managementul comparat

5/13/2018 Managementul comparat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-comparat 1/4

Managementul comparat este stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale dinorganizatii ce functioneaza în contexturi culturale nationale diferite, axându-se asupraidentificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, în vederea favorizariitransferului international de know-how managerial si a cresterii, functionalitatii, eficacitatii sieficientei organizatiilor.

Managementul comparat raspunde unei game largi de necesitati, atât individuale cât si de

grup, cu tendinta de intensificare, pe masura adâncirii diviziunii sociale a muncii, a dezvoltariirelatiilor internationale si a cresterii rolului informatiilor, lucru reflectat si în crestereasemnificativa a rolului managementului comparat axat pe valorificarea informatiilor managerialeabordate contextual. Astfel,managementul are un rol tot mai important, adesea chiar decisiv, managementul comparat reprezentând una dintre cele mai pretioase cuceriri aleultimelor decenii pe planul intensificarii si eficientizarii activitatilor economice, stiintifice,tehnice cu caracter international.

În prezent, conceptiile si instrumentarul de management cel mai frecvent studiate, adaptatesi adoptate, apartin managementului din S.U.A. si Japonia. Cauza rezida în faptul caîntreprinderile din Japonia si Statele Unite se caracterizeaza prin competitivitatea cea mai

ridicata. Rezultatele economice uimitoare ale Japoniei din perioada postbelica au determinat ocercetare asidua a evolutiilor nipone în încercarea de a descoperi cauzele si factorii ce le-augenerat , una din principalele concluzii ale studiilor si observatiilor analistilor economici fiindaceea ca managementul japonez are un rol determinant în realizarea performantelor. De aicireiese importanta si necesitatea cunoasterii caracteristicilor de baza ale managementului japonez,a surprinderii asemanarilor si deosebirilor, comparativ cumanagementul utilizat în alte taridezvoltate.

O trasatura definitorie a perioadei de dupa 1960 o reprezinta, pe întregul frontul cercetariistiintifice, extinderea abordarilor comparatiste. Aceasta larga proliferare se explica prinspecificitatea si nivelul stiintific ridicat al managementului comparat, utilitatea sa pragmatica,ampla diversitate nationala, culturala si manageriala, ce trebuie cunoscuta, înteleasa si luata înconsiderare în conditiile internationalizarii activitatilor economice, sociale, culturale si stiintifice.În plus, se observa tranzitia de la capital, ca resursa de baza a dezvoltarii economice, la stiinta sicunostinte stiintifice.

Potrivit opiniei noastre, expuse în prefaa lucrrii, Managementul Afacerilor Internaionaleeste un susbsistem al Managementului General, care are ca obiect operaionalizarea funciilor acestuia în cadrul i la specificul firmelor cu afaceri internaionale, derulate în context inter imulticultural.

Vizeaz, deci, lumea afacerilor internaionale , reprezentând managementul actorilor care le deruleaz i este consecina globalizrii afacerilor i internaionalizrii firmelor.

Este un management inter i multicultural, deoarece:

- abordeaz afacerile internaionale din spaii culturale naionale diferite;- abordeaz afacerile internaionale dintre organizaii naionale diferite, organizaii care, la

rândul lor, au culturi proprii i naionale diferite.Managementul afacerilor internaionale nu poate fi confundat cu Managementul

Comparat i nu îl poate substitui, ne având un astfel de rol. Managementul Comparat definetecaracteristicile dominante ale sistemelor de management naionale reprezentative pentru tiinaManagementului, care funcioneaz în perimetrul culturilor naionale respective, în timp ceManagementul afacerilor internaionale este, aa cum am artat, un management inter imulticultural. Pe de alt parte, Managementul Comparat este doar o disciplin academic de



studiu i interpretare, de semnalarea unor valene manageriale naionale de valoare pentru a putea fi cunoscute, generalizate i operaionalizate, prin tiina Managementului iManagementul tiinific, inclusiv i mai ales în Managementul afacerilor internaionale.

Nici Managementul afacerilor internaionale, în stadiul actual, nu este pe deplin unmanagement intercultural i multicultural, fiind în faza de asimilare i adaptare la complexitateaabordrii interculturale i multiculturale. Problematica definirii conceptelor i a delimitrilor

conceptuale este, în ansamblul ei, în faza de cristalizare, Managementul afacerilor internaionale fiind unul dintre cele mai noi subsisteme ale Managementului General, dar i unul

cu cele mai mari perspective de perfecionare i de aplicare în zone de cel mai larg interes înlumea contemporan.

Sunt salutare încercrile unor autori de a contribui la aezarea tiinific a acestor concepte: Management comparat Studiul comparativ al sistemelor ( naionale) de management

În concluzie, spun autorii respectivi, managementul internaional poate fi considerat oform de management intercultural, în msura în care cadrul de referin este mediul culturalnaional, precum i o premis a managementului global, atunci când firma devine multinaional;el valorific rezultatele studiilor comparative de management.

Delimitrile conceptuale, repetm opinia noastr, rmân o problem deschis.Considerm c noiunea de Management Internaional, în raport cu cea ce trateaz pân în prezent, este incomplet acoperit.

Din punct de vedere istoric, Managementul Afacerilor Internaionale, ca i ManagementulInternaional, este o creaie a ultimilor ani, iar astzi, potrivit opiniei generale a specialitilor înmanagement, sunt unele dintre opiunile majore, de importan cardinal, pentru modernizareaManagementului General al organizaiilor, în scopul valorificrii similitudinilor i

performanelor culturilor diferite în interiorul crora se deruleaz afacerile internaionale. Este,de asemenea, o modalitate de continuitate a abordrii sistemice în management, inând seama deevoluia factorilor de mediu abordai din perspectiv global.

Necesitatea aparitiei si dezvoltarii managementului comparat Necesitatea abordarii managementului comparat rezida tocmai în a identifica cauzele care

determina ca nivelul de performanta economica al unei organizatii sau natiuni sa fie mai redusdecât al altora. Astfel, argumentarea studiului comparat se poate face pe baza urmatoarelor aspecte:între diferite tari s-au dezvoltat puternice interdependente pe plan economic ceea ce determinadin punct de vedere informational o analiza a culturii, politicii, situatiei economice si a

procedurilor si proceselor manageriale caracteristice la nivel national;studiul diferentelor culturale permite managerilor sa-si dezvolte abilitati de apreciere siîntelegere a diferentelor nationale cu o larga aplicabilitate practica în negociere;determina o largire a variabilelor de analiza a fenomenelor manageriale si organizationale, ceea

ce asigura o dezvoltare a cunoasterii economice; pe plan individual asigura o evaluare corecta a propriei culturi, a realitatilor nationale;analiza comparativa este inevitabila prin natura umana, ceea ce asigura identificarea sidezvoltarea unui standard de urmat.

R. Farmer considera ca una dintre premisele importante de cunoastere si aplicare aconceptelor studiului comparat poate fi definita astfel: managementul este unul din factorii de

baza care explica de ce o tara este bogata sau saraca. Cu alte cuvinte eficienta economica a uneinatiuni presupune pe de o parte studierea metodelor si tehnicilor de management practicat într-o



tara dezvoltata, urmata de selectarea, implementarea si adaptarea la specificul natiunii interesate, problema care presupune o abordare transnationala a managementului.

Nu se pune problema care este cel mai bun mod de a organiza, planifica sau diviza, cicare sunt mijloacele cele mai eficace într-o situatie data, întrucât exista întotdeauna mai multemoduri de a conduce eficace o organizatie, care depind de elementele specifice situatiei.

Astfel, esenta managementului comparat este de a asigura transferul international de

know-how managerial.Dezvoltarea managementului comparat a avut multiple influente favorabile asupra

dinamicii managementului în general. Astfel vorbim despre o utilitate multipla din mai multe puncte de vedere:§ din punct de vedere teoretic, dezvoltarea managementului comparat umple un gol, o nisa înfrontul cunoasterii stiintifice;§ educational, datorita cunostintelor de management comparat s-a asigurat ridicareasubstantiala a nivelului de pregatire a managerilor si specialistilor;§ managerial, întrucât ofera informatii pentru îmbunatatirea practicii manageriale si amijloacelor aplicate în managementul firmei;

§ economic, deoarece scopul sau este de a spori eficienta si eficacitatea firmelor, tarilor în carese vor aplica rezultatele studiilor.În concluzie, obiectul de studiu al managementului comparat este diversificat pe urmatoareleaspecte:- obiectul analizei trebuie sa îl constituie procesele, conceptele si tehnicile de management;- comparatia trebuie sa se faca între tari sau culturi diferite;- abordarea comparativa trebuie sa fie concentrata asupra reliefarii similitudinilor si diferentelor dintre elementele manageriale avute în vedere, cum ar fi stabilirea modului de a conduce eficiento organizatie într-o alta tara sau descoperirea modalitatilor de îmbunatatire a performantelor economice ce tin de domeniul managementului;- analiza diferentelor comportamentale ale personalului din diverse 24124h713y tari, în procesede management, sistemul informational, decizional si de structura organizatorica.

Examinarea particularitatilor culturale ale Republicii Moldova dinpunct de vedere al

disciplinei "Management comparat"

Astazi, Republiva Moldova este una din cele mai sarace tari, cu cel mai mic nivelal PIB-ului pe cap de locuitor. Cu toate ca, Republica Moldova este areunamplasament avantajos, cu un pamint fertil, clima moale; RM ar trebuiesa se bazeze

pe sectorul agriculturii, insa acesta este foarte slab dezvoltat.Profesorul olandez Geert Hofstedeconsidera ca diferentele culturale dintretari, natiuni, regiuni geografice, dar si dintre organizatii sigrupuri depersoane din cadrul acestora sunt generate de o multitudine de factori deinfluenta, pe

care ia analizat si ia grupat, rezultind in final ideea catoateculturile pot fi caracterizate prin intermediul dimensiunilor culturaleperechi.Acestea sunt:individualism/colectivism; distanta mare fata deputere/distanta mica fata de putere; evitarea

puternica aincertitudinii/evitarea redusa a incertitudinii; feminitate/masculinitate;viziunea asupratimpului (abordare pe termen lung/abordare petermen scurt)Profesorul olandez FonsTrompenaars considera ca diferentele culturaledintre tari, natiuni, regiuni geografice, dar si dintre organizatii si grupuri depersoane din cadrul acestora sunt generate de relatiile dintreoameni, deconceptia asupra timpului si de relatiile omului cu natura. Abordarea acestortreicategorii de elemente in diferite spatii culturale a condus lasistematizarea a sapte dimensiuni



culturale. Relatiile dintre oameni augenerat cinci dimensiuni culturale(individualism/colectivism,universalism/particularism, specific/difuz, neutru/afectiv, statutcistigat/statutatribuit).Prima dimensiune culturala esteuniversalism/particularism

.Pe baza unor cercetari se considera ca universalismul este trasatura unorsocietati mai complexei dezvoltate economic, dar din pacate R.Moldova nuse poate lauda cu o economie puternica si

stabila. De aceea in R.M.predomina particularsimul, aceasta dimensiune o putem vedeain fiecare ziin societatea noastra.Individualism / colectivism

Individualismul= presupune Äorientarea catre sine´ iar Colectivismul=presupune ³orientareacatre obiective comune´In R. Moldova mereu a predominat colectivismul pentru ca fiindinURSS, unde era totul in colectiv, asa a fost invatata populatia, chiar si

pinaacum. Colectivismul este de regula privit ca o trasatura caracteristica acomunismului. Pina la sosirea comunistilor in R. Moldova tot o fostcolectivism, insa comunistiinu au facut decit sa duca mai departecolectivismul de fond al societatii moldovenesti dintotdeaua

.

managementul comparat

Documents