raspunsuri an 2 semi

Upload: matinescu-marian

Post on 08-Apr-2018

227 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    1/34

    CATEGORIA I - CONTABILITATE

    106. Societatea ALFA obine din producie proprie un echipament tehnologic.Cheltuielile efectuate au fost:

    costul produciei neterminate la nceputul perioadei de gestiune 20.000 lei; cheltuieli directe 7.000 lei; cheltuieli indirecte 4.000 lei, din care variabile 3.000 lei i fixe 1.000 lei; cheltuieli administrative 2.000 lei; gradul de utilizare a capacitii de producie este de 80%.Care este costul iniial al activului i cum se contabilizeaz acesta, dacntreprinderea aplic IAS 16 Imobilizri corporale i ntocmete un cont deprofit i pierdere cu clasificarea cheltuielilor dup natur?Rezolvare:Costul dre productie=20.000+7.000+3.000+1.000x80%=30.800 lei

    2131(echipament tehnologic) = 722(venituri din prod.de imob.corp.)30.800

    107. O ntreprindere deine o imobilizare corporal dobndit la nceputulexerciiului N la costul de 5.000 lei. Durata de via util este estimate la 10ani, iar metoda de amortizare utilizat este cea linear. La sfritul exerciiuluiN+2 se apreciaz c durata de via util care corespunde cel mai binecondiiilor de exploatare a mijlocului fix este de 7 ani (durata rmas este de 5ani). Se decide trecerea la amortizarea degresiv i se stabilete un coeficientde degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat imobilizaea corporal nbilanul exerciiului N+3?

    Rezolvare:Cost de achizitie = 5.000Durata estimate = 10 aniAmortizarea lineara = 5000lei/10ani=500leiAmortizarea cumulate a exercitiilor N siN+1 = 1000 leiValoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+1= 5000-1000=4000leiDurata reestimata = 7 aniDurata ramasa= 7ani-2ani=5aniCota de amortizare lineara= 100%/5ani=20%Cota de amortizare degresiva=20%x1.5=30%Amortizarea aferenta exercitiului N+2=4000x30%=1200

    Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+2=4000-1200=2800Amortizarea aferenta exercitiului N+3=2800X30%=840Valoarea ramasa la sfarsitul exercitiului N+3=2400-840=1560In bilantul exercitiului N+3 utilajul va fi evaluat la valoarea ramasa de 1560lei.

    108. O ntreprindere deine echipamente tehnologice achiziionate la un costde 20.000 lei, amortizate pentru suma de 5.000 lei. ntreprinderea decide scontabilizeze echipamentele la valoarea just determinate de experi de

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    2/34

    45.000 lei. S se contabilizeze reevaluarea conform celor dou procedeerecomandate de norma IAS 16 Imobilizri corporale.Rezolvare:a. procedeul 1(reevaluarea simultana a valorii brute si a amortizarilorcumulate):- etapa 1 calculul coeficientului de reevaluare ca raport intre valoarea justasi valoarea ramasa a activelor supuse reevaluarii:coeficient= 45.000/(20.000-5.000)=3

    - etapa 2 reevaluarea valorilor brute si a amortizarii cumulate:Valoarea brura reevaluata(-)amortizarea cumulatereevaluata

    20.000*3=60.0005.000*3=15.000

    (=)valoarea neta reevaluata 45.000- etapa 3 contabilizarea operatiei de reevaluare:2131(echip.tehn.) = % = 40.000

    2813(amortizarea inst.) = 10.000105(reserve din reev.) = 30.000

    b. procedeul 2(reevaluarea valorii ramase neamortizate):

    - etapa 1 anularea amortizarii cumulate:2813 - 2131 = 5.000- etapa 2 Reevaluarea valorii ramase:2131 - 105 = 30.000

    109. Pentru a realiza un contract ce vizeaz furnizarea a 270.000 piese n 3ani, o ntreprindere a pus la punct un echipament special al crui cost deproducie este de 18.000 lei. n acord cu clientul, scadenarul livrrilor depiese a fost fixat dup cum urmeaz: n primul an: 54.000 piese; n al doilea an: 81.000 piese;

    n al treilea an: 135.000 piese.Care este amortismentul anual dac ntreprinderea opteaz pentruamortizarea n funcie de numrul de uniti de producie?Rezolvare:Daca se aplica metoda lineara sau degresiva pe 3 ani, metodele in cauza nuconduc la un ritm real de depreciere.Este preferabil ca amortizarea sa sebazeze pe cantitatile de produse, adica:- in primul an:18.000x54.000/270.000=3.600lei- in al doilea an:18.000x81.000/270.000=5.400lei- in al treilea an:18.000x135.000/270.000=9.000lei

    110. n exerciiul N se efectueaz reparaia capital a unui echipamenttehnologic al ntreprinderii. Costul reparaiei este de 7.000 lei i este formatdin: cheltuieli cu consumurile materiale 2.000 lei; cheltuieli cu salariile 3.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 1.500 lei; cheltuieli cu serviciile prestate de teri 500 lei.

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    3/34

    Expertiza tehnic atest o cretere a duratei de utilitate a echipamentului cu 3ani. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de reparaiacapital, conform IAS 16 Imobilizri corporale?Rezolvare:Potrivit IAS 16 , cheltuielile ulterioare aferenta unui element de naturaimobilizarilor corporale, respective necorporale deja inregistrate incontabilitate trebuie sa fie adaugate la valoarea contabila a activului atuncicand este probabil ca intreprinderea sa beneficieze de avantaje econimice

    viitoare mai mari decat nivelul de performanta prevazut initial.Toatecheltuielile ulterioare trebuie insctise in cheltuielile exercitiului in cursulcaruiea sunt angajate.In practica intreprinderilor romanesti, cheltuielile sunt angajate dupa naturasin u dupa destinatie.De aceea, o solutie mai adecvata ar fi cea indirecta, incare costul reparatiei tranziteaza contul de profit si pierdere:- inregistratrea cheltuielilor materiale:602 chelt.cu materiale consumabile = 302 ,ateriale consumabile2.000 lei- inregistrarea cheltuielilor de personal641(chelt.cu salariile datorateperson.) = 421 (personal-salarii datorate)

    3.000 lei- inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:6811 (chelt.cu amortize.imobiliz) = 281 (amortizarea imobiliz.corporale)1.500 lei- inregistrarea cheltuielilor cu serviciile executate de terti:628 (alte chelt.su serv.ex.terti) = 401 (furnizori) 500 lei- includerea costului reparatiei in valoarea activului(capitalizarea costuluireparatiei):2131 (echipamente tehnologice) = 722 (venituri din prod.imobiliz.corp.)7.000 lei

    111. Ce prevd OMFP nr. 1.752/2005 i OMFP nr. 2.001/2006 privindmodificarea OMFP nr. 1.752/2005 cu privire la contractele de leasing financiar?Exist diferene fa de prevederile IAS 17 Contracte de leasing?Raspuns:1.In forma sa initiala OMFP nr. 1.752/2005 nu prezenta nicio precizare cuprivire la problema contractelor de leasing; intreprinderile trebuiau sa apliceprincipiul prevalentei economicului asupra juridicului pentru a contabilizalesingul financiar.2. Ordinul a fost modificat prin OMFP nr. 2.001/2006. iar printre modificarileaduse se regasesc si aspecte referitoare la contractile de leasing financiar:La recunoasterea in contabilitate a contractelor de leasing vor fi avute in

    vedere prevederile contractelor incheiate intre parti, precum si legislatia invigoare.Entitatile care aplica principiul prevalentei economicului asuprajuridicului vor tine cont si de cerintele acestuia.Inregistrarea in contabilitate a amortizarii bunului care face obiectulucontractului se face in cazul leasingului financiar de catre locatar/utilizator, iarin cazul leasingului operational, de catre locator/finantator.Achizitiile de bunuriimmobile si mobile, in cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investitii,

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    4/34

    fiind supuse amotizarii pe o baza consecventa cu politica normala deamortizare pentru bunuri similare.In intelesul OMFP nr. 2.001/2006, termenii de mai jos au urmatoareleintelesuri:

    a. contractul de leasing reste un accord intre parti prin care locatorulcedeaza locatarului in schimbul unei plati sau serii deplati, dreptul de autilize un bun pentru o perioada stabilita.

    b. Lesingul financiar este operatiunea de leasing care transfera cea mai

    mare parte din riscurile si avantajele aferente dreptului de proprietateasupra activului.c. Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu intra in

    categoria leasingului financiar.Se observa ca in ordin au fost preluate definitiile din IAS17.Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacaindeplineste cel putin una din urmatoarele conditii:

    a. leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunuluipana la sfarsitul duratei contractului de leasing.

    b. Locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pretl estimat a fisuficient de mic in comparatie cu valoarea justa la data la care

    optiunea devine exigibila, astfel incat, la inceputul contractului deleasing,exixta in mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fiexercitata. Aceasta caracteristica este preluata ca atare din IAS17

    c. Durata contractului de leasing acopera in cea mai mare parte duratade viata economica a bunului, chiar daca titlul de proprietate nu estetransferat.

    Aceasta caracteristica este preluata ca atare din IAS17.d. valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii,

    este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului,reprezentata de valoarea la care a fost achizitionat bunul de catrefinantator, respective costul de achizitie.Aceasta caracteristica este

    diferita de cea prevazuta de IAS 17 care precizeaza ca valoareaactusalizta a platilor minimale acopera cea mai mare parte a valoriijuste

    e. bunurile care constituie obiectul contractului de leasing sunt denatura speciala, astfel incat numai locatarul le poate utilize faramodificari majore.

    3.Conform OMFP nr. 1.752/2005, intreprinderile care intocmesc situatiifinanciare simplificate pot face exceptie de la aplicarea principiului prevalenteieconomicului asupra juridicului in situatiile financiare individuale.4. in practica intreprinderilor romanesti dobanda de leasing financiar nu secontabilizeaza decat la momentul platii sau al incasarii si afecteaza direct

    cheltuiala cu dobanda si respective venitul din dobanzi.

    112. Care sunt particularitile bilanului contabil ntocmit conform OMFP nr.1.752/2005?Raspuns:

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    5/34

    - Formatul este predefinit, intreprinderine neputand detalia sau restrangeposturile bilantiere, sursa acestui model se gaseste in art.10 al DirectiveiaIVa a CEE.

    - Cheltuielile de constituire sunt recunoscute in activul bilantului chiardaca nu raspund criteriilor de recunoastere stabilite de IASB in cadrulconceptual

    - Fondul commercial negative este considerat venit in avans sin u esterecunoscut ca venit

    - Activele pe termen lung destinate vanzarii nu sunt prezentate separate,ci cumulate- Creantele (nefinanciare)cu scadenta mai mare de 1 an nu sunt

    prezentate distinct in masa activelor circulante- Cheltuilelile in avans,veniturile in avans si provizioanele nu se impart in

    functie de scadente- Primele de rambursare a imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni se

    deduc din imprumutul obligatar- Actiunile proprii se deduc din capitalurile proprii- Prezenta la pozitiile E si F a doi indicatori de analiza financiara relevanti

    in aprecierea modului in care intreprinderea isi asigura contiunuitatea

    activitatii.Continuitatea activitatii se apreciaza pe baza unui cumul de factori.Un criteriurelevant in aprecierea contiunutatii este modul in care intreprinderea isiasigura echilibrul financiar.Se considera ca intreprinderea isi asigura minimulde echilibru financiar daca isi finanteaza activele pe termen lung din surse definantare pe termen lung si respetiv active pe termen scurt din surse petermen scurt.

    113. Care sunt particularitile contului de profit i pierdere ntocmit conformOMFP nr. 1.752/2005?Raspuns:

    - Acest model de cont de profit si pierdere are ca sursa art.23 din DurectivaaIVa a CEE.- Cifra de afaceri neta cuprinde si veniturile din subventii daca au fost primitepentru cifra de afaceri, precum si veniturile din dobanzi inregistrate desocietatile de leasing, desi ele sunt contabilizate ca venituri financiare.- variatia stocurilor si productia de imobilizari sunt assimilate veniturilor dinexploatare si sunt considerate venituri latente sau nerealizate sin u transferaride cheltuieli.- la postul alte venituri din exploatare se gasesc o serie de venituri care potfi semnificative, precum veniturile din vanzarea de imobilizaricorporale,necorporale, veniturile din subventii pentru investitii, din

    despagubiri, etc- veniturile din subventii primite pentru acoperirea unor cheltuieli se deduc dincheltuielile pentru care s-au primit, iar cheltuielile se prezinta ca marime neta- exiatenta posturilor de ajustare a valorii activelor si provizioanelor pentruriscuri si cheltuieli in vederea prezentarii lor in bilant.- La OMFP nr. 1.752/2005 in varianta sa initiala , se poate constata canormalizatorii au preluat definitiile activelor, datoriilor,capitalurilor proprii

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    6/34

    prevazute in cadrul conceptusl al IASB dar nu si definitia cheltuielilor siveniturilor.Ordinul a fost modificat prin OMFP nr. 2.001/2006Desi ordinal detaliaza acum conceptele de venit,cheltuiala,castig,pierdere,cheltuilei de platit, venituri de primit, etc. solutiile practice oferite de planul deconturi nu sunt intotdeauna coerente cu aceste concepte.Ordinul prevede ca in contul de profit si pierdere sa fie recunoscute castigurilesi pierderile din cesiunea de imobilizari.Cu toate acestea, solutia oferita deplanul de conturi este de a recunoaste venitul din vanzare la nivelul pretului

    de vanzare si cheltuiala la nivelul costului diminuat cu amortizareainregistrata.Vanzarea de active financiare pe termen lung are alt tratament contabil dectavanzarea celor pe permen scurt.- In acest model, cheltuielile si veniturile extraordinare sunt prezentatedistinct.

    114. Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client n sum de 10.000 lei (dincare TVA 19%). Pe 15.10.N s-au vndut mrfuri clientului. Factura cuprinde:pre de vnzare 20.000 lei, TVA 19%. Costul de achiziie a mrfurilor vndute

    este de 18.000 lei. Soluia gsit de contabil este:4111 = % 11.900.000707 10.000.0004427 1.900.000607 = 371 18.000.000Ce principiu contabil a fost nclcat? Argumentai rspunsul. Care ar fi fostsoluia corect?Raspuns:- s-a incalcat principiul necompensarii in luna octombrie N au avut loc douatranzactii iar contabilul nu a inregistrat decat una pentru valoarea neta acelor doua.

    Conform principiului necompensarii, orice compensare intre elementele deactive si de datorii sau elementele de venituri si cheltuieli, este interzisa.Soluti corecta este:- inregistrarea incasarii avansului : 5121 - % = 10.000

    419 = 8.4034427 = 1.597

    - vanzarea marfii : 4111 - % = 23.800707 = 20.000

    4427 = 3.800607 - 371 = 18.000

    115. Se cunosc urmtoarele informaii din bilanul societii ALFA la 31.12.N(n lei): mrfuri 50.000; rezerve 1.000; provizioane pentru depreciereamrfurilor 5.000; clieni 40.000; titluri de participare 3.000 (din caredisponibile pentru vnzare n anul urmtor 500); titluri de plasament 20.000(din care titluri n valoare de 10.000 sunt utilizate drept garanie pentru uncredit primit cu o scaden de 3 ani); acreditive 2.000; cheltuieli n avans8.000 (din care angajate ntr-o perioad mai mare de 1 an 6.000); licene5.000; cifra de afaceri 200.000; venituri n avans 3.000 (din care angajate ntr-

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    7/34

    o perioad mai mare de 1 an, 2.000); provizioane pentru riscuri i cheltuieli50.000 (din care cu scadena foarte probabil n anul urmtor 20.000); crediteprimite de la bnci pe termen lung 20.000 (din care cu scadena n anulurmtor 3.000); furnizori 40.000 (din care cu scadena mai mare de un an3.000); conturi la bnci 30.000; credite primate pe termen scurt 9.000 (dincare pentru un credit de 3.000 s-a amnat scadena cu 2 ani, iar decizia a fostluat naintea nchiderii exerciiului financiar); salarii datorate 70.000.Determinai valoarea activelor curente i a datoriilor necurente conform

    modelului de bilan din IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare.Raspuns:

    ACTIVE CURENTEStocuri(1) 45.000Clienti 40.000Active financiare disponibile pentru vanzare 500Active financiare detinute in vedereatranzactionarii(2)

    10.000

    Alte active curente(3) 2.000

    Lichiditati(4) 32.000Total active curente 129.5001. stocurile sunt reprezentate de marfurile evaluate la valoarea

    netya9costul de 50.000 minus deprecierea de 5.000)2. activele financiare detinute in vederea tranzanctionarii sunt

    reprezentate de titlurile de plasament utilizate in tranzactionare.3. alte active curente cuprind cheltuielile in avans angajate pentru o

    perioada mai mica de un an.4. lichiditatile cuprind conturile la banci si acreditivele.

    DATORII NECURENTESume datorate institutiilor de credit(5) 20.000Provizioane pe termen lung 30.000Alte datorii necurente(6) 2.000Total datorii necurente 52.000

    5. 17.000 + 3.0006. alte datorii necurente sunt reprezentate de veniturile in avans pe termen

    lung.

    116. S se determine cifra de afaceri net conform modelului de cont de profiti pierdere conform OMFP nr. 1.752/2005, dac se cunosc urmtoareleinformaii (n lei): venituri din provizioanele pentru riscuri i cheltuieli 10.000; venituri din vnzarea de imobilizri corporale 50.000; venituri din vnzarea de mrfuri 40.000; venituri din vnzarea de produse finite 80.000;

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    8/34

    venituri din dobnzi aferente contractelor de leasing financiar 5.000; venituri din subvenii pentru investiii 70.000; venituri din onorarii i comisioane 20.000; venituri din chirii 5.000; venituri din servicii prestate terilor 30.000; venituri din producia de imobilizri 60.000; venituri din dividende 20.000; venituri din vnzarea titlurilor de plasament 30.000;

    venituri din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri 20.000.Rezolvare:Potrivit OMFP nr 1.752/2005, cifra de afaceri neta cuprinde: productiavanduta+venituri din vanzarea marfurilor+venituri din subventii de exploatareaferente cifrei de afaceri+venituri din dobanzi aferente contractelor de leasingfinanciar.- cifra de acaferi neta se determina astfel:venituri din vanzarea marfurilor 40.000+ venituri din vanzarea de produse finite 80.000+ venituri din onorarii si comisioane 20.000+ venituri din chirii 5.000

    + venituri di servicii prestate tertilor 30.000+ venituri din subventii de exploatare 20.000aferente cifrei de afaceri

    + venitrui din dobanzi aferente ctr.leasing finc. 5.000= CIFRA DE AFACERI NETA 200.000

    117. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): echipamente tehnologice 10.000;

    cifr de afaceri 100.000; titluri de participare 30.000;

    provizioane pentru riscuri i cheltuieli 30.000 (din care cu scadena foarte

    probabil n anul urmtor 10.000); mprumut din emisiunea de obligaiuni 50.000 (din care partea cu scadenan anul urmtor 10.000); provizioane pentru deprecierea terenurilor i construciilor 20.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 2.000; mprumuturi acordate pe termen scurt 35.000; subvenii pentru investiii 10.000 (din care 7.000 vor fi reluate la veniturintr-o perioad mai mare de 1 an); fond comercial achiziionat 20.000; cheltuieli de dezvoltare 5.000 (este foarte puin probabil obinerea deavantaje economice);

    terenuri i construcii 70.000; cheltuieli n avans 20.000 (din care angajate ntr-o perioad mai mare de 1an 5.000); furnizori 40.000 (din care cu scadena ntr-o perioad mai mare de 1 an18.000); TVA de plat 2.000.Determinai valoarea activelor necurente i a datoriilor curente conformmodelului de bilan din IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare.

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    9/34

    Rezolvare:ACTIVE NECURENTE

    Echipamente 8.000Terenuri si constructii 50.000Fond commercial 20.000Titluri de participare 30.000Cheltuieli in avans 5.000Total active necurente 113.000

    DATORII CURENTE

    Furnizori 40.000Imprumuturi obligatare 10.000Provizioane pe termen scurt 10.000Venituri in avans 3.000Alte datorii curente (tva) 20.000Total datorii curente 83.000

    118. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): ncasri de la clieni 5.000; ncasri din vnzarea de titluri de plasament 200;

    cheltuieli cu salariile 500; pli ctre furnizorii de stocuri 400;

    ncasri din emisiunea de obligaiuni 700; ncasri din vnzarea de imobilizri corporale 900; utilaje deinute n leasing financiar 2.000; ncasri din credite primite de la bnci 300; pli de dobnzi 100; ncasri de dividende 200; pli ctre furnizorii de imobilizri 800; impozit pe profit pltit 250; salarii pltite 300; lichiditi la nceputul anului 1.500.S se ntocmeasc tabloul fluxurilor de trezorerie conform IAS 7.Rezolvare:

    TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIEFluxul din activitatea de exploatare:Incasari de la clientiPlati catre furnizori de stocuriSalarii platiteImpozit pe profit platit

    5.000(400)(300)(250)

    A flux net de trezorerie din exploatare 4.050Fluxuri din activitatea de investitii:Incasari din vanzarea imobilizarilor corporaleIncasari din vanzarea de titluri de plasamentIncasari de dividendePlati catre furnizori de imobilizari

    900200200

    (1.800)

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    10/34

    B flux net din activitatea de investitii (500)Fluxuri din activitatea de finantareIncasari din emisiunea de obligatiuniIncasari din credite primite de la banciPlati de dobanzi

    700300

    (100)C flux net de trezorerie din activitatea definantare

    900

    D variatia lichiditatilor(A+B+C) 4.450

    E lichiditati la inceputul anului 1.500F lichiditati la sfarsitul anului (D+E) 5.950

    119. Definii caracteristicile calitative ale informaiei contabile aa cum suntele prezentate n Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilorfinanciare elaborat de IASB.Raspuns:Situatiile financiare sunt utile daca indeplinesc o serie de patru caracteristicicalitative: inteligibilitatea,relevanta,credibilitatea,comparabilitatea.

    1. Inteligibilitateareprezint calitatea informaiilor de a fi uor nelese deutilizatori, nvederea atingerii cu uurin a scopurilor pentru care se apeleaz la acesteinformaii.2. Relevanase pune n eviden atunci cnd informaiile influeneazdeciziile economice,contribuind la evaluarea evenimentelor istorice, prezente sau prognozate dectre utilizatoriconfirmnd sau corectnd evalurile anterioare. Relevana informaiei esteinfluenat de natura sa i de pragul de semnificaie. O informaie devine

    semnificativ dac omisiunea sau declararea ei eronat ar putea influenasensul unei decizii.3. Credibilitateaunei informaii asigur utilizatorii c nu se expun riscurilorapelnd lainformaii care conin erori semnificative i care sunt prtinitoare, oferindu-leacestora siguran nfolosirea lor. Pentru a fi credibil, informaia trebuie s reprezinte cu fidelitatetranzaciile ioperaiunile descrise.4. Prevalena economicului asupra juridiculuipresupune prezentareatrazaciilor i

    operaiunilor n concordan cu realitatea economic i nu n exclusivitate cuforma lor juridic.5. Neutralitateainformaiei presupune eliminarea oricror forme deinfluen care ardetermina un rezultat sau obiectiv predeterminat.6. Prudenapresupune luarea n considerare a unui grad de precauie nexercitarea

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    11/34

    raionamentelor necesare cu ocazia estimrilor unor evenimente n condiii deincertitudine, pentru ca elementele de activ i pasiv s nu fie supraevaluatesau subevaluate, dup caz.7. Integralitateapresupune o informaie complet, n limitele rezonabile alepragului desemnificaie i ale costului obinerii ei.Limitele privind informaia relevant i credibil sunt determinate de: Oportunitate prezentarea informaiilor cu ntzieri majore conduce la

    pierderearelevanei; Raportul cost-beneficiu, presupune c beneficiile aduse de furnizarea unornoi informaiicontabile trebuie s fie mai mari dect costul legat de acestea. Echilibrul ntre caracteristicile calitative. Importana relativ acaracteristicilor n diferitecazuri ine de domeniul raionamentului profesional.8. Comparabilitateapresupune posibilitatea de analiz pe baza informaiilorfurnizate desituaiile financiare n raport de evoluia n timp a activitii precum i

    compararea cu stituaiilefinanciare ale diverselor entiti de acelai tip pentru a evalua corect poziiafinanciar,performanele i modificrile acestora.

    120. Care sunt elementele care definesc performana financiar antreprinderii n viziunea Cadrului general pentru ntocmirea i prezentareasituaiilor financiare elaborat de IASB? Definii aceste elemente i explicitaidefiniiile.Raspuns:Elementele care definesc performenta financiara sunt veniturile si cheltuielile.

    Veniturile sunt cresteri de avantaje economice viitoare in cursul perioadeicontabile care au ca rezultat o crestere a capitalurilor proprii, diferita de ceacare provine din contributiile proprietarilor capitalului.Cheltuielile suntdiminuari de avantaje economice in cursul perioadei contabile care au carezultat o diminuare a capitalurilor proprii diferite de cea care provine dindistribuirile in favoarea proprietarilor de capital.Definitiile propuse de cadrul conceptual sunt foarte cuprinzatoare, referindu-se atat la veniturile/cheltuilile angajate in cursul normal al activitatiilor cat si lacastigurile/pierderile, plusurile/minusurile de valoare survenite pe parcursulperioadei, indifferent daca sunt latente sau realizate.Exista si elemente caredesi corespund definitiilor veniturilor si cheltuielilor deoarece genereaza

    cresteri sau diminuari de capitaluri proprii, nu sunt incluse in contul de profit sipierdere, ci figureazaprintre elementele capitalurilor proprii.Aceste definitii acopera mai mult decat elementele recunoscute drept veniturisi cheltuileli in contul de profit si pierdere:i veniturile si cheltuielile in marime brutaii castigurile si pierderileiii plusurile si minusurile de valoare

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    12/34

    CATEGORIA II. AUDITUL STATUTAR si alte misiuni de audit si certificare

    10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erorisemnificative datorate insuficienei controlului intern reprezint:a) risc inerent;b) risc de audit;c) risc de nedetectare.

    16. Ai constatat c n costurile de transformare a stocurilor ntreprinderea auditat acuprins suma de 30.000.000 lei reprezentnd costurile unui mprumut aferent

    stocurilor. Cum reinei aceast constatare cunoscnd c, potrivit StandardelorInternaionale de Contabilitate, integrarea costurilor aferente mprumuturilor ncostul de transformare a stocurilor este:a) obligatorie;b) opional;c) interzis.

    21. n cadrul auditului efectuat asupra imobilizrilor necorporale ai constatat c o

    imobilizare necorporal identificabil intrat cu ocazia unei fuziuni a fostnregistrat la valoarea contabil. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia nregistrat:a) la costul su;b) la valoarea contabil;c) la valoarea just.

    27. Care din urmtoarele afirmaii este exact:

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    13/34

    a) controlul intern al unei bnci are ca obiectiv furnizarea unor informaiicredibile, relevante, complete i oportune structurilor implicate n luarea deciziilori utilizatorilor externi;b) controlul intern al unei bnci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor deabatere de la normele legale i de la politicile i procedurile stabilite de conducereabncii;c) controlul intern al unei bnci are ca obiectiv punerea la dispoziia consiliului de

    administraie a informaiilor necesare pentru stabilirea msurilor de prevenire afraudelor.

    CATEGORIA III EXPERTIZA CONTABILA

    11. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de expertiz i ceconine Raportul de imposibilitate a efecturii expertizei contabile.Raspuns:

    Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita

    inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa atesteevenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmi unRaport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasistructura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezentajustificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizeicontabile comandate de beneficiar.

    20. Cum se numesc experii contabili n dosarele civile?Raspuns:

    Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , innumar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    14/34

    CATEGORIA IV - EVALUAREA INTREPRINDERII

    61. Utilitatea bunului n ntreprindere se determin n functie de:

    a) gradul de participare la realizarea profiturilor;

    b) parametrii tehnici de eficient;

    c) gradul de uzur.

    120. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale uneintreprinderi cu influent asupra ratei de actualizare.

    Raspuns:riscuri externe: riscul de tara,riscul de politica economica,fiscala,riscul deneadaptare a managementului la exigentele economiei ce piata

    riscuri interne: dezechilibru financiar,tehnologii invechite,echipamentedepasite,produse demodate, etc.

    143. Care sunt cele 4 etape (pasi) n evaluarea ntreprinderii prin metoda

    fluxurilor de disponibilitti actualizate?Raspuns:

    Aplicarea metodei se face in patru etape succesive:

    - Calculul fluxurilor de lichiditati nete istorice

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    15/34

    -proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada cat mai lunga posibila,dar compatibila cu orizontul de prognoza al intreprinderii

    - determinarea valorii reziduale ce urmeaza sa fie adaugata la sumafluxurilor degajate de intreprindere: sunt cunoscute doua tehnici pentrudeterminarea acestei valori reziduale:

    - tehnnica ce privilegiaza latura contabila- valoarea contabila este egala cu

    activul net de la sfarsitul perioadei sau cu un multiplu al acestui ultim an

    - tehnica ce privilegiaza latura economica numita si tehnica de catualizareprin perpetuare.

    CATEGORIA VI - ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA

    INTREPRINDERII

    15. Care este termenul lichidrii societii de la data dizolvrii?Raspuns:

    Potrivit art.260 alin.(1) din Legea nr.31/1990, lichidarea societii trebuie terminat

    n cel mult 3 ani de la data dizolvrii. Pentru motive temeinice , tribunalul poateprelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    16/34

    CATEGORIA VIII - ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

    22. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentruntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos:

    Indicator u.m.Venituri din vnzarea mrfurilor 4000Producia vndut 24000Producia stocat 500Subvenii de exploatare 2300Cheltuieli cu materii prime 10000Costul mrfurilor vndute 4200Cheltuieli salariale 5000Cheltuieli cu amortizarea 1000Cheltuieli cu chirii 200Impozite i taxe 300Venituri din dobnzi 100Cheltuieli cu dobnzi 500Impozit pe profit 1400

    Raspuns:

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    17/34

    SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE:1.+ Venituri din vanzarea marfurilor2.- Cheltuieli privind marfurile3.= MARJA COMERCIALA (MC) (1-2)4.+ Productia vanduta5.+ Variatia stocurilor6.+ Productia imobilizata

    7.= PRODUCTIA EXERCITIULUI (PE) (4+5+6)8.- Consumuri de bunuri si servicii si alte cumparari si cheltuieliexterne9.VALOAREA ADAUGATA (VA) (3+7-8)10.+ Venituri din subventii de exploatare (inclusiv cele pentrusalarii)11.- Cheltuieli cu personalul (exclusiv subventiile pentru salarii)12.- Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate13.= EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE (EBE) (9+10-11-12)

    14.- Amortizari, provizioane si alte ajustari15.+ Alte venituri din exploatare16.- Alte cheltuieli de exploatare17.= REZULTATUL DIN EXPLOATARE (RE) (13+14-15-16)18.+Venituri financiare19.-Cheltuieli financiare20.REZULTATUL CURENT (RC) (17+18-19)

    21.+Venituri extraordinare22.-Cheltuieli extraordinare23.REZULTATUL EXTRAORDINAR (21-22)

    24.REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI (RBE) (20+23)

    25.-Impozitul pe profit26.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (RNE) (24-25)

    Structura contului de profit i pierdere pe cele trei tipuri deactiviti permite degajarea unor solduri de acumulri bnetipoteniale, destinate s ndeplineasc o anumit funcie deremunerare a factorilor de producie i de finanare a activitiiviitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabil acontului de profit ipierdere pentru a pune n eviden: modul de funcionare irentabilitatea ntreprinderii ca marj comercial, producie a

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    18/34

    exerciiului, valoare adugat, excedent brut de exploatare,rezultat al exploatrii, rezultat curent i rezultat net al exerciiului.

    Soldurile intermediare de gestiune reprezint, de fapt, etapesuccesive n formarea rezultatului final. Construcia indicatorilor serealizeaz n cascada pornind de la cel mai cuprinztor (produciaexerciiului + marja comerciala) i ncheind cu cel mai sintetic

    (rezultatul net al exerciiului). Fiecare sold intermediar de gestiunereflect rezultatul gestiunii financiare la treapt respectiv deacumulare.ntocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune are cascop:- aprecierea creterii bogiei, generate de activitatea

    ntreprinderii;- descrierea repartizrii bogiei create de ntreprindere ntre:

    salariai i organismele sociale, stat, acionari, ntreprindere;- nelegerea formrii rezultatului net;- studiul structurii activitii cu ajutorul unor rate care permit

    analiza evoluiei n timp a acesteia (de exemplu, rata marjeicomerciale, rata valorii adugate, ponderea exportului etc.);

    - studiul mijloacelor de exploatare, folosind rate precumrandamentul forei de munc,randamentul echipamentuluiindustrial etc.;

    - analiza rentabilitii;- analiza evoluiei n timp prin calcularea variaiei procentuale a

    principalelor solduri intermediare de gestiune, identificareacauzelor acestor variaii i stabilirea, dac este cazul,de msuricorectoare.1

    Marja comercial (Mc) este primul sold intermediar degestiune i se refer la activitatea comercial desfurat deagentul economic, de distribuie sau la partea pur comercial antreprinderilor productoare. Pentru ntreprinderile de distribuie

    (comerciale) aceasta este un indicator esenial i devine maisemnificativ ca informaie n activitatea de analiz i gestionarecu ct ea este determinat mai detaliat, respectiv pe produse saugrupe de produse. Este denumit i marj brut i se exprimadesea ca procent din cifra de afaceri (volumul vnzrilor).

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    19/34

    Producia exerciiului (Pe) este un indicator care se aplic nspecial n cazul ntreprinderilor industriale. Include valoareabunurilor i serviciilor fabricate de ntreprindere pentru a fivndute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Drepturmare, producia exerciiului va cuprinde trei elemente: produciavndut, producia stocat (variaia stocurilor) i producia

    imobilizat.Nefiind un sold intermediar de gestiune, ci un post al contuluide rezultate, cifra de afaceri reprezint un indicator global alvnzrilor, din activitatea de distribuie i cea de producie (obinutprin nsumarea vnzrilor de mrfuri i a produciei vndute).

    Valoarea adugat (Va) exprim crearea sau creterea devaloare adus de ntreprindere bunurilor i serviciilor provenite dela teri. Acest sold intermediar de gestiune este o valoare adugatbrut ce realizeaz jonciunea dintre micro i macroeconomic.Valoarea adugat permite compararea ntreprinderilor pentru amsura mai bine contribuialor n cadrul aceluiai sector deactivitate. Agentul economic care nregistreaz o mrimesuperioar a valorii adugate aduce implicit i o contribuie maiimportant. La nivel microeconomic, valoarea adugat este unindicator ce permite msurarea puterii economice a ntreprinderii,ce se poate determina prin dou procedee:- ca diferen ntre producia global a exerciiului (obinut prin

    raportarea marjei comerciale la producia exerciiului) iconsumurile de bunuri i servicii furnizate la teri pentruproducia respectiv.

    - prin adiionarea diverselor elemente ce compun valoareaadugat respectiv remuneraiile tuturor factorilor de producie,inclusiv a statului, ct i autofinanarea ntreprinderii, respectiv,cheltuielile de personal, cheltuieli financiare, impozitele, taxelei vrsmintele asimilate, legate de activitatea ntreprinderii,

    cheltuielile cu amortismentele, impozitul pe profit, partea derezultat trecut la rezerve, alte elemente de valoare adugat.

    Marja de acumulare bneasca (Va) prezint un interes aparten analiza financiar pentru c : realizeaz legtura intre nivelul micro i macroeconomic.

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    20/34

    reprezint un criteriu pentru aprecierea aportului specific alntreprinderii la realizarea produciei sale. Valoarea adugat esteun indicator mai sintetic dect cifra de afaceri, care evideniazperformana comercial a ntreprinderii, respectiv capacitatea sade vnzare i producie. Valoarea adugat este indicatorul caremsoar aportul specific al ntreprinderii la realizarea produciei

    sale. msoar gradul de integrare al ntreprinderii, prin raportulvaloare adugat / producie (CA). Cu cat rezultatul raportului estemai mare, cu att mai mult ntreprinderea este integrata, adic ipoate asigura ea nsi, un numr mare de faze de fabricaie,mergnd de la materiile prime la elaborarea produselor finite, fra recurge la serviciile altor ntreprinderi. evideniaz structura exploatrii, prin intermediul ratelor derepartizare a valorii adugate. Raportnd remunerarea fiecruiparticipant la valoarea adugat se poate face o evaluare adistribuiei veniturilor globale ctre partenerii ntreprinderii. reflect gradul de utilizare al factorilor de producie.

    Excedentul brut al exploatrii (EBE) corespunde rezultatuluieconomic al ntreprinderii generat de operaiile de exploatareindependent de politica financiar, politica de amortizare i deprovizioane constituite, fapt ce determin s fie considerat caindicator esenial n analizele de gestiune i n efectuareaanalizelor comparative ntre ntreprinderi.Rolul excedentului brut al exploatrii, poate fi urmrit sub treiaspecte:1) este o msura a performantelor economice ale ntreprinderii.Un EBE suficient de mare va permite ntreprinderii rennoireaimobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea riscurilor dinprovizioanele constituite i asigurarea finanrii sale careantreneaz cheltuieli financiare, iar diferena va fi distribuit

    statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) si/sauconservat prinautofinanare.2) EBE este independent de politica financiara (nu este influenatde venituri i cheltuieli), de politica de investiii (nu ine cont dedeciziile ntreprinderii privind modalitile de calcul a amortizrii),

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    21/34

    de politica de individ (deciziile ntreprinderii privind repartizareaprofitului net), de politica fiscal i de elementele excepionale (nuia n calcul impozitul pe profit i rezultatul excepional)3) EBE reprezint o resursa financiara fundamental pentruntreprindere.EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei

    globale ale ntreprinderii, deci punctul de pornire n tabloulfluxurilor de trezorerie.Rezultatul exploatrii (Re) evalueaz rentabilitatea economic

    a unei ntreprinderi i corespunde activitii normale i curente antreprinderii, inclusiv operaiunile efectuate n exerciiileanterioare dar aferente exerciiului curent. Nu este luat n calculactivitatea corespunztoare operaiilor financiare i extraordinare.Acest rezultat este utilizat n compararea performanelorntreprinderilor ce au politici financiare diferite.Exist dou modaliti de calcul:- ca diferen dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) i

    totalul cheltuielilor din exploatare (Che)Re = Ve Che- pornind de la mrimea EBE i are relaiaRe = EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr), undeAmp amortizri i provizioaneAche alte cheltuieli din exploatareAve alte venituri din exploatareVpr venituri din provizioane privind exploatarea

    Prin prima relaie de calcul se fundamenteaz strategii ipolitici pe care le adopt managementul ntreprinderii pentru aameliora rezultatul su. Variantele posibile sunt: majorareaveniturile sau diminuarea cheltuielilor, n condiiile menineriiconstante a celuilalt factor; sporirea ambelor componente curespectarea restriciei ca ritmul creterii veniturilor s devanseze

    ritmul de cretere al cheltuielilor.Rezultatul curent(Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor

    curente, obinuite ale ntreprinderii, fiind determinat att derezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii financiare,permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderiiasupra rentabilitii.

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    22/34

    Deoarece nu este influenat de elemente extraordinare, acest soldpermite analiza dinamicii rezultatului curent al ntreprinderii pe maimulte exerciii financiare.

    CATG. IX - CONSULTANTA FISCALA ACORDATACONTRIBUABILILOR

    9. Cum i cnd se determin pro-rata TVA?Raspuns:

    Dreptul de deducere al unei persoane impozabile cu regim mixt se determina dupa cumurmeaza.

    Prima regula de aplicat- Daca TVA-ul este aferent achizitiilor de bunuri si servicii destinate exclusiv desfasurariide operatiuni care dau drept de deducere, atunci acest TVA este n ntregime deductibil.- Daca TVA-ul este aferent achizitiilor de bunuri si servicii destinate exclusiv desfasurariide operatiuni care nu dau drept de deducere, atunci acest TVA nu este deductibil.A doua regula de aplicatDaca destinatia bunurilor si serviciilor achizitionate nu este cunoscuta sau este imposibilde determinat, TVA-ul aferent se deduce pe baza de pro-rata.

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    23/34

    Regulile pentru calculul si aplicarea pro-rateiPro-rata este rezultatul sumei totale, fara TVA, dar incluznd si subventiile direct legatede pret, a operatiunilor care permit exercitarea dreptului de deducere (TD), mpartita lasuma totala, fara TVA, a acelorasi operatiuni mentionate mai sus (TD) si a operatiunilorcare nu permit exercitarea dreptului de deducere (TND).Astfel, pro-rata se calculeaza dupa formula TD / (TD + TND)Exemplu:Daca TD este egal cu 270.000 si TND este egal cu 30.000, atunci pro-rata este:270.000*100 = 90 %270.000 + 30.000Pro-rata definitiva este determinata pentru un an calendaristic, fixata ca procentaj sirotunjita la cifra unitatilor imediat urmatoare.Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este fie pro-rata determinata definitiv pentruanul precedent, fie o pro-rata estimata de persoana impozabila pe baza operatiunilorprevazute a se realiza n anul calendaristic curent. Pro-rata aplicabila provizoriu n cursulanului se compara cu pro-rata definitiva, calculata la finele anului pe baza operatiunilorefectiv realizate. Diferenta reprezinta ajustarea taxei deduse, fie n favoarea statului, fie nfavoarea persoanei impozabile.

    38. Societatea comercial A din Frana (nregistrat n scop de TVA ca persoan impozabilnormal) trimite pentru testare societii B din Romnia (nregistrat n scop de TVA cu art153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Frana la depozitul lui B din Romnia,urmnd ca dac B este mulumit s le rein, iar n caz contrar s le returneze. Analizai speadin punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaiunilor, locul lor, precum i obligaiile cerevin pltitorilor de TVA dac se aplic msuri de simplificare.Raspuns:

    Conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, locul de prestare a serviciilor catre o persoana

    impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciileisi are stabilit sediul activitatii sale economice.

    Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel incare persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este loculunde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile.

    In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoanaimpozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

    Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru, beneficiarulpersoana impozabila stabilita in Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se

    declara in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 1564 din Codul fiscal, daca serviciul nu estescutit de taxa.

    Conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, taxa este datorata de orice persoana impozabila, careeste beneficiar al serviciilor care au locul prestarii in Romania conform art. 133 alin. (2) si caresunt furnizate de catre o persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Romaniei sau nueste considerata a fi stabilita pentru respectivele prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    24/34

    prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar daca este inregistrata in Romania conform art. 153 alin. (4)sau (5).

    2. Care este locul livrrii de bunuri n cazul vnzrilor la distan, din punctul de vedere alTVA.Raspuns:

    Stabilirea locului livrarii de bunuri prezinta importanta deosebita, mai ales incazul operatiunilor intracomunitare, intrucat acesta reprezinta un element-

    cheie in identificarea regimului TVA aplicabil.

    Potrivit prevederilor art. 132 din Codul Fiscal corelate cu explicatiileprezentate la punctele 10 si 11 din Normele Metodologice, atunci cand locullivrarii este in afara Romaniei, operatiunea respectiva nu intra in sfera deimpozitare a TVA in Romania.

    Conform dispozitiilor art. 132 din Codului fiscal, locul livrarii de bunuri este:

    - pentru bunurile expediate sau transportate, locul unde se gasescbunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul;

    - in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj, locullivrarii de bunuri este considerat a fi locul unde se efectueaza instalareasau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana, in numelefurnizorului;

    - locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitiacumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sautransportate;

    - locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile debunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru parteadin transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca:

    o partea transportului de pasageri efectuata in interiorulComunitatii reprezinta partea transportului, efectuata faranici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare silocul de sosire ale transportului de pasageri;

    o locul de plecare al transportului de pasageri reprezintaprimul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorulComunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;

    o locul de sosire al transportului de pasageri reprezinta ultimulpunct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii, pentrupasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii,eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii.

    Asadar, conform dispozitiilor Codului fiscal, in cazul livrarilor de bunuri (decele mai multe ori vanzari) efectuate in cazul unui transport de pasagericare numai pe cale de exceptie paraseste Comunitatea, locul livrarii va ficonsiderat locul de plecare a transportului.

    - cazul livrarii de gaze sau al livrarii de energie electrica, prin sistemul dedistributie a acestora, catre un comerciant persoana impozabila, locul

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    25/34

    livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila estestabilit sau unde are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. Inabsenta unui astfel de sediu, locul livrarii de bunuri este considerat a ficel in care comerciantul are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita

    7. Precizai care este locul prestrii de servicii i persoana obligat la plata TVA n cazulprestrilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporale.Raspuns:

    Locul prestarii este considerat locul (statul) unde sunt prestate serviciile, incazul urmatoarelor servicii:

    - servicii culturale, artistice, sportive, tiinifice, educative, dedivertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii i cele aleorganizatorilor de astfel de activiti;

    - expertize privind bunurile mobile corporale, precum i lucrrile efectuateasupra acestora.

    Prin exceptie, in cazul prestarilor de servicii efectuate asupra unor bunuri care,dupa prelucrare parasesc statul membru in care s-a realizat prestarea, loculprestarii este statul membru in care beneficiarul este inregistrat in scopuri deTVA

    CATEGORIA X - ORG. AUDITULUI INTERN SI CONTROLINTERN AL INTR

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    26/34

    14. Receptia presupune:

    a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in

    ordinele de achizitii;c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte

    departamente sunt correct inregistrate;d) Protejarea materialelor primate;

    e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc sidispozitiile de achizitie sunt consecvente;f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit

    si de la deposit;h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor

    periculoase.Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri

    de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

    Raspuns:

    Riscurile posibile ce pot sa apara, sunt riscuri legate de naturaoperatiilor tratate. Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catreintreprindere. Datele punctuale prezentate din contabilitate sunt purtatoare deriscuri particulare. Datele punctuale sunt complementare celor repetitive darsunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate, cade exemplu la inventare fizice, evaluare la sfarsitul exercitiului. Aceste suntpurtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta

    la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-siorganiza controalele din timp.

    RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERNInformatiile legate de ordinelede cumparare sunt indisponibiledepartamentului de receptie.

    Transmiterea ordinelor de achizitie depart.dereceptie pentru a se putea compara din puncde vedere cantitativ si valoric materialeleprimite cu cele comandateVerificarea facturilor primite cu ordinele deachizitie

    Specificatiile cuprinse in ordinelede achizitie nu sunt clare

    Inspectarea materialelor primite pentru a seconstata ca indeplinesc cerintele de calitatedoriteMonitorizarea permanenta a eventualelorprobleme de productie aparute ca urmare aprelucrarii unor materiale a caror calitate estsub standard

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    27/34

    Riscul netestarii materialelorprimite cu specificatii ce seregasesc in ordinele de achizitii.

    Existenta unor proceduri de testare amaterialelor primite

    Risc de neintocmire a acestordocumenteDe pierdere a acestordocumente

    Diferente intre evidentareceptionerului si a gestionaruluiRisc de supraincarcare curesponsabilitati a unui singurangajat. Risc de sub,supra-evaluare a stocului

    Proceduri de implemenare a acestordocumenla cele doua nivelePrenumerotare a acestor documenteReconciliere periodica a celor dou document

    cu ordinele de achizitie si facturile primiteNumirea unor persoane autorizate pentruaceste nivele

    Protejare fizica inadecvata abunurilor primite

    Asigurarea protectei materialelor primiteLuarea la cunostiinta a coditiilor de stocarepentru fiecare categorie de materiale

    Risc de inregistrare distorsionataa informatiilor Reconcilierea periodica(ex.: la fiecareaprovizionare) a facturii de cumparare cuordinele de achizitie si stocul.

    Verificare inadecvata sauneefectuata la timp amaterialelor primite

    Mentinerea si controlul periodic asupraprocedurilor de testare a materialelor primite

    Risc de neinregistrare sauinregistrare incorecta si sauincompletaRisc de pierdere a documentatiei

    de transfer

    Existenta documentatiilor de transfer; toatematerialele ce se transfera sa fieinsotite de oasemenea documentatie; verificarea la primiin depozit a documentatiei cu materialele

    primite.Prenumerotarea acestor documente.Investigarea numerelor lipsaNumararea periodica a materialelor sicompararea acestora cu necesarul normal cear trebui sa existe in depozit la un anumitmoment dat

    Inexistenta sau folosireainadecvata a procedurilor detransfer in productie a

    materialelorRisc de pierdere a acestor cereride transferExistenta de materialetransferate fara acte

    Transferul materialelor in productie doar pebaza unor cereri de tranfer aprobatePrenumerotarea acestor documente

    Verificare in cadrul dep. de productie ca toatematerialele receptionate sunt in conforitate ccererile de transfer.

    Nerespectarea unor astfel deconditii

    Crearea si respectarea unor proceduri deprotectie a muncii in conformitatea culegislatia in vigoare

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    28/34

    Existenta unor proceduri precise legate depastrarea materialelor periculoase

    16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati

    presupune:

    a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii invederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;

    b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala atehnologiilor care ar putea afecta entitatea;

    c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustineriilicentelor sau patentelor existente;

    d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

    Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduride control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

    Raspuns:

    RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN

    Lipsa de planificare pentru fiecareactivitate i urmrirea respectrii ei

    Norme de comunicare ntredepartamentele de dezvoltare imarketing prin care se stabilesc foarteclar oportunitatea i necesitateautilizrii de resurse ale firmei pentrudezvoltarea de noi tehnologii

    Inexistena unor proceduri/noteinterne de stabilire a necesitilorreale ale departamentului demarketing pentru a solicitadezvoltarea de tehnologii compatibilecu rezultatele dorite

    Proceduri de analiz pentru a msuracapacitatea de finanare a acestordezvoltri, inclusiv calcule comparative

    Ineficiena/incapacitatea/lipsa deexperien/lipsa de pregtireprofesional continu pentruasimilirea noilor tehnologii apersonalului care desfoar aceste

    activiti de dezvoltare a tehnologieisau subdimensionarea acestordepartamente

    Msuri de urmrire a respectriiplanificrilor propuse i totodat planuride rezerv n cazul n care acesteplanificri nu se respect, inclusivmsuri de sancionare pentru cei

    responsabili

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    29/34

    Inexistena/ineficiena procedurilor deurmrire a rezultatelor activitilor dedezvoltare a tehnologiiilor n corelaiecu costurile generate de acestea

    Proceduri de instruire a personaluluiimplicat prin perfecionare profesionalcontinu n funcie de proiectele n caresunt implicai.

    Utilizarea unor resurse prea maripentru capacitatea firmei de amaterializa aceste tehnologii n

    activitatea sa economic

    Dezvoltarea de metode pentrumsurarea rezultatelor acestortehnologii n urma implementrii lor n

    producie.

    CATEGORIA XII ALTE LUCRARI-DOCTRINA

    29. Despre Standardele Internaionale de Etic.

    Raspuns: Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili(IESBA) din

    cadrul IFAC a emis Codul Etic al profesionistilor contabili care cuprinde

    standarde etice de inalta calitate , precum si alte prevederi pentru

    profesionistii contabili din intreaga lume.

    Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale

    pentru profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari

    pentru aplicarea acestor principii.Organizatiile organismelor profesionale

    membre IFAC se refera la urmatoarele:

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    30/34

    - organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente

    decat cele stipulate in Codul Etic IFAC;

    - acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin

    tertilor, organismele membre trebuie sa urmareasca convergenta codului

    national cu codul IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi pentru a-i

    convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor nationale sa incorporeze

    Codul IFAC

    48. Care este structura de conducere la nfiinarea unui organism profesional

    din domeniul contabilitii?

    Raspuns:

    Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate

    este Consiliul.Componenta Consiliului este in general aleasa de membrii, de

    obicei pe un termen specificat, care poate fi reinoito o data sau de mai multeori.Pentru determinarea numarului de membrii din Consiliu trebuie sa se aiba

    in vedere reprezentarea corespunzatoare a membrilor, creand in caelasi timp

    un grup suficient de mic pentru a colabora eficient.

    54. Rolul cerinelor de practic pentru a deveni membru al unui organism

    profesional.

    Raspuns:

    Asa cum este specificat la paragraful 100.1 din Codul etic IFAC alprofesionistilor contabili o caracteristica a profesiei de contabil este

    acceptarea responsabilitatii de a actiona in interesul public

    Exercitarea acestei responsabilitati implica multe activitati, cea mai

    importanta este asigurarea faptului ca exercitarea functiei de atestare este

    limitata ka cei calificati sa o execute.Un organism profesional de contabilitate

    va trebui sa incerce sa transpuna aceasta restrictionare in lege,de preferat

    prin acordarea organizatiei ca atare a dreptului de a determina criteriile de

    competenta.Daca determinarea criteriilor este responsabilitatea organizatiei,

    aceasta poate fi exercitata prin emiterea de certificate de practica pentru

    persoanele calificate.In general, certificatele de practica trebuie sa aiba

    valabilitate limitata si sa poata fi reanoite conform regulilor stabilite ce

    Consiliu.Conditiile de reinoire includ dovada continuarii dezvoltarii

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    31/34

    profesionale, reexaminarii,asigurarii profesionale sau alte situatii.Cerintele de

    practica sunt recomandate si pentru membrii care ofera si alte cervicii in afara

    celor atestate.

    64. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile?

    Raspuns:

    Caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile sunt:

    - deinerea unei competene intelectuale specifice,

    obinut prin formare i nvmnt;

    - respectarea de ctre membri a unui ansamblu de valori

    i de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se

    refer la obiectivitate;

    - recunoaterea unei datorii vizavi de public, n

    ansamblu.

    Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor i de public, poate fi ncontradicie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaiile lor de

    loialitate, vizavi de angajator.

    innd seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor

    profesionale naionale s defineasc regului de rtic pentru membrii lor,

    nct s garanteze o calitate optim a serviciilor i s pstreze ncrederea

    publicului n profesie. Profesia contabil liberal este bazat pe moralitate

    ireproabil, pe independen, pe tiin n profesie, pe competen.

    70. n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat,

    dintre contabilul autorizat i contabilul salariat?

    Raspuns:Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate,

    n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i

    de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-

    financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor

    comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de

    profit i pierdere.

    Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi

    fa de cea a unui economist; economistul fiindsubordonat unui ef ierarhic

    i executnd atribuiile specifice fiei postului su. De asemeni, economistul

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    32/34

    este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management,

    planificare, salarizare, financiar-contabil, etc.

    Expertul contabil este un economist, absolvent al specialzrii financiar-

    contabile, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru

    lucrrile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevzut prin contractul

    ncheiat cu referire la misiunea sa. Contabilul autorizat este persoana care a

    dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de

    a ine contabilitatea i de apregti lucrrile necesare ntocmirii situaiilor

    financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist

    independent, nesalarizat de o entitate economic.

    Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile

    ce i revin din fia individual a postului. Rareori, n cazul unei ntreprinderi

    mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat

    pe un sector al contabilitii.

    Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea

    lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la

    propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt

    independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei

    pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit.

    n schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul n

    urma unor proceduri anevoioase.

    - Este n discuie starea de salariat al unei firme al unui cabinet de

    experi contabili sau de contabili autorizai;

    - Trebuie fcut distincia ntre auditorii interni i cei externi, prin

    prisma independenei;

    - Economistul, contabilul profesionist salariat sunt angajai n

    industrie, comer, sectorul public, nvmnt .a.;

    - Contabilul profesionist lucreaz independent (inclusiv practicieni

    individuali, parteneri sau corporaie) n industrie, comer, sectorul

    public, nvmnt .a. i este membru al unei orgnizaii afiliate

    IFAC.

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    33/34

    78. Cum se exercit profesia de expert contabil i de contabil autorizat?

    Raspuns:Exercitare individual sau n cadrul societilor.

    Societile de expertiz contabil au:

    - cel puin 51% acionari experi contabili sau contabili autorizai;

    - cel puin 51% din numrul membrilor Consiliului de Administraie

    sunt experi contabili sau contabili autorizai, membri ai Corpului.Societile de expertiz contabil nu pot avea participri financiare n

    uniti patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de

    asigurri i nici n societi civile.

    Membri Corpului nu pot fi asociai sau acionari la mai multe societi

    comerciale de expertiz contabil.

    Societile de expertiz pot fi romne, strine sau mixte.

    Societile de expertiz se bucur de aceleai drepturi i au aceleai

    obligaii impuse membrilor Corpului. Excepie: dreptul de a alege sau de a fi

    ales n organele de conducere ale Corpului.

    Angajarea rspunderii societilor comerciale de expertiz contabil i

    a membrilor care le alctuiesc se realizeaz prin exercitarea drepturilor

    administrative i a celor de natur tehnic de ctre:

    - conductorul (administratorul) societii: drepturile

    administrative i sociale (de exemplu: fa de banc, reprezentarea

    societii n faa terilor i a administraiei publice etc.), acesta

    dispunnd de semntur social a societii;

    - experii contabili, contabilii autorizai i ceilali asociai sau

    acionari ai societii, care asigur cerinele de natur tehnic ale

    propriilor lor lucrri executate, prin semnarea acestora, alturi de

    semntura autorizat a conducerii societii.

    86. Care sunt atribuiile Adunrii generale a filialei CECCAR?

    Raspuns:

    1) Ia cunotiin. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei

    pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra gestiunii

  • 8/7/2019 Raspunsuri an 2 semI

    34/34

    financiare a Consiliului filialei.

    2) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si

    executia b.v.c pentru cxercitiul financiar expirat.

    3) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei

    activitatii profesionale a expertilor individuali si a societatilor comerciale

    controlate, in vederea asigurarii bunei exercitri a profesiei de expert contabil

    si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aprob lista experti1or contabili

    individuali si a societatilor ce vor fi analizate in anul urmator.

    4) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si patru membri ai Comisiei de

    disciplina a filialei.

    5) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de

    cenzori.

    6) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S.

    7) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.8)Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de

    acte normative sau de Hotarri ale C.S.

    100. Ce semnific competena profesional i prudena?

    Raspuns:

    Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-i menine cunotinele

    i aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un clientsau un angajator primete servicii profesionale competente, bazate pe

    ultimele evoluii din practic, legislaie i tehnic. Un profesionist contabil ar

    trebui s acioneze cu pruden i n conformitate cu standardele tehnice i

    profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.

    COMPETENTELE PROFESIONALE (comentariu):

    Un profesionist contabil salariat care lucreaza in industrie, comert, sectorul

    public sau in sistemul educational poate fi solicitat pentru rezolvarea unor

    atributii importante pentru care nu are formatia sau sau experiena necesar.

    In asemenea situatii nu trebuie sa-si induca in eroare angajatorul cu privire la

    nivelul real al competentelor sale, cerand consultanta sau asistenta unui

    specialist.