management comparat grile licenta modul 2 · pts: 1 7. geert hofstede in abordarea lui asupra...

MANAGEMENT COMPARAT grile licenta

Modul 2

MULTIPLE CHOICE

1. Domeniu de cercetare relativ nou, managementul comparat are ca obiect de studiu:

1. teoria organizatiei;

2. eficientizarea procesului de management;

3. profesionalizarea crescanda a managementului;

4. teoria motivationala;

5. extinderea programelor de formare si perfectionare a managerilor.

Care din variantele de mai jos prezinta obiectul de studiu al managementului

comparat: a. 1,2,3,4

b. 1,3,4,5

c. 1,2,4,5

d. 1,2,3,5

e. 2,3,4,5

PTS: 1

2. Managementul comparat ca teorie si practica constituie: a. dezvoltarea cercetarilor de management; b. rezolvarea problemelor puse conducerii de managementul schimbarii; c. cale stiintifica de rezolvare a problemelor puse conducerii in conditiile

complexitatii, interdependentelor si schimbarilor care caracterizeaza lumea

moderna dinamica; d. obiectivele managementului strategic; e. dezvoltarea teoretica si pragmatica.

PTS: 1

3. William Newman stabileste urmatoarele scopuri pe care trebuie sa le indeplineasca

managementul comparat:

1. descoperirea problemelor si tehnicilor manageriale ce par a avea o valabilitate

universala in toate partile;

2. identificarea conditiilor locale din fiecare perimetru national investigat care cer o

speciala adaptare a elementelor de management declansate ca universale;

3. analiza comportamentelor diferite ale personalului in procesele din diferite tari;

4. analiza strategica a mediului concurential;

5. asistarea directorilor corporatiilor multinationale pentru a intelege diferentele

dintre atitudinile si practicile de management din diferite tari, in vederea cresterii

rationalitatii si eficacitatii activitatii economice.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta in opinia William Newman, scopuri pe

care trebuie sa le indeplinesca managementul comparat: a. 1,3,5

b. 1,2,3

c. 2,3,4

d. 1,4,5

e. 1,2,5

PTS: 1

4. Tipologia scolilor de management comparat care s-au impus in literatura de specialitate

sunt:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. scoala dezvoltarii economice; b. scoala mediului sau environmentalista; c. scoala comportamentista sau behaviorista; d. scoala sistemelor inchise; e. scoala de management comparat axata pe rolul „culturii”.

PTS: 1

5. Tipologia scolilor de management comparat care s-au impus in literatura de specialitate

sunt:

1. scoala dezvoltarii economice;

2. scoala mediului sau environmentalista;

3. scoala sistemelor inchise;

4. scoala comportamentista sau behaviorista;

5. scoala sistemelor deschise;

6. scoala de management comparat axata pe rolul „culturii”.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta tipologia scolilor de management comparat: a. 1,2,3,4,5

b. 2,3,4,5,6

c. 1,3,4,5,6

d. 1,2,4,5,6

e. 1,2,3,4,6.

PTS: 1

6. Principalele contributii ale scolii comportamentiste sau behavioriste constau in

urmatoarele:

1. subliniaza rolul fundamental al factorului uman in desfasurarea proceselor

manageriale;

2. pune in evidenta diferentele semnificative dintre tari si in cadrul acestora intre

diferitele grupe etnice sau ocupationale pe taramul managerial;

3. ignorarea aspectelor de eficienta a intreprinderilor;

4. atrage atentia asupra necesitatii implicarii transferului practicilor de management

de la o cultura la alta, de la un stat la altul;

5. neglijarea in plan metodologic a activitatilor de adaptare si validare a

instrumentelor investigationale.

Care din variantele de mai jos constituie contributii ale scolii comportamentiste sau

behavioriste: a. 1,2,3

b. 3,4,5

c. 1,2,4

d. 1,2,5

e. 2,4,5

PTS: 1

7. Geert Hofstede in abordarea lui asupra managementului comparat, situeaza la baza

conceptiei sale patru dimensiuni, carora le atribuie caracteristici concomitent

complementare diverse:

Care din variantele prezentate constituie a cincea dimensiune adaugata ulterior de

Hofstede impreuna cu Michael Bond? a. dimensiunea individualism/colectivism; b. abordarea pe termen scurt/lung; c. dimensiunea privind distanta (gradul de apropiere) a puterii mare/mica; d. evitarea incertitudinii sub forma controlului incertitudinii intens/redus; e. raporturile masculinitate/feminitate.

PTS: 1

8. Modelul care a pus bazele metodologice ale managementului comparat si a sensibilizat

opinia publica cu privire la semnificatia deosebita a mediului in dezvoltarea

managementului si in transferul cunostintelor manageriale pe mapamond se numeste: a. modelul Negandhi-Prasad; b. modelul Tung; c. modelul Harold Koontz; d. modelul lui John Child; e. modelul Farmer-Richman.

PTS: 1

9. Cele mai semnificative modele de management comparat intalnite in literatura de

specialitate sunt:

Care din variantele prezentate nu constituie model de management comparat intalnit in

literatura de specialitate? a. modelul Farmer-Richman; b. modelul lui Geert Hofstede; c. modelul Negandi-Prasad; d. modelul Harold Koontz; e. modelul lui John Child.

PTS: 1

10. Evitarea incertitudinii sub forma controlului incertitudinii intens/redus are urmatoarele

specificitati:

Care din variantele prezentate nu constituie o specificitate a dimensiunii de evitare a

incertitudinii? a. incertitudinea este asociata cu conditia existentei umane; b. societatile adopta pozitii diferite: unele considera ca au un grad redus de acceptare

a riscului, altele pledeaza in sensul evitarii incertitudinii prin adoptarea de reguli si

proceduri; c. in plan managerial, in societatile cu puternica evitare a riscului se practica

planificarea si solutionarea de sarcini; d. in plan managerial, in societatile de tip masculin sunt promovate strategiile si

politicile ofensive;

e. in plan managerial, in societatile cu grad redus de evitare a incertitudinii se

apeleaza mai putin la planificare, organizare, control si se accepta comportarile

ambigue in programarea obiectivelor si sarcinilor.

PTS: 1

11. Evitarea incertitudinii sub forma controlului incertitudinii intens/redus are urmatoarele

specificitati:

1. incertitudinea este asociata cu conditia existentei umane;

2. societatile adopta pozitii diferite: unele considera ca au un grad redus de acceptare

a riscului, altele pledeaza in sensul evitarii incertitudinii prin adoptarea de reguli si

proceduri;

3. in plan managerial, in societatile cu puternica evitare a riscului se practica

planificarea si solutionarea de sarcini;

4. in plan managerial, in societatile de tip masculin sunt promovate strategiile si

politicile ofensive;

5. in plan managerial, in societatile cu grad redus de evitare a incertitudinii se

apeleaza mai putin la planificare, organizare, control si se accepta comportarile

ambigue in programarea obiectivelor si sarcinilor.

Care din variantele de mai jos constituie specificitati ale dimensiunii de evitare a

incertitudinii: a. 1,2,3,4

b. 2,3,4,5

c. 1,3,4,5

d. 1,2,3,5

e. 1,2,4,5

PTS: 1

12. Dimensiunile know – how-ului managerial european pot fi redate astfel:

Identificati varianta de raspuns care nu constituie o caracteristica a dimensiunii de

know-how managerial. a. sub aspectul continutului include un ansamblu de cunostinte si experiente profund

dinamice, complexe si moderne; b. managerii de anumite culturi, preiau cunostinte si experiente din alte culturi si

apeland la competente teoretico-metodologice, le adapteaza conditiilor concrete ale

modelului de care apartin; c. managerii asigura legatura intre sursele de noi cunostinte si practica,

constituindu-se in factori de accelerare a procesului de transfer de cunostinte si

experiente; d. in cadrul procesului de transfer de cunostinte pot sa apara bariere interpersonale si

intersistemice; e. in procesul de transfer de cunostinte pot sa apara doar bariere interpersonale.

PTS: 1

13. Studiile teoretice ale managementului comparat vizeaza:

Care din variante prezinta corect definirea studiilor teoretice ale managementului

comparat? a. emiterea ipotezelor dupa elaborarea concluziilor; b. serie de mutatii la nivel economic;

c. serie de mutatii la nivel social; d. emiterea anumitor ipoteze pentru ca apoi cu ajutorul unor concepte, modele,

structuri conceptuale sau tipologii, sa emita, sa verifice, sa codifice informatii in

materie de management comparat; e. codificarea informatiilor in managementul comparat.

PTS: 1

14. In cadrul studiilor empirice se pot practica trei tipuri de abordare:

1. metodologica;

2. descriptiva;

3. analitico-interpretativa;

4. normativ-generalizatoare;

5. comparativa.

Care din variantele de mai jos nu constituie moduri de abordare a studiilor empirice: a. 1,2

b. 3,4

c. 2,5

d. 3,5

e. 1,5

PTS: 1

15. In drumul spre cucerirea unui statut stiintific, managementul comparat isi defineste un

numar de concepte generale, cu care opereaza:

Care din variantele prezentate constituie raspunsul corect. a. resurse, procese, optimizare, autonomie, adaptabilitate, organizare, planul,

incluziunea; b. sisteme, obiective, resurse, procese, optimizare, autonomie, adaptabilitate,

organizare, planul, incluziunea, informatia, modelul, verificarea, decizia, controlul; c. decizia, planul, incluziunea, informatia, modelul, verificarea, decizia, controlul; d. controlul, sisteme, obiective, resurse, procese; e. sisteme, obiective, resurse, procese, optimizare, autonomie, adaptabilitate,

organizare, planul, incluziunea, informatia, modelul, controlul.

PTS: 1

16. Particularitatile cercetarilor de management comparat sunt:

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a cercetarilor de management

comparat? a. caracterizate de o complexitate ampla generata de faptul ca implica componente

manageriale apartinand mai multor culturi; b. se opereaza cu elemente de echivalenta prin apelare la concepte si metode care

permit formularea unor concluzii corecte; c. necesita antrenarea unui numar mic de investigatori pe o durata mare de timp; d. necesita investigatii de management comparat deosebit de costisitoare; e. operatiunile de proiectare si organizare este complexa si dificila.

PTS: 1

17. Procesul contemporan complex de evolutie a economiei europene, bazat pe o treapta

calitativ superioara a interdependentelor dintre economiile nationale si concretizat in

crearea unor entitati economice comune, defineste conceptul de:

Identificati varianta corecta. a. obiectivele integrarii; b. integrare europeana; c. managementul european; d. managementul comparat; e. studiile sinergetice.

PTS: 1

18. Principale cauze ale integrarii europene sunt:

1. aparitia si adancirea contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei si

capacitatea restransa de absorbtie a pietelor nationale;

2. necesitatea valorificarii optime a potentialului de care dispune capitalul prin

asigurarea unui spatiu adecvat de plasament;

3. interesele agentilor economici dintr-o regiune data de a se apara cu forte

comune impotriva amenintarilor concurentilor internationali mai puternici;

4. restabilirea integritatii teritoriale;

5. constituirea companiilor transnationale, care determina eforturi de optimizare la

nivel superior a dimensiunilor de scara.

Care din variantele de mai jos constituie cauzele integrarii europene: a. 1,2,3,5

b. 2,3,4,5

c. 1,3,4,5

d. 1,2,4,5

e. 1,2,3,4

PTS: 1

19. Managementul european este chemat sa restabileasca si rolul concurentei:

1. este nevoie de concurenta intre diversele sisteme agricole si nu de subventionare a

unor moduri de agricultura arhaice;

2. este benefica concurenta intre legislatii si nu de uniformizare de reglementari;

3. concurenta fiscala intre tari nu trebuie neglijata;

4. este nevoie de subventionare a unor moduri de agricultura arhaice;

5. este benefica uniformizare de reglementari.

Care din variantele de mai jos subliniaza rolul concurentei in cadrul managementului

european? a. 2,3,4

b. 1,4,5

c. 1,2,3

d. 1,3,5

e. 1,2,5

PTS: 1

20. Managementul european este chemat sa restabileasca si rolul concurentei:

1. este nevoie de concurenta intre diversele sisteme agricole si nu de subventionare a

unor moduri de agricultura arhaice;

2. este benefica concurenta intre legislatii si nu de uniformizare de reglementari;

3. concurenta fiscala intre tari nu trebuie neglijata;

4. este nevoie de subventionare a unor moduri de agricultura arhaice;

5. este benefica uniformizare de reglementari.

Care din variantele de mai jos nu subliniaza rolul concurentei in cadrul managementului

european: a. 2,3

b. 1,4

c. 4,5

d. 1,3

e. 1,2

PTS: 1

21. Instrumentele care garanteaza libera circulatie a produselor pe piata unica sunt

urmatoarele:

1. principiul recunoasterii nationale a produselor comercializate legal, bazate pe

transparenta si incredere;

2. recunoasterea reciproca a competentelor laboratorului de etalonare si verificare;

3. armonizarea tehnica a legislatiei;

4. cresterea calitatii produselor;

5. motivarea activitatii creatoare in sfera manageriala a productivitatii.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos reprezinta instrumente ce garanteaza libera

circulatie a produselor pe piata unica: a. 1,2,3

b. 1,2,5

c. 2,4,5

d. 3,4,5

e. 2,3,5

PTS: 1

22. Instrumentele care garanteaza libera circulatie a produselor pe piata unica sunt

urmatoarele:

1. principiul recunoasterii nationale a produselor comercializate legal, bazate pe

transparenta si incredere;

2. recunoasterea reciproca a competentelor laboratorului de etalonare si verificare;

3. armonizarea tehnica a legislatiei;

4. cresterea calitatii produselor;

5. motivarea activitatii creatoare in sfera manageriala a productivitatii.

Precizati care dintre combinatiile de mai jos nu reprezinta instrumente ce garanteaza libera

circulatie a produselor pe piata unica: a. 1,3

b. 1,5

c. 2,3

d. 1,2

e. 4,5

PTS: 1

23. Prin procesul managerial european intelegem:

Care din variantele prezentate defineste procesul managerial european? a. activitatea subiectilor managementului reuniti intr-o anumita structura spre

atingerea scopurilor economiei europene; b. activitatea subiectilor managementului reuniti intr-o anumita structura spre

atingerea scopurilor economiei europene pe calea realizarii anumitor functii cu

utilizarea unor metode corespunzatoare si a principiilor managementului european; c. concretizarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune; d. punerea de acord a nevoilor in schimbarea procesului cu posibilitatile structurii

manageriale; e. totalitatea cunostintelor de care dispune la un moment dat managerul cu scopul

realizarii obiectivelor propuse.

PTS: 1

24. In plan definitional cultura organizationala:

Identificati varianta de raspuns care constituie definitie a culturii organizationale. a. rezida in ansamblul valorilor, credintelor, aspiratiilor, asteptarilor si

comportamentelor conturate in decursul timpului in fiecare organizatie, care

predomina in cadrul sau si-i conditioneaza direct si indirect functionalitatea si

performantele; b. reprezinta expresia civilizatiei materiale si spirituale generale a unui popor; c. consta in concretizarea eforturilor umane pentru coordonarea muncii comune; d. apare ca un ansamblu de postulate despre actiunea colectiva, recunoscute de toti,

fiind exprimate printr-un sistem de valori, credinte, aspiratii, asteptari si

comportamente ale managerilor; e. rezida in ansamblul valorilor, credintelor, aspiratiilor, asteptarilor si

comportamentelor conturate in decursul timpului in fiecare organizatie.

PTS: 1

25. Functiile culturii manageriale ale firmei sunt:

1. impunerea unui anumit sens al identitatii;

2. contribuie la stabilizarea sistemului social;

3. atribuie semnificatii de referinta si contribuie la modelarea de comportamente;

4. ofera orientarea spre anumite scopuri economice;

5. realizeaza stranse legaturi cu practica manageriala.

Care din variantele de mai jos nu constituie functiii ale culturii manageriale in cadrul

firmei: a. 4,5

b. 2,3

c. 2,4

d. 1,3

e. 3,4

PTS: 1

26. Indicati care din variantele de mai jos definesc conceptul de management european: a. managementul european are la baza diversitatea si complexitatea culturala, sociala,

economica si politica a contextului in care actioneaza; b. managementul european trebuie sa puna accentul pe elementele de natura

informala;

c. managementul european reprezinta studiul si analiza managementului in diferite

medii si ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate diferite in diferite tari; d. managementul european este inainte de toate, o disciplina economica de sinteza,

care in ultimul timp, se angajeaza tot mai pregnant in domenii de activitate situate

dincolo de limitele economicului, avandu-se in vedere rezolvarea problemelor si

luarea deciziilor la toate nivelurile organizatiilor, prin care sa se distinga identitatea

europeana a strategiilor, precum si a planificarii, implementarii si evaluarii

schimbarilor; e. managementul european presupune un accent mai mare pus pe extinderea

proceselor dincolo de granitele unei tari.

PTS: 1

27. Esenta managementului european este data de:

Care este definitia esentei managementului european? a. abordarea mediului afacerilor din Europa; b. definirea misiunilor si strategiilor firmei care sa depaseasca granitele unei tari; c. crearea unei identitati a organizatilor bazate pe valori economice si sociale prin

promovarea comunicarii; d. transferul european de know – how managerial pe fondul varietatii contactelor cu

angajatii din filialele existente in zona unor culturi diferite de cea in care s-a nascut

si evolueaza organizatia mama; e. politicile de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul tarilor membre

ale Uniunii Europene.

PTS: 1

28. Principalele dimensiuni caracteristice ale culturilor manageriale europene sunt:

1. participarea la decizii a salariatilor organizatiei;

2. inovatia si performanta;

3. atitudinea in raport cu riscul;

4. individualismul;

5. atitudinea fata de conflict;

6. increderea in fortele proprii;

7. tendinta spre realizare personala;

8. intuitia la locul de munca.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta principalele dimensiuni caracteristice ale

culturilor manageriale europene ? a. 1,2,3,4,5

b. 1,2,4,5,8

c. 1,4,5,6,7

d. 1,3,5,6,8

e. 3,4,5,7,8

PTS: 1

29. Se doreste ca intre dimensiunile economice si sociale ale modelului social european sa

existe un echilibru, in care scop se insista pe urmatoarele actiuni:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. consolidarea modelului social–european, prin diversificarea serviciilor de interes

general si a formelor de protectie sociala;

b. accesul liber la serviciile sociale reprezinta unul din drepturile de baza al

cetateanului; c. promovarea solidaritatii, in general si in special cu acele popoare ale lumii care nu

au nevoie de sprijinul Uniunii Europene; d. intensificarea procesului de crestere, dezvoltare si bunastare sociala prin integrarea

in ceea ce priveste problema mediului inconjurator; e. extinderea bazei legale pentru dialogul social, astfel ca societatea civila sa accepte

principalele orientari de politica sociala.

PTS: 1

30. Literatura de specialitate analizează europenizarea în sfera politicilor sociale prin

impactul proceselor similare din economie şi politică asupra politicilor sociale sub

următoarele aspecte:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. competiţia europeană a modelelor de politici sociale; b. europenizarea conceptelor din politicile sociale; c. crearea unei economii de piata; d. europenizarea problemelor economice; e. europenizarea problemelor sociale şi a politicilor de rezolvare a lor.

PTS: 1

31. In plan social, europenizarea politicilor sociale presupune:

1. redistribuirea sociala europeana;

2. reglementari sociale europene;

3. resurse sociale europene;

4. reglementari politice interne;

5. abilitarea actorilor sociali.

Care din variantele de mai jos constituie in plan social caracteristici ale europenizarii

politicilor sociale: a. 1,2,3,4

b. 1,3,4,5

c. 1,2,3,5

d. 2,3,4,5

e. 1,2,4,5

PTS: 1

32. In plan social, europenizarea politicilor sociale presupune:

1. reglementari economice europene;

2. redistribuirea sociala europeana;

3. reglementari sociale europene;

4. resurse sociale europene;

5. abilitarea actorilor sociali.

Care din variantele de mai jos prezinta caracteristici ale europenizarii politicilor sociale: a. 1,2,3,4

b. 1,2,4,5

c. 2,3,4,5

d. 1,3,4,5

e. 1,2,3,5

PTS: 1

33. Conceptul de europenizare presupune si existenta unor aspecte negative privind

solutionarea unor probleme:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. nu se pot transfera total responsabilitatile guvernelor nationale asupra unor

organisme internationale; b. redistribuirea bunastarii intre state; c. generozitatea tarilor bogate fata de cele sarace este extrem de limitata; d. fenomenul de migratie exagerata catre cele bogate; e. procesul de armonizare a modelelor de protectie sociala.

PTS: 1


solutionarea unor probleme:

1. redistribuirea bunastarii intre state;

2. generozitatea tarilor bogate fata de cele sarace este extrem de limitata;

3. fenomenul de migratie exagerata catre cele bogate;

4. nu se pot transfera total responsabilitatile guvernelor nationale asupra unor

organisme internationale;

5. procesul de armonizare a modelelor de protectie sociala.

Alegeti varianta care cuprinde aspectele negative in cadrul conceptului de europenizare. a. 1,2,3,5

b. 1,2,4,5

c. 1,2,3,4

d. 2,3,4,5

e. 1,3,4,5

PTS: 1


solutionarea unor probleme :

Alegeti varianta care nu constituie aspect negativ in cadrul conceptului de europenizare? a. nu se pot transfera total responsabilitatile guvernelor nationale asupra unor

organisme internationale; b. generozitatea tarilor bogate fata de cele sarace este extrem de limitata; c. fenomenul de migratie exagerata catre cele bogate; d. redistribuirea bunastarii intre state; e. procesul de armonizare a modelelor de protectie sociala.

PTS: 1

36. Etica managementului european evalueaza:

Ce anume evalueaza etica managementului european? a. comportarea firmei in intregul ei si a managerilor atat in raport cu mediul extern al

firmei, cat si in raport cu mediul intern; b. comportarea firmei in intregul ei si a managerilor in raport cu mediul extern al

firmei; c. comportarea firmei in intregul ei si a managerilor in raport cu mediul intern al

firmei; d. accesul liber la serviciile sociale; e. extinderea bazei legale pentru dialogul social, astfel ca societatea civila sa accepte


PTS: 1

37. In cadrul managementului european etica evalueaza:

Care din variantele prezentate defineste etica managementului european? a. comportarea firmei in intregul ei si a managerilor in raport cu mediul extern al

firmei; b. comportarea firmei in intregul ei si a managerilor in raport cu mediul intern al

firmei; c. comportarea firmei in intregul ei si a managerilor atat in raport cu mediul extern al

firmei, cat si in raport cu mediul intern; d. accesul liber la serviciile sociale; e. extinderea bazei legale pentru dialogul social, astfel ca societatea civila sa accepte


PTS: 1

38. Crearea si implementarea unui model de management european presupune depasirea

urmatoarelor dificultati:

1. conceptul de constituire a lumii pe blocuri economice;

2. identitatea nationala a marilor companii europene;

3. tendinta spre internationalizare a companiilor europene;

4. increderea acordata structurilor guvernamentale;

5. conflictele de interese in interiorul economiei europene;

6. crearea unei identitati a organizatiei.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta dificultati in crearea unui model de

management european: a. 1,2,4,5

b. 1,2,3,6

c. 1,2,3,5

d. 2,3,4,6

e. 2,4,5,6

PTS: 1

39. Principiile legate de managementul european sunt:

Alegeti varianta care nu constituie un principiu al managementului european. a. intreprinderea europeana este un sistem complex si deschis; b. managementul european vizeaza exploatarea profitabila a cunostintelor; c. elaborarea unor politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta; d. obiectivul fundamental al managementului european il reprezinta asigurarea

supravietuirii viitoare a intreprinderii; e. succesul managementului european.

PTS: 1

40. Viziunea firmei privitoare la competitivitate se intareste prin:

Prin ce anume se intareste viziunea firmei pentru competitivitate? a. increderea acordata de ceilalti manageri si de majoritatea salariatilor; b. increderea acordata Guvernului si politicilor adoptate; c. crearea unei identitati a organizatiei; d. increderea in fortele proprii; e. increderea acordata structurilor guvernamentale.

PTS: 1

41. Pentru transformarea viziunii firmei privitoare la competitivitate se parcurg urmatoarele

etape:

1. cresterea dimensiunii sociale a afacerilor;

2. evaluarea starii prezente;

3. scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;

4. implicarea tuturor managerilor si compartimentelor la actiunile stabilite;

5. implementarea, respectiv realizarea proiectelor si a tuturor activitatilor prevazute in

planul strategic.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale transformarii intr-un plan al

viziunii firmei privitoare la competitivitate: a. 1,3,4

b. 1,2,4

c. 1,4,5

d. 1,3,5

e. 2,4,5

PTS: 1

42. Pentru transformarea viziunii firmei privitoare la competitivitate se parcurg urmatoarele

etape:

1. cresterea dimensiunii sociale a afacerilor;

2. evaluarea starii prezente;

3. scaderea dimensiunii sociale a afacerilor;

4. implicarea tuturor managerilor si compartimentelor la actiunile stabilite;

5. implementarea, respectiv realizarea proiectelor si a tuturor activitatilor prevazute in

planul strategic.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta etape ale transformarii intr-un plan al

viziunii firmei privitoare la competitivitate: a. 3,4

b. 2,4

c. 1,4

d. 1,5

e. 1,3

PTS: 1

43. Cele trei cerinte in crearea valorii si remotivarea personalului in cadrul modelului

european sunt:

1. instrumentele de masura ale performantei trebuie reinventate;

2. atitudine pasiva in munca;

3. cautarea de noi axe directoare care sa calauzeasca firmele spre viitor pe termen

mediu;

4. dezinteres in realizarea obiectivelor organizatiei;

5. necesitatea incheierii unui nou contract de incredere intre firma si salariati.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta cerinte in crearea valorii si remotivarea

personalului? a. 1,2,5

b. 1,2,4

c. 1,4,5

d. 1,3,5

e. 3,4,5

PTS: 1

44. Continutul notiunii de comportament managerial este legat, in principal de urmatoarele

aspecte:

Care din variantele prezentate nu constituie aspect al continutului notiunii de

comportament managerial? a. maximizarea obiectivului propus, prin alegerea celei mai bune modalitati de

utilizare a resurselor; b. asigurarea functionarii coerente a procesului managerial si a structurilor economice

ale firmei; c. luarea in consideratie a tuturor constrangerilor, cu accent pe definirea relatiilor

concrete dintre firma si piata, precum si a consecintelor generate de constrangerile

mediului social si ale politicilor economice promovate de stat; d. nivelul de crestere al veniturilor; e. elaborarea unor politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta,

care vizeaza fie cresterea cantitatii vandute, fie scaderea costului de productie, fie

simultan realizarea ambelor obiective.

PTS: 1

45. Continutul notiunii de comportament managerial este legat, in principal de urmatoarele

aspecte:

1. maximizarea obiectivului propus, prin alegerea celei mai bune modalitati de

utilizare a resurselor;

2. asigurarea functionarii coerente a procesului managerial si a structurilor economice

ale firmei;

3. luarea in consideratie a tuturor constrangerilor, cu accent pe definirea relatiilor

concrete dintre firma si piata, precum si a consecintelor generate de constrangerile

mediului social si ale politicilor economice promovate de stat;

4. nivelul de crestere al veniturilor;

5. elaborarea unor politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta,

care vizeaza fie cresterea cantitatii vandute, fie scaderea costului de productie, fie

simultan realizarea ambelor obiective.

Care din variantele de mai jos constituie aspecte ale continutului notiunii de comportament

managerial: a. 1,2,3,4

b. 2,3,4,5

c. 1,3,4,5

d. 1,2,3,5

e. 1,2,4,5

PTS: 1

46. Aria muncii managerului european este conturata prin sase trasaturi esentiale:

1. individualism;

2. feedback-ul;

3. dozarea libertatii de actiune;

4. realitatea muncii;

5. orientarea realizarilor;

6. mobilitate;

7. personalitate;

8. atitudine pozitiva fata de conflict.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele sase trasaturi esentiale ale muncii

managerului european: a. 1,2,3,4,5,6

b. 2,3,4,5,6,8

c. 3,4,5,6,7,8

d. 2,3,4,5,6,7

e. 1,3,4,5,6,8

PTS: 1

47. Indicati care din variantele de mai jos definesc conceptul de intreprindere in context

managerial european: a. intreprinderea europeana are la baza diversitatea si complexitatea culturala,

sociala, economica si politica a contextului in care actioneaza; b. intreprinderea europeana trebuie sa puna accentul pe elementele de natura

informala; c. intreprinderea europeana reprezinta studiul si analiza managementului in diferite

medii si ratiunile pentru care intreprinderile obtin rezultate in diferite tari; d. intreprinderea europeana reprezinta unitatea economica de baza, principala, in

cadrul economiei Uniunii Europene, unde au loc conducerea, organizarea si

gestionarea factorilor de productie, in vederea obtinerii de bunuri si servicii

necesare existentei umane; e. intreprinderea europeana presupune un accent mai mare pus pe extinderea

proceselor dincolo de granitele unei tari.

PTS: 1

48. Intreprinderile europene - ca centru de organizare a afacerilor, au ca principale trasaturi:

1. existenta patrimoniului si asigurarea autonomiei si independentei depline in

gestionarea acestuia;

2. caracterul dinamic, complex si diversificat;

3. elaborarea unei politici realiste si avantajoase pentru unitate privind concurenta;

4. inegalitatea din planul distributiei fortei de munca si a cifrei de afaceri intre

diferitele categorii de intreprinderi europene;

5. existenta unei mari rivalitati a culturii intreprinderii nationale;

6. organizarea procesului de productie, realizata prin manageri;

7. maximizarea profitului si realizarea pietei unice si a monedei unice.

Care din combinatiile de mai jos nu intra in categoria trasaturilor intreprinderii in sistemul

economic al Pietei Unice Europene:

a. 3,6

b. 2,3

c. 5,7

d. 1,7

e. 3,6

PTS: 1

49. Principalele functiuni ale intreprinderii in sistemul economic al Pietei Unice Europene

sunt:

1. de reglementare politica;

2. de cercetare – dezvoltare;

3. de productie;

4. de restructurare economica;

5. comerciala;

6. financiar – contabila;

7. de personal si conducere;

8. de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli.

Care din combinatiile de mai jos nu intra in categoria functiunilor intreprinderii in sistemul

economic al Pietei Unice Europene: a. 1,4,8

b. 2,4,5

c. 2,4,6

d. 4,5,6

e. 1,5,8

PTS: 1

50. Principalele caracteristici ale intreprinderii europene sunt:

1. reprezinta un sistem socio –economic;

2. se manifesta ca un sistem dinamic, deschis si complex;

3. reprezinta un sistem probabilistic, autoreglabil si autoorganizatoric;

4. permite atingerea unui obiectiv;

5. influenteaza intregul proces de asigurare a productiei cu resurse.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta caracteristici ale intreprinderii europene,

abordata ca sistem? a. 1,2,4

b. 1,2,5

c. 1,2,3

d. 2,3,5

e. 1,3,5

PTS: 1

51. Necesitatea abordarii mediului ambiant pentru managementul intreprinderii europene

poate fi argumentata in felul urmator:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. cunoasterea evolutiei mediului ambiant contribuie la integrarea armonioasa a

intreprinderii europene in sistemul economic al Pietei Unice Europene, prin

modificarea factorilor de mediu; b. luarea in considerare a factorilor de mediu influenteaza negativ ansamblu de

asigurare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care

intreprinderea europeana are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa normala; c. contribuie la succesul procesului de elaborare a strategiilor si politicilor de

intreprindere, prin fundamentarea stiintifica a acestuia; d. luarea in considerare a factorilor de mediu influenteaza intregul ansamblu de

asigurare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care

intreprinderea europeana are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa normala; e. cunoasterea si influentarea evolutiilor factorilor de mediu ajuta la asigurarea unor

subsisteme organizatorice si informationale eficace, la adoptarea si aplicarea de

decizii pertinente.

PTS: 1

52. Factorii de management exogeni intreprinderii europene:

Care din variantele prezentate definesc factorii de management exogeni ai intreprinderii

europene? a. influenteaza in mod pronuntat atat construirea intreprinderii europene, cat si

functionalitatea si eficacitatea acestora; b. exercita un impact semnificativ asupra intreprinderii europene, prin influentarea

calitatii si eficientei intregii activitati desfasurate; c. influenteaza direct sau indirect intreprinderea europeana, orientarea ei in actiunile

sale economice si manageriale; d. actioneaza asupra intreprinderilor europene, influentand atat sursele si modalitatile

de construire, cat si obiectivele si mijloacele economice si manageriale de realizare

a lor; e. trebuie sa fie luati in considerare la dimensiunile lor reale si integrate nu numai

intr-un sistem national, ci si european.

PTS: 1

53. Unele investigatii subliniaza aspecte semnificative care releva importanta si locul ocupat

de sectorul intreprinderilor mici si mijlocii in economiile nationale ale tarilor membre ale

Uniunii Europene, mentionand ca semnificative:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. relansarea economica in Europa se realizeaza prin extinderea si intensificarea

exporturilor; b. prin crearea de noi locuri de munca intreprinderile mici si mijlocii se constituie ca

o forta in economia europeana; c. politicile de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii in cadrul tarilor membre

ale Uniunii Europene pun in evidenta o tendinta din ce in ce mai accentuata de

apropiere a acestora; d. absorbirea de catre intreprinderile mici si mijlocii a pietei muncii intr-o maniera

flexibila asigura patrunderea eficienta pe piata si atragerea fortei de munca in

conditii avantajoase si operative; e. relansarea economica in Europa se realizeaza prin extinderea si intensificarea

importurilor.

PTS: 1

54. In ceea ce priveste experienta europeana de implementare a politicii de sprijinire a

sectorului intreprinderilor mici si mijlocii retinem trei modele:

1. coordonarea procesului de catre minister (agentie centrala), iar implementarea

programelor fiind disipata in alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale;

2. existenta unei institutii responsabile cu implementarea programelor, fara sa existe

un organism central de definire a politicilor in domeniu;

3. atat functia de definire a politicilor, cat si aceea de implementare a programelor

sunt lasate la latitudinea diferitelor ministere implicate;

4. implementarea programelor fiind disipata in alte institutii guvernamentale sau

neguvernamentale;

5. existenta unei institutii responsabile cu implementarea programelor si a unui

organism central de definire a politicilor in domeniu.

Care din variantele de mai jos prezinta corect cele trei modele de implementare a politicii

de sprijinire a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii: a. 1,2,3

b. 1,2,5

c. 2,3,4

d. 3,4,5

e. 2,4,5

PTS: 1

55. In cadrul Uniunii Europene, distributia fortei de munca si a cifrei de afaceri intre diferitele

categorii de intreprinderi este foarte inegala, astfel:

1. intreprinderile mici si mijlocii detin partea majoritara a activelor si realizeaza

esenta bogatiei nationale;

2. intreprinderile mijlocii si mari asigura esentialul in ceea ce priveste numarul de

angajati si cifra de afaceri in special in sectoare de mare intensitate;

3. micile intreprinderi detin o patrime din angajati si o treime din cifra totala de

afaceri;

4. intreprinderile mijlocii si mari asigura esentialul in ceea ce priveste numarul de

angajati si cifra de afaceri in special in sectoare de mica intensitate;

5. intreprinderile mici si mijlocii nu detin partea majoritara a activelor dar realizeaza

esenta bogatiei nationale.

Care din variantele de mai jos reprezinta caracteristici ale distributiei fortei de munca si a

cifrei de afaceri intre diferitele categorii de intreprinderi: a. 1,2,5

b. 2,3,4

c. 3,4,5

d. 1,2,3

e. 2,4,5

PTS: 1

56. Principiile fundamentale si definitorii pentru modelul britanic de management sunt:

Care din variantele prezentate nu constituie o particularitate a modelului britanic de

management? a. cultul pentru vestigiile trecutului si conservarea maretiei trecutului; b. considerarea clasei de mijloc ca resursa de promovare in functii de management; c. manifestarea individualismului in procesul decizional si a traditionalismului in

actiune; d. extinderea relatiilor manageriale formalizate, bazate pe incredere reciproca;

e. controlul juridic al actiunii manageriale nu este exercitat de tribunalele ordinare.

PTS: 1

57. Principiile fundamentale si definitorii pentru modelul britanic de management sunt:

1. cultul pentru vestigiile trecutului si conservarea maretiei trecutului;

2. considerarea clasei de mijloc ca resursa de promovare in functii de management;

3. manifestarea individualismului in procesul decizional si a traditionalismului in

actiune;

4. extinderea relatiilor manageriale formalizate, bazate pe incredere reciproca;

5. controlul juridic al actiunii manageriale nu este exercitat de tribunalele ordinare.

Care din variantele de mai jos constituie particularitati ale modelului britanic de

management: a. 2,3,4,5

b. 1,3,4,5

c. 1,2,4,5

d. 1,2,3,4

e. 1,2,3,5

PTS: 1

58. Societatea britanica, divizata in clasa de mijloc si clasa muncitoare se manifesta printr-un

accentuat: a. individualism; b. colectivism; c. universalism; d. particularism; e. culturalism.

PTS: 1

59. Pe planul activitatii manageriale in Marea Britanie, se constata prezenta in management a:

1. rezistentei la schimbare;

2. traditionalismului;

3. conservatorismului;

4. tendintei spre schimbare;

5. individualismului accentuat.

Identificati variantele de raspuns corecte: a. 1,2

b. 1,3

c. 1,5

d. 2,5

e. 2,3

PTS: 1

60. Rezistenta la schimbare a modelul britanic de management, manifestata printr-o retinere

fata de stilul de management american, este generata de trei surse de natura manageriala:

1. atitudinea si profesionalismul managerilor britanici caracterizat prin teama de risc

si nivelul moderat de calificare profesionala;

2. stilul specific managementului britanic bazat pe criterii individualizate de evaluare

a personalului, dependenta de increderea si loialitatea subordonatilor si alocarea

defectuoasa a resurselor;

3. structura sociala a managementului, bazata pe recrutarea potrivit apartenentei de

clasa si caracterizata de faptul ca elita manageriala ignora creativitatea si initiativa

personalului cu statut social inferior;

4. cultura manageriala este puternic influentata de valorile clasei de mijloc;

5. capitalismul britanic a preferat castiguri speculative rapide.

Care din combinatiile de mai jos prezinta cele trei surse de natura manageriala care

genereaza rezistenta la schimbare a modelului britanic de management: a. 1,2,3

b. 2,3,4

c. 2,3,5

d. 1,2,4

e. 1,3,4

PTS: 1

61. In prezent, intreprinderile britanice considera ca o prima resursa strategica:

Care din variantele prezentate constituie resursa strategica cea mai importanta in

intreprinderile britanice? a. personalul organizatiei; b. cultura organizationala; c. managerii; d. metodele si tehniciile manageriale; e. materiile si materialele de care dispune intreprinderea.

PTS: 1

62. Studiul lui Holsftede ne permite sa intelegem mai bine valorile si stilul managerial

britanic:

1. pastreaza o distanta redusa fata de putere;

2. suporta mai usor decat altii incertitudinea;

3. sunt cei mai individualisti;

4. sunt cei mai colectivisti;

5. se inscriu alaturi de Germania pe o cultura preponderent masculina.

Identificati varianta corecta de raspuns: a. 1,2,3,4

b. 1,2,3,5

c. 2,3,4,5

d. 1,2,4,5

e. 1,3,4,5

PTS: 1

63. Studiul lui Holsftede ne permite sa intelegem mai bine valorile si stilul managerial

britanic:

Care din caracteristicile prezentate nu constituie trasatura a stilului managerial britanic? a. pastreaza o distanta redusa fata de putere; b. sunt cei mai colectivisti; c. suporta mai usor decat altii incertitudinea;

d. sunt cei mai individualisti; e. se inscriu alaturi de Germania pe o cultura preponderent masculina.

PTS: 1

64. Majoritatea intreprinderilor din Anglia sunt organizate sub forma de:

Identificati varianta corecta de raspuns. a. societati comerciale; b. companii; c. holdinguri; d. landuri; e. IMM-uri.

PTS: 1

65. Entitate juridica si instrument de management, holdingul britanic prezinta numeroase

trasaturi caracteristice:

1. are o structura flexibila centralizata;

2. are o structura flexibila descentralizata;

3. dispune de un sediu social care coordoneaza mai multe filiale;

4. descentralizarea managementului este realizata la nivelul filialelor;

5. centralizarea managementului este realizata la nivelul filialelor;

6. schimburile intre filiale sunt restranse;

7. managementul holdingului britanic solicita performante economice si nu aloca

fonduri filialelor;

8. managementul participativ este reprezentativ si la nivelul filialelor.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta trasaturi caracteristice holdingului britanic? a. 1,2,4,5,7

b. 1,2,3,5,8

c. 1,2,3,4,8

d. 2,3,4,6,8

e. 1,3,5,6,8

PTS: 1

66. Holdingul britanic prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica holdingului britanic? a. are o structura flexibila descentralizata, in materie decizionala, cu mijloace de

coordonare la diferite niveluri; b. dispune de un sediu social care coordoneaza mai multe filiale; c. managementul holdingului britanic actioneaza ca un „bancher”; d. managementul participativ este reprezentativ si la nivelul filialelor; e. structura holdingului se caracterizeaza printr-o flexibilitate redusa.

PTS: 1

67. Structura holdingului britanic se caracterizeaza prin:

Prin ce anume se caracterizeaza structura holdingului britanic? a. flexibilitate redusa; b. flexibilitate pronuntata; c. management profesionist;

d. fiscalitate ridicata; e. tratarea cauzelor si nu a efectelor.

PTS: 1

68. Flexibilitatea pronuntata este caracteristica structurii: a. landurilor germane; b. holdingului britanic; c. holdingului german; d. intreprinderilor suedeze; e. pietei unice.

PTS: 1

69. In managementul britanic regasim doua categorii de manageri:

1. manageri profesionisti, categorie predominanta cu calificare inalta din

managementul de varf;

2. specialistii cu calificare inalta din managementul de mijloc;

3. manageri profesionisti, categorie predominanta, care include pe licentiatii cu studii

superioare din managementul de varf si pe specialistii cu calificare inalta din

managementul de mijloc;

4. managerii „amatori talentati” fara a detine o pregatire universitara adecvata, dar

datorita constiinciozitatii si responsabilitatii cu care actioneaza se dovedesc

eficienti in anumite situatii concrete;

5. managerii „amatori talentati” care se considera continuatorii culturii manageriale

traditionale.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua categorii de manageri intalniti in

managementul britanic: a. 1,2

b. 2,3

c. 3,4

d. 4,5

e. 4,5

PTS: 1

70. Principalele trasaturi ale sistemului britanic de selectie a managerilor sunt:

1. se constituie ca obiectiv esential al selectiei alegerea persoanei potrivite pentru

postul managerial scos la concurs;

2. se apeleaza prioritar la recrutarea externa;

3. se folosesc des testele de cunostinte si personalitate;

4. se apeleaza la interviu, ca metoda cea mai utilizata de selectie si se folosesc mai rar

testele de cunostinte si personalitate, acestea din urma folosindu-se indeosebi

pentru selectia managementului de varf;

5. examenul medical este obligatoriu pentru ocuparea tuturor posturilor manageriale.

Care din variantele de mai jos constituie principalele trasaturi ale sistemului britanic de

selectie a managerilor: a. 1,2,3 b. 2,3,4 c. 1,3,5 d. 1,4,5

e. 2,4,5

PTS: 1

71. Principalele trasaturi ale sistemului britanic de selectie a managerilor sunt:

1. se constituie ca obiectiv esential al selectiei alegerea persoanei potrivite pentru

postul managerial scos la concurs;

2. se apeleaza prioritar la recrutarea externa;

3. se folosesc des testele de cunostinte si personalitate;

4. se apeleaza la interviu, ca metoda cea mai utilizata de selectie si se folosesc mai rar

testele de cunostinte si personalitate, acestea din urma folosindu-se indeosebi

pentru selectia managementului de varf;

5. examenul medical este obligatoriu pentru ocuparea tuturor posturilor manageriale.

Care din variantele de mai jos nu constituie trasaturi ale sistemului britanic de selectie a

managerilor: a. 1,2 b. 2,4 c. 1,3 d. 2,3 e. 4,5

PTS: 1

72. In Anglia, abordarile managerilor fata de sindicate se grupeaza in:

1. pluraliste;

2. unilaterale;

3. centrale;

4. ramuri;

5. subramuri.

Care din variantele de mai jos prezinta corect gruparea sindicatelor din punctul de vedere

al abordarilor managerilor britanici: a. 1,5 b. 1,4 c. 1,2 d. 2,3 e. 4,5

PTS: 1

73. Trasaturile generale ale sindicatelor din Marea Britanie constau in faptul ca:

1. sunt dezbinate politic;

2. sunt mai bine organizate decat in alte tari din Uniunea Europeana;

3. atitudinea managerilor din sectorul public fata de sindicate este mai ostila decat in

sectorul privat;

4. in sectorul privat managerii sunt constituiti in sindicate;

5. in sectorul public managerii nu sunt constituiti in sindicate.

Care din variantele de mai jos prezinta trasaturi generale a sindicatelor din Marea Britanie: a. 1,4 b. 1,3 c. 2,4 d. 1,2

e. 2,5

PTS: 1

74. Sindicatele din Marea Britanie sunt organizate pe:

Identificati varianta corecta de raspuns. a. ramuri; b. ramuri si subramuri; c. subramuri; d. ramuri, subramuri si profesii; e. profesii.

PTS: 1

75. Garantia legalitatii activitatii manageriale franceze este exercitata:

Identificati varianta corecta de raspuns. a. Consiliul de Stat; b. diferite institutii de organizare; c. organele abilitate cu acestea; d. niciodata de catre tribunale; e. in primul rand, de catre tribunale.

PTS: 1

76. In dreptul francez, un loc aparte il detine libertatea de actiune care:

Care din variantele prezentate defineste conceptul de libertate de actiune? a. contribuie la dezvoltarea relatiilor dintre manageri si salariati; b. reconciliaza cererile manageriale cu cautarile individului pentru protectia legala; c. vizeaza protectia sociala, d. da posibilitatea managerilor de a lua decizii organizationale; e. reda conceptul de libertate de actiune al managerilor.

PTS: 1

77. Organizarea administrativa a Frantei este caracterizata prin:

Prin ce anume se caracterizeaza organizarea administrativa a Frantei? a. fiscalitate ridicata; b. grad inalt de descentralizare; c. grad inalt de centralizare; d. management profesionist; e. flexibilitate redusa.

PTS: 1

78. Pe fondul elementelor culturale specifice franceze s-a creat propria cultura a

intreprinderii, pe care au denumit-o „identitatea intreprinderii” bazandu-se pe urmatoarele

constatari-cerinte:

1. intreprinderea este o comunitate organica, un loc al tensiunilor si conflictelor;

2. intreprinderea nu este o comunitate organica sau psihologica, ci este un loc al

tensiunilor si conflictelor cauzate de faptul ca nu exista intreprindere fara putere;

3. activitatea economica colectiva este complexa, insotita de intreaga trena de urmari

de natura juridica, politica, psihosociala, manageriala;

4. coerenta interna a grupului uman aflat in permanenta schimbare, nu este niciodata

asigurata;

5. coruptia puterii este o tentatie permanenta;

6. imperativul de supravietuire a intreprinderii se impune in fata fortelor centrifuge.

Identificati varianta de raspuns corecta. a. 1,2,3,4,5 b. 1,3,4,5,6 c. 2,3,4,5,6 d. 1,2,4,5,6 e. 1,2,3,4,6

PTS: 1

79. Pe fondul elementelor culturale specifice franceze s-a creat propria cultura a intreprinderii,

pe care au denumit-o „identitatea intreprinderii” bazandu-se pe urmatoarele

constatari-cerinte:

Care din variantele prezentate nu constituie cerinta a elementelor culturale specifice

intreprinderii franceze? a. intreprinderea nu este o comunitate organica sau psihologica, ci este un loc al

tensiunilor si conflictelor cauzate de faptul ca nu exista intreprindere fara putere; b. activitatea economica colectiva este complexa, insotita de intreaga trena de urmari

de natura juridica, politica, psihosociala, manageriala; c. intreprinderea este o comunitate organica, un loc al tensiunilor si conflictelor; d. coerenta interna a grupului uman aflat in permanenta schimbare, nu este niciodata

asigurata; e. coruptia puterii este o tentatie permanenta.

PTS: 1

80. Modelul traditional de management francez potrivit aprecierilor, este o „combinatie de

componente birocratice si aristocratice”, cu urmatoarele trasaturi:

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a modelului traditional de

management francez? a. pastreaza elemente originare si evolutive ale clasei manageriale; b. apartenenta la clasa manageriala este recunoscuta prin traditie si legislatie; c. clasa manageriala este recompensata cu salarii mari; d. structurile ierarhice franceze se caracterizeaza printr-o birocratizare redusa; e. clasa manageriala este bine reprezentata in organismele puterii administrative

locale si legislative.

PTS: 1

81. Hofstede a incadrat Franta in randul tarilor:

Identificati varianta care nu constituie trasatura caracteristica Frantei? a. cu un individualism pronuntat; b. distanta ierarhica peste medie; c. cu un puternic control al incertitudinii; d. distanta fata de putere mica; e. un indice mediu de masculinitate.

PTS: 1

82. Particularitatile modelului francez de management incadreaza Franta in:

Care din varintele de raspuns nu constituie caracteristica a modelului francez de

management? a. grupa tarilor cu un individualism pronuntat; b. grupul tarilor cu un grad ridicat de control al incertitudinii; c. randul tarilor cu echilibrare intre elementele de feminitate cu cele de masculinitate; d. situarea acesteia peste medie, privitor la indicele de distanta fata de putere; e. grupa tarilor cu un colectivism pronuntat.

PTS: 1

83. Hofstede a incadrat Franta in randul tarilor:

1. cu un individualism pronuntat;

2. distanta ierarhica peste medie;

3. distanta fata de putere mica;

4. cu un puternic control al incertitudinii;

5. un indice mediu de masculinitate.

Care din variantele de mai jos prezinta corect trasaturile caracteristice Frantei: a. 1,2,4,3

b. 2,3,4,5

c. 1,3,4,5

d. 1,2,4,5

e. 1,2,3,5

PTS: 1

84. Singura tara europeana care dispune de legi pivind contributia intreprinderii la formarea

personalului si la participarea salariatilor este:

Identificati raspunsul corect. a. Franta; b. Germania; c. Olanda; d. Suedia; e. Italia.

PTS: 1

85. Efectele sistemului educational francez constau in urmatoarele:

1. forta de munca direct productiva pentru industrie se califica prin invatamantul

secundar;

2. sistemul educational francez se caracterizeaza prin flexibilitate;

3. prin asimilarea de noi specializari profesionale influenteaza mobilitatea fortei de

munca;

4. prin obtinerea mai usoara a unui loc de munca diminueaza rata somajului;

5. permite utilizarea superioara a fortei de munca.

Care din variantele de mai jos nu constituie efecte ale sistemului educational francez: a. 1,3

b. 1,5

c. 2,3

d. 1,2

e. 4,5

PTS: 1

86. In timp miscarea sindicala franceza a slabit, datorita mai multor cauze:

1. preluarea si indeplinirea de catre institutiile statului a numeroase obiective

sindicale, profund implicate in viata nu numai economica, dar si sociala din Franta;

2. formarea la personalul francez a convingerii ca poate obtine mai mult de la

administratie decat de la sindicate;

3. formarea la personalul francez a convingerii ca poate obtine mai mult de la

sindicate decat de la administratie;

4. neimplicarea statului;

5. fragmentarea miscarii sindicale franceze in mai multe confederatii si uniuni

independente, de natura sa-i slabeasca unitatea de actiune.

Care din variantele de mai jos constituie cauze care au dus la slabirea miscarii sindicale

franceze: a. 1,3,5

b. 1,2,5

c. 2,3,4

d. 2,3,5

e. 2,4,5

PTS: 1

87. Principiile fundamentale ale modelului francez de management domina:

1. economia;

2. procesul informational-decizional;

3. procesul decizional;

4. strategia si obiectivele majore;

5. subsistemul informational.

Care din variantele de mai jos prezinta principalele arii care sunt influentate de principiile

fundamentale ale modelului francez: a. 1,2,4

b. 2,3,4

c. 1,2,5

d. 2,3,5

e. 1,2,3

PTS: 1

88. Modelul francez de management este definit de urmatoarele principii fundamentale:

Care din variantele prezentate nu constituie principiu fundamental in modelul francez de

management? a. mixul de interese publice si particulare, de grup sau individuale; b. mentinerea unui „stil traditional si conservarea bogatiei acumulata de inaintasi”; c. „prioritate neconditionata creativitatii tehnice si tehnologice”; d. cultura organizationala – orientare strategica; e. „competenta cadrelor”– sursa de promovare a schimbarilor.

PTS: 1

89. Principiile fundamentale ale managementului francez sunt:

1. mixul de interese publice si particulare, de grup sau individuale;

2. firmele franceze prezinta un grad ridicat de formalizare;

3. mentinerea unui „stil traditional si conservarea bogatiei acumulata de inaintasi”;

4. prioritate neconditionata creativitatii tehnice si tehnologice;

5. rolul managerilor francezi este esential in conducerea intreprinderilor;

6. competenta cadrelor –sursa de promovare a schimbarilor;

7. structurile organizatorice sunt „de comanda”.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta principiile fundamentale ale managementului

francez? a. 2,4,5,7

b. 1,2,3,5

c. 1,2,3,4

d. 2,3,4,6

e. 1,3,4,6

PTS: 1

90. Structurate pe functiuni, firmele franceze prezinta:

Identificati varianta de raspuns care prezinta trasatura specifica firmelor franceze

structurate pe functiuni? a. un grad scazut de formalizare; b. procese decizionale descentralizate; c. probleme de comunicare; d. cultura organizationala slab dezvoltata; e. un grad ridicat de formalizare.

PTS: 1

91. In Franta, diferentele dintre manager si proprietar sunt aproape sterse ca urmare a faptului

ca:

Identificati varianta corecta de raspuns. a. predomina afacerile familiale; b. se mentine un stil traditional; c. sunt conservatoristi; d. managerii sunt caracterizati printr-un autoritarism specific; e. posturile de manageri sunt ocupate de ingineri,absolventi ai scolii politehnice.

PTS: 1

92. Managerii francezi prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice: a. rolul lor este esential in conducerea intreprinderilor, caracterizandu-se printr-un

autoritarism specific; b. prefera specializarea, delega putin; c. isi manifesta competenta legitimandu-se printr-o inalta calificare obtinuta in

scoala superioara; d. apeleaza mai putin la coordonare; e. caracterizandu-se prin autoritarism, ceea ce face ca si sfera afacerilor sa fie

administrata descentralizat.

PTS: 1

93. G. Hofstede, referindu-se la Germania sublinia:

1. prezinta un coeficient mediu de individualism;

2. distanta fata de putere redusa;

3. un control al incertitudinii mediu spre intens;

4. distanta fata de putere mare;

5. un coeficient mediu spre ridicat de masculinitate.

Care din variantele de mai jos prezinta trasaturi caracteristice Germaniei: a. 1,2,4,5 b. 1,2,3,4 c. 2,3,4,5 d. 1,3,4,5 e. 1,2,3,5

PTS: 1

94. G. Hofstede, referindu-se la Germania sublinia:

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica Germaniei? a. prezinta un coeficient mediu de individualism; b. distanta fata de putere redusa; c. un control al incertitudinii mediu spre intens; d. un coeficient mediu spre ridicat de masculinitate; e. distanta fata de putere mare.

PTS: 1

95. Republica Federala Germania este constituita ca un stat cu structura federala, democratic,

bazat pe:

Identificati varianta corecta de raspuns. a. principiul legalitatii; b. principiul justitiei sociale; c. principiul egalitatii; d. principiul bunastarii; e. principiul legalitatii si al justitiei sociale.

PTS: 1

96. In intreprinderile germane pentru functionarea managementului participativ, se constituie

consilii de supraveghere in care, se realizeaza un anumit echilibru de putere dintre

partenerii de munca:

1. actionarii;

2. salariatii nesindicalizati;

3. salariatii sindicalizati;

4. auditul intern;

5. echipa manageriala;

6. directorii.

Care din variantele de mai jos prezinta corect partenerii de munca ce realizeaza un

echilibru de putere in intreprinderile germane pentru buna functionare a managementului

participativ:

a. 1,2,3,5,6 b. 1,2,3,4,5 c. 2,3,4,5,6 d. 1,2,4,5,6 e. 1,2,3,4,6

PTS: 1

97. Consiliul de supraveghere are urmatoarele responsabilitati:

1. aproba strategia si schimburile majore de orientare strategica;

2. exercita functia de supraveghere in balansarea intereselor;

3. stabileste nivelul veniturilor;

4. numeste si demite managementul de varf;

5. sanctioneaza salariatii;

6. supravegheaza standardele de comportament etic.

Care din variantele de mai jos constituie principalele responsabilitati ale Consiliului de

supraveghere constituite in intreprinderile germane: a. 1,2,3,4,5 b. 1,2,3,4,6 c. 2,3,4,5,6 d. 1,2,3,5,6 e. 1,2,4,5,6

PTS: 1

98. Un loc aparte in procesul decizional in intreprinderile germane il detine: a. Consiliul managerial (directoratul); b. managerul general; c. actionarii; d. reprezentantii salariatilor; e. Consiliului de supraveghere.

PTS: 1

99. Consiliul managerial din cadrul intreprinderilor germane:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. realizeaza planificarea strategica flexibila; b. evalueaza performantele manageriale; c. aproba strategia si schimburile majore de orientare strategica; d. informeaza Consiliul de supraveghere si actionarii cu privire la situatia financiara a

intreprinderii; e. aloca resursele si consolideaza imaginea pozitiva a firmei.

PTS: 1

100. In plan social in modelul de management german se are in vedere:

1. sa se asigure pentru cetatenii germani egalitatea sanselor;

2. sa fie impiedicate nedreptatile;

3. sa fie protejati cei dezavantajati;

4. stimularea functiunii comerciale;

5. sa se asigure controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol.

Care din variantele de mai jos prezinta corect principalele aspecte vizate de modelul

german de management in planul social: a. 1,2,3 b. 2,3,5 c. 2,4,5 d. 1,2,4 e. 1,2,5

PTS: 1

101. In plan social in modelul de management german se are in vedere:

1. sa se asigure pentru cetatenii germani egalitatea sanselor;

2. sa fie impiedicate nedreptatile;

3. sa fie protejati cei dezavantajati;

4. stimularea functiunii comerciale;

5. sa se asigure controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol.

Care din variantele de mai jos nu constituie aspecte vizate de modelul german de

management in planul social: a. 4,5 b. 2,3 c. 2,4 d. 1,2 e. 1,5

PTS: 1

102. Mentalitatea manageriala proprie culturii germane se materializata in:

1. adoptarea de strategii de imbunatatire continua a calitatii;

2. cresterea cheltuielilor si reducerea productivitatii;

3. disciplina muncii;

4. extinderea practicii;

5. reducerea costurilor prin economisirea resurselor productive.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi ale mentalitatii manageriale proprii

culturii germane: a. 1,2 b. 1,3 c. 2,5 d. 2,4 e. 1,5

PTS: 1

103. Succesul economiei germane s-a obtinut datorita:

1. unui management competent;

2. efortului constiincios al lucratorilor germani inalt calificati, ordonati si disciplinati;

3. principalilor parteneri ai procesului muncii;

4. managementului si sindicatelor;

5. principiului solidaritatii germane.

Care din variantele de mai jos prezinta factori care au asigurat succesul economiei

germane: a. 1,3

b. 1,4 c. 1,2 d. 2,4 e. 4,5

PTS: 1

104. Precizati componentele principale ale structurii organizatorice in intreprinderile germane:

1. redefinirea finalitatii intreprinderii;

2. structura manageriala;

3. grupuri industriale;

4. societati comerciale;

5. structura de productie;

6. holdinguri industriale.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta componente principale ale structurii

organizatorice in intreprinderile germane? a. 2,5

b. 1,2

c. 1,4

d. 3,5

e. 2,4

PTS: 1

105. In cadrul structurii organizatorice a intreprinderilor germane se detaseaza doua

componente principale:

1. structura manageriala, conceputa ca ansamblul managerilor de nivel superior si al

subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile

manageriale, economice, tehnice si de resurse umane necesare desfasurarii

activitatii compartimentelor de productie;

2. societati deschise, care se incadreaza in categoria marilor firme;

3. societati inchise, care se incadreaza in randul firmelor mici si mijlocii;

4. societati cu raspundere limitata sau societati pe actiuni;

5. structura de productie, in compunerea careia intra ansamblul subdiviziunilor

organizatorice ale intreprinderii, in cadrul carora se desfasoara activitatile

operationale de productie si prestari de servicii.

Care din variantele de mai jos prezinta cele doua componente principale a structurii

intreprinderilor germane: a. 1,4 b. 2,3 c. 3,4 d. 1,5 e. 2,5

PTS: 1

106. Grupurile industriale se caracterizeaza prin:

Identificati varianta corecta de raspuns. a. operatiunile comerciale majore; b. structurile organizatorice; c. structurile pe divizii;

d. subdiviziunile organizatorice industriale; e. existenta unui portofoliu extins de activitati economice cu trasaturi comune.

PTS: 1

107. Intreprinderea germana care adopta o structura functionala poate fi:

1. publica;

2. privata;

3. societate cu raspundere limitata;

4. holdinguri industriale;

5. societate pe actiuni.

Care din combinatiile de mai jos prezinta forme ale intreprinderii germane care adopta o

structura functionala: a. 1,2,3,5

b. 1,2,3,4

c. 2,3,4,5

d. 1,3,4,5

e. 1,2,4,5

PTS: 1

108. Intreprinderea germana care adopta o structura functionala poate fi:

Care din combinatiile de mai jos prezinta forme ale intreprinderii germane care adopta o

structura functionala: a. holdinguri industriale; b. publica

c. privata; d. societate cu raspundere limitata; e. societate pe actiuni.

PTS: 1

109. Structurile divizionale din intreprinderile germane prezinta urmatoarele trasaturi:

Care din variantele prezentate nu constituie o trasatura a structurilor divizionale din

intreprinderile germane? a. prevad la nivelul managementului superior un „directorat”, care se deosebeste

functional de cel ce se regaseste in cadrul structurilor functionale, in sensul ca

membrii directoratului specific structurilor divizionale isi impart responsabilitatea

in mod egal; b. membrii directoratului isi subordoneaza compartimentele de la nivel central si

diviziile organizate pe domenii, pe produse sau pe zone geografice; c. membrii directoratului in calitate de conducere superioara din cadrul organizarii

structurale divizionale isi impart in mod egal atat responsabilitatea, cat si

competenta; d. structurile divizionale folosesc la sediul central mai multe persoane si cuprind mai

multe functiuni decat la nivelul diviziei; e. exista intreprinderi in care s-a accentuat centralizarea prin crearea de subdiviziuni.

PTS: 1

110. Procesul managerial german si in acest cadru, orientarea strategica, actiunile tactice, stilul

si raporturile de lucru cu sindicatele, subordonatii, echipa manageriala, se ghideaza dupa

cateva principii fundamentale:

1. asezarea in constructia si functionarea structurilor organizationale ale

intreprinderilor germane a managementului participativ bazat pe codeterminare;

2. manifestarea concreta de catre managerii germani a profesionalismului, prin

promovarea competentei si managementului pe baza de rezultate;

3. ponderea sindicatelor tinde sa se diminueze intr-o anumita masura;

4. dezvoltarea si statuarea in managementul german a principiului de pretuire a

disciplinei, harniciei si creativitatii personalului organizatiei;

5. cultivarea relatiilor umane si asigurarea bunastarii sociale.

Care din variantele de mai jos prezinta principiile fundamentale ale procesului managerial

german: a. 1,2,4,5

b. 1,2,3,4

c. 1,2,3,5

d. 2,3,4,5

e. 1,3,4,5

PTS: 1

111. Procesul managerial german si in acest cadru, orientarea strategica, actiunile tactice, stilul

si raporturile de lucru cu sindicatele, subordonatii, echipa manageriala, se ghideaza dupa

cateva principii fundamentale:

Care din variantele prezentate nu constituie un principiu fundamental al procesului

managerial german? a. ponderea sindicatelor tinde sa se diminueze intr-o anumita masura; b. asezarea in constructia si functionarea structurilor organizationale ale

intreprinderilor germane a managementului participativ bazat pe codeterminare; c. manifestarea concreta de catre managerii germani a profesionalismului, prin

promovarea competentei si managementului pe baza de rezultate; d. dezvoltarea si statuarea in managementul german a principiului de pretuire a

disciplinei, harniciei si creativitatii personalului organizatiei; e. cultivarea relatiilor umane si asigurarea bunastarii sociale.

PTS: 1

112. In controlul managerial german are loc o combinatie a doua strategii de control:

1. centrat pe rezultate;

2. cultural;

3. centre de venituri;

4. auditul intern;

5. informational.

Care din variantele de mai jos prezinta combinatia de strategii de control in sistemul

managerial de control german: a. 1,5

b. 1,3

c. 2,3

d. 1,2

e. 4,5

PTS: 1

113. Managerul poate fi angajat intr-o intreprindere germana, la mai multe niveluri, in functie

de pregatirea de care dispune, astfel cel de-al doilea nivel de angajare:

Care din variantele prezentate constituie cel de-al doilea nivel de angajare intr-o

intreprindere germana? a. este dupa terminarea unui invatamant general, care se incheie cu un certificat de

studii; b. implica terminarea scolii intermediare care se finalizeaza printr-o diploma de

sfarsit de studii, pe baza careia se gaseste mai usor un loc de munca si se accede

mai repede intr-un sistem dual de munca si pregatire, sau se poate urma o scoala

tehnica; c. este marcat de obtinerea unei diplome dupa terminarea liceului sau a unei scoli

tehnice si care ii da dreptul la angajare si acela de a se inscrie la o universitate sau

la un institut politehnic; d. corespunde unei diplome de studii politehnice, in care se include si invatamantul

de comert, cu durata de patru ani. in acest cadru se poate realiza si o pregatire in

domeniul managementului international, mai ales in cadrul cursurilor de afaceri

europene; e. corespunde diplomei de doctorat, necesara posturilor de niveluri superioare ale

managementului.

PTS: 1

114. Managerul poate fi angajat intr-o intreprindere germana, la mai multe niveluri, in functie

de pregatirea de care dispune, astfel cel de-al saselea nivel de angajare:

Care din variantele prezentate constituie cel mai inalt nivel de incadrare intr-o

intreprindere germana? a. este dupa terminarea unui invatamant general, care se incheie cu un certificat de

studii; b. corespunde diplomei de doctorat, necesara posturilor de niveluri superioare ale

managementului, in marile intreprinderi germane doua treimi din managerii de

nivel superior sunt titulari ai unei diplome de doctor; c. este marcat de obtinerea unei diplome dupa terminarea liceului sau a unei scoli

tehnice si care ii da dreptul la angajare si acela de a se inscrie la o universitate sau

la un institut politehnic; d. corespunde unei diplome de studii politehnice, in care se include si invatamantul

de comert, cu durata de patru ani; e. diploma de studii universitare - stadiu in care se asigura candidatului un post de

nivel superior.

PTS: 1

115. Pregatirea personalului in cadrul intreprinderilor germane are urmatorul specific:

Identificati care din variantele prezentate nu constituie o caracteristica in pregatirea

personalului din intreprinderile germane. a. personalul care dispune de o diploma universitara sau de o scoala politehnica nu

beneficiaza de o pregatire dupa intrarea in intreprindere; b. intreprinderile mici si mijlocii organizeaza initierea noilor angajati prin implicarea

acestora in problematica activitatilor ce se desfasoara in intreprinderile respective;

c. marile intreprinderi organizeaza in interior programe complete de dezvoltare a

carierei; d. in majoritatea intreprinderilor germane managerii si subordonatii lor sunt supusi

unor evaluari anuale sau cel mult la doi ani, prilej cu care se urmaresc

performantele si, pe baza lor, se elaboreaza planuri de cariera; e. diploma de studii universitare corespunde celui de-al cincilea nivel de incadrare,

nu asigura candidatului un post de nivel superior.

PTS: 1

116. Managementul personalului in intreprinderile germane prezinta urmatoarele caracteristici:

1. nivelul ridicat al costurilor salariale;

2. durata scazuta a timpului de lucru;

3. productivitatea ridicata a resurselor umane;

4. prezenta crescuta a managerilor de resurse umane in cadrul comitetelor directoare;

5. managerii de varf acorda o atentie deosebita motivatiilor intriseci;

6. sistemul de motivare este meritocratic.

Care din variantele de mai jos prezinta caracteristici ale managementului personalului in

intreprinderile germane: a. 1,2,3,4,5

b. 2,3,4,5,6

c. 1,2,4,5,6

d. 1,2,3,5,6

e. 1,2,3,4,6

PTS: 1


Care din variantele prezentate nu constituie o caracteristica a managementului personalului

in intreprinderile germane? a. durata scazuta a timpului de lucru, Germania situandu-se din acest punct de vedere

pe primul loc in Europa si in intreaga lume; b. productivitatea ridicata a resurselor umane, considerate una dintre cele mai inalte

din intreaga lume si cea mai bine corelata ca reducere a duratei zilei de lucru si

cresterea salariilor individuale; c. conjunctura favorabila a pietei muncii determinata de politica bugetara si

economica profund stimulatoare dezvoltarii, incurajarea climatului favorabil

investitiilor straine, aplicarea unei politici salariale favorabile cresterii generale a

productivitatii; d. crearea unui model original de management al personalului care evidentiaza

profesionalismul si dezvoltarea competentelor specializate intr-un context social

favorabil formarii profesionale; e. ponderea mare a managerilor de resurse umane in cadrul comitetelor directoare.

PTS: 1


1. nivelul ridicat al costurilor salariale, ceea ce situeaza Germania pe primul loc in

Europa;

2. durata scazuta a timpului de lucru, Germania situandu-se din acest punct de vedere

pe primul loc in Europa si in intreaga lume;

3. productivitatea ridicata a resurselor umane, considerate una dintre cele mai inalte


cresterea salariilor individuale;

4. descurajarea investitiilor straine si aplicarea unei politici salariale favorabile

scaderii generale a productivitatii;

5. prezenta redusa a managerilor de resurse umane in cadrul comitetelor directoare;

6. managerii de varf acorda o atentie deosebita motivatiilor intrinseci, adica cele de

natura morala;

7. sistemul de motivare este meritocratic, bazandu-se in cea mai mare masura pe

performantele salariatilor.

Care din variantele de mai jos prezinta caracteristici ale managementul personalului in

intreprinderile germane: a. 1,2,3,5,6,7

b. 1,2,3,4,5,6

c. 1,2,3,4,5,7

d. 2,3,4,5,6,7

e. 1,3,4,5,6,7

PTS: 1


Care din variantele prezentate nu constituie o caracteristica a managementului personalului

in intreprinderile germane? a. nivelul ridicat al costurilor salariale, ceea ce situeaza Germania pe primul loc in

Europa; b. durata scazuta a timpului de lucru, Germania situandu-se din acest punct de vedere

pe primul loc in Europa si in intreaga lume; c. productivitatea ridicata a resurselor umane, considerate una dintre cele mai inalte


cresterea salariilor individuale; d. conjunctura favorabila a pietei muncii determinata de politica bugetara si

economica profund stimulatoare dezvoltarii, incurajarea climatului favorabil

investitiilor straine, aplicarea unei politici salariale favorabile cresterii generale a

productivitatii; e. crearea unui model original de management al personalului care evidentiaza

profesionalismul si dezvoltarea competentelor specializate intr-un context social

nefavorabil formarii profesionale.

PTS: 1

120. In intreprinderile germane, un rol aparte in reglementarea relatiilor dintre management si

sindicate il joaca: a. sindicatele; b. salariatii nesindicalisti; c. Consiliul Muncitorilor; d. Consiliul de Administratie; e. partenerii sociali.

PTS: 1

121. Sistemul institutiilor de prosperitate sociala care gestioneaza starea de bunastare specific

suedeza s-a creat pe urmatoarele cai:

1. crearea unui sector public special si responsabil pentru monitorizarea si asigurarea

nivelului tinta de bunastare generala;

2. asigurarea regimului de protectie sociala prestabilit, a asistentei medicale, a

alocatilor familiale;

3. cresterea progresiva a ponderii contributiilor patronale, principala sursa de

finantare a protectiei sociale;

4. acoperirea riscurilor si asigurarea bunastarii personale precum si a vietii decente a

cetatenilor;

5. delegarea de autoritate si decizie manageriala.

Determinati care din variantele prezentate mai jos constituie cai de realizare a starii de

bunastare specifica sistemul institutiilor suedeze: a. 2,3,4,5

b. 1,3,4,5

c. 1,2,4,5

d. 1,2,3,5

e. 1,2,3,4

PTS: 1



1. crearea unui sector public special si responsabil pentru monitorizarea si asigurarea


2. cresterea progresiva a ponderii contributiilor patronale, principala sursa de

finantare a protectiei sociale;

3. interventia substantiala a statului in privinta pensiei de baza;

4. asigurarea regimului de protectie sociala prestabilit, a asistentei medicale, a

alocatiilor familiale;

5. redistribuirea inegala in societate a fondurilor destinate asigurarii unei vieti

decente;

6. acoperirea riscurilor si asigurarea bunastarii personale si a vietii decente a

cetatenilor.

Care din variantele de mai jos au constituit cai de formare a „statutului bunastarii” specific

modelului de management suedez: a. 1,2,3,4,5

b. 2,3,4,5,6

c. 1,3,4,5,6

d. 1,2,4,5,6

e. 1,2,3,4,6

PTS: 1



Determinati care din variantele prezentate nu constituie cale de realizare a starii de

bunastare specifica sistemul institutiilor suedeze. a. crearea unui sector public special si responsabil pentru monitorizarea si asigurarea


b. cresterea progresiva a ponderii contributiilor patronale, principala sursa de

finantare a protectiei sociale; c. acoperirea riscurilor si asigurarea bunastarii personale precum si a vietii decente a

cetatenilor; d. asigurarea regimului de protectie sociala prestabilit, a asistentei medicale, a

alocatilor familiale; e. interventia substantiala a statului in orientarea profesionala.

PTS: 1

124. Era de aur a modelului suedez, care a permis Suediei sa treca de la saracie la bunastare a

fost marcata de urmatoarele etape:

1. prosperitatea suedeza a inceput cu reforma in agricultura prin stimularea de catre

stat a fermierilor;

2. ridicarea calitatii ofertei suedeze pe piata mondiala a facut ca balanta comerciala sa

fie mereu excedentara;

3. inregistrarea unor rezerve valutare impresionante;

4. neimplicarea statului in regimul de protectie sociala;

5. distribuirea inegala in societate a fondurilor destinate asigurarii unei vieti decente.

Care din combinatiile de mai jos reprezinta etape ale erei de aur a modelului suedez: a. 1,3,5

b. 1,2,3

c. 2,3,4

d. 1,4,5

e. 1,2,5

PTS: 1

125. Era de aur a modelului suedez, care a permis Suediei sa treca de la saracie la bunastare a

fost marcata de urmatoarele etape:

1. prosperitatea suedeza a inceput cu reforma in agricultura prin stimularea de catre

stat a fermierilor;

2. ridicarea calitatii ofertei suedeze pe piata mondiala a facut ca balanta comerciala sa

fie mereu excedentara;

3. inregistrarea unor rezerve valutare impresionante;

4. neimplicarea statului in regimul de protectie sociala;

5. distribuirea inegala in societate a fondurilor destinate asigurarii unei vieti decente.

Care din combinatiile de mai jos nu reprezinta etape ale erei de aur a modelului suedez: a. 1,3

b. 4,5

c. 2,3

d. 1,4

e. 1,2

PTS: 1

126. Cultura manageriala suedeza a devenit deosebit de performanta datorita urmatorilor

factori:

1. orientarea firmelor spre piata internationala;

2. situarea in centrul atentiei a resursei umane inalt calificate;

3. extinderea pietei de desfacere;

4. incurajarea creativitatii;

5. promovarea inovatiei.

Care din combinatiile de mai jos constituie factori de performanta a culturii manageriale

suedeze: a. 1,2,3,5

b. 1,2,4,5

c. 2,3,4,5

d. 1,3,4,5

e. 1,2,3,4

PTS: 1

127. Trasatura specifica a Suediei in relatiile cu Uniunea Europeana o constituie: a. atitudinea deschisa si comunicativa; b. descentralizarea puternica; c. atitudinea retinuta, restransa a neutralitatii sale traditionale; d. colaborarea economica; e. armonizarea in plan cultural cat si in cel managerial.

PTS: 1

128. Managementul macroeconomic suedez vizeaza urmatoarele obiective:

Care din variantele prezentate nu constituie obiectiv al managementului macroeconomic

suedez? a. utilizarea completa si eficace a fortei de munca; b. constituirea centrelor sindicale; c. obtinerea unei stabilitati relative a preturilor si a puterii de cumparare; d. asigurarea unei repartitii echilibrate a veniturilor; e. realizarea echilibrului balantei de plati.

PTS: 1

129. Managementul macroeconomic suedez prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. elaboreaza politici corespunzatoare de sustinere a fiecarui obiectiv si programe de

reconversie profesionala rapida, de recalificare si de stimulare a mobilitatii

geografice;

2. controleaza inflatia prin indexarea anuala a preturilor si cresterea salariilor medii

reale ale lucratorilor;

3. se bazeaza pe o foarte puternica influenta a sindicatelor;

4. armonizeaza in interior politica economica cu cea sociala;

5. evita actionarea in spiritul unui pragmatism organizational.

Care din variantele de mai jos constituie trasaturi caracteristice managementului

macroeconomic suedez: a. 2,3,4,5

b. 1,3,4,5

c. 1,2,3,5

d. 1,2,4,5

e. 1,2,3,4

PTS: 1

130. Managementul macroeconomic suedez prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura caracteristica managementului

macroeconomic suedez? a. elaboreaza politici corespunzatoare de sustinere a fiecarui obiectiv si programe de

reconversie profesionala rapida, de recalificare si de stimulare a mobilitatii

geografice; b. controleaza inflatia prin indexarea anuala a preturilor si cresterea salariilor medii

reale ale lucratorilor; c. se bazeaza pe o foarte puternica influenta a sindicatelor; d. armonizeaza in interior politica economica cu cea sociala; e. evita actionarea in spiritul unui pragmatism organizational.

PTS: 1

131. Identitatea managementului suedez este definita de urmatoarele principii:

1. practicarea unui management participativ - consensual, centrat pe concordanta

sociala;

2. sprijinirea pragmatismului organizational pe descentralizarea deciziei;

3. orientarea timpului si focalizarea lui pe afaceri in conditii de planificare riguroasa a

acestuia;

4. practicarea unui management pe baza de bugete;

5. exploatarea caracteristicilor leadership-ului informal si a autoritatii competentei.

Care din variantele de mai jos prezinta principii ale managementului suedez: a. 1,2,3,5

b. 1,2,3,4

c. 2,3,4,5

d. 1,3,4,5

e. 1,2,4,5

PTS: 1

132. Identitatea managementului suedez este definita de urmatoarele principii:

Care din variantele de mai jos nu constituie un principiu al managementului suedez? a. practicarea unui management pe baza de bugete; b. practicarea unui management participativ - consensual, centrat pe concordanta

sociala; c. sprijinirea pragmatismului organizational pe descentralizarea deciziei; d. orientarea timpului si focalizarea lui pe afaceri in conditii de planificare riguroasa a

acestuia; e. exploatarea caracteristicilor leadership-ului informal si a autoritatii competentei.

PTS: 1

133. In intreprinderile suedeze contemporane sunt utilizate urmatoarele metode manageriale:

1. managementul prin proiecte;

2. managementul prin bugete;

3. managementul pe produs;

4. managementul pe baza de rezultate;

5. managementul pe baza de sistem.

Care din combinatiile de mai jos intra in categoria metodelor manageriale ce sunt utilizate

de intreprinderile suedeze:

a. 1,2,4

b. 1,3,4

c. 2,4,5

d. 1,4,5

e. 3,4,5

PTS: 1

134. Managerii suedezi considera ca mult mai important decat tehnologia si cu mari implicatii

asupra productivitatii muncii este: a. managementul prin proiecte; b. managementul pe baza de rezultate; c. factorul uman; d. managementul pe produs; e. investitia de capital financiar.

PTS: 1

135. Se constituie ca preocupari majore ale managerilor suedezi:

1. evitarea starilor conflictuale;

2. asigurarea „pacii sociale”;

3. promovarea relatiilor industriale;

4. promovarea individualismului;

5. mentin calitatea relatiilor dintre forta de munca si cei care o utilizeaza.

Care din variantele de mai jos constituie preocupari majore ale managerilor suedezi: a. 1,3

b. 1,5

c. 2,3

d. 1,2

e. 4,5

PTS: 1

136. Managerii suedezi promoveaza un pragmatism organizational rar intalnit:

1. isi asuma responsabilitatile pe care le incumba pozitia pe care o detine;

2. aplica cu succes principiul delegarii de autoritate si descentralizarii deciziei;

3. isi concentraza energiile creative pe amplificarea capacitatii concurentiale prin

realizarea unui raport calitate/pret al ofertei si al unui timp producator mai redus,

regasit in productivitate;

4. evita delegarea de autoritate si descentralizarea deciziei;

5. asumarea responsabilitatilor este guvernata de o etica profesionala si un mod

deosebit de cea a afacerilor care dau continutul intregului proces.

Care din varintele de mai jos prezinta caracteristici ale promovarii unui pragmatism

organizational practicat de managerii suedezi: a. 1,2,3,4

b. 1,2,3,5

c. 2,3,4,5

d. 1,3,4,5

e. 1,2,4,5

PTS: 1

137. Managerii suedezi promoveaza un pragmatism organizational rar intalnit:

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a pragmatismului organizational

practicat de managerii suedezi? a. isi asuma responsabilitatile pe care le incumba pozitia pe care o detine; b. aplica cu succes principiul delegarii de autoritate si descentralizarii deciziei; c. isi concentraza energiile creative pe amplificarea capacitatii concurentiale prin

realizarea unui raport calitate/pret al ofertei si al unui timp producator mai redus,

regasit in productivitate; d. evita delegarea de autoritate si descentralizarea deciziei; e. asumarea responsabilitatilor este guvernata de o etica profesionala si un mod

deosebit de cea a afacerilor care dau continutul intregului proces.

PTS: 1

138. Tara cu cel mai inalt grad de sindicalizare a fortei de munca este:

Care din variante prezinta tara cu cel mai inalt grad de sindicalizare a fortei de munca? a. Germania; b. Anglia; c. Franta; d. Olanda

e. Suedia.

PTS: 1

139. Principalele trasaturi ale raporturilor management – sindicate din Suedia sunt:

Care din variantele prezentate nu constituie trasatura a sindicatelor suedeze? a. miscarea sindicala este organizata pe centrale diferite pentru muncitori si

functionari; b. Confederatia Generala a Muncii este cea mai mare organizatie sindicala; c. managementul de varf si conducatorii din departamentele ministeriale pot fi

membri in organizatiile de sindicat, cu conditia sa vizeze interesele muncitorilor; d. sindicatele mentin calitatea relatiilor dintre forta de munca si cei care o utilizeaza

precum si bunastarea si securitatea tuturor membrilor societatii; e. managementul de varf (directorii generali si directorii executivi) si conducatorii

din departamentele ministeriale nu pot fi membri in organizatiile de sindicat.

PTS: 1

140. Potrivit unui sistem de piete deschise si concurentiale in dezvoltarea si consolidarea

capacitatii firmelor est-europene, actiunea vizeza urmatoarele componente:

Care din variantele prezentate nu constituie particularitate a sistemului de piete deschise si

concurentiale in dezvoltarea si consolidarea capacitatii firmelor est-europene? a. promovarea comertului interior; b. accelerarea adaptarii intreprinderii la schimbarile structurale; c. incurajarea unui mediu favorabil initiativei si dezvoltarii afacerilor; d. dezvoltarea cooperarii intre intreprinderi; e. favorizarea unei exploatari mai bune a potentialului si politicilor de inovare,

cercetare si dezvoltare tehnologica.

PTS: 1

141. Potrivit unui sistem de piete deschise si concurentiale in dezvoltarea si consolidarea

capacitatii firmelor est-europene, actiunea vizeaza urmatoarele componente:

1. promovarea comertului interior;

2. accelerarea adaptarii intreprinderii la schimbarile structurale;

3. incurajarea unui mediu favorabil initiativei si dezvoltarii afacerilor;

4. dezvoltarea cooperarii intre intreprinderi;

5. favorizarea unei exploatari mai bune a potentialului si politicilor de inovare,

cercetare si dezvoltare tehnologica.

Care din combinatiile de mai jos constituie particularitati ale sistemului de piete deschise

si concurentiale in dezvoltarea si consolidarea capacitatii firmelor est-europene: a. 1,2,3,5

b. 1,2,4,5

c. 2,3,4,5

d. 1,3,4,5

e. 1,2,3,4

PTS: 1

142. Intreprinderile est-europene se confrunta cu un exercitiu dificil, care reclama vointa

manageriala, experienta, capacitate de concepere si aplicare a politicilor unitatii. Astfel,

politica concurentei vizeaza:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. masuri destinate sa promoveze mediul concurential b. masuri care sa previna diminuarea caracterului concurential al pietelor c. politica comerciala interna; d. prudenta privind concentrarile economice puternice

e. crearea instrumentelor legale pentru asigurarea accesului la fuziuni si pentru

controlul concentrarilor.

PTS: 1

143. “Efectul de aderare la Uniunea Europeana” reprezinta: a. ansamblul consecintelor dorite si nedorite, directe sau indirecte pe care le

genereaza actiunile umane intentionale, individuale si colective in procesul de

aderare la Uniunea Europeana; b. costul aderarii cu intreaga trena de consecinte dorite de natura sa implineasca viata

si sa asigure bunastare, sanatate, liniste si siguranta; c. orientarea internationala a programelor ce vizeaza tehnologia, serviciile de

indrumare si consultanta; d. acordarea unui sprijin direct intreprinderilor exportatoare, prin furnizarea de

informatii asupra pietelor straine; e. procesul de aderare la Uniunea Europeana, consultanta, asistenta pentru stabilirea

de contacte in strainatate.

PTS: 1

144. In tarile Europei de Est au fost concepute programe nationale de actiune pentru protectia

mediului, concepute ca o componenta a programului de restructurare si dezvoltare si se

refera la:

Identificati varianta care nu constituie componenta a programului de protectie a mediului

in tarile Europei de Est? a. protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a

componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii

protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel

european si international; b. aplicarea ferma a legislatiei de mediu, adoptata de fiecare tara; c. stimularea productiei eco-eficiente si a consumului durabil; d. centralizarea sistemului industrial; e. introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

PTS: 1

145. In tarile Europei de Est au fost concepute programe nationale de actiune pentru protectia

mediului, concepute ca o componenta a programului de restructurare si dezvoltare si se

refera la:

1. protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a

componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii

protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel

european si international;

2. aplicarea ferma a legislatiei de mediu, adoptata de fiecare tara;

3. stimularea productiei eco-eficiente si a consumului durabil;

4. centralizarea sistemului industrial;

5. introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

Care din variantele de mai jos constituie componente ale programului de protectie a

mediului in tarile Europei de Est: a. 1,2,3,4

b. 2,3,4,5

c. 1,2,4,5

d. 1,2,3,5

e. 1,3,4,5

PTS: 1

146. Dintre masurile ce se pot constitui in elemente de referinta pentru fundamentarea unor

politici privind dezvoltarea internationala a afacerilor sunt:

Identificati varianta incorecta de raspuns. a. promovarea comertului exterior; b. elaborarea de programe ce vizeaza finantarea, accesul la piete si informatii, precum

si cresterea competitivitatii pe plan international; c. neadaptarea mecanismelor de piata la evolutia contextului comercial; d. implicarea unor institutii private in sustinerea IMM-urilor; e. acordarea unui sprijin direct intreprinderilor exportatoare

PTS: 1

147. Aderarea tarilor est-europene la Uniunea Europeana, ca alternativa la relaxarea politicii

macroeconomice, cere :

Identificati varinta corecta de raspuns. a. imbunatatirea competitivitatii economice; b. deficite fiscale nesustenabile;

c. supraaprecierea monedei; d. intreprinderi puternice; e. indepartarea concurentei.

PTS: 1

148. Pentru eradicarea unor insuficiente majore, viziunea manageriala in abordarea

componentei sociale a procesului de aderare la Uniunea Europeana poate sa exercite un

rol:

1. activ;

2. reglator;

3. de directivare;

4. pasiv;

5. de influentare actionala.

Care sunt principalele roluri ale viziunii manageriale in abordarea componentei sociale a

procesului de aderare la Uniunea Europeana: a. 1,2,3,4

b. 2,3,4,5

c. 1,3,4,5

d. 1,2,3,5

e. 1,2,4,5

PTS: 1

149. Caracteristicile afacerilor nord-americane pot fi sistematizate astfel:

Care din variantele prezentate nu constituie caracteristica a afacerilor nord-americane? a. afacerea reprezinta un produs nou, insotit de o serie de riscuri care pot fi prevenite

numai pe baza credibilitatii reciproce; b. considerata ca o „aventura”, afacerea se deruleaza, de obicei, pe termene scurte; c. ca produs, afacerea se elaboreaza impreuna cu clientul, in care scop este nevoie de

o anumita baza-standard de date; d. vanzarea afacerii se face de catre o persoana juridica, care tine seama de „rolul”

fiecarui „actor al afacerii”; e. considerata ca o „aventura”, afacerea se deruleaza, de obicei, pe termene medii si

lungi.

PTS: 1

150. O particularitate a contextului S.U.A in mediul afacerilor o reprezinta:

Care este prima particularitate a contextului S.U.A? a. dimensiunea mica a pietei externe; b. dimensiunea mare a pietei externe; c. dimensiunea mare a pietelor interne si externe; d. dimensiunea mare a pietei interne; e. dimensiunea redusa a contextului strategic.

PTS: 1

management comparat grile licenta modul 2 · pts: 1 7. geert hofstede in abordarea lui asupra...

Documents