dimensiunile culturale la geert hofstede,hapden turner,edward hall

27
Caracterizarea dimensiunilor culturale si prezentarea valorilor acestora din perspectiva lui Geert Hofstede,Edward T.Hall,Hampden- Turner ,Trompenaars si a proiectului Gobe -portofoliu - Grupa Mng

Upload: andrei-postelnicu

Post on 01-Dec-2015

544 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Dimensiuni culturale - management intercultural

TRANSCRIPT

Caracterizarea dimensiunilor culturale si prezentarea valorilor acestora din perspectiva lui

Geert Hofstede,Edward T.Hall,Hampden-Turner ,Trompenaars si a proiectului Gobe

-portofoliu -

Grupa Mng

Dimensiunile culturale la Geert Hofstede

Geert Hofstede, cercetator si profesor la Universitatea din Maastricht a

intreprins cea mai ampla cercetare privind conflictele inter-etnice si analiza acestora cu

ajutorul clasificarii culturilor pe baza dimensiunilor acestora. Psiho-sociologul oladez si-a

publicat rezultatele cercetarilor sale intr-o serie de lucrari, dintre care cele mai cunoscute

sunt: Culture's Consequences: Comparing Values, Behaviors, Institutions and

Organizations Across Nations;Cultures and Organizations: Software of the Mind

;Masculinity and Femininity: The Taboo Dimension of National Cultures;Uncommon

Sense about Organizations: Cases, Studies and Field Observations.

Dimesiunile culturale propuse de Geert Hofstede sunt:

Distanta fata de putere masoara gradul in care membrii unei culturi accepta ca

puterea sa fie inegal distribuita in societate si organizatii. In culturile cu un IDP ridicat in

cadrul organizatiilor centralizarea este frecventa, exista diferente mari de salarii intre

posturile de la varful piramidei ierarhice si cele de la baza acesteia, ierarhia din cadrul

organizatiei reflecta inegalitatea dintre indivizi si grupuri iar in cazul unui indice al

distantei fata de putere scazut este promovata ideea descentralizarii, subordonatii asteapta

sa fie consultati si sa aiba initiative in ceea ce fac si seful ideal este cel care promoveaza

ideea de leadership participativ.

Individualismul-colectivismul. reflecta masura in care indivizii prefera sa se

concentreze asupra dezvoltarii lor si, respectiv, a familiilor lor ramanand independenti

emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte colectivitati. Într-o societate

caracterizată prin individualism relaţiile dintre oameni sunt mai reduse, fiecare

urmărindu-şi propriile interese, drepturile individului avand un rol important in cadrul

societatii. Colectivismul este caracterizat de relatii stranse intre indivizi; relatiile angajat

angajator sunt stabilite mai degraba in termini morali, angajarea si promovarea sunt

influentate de grupurile de interese iar relatiile interpersonale sunt mai importante decat

sarcinile de munca.

Masculinitatea-Feminitatea. (Implicatiile sociale si emotionale ale faptului de a fi

nascut de se masculin sau feminin) Intr-o societate caracterizata de masculinitate valorile

dominante sunt competiţia, dominaţia, câştigul bănesc şi recunoaşterea socială iar in

societatile caracterizate de feminitate valorile dominante sunt: cooperarea, dezvoltarea de

relaţii între oameni, grija faţă de mediu şi comunitate şi aplanarea conflictelor.

Evitarea incertitudinii (slaba sau puternica) semnifica masura in care membrii unei

culture se simt amenintati de situatii incerte sau comportamente neconventionale. Un IPI

ridicat indica faptul ca acea tara elaboreaza un numar mare de reglementari si norme,

precizia si punctualitatea sunt considerate ca fiind implicite si motivarea se face prin

securitate si aparenta. Un IPI scazut semnifica faptul ca acea tara este mai toleranta

pentru o varietate de opinii, munca este dimensionata astfel incat sa nu duca la inconfort

si repulsie iar motivarea se face prin realizare, stima si sentimentul de apartenenta la

grup.

Orientarea pe termen lung (OTL) reflecta masura in care o societate accepta sau nu

dedicarea pe termen lung, orientarea catre traditie si valori de gandire. OTL ridicata

semnifica orientarea catre valorile pe termen lung, respectul pentru traditie si o puternica

etica a muncii unde recompensarea apare ca urmare a efortului depus in timp. In culturile

cu o OTL redusa, schimbarile pot fi facute mult mai rapid, pragmatismul si orientarea

spre valori vizeaza performanta si excelenta iar recompensarea se face in functie de

performantele concrete.

Indulgenta-constrangerea Indulgenta este reprezentativa pentru o societate care

permite satisfacerea relativ libera a unor dorinte si sentimente, in special cele ce tin de

petrecerea timpului liber, relatiile si contactul cu prietenii, cumparaturile, consum si sex.

La polul opus constrangerea e reprezentativa pentru o societate care controleaza

satisfacerea, in care oamenii sunt mai putin capabili sa se bucure de propriile vieti.

Monumentalismul-Self-Effacement-ul. Monumentalismul caracterizeaza o societate

care ii rasplateste pe cei care, metaforic vorbind, sunt vazuti ca niste monumente: mandri

si inpenetrabili; pe de alta parte self-effacement-ul este tipic societatii care rasplateste

(recompenseaza) umilitatea, flexibilitatea. Partea pozitiva in aceasta dimensiune este

definita de mandria nationala, de dorinta de a-i face mandri pe parinti si de perceperea

religiei ca importanta; partea negative (polul negativ) contine conceptele umilintei si

neincrederea ca cineva are o personalitate stabila si invarianta America de nord,

Germania , Franta, Norvegia, Danemarca, Suedia.

Prezentarea valorilor maxime,minime si medii a dimensiunilor culturale:

Dimensiuni

Hofstede

Valori maxime Valori minime Valori medii Romania

1.Distanta fata

de putere

104(Malaezia)

104(Slovacia)

95(Panama)

95(Guatemala)

94(Filipine)

11(Austria)

13(Israel)

18(Danemarca)

22(Noua

Zeelanda)

28(Irlanda)

57(Spania)

55(Pakistan)

56(Malta)

58(Taiwan,I

ran)

90

93(Rusia)

94(Filipine)

95(Panama,Guatemala

)

2.Individualism

-Colectivism

91(Statele

Unite)

90(Australia)

89(Anglia)

80(Canada,Ung

aria)

6(Guatemala)

8(Ecuador)

11(Panama)

12(Venezuela)

14(Pakistan)

39(Rusia)

46(Maroc,Ja

ponia,Argen

tina)

47(Surinam)

48(India)

30

30(Mexic,Bulgaria)

32(Filipine)

3.Masculinitate-

feminitate

110(Slovacia)

95(Japonia)

88(Ungaria)

79(Austria)

73(Venezuela)

5(Suedia)

8(Norvegia)

14(Olanda)

16(Danemarca)

21(Costa Rica)

48(Singapor

e)

49(Brazilia)

50(Luxemb

urg,Pakistan

52(Lumea

Araba))

42

41(Africa de est)

42(Spania,Peru)

43(Franta)

4.Evitarea

incertitudinii

112(Grecia)

104(Portugalia)

101(Guatemala)

8(Singapore)

13(Jamaica)

23(Danemarca)

64(Thailand

a)

65(Germani

90

92(Surinam)

93(Polonia)’

96(Malta) 29(Hong

Kong,Suedia)

a)

67(Ecuador)

68(Lumea

Araba)

69(Taiwan)

94(Belgia)

5.Orientarea pe

termen lung

118(China)

96(Hong Kong)

80(Japonia,Viet

nam

87(Taiwan))

0(Pakistan)

13(Republica

Ceha)

16(Africa de

vest)

19(Filipine)

20(Norvegia)

48(Singapor

e)

50(Ungaria)

56(Thailand

a)

61(India)

65(Brazilia)

(Grecia)

(Bulgaria)

(Serbia)

Dimensiunile culturale la Edward Hall

1. Prezentare autor :

Antropolog respectat, Edward T. Hall, s-a nascut in Statele Unite, mai exact, in

Missouri, anul 1914. Acesta isi dedica viata studiind relatiile inter-culturale, originile si

dezvoltarea populatiilor umane, ca indivizi; ajungand la concluzia ca perceptiile diferite

si neintelegerile dintre membrii numeroaselor culuri, se datoreaza lipsei de comunicare.

De asemenea, Edward Hall a publicat multe lucrari, bazate pe comunicarea inter-

culturala, dintre care amintim:

“The Silent Language” (1959)

“The Hidden Dimension” (1969)

“Beyond Culture” (1976)

“Handbook of Proxemic Research”

“The Dance of Life: The Other Dimension of Time” (1983)

2. Dimensiuni culturale :

Microtimp (monocronism /policronism):

Edward Hall, prin conceptele de “timp monocronic” si “timp policronic” descrie

modul de structurare a timpului, in functie de prioritatile oamenilor, care difera de la o

cultura la alta.

Prin timpul monocronic se sustine idea ca lucrurile se fac pe rand, unul cate unul,

fiecare actiune fiind planificata si desfasurata cu atentie; spre deosebire de timpul

policronic, care pune accent pe relatiile inter-personale. Se accepta posibilitatea de a

rezolva mai multe lucruri in acelasi timp, indifferent daca se ajunge mai greu la

finalizarea acestora.

Culturile policronice, precum francezii se pot abate de la reguli, de exemplu,ei pot

intarzia la o sedinta importanta apoi sa nu-si dea interesul. Pentru ei sedinta se poate

amana sau prelungi, lucrurile oricum se vor rezolva; in comparatie cu persoanele

monocronice, cum ar fi americanii, care respecta un anumit tipar, refuza intarzierile si

sunt deranjati de un comportament necorespunzator.

Cuvinte cheie, caracteristice pentru culturile monocronice, pot fi “promptitudine”,

“rigurozitate” si “organizare” iar pentru cele policronice “flexibilitate”, “sociabilitate”,

“neorganizare”.

Context cultural (bogat/ sarac) :

Termenii “context bogat” si “ context sarac” descriu in mare, diferentele culturale

dintre indivizi. De exemplu, persoanele incadrate in primul context sunt mult mai

apropiate, legaturile dureaza in timp, sunt importante; acestia au anumite reguli

nescrise, folosesc comunicarea nonverbala si sunt caracterizati de expresia “a citi

printre randuri”.Spre deosebire de indivizi din contextul al doilea, pentru care

indicatiile si explicatiile privind comportamentul intr-o societate, perceptiile si regulile

sunt inportante. Pe acestia ii definesc urmatoarele cuvinte: introvertire, organizare,

inflexibilitate iar pe cei din contextul bogat: perspicacitate, prietenie, flexibilitate.

Spatiu cultural :

Edward Hall a fost studiat influenta distantelor, a relatiilor spatiale asupra

comunicarii inter-personale, intr-un studio numit “Teoria proximitatii”, demonstrand

ca amenajarea spatiului si a jocul distantelor influenteaza semnificativ raporturile

interindividuale si nivelul inconstientului.

Acesta ne propune patru zone cu semnificatii cvasiuniversale pentru finta umana: zona

intima, zona personala, zona sociala si zona publica.

Zona intima (0-45 cm) este invelisul imediat din jurul trupului, intrarea in acest

spatiu fiind acesibila doar celor apropiati, familiei. Conditia esentiala pentru a permite

acest lucru este sugerata de incredere, securitate si respect.

Zona personala (46-122 cm) incepe unde se sfarseste cea intima, ca un al doilea

strat invizibil. La aceasta distanta cominicarea tactila inceteaza, totusi gradul de

familiaritate cu interlocutorul este ridicat.

Zona sociala (1,23-3,5 m) este distanta rezervata intalnirilor si comunicarilor cu

character social, in care nu este necesara personalizarea interlocutorului, aici ne putem

adresat si unui apropiat dar la fel si unui strain. In acest spatiu indivizii pot afisa relatii

de prietenie, bun simt sau dominare, interes, superioritate, atunci cand se manipuleaza

jocul distantei.

Zona publica (peste 3,5 m) duce la pierderea comunicarii atat interpersonale cat si

sociale. Relatia si discursul vor fi mai curand oficiale si ceremoniale, deoarece nu mai

avem de-a face cu un interlocutor ci cu o prezenta publica. Distanta publica ofera

distinctie, protectie si dominanta psihologica persoanelor aflate la o tribuna, in juriu

sau la catedra si totodata, subliniaza raporturile de putere rezervate elitelor, care se

adreseaza unei audiente largi, de pe pozitii impunatoare.

3. Din punct de vedere al microtimpului(policronic/monocronic), tarile care pun

accent mare pe timp si importanta acestuia, sunt: Japonia, Franta, Asia, Africa, America

Latina, Romania ( se incadreaza in policronism) iar Germania, Franta, Suedia, Elvetia,

USA se incadreaza in monocronism.

In contextul cultural bogat se incadreaza tarile care pun accent pe relatii si pe

grupuri, cum ar fi: : Noua Zeelanda, Spania, Grecia, Japonia, tarile arabe, China,

Romania iar in contextul cultural sarac intra America de nord, Germania , Franta,

Norvegia, Danemarca, Suedia; tari ce se rezuma la comunicarea strict necesara muncii si

domeniului de activitate.

Cat despre spatial cultural, Edward Hall precizeaza ca acesta este influentat de

temperament cat si de factori demografici. De exemplu, in Japonia spatial personal este

mai restrans, ei suporta mai bine aglomeratia, spre deosebire de anglo-saxoni, care stau la

o distanta unde de abia si-ar atinge varful degetelor daca ar intinde mainile. Romanii

discuta comod, cam pana la incheietura mainii. Iar arabii si negrii africani se apropie si

mai mult, pana la distanta cotului (granite zonei intime in alte culture).

Trasaturile ce caracterizeaza Romania sunt, in concluzie, contextul cultural bogat,

policronismul si spatiul cultural personal; tarile care se aseamana cu Romania, fiind

Franta, Japonia, China.

Dimensiuni culturale la Hampden-Turner si Trompenaars

Hampden Turner este un specialist englez in management, membru in cadrul

departamentului “Judge Business School” din 1990.El este fondatorul teoriei dilemei, co-

fondator si director pe departamentul de Cercetare si dezvoltare la Trompenaars-

Hampden-Turner Group, in Amsterdam. Alaturi de Trompenaars, cercetator in cadrul

Centrului pentru studiul afacerilor internationale a intervievat manageri din toata lumea,

dandu-le sa completeze chestionare, tinand seminare si sfatuind companiile din care

faceau parte. Au derulat timp de 20 de ani un studiu prin care a reusit sa identifice cateva

aspecte practice ale afacerilor internationale pe care le interpreteaza prin prisma a sapte

dimensiuni. Rezultatele studiului lor au fost publicate in: 1993, “The seven cultures of

capitalism”; 1997, “Mastering the infinite game”; 1997, ”Riding the waves of culture”;

2000, “Building cross-cultural competence”; 2001, “21 leaders for the 21st century”;

2004, “Managing people across cultures”.

Dimensinile culturale prin prisma carora au facut ei cercetarile sunt:

1.Universalism/Particularism. In tarile universaliste regulile sunt mai

importante decat relatiile, contractele sunt redactate atent si nu se modifica, exista doar

un adevar/o realitate si se pune foarte mare accent pe corectitudine, seriozitate, cinste. In

tarile particulariste relatiile sunt mult mai importante decat regulile, contractele sunt

modificate usor, persoane de incredere sunt acelea care pun pret pe oameni si exista

pentru fiecare indivit mai multe perspective asupra realitatii si indivizii sunt in primul

rand frati si nu cetateni.

2. Individualism/Comunitarism. Individualismul reflecta masura in care

indivizii prefera sa se concentreze asupra dezvoltarii lor si respectiv a familiilor lor,

ramanand independenti emotional in raport cu diferite grupuri, organizatii sau alte

colectivitati. In tarile individualiste se foloseste mai frecvent “eu”, deciziile sunt luate pe

loc de reprezentanti, vacantele se petrec in cupluri sau individual. Colectivismul este

caracterizat de importanta relatiilor dintre indivizi. Intr-o cultura colectivista deciziile

sunt luate de oraganizatie, se lucreaza in grup, relatiile sunt mai impoartante decat munca.

3. Culturile afective sau culturile neutre. Prin studierea acestei dimensiuni s-a

studiat cum ar trebui sa fie relatiile dintre oameni: obiective si detasate; sau exprimarea

emotiilor este un lucru acceptabil. In culturile neutre nu se arata niciodata ce simti sau

gandesti, e admirata o conduita calma si controlata, declaratiile sunt citite monoton. In

culturile afective gandurile si sentimentele sunt aratate atat verbal cat si non-verbal,

expresivitatea si transparenta ajuta la eliminarea tensiunii iar emotiile sunt exprimate

usor, fluent si fara inhibitii.

4. Culturile specifice sau culturi difuze. In cultura difuza statutul se transfera de

la o situatie la alta, este adoptata o abordare indirecta, pe ocolite, comportamentul

indivizilor este evaziv, plin de tact, ambiguu. Indivizii din culturile specifice isi separa

clar spatiul privat de cel public. Indivizii au un comportament deschis, transparent, ferm,

abordarea se face direct la obiect, urmarind exact un scop iar atitudinile variaza de la o

situatie la alta si de la o persoana la alta.

5. Statutul. Valorile specifice culturilor cu un statut obtinut: titlurile sunt folosite

numai cand sunt relevante pentru situatia particulara, respectul pentru superior se bazeaza

pe competenta profesionala si manageriala; tendinta este de a acorda sanse egale tuturor.

In culturile in care se pune accent pe statutul acordat: respectul pentru sef e o dovada a

loialitatii fata de organizatie, titlurile sunt folosite excesiv atunci cand trebuie demonstrat

statutul iar majoritatea managerilor sunt barbati de varsta medie care fac dovada

calificarii lor prin educatie.

6. Atitudinea fata de timp masoara gradul in care indivizii unei oraganziatii,

societati privesc fie catre viitor, fie catre trecut, fie catre prezent. In culturile orientate

catre trecut se vorbeste foarte mult despre istorii, originea familie, se pune accent pe

respencul pentru stramosi, oameni in varsta si totul este vazut in contextul traditiei. In

culturile orientate catre prezent nu se obiecteaza la platuri, dar ele sunt rar executate, se

acorda un interes realitatilor prezente: “aici si acum” se merge pe idea “traieste clipa”. In

culturile orientate catre viitor se vorbeste mult despre proiecte, aspiratii, realizari viitoare,

planificarea e facuta in mod entuziast iar indivizii tineri sunt priviti cu interes si potential.

7. Relatia cu natura. In culturile in care relatia cu natura este importanta este

adoptata o atitudine dominanta, chiar agresiva fata de mediu, conflictul si rezistenta

denota convingeri puternice iar accentul cade pe propriul grup si pe propria organizatie.

In cazul culturilor cu un control extern: se adopta o atitudine flexibila compromisul si

mentinerea pacii, armonia denota stabilitate iar accentul cade pe ceilalti.

Prezentarea valorilor maxime,minime si medii a dimensiunilor culturale:

Dimensiuni culturale Valori maxime Valori minime Valori medii Romania

Universalism/Particularism 97%(Elvetia)

93%(Canada,USA)

92%(Suedia)

91%(Australia)

32%(Venezuela)

37%(Koreea)

44%(Rusia)

47%(China)

54%(India)

47%(China)

54%(India)

68%(Japonia)

69%(Singapore)

73%(Franta)

Individualism/Comunitarism 89%(Israel)

71%(Canada)

69%(USA)

67%(Danemarca)

65%(Olanda)

30%(Egipt)

32%(Mexic)

37%(India)

39%(Japonia)

41%(Franta)

41%(China)

41%(Franta)

42%(Singapore)

44%(Indonezia)

52%(Italia)

Culturi neutre/afective 81%(Etiopia)

74%(Japonia)

64%(Hong Kong)

55%(China)

51%(India)

15%(Kuweit)

18%(Egipt)

19%(Spania)

24%(Rusia)

28%(Argentina)

33%(Italia)

40%(Brazilia)

43%(USA)

45%(UK)

46%(Suedia)

Culturi specifice/difuze 91%(Suedia,Olanda)

89%(Danemarca)

88%(UK)

87%(Canada)

32%(China)

46%(Nigeria)

47%(Kuweit)

52%(Venezuela)

58%(Singapore)

52%(Venezuela)

58%(Singapore)

65%(Koreea)

66%(Belgia)

67%(Grecia)

Realizare/Atribuire 68%(Australia)

65%(Canada)

56%(UK)

54%(Suedia)

49%(Danemarca)

4%(Egipt)

12%(Argentina)

13%(Republica

Ceha)

20%(Coreea)

21%(Polonia)

30%(Rusia)

31%(Mexic)

32%(Hong Kong)

33%(Franta)

34%(Elvetia)

Relatia cu natura 88%(Israel)

86%(Norvegia)

82%(USA)

77%(UK)

76%(Franta)

33%(Venezuela)

39%(China)

49%(Rusia)

55%(Kuweit)

57%(Singapore)

59%(Rep.Ceha)

63%(Japonia,India)

66%(Germania)

77%(Italia)

Prezentarea studiului GLOBE

Globe (Leadership global si eficacitatea comportamentului organizational) este un

program de cercetare care a studiat cultura naţională şi stilurile de leadership reusind sa

rapunda la doua mari intrebari: “Cat de asemanatoare sau diferite sunt comunitatile

umane ?” si “Din ce motiv sunt asa ?”. Ceea ce au reuşit cei implicaţi în acest proiect a

fost să exploreze valorile şi practicile culturale din mai multe ţări pentru ca mai apoi să

identifice impactul în practicile organizaţionale şi în stilurile de leadership.

Proiectul a fost conceput în anul 1991 de către Robert J. House, profesor al

Universităţii din Pennsylvania şi a implicat 170 de investigatori, provenind din 62 de

culturi, care au lucrat impreuna timp de 7 ani si au colectat date despre valorile culturale

si practicile si atributele de leadership de la 18000 de manageri mijlocii din 952 de

oraganizatii, precum şi 14 membri coordonatori şi mulţi alţi asociaţi în cercetare.

Publicatiile acestui proiect sunt: “Culture, Leadership and Organization:The

Globe study of 62 Societies” si „Culture and leadership across the world:The Globe Book

of In-Depth studies of 25 Societes”.

Culturile naţionale au fost analizate din punctul de vedere a nouă dimensiuni:

1. Orientarea spre performanta se refera la masura in care oraganizatiile sau

societatea incurajeaza si recompenseaza membrii pentru performantele obtinute si pentru

excelenta. In culturile orientate spre performanta se valorizeaza dezvoltarea,

competitivitatea, comunicarea explicita si stilul direct iar cele care nu sunt orientate spre

performanta se pune accent pe relatiile dintre indivizi, comunicarea este indirecta subtila.

2. Orientarea spre viitor reflecta gradul in care indivizii din organizatii se

angajeaza in comportamente orientate pe viitor cum ar fi planificarea, investigarea

viitorului. Culturile cu o orientare spre viitor ridicata indivizii au tendinta de a economisi,

organizatiile sunt flexibile, adaptive iar in culturile orientate pe scurt se cauta succesul

imediat, indivizii au tendinta de a celtui foarte mult, organizatiile sunt inflexibile.

3. Asertivitatea este o dimensiune care masoara gradul in care indivizii din

organizatii sau societate sunt asertivi, confruntatori sau agresivi in relatiile sociale.

4. Distanta fata de putere reprezinta gradul (rang social) prin care membrii unei

organizatii sau societati presupun si agreaza ca puterea sa fie impartita in mod inegal.

Culturile cu un IDP mare sunt caracterizate de impartialitate, diferentiere intre indivizi si

grupuri, distanta iar in cele cu un IDP mic este promovata descentralizarea in institutii,

informatia este partajata de toti membrii, egalitate intre indivizi.

5. Orientarea umanistica este gradul in care indivizii din organizatii si societate

sunt incurajati si rasplatiti pentru corectitudinea, altruismul, prietenia, generozitatea fata

de ceilalti. In culturile caracterizate de orientarea umanistica ridicata se pune accent pe

emotivitae, sensibilitate, afiliere iar la polul opus sunt promovate discriminarea, egoismul

si exploatarea.

6. Colectivismul Institutional Societal reflecta gradul în care practicile

organizaţionale si instituţionale încurajează si răsplătesc distribuirea colectivă a

resurselor şi acţiunile colective. Cuvinte cheie pentru colectivism: loialitate, echitate,

deciziile sunt luate in grup. Culturile cu un colectivism scazut se pune accent pe

recompensa, individualitate, rasplata.

7. Colectivismul in grup exprima gradul in care indivizii exprima mandrie,

loialitate si coeziune in organizatiile sau in familiile din care fac parte. Cuvinte cheie

pentru colectivism ridicat: inrudirea cu grupul, respect, colectivism iar pentru

colectivismul scazut: rationalitatea, rapiditate, straduinta.

8. Evitarea incertitudinii este definita ca fiind masura prin care membrii unei

organizatii sau societati se straduiesc sa evite incertitudinile prin increderea in normele

sociale, ritualuri si practici birocratice pentru a usura incertitudinea evenimentelor

viitoare. Un IPI ridicat: numar mare de reglementari si norme, precizia si punctualitatea

sunt considerate ca fiind implicite si motivarea se face prin securitate si aparenta. Un IPI

scazut semnifica: toleranta pentru o varietate de opinii, munca este dimensionata astfel

incat sa nu duca la inconfort si repulsie iar motivarea se face prin realizare, stima si

sentimental de apartenenta la grup.

9. Egalitatea sexelor este masura prin care in organizatii si societate se

minimizeaza diferentele din rolurile femeilor si barbatilor si dicriminarea sexelor.

Culturile in care exista egalitate intre sexe se intalnesc mai multe femei in pozitii de

conducere, ele prezentand un rol important in luarea deciziilor, punandu-se accent pe

egalitate, paritate iar la polul opus culturile sunt caracterizate de valori ca masculinitate,

barbatie, virilitate.

Prezentarea valorilor maxime,minime si medii a dimensiunilor culturale:

1.Orientarea spre performanta

4.90(Singapore)4.80(Hong Kong)4.72(Noua Zeelanda)4.56(Taiwan)

2.88(Rusia)3.08(Argentina)3.20(Grecia)3.32(Venezuela)3.58(Italia)

3.72(Suedia)3.85(Israel)4.01(Spania)4.08(Anglia)4.22(Japonia)

4.49(USA)2.Orientarea catre viitor

5.07(Singapore)4.73(Elvetia)4.61(Olanda)4.44(Canada)4.44(Danemarca)

2.88(Rusia)3.08(Argentina)3.11(Polonia)3.25(Italia)3.26(Kuweit)

3.59(Slovenia)3.86(Egypt)3.98(Irlanda)4.09(Australia)4.19(India)

3.Asertivitatea 4.73(Germania)4.62(Austria)4.58(Grecia) 4.55(Statele unite)4.42(Spania)

3.38(Suedia)3.42(Noua Zeelanda)3.47(Elvetia)3.59(Japan)3.63(Kuweit)

3.91(Egipt)3.92(Irlanda)4.01(Filipine)4.09(Ecuador)4.13(Franta)

4.Distanta fata de putere

5.80(Maroc)5.64(Argentina)5.63(Thailanda)5.52(Spania)5.52(Rusia)

3.89(Danemarca)4.11(Olanda)4.11(Africa de sud)4.73(Israel)4.74(Costa Rica)

5.15(Anglia)5.28(Franta)5.33(Brazilia)5.43(Italia)5.44(Portugalia)

5.Orientarea catre umanitate

5.12(Filipine)4.96(Irlanda)4.87(Malaezia)4.73(Egipt)4.69(Indonezia)

3.18(Germania)3.32(Spania)3.40(Franta)3.49(Singapore)3.66(Brazilia)

3.90(Hong Kong)4.10(Suedia)4.11(Taiwan)4.17(Statele Unite)4.32(Noua Zeelanda)

6.Colectivismul institutional

5.22(Suedia)5.20(Koreea de sud)5.19(Japonia)4.90(Singapore)4.80(Danemarca)

3.25(Grecia)3.53(Ungaria)3.56(Germania)3.66(Argentina)3.68(Italia)

4.13(Hong Kong)4.20(Statele Unite)4.50(Egipt)4.53(Polonia)4.54(Indonezia)

7.Colectivismul in grup

6.03(Iran)5.92(India)5.87(Maroc)5.80(China)5.64(Egipt)

3.53(Danemarca)3.66(Suedia)3.67(Noua Zeelanda)3.70(Olanda)4.07(Finlanda)

4.63(japonia)4.70(Israel)4.71(Qatar)4.85(Austria)4.94(Italia)

8.Evitarea incertitudinii

5.37(Elvetia)5.32(Suedia)5.22(Germania)5.22(Danamarca)5.16(Austria)

2.88(Rusia)3.12(Ungaria)3.35(Bolivia)3.39(Grecia)3.44(Venezuela)

4.01(Israel)4.15(Statele Unite)4.18(mexic)4.21(Kuweit)4.30(Irlanda)

9.Egalitatea sexelor

4.08(Ungaria)4.02(Polonia)3.96(Slovenia)3.93(Danemarca)

2.50(Coreea de sud)2.81(Egipt)2.84(Maroc)

3.24(Italia)3.31(Brazilia)3.49(Argentina)3.50(Elvetia)

3.84(Suedia) 2.90(India)3.05(China)

3.62(Venezuela)