““ MMãã mmiiººcc îînnttrree DDuummnneezzeeuu ººii nneeaammuull mmeeuu..”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIACTUALITATE

Curierul

UNIVERS SPIRITUAL

Anul VI Nr. 3 (143) ! 15 februarie 2004 ! 16 pagini ! 3500 lei

ACTUALITATE

CURIER SPORTIV

ÎN LINIA ÎNTÂI

DIN LUMEA MILITARÃ

DDIIVVIIZZIIOONNUULL 220066AARRTTIILLEERRIIEE::

TTRRAADDIIÞÞIIEE ªªIIMMOODDEERRNNIITTAATTEE

SSCCOORRPPIIOONNIIII RROOªªIIII““SSCCHHIIMMBBÃà GGAARRDDAA””

ÎÎNN IIRRAAKK

CCOONNCCUURRSSUURRII LLEEMMIILL II TTAARREE AALLEE

ZZÃÃPPEEZZ II II

...... MMAAII AAPPRROOAAPPEEDDEE CCEERR

EEEE XXXX PPPP OOOO ZZZZ IIII ÞÞÞÞ IIII EEEE DDDD EEEETTTT AAAA LLLL EEEE NNNN TTTT

MMAAªªIINNII DDEE LLUUPPTTÃêªII EECCHHIIPPAAMMEENNTTEE

LLAASSEERR

SS EE MM PP EE RR

PP RR II NN CC EE PP SS

Pagina 2Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004 ACTUALITATE Curierul ARMATEI

!COREEA DE NORD: Phenianul neagã cã artesta arme biologice pe deþinuþi. Coreea de Nord adezminþit acuzaþiile postului de televiziune britanicBBC, conform cãruia Phenianul ar testa arme bio-logice pe deþinuþi politici, relateazã agenþia FrancePresse (AFP). Aceste afirmaþii sunt “niºte minciuni”,a declarat un purtãtor de cuvânt al Minis teruluinord-coreean de Externe, citat de agenþianord-coreeanã KCNA. Reportajul BBC face partedintr-o campanie comandatã de Statele Unite, caredoresc ca prin minciuni sã justifice o intervenþie mi-litarã în Coreea de Nord, susþine purtãtorul de cuvânt.!FRANÞA: Nu este exclusã implicarea NATO înIrak. Liderul francez, Jacques Chirac, susþine cãAlianþa Nord-Atlanticã s-ar putea implica în Irak, darnumai la cererea irakienilor ºi cu aprobarea Naþiu-nilor Unite, a anunþat Preºedinþia francezã, citatã deAFP. Statele Unite sunt favorabile unei implicãri aNATO în Irak. Alianþa întreprinde consultãri discreteîn vederea unei posibile decizii în cadrul summituluide la Istambul, programat pentru luna iunie, puþinînaintea transferului suveranitãþii Irakului sub autori-tatea unui guvern provizoriu irakian. !RUSIA: Fãrãbaze NATO în þãrile din CSI. Rusia se opune cate-goric instalãrii de baze militare americane sau NATOîn þãrile din Comunitatea Statelor Independente (CSI),care aparþin exclusiv sferei sale de influenþã, a declarato oficialitate rusã cu rang înalt, citatã de AFP. “Rusiaar putea accepta instalarea unor baze NATO în Bul-garia sau România, dar crearea acestor obiective înPolonia, Slovacia sau în statele baltice nu are nici ojustificare în raport cu lupta împotriva terorismuluiinternaþional”, a precizat acesta. “Rusia manifestã opoziþie similarã ºi faþã de instalarea de baze militareNATO sau americane în þãrile membre CSI, regiunecare afecteazã exclusiv interesele naþionale ruse”, amai adãugat. !AFGANISTAN: Operaþiunile mil-itare ar putea avea un comandament unic. Oper-aþiunile militare efectuate de NATO ºi Statele Uniteîn Afganistan ar putea fi coordonate de o singurã per-soanã, apreciazã secretarul general al Alianþei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer, citat de AFP. “Celedouã operaþiuni, ale Forþei Internaþionale de Asistenþãpentru Securitate (ISAF) ºi misiunea americanãEnduring Freedom se pot desfãºura separat, dar pot ficoordonate de un singur comandant militar”, a spusScheffer, într-un interviu acordat cotidianului germanSueddeutsche Zeitung. !PAKISTAN: Pakistanulva testa o nouã rachetã. Pakistanul va proceda, îndecurs de o lunã, la testarea unei rachete cu razã deacþiune de 2.000 de kilometri, a anunþat preºedintelePervez Musharraf, citat de AFP. “Am construit rachetaShaheen II, cu o razã de acþiune de 2.000 de kilo-metri, ºi vom proceda la un test într-o lunã”, a afirmatºeful statului pakistanez, într-o conferinþã de presã încursul cãreia “l-a iertat” pe iniþiatorul programuluinuclear pakistanez, Abdul Qadeer Khan, pentru impli-carea sa în transferuri ilicite de tehnologie nuclearã.!GERMANIA: Se vor retrage trupele SUA dinGermania. Autoritãþile de la Berlin ºi Washingtonvor discuta problema retragerii unor militari ameri-cani din Germania, a anunþat, la Munchen, ministrulgerman al Apãrãrii, Peter Struck, care s-a întîlnit cuomologul sãu american, Donald Rumsfeld, relateazãAFP. Potrivit oficialului german, faptul cã StateleUnite îºi vor retrage trupele din Germania este o cer-titudine. Planul american de retragere a trupelor vaþine cont ºi de închiderea unor baze ale armatei ger-mane, pentru a atenua efectele asupra regiunilorvizate. Închiderea bazelor face parte dintr-o vastãreformã a armatei germane. # (D.A.)

RR AA II DD UU RR IIPP EE GG LL OO BB

În cadrul procesului de remodelare aarmatei române, a trupelor de vânãtori demunte, la 15 februarie Divizionul 206 Arti-lerie împlineºte 35 de ani de când, conformordinului Marelui Stat Major nr. C.L.0056/1969,Ministrul Forþelor Armate a ordonat înfi-inþarea Divizionului 206 Obuziere Munte,subordonat Brigãzii 2 Vânãtori de Munte dinBraºov. Procesul de organizare structuralã adivizionului s-a finalizat printr-o revistã defront, la data de 15.02.1969, datã care reprezintã începutul existenþei Divizionului 206Obuziere Munte, în baza Ordinului PR00143 din 15.02.1969. La sfârºitul aceluiaºian,pe 09.10.1969, prin decretul nr.464 din23.05.1969, divizionului i se acorda primulDrapel de luptã.

De atunci, în cadrul divizionului s-a rea-lizat un colectiv închegat, deosebit, care afost în permanentã dinamicã, participând ladiferite activitãþi, în cele mai grele ºi variatecondiþii: la munci agricole, în economianaþionalã, la înlãturarea urmãrilor inundaþi-ilor, la activitãþi demonstrative, la realizareaunor filme sau documentare, la concursurisportive sau de specialitate, la primireanenumãratelor comisii de inspecþii ºi con-troale.

În timpul Revoluþiei din decembrie 1989,militarii unitãþii au participat la acþiuni depazã a unor obiective importante din loca-litãþile Braºov, Hãlchiu ºi Bod. La 3 iulie1995, prin decret prezidenþial, Divizionului206 Artilerie i s-a acordat noul Drapel deLuptã, primind ºi denumirea onorificã “Gen-eral MIHAIL LÃCÃTUªU”, în memoriamarelui artilerist român care a fost coman-

dantul artileriei Corpului de Munte între anii1930-1942.

Dupã decembrie 1989, organizarea struc-turalã a divizionului a suferit mai multetransformãri, datoritã cerinþelor impuse dereorganizarea ºi modernizarea ArmateiRomâniei.

Începând cu anul 2000, Divizionul 206Artilerie are o nouã structurã organizatoricã,în anul 2001 fiind înzestrat cu obuziere demunte de 98 mm “BUCEGI”. Doi ani maitârziu, odatã cu trecerea la operaþionalizareaunitãþii, subunitãþile luptãtoare ºi de asigu-rare de luptã au fost încadrate cu militariangajaþi pe bazã de contract, fapt ce a dus lao creºtere a capacitãþii de luptã ºi o mai bunãmanevrabilitate.

Încã din anul înfiinþãrii, Divizionului 206Artilerie a participat la numeroase activitãþide instruire organizate de eºaloanele supe-rioare, aplicaþii tactice cu trageri de luptã,misiunile de foc executate fiind îndeplinite lanivelul calificativului de “FOARTE BINE”.Astfel a obþinut aprecieri maxime, care i-auadus un numãr de 12 titluri de “Unitate defrunte”. De asemenea, divizionul a primitnumeroase vizite din partea unor delegaþiioficiale strãine, militare ºi civile, care auapreciat profesionalismul militarilordivizionului.

La aceastã aniversare, artileriºtiidivizionului se prezintã cu realizãri marcanteîn procesul pregãtirii pentru luptã ºi în cele-lalte activitãþi pe care le-au desfãºurat. Sper-anþele acestora sunt îndrãzneþe, realiste, con-form cerinþelor operaþionale stabilite.

Locotenent-colonel Constantin VLAD

DIVIZIONUL 206 ARTILERIE:TRADIÞIE ªI MODERNITATE

Detaºamentul de poliþiºti militari care au participat la misiunea de implementare a pãciiîn Irak au revenit în þarã marþi, 3 februarie. Ceremonia de întâmpinare a militarilor românia avut loc la sediul unitãþii fiind pe cât de simplã ºi de sobrã, pe atât de cãlduroasã. Au fostprezenþi locþiitorul ºefului Statului Major General, domnul general-locotenent Ioan GavrilGHITAª, locþiitorul ºefului Statului Major al Forþelor Terestre, domnul general maior dr.Vasile APOSTOL ºi comandantul Comenduirii Garnizoanei Bucureºti, domnul general debrigadã dr. Corneliu DUÞÃ, alãturi de întreg efectivul Batalionului 265 Poliþie militarã.

Comandantul detaºamenttului, domnul maior Dan BULEANDRà a mulþumit tuturorcelor prezenþi pentru cãldura cucare au fost întâmpinaþi, adãugândcã, în ciuda dificultãþilor misiunii“Cu toþii nutrim speranþa cã efor-tul pe care l-am depus, alãturi demilitarii statelor partenere, a con-tribuit la eradicarea terorismului,care încã îºi mai face simþitãprezenþa în lume ºi în special înteatrul de operaþii din Irak.Maior Dragoº ANGHELACHE

POLIÞIªTII AU VENIT ACASÃ, ÎN EFECTIV COMPLET

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004

La sosirea înteatrul de operaþii dinIrak, militariicraioveni au avutprimele întâlniri cureprezentanþi ai

autoritãþilor locale, ºeici, ºefi ai consiliilorlocale.

La aceste întâlniri au participat, alãturi decomandanþii celor douã batalioane care serotesc în teatru,(Batalionul 811 Infanterie Dejºi Batalionul 26 Infanterie “Neagoe Basarab”Craiova), comandantul Brigãzii 2 InfanterieMoto “Rovine”, general de brigadã dr. Ion-PÂLªOIU, precum ºi comandantul Coman-damentului 2 Operaþional Întrunit Buzãu,general maior dr. Cornel PARANIAC.

Scopul acestor întruniri a fost, pe lângãpurtarea unui dialog în vederea aflãrii pro-blemelor cu care se confruntã localnicii,prezentarea comandantului noului contingent,domnul locotenent-colonel Nicolae CIUCÃ,precum ºi a staffului cu care ºi pe viitor seva colabora. Nu în ultimul rând, profitând deaceastã întâlnire, comandantul Batalionului

811 Dej, domnul locotenent-colonel PetruPAH, ºi-a luat rãmas bun de la aceºtia.

Ideea care s-a desprins din discuþiile pur-tate a fost aceea cã populaþia irakianã a avuto colaborare foarte bunã cu trupele române,colaborare care se va îmbunãtãþi pe viitor,precum ºi faptul cã militarii români nu suntpercepuþi ca o forþã de ocupaþie, ci ca forþeprietene care au avut o contribuþie foarteimportantã la asigurarea stabilitãþii în zonã.

“Aceste întâlniri - aprecia comandantulBatalionului 26 Infan-terie “NeagoeBasarab”, locotenent-colonelul NicolaeCIUCà - se vor înmulþiîn vederea câºtigãriiîncrederii populaþiei ºiconfirmarea cã neaflãm în cea de-a patrafazã a Operaþiei dinIrak ºi anume, aceea deasigurare a stabilitãþii ºide reconstrucþie.”

“De asemenea – a

continuat dumnealui – s-a avut în vederemenþinerea legãturilor stabilite de colegii dela Batalionul 811 Infanterie ºi lãrgirea aces-tora în toate aspectele vieþii sociale, precumºi pentru crearea condiþiilor necesareîndeplinirii misiunii în foarte bune condiþii”.

Locotenent Dan-Cristian CÃNUCI

Ofiþerul de relaþii publice al Batalionului26 Infanterie “Neagoe Basarab”

Primele întâlniri cu autoritãþile locale irakiene

SSCCOORRPPIIOONNIIII RROOªªIIII ““SSCCHHIIMMBBÃà GGAARRDDAA”” ÎÎNN IIRRAAKK

În ziua de 30 ianuarie 2004, Divizionul 289Artilerie Antitanc a sãrbãtorit cei 85 de ani deexistenþã. Înfiinþatã la 1 februarie 1919, uni-tatea este purtãtoarea tradiþiilor Regimentului30 Obuziere înfiinþat la Sibiu cu misiunea de amenþine graniþa de vest a þãrii. În cel de-aldoilea rãzboi mondial, acesta a dus lupte greleîn fosta U.R.S.S. unde a pierdut 871 de militariºi aproape toatã tehnica.

La începutul anului 1945, regimentul luptape teritoriul Cehoslovaciei, iar faptele de eroismale ostaºilor sãi au fost citate prin 5 ordine de zi.Cele ale Corpului 4 Armatã, Corpului 7 Armatãºi Armatei 1.

În perioada 1954-2004 a cunoscut maimulte redislocãri: Caracal, Piteºti, Poiana Mare,Mihai Bravu, Slatina ºi, în ultimii 40 de ani,Brãila. A avut mai multe denumiri: Regimentul36 Anticar, Regimentul 268 Artilerie Antitanc,Regimentul 99 Artilerie Antitanc, Regimentul65 Artilerie Antitanc, Brigada 65 Artilerie Anti-tanc. Din 15 iulie 2001, unitatea a primit den-umirea actualã ºi a fost subordonatã Brigãzii282 Mecanizatã “Unirea Principatelor”.

Aniversarea a prilejuit întâlnirea militarilorcare încadreazã acum, divizionul cu nu maipuþin de cinci serii de cadre ce au trecut prinunitate. Printre invitaþi- alãturi de cei care aulucrat “o viaþã” în aceastã unitate, iar acum suntpensionari- s-au mai aflat: gl.mr.dr. CornelPARANIAC, comandantul Comandamentului2 Operaþional Întrunit ºi fost comandant al aces-tei unitãþi, gl.bg. Alexandru DAVID, coman-dantul garnizoanei ºi al Brigãzii 10 Geniu,gl.bg. Sandu SEREA, comandantul Brigãzii 6

Artilerie Antiaerianã Mixtã, gl.bg. ConstantinDASCÃLU, comandantul Regimentului 8 Arti-lerie Mixt, col. Dan GHICA-RADU, coman-dantul Brigãzii 282 Mecanizatã, gl.bg.(r) SanduTEMISTOCLE, fost comandant al unitãþii,gl.bg.(r) Costicã MALECOV, fost ºef de statmajor al unitãþii, gl.bg.(r) Ion MÃGEANU, fostcomandant al unitãþii, reprezentanþi aieºaloanelor superioare, comandanþii unitãþilormilitare din garnizoanã, reprezentanþi aiautoritãþilor judeþene ºi municipale, directori ºipatroni de firme.

Programul coordonat de comandantulDivizionului 289 Artilerie Antitanc, locotenent-colonelul Ion KIRIÞÃ, a inclus: primirea oficia-litãþilor, citirea Ordinului ºefului Statului MajorGeneral, ºefului Statului Major al Forþelor Ter-estre, serviciul religios, alocuþiunile invitaþilorºi defilarea tehnicii de luptã din dotare.

În alocuþiunea sa, gl.mr.dr. PARANIAC,fost comandant al unitãþii în anii ’80 a spus:“(…) Unitatea a fost o ºcoalã, poate cea maibunã ºcoalã a artileriei antitanc. Pentru mine,care am venit aici în ’79 cãpitan ºi am plecat în’90 colonel, aceastã ºcoalã a fost cea mai bunãpe care o puteam face în armata românã…”.

Dupã o scurtã vizitã fãcutã în cadrulunitãþii, festivitatea a continuat la teatrul “MariaFilotti”, unde au fost evocate tradiþiile de luptãºi figurile marcante ale unitãþii. S-au înmânatdiplome, plachete ºi medalii. Activitatea s-aîncheiat cu o masã festivã la Cercul Mili-tar Brãila.

Maior Ion PAPALEÞ

O UNITATE CU TRADIÞI I

Camera Deputaþilor a aprobat marþi, 3 feb-ruarie, eliminarea disfuncþiei care impunea insti-tuþiilor din sistemul de apãrare, siguranþã naþion-alã ºi ordine publicã sã plãteascã dublu, respectivprimele de asigurare ºi reparaþiile bunurilorasigurate, a transmis agenþia de ºtiri Mediafax.

A fost adoptatã o ordonanþã care modificãlegea privind asigurãrile facultative de bunuri,persoane ºi rãspundere civilã din MinisterulApãrãrii Naþionale, MAI, SRI, SIE, SPP, STSªI MJ. Astfel, actul normativ respectiv a fost pusîn concordanþã cu Legea finanþelor publice. Tex-tul ordonanþei nu a suferit modificãri în celedouã camere legislative, precizeazã sursamenþionatã ºi, dacã nu va fi contestat la CurteaConstituþionalã, va fi trimisã preºedintelui pen-tru promulgare.

În ceea ce priveºte angajamentul þãrii noas-tre privind distrugerea minelor antitanc, dom-nul Mircea CONSTANTINESCU – o oficiali-tate din Ministerul de Externe – a precizat cãacþiunea se va termina pânã la sfârºitul lunii mar-tie a acestui an. Aceasta înseamnã cã þara noas-trã a devansat cu un an termenul stabilit iniþial.

România, candidatã la admiterea în NATO,a semnat convenþia de la Ottawa privind interz-icerea fabricãrii, depozitãrii ºi exportului aces-tui tip de armament.

Maior Dragoº ANGHELACHE

ASIGURÃRI AUTOªI MINE ANTITANC

Pagina 4Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 7000 lei. Banii sepot depune în contul U.M. 02450 Bucureºti, nr.50054265833B.N.-S.M.B., Trezoreria sector 5, Bucureºti, cu specificaþia“Abonamente la publicaþii militare C.A.”

Dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre “ªefulU.M.02450 “V”, în care se va specifica numãrul de abonamente,perioada pentru care sunt fãcute ºi suma depusã. La aceasta, seva ataºa chitanþa tip “F” sau copie dupã ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã acest ziar se tipãreºte numai din baniiprimiþi pentru abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilorsã fie foarte mic.

Redacþia “Curierul armatei”

!Biserica ºi Armata rãmân instituþiile în careromânii au cea mai mare încredere, de cea maipuþinã încredere beneficiind Parlamentul ºiONG-urile, rezultã din Barometrul opiniei pu-blice elaborat de IMAS ºi remis, vineri, agenþieiMediafax. Conform studiului, 91,1% dintre ceiintervievaþi au declarat cã au încredere în Bise-ricã, iar 80,6% în Armatã. Pe urmãtoarele locurise aflã mass-media – 72,5%, Preºedinþia – 55,3%,SRI – 50,4%, Poliþia – 48%, Primãria – 47,4%,Justiþia – 40,1%, Guvern – 37,7%, întreprinderiprivate – 36%, sindicate – 35,6%, ONG-uri -30,6%, Parlament – 29,6%. Studiul a fost realizatîn perioada 16-26 ianuarie 2004, pe un eºantionde 1252 de persoane ºi are o marjã de eroare de±2,9%. !Adunarea Naþionalã a Franþei avotat joi în unanimitate aderarea României laNATO. Proiectul a fost susþinut din partea guver-nului de cãtre ministrul de externe Dominique deVillepin, ºi de cãtre ministrul apãrãrii MichelleAliot-Marie. Dominique de Villepin a reamintit îndiscursul sãu cã Franþa a fost întotdeauna adep-ta unei extinderi mai ample a Alianþei, susþinândîncã din 1997, la summitul de la Madrid, aderareaRomâniei ºi Bulgariei alãturi de Polonia, Cehia ºiUngaria. În preambulul ratificãrii protocoalelorde extindere a NATO, Adunarea Naþionalã a votatAcordul de colaborare între Armata Franþei ºiArmata României, ceea ce a dat o notãromâneascã ºedinþei de joi a principalei camerelegislative a Franþei. Franþa este ultima din cele18 state membre care ratificã extinderea NATO,aderarea României urmând sã devinã astfel efec-tivã în urmãtoarea perioadã. !PreºedinteleCamerei Deputaþilor din Italia, Pier FerdinandoCasini, a participat la ceremonialul schimbãriibrigãzii Sasari, cu brigada Ariete. Demnitarulitalian a vizitat tabãra Batalionului 26 InfanterieNeagoe Basarab, unde a declarat cã drapeleleRomâniei ºi Italiei, înãlþate alãturi în baza coa-liþiei, sunt un simbol al valorilor comuneeuropene de pace ºi de libertate. PreºedinteleCamerei Deputaþilor din Italia, Pier FerdinandoCasini, a apreciat cooperarea dintre trupeleromâneºti ºi cele italiene. !România ºi-a mãritparticiparea în Comandamentul diviziei multi-naþionale de la Basra de la 3 la 8 ofiþeri ºi sub-ofiþeri de stat-major. Militarii români deþin funcþiiimportante în compartimentele de logisticã, infor-maþii, geniu ºi comunicaþii. !Propunerea le-gislativã privind proiectul de lege pentru ade-rarea României la Tratatul Atlanticului deNord a fost înregistratã luni la Biroul Permanental Camerei Deputaþilor, urmând a fi dezbãtutã înregim de urgenþã în ºedinþã comunã a celor douãCamere ale Parlamentului. Potrivit articolului149 din Constituþie, aderarea României la Trata-tul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptatãîn ºedinþã comunã a celor douã Camere, cu omajoritate de douã treimi din numãrul deputaþilorºi senatorilor.

Locotenent-colonel Sorin BÃCILÃ

ªª TT II RR II LL EEPP EE SS CC UU RR TT Criteriile speciale impuse de Casa de

Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Sigu-ranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti(CASAOPSNAJ) pentru selecþia farmaciilorcare ar intra în contract cu respectiva insti-tuþie au fost respinse de Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate, singurele documentevalabile în acest sens rãmânând cele redac-tate de CNAS.

Potrivit unui comunicat, emis vineri, 6februarie, de CASAOPSNAJ, selecþia far-maciilor care doresc sã încheie cu instituþiamilitarã contracte de furnizare de medica-mente, în 2004, va fi realizatã numai în bazacriteriilor stabilite în normele metodologicede aplicare a contractului cadru pe anul încurs. Numãrul farmaciilor cu care CASAOP-SNAJ va încheia contracte, în 2004, va fi sta-bilit în funcþie de numãrul asiguraþilor proprii

din Bucureºti ºi din alte localitãþi. Ofertele depuse de farmacii sunt consi-

derate cereri de intrare în contract, docu-mentele urmând sã fie completate cu dateleprevãzute în legislaþia în vigoare, vizândreducerea adaosului comercial pentrumedicamentele anumitor boli. CASAOP-SNAJ stabilise criterii suplimentare faþã decele obligatorii prevãzute de Contractul-cadru ºi Normele de aplicare ale acestuia peanul 2004. Astfel, conducerea CASAOP-SNAJ intenþiona sã acorde prioritate la con-tractare farmaciilor cu program permanent,care au în stoc produse în valoare de pestedouã miliarde de lei, celor care acordã faci-litãþi asiguraþilor ºi reducerea preþului laachitarea valorii facturii trimise spre decon-tare.

(D.A.)

Indemnizaþia zilnicã dedelegare sau de detaºare s-amajorat, începând cu data de16 ianuarie, de la 90.800 la105.200 lei. La bazamajorãrii se aflã OrdinulMinisterului Finanþelornr.1817/2003 (publicat înMonitorul Oficial nr.35/16.01.2004) pentru ac-tualizarea cuantumurilor in-demnizaþiilor de delegare ºidetaºare prevãzute în anexala H.G. nr.543/1995, privinddrepturile bãneºti ale sala-riaþilor instituþiilor publice ºiregiilor autonome, pe perioa-da delegãrii ºi detaºãrii înaltã localitate, precum ºi încazul deplasãrii, în cadrullocalitãþii, în interes de ser-viciu.

Maior Ion PAPALEÞ

REÞETE DE LA CASAOPSNAJ

ABONAMENTE PENTRU “CURIERUL ARMATEI”

Peste 50 de utilaje de deszãpezire din înzestrarea armateivor ajunge, pânã la sfârºitul lunii, în administrarea consiliilorjudeþene, potrivit unei Hotãrâri aprobate, joi 5 februarie, deGuvern, transmite agenþia de presã Mediafax.

Ministrul delegat pentru Administraþia Publicã, GabrielOprea, a declarat cã aceste echipamente vor permiterezolvarea mai eficientã a problemelor provocate de cãde-rile abundente de zãpadã, precum cele înregistrate în Moldo-va ºi Dobrogea. Cele mai afectate judeþe au fost Bacãu,Botoºani, Iaºi, Neamþ ºi Vaslui, unde majoritatea cãilor decomunicaþii au fost impracticabile. Autoritãþile din 23 dejudeþe au preluat în administrare, potrivit Hotãrârii deGuvern, autoturbine de deszãpezire, instalaþii de frezat ºiaruncat zãpada, tractoare de artilerie, buldozere - autocamion,excavatoare ºi autogredere, aflate în înzestrarea Armatei.

Potrivit prognozei meteo pentru lunile februarie ºi mar-tie, vremea va fi preponderent închisã, cu precipitaþii subformã de ploaie. Sfârºitul lunii februarie va aduce însã orãcire generalã a vremii, cu temperaturi de pânã la - 100 C. Vaninge frecvent mai ales în zona esticã a þãrii, unde ºi vântulva avea intensificãri temporare, spulberând zãpada, a maiinformat Mediafax. (D.A.)

UTILAJE ALE ARMATEITRECUTE ÎN

ADMINISTRAREAAUTORITÃÞILOR LOCALE

S-AA MÃRITDIURNA DEDELEGARE

În anul acesta, concursurile aplicativ-mi-litare de iarnã, faza pe Corpul 1 Armatã Te-ritorial, s-au desfãºurat în perioada 12-17 ia-nuarie, la Câmpulung Muscel.

Aceasta a fost totodatã ºi faza finalã acompetiþiilor militare de iarnã, deoarece,potrivit unui ordin sosit de la eºaloanele supe-rioare, cel puþin pânã în prezent, militarii dinforþele terestre nu vor mai participa la fazelefinale organizate pe Ministerul ApãrãriiNaþionale. Ca atare, lupta dintre eternii rivali– Corpul 1 Armatã Teritorial ºi Corpul 4Armatã Teritorial – va intra într-o perioadãde acalmie, lãsând culoar deschis cãtreprimele locuri unor categorii de forþe cãrora– cel puþin, la acest tip de competiþii – le erainterzis, pânã acum, sã ºi viseze.

Totuºi, competiþia musceleanã nu ºi-apierdut nimic din seriozitate. Prin eforturileorganizatorice ale militarilor din Batalionul33 Vânãtori de Munte, concurenþilor le-aufost asigurate condiþii pe care domnul maiorLucicã STROIE le-a situat undeva înapropierea notei maxime.

Probele care s-au desfãºurat în cadrulconcursurilor aplicativ-militare de iarnã aufost cele clasice: patrulã, biatlon, triatlon ºiºtafetã. Traseul pentru patrulã a mãsurat 12kilometri, 4 kilometri cel de ºtafetã ºi 8 kilo-metri traseul pentru biatlon ºi triatlon. Vre-mea a þinut ºi în acest an cu concurenþii,deoarece a fost destulã zãpadã pentru a nu fiprobleme în alegerea traseului, iar, în zilelecompetiþiei, cerul a fost senin, fãrã vânt, fiindrealizate astfel ºi condiþiile optime pentru exe-cutarea tragerilor.

ªi anul acesta, s-au impus sportivii deja

consacraþi, precum caporalii (m.a.c.) NicolaeZBÂNGU ºi Emil HANGANU din Brigada34 Teritorialã ºi Marian PRENCIU din Briga-da 2 Infanterie Moto, ori cãpitanul GabrielPUªCÃ din Brigada 1 Mecanizatã Teritorialã,plutonierul major Marin GIGEA din Briga-da 2 infanterie Moto ºi locotenenþii EugenTÃNASE ºi Marius PÃUNESCU dinbrigãzile 282 Mecanizatã ºi 1 Mecanizatã Te-ritorialã.

S-au remarcat ºi nume noi, surprize fru-moase, precum caporalul (m.a.c.) PaulBARBIESCU din Brigada 2 Infanterie Moto(locul 1 la triatlon ºi la biatlon) ºi maiorulNicu DUMITRU din aceeaºi mare unitate,maistrul militar Alexandru STRUGARU dinBrigada 8 Artilerie Mixtã (locul 1 la biatlon-cadre). Sunt de remarcat, de asemenea, plu-tonierul Ionel PAVEL din Batalionul 528

Cercetare (locul 4 la biatlon-cadre) ºi capo-ralul (m.a.c.) Cristian BABÃU din Batalionul60 Paraºutiºti (locul 3 la biatlon-m.a.c. ºi mil-itari în termen), nume de care, cu siguranþã,vom mai auzi în competiþiile viitoare. O posi-bilã surprizã pentru competiþiile viitoare –dacã va dori sã urmeze cariera militarã – vafi soldatul Dumitru CÂRLIG din Batalionul60 Paraºutiºti, care a reuºit sã termine con-cursul de biatlon pe locul 6 din 16 competi-tori.

Premierea loturilor a fost oficiatã de cãtrelocþiitorul comandantului Corpului 1 ArmatãTeritorial, domnul gl.bg. dr. Ion BÂRLOIU.Pe locul 1 s-a situat Brigada 2 InfanterieMoto, pe locul 2 – Brigada 1 Mecanizatã Te-ritorialã, pe locul 3 – Brigada 34 MecanizatãTeritorialã, iar pe locul 4 – Batalionul 528Cercetare. #

Începând cu data de 23 februarie, timp depatru zile, se va desfãºura, la Vatra Dornei,spartachiada de iarnã a vânãtorilor de munte.

La competiþie vor participa, din com-punerea Corpului 1 Armatã Teritorial, loturileBatalioanelor 21, 30 ºi 33 Vânãtori de munte.

Se anunþã un spectacol deosebit, deoarecevânãtorii de munte vor fi în elementul lor: lamunte ºi pe schiuri. Fiind vorba de profe-sioniºti ai sporturilor pe zãpadã, lupta dintrevânãtorii de munte va fi, cu siguranþã, strân-sã ºi “nemiloasã” aici fiind pus în joc – înafarã de bucuria locului cel mai înalt de pepodium – orgoliul (în sensul bun al cuvântu-lui) de a fi cel mai bun dintre cei mai buni.

Contactat telefonic, locotenentul Dãnuþ

OLARU, care este ºi antrenorul lotului Bata-lionului 30 Vânãtori de Munte, a precizat cãvor fi mai multe variante de traseu, toate fiind“acceptabile, dacã nu vor fi acoperite degheaþã”.

Anul trecut pe primele locuri s-au clasat,în ordine, loturile unitãþilor din Vatra Dornei,Predeal ºi Sfântul Gheorghe. Fãrã a avea pre-tenþia sã urce pe podium, locotenentulOPREA a precizat cã, totuºi, lotul sãu va faceo competiþie frumoasã, încercând sã scoatã unpunctaj cât mai mare posibil. Pentruîndeplinirea scopului propus, se bazeazã peomogenitatea lotului. #

23–27 februarieCONCURSURILE DE IARNÃ ALE VÂNÃTORILOR DE

MUNTE, MEMORIALUL “COLONEL NICOLAE NEAGU”

Început de an competiþional militar

NUME NOI LA SPARTACHIADA DE IARNÃ

CURIER SPORTIVCurierul ARMATEI Pagina 5Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004

Paginã realizatã deMaior Dragoº ANGHELACHE

Aºa cum se întâmplã de câtva timp înurmã, orice început are, de regulã, ºi unsfârºit. Iar, în acest caz, serviciul militar nuface excepþie. Despre acest adevãr s-au con-vins ºi patru dintre militarii în termen care aufãcut armata la Batalionul 300 Deservire. Cuun an în urmã, când tocmai intrau pe porþilebazelor de instrucþie, “liberarea” era departe,undeva sub linia orizontului, era o noþiunela care nici nu îndrãzneau sã se gândeascã,darãmite sã îi mai descifreze sensul. Asta înpofida faptului cã, în mare secret, începuserãsã taie zilele din calendar încã de când s-ausuit în trenul care-i ducea cãtre....

Brãila, de exemplu, unde caporalul IlieÞIPARU a fãcut primele patru luni dearmatã, pentru a se iniþia în tainele artileriei.Dupã ce a terminat perioada de instrucþie înbaza de instrucþie de la malul Dunãrii, a fostrepartizat la Batalionul 300 Deservire. A fost,mai întâi vânzãtor la chioºcul unitãþii – nor-mal, doar a fãcut armata într-o unitate dedeservire – apoi a devenit curier ºi, totodatã,unul dintre cei mai cunoscuþi soldaþi. Aceas-ta pentru cã “duceam corespondenþa la poºtã,ridicam presa militarã sau civilã... cam totce venea sau pleca din unitate,trecea pe la mine”. Peste câtevazile se va reintegra în viaþacivilã, ceea ce pentru el înseam-nã gãsirea unui loc de muncã înBucureºti, deoarece doreºte sãfacã în paralel ºi o facultate lafrecvenþã redusã “pentru cã nuprea poþi gãsi un loc de muncãbun doar cu liceul ºi armata”.

Tot la Brãila a fãcut primaparte din armatã ºi fruntaºulAdrian MATEI. Despre primaparte a armatei spune cã “maimult am stat degeaba, pentru cãaºa era p-acolo”, însã a “recu-perat” în Bucureºti, unde a fãcutdestule curse, fiind ºofer. Unul dintrelucrurile care l-au deranjat în armatã a fostprocurarrea pieselor de schimb, despre carespune cã este “bãtaie de joc. Dacã îþi trebuieo piesã trebuie sã te rogi de toþi, pentru cãnu te rezolvã nimeni. Pânã la urmã, ajungi sãapelezi mai sus. Penbtru a þi se asugura niºtepiese, trebuie sã dai tot felul de telefoane, deparcã ar fi maºina ta...”.

Fruntaºul Marian GEANICÃ a începutarmata la Caracal, ca mecanic conductorTAB, apoi, pentru cã avea carnet de ºoferprofesionist, a venit la Batalionul 300Deservire, unde a fost, dupã cum este lesnede dedus... ºofer: pe salvare, pe camionul deintervenþie, deci, numai în puncte “cheie”,pentru ca în final sã conducã maºina de ser-

viciu a comandantului unitãþii. “Pentru minea fost foarte bine ºi aici ºi la Caracal. Nu amavut probleme, mi-am vãzut de treabã!” Este,într-adevãr o “filosofie” care te scuteºte demulte necazuri în viaþã. Dupã ce va ajungeacasã, va continua sã profeseze meseria demecanic auto, pe care a întrerupt-o pentrua-ºi satisface stagiul militar pe care îl consi-derã o pierdere de timp, pentru cã “nu arerost sã stai un an de zile în armatã. Pentruun soldat, armata înseamnã cel mult patruluni de zile, când faci instrucþie la care semai adaugã ºi patru luni de pazã, pentru cãtrebuie sã existe o continuitate. Deci, optluni, maximum. Dupã aceea, începi sã repeþide mai multe ori ceea ce ai fãcut la început.”

Pentru soldatul Marian BALAª armata aavut un drum mai sinuos, deoarece el estedin Lugoj, a fãcut primul ciclu de instrucþiela Piteºti, unde s-a instruit pentru funcþia deochitor pe tanc. Al doilea ciclu de instrucþiel-a prins conducând transportoarele la bazade instrucþie de la Caracal, pentru cã “cei deacolo nu aveau destui ºoferi profesioniºti”.De acolo a plecat la o unitate militarã dincapitalã, care avea sediul pe ªoseaua

Olteniþei ºi, în sfârºit, la actuala unitate, undea fost pompier, electrician ºi, în cele dinurmã, gradat de serviciu.

Oricum a fost consideratã armata, fie cao pierdere de timp, fie ca ceva interesant sauca o etapã necesarã în viaþã (se ºtie cã fãrãlivretul militar “la purtãtor” este destul dedificil sã îþi gãseºti un loc de muncã), ea varãmâne, cu siguranþã, eternul depozit deamintiri pentru prietenii mai tineri, pentrucopii ºi – Doamne-ajutã – pentru nepoþi.Atunci, când pãrul va fi bine încãrunþit pe latâmple, majoritatea exemplelor vor începe,invariabil cu sintagma “Când fãceam euarmata...”.

Pagina 6Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

ARMATA - ETERNUL DEPOZITDE AMINTIRI

RRAAFFTTUULL CCUURREEGGUULLAAMMEENNTTEEMM..RR..UU..-66 REGULAMENTULDE ORDINE INTERIOARÃ

PENTRU PERSONALUL CIVILDIN ARMATÃ

Ministrul Apãrãrii Naþionale a aprobat, prinOrdinul M 119 din 11 septembrie 2003, “Regula-mentul de ordine interioarã pentru personalul civildin Ministrul Apãrãrii Naþionale”, abrogându-seastfel vechiul “Regulament de ordine interioarãpentru salariaþii civili din ministerul ApãrãriiNaþionale”.

Regulamentul este organizat pe patru capitoleºi ºase anexe, prin care se reglementeazã: drep-turile ºi obligaþiile, timpul de muncã ºi de odihnã,abaterile disciplinare ºi evidenþa personalului civil.Capitolul al doilea se referã la personalul civil con-tractual, unde se prevede modul de încheiere a con-tractului individual de muncã, modofocarea, sus-pendarea ºi încetarea acestuia, precum ºi evaluareaperformanþelor profesionale individuale.

Cel de-al treilea capitol conþine prevederireferitoare la funcþionarii publici: conflictul de

interese, încheierea,modificarea, suspen-darea ºi încetarea ra-porturilor de serviciuºi, de asemenea, eva-luarea performanþelorindividuale.

Potrivit nouluiregulament, duratamaximã a timpului delucru pentru perso-nalul civil nu poatedepãºi 48 de ore sãp-

tãmânal, inclusiv orele suplimentare. În afarã desãrbãtorile legale au dreptul la concediu de odihnãcu o duratã de 21 sau 25 de zile lucrãtoare pe an,la care se mai adaugã 5 zile lucrãtoare pentru cãsã-toria persoanei, 3 zile lucrãtoare pentru naºtereasau cãsãtoria unui copil ºi 3 zile lucrãtoare în cazuldecesului soþului sau a unei rude pânã la gradul II.

Personalul civil are dreptul, de asemenea, laconcediul fãrã platã, pe o duratã de 18 luni, pentru“susþinerea examenului de bacalaureat, de admitereîn instituþii de învãþãmânt superior, a examenului dean universitar, cât ºi a examenului de diplomã pen-tru salariaþii care urmeazã o formã de învãþãmântsuperior, curs fãrã frecvenþã sau deschis la dis-tanþã”, precum ºi pentru rezolvarea altor situaþiipersonale prevãzute, de asemenea, în regulament.

În afara concediului fãrã platã, personalul civilmai are dreptul ºi la concedii pentru formare per-sonalã, care “se acordã la solicitarea personalului,pe perioada formãrii profesionale pe care acesta ourmeazã din iniþiativa sa ºi nu se includ în durataconcediului de odihnã”. Cele douã tipuri de con-cedii se acordã de cãtre comandantul (ºeful) unitãþiimilitare angajatoare, în cel de- al doilea caz ce-rerea de concediu trebuind sã fie înaintatã cu celpuþin o lunã înainte de efectuarea acestuia. #(D.A.)

Paginã realizatã demaior Dragoº ANGHELACHE

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004

Creierul tuturor activitãþilor planificateºi desfãºurate pentru instruirea efectivelorBatalionului 528 Cercetare, este maiorulLaurenþiu ARIN. La prima vedere, puþincam timid… datoritã celor 7 ani de- acasã,pe care se vede de departe cã îi are. Dupãce l-am provocat, ca un om sfãtos ce este,a început prin a-mi spune o istorioarã.

“Am ascultat, odatã, un interviu cu ofãtucã la televizor. Nu i-am reþinut numelecu toate cã nu era o doamnã oarecare, darspunea cam aºa: «Noi, ca popor, suntemînvãþaþi sã ne plângem mereu: cã nu ebine…, cã nu ne place…, cã nu e aia…, cãnu e cealaltã, dar când suntem puºi lamuncã, de regulã, dãm înapoi». Eu, credcã la nivelul unitãþii noastre nu s-a com-portat nimeni aºa. Ne-am strãduit sã facemcâte ceva. Mã dau exemplu pe mine. Din’94 de când sunt în unitate am fãcut destule.Pot spune cã am câºtigat, ca militar, maimultã experienþã decât colegii din alteunitãþi. Nevoia m-a obligat, în primul rând,sã parcurg anumite etape. Am fãcut curs descafandri ºi ceva paraºutism pânã când mi-am rupt piciorul; am fãcut ºi alpinism. Aufost lucruri plãcute, totuºi, pe care, la uni-tatea în care am lucrat înainte nu aº fi avutposibilitatea sã le fac. Sub nici o formã.Cam aºa stau lucrurile.

Mai zilele trecute un coleg mã întrebadacã sunt mulþumit de activitatea compar-timentului ce-l conduc. I-am rãspuns: «Daºi nu!» Nu vreau sã arunc cu noroi în ce s-a fãcut pânã la mine. Departe de mine gân-dul ãsta. ªtiu cã au fost altele condiþiile.Însã, zic cã sunt mulþumit, pentru cã ºtiudrumul parcurs pânã aici unde suntemacum. Sunt mulþumit ºi pentru cã ºtiu undesuntem acum ºi mai ales, unde aº dori sãajungem.

Stau ºi mã gândesc ºi zic eu, cã ne-amstrãduit. Am beneficiat, cei drept, ºi de aju-tor din partea comandantului. Atunci cândfãceam propuneri, cu argumente, docu-mentate cu tot ce trebuie, întotdeauna a fostde acord ºi ºi-a asumat responsabilitateapentru întreaga activitate. Altul ar fi zis:«Hai, sã nu ne legãm la cap fãrã sã nedoarã» sau «sã nu ne batem singuri cuie întalpã». Nici o datã nu a procedat aºa. Ne-astimulat, însã, ca legal, sã facem tot ce eranevoie. ªi slavã Domnului, s-au fãcutdestule.

Neajunsuri au fost ºi mai sunt. Noiîncercãm sã le depãºim. Cãutãm, discutãm,analizãm, ne sfãtuim cu toþii, colegi ºi ºefi,pentru cã, la nivelul meu, s-ar putea sã vãdnumai bucãþica mea, dar ceilalþi vãd ansam-blul ºi se hotãrãºte în consecinþã.”

Apoi trece la lucruri mai concrete.“Anul acesta avem în plan peste 600 deactivitãþi. Se vor executa, vã asigur. Cu simþde rãspundere. De la controalele curentepânã la tabere. Un control curent se face

într-o zi, iar o tabãrã, în mai multe zile.Problema mai grea, într-o oarecare mãsurã,e cã mai sus de noi, sunt structuri distinctepentru fiecare tip de activitate, iar la noi, sestrâng repede ºi multe, toate într-un loc. Deaceea, le-am grupat, le-am combinat în aºafel încât sã rezolvãm mai multe verificãri înaceeaºi perioadã. ªi, strãduindu-ne, o sãatingem obiectivele ºi pentru una ºi pentrucealaltã. Fiind prea multe, la un momentdat, teoretic, s-ar putea sã aparã riscul de anu fi fãcute cu simþ de rãspundere. Doarteoretic…

Prin ceea ce am spus, n-am vrut sã scotîn evidenþã cã «vai ce mult muncim noi».Departe de mine gândul acesta. Le-am spuspentru cã sperãm sã fie mai bine… Pentrurezolvarea problemelor, cel mai simplu estestudiul. De multe ori, studiem mai multdecât e necesar. Stabilim ce avem de fãcutºi apoi cãutãm. Asta în cazul în care n-ammai fãcut astfel de activitãþi. E normal sãnu ºtim prea multe. ªi atunci, pentru cã nuavem încotro, punem mâna pe carte.»”

Îl întrerup ºi-l întreb: “Ce activitãþi maiieºite din comun, aþi fãcut anul trecut?”

“Mai deosebite au fost douã. Un exer-ciþiu de trai în condiþii de izolare în InsulaMicã a Brãilei ºi tragerea cu transportoruldin plutire pe Dunãre. În insulã, oamenii austat cinci zile. Hranã rece au primit numaipentru douã zile. Am zis cã, fiind primulexerciþiu, de acest fel, sã nu exagerãm. Sub-unitãþile încadrate cu profesioniºti auacþionat astfel. Militarii în termen fãceau

parte din patrulele de cãutare. Ne-au ajutatºi jandarmii. Ei ne-au dat câini de scotocireºi însoþitori pentru aceºtia. Nu a fost delocuºor. Mai ales cã exerciþiul a fost planificatîn mijlocul verii: cãldurã, praf, secetã,þânþari, hrana aia care a fost… Teama lorcea mai mare era cea legatã de câini. Celmai important e cã oamenii s-au descurcatºi le-a plãcut.

Tot anul trecut am tras, pentru primadatã cu transportoarele de pe apã. Au fost oserie de peripeþii ºi aici. ªedinþa era pre-vãzutã, dar nimeni nu spunea unde se puteaexecuta. Care este poligonul destinat pentruaºa ceva. Pentru a rezolva situaþia i-am cãu-tat pe cei de la marinã: «Oameni buni, undetrageþi voi, pe Dunãre, cu navele?». «Noitragem acolo…». «Cum faceþi voi, ce doc-umente întocmiþi?». Apoi am luat legãturacu primãria, am stabilit totul ºi… când s-aterminat tabãra la apã, transportoarele s-audeplasat în zonã, au intrat în Dunãre, audeschis focul ºi au plecat mai departe. Pen-tru cã era prima datã, nu a fost o ºedinþãuºoarã… În unitate nu s-a mai fãcut aºaceva.”

ªi anul acesta? “O sã grupãm aplicaþiile companiilor ºi

o sã scoatem tot batalionul în teren. Sce-nariul o sã cuprindã: instalarea unui punctde comandã, paza acestuia ºi cãutarea lui.Cercetaºii prin paraºutare vor pãtrunde îndispozitivul inamic sãrind cu paraºuta,ceilalþi or sã fie debarcaþi din elicopter…Noi am fãcut, deja, cererile pentru eli-coptere ºi avion.

Prin aceastã acþiune, creºtem un piccomplexitatea asta în condiþiile în care stãmmai bine la capitolul încadrare. Mai suntceva deficienþe la asigurarea cu sub-ofiþeri…, nu avem staþiile acelea perfor-mante, cu salt de frecvenþã ºi care aratã aºafrumos pe hârtie… Asta este! Folosim ceavem! Pe astea le avem, cu asteajonglãm… Chiar dacã nu e normal, þinemlegãtura cu subunitãþile aflate în misiuneprin telefonul mobil. Acest mod este doar oportiþã de scãpare ºi de moment. Totuºi,sperãm cã va fi mai bine. Suntem optimiºtiºi mergem mai departe. Ducem o viaþãdurã, dar e frumoasã. În timp, de regulã,ne-aducem aminte numai de lucrurile fru-moase. Pe cele rele le uitãm.

Trebuie sã mergem înainte. Înapoi nuvom putea… Aºa cã, dacã tot mergemînainte, sã mergem cu inima deschisã.”

Maior Ion PAPALEÞ

OPTIMISMUL - O CARACTERISTICÃA CELOR CE VOR SÃ AJUNGÃ ÎN VI ITOR

REPERE ÎN COTIDIAN Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004

DDDD UUUU PPPP ÃÃÃÃ OOOO ZZZZ IIII DDDD EEEE IIII NNNN SSSS TTTT RRRR UUUU CCCC ÞÞÞÞ IIII EEEE

Dupã un drum plin de peripeþii – de laBucureºti la Curtea de Argeº ºi apoiîn tabãra Batalionului 528 Cercetare,

de la Vâlsan – am ajuns cu bine, onorându-mipromisiunea fãcutã la sfârºitul lunii noiembrie2003, domnului colonel Marcel DUMITRACHE.

Odatã ajuns, m-am prezentat la comandan-tul unitãþii, domnul colonel Marin CIORANU.Dupã aceea, am stat de vorbã cu o parte dintreofiþerii care au condus ºedinþele de pregãtire dinacea zi ºi tragerea care abia se încheiase. Toþimilitarii au executat ºedinþa de tragere cu arma-mentul din dotare, de pe schiuri, de pe loc ºi dinmers ( a se citi alunecare…). Cum aceste acti-

vitãþi se fac doar o datã pe an ºi numai în tabãrã,acum povesteau ºi comparau întâmplãrile zileicu cele de anul trecut.

Stângãciile începãtorilor provocau momentebune de veselie.

Aºadar, eram printre cercetaºi ºi aveam sãaud cum s-au instruit ºi ce neajunsuri au depãºitîn anul ce a trecut ºi sã vãd, totodatã, cum seinstruiau în tabãra de schi.

Afarã, gerul punea stãpânire pe tot. Zãpadadevenea sticloasã ºi reflecta rarele ºi puþineleraze de luminã ce se mai aventurau în întune-ric, umplând, când ºi când, nãmeþii de steluþe.

Doar Vâlsanul, râul ce trecea prin spatelecabanei nu îngheþase încã. κi trimitea în noapte,pânã departe, zumzetul vorbirii cu pietrele pestecare trecea. Militarii de la spãlatul vaselor îlamplificau, din când în când, cu gãleþile lor albede tablã zincatã, atunci când le umpleau cu apacristalinã ºi atât de necesarã vieþii.

Apoi, totul a devenit liniºte…

PRINTRE PROFESIONIªTIAdoua zi de dimineaþã, la 8.00, împreunã cu

coloneii DUMITRACHE ºi Costel ANIÞA amparticipat la Analiza activitãþii unitãþii pe 2003.Au mai participat comandanþii companiilor, ºefiide compartimente, locþiitorul comandantului,locotenent-colonelul Iulian CONSTANTINESCU ºicomandantul unitãþii.

S-au prezentat realizãrile ºi neîmplinirileanului trecut, dar cel mai interesant a fost modulîn care s-au spus toate acestea – ca într-o fami-lie – liber, fãrã menajamente ºi cu dorinþa,vãditã, ca neajunsurile sã fie mai repededepãºite: “Pregãtirea militarilor în termen s-afãcut centralizat, cu toþi militarii care au putut

participa la instrucþie – spunea maiorulLaurenþiu ARIN. Temele s-au reluat, apoi, atâtcât a fost nevoie, astfel încât toþi militarii sãparcurgã materia ºi sã aibã baza minimã decunoºtinþe pentru domeniul respectiv… . Sal-turile s-au fãcut cu dificultate, din cauze inde-pendente de noi, ºi astfel, nu toþi militarii auajuns la numãrul necesar, conform cerinþelor,dar, oricum, toþi cei care trebuiau sã sarã aufãcut mai mult de jumãtate din acestea…”.

Referitor la normele de înzestrare cu echipa-mente, am înþeles cã – fiind o unitate cu speci-fic aparte – ar fi normal ca sã se facã propuneride la cel mai mic eºalon în sus ºi abia apoi, sã se

elaboreze documentele respective, dar cupunerea de acord a acestora, cu statul de orga-nizare.

Pentru cã aproape toþi sunt, de acum, profe-sioniºti domnul maior a mai propus ca:“instrucþia m.a.c.-ilor sã se planifice zilnic cu2 ore de pregãtire fizicã ºi cu aceeaºi categoriede pregãtire, celelalte 4 ore, toatã sãptãmânasau pânã la epuizarea orelor planificate pentrucategoria respectivã, astfel încât la sfârºitulcelor 5 zile ale sãptãmânii... sã fie însuºite toateproblemele. Dupã parcurgere, acestea se vormai relua doar în tabere sau alte activitãþi ce sevor executa cu întregul efectiv al unitãþii. Astfel,în aplicaþii, vor participa toþi oamenii ºi toatãtehnica ºi vom vorbi aceeaºi limbã, dar la nivelemai înalte…”.

Fiind vorba de nivele, locotenent-colonelulCONSTANTINESCU a scos în evidenþã faptulcã pentru învãþarea limbilor strãine nu mai estetimp: “Când stai cu gândul la situaþia cerutã deºef, într-un anumit termen ºi când activitãþile

sunt atâtea câte sunt… din ce în ce mai multe –gândul îþi este la documentul ºefului, nu laînvãþarea limbii engleze…”.

Colonelul CIORANU a intervenit arãtândcã ar fi benefic, ºi pentru unitate ºi pentruoameni, dacã “s-ar scurta procesul de pregãtirea militarilor angajaþi pentru a deveni subofiþeripe filiera indirectã. Cei care au participat la mi-siuni internaþionale, ar putea fi numiþi pe funcþiide comandant de grupã ºi avansaþi la gradul desergent. Ca cercetaºi, vor învãþa mult mai multdacã fac instrucþie conform planului depregãtire cu subunitatea”.

DORINÞA DE MAI BINE...CONFIRMÃ REZULTATELEMaiorul Dorin ENESCU a prezentat situaþia

tehnicii ºi a scos în evidenþã faptul cã “în pro-porþie de peste 75% s-au rezolvat problemele.Aceasta ºi cu sprijinul eºalonului superior. Pen-tru a mãri posibilitãþile ºi operativitateagrupurilor, autoturismele de teren – obþinuteprin delotizarea unor autostaþii radio – aunevoie de portbagaj pentru transportul materi-alelor necesare desfãºurãrii activitãþilor speci-fice”.

O problemã care a dat de furcã tuturor celorce au avut tehnica în grijã la unitãþi a fost lipsapieselor de schimb. “Dacã am putea cumpãramai multe piese, cu specialiºtii pe care-i avem,am putea rezolva mai multe lucruri, în unitate.Oamenii pun suflet – doar e tehnica lor – ºiautocamioanele n-or sã mai arate ca cele carevin de la batalionul de mentenanþã cu vopseapeste ruginã. De asemenea, de ce sã-micumpere ei cauciucurile, când le pot lua eu fãrãa mai cheltui cu delegatul – diurnã, motok-ilometri – pânã la Târgoviºte. Toate astea facsã creascã costurile.” În tabãrã era un Dac 6x6care avea cauciucurile cu aceeaºi vechime ca ºimaºina – 16 ani.

Chiar dacã erau departe de garnizoana dedislocare, cazarma nu a fost uitatã. Tot maiorulEnescu arãta: “ªi cu întreþinerea cazãrmii avemdestule probleme. Cazarmarea se aflã la coman-damentul Brigãzii 10 Geniu. Este omeneºte caacei oameni de acolo sã caute rezolvarea pro-blemelor într-o anumitã ordine ºi fondurile care,chiar dacã ne sunt nouã alocate, sã fie folositeîn funcþie de prioritãþile dumnealor. La noi nus-a reparat decât faþada clãdirilor. Ne-am dorisã se înfiinþeze o funcþie de administrator alcazãrmii. Poate aºa se vor rezolva mai multe”.

Din dezbateri a mai reieºit cã schimbul deinformaþii cu eºalonul se face greu, deoarecepoºta-electronicã trece tot prin reþeaua de trans-misiuni a brigãzii. “Oamenii unitãþii nu-ºi potlua datele decât spre searã, când ºi-au rezolvatceilalþi problemele ºi reþeaua este liberã. Pentrumãrirea vitezei de lucru ar fi bine dacã s-arînchiria o linie de la Rom-telecom...”.

Dupã parcurgerea tuturor punctelor, coman-dantul a concluzionat: “Cu toate greutãþile ºilipsurile, baza materialã s-a mai îmbunãtãþit ºipentru cã s-a pus accent pe pregãtirea bata-

Se executã pregãtire fizicã!

EEii aauu rrããssppuunnss ddee ccããlldduurrãã

REPERRE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004

lionului, s-a fãcut instrucþie. Pot spune cã uni-tatea este în stare sã îndeplineascã o misiunede luptã.”

Domnul colonel Marcel DUMITRACHEspunea în încheierea activitãþii: “Analiza a fostorganizatã ºi s-a desfãºurat cu respectareaprevederilor ce o reglementeazã. Þin sã subli-niez atmosfera de lucru a ºedinþei ºi maniera încare comandantul a condus-o. Rapoarteleprezentate nu au cuprins date statistice, de alt-fel cunoscute de cãtre comandant, cât mai alespropuneri concrete pentru eliminarea defi-cienþelor ºi îmbunãtãþirea organizãrii ºi condi-þiilor de desfãºurare a activitãþilor specifice înnoul an de instrucþie.

Prin modul în care s-a organizat «autoeva-luarea» la B.528 Cc. se confirmã încã o datã cãrezultatele foarte bune obþinute în toate dome-niile, nu sunt întâmplãtoare”.

DRUMULPÂNÃ APROAPE DE CERÎn tot acest timp, subunitãþile ºi-au conti-

nuat pregãtirea cu instrucþia pe schiuri ºi cuexerciþii tactice.

Dupã masa de prânz, se pregãteºte progra-mul de a doua zi. Se planificã marºul pânã peVârful Lespezile, 1908,3 m. “Dacã mâinedimineaþã este ger – spunea comandantul – va fibine. Înseamnã cã nu va apãrea ceaþa ºi vomavea ce vedea pe vârful muntelui”.

Întunericul invadeazã valea ºi seara obligãla rutina de rigoare.

22.01 07.00. Buletin de ºtiri: “… În zonelede est ºi sud-est ale þãrii vremea s-a înrãutãþit…Viscoleºte… Drumurile sunt în pericol de a fiînchise… Maºinile ºi utilajele de dezãpezire nufac faþã…”. Va fi nevoie iar de intervenþiaarmatei…?

În tabãra de la Vâlsan domnea gerul:-140C. Nu bãtea vântul. Militarii au mâncat,ºi-au ridicat cele necesare misiunii, s-au îmbar-

cat, sub comandã, pe auto-camioane… Totul s-a fãcut într-o liniºte desãvârºitã. Vedeamoamenii miºcându-se, dar nuauzeam mare lucru. Parcãîngheþaserã sunetele. Apoi,zgomotul motoarelor pornite aspart liniºtea. Coloana s-a pusîn miºcare. Duduitul maºinilorarãta cã urcam. Am suit apro-ximativ 30 de minute. Mai susde aducþiune, la pod, unitatea adebarcat pentru a urca pe jos.

Militarilor li s-a explicat,de cãtre domnul colonel CIORANU, cum tre-buie sã acþioneze ca sã nu fie probleme ºi sã nuscadã viteza de marº. “Deplasarea se face încoloanã câte unul. Primul din coloanã, cândoboseºte, face un pas la dreapta ºi îºi lasãcolegii din cadrul subunitãþii sã treacã pe lângãel. Apoi trece ultimul în coloanã. Dupã rotireatuturor militarilor, întreaga subunitate face unpas la dreapta ºi rãmâne în coada ºirului.”

Zãpada era neatinsã. Nici soarele ºi nicioamenii nu mai ajunseserã pe fundul vãii. Doarvieþuitoarele mici, care coborau pantele abruptepentru a bea apã din pârâul Dobroneagu. Omã-tul era afânat. Parcã era nisip – din cauza geru-lui. Nu se lipea de încãlþãminte.

Pentru acest marº eu am primit, din lada decampanie a maiorului ARIN, o pereche debocanci de vânãtori de munte. Din cei care sefãceau mai de mult. Nu am avut probleme cufrigul. De urcat, am urcat uºor aproape douã ore.Panta era linã. Mergea pe dreapta pârâului.Acesta susura limpede ºi liniºtit pe sub braziiviguroºi care, ca niºte strãjeri, umpleau pantelevãii ºi se semeþeau cãtre înalturi pentru ca vâr-furile lor sã prindã cât mai multã luminã.

Coloana nu se oprea decât atât cât sã netragem sufletul. Maiorul ARIN era întotdeaunaîn mijlocul primei subunitãþi ºi urmãrea atentrespectarea traseului. Pãstrând drumul conformcelor desenate pe hartã ºi efortul depus era maimic. Confruntarea cu terenul era o necesitate.

Deodatã spaþiul de pe marginea pârâuluis-a îngustat. Din acel loc a început cu adevãraturcuºul. În timp ce mergeam printre tulpinilebrazilor am auzit un subofiþer spunând: “Nu maie mult pânã când vom atinge cerul cu palma”.Pãdurea era neumblatã de om. Ramurile de afince se iþeau pe cãrarea fãcutã prin zãpadã spuneaucã doar ursul a mai trecut în ultima vreme peacolo.

Pe traseu militarii din fruntea coloaneideschideau pârtia, iar cei din urmã erau atenþi lamiºcãrile comandantului lor de batalion. Aces-

ta ceruse sã fie ultimul în coloanã. Dacã rãmâneamai mult în urmã, ieºeau unul sau doi militaridin formaþie, în momente diferite ºi rãmâneau peloc în pãdure. Când se apropia domnul coloneltrecea pe rând în formaþie. Comandantul erapãzit permanent.

Dupã încã o orã de luptat cu nãmeþii ºi cupanta, prin burta pãdurii de brad, am ieºit îngolul alpin. Fix în locul marcat pe hartã la ple-care. ªi brazii au rãmas pe vale plini de zãpadã...

Pe creasta pleºuvã era doar zãpadã ºi vânt.Stânele erau pãrãsite ºi acoperite de omãtul ceatârna pe la streºini ca barba moºilor din po-vestirile istorice. Pânã aici, aproape..., pe vârf,am mai mers încã o orã. Temperatura -200 C.Era soare cu dinþi. Cerul senin era de un azuriurar întâlnit. Vântul sufla cu intensitate medie.Fãrã mãnuºi mâinile îngheþau instantaneu.

Militarii, cum au ajuns, ºi-au schimbat lenje-ria transpiratã ºi au întins masa. Fiecare pe sacullui de spate. Toþi, de la cel mai mic, la cel maimare aveau aceleaºi alimente la pachet.

Cei care aveau telefoane mobile, perfor-mante, au avut semnal (dupã mai mult de o sãp-tãmânã) ºi au sunat acasã: “-Alo… Bunã iubito…

-Ce face grãsuni-c a ?Mãnâncã…? Aireuºit sã cumperim e d i c a -mentele…? Numai e mult ºivenim ºi noiacasã…”. Camaºa se derulautoate convorbi-rile.

În tot acesttimp am admiratpeisajul. Eraceva denedescris. Lanord MunþiiF ã g ã r a º u l u iasaltaþi de noridinspre Transil-

vania. La vest se vedea totul pânã la Valea Oltu-lui care era în ceaþã. La est Munþii Iezerului, înculori ca în ilustratele copilãriei. La sud îºi arã-tau întinderile dealurile subcarpatice, singurelede un verde închis. Nu ºtiam în care parte sã neuitãm mai mult. Cineva a spus din mulþime: “Ameritat efortul”. Era adevãrat.

Nu am atins cerul, dar ne aflam maiaproape de el cu peste 1.900 de metri.

MMMM AAAA IIII AAAA PPPP RRRR OOOO AAAA PPPP EEEE DDDD EEEE CCCC EEEE RRRR

Pagini realizate de maior Ion PAPALEÞ

Vãrful Lespezile - 1908,3. Locotenentul Florin

CEAUªU - mediculunitãþii - la prima luiieºire ºi plutonierulTudorel DUMITRAªCU

Orientarea topograficã la 1908,3m

LLaa aa jjuunnggeerreeaa îînn ggoo lluu ll aa llpp iinn

Pagina 10Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004 UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEI

Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, hotãradata de serbare a Paºtelui, “în prima duminicã culunã plinã dupã Echinocþiul de Primãvarã”.

“În sudoarea feþei vã veþi câºtiga pâinea ºiblestemat va fi pãmântul pentru voi…”.

(Fac. III, 17-19)Postul Paºtelui sau al Pãresimilor începe la

Duminica Vameºului ºi a Fariseului ºi se terminãîn Sâmbãta Mare.

Postul trupesc înseamnã abþinerea de la mân-care ºi bãuturã, cu intenþia de a înfrâna firea ºiare o duratã de 6 sãptãmâni. Abþinerea este unsemn al libertãþii ºi al biruinþei voinþei, al dorinþeide a nu fi niciodatã sãtul.

Mãrturisiri despre Post“Nu ºtiþi oare ce post îmi trebuie? - Zice

Domnul- rupeþi lanþurile fãrãdelegilor, dezlegaþijugul supuºilor, eliberaþi pe cei asupriþi penedrept, împãrþiþi pâinea ºi nevoile cu aproapele;îmbrãcaþi pe cei goi ºi în suferinþã; nu întoarceþispatele celor ce vã cer sfaturi… atunci dreptateavã va conduce, iar slava lui D-zeu vã va încu-nuna.” (Isaia LVIII, 6-8)

”Nu numai gura ºi stomacul sã se abþinã; ciºi ochiul, limba, urechea ºi toate mãdularele…”.(Sf. Ioan Gurã de Aur)

”Cine posteºte de formã ºi se poartã urât,acela este asemãnãtor diavolului, care deºiajuneazã permanent, el atrage pe mulþi în patimi“.(Sf.Vasile cel Mare)

”La ce bun sã supui trupul la abstinenþã, dacã

sufletul îþi este plin de necinste, trufie ºi de totfelul de nelegiuiri”. (Fericitul Ieronim)

“CREªTINII” despre postMulþi din zilele noastre nu cred preoþilor care

îi îndeamnã sã posteascã, pretextând cã nici pre-oþii nu mai postesc cu cuviinþã. Dar mãsura pos-tului nu o dau preoþii, fie cã postesc, fie cã nu , ciHristos, care a postit 40 de zile ºi care a lãsatcuvânt cã postul ºi rugãciunea înfrânge ºi celemai puternice lucrãri ale diavolului (Mat.17,21,Mc.9,29).

Unii zic cã postul slãbeºte trupul. De vorcerceta aceºtia cu de-amãnuntul, vor vedea cã,dimpotrivã, postul este chiar folositor sãnãtãþii,iar dacã nu cred preotul, sã întrebe doctorul carele va spune cã înfrânarea este mama sãnãtãþii, iarîmbuibarea duce la boli.

Alþii merg spre post, ca la moarte, umplându-se în ajun de mâncare ºi de bãuturã, de parcã nuvor mai ajunge niciodatã sã bea ºi sã mãnânce.“Unora ca aceºtia doftoria postului anevoi le maieste de folos ºi prea amarã li se pare” a spus Sf.Ioan Gurã de Aur.

Dacã întrebi pe vreunul: “De ce te îmbeþi tuazi?”, el zice, de parcã ar fi firesc: “Pãi, de mâineîncep postul!”. Aceasta este o adevãratã nebunie:sã începi cu suflet necurat cea mai mare lucrarea curãþirii!

Preot Nicolae POSTOLEA

Cuvânt de învãþãturã

POSTUL ªI SEMNIFICAÞIA LUI

Între 2 ºi 15 februarie, în Sala Foaier a Palatului CerculuiMilitar, a fost organizatã expoziþia de picturã ºi graficã a lui PetreDINICU. Absolvent al ªcolii de Artã din Giurgiu, a studiat subîndrumarea pictorilor Marianov Tiberi ºi Silvia Grosu Jelescu.

Expozantul ne surprinde prin forma liberã de interpretare dinlucrãrile sale, pe care le supune unei ordini estetice conforme cusensibilitatea ºi conºtiinþa sa, nu arbitrar, ci transformate ºi orga-nizate pe mãsura ideilor sale despre lume ºi despre viaþã. Atras cu predilecþie de frumuseþilepeisajului românesc, în infinita lui diversitate de înfãþiºãri determinate de coordonatele spa-þiului nostru geografic ºi mai ales de metamorfozele vegetaþiei, Petre DINICU se afirmã cudeosebire în acest gen, cãutând sã cuprindã specificul zonelor din preajma Giurgiului, oraºulcopilãriei sale, ca un sentiment mereu proaspãt, potenþat de întâlnirile cu farmecul naturii.Interesantã este grafica domnului Dinicu, dumnealui recreând, din memorie, colþuri aleoraºului natal astãzi demolate ºi ascunse sub praful uitãrii.

Acest pictor migãleºte imagini, învãþându-ne sã privim altfel, descoperind frumuseþinebãnuite în locuri pe lângã care trecem de obicei indiferenþi. O banalã ºosea lãturalnicãreuºeºte prin cromatica formelor sã ne transfere într-un moment de stranie trãire.

“Iarnã la Giurgiu”, “Primãvarã în pãdure”, “Peisaj în Deltã”, “Strânsul fânului”,“Lunca Ramadamului”, “Bujori la fereastrã”, “Idilã”, “Peisaj cu arini” sunt doar câte-

va dintre lucrãrile expuse la Palat, de-alungul timpului, lucrãri care s-auperindat nu numai prin þarã, ci ºi pestehotare în: S.U.A., Israel, Noua Zeelandã,Olanda ºi Franþa, în expoziþii personalesau de grup.

Eterna sete de autodepãºire, lucrulneîntrerupt ºi experienþa îndelungatã staula temelia virtuþilor compoziþionale ºicromatice ale artei lui Petre Dinicu.

Cristina FRATU

EXPOZIÞIA DE TALENT

CCAARRNNEETTCCUULLTTUURRAALL

Arhitecturã ºi expresionismla Cercul Militar Naþional

Pentru a doua jumãtate a lunii februarie,Cercul Militar Naþional a deschis, la “Galeriaartelor”, expoziþia retrospectivã de arhitecturãºi artã plasticã a doamnei IoanaGRIGORESCU, o expoziþie organizatã încolaborare cu Uniunea Arhitecþilor din Româ-nia.

Pentru a rãmâne tot în domeniul artelorplastice, recomand expoziþia de picturã expre-sionistã deschisã la “Sala rondã” începândcu 16 februarie, pe care domnul IoanBUZLENELLINI a intitulat-o “Lecturi pen-tru mai târziu”. Nu ºtiu dacã este vreo trimiterela simbolistica lui MINULESCU, însã expre-sionismul – asociat cu celebrul “Strigãt” al luiEdvard MUNCH, ori cu maniera de a picta alui Van GOGH – care a coborât pe BulevardulElisabeta din Bucureºti, incitã cel puþin la ovizitã din curiozitate.

Lângã “Sala rondã”, la “Sala foaier”, cena-clul “Ion Þuculescu al medicilor” a deschis,de asemenea, o expoziþie de picturã, care poatefi vizitatã, asemenea celorlalte, în perioada 16-29 februarie.

Cu speranþa unei invitaþii tentante cãtrearta care dã forme culorilor, recomand tutu-ror celor care sunt în trecere prin Capitalã ºi audrum prin zona Universitãþii sã zãboveascãpuþin la Cercul Militar Naþional, cu atât maimult cu cât, vizitarea acestor expoziþii este cutotul ºi cu totul gratuitã. #

Cartea din vitrinã

NNOOSSTTAALLGGIIAAO caracteristicã a literaturii sfârºitului de

mileniu este absenþa aproape totalã a litera-turii de ficþiune, sufocatãde memorialistica apãrutãîn anii ‘90. MirceaCãrtãrescu propune acestgen literar “renegat”,redescoperind peisajulcitadin.

“Oborul era un locfermecãtor. Mi-l amintescsi azi cu precizie, îl vãd

pur si simplu în faþa ochilor. O intersecþie sim-plã, nu foarte largã, dar cu un aer balcanic,negustoresc, cum nu mai gãseºti azi nicãieri.Dacã veneai de pe ªtefan cel Mare, te nãpãdeamulþimea firmelor de toate formele, dimensi-unile, culorile, scrise pe sticlã sau pe lemn, culitere de mânã, caligrafiate frumos, sau cu celemai variate caractere de tipar.”#

Maior Dragoº ANCHELACHE

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEI Pagina 11Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004

Din culisele istoriei

“ROªU, GALBEN ªI ALBASTRU”... SUB CENZURÃCine citeºte documentele epocii ºi

amintirile contemporanilor - am cita doar pecele aparþinând lui Constantin Argetoianu ºiI.G. Duca - poate înþelege atmosfera com-plexã de atunci.

Un romanameninþat cu foarfeca

Un alt exemplu, poate ºi mai instructiv,este cel al generalului (din 1930, mareºal)Alexandru Averescu, eroul de la Mãrãºeºti ºiOituz. Imediat dupã rãzboi, el a publicat înziarul “Îndreptarea” o suitã de articole, inti-tulate “Rãspunderile” (strânse apoi într-obroºurã), în care fãcea o analizã extrem decriticã asupra modului cum s-a pregãtit ºi pur-tat rãzboiul. Demersul lui Alexandru Averescua avut un imens ecou în opinia publicã, dar,din pãcate, odatã ajuns la guvernare, cu aju-torul lui Ion I. C. Brãtianu, Alexandru Averescua renunþat la “Rãspunderile” sale.

Cu toate acestea, romanul “Roºu, galbenºi albastru” a fost primit cu o anumitã rãcealã,chiar ostilitate de cãtre unele medii, inclusivmilitare. Constantin Kiriþescu, autorul celei,mai bune monografii despre rãzboiul deîntregire, a polemizat cu Ion Minulescu,reproºându-i cã a scris o carte a rãzboiuluivãzut de pe canapeaua din Bucureºti. Oasemenea opticã era în contradicþie cu stu-diul trecutului, care trebuia sã se întemeiezeîn primul rând pe documente.

Dar, probabil, cea mai interesantã reacþiea venit din partea comandamentului Corpului4 Armatã, dislocat la Iaºi, care, la 24 martie1925, s-a adresat Subinspectoratului Generalde Siguranþã Iaºi, solicitând cenzurarealucrãrii. Documentul, din care publicãmextrase, aprecia cã romanul este lipsit deveridicitate, fãrã valoare artisticã ºi lipsit desuport moral pentru educarea tineretului. Înplus, el aducea deservicii armatei ºi pres-tigiului corpului ofiþeresc. Recenzentulromanului aprecia cã el este un capitol albiografiei autorului care, într-adevãr, lucrasela cenzura militarã în anii primului rãzboimondial.

Rezultatul demersurilor Corpului 4 nu agãsit însã ecou la autoritãþi, ministrul deinterne, cãruia i se trimisese memoriul sprerezolvare, rãspunzând cã “deoarece la Iaºi nuexistã stare de asediu ºi nici cenzurã, nu sepoate face cenzurarea acestei lucrãri”. Oasemenea rezoluþie, credem noi, a fostbeneficã evoluþiei literaturii române, pentrucã lucrarea a putut sã-ºi urmeze traseul înposteritate fãrã intervenþii forþate care i-ar fiafectat structura originalã. Iniþiativa Corpului4 Armatã de la Iaºi reprezintã un subiect deistorie literarã ºi militarã mai puþin cunoscut,care face parte din dosarul voluminos alreceptãrii uneia din cãrþile reprezentative alelui Ion Minulescu, scriitor de mare succes alepocii sale.

În cele ce urmeazã, prezentãm extrase dinraportul comandamentului Corpului 4 Armatãdin Iaºi, în care se propunea cenzurarea aces-tui roman.

Argumente pentru cenzurã“Deºi dl. Minulescu nu spune categoric,

din toate detaliile povestirii lasã sã se înþe-leagã cã autorul a împrumutat numele luiMircea Bãleanu ºi cã acest roman este uncapitol al autobiografiei sale. Citind cu atenþielucrarea, din conþinutul ei rezultã: ironizareasentimentului naþional, patriotismul; loveºtemorala publicã, fiindcã aratã detaliile celemai mici despre aventurile amoroase aleautorului cu patru femei: Lotty, Lenny,Tatiana ºi Vicky, din care ultima este fiicacelei dintâi. În roman se vorbeºte despre soþiaunui ofiþer superior, o pretinsã doamnãcolonel Vasilescu, care în timpul când soþullupta eroic pe front ea se dã primului venit,anume lui Bãleanu; atinge demnitatea armateiromâne ºi prin aceea cã, printre altele, aratãcã un ofiþer român în timpul luptelor îºipetrece nopþile la Iaºi, în locuri ordinare, undear fi fost silit de clienþii acelui local sã sãrutemâna ºi sã cearã ulterior scuze unei rusoaice,întreþinuta autorului ºi a altora.

În rezumat, este vorba de viaþa cotidianãa domnului Ion Minulescu, de la începutulrãzboiului la Iaºi ºi pânã la înapoierea sa înCapitala României Mari.

În susþinerea celor expuse mai sus, soco-tim suficient a cita numai paginile în care segãsesc asemenea scrieri:”

Spioni, dezertori ºi senatoriîn “concediu de rãzboi”

“La p. 18, capitolul I: «biroul cenzurii caºi «marele» sau diferite alte cartiere mai miciale armatei, serveau de refugiu dezertorilorcu bilet de voie. Aici se gãsesc cea mai mareparte din animatorii rãzboiului din vremeaneutralitãþii”; “era natural ca statul sã se îngri-jeascã de soarta acelor superbi vizionari, pecare auzul german nu-i putea cumpãra».

La p. 23: «noua noastrã înfrângere nu maiimpresiona pe nimeni ºi opinia publicã seobiºnuise sã priveascã situaþiunea curesemnarea unui bolnav ce trebuie operat deapendicitã. Trãdarea generalului produsese laînceput oarecum senzaþie»” (autorul are învedere aºa-zisul caz de “trãdare” al gene-ralului Alexandru Socec, din bãtãliaBucureºtiului - n. a.).

“În cap. III, la p. 34, 35: «ªtiu cã LaurenþiuBlebea este spion german... Era prietenul nos-tru trecut în dosarul Günther sub iniþialele Lºi B».

La p. 40 autorul descrie cã se gãseºte încamera de culcare a unei femei, soþiapretinsului colonel ºi, dorind sã o aibã, scrie:«Soarta poporului român nu stã în mâinilemele, dar în noaptea aceasta eu trebuie sã fiuînvingãtor. Acolo unde am fost sortit sã mãgãsesc».

La p. 115: «Probabil cã între ofiþerii derezervã de pe front mulþi erau gata sã facã nuimportã ce sacrificii pentru a-ºi putea din nouîmbrãca hainele civile. Laºitatea lor nu eraînsã mãrturisitã, în afarã de Sf. Augustinnimeni nu i-ar fi pedepsit».

La p. 129 autorul recomandã astfel Ca-

pitala României Mari: «Este un amestecsavant din sângele diferiþilor clienþi ai unorlaboratoare de analize medicale. Negustoriisunt evrei, birjarii sunt muscali, servitorii suntunguri, croitorii sunt nemþi, lãutarii suntþigani, borfaºii sunt francezi, iar oameniipolitici, parte greci, parte armeni, partealbanezi. Românii adevãraþi nu sunt proba-bil decât funcþionarii inferiori».

La p. 155: «Majoritatea deputaþilor ºi se-natorilor plecaserã în concediu nelimitat sã-ºifacã vilegiatura prin Suedia, Norvegia, Dane-marca, Anglia ºi Franþa. Mai rãmãsese deciguvernul ºi Regele»”.

“P. 162: descrie un ofiþer rus vorbindclienþilor într-o bodegã, de faþã fiind ºi ofiþeriromâni, proslãvind revoluþia ºi aceºtia nuprotesteazã. «Eroismul acesta nu era prevãzutîn reglementul activitãþii colaboratorilorexterni ai victoriei de la Mãrãºti». «Ce sãr-bãtoriþi astãzi? O victorie militarã? Oescrocherie burghezã nenorocitã! Cine s-abãtut la Mârãºeºti ºi cine a învins? Stãpâniisau slugile?».

La p. 176, autorul descrie cã a rugat peamanta sa, sora de caritate rusã, Tatiana, de aconvinge pe Nicolaºa, ofiþer rus revoluþionar,prietenul ei, sã renunþe la nebunia plãnuitã,fiind vorba de revoluþia de la Iaºi. /.../ «Sãmulþumiþi Tatianei ºi sã o respectaþi,dobitocilor. Ea v-a scãpat ... sã ºtiþi».

P. 201, cap. XIII: «Pe Laurenþiu Blebeal-au îngropat în cimitirul eroilor».

P. 220, cap. XIV: «Ce repede a crescutVicky. Parcã ar fi România Mare».

Din cele expuse mai sus la întrebareafãcutã suntem îndreptãþiþi a afirma cã recen-ta lucrare a d-lui Ion Minulescu nu estechematã sã contribuie la educaþia moralã ºipatrioticã a tineretului”.

Colonel dr. Petre OTUPreluare din revista “Document” nr. 2 (20)/2003Intertitlurile aparþin redacþiei

Pagina 12Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004 INTERACTIV Curierul ARMATEI

Emplacement – Amplasament – 1.Po-ziþie pregãtitã pentru una sau mai multe armesau piese ale unui echipament, pentru a fiprotejate de loviturile ostile ºi din care îºipot executa misiunile; 2.Actul de fixare aunui tun într-o poziþie pregãtitã din timp ºidin care acesta poate executa foc.

End item – Material complet – În logis-ticã, combinare finalã de ansambluri, com-ponente ºi / sau pãrþi, gata pentru a fi folositeconform scopului propus.

Endurance – Autonomie – Distanþa(sau perioada de timp parcursã) în care poatefuncþiona un vehicul aero, terestru sau navalîn anumite condiþii date (ex.: având fãcutplinul de carburant).

Endurance distance – Distanþa deautonomie – Distanþa totalã parcursã de unvehicul terestru sau o navã în condiþii devitezã specifice cu un plin de carburant.

Engagement – Angajare – Situaþia încare trupele se gãsesc în contact nemijlocitcu inamicul ºi desfãºoarã acþiuni de luptã.Introducerea în luptã a unor forþe

Estimate – Estimare – Activitate princare un compartiment - în urma unui procesde analizã - emite concluzii ºi propuneri(necesitate, posibilitate, mod de rezolvare,

cerinþe operaþionale, materiale, financia-

re) cu privire la o situaþie, misiune sau ordin. Estimate of the situation – Estimarea

situaþiei – Proces raþional logic, prin careun comandant ia în considerare toate cir-cumstanþele ce afecteazã situaþia militarã ºiîi conferã elementele necesare luãrii decizieiasupra cursului de acþiune, ce trebuie urmatpentru a îºi îndeplini misiunea.

Evacuation convoy – Convoi de eva-cuare – Convoi folosit pentru evacuareapersonalului ºi materialelor dintr-o zonãameninþatã.

Evacuees – Persoane evacuate – Per-soane residente sau aflate în tranzit care aufost autorizate sau li s-a ordonat de cãtreautoritãþile competente sã se deplaseze, ºi acãror miºcare ºi cazare este planificatã, orga-nizatã ºi controlatã de cãtre aceste autoritãþi.

Evaluation – Evaluare – În informaþii,etapã a fazei de procesare din cadrul ciclu-lui informaþional, constând din estimareavalorii unei informaþii în raport cu nivelulcalitãþii sursei ºi credibilitatea informaþiei.

–Evasion and escape – Evadare – Pro-cedurile ºi acþinile prin care personalul mi-litar este abilitat sã iasã dintr-un teritoriuostil sau deþinut de inamic cãtre teritoriulaflat sub controlul trupelor proprii.

Cristina FRATU

DDIICCÞÞIIOONNAARR NN..AA..TT..OO..

La plecarea din zonã, condiþiile de mediu din teren trebuie aduse la parametrii la careau fost înainte de începerea activitãþii. Pentru aceasta, se colecteazã toate deºeurile ºi sedepoziteazã în locuri special amenajate. Deºeurile ºi materialele periculoase se ambaleazãîn containere compatibile cu materialul conþinut (de exemplu, nu se transportã diluant înbutoaie de plastic, deoarece substanþa le topeºte).

Containerele etanºe ºi bine închise se transportã pen-tru a fi predate agenþilor economici autorizaþi. Ele tre-buie sã fie etichetate ºi ancorate corespunzãtor (stative,suporþi ºi pene de ancorare), sã aibã între ele pereþi se-paratori ºi atenuatori de ºocuri. Toate aceste recipientese distribuie uniform pe platforma mijlocului de trans-port - pentru a nu-l dezechilibra pe timpul virajelor - dupãce, în prealabil, aceasta a fost acoperitã cu o folie de plas-tic în vederea prevenirii eventualelor scurgeri. Con-tainerele cu astfel de materiale vor fi prevãzute ºi cuinstrucþiuni de transport.

La plecarea din tabãrã, se va întocmi un raport privindcondiþiile de mediu în care se prezintã modul de insta-lare. Se face o hartã a taberei cu locurile unde s-au scurs substanþe periculoase sau toxice,unde au fost amplasate fosele septice ºi alte posibile puncte de impact asupra mediului. Seîntocmeºte o listã cu cele mai importante evenimente de mediu, iar la final se face o eva-luare a impactului pe care activitatea desfãºuratã a avut-o asupra mediului.

Maior ªtefan MOLDOVAN

Protecþia mediului

PROTECÞIA MEDIULUI PETIMPUL ACTIVITÃÞILOR

DESFêURATE ÎN TEREN (3)

IINNFFOO BBLL II TTZZLegi ºi acte normative

nou apãrute! Legea nr.477 din 12 noiembrie 2003 privindpregãtirea economiei naþionale ºi a teritoriuluipentru apãrare, publicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr.824 din 20 noiembrie 2003.! Hotãrârea Guvernului nr.1.220 din 14octombrie 2003 privind desfiinþarea Facultãþiimilitare de educaþie fizicã din cadrul AcademieiNaþionale de Educaþie Fizicã ºi Sport - Bucureºti,publicatã în Monitorul Oficial al României, ParteaI, nr.762 din 30 octombrie 2003.! Hotãrârea Guvernului nr.1.300 din 13 noiem-brie 2003 pentru aprobarea compensãrii timpuluide muncã aferent zilelor stabilite ca zile libere dinperioada 29-31 decembrie 2003, publicatã înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr.807din 17 noiembrie 2003.!Ordinul nr.443 din 31 octombrie 2003 al direc-torului general al Oficiului Registrului Naþionalal Informaþiilor Secrete de Stat privind aprobarea“Cerinþelor minime pentru containerele destinateprotecþiei informaþiilor clasificate, pentru mecan-ismele de închidere, sistemele cu cifru ºi încui-etorile acestora”, publicatã în Monitorul Oficialal României, Partea I, nr.781 din 6 noiembrie2003.! Hotãrârea Guvernului nr. 1.1294 din 4 noiem-brie 2003 pentru modificarea ºi completarea Reg-ulamentului privind organizarea procedurilor pen-tru valorificarea bunurilor aflate în administrareaMinisterului Apãrãrii Naþionale, aprobat prinHotãrârea Guvernului nr.262/2002, publicatã înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817din 19 noiembrie 2003.

ªtiinþã militarãU n i v e r s i -

tatea Naþionalãde Apãrare a edi-tat numãrul 3 albuletinului insti-tuþiei, din cuprin-sul cãruia pot ficitate: “Conside-raþii Privind apã-rarea naþionalãca bun public dinp e r s p e c t i v ap r i m i r i iRomâniei în

NATO” de cdor. conf. univ. dr. Dumitru NICA,“Aplicaþii ale rãzboiului informaþional în contextemilitare ºi civile” ºi “Armele informaþionale” deprof. univ. cons. Constantin TEODORESCU ºicol. prof. univ. dr. ing. Eugen SITEANU.

În paginile buletinului sunt cuprinse, deasemenea, articole privind logistica, pregãtireapersonalului, politici financiare, armonizare le-gislativã. Concluzionând, domnul colonel IonCÃRÃUªU caracteriza lucrarea ca fiind “de unreal ajutor în pregãtirea teoreticã personalã atuturor cadrelor militare. “

Maior Dragoº ANGHELACHE

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004

Dezvoltarea unui sistem de iniþiere cu laser LIS (Laser Ignit-er System), destinat tunurilor de artilerie de calibru mare înscopul înlocuirii capselor convenþionale, permite controlul

computerizat al aprinderii încãrcãturii de azvârlire ºi asigurã ini-þierea, chiar ºi atunci când aceasta este depãrtatã de partea din faþã adeschizãturii (de iniþiere).

Pentru încãrcãturile de luptã destinate muniþiei de artilerie, a fostdezvoltatã ºi experimentatã, în cadrul unor teste de tragere cu tunuride calibru mare, o încãrcãturã de azvârlire directã, cu miez central.

S-au executat trageri cu peste 5.000 de încãrcãturi de luptã, cuîncãrcãturi de azvârlire aflate în înzestrare sau în curs de dezvoltare,folosind sistemul de aprindere LIS fãrã capsã.

Sistemul de aprindere LIS permite o cadenþã de tragere ridicatã(cu 50% mai mare la obuzierele uºoare), în timp ce creste siguranþaºi durabilitatea. Asigurã în totalitate controlul computerizat al tragerii,ceea ce eliminã posibilitatea tragerilor accidentale. La tunurile elec-trice cu aprindere prin capsã, înlocuirea materialului de aprinderereduce mult vulnerabilitatea încãrcãturii de azvârlire faþã de iniþiereaaccidentalã prin interferenþa electromagneticã. În plus, eliminarea

capselor ce conþinplumb asigurã ºi avan-taje din punct devedere ecologic.

Sistemul LIS afost selecþionat caprincipala metodã deiniþiere utilizatã de sis-temul de armamentavansat, cu com-bustibil solid CRU-SADER XM 297.

De asemenea,aceastã tehnologie esteîn curs de dezvoltarepentru tunul automatM 230 cal. 30 mm, cucare este echipat eli-copterul APACHE. #

Firma GKN Defence a realizatprototipul noii maºini de luptã ainfanteriei WARRIOR 2000, pe care

a propus-o Trupelor de Uscat elveþiene. Ca-racteristicile ei corespund specificaþiilor dincaietul de sarcini ale autovehicululuiSCHÜTZENPANZER 2000. Programul dedezvoltare a autovehiculului de luptãWARRIOR 2000 a început în vara anului1997, în scopul modernizãrii M.L.I. existente.

WARRIOR 2000 este varianta mai marea modelului de bazã WARRIOR ºi integreazãproprietãþi de mascare pasivã, testate maiîntâi pe autovehiculul de cercetare experi-mental dezvoltat de aceeaºi firmã. Spredeosebire de modelul original, la care gazelede eºapament se evacueazã prin partea dinfaþã a cutiei blindate, la acest model, gazelesunt conduse printr-o tobã de eºapament rã-

citã cu aer ºi eliminate printr-un tub circularîn partea din spate a cutiei blindate, ceea ceconduce la reducerea amprentelor termice ºiacustice.

Protecþia M.L.I. împotriva tragerilordirecte cu muniþie stabi-lizatã, cu calibru maximde 30 mm este realizatãcu panouri din aluminiu.Pentru a asigura pro-tecþia împotriva proiec-tilelor anti tanc de tipulgrenadelor reactive sefolosesc panouri deblindaj special, supli-mentar, utilizate deja deenglezi ºi kuweitieni.

CerinþeleForþelor Armate

ale ElveþieiPentru a satisface cerinþele F.A. ale

Elveþiei, prototipul este echipat cu o turelãGM DELCO dotatã cu un tun Boeing BUSH-MASTER cal. 30 mm, stabilizat pe cele douãaxe, ºi cu o mitralierã jumelatã cal. 7,5 mm.Turela oferã aceeaºi protecþie ca ºi cutia blin-datã.

Greutatea gata de luptã a M.L.I. cu turelãeste de 30,4 t. Motorul diesel V8 PERKINSCONDOR, cu care erau dotate modeleleWARRIOR precedente, avea puterea limitatãla 550 CP, în timp ce, la actualele M.L.I.,motorul are o putere de 650 CP. La modelulWARRIOR 2000, motorul dispune de un sis-tem de rãcire cu douã ventilatoare.

Autovehiculul transportã zece soldaþi ºianume: echipajul format din mecanicul-con-ductor, comandant ºi ochitor, la care seadaugã ºapte infanteriºti. Conform doctrinei

elveþiene, comandantul M.L.I. trebuie sãrãmânã în autovehicul cât timp infanteria estedesantatã. Grupa de ºapte infanteriºti estecondusã de un comandant de grupã al cãruiscaun, din interiorul M.L.I., poate fi ridicatpentru a permite accesul la cupola cu optperiscoape de pe plafonul cutiei blindate.

Un circuit video permite grupei de infan-terie sã vadã imaginea luatã de aparatul devedere cu imagine termicã a conductorului,imaginile luate de camera orientatã spre spatesau pe cele ale camerei din masca turelei sauimaginile produse de sistemele de ochire petimp de zi FLIR. Comandantul autovehicu-lului dispune ºi de un ecran video plat.

O altã caracteristicã aparte cerutã deelveþieni este capacitatea M.L.I. de a luptaîmpotriva elicopterelor. În acest scop, ochi-torul dispune de un sistem automat deurmãrire zi/noapte ºi de un sistem automati-zat de tragere în rafale pentru þintele terestresau aeriene care se deplaseazã cu vitezã mare.Acest sistem uºureazã misiunea ochitoruluiºi reduce timpul necesar instruirii.

PerspectiveTrupele de uscat elveþiene aveau un nece-

sar de 310 autovehicule de luptãSCHÜTZENPANZER 2000. Acestea urmausã fie comandate în trei etape. Alte M.L.I.care concureazã modelul WARRIOR 2000sunt autovehiculele de luptã germaneMARDER cu turelã KUKA ºi transportoareleblindate suedeze CV 90.

Alþi clienþi potenþiali pentru M.L.I. WA-RRIOR 2000 sunt Finlanda ºi unele þãri dinOrientul Mijlociu. #

1. frâna de gurã integratã; 2. extractorde fum; 3. þeava rãcitã, cromatã în interior;4. afetul tunului XM194; 5. închizãtorculisant; 6. sistem de iniþiere cu laser

Paginã realizatã deMaior Ion PAPALEÞ

II NN II ÞÞ II AA TT OO RR LL AA SS EE RRDD EE SS TT II NN AA TT MM UU NN II ÞÞ II EE II DD EE AA RR TT II LL EE RR II EE

MAªINA DE LUPTÃA INFANTERIEIWARRIOR 2000

Pagina 14Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004 MOZAIC Curierul ARMATEI

Hormonii se numesc neurotransmiþãtori,deoarece ei transmit mesajele de la un neu-ron la celãlalt? Mai mult, ei sunt responsabilide stãrile noastre afective…

Noradrenalina – ne dã dinamism ºiconcentrare. Este hormonul dorinþei. Lui îidatorãm vitalitatea instinctivã, pulsionalã.În lipsa lui, nu mai avem nici mãcar dorinþade a ne scula, de a mânca, de a ne lupta ºinici dorinþã sexualã. Se epuizeazã foarterepede, ca urmare a situaþiilor ce ne solicitãatenþia sau concentrarea.

Dopamina – ne echilibreazã senti-mentele. Este hormonul creierului nostrulimbic, sediul memoriei, al afectivitãþii ºi albunei dispoziþii. Este, de asemenea, hor-monul neocortexului a cãrui emisferã do-minantã (stânga la dreptaci ºi dreapta la stân-gaci) ne ajutã sã gândim, sã luãm decizii, sãne adaptãm. În cazul diminuãrii procentuluide dopaminã, neocortexul este afectat dedepresie, motiv pentru care ne e greu sã necoordonãm ideile, sã acþionãm.

Serotonina – ne ajutã sã trãim înarmonie cu ceilalþi. Are rolul de a frâna anu-

mite sentimente, adicã ne modereazã agre-sivitatea. Se pare cã fiecare dintre noi are unaccelerator cu 25% mai puternic decât frâna.Lipsa acestui hor-mon înseamnãabsenþa controluluipulsiunilor, adicãbulimie, nerãbdare,furie, violenþã, neli-niºte. Acidul tripto-fan, existent în glu-cidele lente (macaroane, cartofi) este unremediu. Aceste alimente trebuie consumateseara.

Endorfinele – antidurere ºi antistres –aceste molecule au proprietãþi analgeziceasemãnãtoare cu cele ale morfinei. Conferão senzaþie de bine, calmeazã durerea ºimigrenele. Sportul de rezistenþã (jogging-ul,nataþia, mersul pe bicicletã) practicat celpuþin 45 de minte poate multiplica de cinciori cantitatea de endorfine. Factori antistres,endorfinele permit refacerea organismuluiºi somnul.

Selecþie maior Ion PAPALEÞ

HORMONI ªI SENTIMENTE...

SS HH OO WW BB II ZZ

5 premii Grammy pentru Beyonce

Duminicã, 8 februarie, la Los Angeles, Beyoncea câºtigat 5 premii Grammy pentru albumul ei solode debut intitulat “Dangerously in Love”, în timp ceJustin Timberlake a trebuit sã se mulþumeascã doarcu douã. “ªtiu cã a fost o sãptãmânã grea pentrutoatã lumea”, a spus Justin când a luat premiul celmare pentru cea mai bunã voce masculinã pop cu“Cry me a River”.

Cea de-a 46-a ceremonie de înmânare a premi-ilor mult râvnite a început la 4.55 p.m. cu Prince

care a ales sã cânte“Purple Rain”, mar-când astfel cei 20 deani de carierã muzicalãºi cinematograficã.Beyonce, îmbrãcatã cuo rochiþã scurtã, ainterpretat “Crazy inLove” ºi a lut douã tro-fee pentru cel mai buncântec R&B ºi cea maibunã colaborare rap.

Prietenului ei, Jay-Z , i-au revenit ºi lui douã premiipentru aceastã “alãturare”. Beyonce a fost aleasã ºicea mai bunã voce femininã R&B pentru “Danger-ously in Love”. Albumul ei a fost cotat ca fiind celmai bun album contemporan, iar “The Closer I GetTo You”, un remake pe care l-a fãcut cu Luther Van-dross, a fost numit cea mai bunã performanþã R&B.Cu cele 5 trofee, Beyonce s-a alãturat Aliciei Keys,lui Norah Jones ºi lui Lauryn Hill, care au luat celemai multe premii Grammy într-o singurã searã.“Este ceva de necrezut pentru mine!”,a declarat Bey-once foarte fericitã.

OutKlast, Jack White ºi Eminem au “cãpãtat”câte douã trofee de fiecare, iar Alison Krauss a avutparte de trei. Pentru cele mai bune vânzãri,rapper-ul 50 Cent a fost nominalizat de 5 ori, dar nua luat nimic! Tim-berlake a cântat ºi aluat, în final, douãpremii. Vandrosscare a suferit anultrecut un atac decord a câºtigat douãGrammy-uri: ceamai bunã voce mas-culinã R&B pentru “Dance With My Father” ºi celmai bun album R&B cu acelaºi nume. PharrellWilliams a luat primul sãu Grammy: “Am fost un piccam supãrat anul trecut cã nu am câºtigat nimic, daracum sunt foarte bucuros!”.

Ciudata echipã formatã din: fostul preºedinte alS.U.A., Bill Clinton, fostul preºedinte al fostei Uni-uni Sovietice, Mihail Gorbaciov, ºi Sophia Lorens-au ales cu premiul cel mare pentru cel mai bunalbum dedicat copiilor, închiriindu-ºi vocile în “Peterand The Wolf / Prokofiev” .

Cristina FRATU

Dacã vrem o recrutare a personalu-lui perfect onestã ºi dezgolitã detoate prejudecãþile, curriculum

vitae ar trebui sã fie, fãrã îndoialã, anonim,asemenea lucrãrilor de examen. Aceasta esteconcluzia la care au ajuns, în urma uneianchete, cercetãtorii de la MIT (Massachu-setts Institute of Technology) ºi de la ºcoalade comerþ a universitãþii din Chicago,Statele Unite.

În cadrul acestei acþiuni, au fost trimisepeste 5.000 de CV ca rãspuns la anunþuri deangajare apãrute în presa din Chicago ºi din

Boston. S-a constatat astfel, cã cei careaveau prenumele de Brendan, Greg sauEmily au primit mai multe rãspunsuri decâtcei pe care îi cheamã Tamika, Aisha sauTyrone.

La aceleaºi competenþe, candidaþii alcãror prenume evoca o persoanã de tip albau primit un rãspuns la zece CV-uri trimise,în timp ce candidaþii “negri” nu au primitdecât unul la 15 CV-uri trimise. “Se face odiscriminare mai mare la angajãrile înfuncþiile de casier decât la cele de asistentsau de director” subliniazã profesorul Send-hil Mullainathan, de la MIT, care a partici-pat la studiu.

Ce se întâmplã? Se opresc oare angaja-torii care perie CV-urile numai la citireanumelor sau, mai exact, judecã în mod dife-rit competenþele solicitanþilor în funcþie deconsonanþa numelui? Profesorul Mul-lainathan spune cã nu e vorba de o discri-minare conºtientã. “Problema ar fi maidegrabã cã aceºti recrutori citesc sute de CV-uri foarte rapid ºi cã ei încearcã sã îºi facã oimpresie despre candidat dupã o astfel delecturã, explicã Mullainathan. În modinconºtient, dacã vedeþi un nume ca Tamika,el vã va altera impresia generalã. Filtrareacalitãþilor candidatului se va face, în acestcaz, prin prisma prejudecãþilor pe care,probabil, le aveþi despre afro-americani”.Atunci, se pune, justificat, urmãtoarea între-bare: “Pe când noul tip de CV cu colþul dinstânga-sus îndoit?” Maior

Dragoº ANGHELACHE

NUMELE CARETE ANGAJEAZÃ

SOCIETATE

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr. 3 (143 din 15 februarie 2004

Un popã zboarã cuavionul. O cheamã pe stew-ardesã ºi cere un whisky cugheaþã. Dupã un moment degândire, întreabã:

— Dar la ce înãlþimesuntem?

— La 16.000 km altitu-dine.

— Hm, prea aproape deºefu’. Adu-mi un ceai!

☺Intrã un popã într-un

restaurant, se aºazã la masãºi cheamã ospãtarul:

— Fiule, somon aveþi?— Nu, pãrinte.— Calcan aveþi?— Nu, pãrinte.— Rechin aveþi?— Nu, pãrinte.—Atunci adu-mi o

costiþã afumatã de porc ºiDumnezeu mi-e martor cãam vrut sã mãnânc peºte!

Pe o stradã, un poliþistse întâlneºte cu un popã.Poliþistul îl bate mãr, dupãcare îi zice: “Vezi, bãi, ninja,cã nu e aºa, ca-n filme?”

☺Un oltean ºi un

moldovean stau de vorbã:— La voi, morþii se

îngroapã cu popa?— Nu, la noi, popa

rãmâne afarã!

☺M-a sunat o tipã ieri:— Vino acum! Nu-i

nimeni acasã!M-am dus. Nu era

nimeni!

☺Ion o întreabã pe

Maria:- Marie, þi-ar plãcea sã

fii bãrbat?Maria rãspunde:- Da, Ioane, dar þie?

Cristina FRATU

DE LA LUMEADUNATE

PAROHIE

NICOLAENEGESC

CUPRINS DETRAC!

BAIE SUB JETDE APÃ

PROIECT

VIOLETDESCHIS

A GEMESCURT

ZOE POP

BINE FÃCUT

A AVEAHABAR

A APÃREA

NUNI LACUNUNIE!

ªLAGÃR

KILOGRAM(fam.)

CULPE!

UNA GREU DESTÃPÂNIT

MONEDE

VECHIULBRUTAR

JUMÃTATE DELEAFÃ

AMEÞIT DEALCOOL

VICLEIM

ÎN ORICESENS!

PUNGÃ CUSÂNGE

STRATDEPUS

BILE!

CAPÃT DEALEE!

DIG

ÎNÞEPÃTOARELA LIMBÃ

Apariþia filmului 2 Fast 2 Furious afãcut ca fanii curselor “under-ground” sã creascã simþitor. Pro-

ducãtorii de jocuri nu puteau rata acestmoment ºi, astfel, au apãrut pe rând MidnightClub II ºi NFS Underground.

Primul aspect al jocului care meritãtratat este grafica. Aceasta este “ca la carte”:maºinile au fost modelate folosind o grãmadãde poligoane care, combinate cu reflexiileexcelente ºi cu detaliile ridicate ale mediu-lui, fac ca acest joc sã exceleze din acestpunct de vedere. Din pãcate, toate acesteefecte au ºi ele preþul lor: jocul va rula extremde greu pe sisteme mai puþin performante,

dar, chiar ºi pe detalii maiscãzute, jocul tot aratã biniºor.

NFS Underground esteun simulator al curselor legalesau mai puþin legale. Acestlucru înseamnã cã ni se pre-zintã evoluþia unui personaj dela “rabla lu’ tata”, la ditamai“animalul” care trezeºte totcartierul. Diferenþa între acest

simulator ºi unul normal este cã aici vei gãsidoar maºini cel mult sportive, ºi nicidecummaºini scumpe. Cu un Golf GTI, la început ºio Toyota Supra, mai încolo, poþi bate oriceconcurenþã, deoarece li se pot faceîmbunãtãþiri la fiecare nivel parcurs. Dupãmodelul lui Midnight Club, ºi în NFSU avemun booster. Aici însã, e mult mai normal:avem la dispoziþie un rezervor cu NO2, ca înorice film, iar efectul sãu este mult maiaproape de realitate decât în Midnight Club.

Traseele pe care se desfãºoarã competi-þiile sunt toate în interiorul unui singur oraººi se aleargã numai pe timpul nopþii. Ele nusunt foarte variate, dar acest fapt parcã nu

scade cu nimic meritele jocului, iar traficulpoate fi un factor decisiv în hotãrârea câºtigã-torului. Un alt fapt inedit este acela cã, înmomentul în care vei face derapaje sau veiocoli maºini la limitã, vei primi puncte carete vor ajuta ulterior. Gradul de dificultate aljocului este destul de scãzut, practic în câte-va zile putând fi terminate cam toate misiu-nile dacã un jucãtor mai experimentat chiarinsistã.

Modul Multiplayer al jocului (GoOnline) m-a lãsat pur ºi simplu fãrã cuvinte.Deci, dupã ce termini toate misiunile ºi ai ladispoziþie toate pistele, alãturi de o maºinãputernicã ºi echilibratã pe care o ºtii foartebine, meritã sã îþi încerci norocul pe EA.com(dial-up picã din discuþie). Tot ce trebuie sãfaci aici, este sã îþi creezi un user - pe care înmaxim 5 minute îl poþi rezolva. Apoi, garan-tat, din mulþimea de jucãtori de acolo veiprimi un challenge, dupã care începe dis-tracþia. Îþi va fi foarte greu sã te desparþi deEA.com, mai ales dacã mai ºi reuºeºti sãcâºtigi.

Cristina FRATU

CCyybbeerrzzoonnee:: NEED FOR SPEED: UNDERGROUND

1. Economia româneascã ºi…artileria

(pãrerea lui Terente)Economiei – pot sã spun – I-am înþeles starea corect:O fi ea sãnãtoasã-tun!Dar tunul este cam… defect.

2. Miliardarii români…artileriºtii lui Vlad Þepeº?!Strãinii –averile-ºi sporesc

Vânzând sau producând noibunuri,

Ai noºtri se îmbogãþescDând þepe ºi trãgând la… tunuri!

3. Militarii români în Golf(scrisoare cãtre un prieten)

Nu vreau sã ne plângeþi de milã,Avem hranã bunã la cinãªi sex – folosim o cãmilã…(Sã mergem în oaza vecinã!)

4. Colegi de tabãrã cu italienii(Noutãþi NBC)În prima searã, când ne-am

descãlþatUn senzor chimic, declanºã alar-

mã…Credeau vecinii cã i-am atacat… C-o nouã armã!

G H I M P I D E L A P A N - DD U R U

INTERVIUL NOSTRU Curierul ARMATEIPagina 16Nr. 3 (143) din 15 februarie 2004

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/V Bucureºti, Fax 410.20.53, telefon 01/420.49.13; 01/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

B 11101; C. 3/2004

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ISSN 1582-1269

Redactor-ººef MMrr.. IIoonn PPaappaalleeþþ 00330077Secretar de redacþieMMrr.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchhee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiieeSSgg.. mmaajj.. AAddrriiaannaa CCrriissttiiaann ((eexxppeeddiiþþiiee)) 00113355DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00222277MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt.. 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((ddaaccttiillooggrraaff)) iinntt.. 00111122

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilorau caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau aREDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere,fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitate anumãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii CCpptt.. AAddrriiaannaa MMuunntteeaannuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu

iinntt..00115566

Afirmã domnul colonel Marin CIORANU, comandantul Batalionului 528 Cercetare

— De ce fac cercetaºii tabere de schi?— Scopul principal al taberei este acela de

a-i obiºnui pe militari sã se deplaseze pe schiuripentru a-ºi putea executa misiunile în zonamuntoasã, pe timp de iarnã. Programul depregãtire mai cuprinde: instrucþie tacticã, trageri,topografie, pregãtire fizicã, trai în condiþii de izo-lare… ºi tot ce se mai preteazã condiþiilor de aici.La activitãþi participã aproape toþi oameniiunitãþii. Oricum, dintre profesioniºti nu lipseºtenimeni. Programul este de 10 ore, instrucþia dedupã amiazã fiind planificatã în aºa fel încât sãprindã o orã de luminã ºi douã de întuneric.

— Se simte vreo diferenþã acum, când mareamajoritate a luptãtorilor sunt profesioniºti ºi numilitari în termen?

— Sigur cã da! Dar, dupã pãrerea mea, estenevoie de trei ani de pregãtire pentru ca un m.a.c.sã devinã profesionist în funcþia pe care esteîncadrat. Sunt o serie de probleme pe care trebuiesã ºi le însuºeascã, deoarece ei au fãcut armata,aºa cum ºtim, la diferite arme – jandarmi, infan-terie, chiar cercetare – ºi este nevoie de spe-cializare. Unii sunt angajaþi mai demult, o partedoar de anul trecut, dar cu voinþã, încet, încet, vorreuºi. Cei care nu pot, renunþã de bunã voie saurenunþãm noi la ei, dupã verificãri. Anul trecut,înainte de începerea marºului pe creastaFãgãraºului, trei au demisionat. ªi-au dat seamacã este greu ºi cã nu pot face faþã eforturilor. Pen-tru cã, trebuie sã recunoaºtem, eforturile suntdeosebite. ªi eu pun mare accent pe rezistenþa laefort.

— ªtiu cã mulþi dintre viitorii ofiþeri vor sãdevinã cercetaºi. Când ajung aici, se comportãpe mãsura dorinþelor?

— În ultima vreme am primit trei ofiþeri dinpromoþie. Unul a vrut sã plece. M-a sunat cinevaºi mi-a zis: “Bãiatul ãsta o sã vinã, dar fiþi deacord ºi lãsaþi-l sã plece…” A venit cu raportul,atunci, imediat. L-am aprobat, însã rezolvareasituaþiei a luat ceva timp. Când a venit rãspunsula renunþat. “Nu mai plec de aici. Mi-am dat seamacã se face pregãtire…” ªi lui îi place instrucþia!Acum este unul dintre cei mai buni comandanþi deplutoane.

Oamenii nu mai pleacã pentru cã, aici,îmbinãm perioadele de efort cu cele de recuper-are etc. Sunt prevãzute prin plan aceste lucruri.Aºa ºi este normal. Dacã îi pun la treabã 10 ore pezi, este normal sã le dau ºi liber. De exemplu, amfost, cu toþii, la Mânãstirea Robaia, la MânãstireaArgeºului… Pentru duminica viitoare avem apro-barea sã vizitãm Hidrocentrala Vidraru. Foarte

puþini au asemenea ocazii, iar pentru un cercetaºe important sã vadã aºa ceva. Dupã aceea vommerge pe Transfãgãrãºan, atât cât drumul ne vapermite. Cred cã vom ajunge pânã la Capra. Deacolo vom vedea mai mult faþã de astãzi, când amfost pe Vârful Lespezile.

— Echipamentul pe care-l aveþi în dotareasigurã protecþia necesarã?

— Ce sã asigure?! Echipamentul nu!Încãlþãmintea asta, nu! Am încãlþat ºi eu bocanciiãºtia pe care i-am primit de curând. O zi. Seara,când am ajuns aici, storceam ciorapii. Vã dau altexemplu. Azi au fost mai puþin de minus 20 degrade afarã. Am filmat un militar angajat care afost nevoit sã-ºi taie ciorapii pentru cã nu-i maiputea scoate. S-au udat ºi au îngheþat. Din cauzaechipamentului n-au putut rãmâne peste noapteîn teren. I-am adus în tabãrã pentru cã echipa-mentul ºi încãlþãmintea nu asigurã condiþiile nece-sare traiului izolat. Decât sã se întâmple ceva…mai bine îi aduc aici. Ceea ce ne-am propus pen-tru instruirea oamenilor am executat, aºa cã nu ecazul sã exagerãm. Nouã, cercetaºilor, ne placece facem ºi întotdeauna ne-am asumat rãspun-derea desfãºurând mereu activitãþi cu grad ridicatde risc. Acestea ºi-au adus ºi îºi aduc într-adevãrcontribuþia – sunt convins de asta – la ridicareagradului de profesionalizare a cercetaºilor, însãtrebuie sã þinem seama ºi de niºte limite ºi decondiþiile pe care le avem.

Dacã s-ar cãuta mai mult ºi s-ar ºti cu ce neconfruntãm noi pe timpul pregãtirii, cred cã s-arputea rezolva problema ºi am avea echipamentcorespunzãtor. Adicã sã aibã niºte calitãþi în con-cordanþã cu specificul misiunilor pe care leîndeplinim.

— Când am intrat la dumneavoastrã, aici,în tabãrã, v-am vãzut citind o carte. Oamenii din

subordinea dumneavoastrã mai au timp sãciteascã?

— I-am mai vãzut citind. Din discuþiile pur-tate cu unii omologi, a reieºit cã atunci când vreisã realizezi ceva – aºa cum am realizat noi pânãîn prezent – trebuie sã depui eforturi deosebite ºise cam neglijeazã cititul. Omul are ºi el o limitã…ºi ritmul cititului are de suferit. Asta e realitatea!De pildã, eu m-am preocupat mai mult de muncãºi mai puþin de studii, de cursuri, de doctorate…ºi poate c-am greºit. Dacã aº lua totul de la capãtacum aº ºti ce am de fãcut…

— …— Dar acum nu vã spun… (râzând). Lasã sã

citesc eu mai puþin, dar în urma mea sã rãmânãniºte lucruri bune. Eu rãmân pentru batalion, pen-tru instruirea oamenilor mei.

— ªtiu cã este la modã lucrul peste program.La dumneavoastrã în unitate se practicã?

— Mie nu-mi place sã-mi þin subordonaþiipeste program. Recunosc, i-am mai þinut pe unii,dar numai atunci când a fost imperios necesar.Îmi place ca la 15.30 oamenii mei sã plece acasã.Sâmbãta ºi duminica nu-i chem la muncã. Îi lassã-ºi rezolve problemele pentru cã, în ziua de azi,ºi în familie sunt destule de fãcut. Eu am o vorbã:“Vã rog sã lucraþi 8 ore pe zi. Din acestea 2 oresunt pauze. Deci, cele 6 ore, care rãmân, lucraþi!”Discut deschis cu ei. Le spun absolut totul, ca sãnu aibã motive sã vorbeascã pe la colþuri. Laadunarea de miercurea, le cer ºi lor sã spunã,acolo, tot ce au de zis. Nu accept grupurile,grupuleþele. Acolo unde am aflat cã sunt nereguliam tãiat rãul din rãdãcinã. Dar nu existã aºa ceva!Am creat cadrul organizatoric în care oamenii sãspunã tot ce au de spus ºi sã afle tot ceea cedoresc. Acolo le spun tot. ªi zvonurile pe care eule aud. Asta înseamnã comunicare, deschidere,neascundere. Nu am probleme nici cu militarii întermen. ªi cu ei procedez, la fel.

Eu zic cã la aceastã orã colectivul esteînchegat. În 14 ani n-am avut nici un fel de recla-maþie. Permanent i-am þinut strânºi, le-am arãtatcum sã se comporte unii faþã de alþii. Încã nu suntrezolvate toate problemele, dar cele 38 de tabereparcurse au contribuit, sigur, la unirea colectivu-lui.

- Deci, tot greul…- În unitãþile mai mici colectivele sunt mai

închegate. Toatã lumea este pentru batalion. Bata-lionul la rândul lui este o familie… De aici luãmsalariul… De aici ne întreþinem familiile. Trebuiesã þinem cu el ºi sã mergem înainte.

A consemnatmaior Ion PAPALEÞ

““ BB AA TT AA LL II OO NN UU LL EE SS TT EE OO FF AA MM II LL II EE ””