CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I nr . 11 (291) 15 iunie 2010 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Batalionul 113 Artilerie Mixt este o unitate de sprijinde luptã subordonatã Brigãzii 1 Mecanizate ºi asigurã

instruirea ºi dez-voltarea nivelului deoperaþionalizare, învederea participãriiindependent sau încooperare cu altestructuri la sprijinulacþiunilor de luptãdesfãºurate pe terito-riul naþional de cãtreforþele luptãtoare aleBrigãzii 1 Mecan-izate.

Am plecat în aceastã misi-une pentru a vedea Batalionul113 Artilerie Mixt din cadrulBrigãzii 1 Mecanizate, dislocat

de la Floreºti, judeþul Cluj, la începutul lunii martie, încazarma fostului regiment mecanizat. Istoria cazãrmii aînceput pe la 1869 când în aceastã localitate a luat fiinþãBatalionul 2 Ialomiþa; tot în aceastã locaþie a funcþionat ºi

Regimentul 79 Infanterie, care a par-ticipat la acþiunile militare din primulrãzboi mondial. În 1921, aici a luatfiinþã Regimentul 18 Artilerie care aparticipat la luptele din cel de-AlDoilea Rãzboi Mondial. Dupã ple-carea trupelor sovietice de ocupaþie în1956, cazarma va deservi militariiimplicaþi în activitãþile de construcþiilocale ºi munci agricole. Apoi, aici, s-a organizat o ºcoalã de ºoferi militari.Între 1980 ºi 1983, cazarma a fostmodernizatã, iar începând cu 1986,aici s-a aflat Unitatea Militarã 01088,o mare unitate mecanizatã. (pagina 5)

Nu cunosc cuvintele NUVREAU, NU ªTIU ºi NU POT

Gun-uul s f ideazã Bãrãganul!

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Pe 9 iunie a.c., în cazarma Batalionului 45 Comunicaþiiºi Informaticã „Cãpitan Grigore Giosanu” al Diviziei 1Infanterie „Dacica”, a avut loc ceremonialul depredare/primire a comenzii unitãþii. Astfel, domnul locote-nent-colonel Adrian MÂNDROIU, prin ordinul nr. S.P.153 semnat de ºeful S.M.G., a fost schimbat din funcþia decomandant al batalionului ºi numit în cea de ºef al comu-nicaþiilor ºi informaticii la Componenta de conducere oper-aþii curente a Centrului de Conducere Operaþionalã, struc-turã subordonatã nemijlocit Statului Major General.Comanda unitãþii a fost predatã domnului maior IoanRUSU, locþiitorul comandantului.

Schimbarea comenzii Batalionului 45

KAKI 100%

Un servant numit º t i inþãPoligonul Cazasu

ºi-a reactivat capitalulde clorofilã ºi s-a oferitsã îi gãzduiascã pecercetaºii din Batali-onul 528, la sfârºitul

lunii mai, pe timpul unei misiuni de evaluare a potenþialu-lui structural ºi acþional. Exerciþiile de conducere amaºinilor de luptã, ºedinþele de tragere cu armamentul indi-vidual ºi aplicarea cunoºtinþelor însuºite la disciplineletopografie militarã, instrucþie tacticã, instrucþie sanitarã audevenit secvenþe cu multã semnificaþie profesionalã, motivpentru care decizia verificatorilor a fost pertinentã. Cali-ficativul EXCELENT, cu 697 de puncte din700 posibile,aratã cã valoarea nu stã neapãrat într-o infrastructurã cumulte carate, ci în ºtiinþã, voinþã dorinþã ºi scopuri.

LECÞIA DE ISTORIE

Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920

Primul RãzboiMondial s-a bucu-rat de o atenþiedeosebitã în istori-ografia universalã,datoritã implicaþi-ilor sale profunde.Conflagraþia amarcat trecereaomenirii la unnivel necunoscutanterior. În gener-al, toate tendinþele manifestate în perioada 1919-1939 ºi-au avut rãdãcinile în percepþia rãzboiului la nivelul maselor,în modul în care acesta a fost dus ºi în concepþia de organi-zare a pãcii, aºa cum s-a stabilit prin sistemul tratatelorîncheiate la Paris.

MOZAIC

Deºi au fost lansate cu o campanie de marketingextrem de agresivã, vehiculele Segway nu au reuºit sã

aducã revoluþia îndomeniul deplasãriizilnice pe care aupromis-o. Deºi teh-nologia din spatelelor este spectacu-loasã, Segway-urileau prins doar laagenþii de pazã amer-icani din mall-uri ºi lacei mai leneºi dintreturiºti.

Topul celor mai neinspirate invenþii

Pe 9 iunie a.c., în cazarma Batalionului 45 Comuni-caþii ºi Informaticã „Cãpitan Grigore Giosanu” alDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, a avut loc ceremonialulde predare/primire a comenzii unitãþii. Astfel, domnullocotenent-colonel Adrian MÂNDROIU, prin ordinulnr. S.P. 153 semnat de ºeful S.M.G., a fost schimbat dinfuncþia de comandant al batalionului ºi numit în cea deºef al comunicaþiilor ºi informaticii la Componenta deconducere operaþii curente a Centrului de ConducereOperaþionalã, structurã subordonatã nemijlocit StatuluiMajor General. Comanda unitãþii a fost predatã domnu-lui maior Ioan RUSU, locþiitorul comandantului.

La ceremonial, a participat, pe lângã întregul perso-nal al batali-onului, ºi ºe-ful de statmajor al di-viziei, dom-nul colonelG h e o r g h eV I ª A N ,care, la fi-

nal, a adresat câteva cuvinte celor prezenþi: „Domnullocotenent-colonel Adrian MÂNDROIU îºi finalizeazãactivitatea în aceastã cazarmã, dupã o perioadã de 4ani petrecuþi la comanda unitãþii, perioadã marcatã deîmpliniri ºi experienþe frumoase. Din partea coman-dantului diviziei ºi a camarazilor dumneavoastrã, vãadresez mulþumiri pentru modul exemplar în care aþicondus aceastã unitate cu profesionalism, tenacitate ºideseori cu sacrificii, dar întotdeauna cu modestie, ºi vãurez succes în viitoarea poziþie!”.

„Fostul” comandant nu a putut sã-ºi ascundã emoþi-ile fireºti, emoþii pricinuite probabil de cei 7 ani petre-cuþi în aceastã cazarmã pe care îi lasã în urmã, trei încalitate de ºef de stat major al Regimentului 45 ºi patruîn cea de comandant. „Am condus transformarea aces-tei unitãþi, iniþial aflatã la dispoziþia Corpului 1Armatã Teritorial, iar apoi în subordinea Diviziei 1Infanterie, conform noii politici de securitate aRomâniei. A fost o perioadã fructuoasã din viaþa ºi dincariera mea ºi nu pot sã neg faptul cã m-am legat deacest colectiv. Sunt convins cã nu aº fi putut sã realizeznimic, fãrã sprijinul echipei de comandã ºi nu numai.I-am simþit alãturi pe toþi: ofiþeri, subofiþeri, maiºtrimilitari, soldaþi gradaþi voluntari sau personal civilcontractual. Am cãutat sã formãm împreunã o echipãpentru a obþine rezultate foarte bune cu unitatea noas-trã.

Acum, în momentul plecãrii mele de la comandã,sper cã am lãsat în conºtiinþa oamenilor suficient demulte lucruri bune ºi iniþiative, astfel încât sã mã potîntoarce oricând printre ei, cu fruntea sus.

Pentru viitor, în noua mea funcþie, voi urmãri în con-tinuare evoluþia batalionului ºi modul în care acestatrebuie sã se transforme. Nu putem uita faptul cã elreprezintã prima unitate de transmisiuni din ArmataRomâniei, având în spate cea mai lungã filã de istorie.Deja s-a trecut la cea de-a doua placã de marmurã pecare sunt înscrise cu onoare numele foºtilor coman-danþi. Batalionul 45 Comunicaþii ºi Informaticã vadeveni una dintre cele mai moderne unitãþi de acestgen, care sã asigure un real suport Diviziei 1 Infanterie„Dacica”. Aºteptãm trecerea peste perioada de crizã cucare ne confruntãm ºi peste actualele constrângeribugetare, pentru a se declanºa procesul de înzestrare ºide operaþionalizare a batalionului. Nu mai este nevoiesã amintesc faptul cã voi fi în permanenþã alãturi deaceastã unitate!” (F.C.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 11 (291) din 15 iunie 2010Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

România va gãzdui un modul NATO de comunicaþii -Plenul reunit al Senatului ºi Camerei Deputaþilor a aprobatîn unanimitate proiectul de hotãrâre privind constituirea ºigãzduirea pe teritoriul României a modulului NATO al sis-temului de comunicaþii ºi informaticã dislocabil. Modululrespectiv face parte din Batalionului 2 din cadrul Agenþieipentru servicii ale sistemelor de comunicaþii ºi informaticã.El a menþionat cã personalul care va lucra în aceastã sub-unitate va fi format din aproximativ 56 de ofiþeri, soldaþi ºigradaþi voluntari, iar costurile de personal, inclusiv diurnelepentru perioada în care se executã misiuni în afara teritoriu-lui naþional, vor fi asigurate de România ºi suportate dinbugetele anuale aprobate pentru Ministerul ApãrãriiNaþionale. Distrugãtorul USS Oscar Austin a acostat laConstanþa - Distrugãtorul american USS Oscar Austin aacostat marþi, 8 iunie, în Portul Constanþa, pentru o escalã depatru zile în România. Ofiþerul de presã al Comandamentu-lui Flotei Militare, lt. comandor Ion Burghiºan, a declarat cã,în cursul escalei de la Constanþa, o delegaþie condusã decomandantul navei, cãpitan-comandorul Jeffrey J. Hope, aavut întâlniri cu conducerea Comandamentului Flotei ºi cuautoritãþile locale. Pe parcursul vizitei în România, marinariiamericani au desfãºurat ateliere de lucru, împreunã cu mem-bri din echipajele fregatelor româneºti, iar la plecare, navaamericanã a efectuat exerciþii în comun cu un elicopter alForþelor Navale Române. Programul echipajului USS OscarAustin a mai cuprins vizite la Academia Navalã „Mircea celBãtrân”, la Muzeul Marinei Române, activitãþi sportive,precum ºi un tur al principalelor obiective turistice dinmunicipiul Constanþa. USS Oscar Austin este o navã tipdistrugãtor ºi face parte din clasa Arleigh Burke. A fostlansatã la apã pe 7 februarie 1998 ºi a intrat în serviciulForþelor Navale Americane pe 19 august 2000. Nava are undeplasament de 9180 tdw, o lungime de 155,3 de metri, olãþime de 20 de metri ºi un pescaj de 9,4 metri. Cele 4 tur-bine General Electric furnizeazã 100.000 de cai putere ºiasigurã navei o vitezã de peste 30 noduri. NATO va faceeconomii…, dar cere statelor membre sã nu reducã preamult bugetele apãrãrii - NATO este dispus sã facã economiiîn contextul crizei, dar statele membre nu trebuie sã „reducãprea mult” bugetele apãrãrii, deoarece „prosperitateadepinde ºi de securitate”, a declarat secretarul general alAlianþei, Anders Fogh Rasmussen, citat de AFP. „Ampromis, la preluarea funcþiei, sã reformez aceastã organi-zaþie”, a afirmat el, în timpul unei conferinþe de presã, cutrei zile înainte de o reuniune la Bruxelles a miniºtrilorApãrãrii din cele 28 de state membre. „Tocmai am realizato analizã a bugetului nostru militar, care va duce laeconomii ºi reportãri (de plãþi) de 1,5 miliarde de euro”, aadãugat el. NATO a mai adoptat reguli care stabilesc „pri-oritãþi clare în domeniul cheltuielilor”, a explicatRasmussen. „Suntem de asemenea foarte aproape de unacord privind o reducere puternicã a numãrului de comitetecare lucreazã în NATO - cel puþin o sutã -, dintre care doar22 se vor mai subordona direct Consiliului Atlanticului deNord”, organismul decizional al Alianþei. Secretarul generalal NATO, fostul prim-ministru al Danemarcei, a recunoscutcã bugetele militare ale aliaþilor se aflã ºi ele „sub presiune”din cauza situaþiei economice. „Când cheltuielile de sãnã-tate, educaþie ºi pensionare sunt diminuate, este dificil sãscutim în totalitate apãrarea. Dar, sunt de asemenea con-vins cã trebuie sã fim atenþi sã nu reducem prea mult sau sãreducem în mod greºit, pentru cã ne-am putea periclitasecuritatea pe viitor. În definitiv, prosperitatea economicãdepinde ºi de securitate. Trebuie sã facem cheltuieli pentruceea ce conteazã cu adevãrat, pentru ceea ce avem nevoieîn prezent ºi pe viitor. Într-un cuvânt, acest lucru semnificãreforme în cadrul Alianþei", a declarat el. Aceste problemear urma sã fie discutat de miniºtrii Apãrãrii, dar deciziile vorfi luate în noiembrie, în timpul summitului NATO de laLisabona. Rusia va testa un nou model de Kalashnikovîn 2011 - Noua mitralierã va înlocui modelul AK-47, modelfolosit de cãtre soldaþii din peste 50 de þãri. Imaginea1/1Ruºii vor începe sã testeze, în 2011, un nou model deKalashnikov, botezat AK-200, care va avea cu 0,5 kilo-grame mai mult decât modelul actual, AK-47M, ºi va aveaîncãrcãtoare cu câte 60 de gloanþe, spre deosebire de celedin prezent, care înglobeazã doar câte 30, scrie RIA Novosti.Mitraliera AK-47 a fost creatã de rusul MikhailKalashnikov, care a luptat în cel de-al Doilea Rãzboi Mon-dial. Primele încercãri ale sale de a crea o nouã armã aueºuat, însã, în 1947, a reuºit sã producã noua mitralierã, careîi poartã numele. Invenþia sa a fost îmbrãþiºatã cu entuziasmde o mulþime de state, devenind cea mai folositã mitralierãdin lume. ªi în prezent ea este preferata miºcãrilor de gheri-lã, ba chiar ºi-a câºtigat un loc pe steagul Mozambicului.Mikhail Kalashnikov a fost rãsplãtit cu cea mai înaltã dis-tincþie ruseascã în noiembrie 2009, la aniversarea a 90 deani de viaþã. Inventatorul ºi-a exprimat atunci regretul cãmitraliera creatã de el a fost folositã de multe ori în scopurirele. (F.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneePPlltt..aaddjj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 11/2010

SScchhiimmbbaarreeaa ccoommeennzziiii BBaattaalliioonnuulluuii 4455

În conformitate cu Strategia de Transformare aArmatei României, aprobatã de C.S.A.T. în anul 2006,Comandamentul Corpului de Armatã „General IoanCulcer”, începând cu data de 15.06.2008, s-a transfor-mat în Comandamentul Diviziei1 Infanterie. Ca urmare,aceastã structurã a devenit continuatoarea tradiþiilor deluptã ale Armatei I-a, înfiinþatã în baza Ordinului 37,din 16 august 1916, semnat de însuºi Regele FerdinandI al României. La propunerea Comisiei de heraldicã ºidenumire din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale,Divizia 1 Infanterie a primit ºi denumirea de „Dacica”.

Divizia 1 Infanterie este o mare unitate de luptã, sub-ordonatã Statului Major al Forþelor Terestre, structurãdislocabilã, care asigurã instruirea pentru menþinerea ºidezvoltarea nivelului de operaþionalizare a comanda-mentului, marilor unitãþi ºi unitãþilor subordonate, învederea participãrii la apãrarea naþionalã sau colectivãîn cadrul NATO, la acþiuni de menþinere ºi impunere apãcii în teatrele de operaþii externe, în subordineacomandamentelor internaþionale, iar, în situaþii de crizãºi la rãzboi, la acþiuni militare în sistem integrat, pe teri-toriul naþional sau în afara acestuia.

Procesul de transformare a corpului de armatã îndivizie nu a fost simplu ºi nu s-a efectuat doar printr-odiminuare a efectivelor. El a vizat înfiinþarea unei struc-turi capabile sã rãspundã noilor provocãri din mediul desecuritate actual ºi reprezintã, de fapt, concretizareaconcepþiei de restructurare a Forþelor Terestre, parte aStrategiei de Transformare a Armatei României, ce s-aelaborat în acord cu cerinþele naþionale ºi responsabili-tãþile oricãrui membru al Alianþei Nord-Atlantice. Acestlucru a marcat în fapt schimbarea extensiei, din „terito-

rial” în „disloca-bil”.

În acest moment,marea unitate dis-pune de o structurãde forþe modernã ºidislocabilã, dimen-sionatã adecvat,bine instruitã ºidotatã, cu un sistemlogistic eficient,gata pentru a înde-plini întregul spec-tru de misiuni rezultate din angajamentele asumate decãtre România în cadrul apãrãrii colective a Alianþei,Uniunii Europene, dar ºi al cerinþelor naþionale.

Experienþa acumulatã de efectivele diviziei înteatrele de operaþii ºi în structurile de comandã NATO,lecþiile învãþate, numeroasele exerciþii ºi aplicaþii sunt,în plan concret, adevãratele premise care conduc spresucces. Divizia 1 Infanterie „Dacica” încearcã sã-ºipotenþeze eforturile pentru a obþine, în continuare, rezul-tate foarte bune în ceea ce priveºte întreaga gamã demisiuni NATO sau UE, de la acþiuni de luptã, la misiu-ni de menþinere a pãcii, stabilizare ºi reconstrucþie.

În continuare, ne dorim ca divizia noastrã sã seîncadreze într-un fenomen dinamic, sã funcþioneze efi-cient ºi profesionist, sã se antreneze temeinic pentru aatinge cele mai înalte standarde de performanþã ºi sãcultive în fiecare luptãtor mândria cã face parte dinaceastã mare unitate.

Cristina FRATU

DD ii vv ii zz ii aa 11 II nn ff aa nn tt ee rr ii ee „„ DD aa cc ii cc aa ””–– dd oo ii aa nn ii dd ee pp rr oo vv oo cc ãã rr ii

Istoria paraºutismului militar românesc începe la 10iunie 1941, când generalul Ion Antonescu a dispus înfi-inþarea prin Decretul-Lege de organizare ºi funcþionarea unitãþilor de infanterie aerianã, a unei ºcoli deParaºutiºti în cadrul Aeronauticii Militare.

Cronica evoluþiei armei de la înfiinþare ºi pânã înprezent cuprinde numeroase pagini de eroism ºi faptenotabile de arme ale paraºutiºtilor militari, care au ºtiut

sã transforme misiunea deapãrare a þãrii într-o datoriesfântã ºi nobilã. Aflaþimereu în linia întâi,paraºutiºtii militari auacþionat într-un mod exem-plar în luptele pentruapãrarea patriei, demon-strând cã paraºutismul esteo armã redutabilã, uninstrument indispensabil demanevrã ºi luptã.

Acum, dupã 69 de anide existenþã, subjugaþi încãde mirajul înãlþimilor,

paraºutiºtii militari continuã sã îºi scrie istoria, fiindconºtienþi de povara nobilã ºi grea totodatã, a uneitradiþii glorioase ce trebuie dusã mai departe. (Þ.D.)

ÎÎnnttrree cceerr ºº ii ppããmmâânntt

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 11 (291) din 15 iunie 2010 Pagina 3

Poligonul Cazasu ºi-a reactivat capi-talul de clorofilã ºi s-a oferit sã îi gãz-duiascã pe cercetaºii din Batalionul 528,la sfârºitul lunii mai, pe timpul uneimisiuni de evaluare a potenþialului struc-tural ºi acþional. Exerciþiile de conducerea maºinilor de luptã, ºedinþele de tragerecu armamentul individual ºi aplicareacunoºtinþelor însuºite la disciplineletopografie militarã, instrucþie tacticã,instrucþie sanitarã au devenit secvenþecu multã semnificaþie profesionalã,motiv pentru care decizia verificatorilora fost pertinentã. Calificativul EXCE-LENT, cu 697 de puncte din700 posi-bile, aratã cã valoarea nu stã neapãratîntr-o infrastructurã cu multe carate, ciîn ºtiinþã, voinþã, dorinþã ºi scopuri. Car-netul de reporter a ajuns repede umplutcu nume, date ºi biografii fugare. Devineceva imposibil sã scrii de toate sub-

unitãþile, care au arãtat prin comporta-mentele de excepþie, cã au învãþat lecþiademnitãþii la ºcoala curajului ºi ainteligenþei, aºa cum se traduce uºorcercetarea.

DDee ll aa ttaass ttee ,,ll aa ddeecc llaannººaa ttoorr

Fruntaºul Vasile GOLIÞÃ este îndrã-gostit de calculatoare. A urmat un liceude informaticã, a visat sã se afirme cuprograme ingenioase, dar s-a trezit dinreverie ºi a optat pentru cariera militarã.Ca cercetaº, de fapt, ca servant lamitralierele de pe TABC – 79, a învãþatºi a exersat mult pentru a înþelege„uzina” din turelã. Recunoaºte chiar cãs-a speriat, atunci când a vãzut zeci decabluri electrice, contactoare ºi relee detoate felurile. A avut un învãþãtor bun,

un subofiþer mutat acum la o altã struc-turã, care i-a pus în mânã cutia cu benzi,dar ºi lunetele pentru reglajul optic alaparaturii terestre ºi aeriene. A primit cuuºurinþã pariul, cã în zece minute, legatla ochi, scoate mitralierele de pe leagãn,le demonteazã, cât poate el sã facã dininiþiativã, ºi explicã rolul fiecãrei com-ponente. Exerciþiul fruntaºului a fost ofrumoasã distracþie ºi pentru plutonierul-adjutant Alexandru IONESCU, con-silierul comandantului pentru pro-blemele maiºtrilor-militari ºi subofiþe-rilor. Consilierul a notat cu precizieoperaþiunile ºi explicaþiile uºoare alevoluntarului. Fruntaºul GOLIÞÃmânuieºte uºor declanºatorul electric ºiapoi piesa de fund. Este atent la arculrecuperator, gros cât glezna unui luptã-tor olimpic, apoi scoate mânerul dearmare cu apãrãtoarea. La semnalul sub-ofiþerului, fruntaºul rãmâne puþin des-cumpãnit. Înþelege cã va intra pe rol

colegul sãu, fruntaºul Vasile BALTÃ,un as în reglarea mecanicã amitralierelor de pe maºina de luptã. Seoferã sã intre ºi el în joc. Scoate planºacu schiþa pentru reglaj de la transportorulpe care îl ºtie ca pe buzunar ºi carteagurilor de foc. Se vãd toate înscrisurileautentificate la zi. Mã impresioneazãcifra pe care o vãd – 7000 de cartuºe încinci ani. Mult sau puþin, conteazã doarcã luptãtorii îºi cunosc meseria. Deja,executanþii demonstrativului sunt trans-piraþi de parcã ar fi ieºit de sub hidrant,cu mâinile acoperite cu „mãnuºi” de uleiºi vaselinã, iar ochii le sunt mereu între-bãtori: Oare am fãcu bine? La sfârºit,cine o sã îºi aminteascã de noi?

Puþini dintre noi putem sã îiînþelegem pe luptãtorii din turelã,oamenii de a cãror abilitate beneficiemdin plin, atunci când suntem în tranºee ºivedem cum sunt dirijate traiectoriilespre sectoarele de foc concentrat sau pedirecþiile de unde adversarul sedesfãºoarã, se apropie ºi atacã limitadinainte a apãrãrii noastre. Servanþii aucorola de minuni în propriii ochi ºi înpropriile mâini. Au meritat, ca dupã osãptãmânã de luptã în peisajul îngrãºatde clorofilã al Cazasului, sã primeascã orecompensã. Care sã fie? Chiar ºi simplapovestire a ceea ce pot, ºtiu ºi vor sãfacã. Nu de altceva, dar dacã îi pierdempe servanþii de la artilerie, pe ochitorii dela tancuri, pe radiotelegrafiºti, rãmânemdoar cu ideea cã lupta înseamnã princi-palul mijloc de obþinere a succesului. ªicine ar putea fi de acord? Poate ser-vanþii? Dar nu toþi, cu atât mai puþin ceicare se numesc ºtiinþã.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

UU nn ss ee rr vv aa nn tt nn uu mm ii tt ºº tt ii ii nn þþ ãã

Sportivii noºtri se aflã de cele maimulte ori pe un piedestal firav, dacãfacem aici referire la bazele de antrena-ment, la dotãrile acestora, la echipa-mente, dar tot ei sunt aceia cãrora li secere adesea sã-i inspire pe cei din jurullor.

Este adevãrat cã toþi cei care îºi dez-voltã anumite aptitudini pe baza unorvocaþii descoperite personal sau dealtcineva ar trebui sã reprezinte modelepentru ceilalþi. Sunt modele, în primulrând, din punct de vedere al calitãþilor pecare le au pentru a face performanþã:perseverenþã, ambiþie, curaj, deter-minare, chiar ºi anumite renunþãri la ten-taþiile unei vieþi libere de orice presiuniºi constrângeri.

Din pãcate, aspectul spectaculos estemai puþin vizibil în activitatea curentã aunui sportiv militar. Aspectul vizibilpentru toþi apare abia dupã momentulurcãrii pe un podium, când obþine omedalie. Dar, noi, presa militarã nu

putem sta cu mâinile în sân!Conform Calendarului Sportiv al

anului 2010, în perioada 03-21.05, lotulreprezentativ al Diviziei 1 Infanterie„Dacica” a efectuat un stagiu depregãtire în vederea participãrii la etapafinalã pe Ministerul Apãrãrii Naþionale a„Campionatului de Pentatlon Militar”.Activitatea s-a desfãºurat la Târgoviºte,la U.M. 02492. Bineînþeles, dupã acestlung antrenament, a avut loc ºi multaºteptata etapã finalã pentru unitãþile deinstrucþie ºi pentru instituþiile deînvãþãmânt, care s-a întins pe parcursula ºase zile, între 24 ºi 29 mai.

Clasamentul general pe echipe, pen-tru unitãþile de instrucþie, a fost urmã-torul: locul I – Divizia 4 Infanterie„Gemina”; locul II – ComandamentulStatului Major al Forþelor Terestre; loculIII – Divizia 1 Infanterie „Dacica”.

Nu am avut ocazia sã stau de vorbãcu vreunul dintre sportivi, dar am aflatmai multe de la ºeful lotului, domnul

locotenent-colonel CornelTUÞÃ: „În opinia mea,activitatea s-a desfãºuratîn condiþii bune. LotulDiviziei, format din 17sportivi, a participat latoate cele patru probe aleconcursului: tir, pistaC.I.S.M., înot ºi alergarede rezistenþã. Clasamentulpe probe demonstreazãfaptul cã bãieþii au unpotenþial mai ridicat decâtfetele, reuºind sã seclaseze pe locul I la înot ºila alergarea de rezistenþã.Nu este necunoscut nicifaptul cã Divizia noastrã aresubordonat unele unitãþiºi, odatã cu ele, a „cedat”anumiþi sportivi foartebuni. Din punctul meu devedere este necesarã oreîntregire a lotului pen-tru a nu mai pleca cu câþi-va paºi înapoia liniei destart. În acest moment,sportivii care reprezintã

Divizia 1 Infanterie în competiþii seaflã într-o altã perioadã depregãtire, tot la Târgoviºte, dar de

data aceasta pentru „Competiþiile

aplicativ-militare de varã” pentruunitãþile de instrucþie, urmând sã par-ticipe la etapa finalã pe MinisterulApãrãrii Naþionale care se va organizaîn garnizoana Bistriþa.”

Ramurile sportului militar sunt maipuþin mediatizate, iar sportivii nu suntcunoscuþi pentru cã nu prea au fost daþipe la televizor. Îi întâlneºti însã la servi-ciu, pe stradã ºi îi vezi cum se comportã,ce atitudini au în anumite situaþii. Cusiguranþã, avem din ce în ce mai puþinemodele în jurul nostru. ªi, ce sã facem ºinoi, ne raportãm, din pãcate, la altemodele de peste mãri ºi þãri. De ce? Pen-tru cã modelul apare atunci când seobþine performanþã, iar performanþa seîntreþine.

În esenþã, sportivii au fost, sunt ºi vorfi modele. Pentru cã indiferent de ceeace se întâmplã în culise, sportivul esteprivit ca un om care ajunge unde ajungeprin munca lui, prin mijloace curate ºicare îºi pune cununa de lauri prindãruire ºi perseverenþã, toate puse înslujba unui vis – acela de a ajunge un picmai bun!

Tocmai din acest motiv este necesar

sã-i amintim pe toþi cei 17 sportivi careau fãcut parte din lotul reprezentativ alDiviziei 1 Infanterie: slt. LaurenþiuAnghel, plt. Cristinel Diaconu, sg. maj.

Narcis Dumitraºcu, plt. Ionuþ Bodea, sg.maj. Adrian Ghenea, plt. maj. NicuºorComan, s.g.v. Florin Jitaru, s.g.v.Cristian Enescu, s.g.v. Emil Petrescu,s.g.v. Ionuþ Aranghel, s.g.v. CrinaSimion, s.g.v. Alina Plãcintã, s.g.v.Raluca Dumitraºcu, s.g.v. MirceaTrandafir, s.g.v. Alina Dogaru, s.g.v.Iuliana Bãluþã, s.g.v. Mãdãlin Ionescu.

Toatã lumea cunoaºte faptul cã efor-tul personal reprezintã unul dintre ingre-dientele succesului, dar nu este de ajuns.Dacã nu eºti încurajat atunci când îþieste mai greu, dacã nu îþi repetã cinevapânã la saturaþie motivaþia pentru caretrebuie sã ajungi pe podium, dacã nu teridicã cineva atunci când eºti sleit deputeri, poþi sã bei câte energizante vrei,cãci nu vei reuºi decât sã te expui eºecu-lui. Ei bine, aceastã sarcinã mai puþintrecutã prin nomenclatoare îi revine defiecare datã ºefului de lot, îi revineantrenorului care îþi întinde mâna atuncicând simþi cã nu mai ai putere pentru a-þi da acea ciocolatã de care ai atâtanevoie, pe post de încredere!

Cristina FRATU

SS pp oo rr tt uu ll ee ss tt ee rr ee ll ii gg ii aa ff ii zz ii cc uu ll uu ii

Operativitatea ºi promptitudinea cu care armata aparticipat la acþiuni de îndepãrtare a efectelor dezas-trelor naturale sunt deja realitãþi cunoscute. Acest gende intervenþii necesitã însã o experienþã bogatã ºifoarte mult antrenament. Ele se obþin în urma unorexerciþii specifice, desfãºurate în colaborare cu struc-turi profesioniste, specializate în rezolvarea situaþiilorde urgenþã.

Un astfel de antrenament a avut loc în garnizoanaFocºani. Pe data de 02.06.2010, când, cadrele coman-damentului Brigãzii 8 Artilerie Mixtã, Batalionului 81Artilerie, Batalionului 84 Asigurare Date au participatalãturi de personalul specializat din cadrul Inspectora-tului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã Vrancea laexerciþiul de rezolvare a unei situaþii pe linia inter-venþiei în caz de producere a unei situaþii de urgenþã.

Organizat ºi condus de cãtre comandamentulBrigãzii 8 Artilerie Mixtã în baza Planului cu princi-palele activitãþi al brigãzii ºi a Planului de cooperarepentru situaþii de urgenþã, exerciþiul a avut ca temã,„Acþiunile comandamentului Brigãzii 8 Artilerie Mixtãpentru gestionarea ºi limitarea efectelor produse de osituaþie de urgenþã (cutremur urmat de un incendiu înpavilionul comandamentului)”.

Scopul principal a constat în dezvoltareacunoºtinþelor ºi deprinderilor personalului din struc-turile participante cu privire la cãutarea, descarcerarea

ºi salvarea per-soanelor, evacu-area personaluluiºi bunurilor, acor-darea asistenþeimedicale de ur-genþã, localizareaºi stingerea incen-diilor, asigurareatransportului for-þelor ºi mijloa-celor de inter-venþie, a persoa-nelor evacuate ºi aaltor resurse, reabilitarea zonei. Totodatã, s-a urmãrit ºiverificarea capacitãþii de reacþie a forþelor de inter-venþie în situaþii-limitã.

În cazul producerii unui cutremur s-a urmãritpunerea sau repunerea în funcþiune a sistemului decomandã ºi control al comandamentului brigãzii, învederea conducerii unitãþilor subordonate, precum ºiaplicarea, în funcþie de situaþie, a „Planului de evacu-are”, concomitent cu reorganizarea subunitãþilor deintervenþie.

În cazul izbucnirii unui incendiu, modul de acþiunea constat în evacuarea personalului militar ºi civil, sal-varea de vieþi omeneºti, concomitent cu alertarea for-

maþiunii de intervenþie, stingerea incendiului ºi reabili-tarea zonei.

Exerciþiul în sine a fost o adevãratã reuºitã, obiec-tivele propuse fiind atinse în totalitate.

Urmãtoarele misiuni al Brigãzii 8 Artilerie Mixtãvor fi coordonate de cãtre un alt eºalon, deoarece lajumãtatea lunii iunie, prin procesul de reorganizare aArmatei României, structura trece în subordinea Statu-lui Major al Forþelor Terestre.

Din partea Diviziei 1 Infanterie, le dorim sã îºimenþinã nivelul de performanþã pe aceleaºi coordonateca ºi pânã acum.

Daniela ÞÃRUªI

De-a lungul timpului, geniºtii din Brigada 10 Geniu„Dunãrea de Jos”, din subordinea Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, au reuºit sã evidenþieze, atât pe teritoriulnaþional, cât ºi pe meleaguri strãine, importanþa acesteiarme. Brigada are o mare arie de responsabilitate, asig-urând practic întreg teritoriul naþional, iar misiunile din

teatrele de opera-þii externe ºicapriciile vremiiau plasat-o încentrul atenþieinoastre, deºi in-tervenþiile ei nuau fost numai denaturã militarã.

Din unicitateastructurii de ge-niu derivã o seriede misiuni ºiobiective din ceîn ce mai com-plexe, AlianþaNord- Atlanticãacordându-i o a-tenþie sporitã. Nudemult, Brigada

10 Geniu din Brãila a marcat în avans împlinirea a optani de la înfiinþare ºi a 151 de ani de la apariþia armeigeniu în Armata României. Aplicaþiile de pe teritoriulnaþional ºi instruirea contingentelor din teatrele deoperaþii reprezintã principalele obiective ale brigãziibrãilene, care au putut fi atinse ºi menþinute numaiprintr-o focalizare continuã pe instruire, prin eforturiconºtiente ºi prin performanþã.

ComandantulBrigãzii 10 Geniueste domnul gene-ral de brigadãAriton IONIÞÃcare s-a strãduit sãtreacã peste a-ceastã perioadã decrizã, cu resursefinanciare limitatepentru investiþii,ºi sã realizeze încontinuare totceea ce ºi-a pro-pus pentru înde-plinirea misiu-nilor.

La începutul

lunii iunie, brigada a trecut în subordinea directã aStatului Major al Forþelor Terestre. Noi, cei care amfost alãturi de ei, le dorim succes ºi multã putere demuncã, atât de necesare, deoarece se ºtie cã angrenareaîntregului personal al brigãzii, constituie cea mai efi-cientã modalitate de instruire a structurilor de geniu.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 11 (291) din 15 iunie 2010Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

NN uu cc uu nn oo ss cc cc uu vv ii nn tt ee ll ee NN UU VV RR EE AA UU ,, NN UU ªª TT II UU ºº ii NN UU PP OO TTInterviu cu domnul locotenent-colonel Dãnuþ GEABA, comandantul Batalionului 113 Artilerie Mixt

Chestionarul întocmit de sociologii sub-ordonaþi instituþiei de management alresurselor umane a avut itemi cu suficientãsemnificaþie ºi cu filiaþie în viaþa realã aorganizaþiei militare. Vãd, pentru întâiadatã, dupã aproape 30 de ani de carierã, opreocupare serioasã pentru a iniþia unproiect sãnãtos cu valenþe dorite de militariidin toate corpurile. Mi-a plãcut modul cumau fost gândite întrebãrile de interviu, aºaîncât sã îi ofere celui chestionat ocazia de a-ºi proiecta propriile scopuri, direcþionãri ºimotivãri pentru profesiune. M-am aºteptatfoarte puþin sã gãsesc prin formulãrile dis-cursurilor interogative îndemnuri la exteri-orizarea nemulþumirilor sau inadvertenþelorîn sistemul de management al resurselorumane. Înseamnã cã ne-am maturizat social,cã am înþeles nevoia de a ne îndeplini ide-alurile cultural ºi educaþional. Am convin-gerea, cã viitorul ghid al carierei militare vaavea concordanþã între amploarea ºiadâncimea posturilor proiectate, întredetectarea ºi discriminarea competenþelorcognitive ºi a celor activ-funcþionale.

Eram tentaþi sã epatãm cu ipoteze nean-corate la concret, atunci când se fãcea onumire sau o promovare profesionalã. Dupãce ni s-au testat seturile atitudinale, printr-oindiscreþie organizatã ºi argumentatã, mai

cã ne vine greu sã credem cã am fost odatãsuspicioºi.

Câtã vreme spunem cã omul este propri-ul sãu Prometeu, cred cã managementulresurselor umane meritã reconsiderat ºi nuvituperat (blamat). Sigur, avem idei, expe-rienþe ºi însuºiri psihice diferite. Dar succe-sul nu poate apãrea, decât atunci cândafectele pozitive se strâng în corola efi-cienþei.

Am fost interesat de modelarea matema-ticã a managementului resurselor umane. Cusinceritate susþin, cã este aproape imposibilsã creezi modele perene, ori sã relaþioneziprin sisteme ale cãror mãrimi sunt constante.Totul este în miºcare ºi orice blazare dinpartea proiectantului de resurse înseamnãminus în idealul profesional pe care îlrespectã militarul de carierã. Niciodatã nuva ieºi vreun manager sã spunã cã dintr-untermen ridicat la o putere a rezultat ca lastructura A sã fie redus un post. Dar are sufi-ciente explicaþii pentru a face din iluzie orealitate. Cum? Prin indiscreþie, prin confi-denþe fãcute tãcerii. Are definiþie tãcerea?Da, este oponenta limbajului, o controversãa faptelor noastre sociale.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Afecte rebeleII nn dd ii ss cc rr ee þþ ii aa tt ãã cc ee rr ii ii

AAnnttrreennaammeenntt îînn ccoommuunn ccuu IISSUU

BB rr ii gg aa dd aa 11 00 GG ee nn ii uu ss - aa „„ aa nn cc oo rr aa tt ”” dd ee aa ll tt ee ºº aa ll oo nn

–– DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, ssuunntteeþþii llaa ccoommaannddaabbaattaalliioonnuulluuii ddiinn mmaarrttiiee 22001100,, ccaarree eessttee mmiissiiuunneeaauunniittããþþiiii îînn ccaaddrruull BBrriiggããzziiii 11 MMeeccaanniizzaattee ººii ccaarree ssuunnttpprriinncciippaalleellee oobbiieeccttiivvee ººii aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree ººii llee-aaaa pprroo-ppuuss ssãã llee îînnddeepplliinneeaassccãã ppee ppaarrccuurrssuull aacceessttuuii aann??

– Batalionul 113 Artilerie Mixt este o unitate desprijin de luptã subordonatã Brigãzii 1 Mecanizate ºiasigurã instruirea ºi dezvoltarea nivelului deoperaþionalizare, în vederea participãrii independentsau în cooperare cu alte structuri la sprijinul acþiunilorde luptã desfãºurate pe teritoriul naþional de cãtreforþele luptãtoare ale Brigãzii 1 Mecanizate. Princi-palele obiective pe care batalionul le are în acest ansunt urmãtoarele: în primul rând, reabilitarea cazãrmiidin toate punctele de vedere, în al doilea rândrealizarea operaþionalizãrii structurii ºi atingerea unuinivel de instruire de cel puþin pluton. Sunt lucruri pecare mi le-am propus, sunt lucruri mãreþe, dar nu deneîmplinit.

–– AAþþii rreeuuººiitt ssãã vvãã ccuunnooaaººtteeþþii ssuubboorrddoonnaaþþiiii?? CCuumm aauurrããssppuunnss ssoolliicciittããrriilloorr dduummnneeaavvooaassttrrãã??

– Pot sã vã spun cã, la aceastã datã, îmi cunosc toþisubordonaþii, atât ofiþeri, cât ºi maiºtri-militari, sub-ofiþeri ºi SGV-iºti. Am avut ºansa sã fiu aici de laînceput ºi sã-i primesc, lucru care m-a ajutat sã-icunosc foarte bine. Solicitãrile care le-au stat în faþãsubordonaþilor mei au fost multiple, însã aceºtia,printr-o muncã asiduã, printr-o bunã organizare ºi obunã conducere au reuºit sã facã faþã tuturor activi-tãþilor pe care noi le-am avut de executat.

–– CCee ssttiill ddee lluuccrruu eessttee mmaaii aapprrooaappee ddee rreeaalliittããþþiilleezziilleelloorr nnooaassttrree ppeennttrruu aa ffii aaddooppttaatt ddee ccããttrree uunn ooffiiþþeerr??

– Dacã vorbim de zilele noastre, pãrerea mea este cã

cel mai adecvat stil de lucru cu subordonaþii este exem-plul personal ºi stilul întotdeauna aproape de ei. Fiindcãlãuziþi permanent, fiind îndrumaþi; aºa pot sã creascãperformanþa ºi sã atingã culmi nebãnuite deprofesionalism.

–– CCee vv-aaþþii pprrooppuuss ppeennttrruu vviiiittoorr??– Pentru viitor, dacã vorbesc despre structurã, pot

spune cã mi-am propus sã fac din Batalionul 113 Arti-

lerie Mixt una dintre cele mai bune unitãþi de armã dinarmata românã. Rãmâne de vãzut dacã timpul ne vapermite acest lucru ºi dacã mijloacele avute la dispozi-þie vor fi la nivelul cerinþelor. Dacã vorbesc despremine, mi-am propus sã merg pe carierã, sã ating noiculmi în ceea ce priveºte profesionalismul, sã-midesãvârºesc pregãtirea ºi, de ce nu, sã merg în altestructuri, unde aº putea sã fac faþã ºi aº putea sã-mi punîn slujba armatei pregãtirea ºi experienþa mea.

–– FFããccâânndd aappeell llaa eexxppeerriieennþþaa dduummnneeaavvooaassttrrãã,, cceeii-aaþþii rreeccoommaannddaa uunnuuii ttâânnããrr llaa îînncceeppuutt ddee ccaarriieerrãã??CCaarree ssuunntt aacceellee eennttiittããþþii ccaarree vv-aauu gguuvveerrnnaatt vviiaaþþaa ººiiccaarriieerraa??

– Unui tânãr, la început de carierã, i-aº recomandasã-ºi stabileascã obiective în primul rând, obiectiverealizabile ºi sã se þinã de ele, sã le urmãreascã pas cupas, sã înveþe, sã munceascã, sã capete experienþã pen-tru a deveni un bun profesionist ºi un militar desãvârºit.În viaþã, am fost cãlãuzit de o serie de entitãþi printrecare aº enumera: munca asiduã, tenacitatea, perseve-renþa ºi loialitatea faþã de sistem ºi de comandanþii mei.

–– AAvveeþþii uunn pprriinncciippiiuu ddee llaa ccaarree nnuu aaþþii ffããccuutt rraabbaattnniicciiooddaattãã,, ccaarree ººii-aa ppuuss aammpprreennttaa îînn ttoott cceeeeaa ccee îînnttrree-pprriinnddeeþþii??

– Principiul de la care nu am dat înapoi ºi nu voi daniciodatã este loialitatea faþã de instituþie, instituþiacare m-a pregãtit ºi în care mi-am desfãºurat activi-tatea, instituþia numitã Armata Românã. Mai am ºialte principii de la care nu fac rabat ºi anume, pentrumine nu existã cuvintele: NNUU VVRREEAAUU,, NNUU ªªTTIIUU ººii NNUUPPOOTT.

Plutonier Radu SÃCÃREA

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 11 (291) din 15 iunie 2010

Prima sãptãmânã din începutul de varã calen-daristicã m-a gãsit pe drumul spre Slobozia.Numele municipiului vine de la cuvântul de origineslovenã „slobozie” care înseamnã o localitate nouînfiinþatã ce era scutitã de anumite dãri. Oraºul esteaºezat în mijlocul Câmpiei Bãrãganului. Încã de laintrarea în oraº, am fost încântat de curãþenie,spiritul gospodãresc al localnicilor, mai puþin desãrãcia pe care o putem întâlni în toate oraºele demici dimensiuni ale þãrii.

Am plecat în aceastã misiune pentru a vedea Batali-onul 113 Artilerie Mixt din cadrul Brigãzii 1 Mecani-zate, dislocat de la Floreºti, judeþul Cluj, la începutullunii martie, în cazarma fostului regiment mecanizat.Istoria cazãrmii a început pe la 1869 când în aceastãlocalitate a luat fiinþã Batalionul 2 Ialomiþa; tot înaceastã locaþie a funcþionat ºi Regimentul 79 Infan-terie, care a participat la acþiunile militare din primulrãzboi mondial. În 1921, aici a luat fiinþã Regimentul18 Artilerie care a participat la luptele din cel de-AlDoilea Rãzboi Mondial. Dupã plecarea trupelor sovie-tice de ocupaþie în 1956, cazarma va deservi militariiimplicaþi în activitãþile de construcþii locale ºi munciagricole. Apoi, aici, s-a organizat o ºcoalã de ºoferi mil-itari. Între 1980 ºi 1983, cazarma a fost modernizatã,iar începând cu 1986, aici s-a aflat Unitatea Militarã01088, o mare unitate mecanizatã.

La 10 ani de la revoluþia din decembrie 1989,aceastã mare unitate mecanizatã a suferit numeroasetransformãri pentru ca, în final, sã fie desfiinþatã, iarcazarma lãsatã în paraginã, la fel ca multe alte cazãrmicare aparþin armatei române.

La sfârºitul lunii februarie, comandantul Brigãzii 1Mecanizate, colonelul Marius HARABAGIU acordaun interviu ziarului nostru, comunicându-ne cã, pânã lasfârºitul lunii aprilie, va trebui definitivatã încadrareabatalionului ºi realizarea condiþiilor minime defuncþionare, dupã aceastã datã batalionul urmând sãdesfãºoare în continuare procesul de dotare, încadrarecu personal, întocmirea documentelor necesare pentruasigurarea capacitãþii de reacþie imediatã.

Cu o zi înaintea mea, în cazarma batalionului, într-un cort, comandantul brigãzii a þinut ºedinþa de lucru lacare a participat ºi locþiitorul comandantului Diviziei 1Infanterie, general de brigadã Iulian BACªIª.

La sosirea primului detaºament al batalionului înnoua cazarmã, în februarie-martie, aceºtia nu au reali-zat cât vor avea de muncã pentru reabilitarea cazãrmii.Abia dupã încãlzirea vremii ºi topirea zãpezii au con-statat cã au foarte mult de muncit pentru reabilitarea

locaþiei.Pr inc ipala

preocupare acomandantuluib a t a l i o n u l u ieste reabilitareacazãrmii, dar ºirealizarea obi-ectivelor de o-peraþionalizare,p r i n c i p a l aproblemã fiindr e a b i l i t a r e ac a z ã r m i i .Comandamen-tul batalionuluiîºi desfãºoarãactivitatea înclãdirea corpu-lui de pazã,clãdirea co-mandamentuluibatalionului fi-ind în reparaþiitotale de cãtreo echipã a Cen-trului 21 Car-

tiruire Trupe. Un alt obiectiv al comandantului batali-onului este armamentul ºi tehnica, tehnica auto fiindîmbãtrânitã, uzatã moral ºi fizic.

O dorinþã a comandantului batalionului este ca aces-ta sã devinã în ani, una dintre ele mai bune structuri alebrigãzii, diviziei ºi, de ce nu, ale armatei. Dar pentruaceasta este nevoie de multã muncã. Când au sosit în

noua locaþie, cadrele batalionului nuaveau experienþa de lucru de statmajor. A fost greu, este ºi va fi ºi maigreu. Greul abia acum începe pentrutânãra unitate, care are nevoie de per-sonal, încadrarea acesteia fiind lajumãtatea capacitãþii. Pentru a aveapersonal bine pregãtit ºi devotat insti-tuþiei este nevoie de resurse financia-re. Totul se învârte în jurul banului ºi,pe bunã dreptate.

Îmi revin în minte cuvintelecomandantului Brigãzii 1 Mecanizate,colonelul Marius HARABAGIU, careºi-a propus ca pânã la sfârºitul anului2010, unitatea sã fie funcþionalã, înmãsurã sã execute, atât programe deinstrucþie, cât ºi alte activitãþi ordo-nate, inclusiv asigurarea capacitãþii dereacþie imediatã, pregãtirea pentrumobilizare ºi toate celelalte aspectecare þin de activitatea unei unitãþimilitare. Dar, cum „socoteala de acasãnu se potriveºte cu cea din târg”, ºiBatalionul 113 Artilerie va trebui sãfacã faþã actualelor restrângeri

bugetare. Eforturile ºi aºa mari pe care unitatea le facepentru realizarea obiectivelor vor deveni uriaºe. Dacãvor reuºi, numai timpul o poate demonstra, dar, amconvingerea cã personalul batalionului, sprijinit decãtre eºaloanele superioare, va face tot posibilul pentrua râde în nas crizei.

Plutonier Radu SÃCÃREA

G u n - uu l s f i d e a z ã B ã r ã g a n u l !

Ioan Botezãtorul este una dintre figurile cen-trale ale creºtinismului. S-a nãscut în satul Ein-Kerem (lângã Ierusalim), ca fiu al Elisabetei(veriºoara Mariei, mama lui Iisus) ºi al rabinuluirural Zaharia, venind pe lume cu circa 6 luniînaintea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Nu aupetrecut împreunã, dar s-ar fi cunoscut în tinereþe,petrecând probabil o anumitã perioadã împreunãla Qumran, unde ar fi primit o educaþie comunãesenianã.

Numele Ioan (în ebraicã, Iohan/Iehohana)înseamnã „Dumnezeu s-a milostivit”. Este numitºi Înaintemergãtorul pentru cã a anunþat ºi apregãtit venirea Mântuitorului.

Dar, sã vedem cum s-a întâmplat minuneanaºterii Sf. Ioan. Preotul Zaharia ºi soþia luiElisabeta, deºi erau oameni drepþi înaintea luiDumnezeu, nu au putut pânã la bãtrâneþe sã aibãcopii. La poporul evreu acesta era considerat unmare blestem ce se abãtea asupra familiei dinpartea lui Dumnezeu. Uneori nici jertfele celor cenu aveau copii nu le erau primite la templu.

În vremea împãratului Irod, în timpul sãp-tãmânii, când era la templu, Zaharia a intrat sãtãmâieze. Pe când poporul era afarã sã se roage, is-a arãtat îngerul Domnului stând de-a dreaptaaltarului tãmâierii. Este anunþat cã i-au fost ascul-tate rugãciunile ºi cã Dumnezeu le va da un copil,cãruia trebuie sã-i punã numele de Ioan. Pentru cãa fost neîncrezãtor în vestea adusã de arhanghelulGavril, Zaharia a rãmas mut pânã în ziua cânds-a împlinit aceasta.

Când a venit vremea sã nascã, Elisabeta a nãs-cut un fiu. În a 8-a zi, când trebuia tãiat împrejur,s-au strâns vecinii ºi rudele ºi voiau sã-l numeascãpe prunc – Zaharia – ca pe tatã. Pentru cã era soþiede proroc ºi avea ºi ea darul prorocirii, Elisabetaspune cã se va numi Ioan. Pentru cã cei strânºiobiectau ºi îi cereau pãrerea, Zaharia a scris petãbliþã „Ioan este numele lui”, iar în clipa urmã-toare a putut sã vorbeascã fiind martorii atâtorminuni (stearpa a nãscut la bãtrâneþe, iar mutul a

început sã vorbeascã), cei strânºi au început sã seîntrebe „ce va fi acest copil?”.

Când a crescut, Ioan a plecat sã trãiascã îndeºert, unde se hrãnea cu miere sãlbaticã ºilãcuste ºi se îmbrãca cu haine din pãr de cãmilã.Unii cercetãtori spun cã ar fi trãit în comunitateaesenienilor.

Predicator ascet, a activat la vârstã adultã,numai în preajma râului Iordan. Predicile salepoartã amprenta radicalismului esenian, anunþândiminenþa apocalipsei ºi a „Judecãþii de apoi”,îndemnând la pocãinþã, botez ºi ispãºireapãcatelor. Mântuitorul Iisus Hristos a începutactivitatea publicã numai dupã moartea lui IoanBotezãtorul.

Anual, la data de 24 iunie, se celebreazã înlumea creºtinã naºterea lui Ioan Botezãtorul, omare excepþie fãcutã acestuia, întrucât sfinþii ºimartirii sunt comemoraþi în ziua morþii lor, con-sideratã a fi ziua naºterii lor pentru împãrãþiaCerurilor. Cultul sãu s-a dezvoltat, iar biserica,atât de rãsãrit, cât ºi de apus, i-au consacrat câte-va sãrbãtori importante: Soborul Sf. IoanBotezãtorul (7 ianuarie), Naºterea lui IoanBotezãtorul (24 iunie) ºi Tãierea Capului Sf. IoanBotezãtorul (29 iunie). Moment crucial al anului,solstiþiul de varã, care coincide ºi cu marea sãrbã-toare religioasã a Sfântului Ioan Botezãtorul,prilejuieºte celebrarea Sânzâienilor în ziua de 24iunie.

Sub numele de sânzâiene sau drãgaice, fol-clorul românesc desemneazã niºte fãpturi fantas-tice, frumoase, dar nemilostive, care bântuie prinogoare, lunci ºi câmpuri. Este ziua în care floareade sânzâiene este aninatã la ferestre, la porþi, lastreºinile caselor pentru a-i apãra pe oameni deduhurile rele.

Sãrbãtoarea aceasta, cu semnificaþii mitico-magice este de origine predacicã. Cunoscutã ºisub numele de nedeia ea a fost transmisãromânilor de cãtre sacerdoþiul geto-dac.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 11 (291) din 15 iunie 2010Pagina 6

Primul Rãzboi Mondial s-a bucurat de o atenþiedeosebitã în istoriografia universalã, datoritã implicaþi-ilor sale profunde. Conflagraþia a marcat trecereaomenirii la un nivel necunoscut anterior. În general,toate tendinþele manifestate în perioada 1919-1939ºi-au avut rãdãcinile în percepþia rãzboiului la nivelulmaselor, în modul în care acesta a fost dus ºi în con-cepþia de organizare a pãcii, aºa cum s-a stabilit prinsistemul tratatelor încheiate la Paris.

Apreciate sau criticate, tratatele semnate la Paris, înperioada 1919-1920, au creat cadrul juridic inter-naþional menit a soluþiona problemele fundamentaleale statelor beligerante. Statutul României la masatratativelor a fost sensibil, în sensul cã, în ciuda efor-turilor ºi sacrificiilor de pe câmpurile de luptã, punctulde vedere al Statului român a ocupat un loc secundarfaþã de interesele marilor puteri în zonã. La Conferinþade la Paris, România a fost inclusã în rândul statelor cu„interese limitate”, putând participa la dezbateri numaiatunci când era invitatã, dreptul de decizie aparþinândConsiliului celor patru (Marea Britanie, Franþa, Italia ºiSUA).

În ansamblul tratatelor încheiate în perioada 1919-1920, cel de la Trianon (4 iunie 1920) are o importanþãaparte. În fapt, acest tratat încu-nuneazã un plan politic, acela caromânii de dincoace ºi de dincolo demunþi sã trãiascã într-un singur stat.Implicaþiile sale nu pot fi comentate ºiinterpretate fãrã o încadrare a Tratatu-lui în contextul perioadei, aceasta cuatât mai mult cu cât, în ciudarecunoaºterii internaþionale, prevederi-le sale au fost constant contestate.Unele medii, mai mult sau mai puþinavizate, considerã cã semnarea acestu-ia a dus la manifestarea unor „traume”la nivelul mentalului colectiv almaghiarilor din afara noii Ungarii. Înacest sens, putem menþiona cã aºtep-tãrile oamenilor politici maghiari eraucele mai pesimiste încã de la intrareaRomâniei în rãzboi. Pe de altã parte,Trianonul este o þintã falsã, întrucât la4 iunie 1920 s-a dat consacrarejuridicã tratativelor anterioare. Astfel,dupã ample discuþii începute în

Comisia teritorialã, la 11 februarie 1919, ConsiliulSuprem a stabilit încã de la 11 iunie 1919 graniþa din-tre România ºi Ungaria. Puse în context, aceste eveni-mente sunt strâns legate ºi de stabilirea, la 13 iunie1919, a graniþei dintre România ºi Regatul sârbilor,croaþilor ºi slovenilor. Aceste demersuri au reprezentatbaza juridicã internaþionalã privind unirea Transil-vaniei cu România. În acest context, Tratatul încheiatla Trianon reprezintã o consacrare a acþiunilor diplo-matice duse mai bine de un an.

Pentru o imagine cât mai clarã asupra evenimentu-lui de la 4 iunie 1919, se impune o încadrare a Trata-tului în ansamblul tuturor celorlalte încheiate la Paris.Acestea au început la data de 28 iunie 1919, atuncicând s-a încheiat tratatul de pace cu Germania. Trata-tul de pace cu Austria a fost unul dintre cele mai con-troversate, deoarece Consiliul celor patru dorea sã îºiimpunã punctul de vedere, fãrã a þine seama de pãrereaRomâniei. În acest context, la 2 iulie 1919, Ion I.C.Brãtianu a pãrãsit Conferinþa pãcii. Tratatul a fost sem-nat de cãtre marile puteri la 10 septembrie 1919 (laSaint Germain En Laye), iar de cãtre România la 10decembrie, acelaºi an. Tot la 10 decembrie 1919, s-asemnat tratatul dintre România ºi Bulgaria, la Neuilly

sur Seine, care stabilea cã hotarul dintre cele douã þãriera cel fixat în 1913.

Din acest context, tratatul cu Ungaria a venit de lasine. Înaintea semnãrii sale, au existat puncte de vederedivergente referitoare la oportunitatea destrãmãriiUngariei Mari. Intenþiile cercurilor politice caresusþineau menþinerea Ungariei între graniþele sale aufost demontate de cãtre liderii de la Bucureºti, care audemonstrat, pe baza documentelor istorice, faptul cãTransilvania reprezintã un vechi teritoriu românesc, cãpopulaþia acestei provincii ºi-a exprimat, în cadruladunãrii de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, dorinþade a se uni cu România.

Hotãrârile referitoare la România sunt cuprinse înSecþiunea a III-a a Tratatului, articolul 45, unde semenþioneazã urmãtoarele:

“Ungaria renunþã, în ceea ce o priveºte, înfavoarea României, la toate drepturile ºi titlurileasupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situ-ate dincolo de fruntariile Ungariei (…) ºi recunoscuteprin prezentul tratat sau prin orice alte tratateîncheiate în scop de a stabili afacerile actuale, ca fiindparte din România ”.

Din punct de vedere al evoluþiei scenei politiceinterne, Tratatul de la Trianon a fost încheiat în timpulmandatului guvernului condus de cãtre mareºalulAlexandru Averescu. Acelaºi cabinet a fost ºi cel întimpul cãruia s-a semnat Tratatul de la Paris (28octombrie 1920), prin care Marile Puteri Aliate ºi Aso-ciate confirmau unirea Basarabiei cu România. Deasemenea, în timpul guvernãrii Averescu s-a conturatsistemul de alianþe menit sã apere status-quo-ul terito-rial stabilit prin tratatele de pace. În martie 1921,România a semnat tratatul de prietenie cu Polonia, iarprin tratatele încheiate cu Cehoslovacia (aprilie 1921)ºi Iugoslavia (iunie 1921) s-au pus bazele MiciiÎnþelegeri.

Analizat retrospectiv, Tratatul încheiat la 4 iunie1920 la Trianon a reprezentat o etapã importantã îndesãvârºirea ºi recunoaºterea internaþionalã a uniriiTransilvaniei cu România. Apreciat sau contestat,instrument al manifestãrilor de bucurie sau de vic-timizare, acesta a reprezentat unul dintre demersurilecapitale ale României pe plan internaþional.

(sursa www.e-transilvania.ro)

Cristina FRATU

TT rr aa tt aa tt uu ll dd ee ll aa TT rr ii aa nn oo nn ,, 44 ii uu nn ii ee 11 99 22 00

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

NNaaººtteerreeaa SSffâânnttuulluuii IIooaannBBootteezzããttoorruull ((SSâânnzziieenneellee -DDrrããggaaiiccaa))

Cartea din vitrinãStephen Hawking,

Leonard MlodinovOO mmaaii ssccuurrttãã iissttoorriiee aa ttiimmppuulluuii

„Nu mã aºteptam ca Scurta istorie a timpului sã aibãatâta succes - avea sã mãrturiseascã Hawking. Ea a rãmastimp de peste patru ani pe lista celor mai bine vândute cãrþidin Sunday Times, adicãmai mult decât a rezistatacolo orice altã carte,fapt remarcabil pentru olucrare ºtiinþificã destulde dificilã." Între timp,s-au vândut peste 10 mili-oane de exemplare. Noto-rietatea cãrþii se explicã,atât prin problemele pecare le atacã (naºterea uni-versului, natura timpuluiºi spaþiului), cât ºi prinstilul direct ºi simplu carete face sã ajungi lapunctele-cheie ale dezba-terilor actuale. Deºi edi-torul îl sfãtuise sã nuintroducã formule, fiecareformulã înjumãtãþind nu-mãrul cititorilor potenþiali,Hawking ºi-a asumatriscul ºi a inserat celebrarelaþie a lui Einstein între energie ºi masã: E = mc2. În rest,totul e explicat doar prin cuvinte.

În prefaþã la Universul într-o coajã de nucã, StephenHawking mãrturiseºte cã a rezistat tentaþiei (ºi presiunii dinpartea cititorilor) de a scrie o continuare la Scurta istorie atimpului, fiind prins în cercetãrile sale ºtiinþifice. Câþiva animai târziu a revenit însã asupra hotãrârii, publicând O maiscurtã istorie a timpului. Douã au fost motivele care l-audeterminat sã reia tema: dorinþa de a scrie o carte încã ºi maiaccesibilã publicului larg ºi nevoia de a include progreseleînregistrate în cosmologie ºi în fizica fundamentalã în ceiaproape douãzeci de ani scurºi de la prima ediþie a lucrãrii -progrese care în mare parte i se datoreazã lui Hawking însuºi.

Cristina FRATU

Un copil de pe stradã o cheamãpe maicã-sa:

- Ma-a-ma-a-a-a!!!Mai tare:- Ma-a-ma-a-a-a!!!Apoi ºi mai tare, scoþând tot

cartierul la geamuri:- Ma-a-ma-a-a-a!!!La o fereastrã de la etajul 7 apare

o doamnã:- Ce s-a întâmplat?- Cheamã-l pe tata!

☺- Mami, este adevãrat cã 5+5

=10?- Da, puiºor, aºa este, dar de ce

mã întrebi?- Pãi, doamna învãþãtoare zice cã

6+4 =10!☺

- Tãticule, þie þi s-a îndeplinitvreo dorinþã din copilãrie?

- Sigur cã da! Toatã lumea mãtrãgea de pãr ºi visam sã fiu chel...

☺La ora de muzicã:- Domnule profesor, mama mea

spune cã am voce...- Nu conteazã ce susþine mama

ta. Vecinii ce zic?☺

Un apel telefonic la o agenþie deturism:

- Faceþi excursii în Egipt?- Da, desigur...- Spuneþi-mi, vã rog, ce staþiuni

balneare sunt acolo?- Sharm-el-Sheick, Hurgada,

Taba, Nuveiba...- Stop... Nuveiba. Nuveiba e

bine!- Când doriþi sã plecaþi, câte per-

soane?- A, nu, nu plecãm. Noi doar

rezolvam integrame...☺

Doi marinari se certau în incintaunui magazin:

- Bã, luãm douã sau trei?- Bã, eu zic sã luãm douã cã data

trecutã am luat trei ºi ne-a rãmasuna!

Apoi comandã:- Douã bomboane ºi ºapte sticle

cu rom!

TT oo pp uu ll cc ee ll oo rr mm aa iinn ee ii nn ss pp ii rr aa tt ee ii nn vv ee nn þþ ii ii

Au promis cã vor schimba lumea, însã aureuºit doar sã-i dezamãgeascã pe cei care aucrezut în ele. Revista TIME a realizat un top alcelor mai spectaculoase invenþii care au eºuat înstil mare.

SegwayDeºi au fost lansate cu o campanie de marke-

ting extrem de agresivã,vehiculele Segway nuau reuºit sã aducã revo-luþia în domeniul de-plasãrii zilnice pe careau promis-o. Deºi teh-nologia din spatele loreste spectaculoasã, Seg-way-urile au prins doarla agenþii de pazã

americani din mall-uri ºi la cei mai leneºi dintreturiºti.

Noua Coca-ColaOamenii de marketing ar fi trebuit sã-ºi dea

seama de asta: nu e bine sã te pui cusentimentele consumatorilor faþã deanumite produse de referinþã. Maiales când vine vorba de Coca-Cola, obãuturã rãcoritoare cu o istorie de 99de ani în spate. Noua versiune, maidulce, de Coca-Cola, a fost lansatãpe piaþã în aprilie 1985, pe baza unorteste de degustare în care voluntariierau legaþi la ochi. În lumea realã, noul produs afost însã un eºec de proporþii, fiind retras de pepiaþã dupã numai trei luni.

Clippy„Se pare cã scrieþi o scrisoare. Aveþi nevoie de

ajutor”, este una dintre între-bãrile care au stârnit mâniautilizatorilor pachetuluiMicrosoft Office. Asistentulvirtual Clippy, o agrafã cuochi vorbitoare, ºi-a fãcutdebutul odatã cu versiuneadin 1997 de Office ºi ºi-acâºtigat repede reputaþia deunul dintre cele mainesuferite personaje digitale,dupã ce a dat dovadã de operformanþã uluitoare la capi-

tolul locvacitate. În loc sã-i ajute pe utilizatori,Clippy reuºea sã-i calce mai mereu pe nervi, ast-fel cã a fost îndepãrat din Word de cãtre program-atorii Microsoft.

Ierbicidul-minune din Vietnam„Compusul portocaliu” a fost numele unui ier-

bicid extrem deputernic folositîntre 1961 ºi1971, în timpulRãzboiului dinVietnam, pen-tru a distrugefrunziºul pãdu-rilor vietnamezeºi a-i scoate ast-fel la ivealã peinamici. Chiardacã ºi-a îndeplinit scopul, „compusul portocaliu”a implicat costuri morale uriaºe. Expunerea la ier-bicid s-a dovedit letalã pentru oameni, cauzândcancer ºi defecte congenitale. Sute de mii de viet-namezi au avut de suferit în urma substanþei, iartrupele americane au fost afectate ºi ele.

CueCatLansat la apogeul revoluþiei digitale de la

începutul anilor 1990, dispozitivul CueCat a fostunul dintre cele mai costisitoare eºecuri tehnologi-

ce din isto-rie. Milioa-ne de sca-nnere de co-duri în for-mã de pisicãau fost dis-tribuite gra-tuit pe în-

treg teritoriul Statelor Unite, în speranþa cã ameri-canii urmau sã le foloseascã pentru a citi diferitecoduri de bare speciale pentru a naviga pe internet(Producãtorii nu au explicat niciodatã de ce li s-apãrut cã acest procedeu era mai facil decâttastarea unui link în fereastra unui browser).Reviste precum „Wired” ºi „BusinessWeek” aupublicat coduri de bare în paginile lor, însã, în celedin urmã, link-urile au învins în faþa gadget-urilorîn formã de pisicã. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 11 (91) din 15 iunie 2010

Pagina 7

CCoommppaanniiaa GGoooogglleerreennuunnþþãã llaa ssiisstteemmuull ddee

ooppeerraarree WWiinnddoowwssGoogle îºi trece angajaþii pe alte

sisteme de operare în locul celoroferite de Microsoft, în cadrul uneiiniþiative de securizare a datelor.

O mare parte a celor 10.000 deangajaþi ai companiei Google suntîncurajaþi sã treacã pe alte sistemede operare, inclusiv Apple OS sau

Linux. Nu se face nici o menþionaredespre Chrome OS, propriul sistemde operare care ar trebui sã selanseze în a doua jumãtate a anului.

Potrivit pcworld.com, acestemãsuri sunt luate dupã ce gigantulamerican a fost atacat de cãtre hack-eri necunoscuþi, bãnuiþi cã provindin China. În acest moment, primamãsurã a fost aceea de a interziceinstalarea tuturor versiuni de sis-teme de operare de la Microsoft. Înatacurile asupra Google a fostfolositã o gaurã de securitate dinInternet Explorer.

„Nu mai vrem Windows”, adeclarat unul dintre angajaþi pentruFinancial Times. „Este un efort pen-

tru securitate”, a mai adãugat aces-ta. Personalul are acum nevoie deaprobare specialã pentru a instalaWindows.

TTaabblleettaa PPCC AAcceerrAAssppiirree 11882255,,

ppee ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccããA fost anunþatã începerea comer-

cializãrii pe piaþa localã a tableteiPC cu touchscreen rotativ de 11,6inch, Acer Aspire 1825.

Disponibilã în douã variante despecificaþii, ambele modele, Aspire1825PT ºi Aspire 1825PTZ, deþinun ecran LED sensibil la atingere(touchscreen).

Ambele modele folosesc pro-cesoare Intel Ultra Low Voltage,cu o frecvenþã de 1,3 Ghz. AcerAspire 1825PT beneficiazã deputerea de calcul oferitã de proce-sorul Intel Core 2 Duo SU7300,iar Acer Aspire 1825PTZfoloseºte procesorul Intel PentiumSU4100.

Ambele procesoare Intel suntconstruite pe 45nm ºi au 410 mili-oane tranzistori. Principala dife-renþã este datã de cantitatea dememorie, primul deþinând 3 MBSmart Cache Memory, iar cel de-al doilea 2MB de memorie L2,dar ºi de faptul cã SU4100 nu areintegratã tehnologia Intel Virtualiza-tion(VT-x).

Pe lângã faptul cã ecranul de11,6 inch cu rezoluþie 1366 x 768 px

depãºeºte gamutul de culoare NTSCºi îmbunãtãþeºte capacitatea decitire a utilizatorului în condiþii deiluminare scãzutã, acesta reduce lamaxim artefactele de miºcare ce potapãrea atunci când sunt rulate filmede acþiune sau jocuri unde imaginilese succed foarte rapid. TehnologiaLED înseamnã un consum redus deenergie, fapt care conduce laobþinerea unei durate de viaþã maimari a bateriei.

Alegerea procesoarelor ULV ºi aecranului LED nu este deloc întâm-plãtoare. Procesoarele Intel Ultra-Low-Voltage (ULV) permit creareaunor design-uri de laptopuri cugrosime mai micã de 2,5 cm ºi greu-

tate redusã, la preþuri accesibile. Deasemenea, ecranul LED a fãcut posi-bilã crearea unei grosimi reduse adisplay-ului. (F.C.)

S - S - S - N - A - C - I M P A R T A S A N I E -UNGHER-LUNA-ALEE-ASFINTI-SUAV-ARATA-BI-TAR-ETALA-I-CALAUZA-NI-SER-URNI-PIU-REST-T I U I - R - T A I O A S A - R A P A - T O S -ARMATOR-MANIOS-STARE

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

NNoouuttããþþ ii îînn lluummeeaa IITT

- Croitorii ºi scriitorii trebuie sã fieîn pas cu moda.

- O glumã bunã este un lucru funda-mental ºi sfânt care nu poate fi criti-cat.

- O orã dimineaþa valoreazã cât douãseara.

- O orã astãzi valoreazã cât douãmâine.

- Timpul ºi refluxul nu aºteaptã penimeni.

- Cel mai bun dintre profeþii viitoru-lui este trecutul.

- Dacã nu te gândeºti la viitor, nu-lpoþi avea.

- Când soarele va apune, vor strãlu-ci steluþele.

- Vinul cel mai bun e cel foartevechi, apa cea mai bunã e cea foarteproaspãtã.

- Nici un om care a râs o datã bine ºidin toatã inima, nu poate fi cu totul ºicu totul rãu.

- Publicul este o femeie bãtrânã.Lãsaþi-o sã mormãie ºi sã bombãne.

Selecþie realizatã deColonel(r) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªti inþãªti inþã

““ CC UU RR SS EE ””ZVÂNTAÞI

TAINIÞÃ,COTLON

PLOAIEMÃRUNTÃ

DRUM

FOLOSINÞÃ

FLUIERUL LUIPAN

STRADÃSCURTÃ

SPRINTEN LAMINTE

PLANªE DELEMN

ÞINUT ÎNMARAMUREª

RANCH DE PELA NOI

TURÃ

A DUCE CUGREU

MÃREÞE

MAGAZIE DECEREALE

HORNURI

PASÃRE DEVÂNÃTOARE

DOMENII DEACTIVITATE

ÎN GALERIE

VRÃJI

GIGANT

PLECAREÎN CURSÃ

ÎN ªTAIF!

PUSE ÎNPRACTICÃ

CAP DEZVÂRLUGÃ

MECI NULLA ªAH

NATURÃUMANÃ

CANAL DEIRIGAÞII

BIRJARI

ARBORE DECEAI

NOTÃ DINGAMÃ

NEVÃZÃ-TOR

MONTANI

COADÃ DEMAIMUÞÃ!

FRUMOªI

TALER PE CÂNTAR

GURÃ DE VULCAN

GÃSITÃ CUGREU

GEO URSU

PUªI LAPATRU ACE

FRAÞI...DE CRUCE

SUVERANIARABI

FLORILEREGALI-

TÃÞII

PERJÃ

SERIIMUZICALE

PRECUM

LUCRUL CUPLUGUL

Este mai mult decât vital pentru noitoþi ca Afganistanul sã devinã un statsigur ºi stabil, care sã fie în stare sãoprime de unul singur violenþele extre-miºtilor între propriile lui graniþe.Obiectivul aliaþilor în aceastã þarã de lacapãtul lumii este acela de a preveniatacurile reþelei Al Qaeda împotrivalumii întregi, nu numai asupra unui statanume.

Talibanii asigurã un fel de „rai” pen-tru Al Qaeda, care permite teroriºtilor sãplanifice ºi sã ducã pânã la capãt un atac

oriunde pe acest glob, un exempluelocvent fiind atrocitãþile din 11 septem-brie 2001. Acesta este unul dintremotivele pentru care Naþiunile Unite auautorizat intervenþia militarã a AlianþeiNord-Atlantice în zonã. Sub egidaNATO, militarii a peste 40 de naþiuni aufost dislocaþi în Afganistan. Lucrând caparte a unei comunitãþi internaþionaleRomânia sprijinã guvernul afgan în con-struirea unei pãci durabile, pace ºlefuitãîmpreunã cu poporul afgan.

În acest moment, forþele militare

româneºti luptã împotri-va talibanilor pe terito-riul Afganistanului, ani-hilând atacurile insur-genþilor, protejând înacelaºi timp populaþialocalã ºi asigurând acelecondiþii necesare efor-turilor întrunite de sta-bilizare. De asemenea,acordã un suport militardirect Forþelor de Secu-ritate Naþionale Afgane,

p r i ninstru-i r e ap r o -priu-zisã a militarilor ºiPoliþiei locale, în aºafel încât sã aibã succes,la un moment dat ºifãrã o intervenþie ar-matã internaþionalã, înfaþa insurgenþilor. Ceidouãzeci de ani derãzboi au contribuitsemnificativ la dis-trugerea infrastructurii,economiei ºi instituþi-ilor afgane. Forþele Ali-ate încearcã împreunãcu populaþia civilã ºi cuechipele de recon-strucþia a provinciilorsã ajute statul afgan sã-ºi îmbunãtãþeascã ca-pacitatea de a-ºi protejapropria populaþie, ofe-rindu-le o securitatefizicã ºi economicã.Acesta ar fi doar unuldintre aspectele im-plicãrii Forþelor Aliateîn Afganistan. NATOlucreazã ca o echipã petoate fronturile pentru aajuta guvernul afgansã-ºi perfecþioneze gu-

vernarea, pe ambele planuri, naþional ºilocal, sã eradicheze corupþia ºi comerþulilicit de droguri, sã punã în aplicare cuadevãrat legea, sã promoveze dez-voltarea economicã, investind în infra-structurã, în alternative legale pentrulocuri de muncã, rezultând astfel un realacces la educaþie ºi la o viaþã sãnãtoasã.

Forþele Aliate rãmân în continuareangajate în acest proiect. Este o muncãdeosebit de grea, iar progresul, deºi estefoarte lent, este unul real. Cu siguranþã,va veni ºi ziua în care trupele strãine nuvor mai fi de folos în interiorul ºi lagraniþele Afganistanului, pentru cã, într-un final, acest stat va putea sã înfrunteterorismul fãrã nici un alt ajutor extern ºisã ofere poporului speranþa pentru viitor.

Dacã ne-am retrage acum din Afga-nistan, nu numai cã problema nu s-arrezolva, dar s-ar ºi amplifica. Nu amface altceva decât sã lãsãm mânã liberãhaosului, în care terorismul va dominade unul singur. ªi numai dacã dãm greºîn ceea ce ne-am propus, credibilitateaAlianþei Nord-Atlantice ºi a întreguluisistem internaþional ar fi spulberatã, iarVictoria va reveni extremismului violentcare ar distruge stabilitatea regionalã ºinu numai.

Cristina FRATU

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .11 (291) din 15 iunie 2010Pagina 8

În fiecare an, la 1 iunie, vânãtorii de munte de pemeleagurile muscelene, care îºi desfãºoarã activitateaîn cazarma de la poalele Munþilor Iezer Pãpuºa, au sãr-bãtorit ziua unitãþii, deoarece în aceastã zi, în urmã cu41 de ani, s-a scris prima filã din istoria modernã aacestei unitãþi.

La aceastã sãrbãtoare de suflet ºi simþire, când

Batalionul 30 Vânãtori de Munte aniverseazã 41 de anide existenþã, militarii batalionului demonstreazã, încão datã, prin tot ceea ce au desfãºurat pânã în prezent,cã apãrãtorii crestelor carpatine sunt veºnic la datorie,ºi împreunã, se vor închina în faþa celor cãzuþi la dato-rie ºi îi vor admira pentru tot ce au fãcut întru glorianepieritoare a vânãtorilor de munte.

Aceastã zi reprezintã un moment de bucurie ºi satis-facþie pentru unitate în ansamblul ei, fapt pentru carecomanda împreunã cu întreg colectivul unitãþii ureazãtuturor celor care pentru o anumitã perioadã de timp aucontribuit, de-a lungul anilor, prin activitatea

desfãºuratã în aceastã cazarmã, la ascen-siunea rapidã ºi plinã de reuºite a vânãto-rilor de munte musceleni, multã sãnãtate,putere de muncã ºi un sincer „La mulþiani!”, împlinirea tuturor dorinþelor ºi oviaþã plinã de împliniri.

De asemenea, comandantul batalionu-

lui, domnul locotenent-colonel MihaiCÃPRARU, ureazã întregului personal alunitãþii, cadrelor militare, soldaþilor-gradaþilor voluntari ºi personalului civil,care îºi desfãºoarã activitatea în acestbatalion, familiilor acestora, precum ºituturor colaboratorilor cele mai sincereurãri de sãnãtate, fericire, forþã de muncãalãturi de un cãlduros „La mulþi ani!” ºisã nu uitãm îndemnul „ASCEND TOVICTORY!”.

Cãpitan Gabriel BIÞA

OOppeerraaþþiiuunneeaa ddiinn AAffggaanniissttaann –– DDee ccee nnee aaffllããmm aaccoolloo??

Despre Editura „Alma Mater” din Bacãu, ºtim cã a ieºit în spa-þiul public, în anul 2009, în luna noiembrie, cu o carte fãrã prece-dent. Titlul ei, „Criza, oportunitate sau risc? Aplicaþii pe teatrele deoperaþii din Cecenia ºi Kosovo”, pus de cãtre locotenent-coloneiiDan Cãldãraru ºi Ion Tãtaru, a stârnit curiozitãþile multora dintre ceicare vor sã înþeleagã, în chip didactic, imaginea, comunicarea, presaºi relaþiile publice. ªi, ca sã nu rãmânã doar cu modelul teoretic, toþicititorii îºi pot muta imaginaþia pe teatrele de operaþii din Cecenia ºiKosovo, locuri unde pierderile în resurse au avut drept cauze inefi-cienþa comunicãrii prin diversele canale. De la evenimentul editori-al prilejuit de lansarea înspaþiul public a cãrþii, chiardacã a trecut o jumãtate dean, tot a fost simplu sãfacem autenticã afirmaþiaziaristului ªtefan Olteanu,prietenul ºi profesorul luiDan Cãldãraru, cã autoriiau scris o carte potrivitã lamomentul potrivit. Remar-cãm altitudinea modestieicelor doi creatori, care nuau avut ca ideal recuper-area investiþiei, ci înnobi-larea spiritului semenilor.Exemplarele comandateprin editurã au fost înmâ-nate gratuit curioºilor, pri-etenilor ºi BiblioteciiNaþionale. De ce? Simplu.Din cauzã cã ei, autorii, pelângã privilegiul de a fi cur-taþi de muze, mai au încãceva, aptitudini de actori.Nu pe scenele unor teatrede top, ci pe teatrele de rãzboi, mai ales cele din Cecenia ºi Kosovo,de unde nu s-a ºtiut niciodatã mai mult decât ar fi putut suporta hâr-tia de ziar. Artiºtii militari au adus pe lângã acribia discursurilordidactice, ineditul frontului ºi inteligenþa de a modela noþiunile peaplicaþii cu realitate.

Plutonier-major Lucian IRIMIA

AA cc tt oo rr ii aa ii tt ee aa tt rr ee ll oo rr dd eerr ãã zz bb oo ii

BBaattaall iioonnuull 3300 VVâânnããttoorrii ddee MMuunnttee„„DDrraaggooss llaavvee llee ”” –– llaa cceeaass ddee ssããrrbbããttooaarree

Ziua de 26 iunie are o semnificaþie aparte înconºtiinþa noastrã. Prin Legea nr. 96 din 20 mai1998, 26 iunie a fost proclamatã drept ZiuaDrapelului Naþional al României. În anul 1848,în aceastã zi a fost emis Decretul nr.1 al Guver-nului Provizoriu al Þãrii Româneºti, prin caretricolorul roºu – galben – albastru devenea

Drapelul Naþional.Drapelul reprezintã unul dintre cele mai

importante însemne distinctive ale statului ºiexprimã într-o formã concentratã, istoria ºispecificul naþiunii care îl adoptã.

Martor al unei istorii zbuciumate, poporulromân a creat ºi a folosit simboluri menite sã îiinsufle curaj ºi încredere în lupta sa pentrurealizarea idealurilor de unitate ºi independenþãcare au ghidat neamul nostru de-a lungulîntregii sale existenþe. Unul dintre acestea a fostdrapelul naþional, care l-a însoþit în toate marilenoastre evenimente înscrise cu majuscule înistoria României: în Rãzboiul de Independenþã,în Revoluþia de la 1848, la înfãptuirea MariiUniri din 1918, în primul ºi al doilea rãzboimondial etc. Purtat în mâini de cãtre români, tri-colorul a probat în cele mai grele momente,puterea însemnului, îmbãrbãtându-i þi dându-letãria de a învinge.

Timp de 162 de ani, drapelul românesc arãmas un simbol statornic al României ºi alRomânismului, fiecare generaþie identificându-ºi în el trecutul, prezentul ºi viitorul neamului:„Steagul e România, acest pãmânt binecuvântatal patriei, stropit cu sângele strãbunilor noºtriºi îmbelºugat cu sudorile muncitorilor. El estefamilia, ogorul fiecãruia, casa în care s-au nãs-cut pãrinþii ºi unde se vor naºte copiii noºtri.”(Al. I. Cuza)

DDaanniieellaa ÞÞÃÃRRUUªªII

DD rr aa pp ee ll uu ll NN aa þþ ii oo nn aa ll ,, mm aa rr tt oo rr aa ll ii ss tt oo rr ii ee ii rr oo mm ââ nn ii ll oo rr