrumente de educație non-formală, de la jocuri de cunoaștere între participanți și pentru „spargerea gheții“, până la jocuri de energizare și care aduc în discuție problematicile mai sus menționate. Fiecare joc este descris în detaliu așa că, dacă vei urmări pas cu pas indicațiile respective, nu ai cum să nu reușești să organizezi o sesiune de succes!

Acest manual a fost posibil printr-o finanțare primită din par-tea Ministerului Tineretului și Sportului prin Direcția Județeană pen-tru Sport și Tineret Galați.

Manualul face parte din proiectul <OCTOMBRIE: luna educației nonformale în județul Galați!>, proiect organizat la nive-lul județului de Asociația Semper Musica Filiala Tecuci.

www.mts.ro / www.djstgalati.ro / www.voluntardetecuci.ro

Despre noi, cei de la Asociația Semper

Musica Filiala Tecuci

Asociația nonprofit și apolitică a luat naștere în iunie 2015 cu ocazia proiectului <Voluntar de Tecuci!> și își propune să obțină un oraș în care tinerii tecuceni SE IMPLICĂ, MOBILIZEAZĂ comunitatea ȘI REZOLVĂ problemele celor în dificultate. În prezent, asociația are nouă membri fondatori și are în vedere dezvoltarea de proiecte și programe de promovare a voluntariatului și a implicării în comunitate a tinerilor, precum și unele de formare pe teme specifice.

Pornind de la formarea pe teme specifice pe care ne-o dorim, organizația, cu sprijin financiar din partea Ministerului Tineretului și Sportului prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Galați, a implementat proiectul <OCTOMBRIE: luna educației nonformale în județul Galați!>, o inițiativă ce a inclus mai multe activități și anume: 1. Identificarea a 20 de tineri de la nivelul județului Galați care să participe la un curs de formare pe teme specifice și metode de educație nonformală; 2. Dezvoltarea acestui manual de educație nonformală; 3. Organizarea de sesiuni de educație nonformală în liceele celor 20 de liceeni selectați, sesiuni organizate chiar de ei pe baza informațiilor și a instrumentelor aflate cu ocazia cursului sau din acest manual și care au adus în discuția cu egalii lor discriminarea de orice tip, violența, problematica comunității rome sau a infecției cu HIV; 4. Organizarea unui curs de scriere de proiecte pentru membrii fondatori ai organizației pentru ca asociația să poată să existe cât mai mult timp și astfel, să poată sa propună numeroase proiecte și inițiative de tineret.

Dacă ai întrebări legate de activitatea noastră, suntem de găsit pe www.voluntardetecuci.ro sau pe Facebook: Bogdan Mihai Istrate și Mădălin Ianuș.

Ți-am povestit că în primă fază am organizat un curs de formare pe teme specifice? Exact asta s-a întâmplat! Acesta a fost organizat la HOTEL SPORT (loc simpatic și prietenos cu prețuri bune) din Galați pe parcursul a trei zile. Pe tot parcursul cursului, cei 20 de tineri au avut acces la numeroase instrumente de educație nonformală lega-te de diferite problematici (discurs instigator la ură, violența de orice tip, problematica persoanelor cu dizabilități, a comunității rome sau a celor care trăiesc cu HIV), dar și la tot felul de jocuri de destindere a atmosferei, de cunoștere sau energizare.

Am avut parte de câteva interveții via Skype importante – Asociația Alături De Voi și Centrul de Studii Juridice și Dreptu-rile Omului  – dar și sesiuni EXTRA precum cea livrată de Consiliul Județean al Elevilor Galați legată de managementul de proiect sau despre activitatea consiliului.

Iată câteva poze din care să îți dai seama cum a fost și data viitoare te așteptăm și pe tine! Stai cu ochii pe FACEBOOK-ul nostru: www.facebook.com/voluntartecuci

La curs!

Istoria educației nonformale...

Un scurt istoric ne duce către sfârșitul anilor ’60 și începu-tul anilor ’70, perioadă care marchează atenţia crescută acordată la nivel internaţional educaţiei nonformale. Diferiţi autori au făcut referire la importanţa acesteia și au descris diferite perspective de abordare. Dintre aceștia, Tight (apud Smith) susţinea că educaţia nonformală se referă la „recunoașterea importanţei educaţiei, învă-ţării și formării, care se întâmplă în afara instituţiilor cu rol dedicat”, iar autori precum Coombs & Ahmed (apud Rogers) ofereau în 1974 o clasificare a tipurilor de educaţie (nonformală, informală și forma-lă), idee - preluată mai târziu de diferiţi actori importanţi cu rol de decizie la nivel internaţional - care și-a făcut loc în discursul și docu-mentele de politici educaţionale actuale din diferite ţări.

Pășind către anii ’90, UNESCO (1997) definea educaţia nonfor-mală ca fiind constituită din „orice activităţi educaţionale organizate și susţinute care nu corespund exact a ceea ce numim educaţie for-mală. Aceasta poate fi realizată în cadrul sau în afara instituţiilor de educaţie și se adresează persoanelor de toate vârstele (...) Educaţia nonformală nu urmează un sistem ierarhizat și poate diferi ca durată, fără a implica în mod obligatoriu certificarea rezultatelor învăţării”.

Sursa: www.nonformalii.ro

Caracteristicile fiecărui tip de educație...

Context Nivel de organizare Cadru Durată Intenţionalitatea celui care învaţă Certificare

Învăţarea în context formal

Este bine organizată şi structurată, presupune proiectare didactică ex-plicită, obiective definite şi alocare de resurse

Se desfăşoară în cadru insti-tuţionalizat

Are o durată determinată

Participarea celui care învaţă la proces (învăţarea în context formal depinde de voinţa acestuia)

Presupune certificarea cunoştinţelor şi competenţelor, în raport cu o serie de criterii clar definite ce ţin de partici-pare şi evaluare

Învăţarea în context nonformal

Activităţile sunt bine planificare şi au asociate obiective de învăţare, însă nu urmează în mod explicit un curriculum. Presupune alocarea unor resurse în raport cu caracteristicile, structura şi nevoile grupului ţintă

Adaptat la nevoile grupului ţintă (stabilirea cadrului se face în strânsă legătură cu planificarea activităţilor şi obiectivele asociate acestora)

Durata poate fi variabilă şi determinată de caracteris-ticile grupului ţintă (nevoi, interese, grad de participare etc.)

Cel care învaţă participă activ la proces.

Nu presupune în mod auto-mat certificarea cunoştinţelor, abilităţilor sau competenţelor dezvoltate/ dobândite

Învăţarea în context informal

Nu presupune structura-re în raport cu anumite obiective, este acel tip de învăţare asociat activităţilor cotidiene ale persoanei

Nu există un cadru prede-finit, acesta este raportat la activităţile zilnice ale persoanei

Nu are o durată asociată, „se întâmplă în fiecare zi”

Nu presupune intenţionalitate din partea celui care învaţă

Nu presupune în mod auto-mat certificarea cunoştinţelor, abilităţilor sau competenţelor dezvoltate/ dobândite

Sursa: www.nonformalii.ro

Caracteristici ale educaţiei nonformale...

- este centrată pe beneficiar și pe nevoile reale de învăţare, facilitând identificarea acestora pentru o mai bună adaptare a procesului de învăţare;

- este adaptată comunităţii, grupului și/ sau individului și presupune o învăţare în ritm propriu;

- este structurată și organizată, are atașate obiective clare de învăţa-re și presupune un management eficient al resurselor;

- presupune un proces de învăţare, care poate fi încadrat într-un curriculum, conduce la obţinerea de rezultate într-o perioadă de-terminată de timp (de cele mai multe ori mai scurtă decât în cazul educaţiei formale), conţinuturile putând fi ușor înnoite sau îmbu-nătăţite; presupune extinderea cadrului de învăţare, diversificarea și flexibilizarea spaţiului și timpului de învăţare;

- se bazează pe multe metode active/ interactive și diversificate de învăţare;

- ca și celelalte contexte de învăţare, învăţarea în context nonformal permite acumularea de noi cunoștinţe, abilităţi, atitudini;

- susţine dezvoltarea personală a indivizilor/ grupurilor;

- reprezintă, în primul rând, învăţare prin noi experienţe și permite valorificarea experienţei anterioare;

- poate să conducă la recunoașterea competenţelor dobândite;

- presupune proces de reflecţie;

- poate produce o schimbare în bine la nivelul participantului și co-munităţii.

Sursa: www.nonformalii.ro

Să trecem la treabă!

Vom începe cu câteva exemple de jocuri pe care ai putea să le organizezi atunci când participanții nu se cunosc între ei – jocuri de cunoaștere  – când vrei să se energizeze un pic pentru că îi simți moleșiți și fără chef – jocuri de energizare – sau jocuri de „spargerea gheții“.

CAPITOLUL 1

1.1. Jocuri de cunoaștere

1.2. Jocuri de energizare

1.3. Jocuri de „spargerea gheții“

1.1. Jocuri de cunoaștere

Pe internet le vei găsi drept – Name games – și au drept rol ca participanții la sesiunea/cursul/activitatea pe care o organizezi să se cunoască între ei atât la nivel de prenume, cât și la nivel personal.

Iată 5 exemple de jocuri de cunoaștere:

FAZA 1:- participanții trebuie să se

aranjeze în ordine alfabetică după prenume fără să vorbească între ei, utilizând doar mimică şi gestică;

- aceştia se vor aşeza într-un semi-cerc, de la prenumele care încep cu A până la V, Z etc;

- Apoi, urmează verificarea –îi pui pe toți să îşi spună prenumele!

Este un joc haios pentru că aproape de fiecare dată, cel puțin 1 participant se pozițioează greşit în semi-cerc.

TOTAL: 15 minute

Timp explicație: 2 minute

Timpul în care participanții îşi află numele şi se aranjează în semi-cerc: 5 minute

Timp alocat verificării: 1 minut

Timp alocat fazei 2: 7 minute

Nu ai nevoie de resurse pentru acest joc! De la 5 în sus!

1. Fără cuvinte îmi spun numele!

FAZA 2 – EXTRA FUN!

• Îl pui pe primul participant să își spună numele. De exemplu: Andreea;• Al 2 lea îi va spune numele Andreei și pe al său. De exemplu: Andreea, Bogdan;• Al 3 lea le va spune numele celor 2 dinaintea lui și pe al său. De exemplu: Andreea, Bogdan

și eu, Călin;• Al 4 lea la fel și se va menține acest proces până la finalul semi-cercului;• Ultimul din semi-cerc va trebui să le spună numele tuturor înainte să și-l spună pe al său, iar

primul, la fel, doar că de la finalul semi-cercului către față.

Participanții se aşează în cerc, fie pe scaune sau în picioare, şi se prezintă colegilor prin menționarea prenumelui şi a unui lucru care începe cu prima literă din prenume.DE EXEMPLU: Bună! Sunt Andreea cu A de la Acadea.La fel vor face şi ceilalți participanți.

EXTRA: în loc de lucru, îi poți ruga să îți spună porecla pe care o aveau când erau mici, însă fără legătura cu prima literă din prenume.

TOTAL: 10 minute Nu ai nevoie de resurse pentru acest joc! –

2. Sunt Bogdan cu B de la Bondar!

Ce le spui participanților?

„Urmează să jucăm un joc care se numește – Fără cuvinte îmi spun numele! – pentru ca în final să ajungem să ne știm după prenume. Iată ce vom face! Vom încerca să ne aflăm prenumele fără să folosim cuvinte, doar gesturi sau mimică. După ce credem că am înțeles cum se numesc colegii, ne vom așeza în ordine alfabetică, fără să vorbim, după prenume, în semi-cerc, în așa fel încât, la un capat al semi-cercului să avem participanții al căror prenume începe cu A, B, C etc, iar la final să îi avem pe cei al căror prenume începe cu V, Z etc.“ Apoi, le mai spui că au 5 minute să afle numele tuturor și să se aranjeze în semi-cerc.

Ce le spui participanților?

„Urmează să jucăm un joc care se numește – Sunt X (numele vorbitorului) cu X de la X – pentru ca în final să ajungem să ne știm după prenume. Iată ce vom face! Ne vom aranja într-un cerc, iar apoi, fiecare dintre noi își va spune prenumele și un lucru care începe cu prima litera a acestuia. De exemplu: Bună! Eu sunt Bogdan cu B de la Bondar. Următorul își va menționa propriul nume și un lucru care începe cu prima literă a acestuia.“

Vorbitorul va menționa diferite afirmații, participanții urmând să se aşeze în grupuri conform cu cerințele afirmațiilor. De exemplu: Să se grupeze cei care poartă ochelari și să se prezinte între ei! sau Să se grupeze cei cu ochii verzi și să se prezinte între ei etc.

Depinde de numărul de afirmații folosite şi complexitatea lor. Poate să dureze de la câteva minute la 15-20 de minute!

Nu ai nevoie de resurse pentru acest joc! –

3. Gruparea!

AFIRMAȚII pe care le poți utiliza:

1. Formați grupuri de câte 3 persoane și faceți cunoștință între voi!

După ce participanții s-au grupat în grupuri de câte 3 persoane și s-au prezentat, se invită participanții din nou în mijlocul sălii, renunțând la grupurile lor de 3 și să asculte următoarea afirmație!

2. Formați grupuri de câte 5 persoane și faceți cunoștință între voi!

3. Cei născuți în același anotimp să se grupeze, să facă cunoștință prin menționarea prenumelui și apoi să se aranjeze în ordine după anul nașterii!

4. Grupați-vă în echipe de câte 6-10 participanți și cântați în cor imnul României!

5. Toți participanții să se aranjeze într-un cerc, să se prindă unul de altul folosindu-și degetele mici, apoi să strige în cor – Hey, Hey, Ura, Ura! de 3 ori.

.....afirmațiile pot continua și pot fi și altele. Te poți gândi și tu la unele amuzante

Fiecare participant primeşte un tabel cu mai multe pătrate (în funcție de numărul de participanți). Dacă ai 10 participanți, vei dezvolta o foaie A4 cu 10 pătrate. Apoi, vei multiplica foaia în funcție de numărul de participanți. Vezi explicațiile de mai jos.

Timp: 5-7 minuteTabel cu pătrate multiplicat în funcție de numărul de participanți.

Pixuri sau creioaneIdeal ar fi să fie cel puțin 10!

4. BINGO!

EXPLICAȚII

Fiecare va primi câte 1 tabel cu diferite caracteristici (Găsește un participant cu ochii verzi! sau Găsește participantul din orașul Y etc.), iar la semnalul START va trebui să scrie în fiecare pătrat numele tuturor participanților. Cel care termină primul strigă - BINGO!

EXTRA

Dacă mai ai timp, la final, poți lua tabelul câștigătorului și să citești fiecare nume. Cel strigat va trebui să spună câte ceva despre el: Câți ani are? Orașul în care locuiește! Dacă are frați sau surori! Un hobby etc. După ce acesta își spune scurta prezentare, mergi la următorul nume din tabel și, tot așa, până la finalul tabelului și până ce toți participanții s-au prezentat.

Participanții se aşează în cerc, mai puțin unul dintre aceştia. Acesta va merge la un partici-pant, imitând o locomotivă, se va opri în fața acestuia, îşi va spune numele - Salut, sunt Bogdan, iar celălalt, la fel - Salut, sunt Vlad. Bogdan va striga de 3 ori numele lui Vlad - Vlad, Vlad, Vlad. Vlad apoi devine locomotiva, Bogdan îl va prinde de şolduri şi va deveni vagon. Cei doi vor merge la alt participant şi vor repeta procesul.

Timp: 15 minute, în funcție de numărul de participanți. Nu vei avea nevoie de resurse.

Peste 5!

5. Locomotiva!

PRACTIC:

Odată ce Vlad a devenit locomotiva, iar Bogdan este în spatele lui, vor merge la un alt participant imitând o locomotivă (Chiu, chiu, chiu). Odată ajunși în fața unui alt participant, ambii se prezintă: Salut, sunt Vlad; Salut, sunt Bogdan. Persoana din fața lor se prezintă: Salut, sunt Andreea. Cei 2, Vlad și Bogdan, strigă în cor numele Andreei de 3 ori – Andreea, Andreea, Andreea. Apoi, Andreea devine locomotivă, Vlad și Bogdan vor deveni vagoane, iar toți 3 vor merge, imitând o locomotivă, către un alt participant. Jocul se termină când toți participanții au fost pe rând locomotivă și s-a format un tren din participanți.

Participanții se aşează în cerc, mai puțin unul dintre aceştia care va rămâne în centru. Acesta se învârte uşor şi alege un participant din cerc, spunându-i numele - Ioana!. Ioana şi persoana din stânga ei vor trebui să alerge, în direcții opuse, în jurul cercului pentru a-şi ocupa rapid locul. Participantul din mijloc care a nominalizat-o pe Ioana, îi va lua rapid locul, rămânând ca Ioana sau colegul său să ocupe locul rămas liber. Cel care rămâne pe dinafară va trece în centru şi se va repeta!

Timp: cât doreşti să joci!Nu vei avea nevoie de resurse.

Peste 5!

1. Fugi, fugi!

PRACTIC:

Acest joc de energie este interesant prin faptul că participanții trebuie să fie atât atenți, cât și rapizi în a alerga în jurul cercului și astfel, de a ocupa unul dintre locurile libere. Cel din mijloc care a nominalizat persoana care aleargă cu cel din stânga sa, trebuie să treacă rapid în locul celui nominalizat. Este haios, energizant, însă trebuie să vă îngrijiți ca participanții să rămână în siguranță, fără să se accidenteze.

1.2. Jocuri de energizare

Numite și Energizers, sunt de obicei folosite pentru a energiza participanții după o sesiune cu multe informații sau după prânz. Le poți folosi și ca metodă de ruperea ritmului unei sesiuni. Adică? De exemplu, dacă vezi că participanții sunt adormiți, nu au chef, cască, se joacă pe telefon, oprește-te și organizează un joc de energizare!

Participanții se împart în perechi, li se dă un ziar pe care îl pun pe podea, sunt invitați să se urce pe acesta, se pune muzică, iar aceştia încep să danseze în cupluri. Ce trebuie să facă ei? Dansând trebuie să împăturească ziarul în două, în 80 de secunde. Se opreşte muzica! Cei care au reuşit vor dansa din nou urmând să îl împăturească din nou în două. Și se continuă până când ziarul a devenit mult prea mic pentru a mai putea susține două persoane.

Timp: 10-15 minute în funcție de dimensiunea grupului.

Ziare în funcție de numărul de perechi. Peste 6!

2. Dansul ziarului!

PRACTIC:

Acest energizant este haios prin faptul că participanții sunt puși să se gândească la soluții în timp ce sunt pe o foaie de ziar. Ai grijă ca muzica să fie oprită la timp pentru ca să poți avansa la următorul nivel.

Participanții stau aşezați în cerc, pe scaune. Vorbitorul va sta în interiorul cercului. Vorbitorul le atribuie participanților nume de fructe: căpşună, măr, pepene, banană. Când vorbitorul strigă unul dintre numele de fructe (BANANĂ), toți participanții cu numele de banană vor trebui să plece de pe scaunul propriu şi să facă schimb cu un alt participant cu acest nume de fruct.

Timp: 7 minute.Scaune

Peste 6!

3. Salata de fructe!

PRACTIC:

Pentru atribuirea numelor de fructe, puteți să îi puneți pe participanți să numere de la 1 la 4 (1, 2, 3, 4), iar apoi următorii, tot de la 1 la 4 și tot așa până se termină șirul de participanți. Practic, în felul acesta reușiți să îi împărțiți. Cei cu numărul 1 vor fi căpșuni, cei cu numărul 2 vor fi mere, cei cu numărul 3 vor fi pepeni, iar cei cu numărul 4 vor fi banane.

EXTRA:

Mai există și varianta <SALATEI DE FRUCTE> când vorbitorul poate menționa 2, 3 nume de fructe. De exemplu, vorbitorul strigă „Mere și banană” și atunci cei care au primit acest nume se vor mișca. De asemenea, vorbitorul poate striga <SALATA DE FRUCTE> și atunci se vor mișca TOȚI participanții indiferent de numele de fruct pe care l-au primit.

Participanții sunt împărțiți în 2 echipe egale. Sunt puşi în şir indian, primul primeşte un balon. La fel şi cealaltă echipă. La semnalul start, primul trebui să paseze balonul celui de al 2 lea, din spatele său, pe deasupra capului, al 2 lea îl primeşte şi paseaza balonul celui de al 3 lea printre picioare. Al 3 lea îl va pasa pe deasupra capului şi tot aşa până ce balonul ajunge la ultimul. Ultimul va alerga cu balonul şi se va poziționa primul din şir. Se va pasa în continuare balonul.

Timp: 5-7minute.2 baloane umflate; ar trebui să ai unul sau 2 în plus pentru situația în care unul se va sparge în timpul jocului.

Peste 6!

4. Cursa balonului!

PRACTIC:

JOCUL SE TERMINĂ atunci când primul care a pasat balonul ajunge din nou primul. Practic, fiecare participant de la finalul șirului va deveni primul, primul inițial ajungând ultimul și apoi iar primul. Și atunci jocul se va încheia și se va putea desemna echipa câștigătoare.

ACEST JOC a fost pus în practică cu ocazia cursului adresat liceenilor din județul Galați ca parte a proiectului <OCTOMBRIE: luna educației nonformale în județul Galați!>

Participanții stau aranjați în cerc. Vorbitorul se poziționează şi el în cerc. Acesta îi va face cu ochiul unui al participant. Participantul vede şi strigă - ACUM! -, iar vorbitorul va fugi prin exteriorul cercului către participantul căruia i-a făcut cu ochiul şi a strigat - ACUM! -. Până să ajungă vorbitorul la acesta, participantul care a primit semnul trebuie RAPID să facă cu ochiul unui alt participant, acela să strige - ACUM! - şi cel de al 2 lea participant să înceapă să alerge prin exteriorul cercului către locul celui de-al 3 lea.

Timp: 10-15 minuteNu ai nevoie de resurse Ar fi bine să fiți cel puțin 7-10

ca să existe un cerc generos.

5. Îți fac cu ochiul!

PRACTIC:

Chiar dacă pare un pic greoi, jocul este chiar haios și pune în mișcare participanții. Ca să fie și mai clar, iată încă o dată ce trebuie sa faci:

1. Toți participanții stau în cerc >>Tu îi vei face cu ochiul unui participant oarecare >>Participantul te vede și strigă – ACUM! - >> Tu vei fugi prin exteriorul cercului de participanți către locul participantului căruia i-ai făcut cu ochiul >> Până să ajungi acolo, participantul căruia i-ai făcut cu ochiul trebuie RAPID să facă cu ochiul unui alt participant, acela să vadă, să strige – ACUM! –, acesta astfel, putând să plece de la locul său >>Tu vei putea să îi iei locul și așa mai departe!

Participanții stau aranjați în cerc. Vorbitorul începe prin a se prezenta şi odată cu numele, menționează şi un adjectiv care începe cu prima litera din prenume. Acesta se va prezenta persoanei din dreapta sa. De exemplu: Salut, Sunt Bogdan Bondar!. Cel căruia i se prezintă - Marius - se va întoarce către persoana din dreapta şi va spune: - Salut! Acesta este Bogdan Bondar, iar eu sunt Marius Maşină!... şi tot aşa până se termină şirul.

Timp: 15-30 minuteNu vei avea nevoie de resurse.

5-7 participanți

1. Jocul cuvintelor!

PRACTIC:

Este un joc amuzant pentru că participanții vor căuta tot felul de cuvinte cât mai haioase. Pe lângă faptul că ajung să își cunoască numele, vor avea acces și la tot felul de cuvinte legate de prenumele lor care, cumva, sunt reprezentative pentru participanți.

FINALUL jocului: Jocul se va termina când ultimul participant din cerc îi va menționa pe toți dinaintea lui, începând cu primul. Haios!

1.3. Jocuri de „spargerea gheții“

Se mai numesc pe internet și icebrakers și se utilizează pentru a sparge gheața dintre participanți. Imaginează-ți că ai o sală cu 20 de liceeni care nu se cunosc între ei. Ai organizat 2-3 jocuri prin care au reușit să își rețină numele. Acum, prin aceste jocuri, vei putea să îi faci să uite că nu se cunosc și să încerce să o facă!

Participanții se împart în 2 echipe. La mijlocul echipelor se va ridica o pătură în aşa fel încât cele 2 echipe să nu se vadă între ele. Fiecare echipă îşi va alege câte 1 reprezentant care va înainta înspre pătură, rămânând exact în fața ei. Când pătura se va lăsa spre podea, cei 2 reprezentanți vor trebui să spună cât mai rapid numele persoanei care se află de cealaltă parte a păturii. Cel care îi spune numele celuilalt cât mai rapid, îl va câştiga pe participant în echipa sa.

Timp: 5-7 minuteNu vei avea nevoie de resurse.

5-7 participanți

2. Pătura!

PRACTIC:

Odată ce echipele au fost făcute, se vor alege 2 persoane care să țină pătura: vorbitorul și încă un participant. Ideea jocului este ca participanții să își amintească rapid numele persoanei pe care o văd în urma lăsării păturii spre podea și astfel, să câștige cât mai mulți participanți din echipa adversă.

JOCUL SE TERMINĂ când una dintre echipe i-a câștigat pe aproape toți membrii echipei adverse.

Participanții sunt împărțiți în 2-3 echipe, în funcție de mărimea grupului. Vorbitorul, la semnalul START, le va menționa o formă geometrică, toate grupurile urmând, ca într-un timp anume (10 secunde), să se aranjeze în forma respectivă.

Timp: 5-7 minuteNu vei avea nevoie de resurse.

5-7 participanți

3. Geometrie!

PRACTIC:

Vorbitorul va striga – PĂTRAT – și atunci toate echipele, incluzându-i pe toți membrii acestora, vor trebui să se așeze în forma specificată de vorbitor. NU UITA de timp! Nu le lăsa foarte mult timp la dispoziție să se aranjeze în forma respectivă. Spune-le: - Aveți la dispoziție 10 secunde să vă aranjați în.....ROMB! Vorbitorul va urmări timpul respectiv.

Participanții sunt aşezați în formă de cerc. Vorbitorul, aşezat şi acesta în cerc, începe prin a spune ceva despre sine. De ex: „Sunt puternic” şi va gesticula în acest sens. Restul participanților vor repeta: -Sunt puternic!. Următorul participant va continua povestea adaugând ceva de la el: - Sunt puternic şi îmi place să cânt sub duş!. Restul participanților vor repeta. Se continuă până la finalul şirului de participanți.

Timp: 10-15 minuteNu vei avea nevoie de resurse.

5-7 participanți

4. O poveste haioasă!

PRACTIC:

În final, după ce toți participanții vor adauga ceva la povestea care se dezvoltă, va rezulta ceva extrem de haios. Ai grijă ca participanții să repete toate părțile de poveste până la finalul acesteia.

Participanții sunt aşezați în formă de cerc. Se aşează pe podea cu picioarele sub ei. Vorbitorul le va spune participanților ce să facă. Vezi mai jos povestea ce trebuie spusă şi ce trebuie să facă participanții.

Timp: 10-15 minuteNu vei avea nevoie de resurse.

5-7 participanți

5. Cursa de cai!

PRACTIC:

Povestea spusă de vorbitor:„Suntem căluți și așteptăm START-ul cursei. Suntem emoționați și abia așteptăm să înceapă!– participanții vor imita niște cai nerăbdători prin sunete sau/și mișcări –

Și iată că se dă START-ul cursei!– participanții vor imita alergătura unui cal bătând cu palmele pe genunchi –

Și alergăm, alergăm și acum virăm la dreapta!– participanții se vor lăsa toți odată spre dreapta –

Și iarăși este linie dreaptă și alergăm! Și iată că vine o groapă și trebuie să sărim peste!– participanții imită sărirea gropii –

Ajungem la o parte a cursei cu teren cu apă. Încetinim, încetinim....– participanții își vor freca mâinile între ele pentru a imita contactul cu apa –

Și iată finalul cursei! Suntem aproape. Haideți!– participanții vor imita niște cai nerăbdători prin sunete sau/și mișcări –

Am terminat cursa! Bravoooo!– participanții vor aplauda și vor striga Uraaaaaa, Yeeeee, Uraaaaa!

CAPITOLUL 2

2.1. Jocuri de educație non-formală pe problematica violenței

De ce este important să aducem în discuția cu colegii noștri aspecte legate de violență?

Pentru că cele mai frecvente forme de violenţă elev-elev ţin de domeniul violenţei verbale: înjurii, jigniri referitoare la dife-rite trăsături fizice sau psihice, certuri, conflicte. Jignirile sunt făcu-te pe criterii de religie, etnie, situație socială, trăsături fizice etc. De cele mai multe ori, aceste jigniri și chiar și certurile sau situațiile de violență fizică se întâmplă în pauzele dintre ore sau după ore. Cele mai multe astfel de cazuri sunt întâlnite între elevii din aceeași clasă, între elevii din clase diferite și, între elevii din clase mari și cei mici. STUDIU PRIVIND PERCEPŢIA ELEVILOR DIN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN JUDEŢUL DOLJ ASUPRA FENOMENULUI DE VIO-LENŢĂ ÎN MEDIUL ŞCOLAR, Inspectoratul Şcolar Județean Dolj.

Cât despre fenomenul de bullying prezent în școli, conform unui studiu realizat de organizația Salvați Copiii în 2016, doar 13% dintre elevi au auzit de bullying în context educațional. De aseme-nea, 2 din 10 copii exclud colegi din grupul de egali, iar 3 din 10 cer unui alt coleg să nu se joace cu cineva. 84% dintre copii au menționat că au fost martorii unei situații în care un copil îl amenință pe un al-tul.

Bullying-ul este în general caracterizat ca un comportament agresiv intenționat care: (a) este menit să provoace disconfort sau durere, (b) implică un dezechilibru de putere și tărie între agresor și victimă, și (c) se manifestă repetitiv, regulat (Limber, 2002; Olwe-

us, 1993a; Nansel et al., 2001). Bullying-ul este de mai multe feluri și anume: fizic, verbal, social, cyberbullying (mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu conținut abuziv / jignitor / ofensator; excluderea deliberată a unui copil din spațiul online; spargerea de parole ale unor conturi personale etc). Sursa: Bullying-ul în rândul copiilor, Stu-diu Sociologic la nivel național, Salvați Copiii, 2016.

După cum vezi, fenomenul de bullying se întâmplă încă din școala primară și atunci, practic, copiii ajung cu aceste tipuri de comportamente la liceu, unde unii continuă să facă același lucru.

Cât despre violența împoriva femeilor, conform Eurobaro-metrului 72.3 din 2010 „Violenţa domestică împotriva femeilor” co-ordonat de Comisia Europeană, în Europa, o femeie din patru este victimă a violenţei domestice la un moment dat în viaţă. Între 6% și 10% din populaţia feminină a Europei este afectată de violenţa domestică în decursul unui an.

Statisticile realizate de Agenţia Naţională de Protecţia Famili-ei până în 2009 și Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale în continuare, pe cazurile de violenţă în familie înregistrate în perioada 2004-2011, indică un număr de aproximativ 82.000 de cazuri; în aceeaşi perioadă au fost înregistrate 800 decese.

Sursa: STUDIU EXPLORATORIU PRIVIND SERVICIILE SOCIALE PEN-TRU VICTIMELE VIOLENŢEI ÎN FAMILIE, Fundația Sensiblu, 2013.

Așadar, ai o tonă de motive pe care să le iei în considerare atunci când ești în dubii dacă să alegi sau nu această temă! Prin efortul tău de a aduce în discuție această temă, alături de alți liceeni, vei contribuie la reducerea nivelului de violență îndrep-tat către copii, femei sau alte grupuri vulnerabile.

Înainte de începerea exercițiului, tu, în calitate de vorbitor, vei lipi în cele 4 colțuri are sălii de clasă 4 decizii: Nu fac nimic; Stai cu Shane restul nopții şi uiți ce s-a întâmplat; Pleci din club şi le povesteşti prietenilor tăi ce ai pățit; Începi să dai în Shane până se va opri din urlat. Ideea exercițiului este ca participanții să adopte o decizie legată de povestea pe care urmează să o spui!

Timp: 30-40 minute 4 foi A4 pe care să notezi cele 4 opțiuni 5-7 participanți

1. O dilemă!

POVESTE:

Ingrid și Shane au amândoi 17 ani. Formează un cuplu de 2 ani. Într-o seară, decid să meargă în club, ocazie cu care Shane se îmbată. Ingrid se decide să meargă la un alt club fără Shane, acesta devenind extrem de agresiv. Începe să urle, să o jignească și o împinge atât de tare încât Ingrid cade la pământ. Ce ar trebui ca Ingrid să facă?

PROCES:

După ce le citești povestea, iar participanții s-au decis ce opțiune să aleagă, în grupurile formate în dreptul fiecărei opțiuni, acordă-le 5-7 minute să discute legat de opțiunea aleasă și să aducă argumente legate de alegere. – DE CE AȚI ALES ACEASTĂ OPȚIUNE?

După terminarea timpului alocat discuțiilor în grup, participanții rămân în grupuri, însă revin în grupul mare și își prezintă argumentele.

După ce își prezintă argumentele, pentru continuarea discuției, îi poți întreba:

- Credeți că se întâmplă astfel de situații în comunitatea noastră?

- Ce aleg să facă tinerii, de obicei, când trăiesc o astfel de experiență?

- Ce efecte ar putea să aibă o astfel de situație asupra unui tânăr dacă aceasta se repetă?

- De unde poate obține sprijin un tânăr pentru această situație?

De la această discuție, la final, îi poți informa pe tineri despre ce este violența, de câte feluri este și cum se manifestă în diferite tipuri de relații.

Se împart participanții în 4 grupuri (sau 2); grupurile se vor aşeza în cele 4 colțuri ale sălii în aşa fel încât să nu intre în contact unele cu celelalte, li se dau o jumătate dintr-o poză şi li se va cere să scrie pe o coală A4 exact ce le inspiră poza respectivă. Pentru discuția în grupuri este nevoie de 7-10 minute. Apoi, grupurile îşi prezintă părerile..... VEZI MAI JOS CE TREBUIE SĂ FACI ÎN CONTINUARE!

Timp: 30-40 minute Cele 2 poze de mai jos printate într-un număr egal cu cel al grupurilor care vor lucra. Peste 6 participanți

2. Ceea ce nu vezi!

PROCES:

Pe rând, grupurile își prezintă ideile lor despre jumătatea de poză. După ce au terminat, le vei da poza întreagă și îi vei întreba:

- Care a fost reacția atunci când ai văzut poza întreagă? (întrebare adresată diferiților participanți)

- Cum crezi că se simte acest copil? Sau ce crezi că simte el?

- Ce fel de violență este ascunsă în jumătatea de poză? Dar în cea întreagă?

- Ce alte tipuri de violență mai cunoaștem? (vezi mai sus)

- Care sunt efectele violenței verbale? Dar fizice?

- Ce ai face dacă partenerul tău de viață te-ar agresa fizic zilnic?

- Cum ți-ai ajuta cea mai bună prietenă/ cel mai bun prieten care este agresat verbal zilnic de către partenerul de viață?

Ideea jocului este să se discute despre violență și formele ei și nu să se ajungă la o concluzie!

Poza 1

Poza 2

Sursa: Unicef, Our right to be protected from violence

Ideea jocului este ca participanții să îşi exprime ideile legate de motivele violenței. De asemenea, aceştia vor învăța să îşi argumenteze părerea, dar să le respecte şi celorlați propriile opinii. Vezi mai jos cum îl poți organiza!

Timp: 30-40 minute Foi şi creioane/pixuri. Ideal, foi mari de hârtie. Peste 6-8 participanți

3. De ce se întâmplă?

PROCES:

Participanții sunt rugați să își găsească un partener din cadrul grupului cu care se simte confortabil. În perechi vor discuta despre ce știu despre violența asupra copiilor sau ce au auzit. Pentru această fază, lasă-le la dispoziție 5-6 minute. Apoi, din 2 perechi vei face grupuri de câte 4, le vei da o foaie mare de hârtie, 1 marker/pix, și le vei cere să scrie, bazat pe câteva afirmații, motivele care stau la baza acestor situații de violență. Fiecare grup va primi câte o afirmație:

1. Care ar fi motivele pentru care unii părinți își pedepsesc proprii copii prin aplicarea de violență fizică?

2. Care ar fi motivele pentru care unii adulți pun porecle unor copii sau tineri doar ca să îi umilească?

3. Care ar fi motivele pentru care unii părinți își neglijează copiii?

4. Care ar fi motivele pentru care unii părinți își obligă copiii să muncească de la o vârstă fragedă? Roagă grupurile să scrie 1-2 motive pentru care cred ele că se întâmplă aceste situații. Pentru asta vor avea maxim 10 minute. După ce grupurile termină, își pasează foile unora-altora. Practic, grupul 1 își va pasa foaia cu ce au scris către grupul 2, grupul 2 către 3 șamd. În continuare, grupurile se vor uita pe ce au notat colegii lor și vor avea 2 sarcini și anume: - să pună o steluță în dreptul celor cu care sunt de acord; - să adauge altele.

La final, vei aduna foile și le vei prezenta grupului. După prezentare, poți pune următoarele întrebări: 1. Toți participanții au fost de acord cu motivele care stau la baza acestor situații? 2. S-au găsit și idei despre cum am putea face în așa fel încât să prevenim astfel de situații? 3. Care ar fi acelea?

2.2. Jocuri de educație non-formală pe problematica discriminării

De ce să vorbim despre discriminare în licee?

Nivelul de educație redus sau lipsa unei educații în raport cu discri-minarea reprezintă principalul motiv care favorizează manifestarea fenomenului de discriminare în România. Doi din trei români sunt de părere că lipsa educației poate duce la comportamente discrimi-natorii. Lipsa unei informări în raport cu acest subiect constituie de asemenea un motiv pentru care oamenii discriminează.

Un alt motiv important este nepăsarea sau indiferența manifestată de oameni în raport cu semenii lor. Mai mult, lipsa toleranței în soci-etate (43%) combinată cu nivelul de corupție perceput (44%) creea-ză un cadru propice manifestării discriminării.

În funcție de frecvența percepută, politicienii sunt grupul asociat cel mai puternic cu discriminarea. Astfel, 59% dintre persoanele in-tervievate sunt de părere că politicienii discriminează în România. O altă categorie din domeniul public, mai exact, funcționarii din instituțiile publice, este asociată cu discriminarea în România, 46% dintre respondenți indicând această asociere. De remarcat că apro-ximativ aceeași proporție (47%) dintre persoanele chestionate con-sideră că oamenii obișnuiți sunt cei care discriminează în România.

În ceea ce privește contextele favorizante discriminării diverselor grupuri, școala și locul de muncă sunt percepute ca locurile în care apar în mai mare măsură tratamente diferențiale la adresa persoa-nelor infectate cu HIV, persoanelor cu dizabilități fizice/ psihice sau persoanelor de etnie romă.

Nivelul cel mai ridicat de discriminare este asociat cu persoanele in-fectate cu HIV, peste jumătate dintre respondenți indicând că aces-tea sunt discriminate la școală, la locul de muncă, dar și în locurile publice. Pe palierul următor se situează persoanele cu dizabilități sau handicap fizic/ psihic.

Persoanele infectate cu HIV reprezintă categoria cu cele mai mici șanse de acces pe piața muncii, 70% dintre români considerând că este mai ușor pentru persoanele neinfectate să-și găsească un loc de muncă. Comparativ cu românii, persoanelor de etnie romă le este mai greu să își găsească un loc de muncă, 62% dintre respondenți desemnând romii ca fiind categoria etnică cea mai dezavantajată când vine vorba despre ocuparea unui loc de muncă. Ruralul, ca me-diu de proveniență, pare a reprezenta un dezavantaj în procesul de ocupare comparativ cu mediul urban.

Cele mai discriminate grupuri din România, conform Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, sunt: persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele consumatoare de droguri, persoane-le cu dizabilități psihice, persoanele cu dizabilități fizice, persoa-nele de etnie romă, persoanele cu o altă orientare sexuală, copiii instituționalizați, românii, acolo unde sunt minoritari, vârstnicii, per-soanele fără venituri.

Sursa: Raport Percepții și atitudini ale populației României față de Stra-tegia națională de prevenire și combatere a discriminării, 2015, Consi-liul Național pentru Combaterea Discriminării.

www.cncd.org.ro

Jocul îi va ajuta pe participanți să managerieze un conflict, să înțeleagă efectele pe care le au stereotipurile, discriminarea şi modul în care socializarea şi educația transmit anumite stereotipuri.

Timp: 30-40 minute Rolurile de mai jos care urmează să fie date participanților. Peste 10 participanți

1. Ghici cine vine la cină?

PROCES:

Jocul este unul de rol în care 4 dintre participanți primesc câte un rol pe care vor trebui să le interpreteze în fața celorlalți. Cere ajutorul a 4 participanți care să joace rolurile. Oferă-le rolurile participanților și lasă-i 2-3 minute să se acomodeze cu acesta. Așează 4 scaune în semi-cerc, menționează-le participanților că au în față sufrageria dintr-un apartament în care locuiește o familie și că vor viziona o discuție între membrii familiei. Odată așezați pe scaune, cei 4 pot începe discuția. Acordă 15-20 minute pentru discuție, iar apoi ai grijă să închei discuția și să îi ajuți pe cei 4 să își iasă din rol (Ai terminat rolul! Acum nu mai ești fiica, mama, tatăl etc. Ești Ioana etc)

ATENȚIE: notează o parte dintre argumentele folosite de cei 4 pentru a putea discuta pe marginea lor la finele jocului de rol!

Întrebări la final de joc pentru toți participanții:

1. Argumentele folosite de actori sunt similare cu cele folosite în familiile noastre? Care?

2. Ar fi mai simplu pentru cele 4 personaje dacă partenerul fetei, în loc să fie rom, ar fi fost nerom? De ce?

3. Ar fi fost altfel dacă în loc ca fata să își aducă acasă iubitul, ca băiatul să își aducă partenera acasă? De ce?

4. Credeți că aceste tipuri de situații se mai întâmplă în zilele noastre sau nu mai este cazul?

5. Ați auzit de vreun astfel de caz întâmplându-se în comunitatea voastră?

Tu, în calitate de vorbitor, încearcă să dezbați argumentele folosite de cei 4 actori cu restul participanților. Întreabă-i, provoacă-i să îți spună daca acele argumente sunt încă folosite, dacă sunt de acord sau nu cu ele etc. De asemenea, legat de cine își aduce partenerul acasă, dezbateți rolul femeii în societate. De ce este mai simplu ca băiatul să aducă o parteneră romă acasă decât o fată să facă asta? Le sunt permise mai multe lucruri băieților decât fetelor? Ce au voie să facă fetele, iar băieții, nu? Dar invers?

De asemenea, nu uita să îi întrebi și pe actori:

- Cum s-au simțit în rolul respectiv?

- În realitate, este la fel? Diferit? Și mai complicat?

- Cum cred ei că s-ar simți un băiat rom în situația respectivă?

- Dar fata?

- De ce au reacționat așa părinții? Cum ar fi trebui să reacționeze diferit?

FIICA

Situație:

Ai decis să îți confrunți familia prin a le spune că urmează să te muți cu iubitul tău de etnie romă. Îți începi rolul prin a le spune celor din familia ta că vei locui cu iubitul tău care este de etnie romă. Îți vei apăra decizia și le vei spune că vei face tot ce este posibil pentru a susține relațiile dintre tineri, în mod special pe cele care sunt forma-te din tineri care aparțin diverselor etnii.

MAMA

Situație:

Fiica ta are un iubit de etnie romă cu care are o relație foarte apropi-ată. Îți iubești mult fiica, dar nu înțelegi cum de ți-a putut face asta. Îți vei susține soțul în tot ceea ce va spune acesta. Nu îți vei amenința fiica, doar îți pare rău de durerea pe care ți-o cauzează prin decizia pe care a luat-o. Crezi că iubitul ei de etnie romă o va abandona și că va suferi foarte mult din această cauză.

FRATELE MAI MARE

Situație:

Sora ta are un iubit de etnie romă cu care are o relație foarte apro-piată. În principiu, nu îți pasă că sora ta are un iubit de etnie romă și chiar aperi dreptul tinerilor de a decide singuri legat de relațiile pe care doresc să le aibă. Oricum, atunci când mama ta spune că iubi-tul ei o va părăsi, începi să te gândești dacă nu cumva el se folosește de ea. Îți arăți îngrijorarea la acest nivel și nevoia de a o proteja pe sora ta.

TATĂL

Situație:

Fata ta are un iubit de etnie romă cu care are o relație foarte apro-piată. Reprezinți autoritatea în familia ta și nu aprobi deloc această relație. Reprezinți majoritatea oamenilor cu principii morale, comu-ne celorlalți și de aceea te gândești la ce vor spune cei din jurul tău. Nu te consideri ca fiind rasist, dar faptul că fata ta urmează să se căsătorească, probabil, cu un băiat de etnie romă este deja altceva. Ești un tată strict care nu tolerează astfel de comportamente și vei acționa în consecință!

Jocul aduce în discuția cu participanții stereotipurile legate de gen. De exemplu: Fetele poartă roz, iar băieții albastru. Vezi mai jos care este procesul şi întrebările pe care trebuie să le pui!

Timp: 40-50 minuteNu ai nevoie de resurse

Peste 10 participanți

2. Băieții nu plâng niciodată!

PROCES:

Vei împărți participanții în 4-5 grupuri. Fiecare grup va primi una dintre următoarele afirmații:

- Păpușile sunt doar pentru fete

- Băieții nu plâng niciodată

- O fată nu poate să ajungă șefă

- Doar băieții pot juca fotbal

- Fetele sunt slabe, iar băieții sunt puternici

- Fetele își ajută mamele, iar băieții, tații

- Este mai bine să fii fată decât băiat

- Băieții pot înjura, fetele nu

- Fetele sunt mai deștepte decât băieții

- Este ok ca băieții să se bată, în timp ce pentru fete nu este ok

- Băieții sunt mai puturoși decât fetele

- Fetele mint mai bine decât băieții

Apoi, fiecare grup va primi 15 minute să dezvolte o piesă de teatru scurtă pe care o vor prezenta în fața tuturor celorlalți participanți. Cei care vor viziona piesa nu vor cunoaște afirmația pe baza

căreia a fost dezvoltată piesa. După prezentarea piesei, publicul format din ceilalți participanți va fi rugat să ghicească care a fost tema piesei, ce mesaj a transmis aceasta. După ce fiecare dintre cele 4-5 grupuri își vor prezenta piesa, toți participanții se adună și în plen se vor pune următoarele întrebări:

- Legat de afirmațiile pe baza cărora s-au dezvoltat piesele de teatru, mai sunt valabile în zilele noastre? De fapt, există așteptări diferite de la fete față de băieți și invers?

- Puteți să îmi dați exemple despre părerea oamenilor, în general, legată de cum și ce ar trebui să facă o fată și cum ar trebui să fie și ce să facă un baiat?

- Ce se întâmplă cu fetele și băieții care sunt diferiți, nu se încadrează în aceste roluri stabilite de către societate?

- Credeți că lucrurile acestea primite în copilărie ajung să ne afecteze cumva în viața de adult?

- Credeți că aceste stereotipuri de gen ne limitează cumva? (Ex: Fetele sunt slabe, iar băieții sunt puternici)

Ar fi bine să notezi câteva dintre opiniile participanților pe tablă, iar apoi, la finalul întrebărilor, să le recitești pentru a trece în revistă opiniilor acestora.

Explicație:

Nu există un rol specific pentru femei și bărbați; orice femeie poate să muncească și să câștige mai mult decât un bărbat sau să exceleze într-un domeniu monopolizat de bărbați. Genul nu ne face să fim mai puternici sau mai slabi. Sunt bărbați puternici așa cum sunt și femei puternice și invers. Toate afirmațiile pe care ați lucrat sunt idei fixe pe care oamenii încă le mai folosesc pentru a le oferi celorlalți un loc, un rol în grup, familie, comunitate. Însă acestea nu sunt ancorate în realitate având în vedere multiplele exemple în care femeile au demonstrat că pot face ceea ce fac și bărbații și chiar mai bine. Așadar, oare toți bărbații nu plâng? Sau dacă o fac demonstrează că sunt slabi?

Jocul aduce în discuția cu participanții diferite problematici, îi pune în situația de a decide pe cine să aleagă pentru cele câteva apartamente libere, dar să şi se gândească la argumentele pe baza cărora au luat acele decizii.

Timp: 40-50 minute 3-5 foi mari de flichart pe care să desenezi vilele. Peste 10 participanți

3. Cine să se mute în casă?

PROCES:

Primul pas este să le povestești participanților despre ce este vorba. Iată povestea:

„Câțiva dintre voi sunt în căutarea unui apartament. Găsiți o vilă în care sunt disponibile doar 5 apartamente. Numărul de persoane care au aplicat pentru un apartament este de 8. Trebuie să decideți și care sunt cele 5 familii/persoane care se vor muta și care nu. 5 dintre voi veți reprezenta câte o familie/persoană în căutarea unui apartament, iar 2 din grup vor fi monitori, aceștia urmând să noteze argumentele aduse în discuție legate de fiecare dintre aplicanți. Aceștia le vor prezenta la final.”

Vei împărți participanții în 3 grupuri (grupuri raportate la o clasă de 30 de liceeni). Fiecare grup va primi câte un desen cu o vilă. Vei alege câte 2 persoane din fiecare grup care să fie monitori. Celelalte 8 vor reprezenta diferite familii/persoane aplicante. Poți oferi aceleași variante de familii/persoane celor 3 grupuri pentru a compara argumentele aduse în discuție la finalul jocului.

Iată care vor fi acestea:

1. Un tânăr în căruț cu rotile

2. Două tinere care lucrează în domeniul modeling-ului. Niciuna nu este căsătorită sau într-o relație stabilă. Călătoresc foarte mult

3. O familie romă compusă din 5 persoane; tatăl lucrează ocazional. Fac parte dintr-o familie mare și le place să sărbătorească cu orice ocazie.

3. 3 studenți iranieni care au solicitat azil politic

4. Un tânăr homosexual

5. Un bărbat din Africa care are o prietenă în România. Intenționează să se căsătorească cu aceasta dacă familia ei îl va accepta.

6. O familie alcătuită din tatăl – funcționar la bancă și mama – profesoară

7. O pensionară de 70 ani care trăiește din pensie

8. O tânără nevăzătoare care trăiește singură fiind ajutată de câinele său.

La final, fiecare grup își prezintă opțiunile, iar monitorii prezintă ce și-au notat. Aceștia vor avea în vedere argumentele aduse împotriva unei anumite familii sau persoane, dar și argumentele pro pentru celelalte care sunt propuse pentru un apartament.

Discuția de final va fi legată de argumentele prezentate de monitori.

- Ia să vedem, în viața reală, ați accepta să aveți ca vecini o familie de romi? Dar câțiva tineri din Iran?

- De ce v-ar fi greu să conviețuiți cu cei pe care nu i-ați ales pentru cele 5 apartamente?

- De ce ați ales grupul X? Dar grupul Y?

Concluzia:

De obicei, oamenii se simt confortabili cu cei care se încadrează în normele sociale și de fapt, care sunt cel mai apropiat ca stil de viață de ei. Ceea ce ne împiedică să acceptăm familii sau persoane diferite este că nu înțelegem diferențele și că nu avem respect pentru acestea. Până la urmă, cu toții suntem diferiți, fie că vorbim de culoarea părului, a ochilor, a rasei, a culorii pielii, etniei etc. Aceste lucruri nu ar trebui însă să ne împiedice să conviețuim și să ne înțelegem. Din contră, ar trebui să fim curioși să aflăm mai multe despre alte culturi, alte stiluri de viață, etnii, rase pentru că până la urmă faptul că știi, nu înseamnă că vei urma acele stiluri de viață sau tradiții.

Exemplu de casă; poți desena o astfel de casă, dar cu 5 ferestre!

2.3. Jocuri de educație non-formală pe alte problematici

Acestea vor aduce în discuția cu colegii tăi sau tinerii, în ge-neral, alte aspecte precum, sănătatea, problematica HIV, drepturile omului etc.

Jocul aduce în discuția cu participanții problematica HIV din perspectiva vieții cu HIV în România şi a stereotipurilor din jurul unei persoane care trăieşte cu HIV. Jocul poate fi aplicat pe problematica romă, problematica persoanelor cu dizabilități etc.

Timp: 30-40 minute 3-5 foi mari de flichart pe care să desenezi vilele. Peste 10 participanți

1. Scriu tot ce știu despre...

PROCES:

Înainte să le prezinți colegilor tăi problematica HIV – căi de transmitere, diferența dintre HIV și SIDA, testare, tratament etc, ar fi interesant de văzut care este percepția lor asupra unei persoane care trăiește cu HIV. Pentru ca acest proces să aibă loc, iată ce instrument poți aplica:

1. Îți împarți colegii/grupul în 4 echipe

2. Le dai câte o foaie de hârtie mare sau daca nu ai, o foaie A4

3. Ceri fiecărui grup să își desemneze câte un reprezentant

4. Vei ieși cu fiecare dintre cei 4 reprezentanți afară din sală

5. Le vei da un cuvânt și instrucțiunea că trebuie să se întoarcă la grupul său, să le șoptească cuvântul colegilor săi, în așa fel încât celelalte grupuri să nu îl audă, și să le ceară membrilor grupului să noteze tot ce le vine în minte legat de acel cuvânt, chestiuni pozitive sau negative

6. Dă-le grupurilor 10 minute

7. La final fiecare grup își va prezenta părerile.

8. Cum 2 grupuri sau toate au avut același cuvânt, tu, în calitate de vorbitor, vei putea să scoți în evidență părerile similare și să menționezi că 2 grupuri de persoane, fără să vorbească între ele, au menționat mai mult sau mai puțin aceleași lucruri. Acest lucru înseamnă că mai mult sau mai puțin, avem cam aceleași păreri legate de un anumit grup sau altul, păreri care ne ghidează în deciziile pe care le luăm, atunci când discriminăm sau marginalizăm.

CUVINTE pentru liderii de grup: HIV, SIDA, rom, gay etc

ATENȚIE: cel puțin 2 dintre grupuri, dacă nu toate, vor primi același cuvânt ca să poți face o comparație între cele 2 grupuri vizavi de părerile notate.

PROCES:

1. Vei printa pozele cu fețele alese; vezi mai jos câteva exemple. Poți căuta și altele utilizând Google;

2. Vei lipi pozele pe câte o foaie mare. Practic 3 poze pe 3 foi mari;

3. Vei împărți participanții în 3 grupuri;

4. Fiecare grup va primi câte o foaie cu fața respectivă, urmând ca fiecare membru al grupului să își scrie prima impresie în partea de jos a foii. Apoi, înainte ca foaia să fie transmisă către următorul grup, se va îndoi, în partea de jos, în așa fel încât următorul grup să nu poată vedea ce au scris ceilalți;

5. Cele 3 foi trebuie să ajungă pe rând la fiecare dintre cele 3 grupuri;

6. La final, tu, în calitate de vorbitor, vei desfășura foile în așa fel încât participanții să poată vedea ce au scris toate grupurile/membrii acestora;

7. Vei căuta similarități, concluzia fiind că grupurile, fără să vorbească unele cu celelalte, au notat mai mult sau mai puțin aceleași păreri.

Iată ce întrebări mai poți pune ca să îi provoci pe participanți la o discuție:

1. Este o noutate pentru voi că sunt multe păreri similare?

2. Pe ce v-ați bazat prima impresie?

3. Ați trăit vreo experiență când v-ați făcut o părere complet greșită despre o persoană? Care a fost aceasta și ce s-a întâmplat?

4. Ce ne arată acest joc? Care ar fi concluzia acestuia?

Jocul aduce în discuția cu participanții părerile pe care ni le facem imediat despre o persoană, pe baza modului în care aceasta arată, fără să depunem vreun efort să o cunoaştem. Vezi mai jos modul de organizare al jocului.

Timp: 30-40 minute3 poze cu fețe de oameni. Vezi câteva exemple mai jos! Vei mai avea nevoie de scotch şi 3 foi mari.

Peste 10 participanți

2. Prima impresie!

Exemple de poze

Jocul aduce în discuția cu participanții părerile pe care ni le facem imediat despre o persoană care face parte dintr-un grup vulnerabil la discriminare şi modul în care o tratăm.

Timp: 30-40 minute 20-30 Stickere, în funcție de numărul de participanți. Peste 10 participanți

3. Etichete

PROCES:

1. Fiecare participant va primi câte un sticker cu un cuvânt pe el

2. Stickerele vor fi scrise de tine înainte de joc în așa fel încât participanții să nu vadă cuvântul scris pe acestea

3. Fiecare participant își va lipi stickerul pe frunte

4. Ceilalți vor trebui să se poarte cu el în funcție de ce este scris pe sticker. De exemplu, dacă pe sticker este scris – persoană cu deficiențe de văz – atunci toți ceilalți se vor purta cu persoana respectivă așa cum ar face-o în realitate, însă fără să spună cuvinte

5. Odată distribuite și lipite stickerele, lasă-le 10 minute participanților să interacționeze între ei și să se poarte conform stickerele pe care le văd

6. Sarcina participanților este să își dea seama de cuvintele care sunt scrise pe stickere

7. Chiar dacă până la final, nu își dau seama de cuvinte, nu este nicio problemă

8. La final, vei adresa următoarele întrebări:

- Cum v-ați simțit în timpul jocului?

- A fost dificil să vă purtați cu cei din jur în funcție de ce era notat pe stickere?

- Participanții care și-au dat seama de cuvânt au început să se poarte exact în direcția cuvântului?

- Ce fel de etichete le punem celor din jur în viața reală?

- Cum îi afectează?

- Cum afectează etichetele modul în care gândim despre aceștia?

- Ce ne îndeamnă să facem aceste etichete?

Jocul îi pune pe participanți în poziția unei persoane cu deficiențe de auz, de văz şi de vorbit. Vezi mai jos modul de organizare al jocului.

Timp: 30-40 minute 4-5 foi A3 sau A4, în funcție de numărul de grupuri, pixuri, creioane sau markere. Peste 10 participanți

4. Desenăm fericirea!

PROCES:

1. Se împart participanții în 4-5 grupuri, în funcție de mărimea grupului

2. Dacă ne raportăm la o clasă de 25-30 de elevi, atunci ar fi bine să faci 6 grupuri a câte 5 elevi

3. Fiecare dintre cei 5 vor primi câte un rol astfel: - 2 vor fi persoane cu deficiențe de auz, 2 cu deficiențe de vorbit și unul cu deficiențe de văz

4. Cei cu deficiențe de auz și vorbit vor trebui să îl ghideze pe cel cu deficiențe de văz spre a desena fericirea

5. Cei 5 trebuie să își ia rolul în serios pentru ca să înțeleagă ce presupune viața acestor persoane

6. Dă-le participanților 10 minute să deseneze

7. La final, fiecare grup își va prezenta lucrarea

Tu, în calitate de vorbitor, vei putea pune următoarele întrebări:

- Cum v-ați simțit în rolul desemnat?

- Credeți că în viața reală cei cu aceste deficiențe primesc tot sprijinul de care au nevoie pentru a duce o viață cât se poate de normală?

- Cum a fost colaborarea pentru desen? Cum v-ați coordonat? Cine și ce a făcut?

- Ce credem că știm despre cei cu aceste deficiențe?

- Cum sunt adaptate serviciile locale sau diferite oportunități pentru aceștia?

LA FINAL poți face poze cu participanții și desenele lor, iar apoi le poți posta pe Facebook cu mesaje de sprijin pentru persoanele cu aceste deficiențe!

Cuvinte pe care le poți trece pe stickere: rom, leneș, murdar, gay, consumator de droguri, infectat cu HIV, persoană în cărucior, femeie în vârstă, persoană cu deficiențe de auz etc

Rezultatele așteptate ale proiectului <OCTOMBRIE,

luna educației nonformale în județul Galați!>

În afara acestui manual pe care sperăm să îl folosești pen-tru activitățile de educație nonformală pentru a aduce în discuția cu colegii tăi diferite problematici, proiectul <OCTOMBRIE, luna educației nonformale în județul Galați!> a mai presupus și orga-nizarea unui curs gratuit adresat pentru 20 de liceeni de la nivelul județului Galați, ocazie cu care liceenii au putut afla mai multe des-pre educația nonformală și diferite problematici, a 40 de sesiuni de educație nonformală legate de diferite problematici, sesiuni care au fost organizate în luna octombrie 2016, octombrie devenind astfel luna educației nonformale în județul Galați, și a unui curs de scriere de proiecte pentru membrii fondatori ai Asociației Semper Musica Filiala Tecuci pentru ca organizația să reușească să atragă și alte sur-se de finanțare și astfel, să reziste cât mai mult la nivelul orașului Tecuci. Toate acestea au fost posibile printr-o finanțare primită din partea Ministerului Tineretului și Sportului prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Galați în urma concursului local de proiecte de tineret organizat anual de aceste două instituții.

Pentru a vizualiza rezultatele muncii celor 20 de liceeni, te in-vităm pe pagina oficială de Facebook a organizației: www.facebook.com/voluntartecuci/ sau pe website-ul www.voluntardetecuci.ro

Despre DJST și programul de finanțare – Concurs local

de proiecte de tineret

Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Galați asigură implementarea la nivel județean a strategiei și politicilor Guvernului în domeniile sportului și tineretului. Direcția se implică, la nivelul județului Galați, în numeroase evenimente sportive și de tineret proprii sau în parteneriat cu alte instituții locale.

Anual, DJST Galați, prin Ministerul Tineretului și Sportului, organizează – Concursul local de proiecte de tineret, ocazie cu care asociațiile și fundațiile din România pot propune diferite proiecte care să fie adresate tinerilor de la nivelului județului Galați. În urma etapelor concursului, cea administrativă și cea pe bază de punctaj, sunt alese spre finanțare proiectele eligibile și care au obținut punctajul cel mai mare.

În mai 2016, Asociația Semper Musica Filiala Tecuci a aplicat la DJST Galați, în cadrul concursului local de proiecte, cu proiectul <OCTOMBRIE, luna educației nonformale în județul Galați!>. În urma organizării celor două etape, proiectul a fost selectat pentru finanțare, pentru activitățile prevăzute fiind primită o finanțare totală, din partea DJST Galați, de 12.000 lei.

Anamaria Vasiliu, Director în cadrul DJST Galați, menționează: „Pentru noi, proiectele de tineret sunt la fel de importante ca și cele sportive și ne dorim ca în fiecare an să avem din ce în ce mai multe aplicații primite din partea ONG-urilor gălățene pentru apelul de proiecte de tineret. Atât educația nonformală, cât și problematicile aduse în discuție de proiectul <OCTOMBRIE, luna educației nonformale în județul Galați!> sunt domenii importante pentru noi și Ministerul Tineretului și Sportului și ne bucurăm că

am reușit să le aducem în atenția tinerilor din județ. De asemenea, sperăm ca manualul dezvoltat să devină o resursă importantă pentru liceeni și activitățile lor de educație nonformală și să fie transmis din generație în generație pentru ca și alți liceeni să se bucure de acesta. În final, le urez succes liceenilor care vor intra în posesia acestui manual și care vor organiza activități pe baza instrumentelor prezentate în acesta și sper ca aceștia să continue activitatea de voluntariat începută în liceu și în viața de student și adult.“

Poză preluată de pe website-ul DJST Galați (septembrie 2016)

www.djstgalati.ro

Website-uri resursă, statistici, sau organizații care lucrează cu diferite gru-puri vulnerabile la discriminare:

Infecția cu HIV

www.unopa.ro (Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA)

www.arasnet.ro

www.y4y.ro

Romi

www.romacenter.ro

www.romaeducationfund.ro

www.romanicriss.org

www.agentiaimpreuna.ro

www.e-romnja.ro

Dizabilități

www.disabnet.ro/membri (Rețeaua tuturor organizațiilor active în acest domeniu)

www.motivation.ro

Discurs instigator la ură

www.nohatespeech.ro

www.nohatespeechmovement.org

Violența împotriva femeilor (Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor)

www.violentaimpotrivafemeilor.ro

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

www.cncd.org.ro

Website-uri resursă pentru alte jocuri de educație nonformală:

SALTOYouth: website-ul are o bază de date întreagă de manuale și jocuri pe dife-rite problematici

www.salto-youth.net/tools/toolbox/

Website-ul Fundației Europene de Tineret conține mai multe manuale cu meto-de de educație nonformală pe diferite problematici:

www.coe.int/en/web/european-youth-foundation/coe-publications

Confederația europeană a cluburilor de tineret (ECYC GAME BOOK)

http://www.ecyc.org/projects/ecyc-game-book-0

UNICEF

www.unicef.org/violencestudy/pdf/Our%20Right%20to%20be%20Protected%20from%20Violence.pdf

Nonformalii (partea dreaptă a website-ului sunt postate numeroase metode)

www.nonformalii.ro/metode