CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XVI nr . 21 (393) 14 noiembrie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

În perioada 4 la 13 noiembrie a.c., aºa cum afost de cel puþin ºase luni planificat, în spaþii-le de lucru ale Centrului de Instruire prin Si-

mulare (CISM) de la Universitatea Naþionalã de Apãra-re „Carol I”, Divizia 1Infanterie „Dacica” adesfãºurat exerciþiulVIPER SNAP 14, carea presupus conducereaunei operaþii terestreprin utilizarea sistemu-lui de simulare construc-tivã Joint Conflict andTactical Simulation, pescurt JCATS.

VIPER SNAP 14VIPER SNAP 14 ,,fãrã miros de praf de puºcã!fãrã miros de praf de puºcã!

CMYK

Statul Major General al Armatei României a sãrbãtorit155 de ani de la înfiinþare. La 12 noiembrie 1859, prinÎnaltul Ordin de Zi nr. 83, se decreta cã „pentru executa-rea lucrãrilor tehnice militare, despre care se simte nea-

pãrat trebuinþã, precum ºi pen-tru îndeplinirea a deosebite altemisiuni, în care se cer cunoº-tinþe militare speciale, se înfiin-þeazã un Corp de Stat Major Ge-neral al armatei PrincipatelorUnite, dependent în atribuþiilesale de ministerele ostãºeºti.”Statul Major General, care este ostructurã de conducere...

155 de ani de la înfiinþarea155 de ani de la înfiinþareaStatului Major GeneralStatului Major General

Operaþiunea Operaþiunea AlbastruAlbastruOperaþiunea Albastru (în limba germanã: Fall Blau) a

fost numele de cod pentru operaþiunea Wehrmachtuluigerman din timpul ofensivei de varã a anului 1942. Ea adus la declanºarea bãtãliilor de la Voronej, Stalingrad ºi

din Caucaz. Se pare cã, laînceput, Hitler a dorit sãnumeascã aceastã operaþiu-ne Siegfried, dupã numelelegendar al unui erou teuto-nic. Armata Roºie a învinsWehrmachtul la Stalingradºi, dupã executarea ofensi-velor cu numele de cod...

KAKI 100%

Misiunile din Kosovo, Bosnia, Irak ºi Afganistan aucreat o nouã generaþie de veterani de rãzboi. Pentru a-icinsti cum se cuvine pe cei care, prin jertfa ºi sacrificiullor, au continuat sã scrie isto-ria acestui neam, oferindu-neadevãrate lecþii de curaj ºi pa-triotism, a fost instituitã prinLegea nr.150 din 22.10.2014,Ziua Veteranilor din Teatrelede Operaþii. Sãrbãtoritã înpremierã în þara noastrã, pedata de 11 noiembrie, aceastãzi a fost marcatã printr-o ce-remonie militarã ºi religioasãimpresionantã ce a avut loc...

ZZiiuuaa VVeetteerraann ii lloorrZZiiuuaa VVeetteerraann ii lloorrddiinn TTeeaatt rree llee ddee OOppeerraaþþ ii ii dd iinn TTeeaatt rree llee ddee OOppeerraaþþ ii ii

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

Forma tradiþionalã a cãrþii este numitã Codex. Ea aremai multe pagini separate, legate între coperte de protec-þie. Acest format a apãrut însã în urmã cu aproximativ1.900 ani. Între timp, Codex-ul a devenit dominant. Dis-pariþia utilizãrii papirusului a fost grãbitã din cauza dis-pariþiei plantei papirus,provocatã de o greºealãde recoltare. Între timp,hârtia a fost inventatãîn China, mai devremede 105 î.Hr., iar arabiiau introdus-o în Euro-pa, prin Spania. Cutoate acestea, ea nu afost fãcutã în Europa...

ACTUALITATE

Forma tradiþionalã a cãrþii

Ziua de 10 noiembrie 1843 ocupã unloc privilegiat în sufletul artileriºtilor.La aceastã datã, prin „Porunca Dom-neascã nr. 198”, domnitorul GheorgheBibescu legitimeazã înfiinþarea primeibaterii de artilerie în Þara Româneascã,act ce simbolizeazã constituirea artile-riei, ca armã de sine stãtãtoare.

ªi în istoria armatei noastre, ca pre-tutindeni în lume, artileria a þinut pasulcu timpul. Ea a cunoscut dezvoltãrile pecare le-a cerut necesitatea îndepliniriimisiunilor ce i-au fost puse înainte decãtre strategi. Mai întâi, cerinþele decantitate, apoi, tot mai mult influenþatãde costuri, cerinþele de calitate! Iar, as-tãzi, asistãm la o nouã provocare: artile-ria trebuie sã facã pasul spre devenireaei ca sistem integrat ºi integrant pe câm-pul de luptã 3D, controlat informaþional.

La 21 decembrie 1860, s-a constituitprimul regiment de artilerie din Armataromânã, format din douã divizioane acâte douã baterii fiecare: regimentul afuncþionat în baza primului regulamentde trageri pentru artileria românã, publi-cat cu doar douã luni mai devreme, res-

pectiv, 1 septem-brie, datã la care re-gimentul a primit ºiDrapelul de Luptã.

28 de ani maitârziu, drapelele ce-lor patr regimentede artilerie partici-pante la Rãzboiulde Independenþã aufost decorate cu or-dinul „TrecereaDunãrii”. La 7aprilie 1881, prinDecretul 998, s-aînfiinþat ªcoalaSpecialã de Artile-rie ºi Geniu, cu du-rata cursurilor de 3 ani, iar, la 8 august1889, ofiþerii de stat major au începutpregãtirea în ªcoala Superioarã de Rãz-boi, înfiinþatã la aceeaºi datã. Artileriaromânã va participa la cele douã con-flagraþii mondiale, având o contribuþiemajorã în rezultatele bãtãliilor purtatede armata noastrã.

Pe traiectoria mereu ascendentã a

evoluþiei artileriei române moderne, da-ta de 10 noiembrie 1843 va rãmâne unsimbol. În toate timpurile, toþi cei pentrucare artileria constituie, nu numai o ar-mã, dar ºi o stare de spirit, îºi vor amintide ea cu mândrie ºi veneraþie.

La mulþi ani tuturor celor care, curespect ºi onoare, poartã pe epoleþi sem-nul tunurilor înfrãþite! (P.I.)

Statul Major General al Armatei Ro-mâniei a sãrbãtorit 155 de ani de la în-fiinþare. La 12 noiembrie 1859, prinÎnaltul Ordin de Zi nr. 83, se decreta cã„pentru executarea lucrãrilor tehnicemilitare, despre care se simte neapãrattrebuinþã, precum ºi pentru îndeplini-rea a deosebite alte misiuni, în care secer cunoºtinþe militare speciale, se în-fiinþeazã un Corp de Stat Major Gene-ral al armatei Principatelor Unite, de-pendent în atribuþiile sale de ministere-le ostãºeºti.”

Statul Major General, care este ostructurã de conducere întrunitã, respon-sabilã cu reglementarea ºi coordonareaactivitãþilor militare în domeniul in-strucþiei ºi exerciþiilor, are un rol impor-tant în managementul personalului, estestructura care elaboreazã planurile stra-tegice, doctrinele ºi actele normative cu

caracter general,planificã struc-tura de forþe ºipropune înzes-trarea armatei înfuncþie de cerin-þele de apãrare,a sãrbãtorit cei155 de ani de laînfiinþare printr-un eveniment a-niversar desfã-

ºurat în faþa sediului Ministerului Apã-rãrii Naþionale.

În cadrul ceremonialului, a fost de-corat Drapelul de Luptã al Statului Ma-jor General cu Ordinul Naþional „SteauaRomâniei” în grad de Comandor pentrumilitari, de rãzboi, iar militari din Sta-tul Major General au primit medalii ºidecoraþii, în semn de apreciere pentru

rezultatele remarcabile ºi înaltul profe-sionalism dovedite în executarea misiu-nilor încredinþate.

Ministrul Apãrãrii Naþionale MirceaDuºa i-a felicitat pe reprezentanþii Sta-tului Major General ºi a apreciat activi-tatea personalului din structura de con-ducere a Armatei României. Tot dum-nealui s-a referit în continuare ºi la pro-vocãrile care stau în faþa Statului MajorGeneral, în special la cele legate de di-namica viitoare a trupelor româneºti,precum ºi la reconfigurarea unei struc-turi de forþe moderne, bine dotate ºi sus-tenabile din punct de vedere financiar.ªeful Statului Major General, general-locotenent ªtefan Dãnilã, a subliniat îndiscursul sãu rolul deosebit al structuriila comanda cãreia se aflã în construireaºi conducerea armatei unui stat membruNATO ºi UE. (P.I.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 21 (393) din 14 noiembrie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C21/201

WASHINGTON - Statele Unite ºi China vor anunþa a-corduri pentru reducerea tensiunilor militare. Statele Uni-te ºi China au planificat sã realizeze acorduri militare menitesã reducã posibilitatea unor confruntãri între cele douã puteri,a relatat Wall Street Journal, citând oficiali americani ano-nimi, informeazã Reuters. The Journal a declarat cã unul din-tre acordurile ce va fi anunþat de preºedintele american Ba-rack Obama ºi omologul sãu chinez Xi Jinping ar oferi un me-canism de notificare a celor douã þãri despre activitatea reci-procã, inclusiv exerciþii militare. Washingtonul ºi Beijingulvor stabili de asemenea reguli de comportament în cazuri deîntâlniri neprevãzute pe mare ºi în aer, potrivit ziarului, citândpersoane familiare cu negocierile. Se aºteaptã, de asemenea,sã se ajungã la un acord asupra schimbãrilor climatice, aadãugat ziarul. Un înalt oficial american a declarat cã StateleUnite vor fi „foarte clare” cu China în cazul în care vireazãdincolo de limitele normelor internaþionale privind securitateaciberneticã ºi în alte probleme. Spionajul cibernetic ºi dispu-tele maritime au fost printre problemele abordate în discuþiileObama-Xi, la summit-ul Asia-Pacific, de la Beijing, a decla-rat consilierul adjunct pentru securitatea naþionalã a SUA BenRhodes. MOSCOVA - Rusia va construi douã noi reac-toare nucleare în Iran. Rusia a ajuns la un acord cu Iranulpentru construcþia a douã noi reactoare nucleare pentru cen-trala iranianã de la Bushehr pe coasta Golfului Persic, infor-meazã AFP. Contractul a fost semnat între compania Atom-energoproekt (NIAEP), o filialã a Atomstroiexport, care aconstruit centrala de la Bushehr, ºi compania iranianã NuclearPower Production and Development Company of Iran(NPPD), potrivit agenþiilor de presã ruse. În plus faþã de reac-toarele destinate centralei de la Bushehr, alte patru reactoarear putea fi construite cu ajutorul tehnologiei ruse în alte zoneale þãrii, conform memorandumului de înþelegere semnat întredirectorul agenþiei de stat ruse Rosatom, Serghei Kirinenko, ºiomologul sãu iranian Ali Akbar Salehi. Conform protocolului,combustibilul nuclear destinat noilor reactoare va fi produs departea rusã. Combustibilul uzat va fi de asemenea returnatRusiei pentru a fi tratat ºi depozitat. Centrala de la Bushehr,pe coasta Golfului Persic, este o centralã de 1.000 de mega-waþi construitã cu sprijinul Moscovei ºi care a fost predatã ofi-cial iranienilor în septembrie 2013. Iranul, care se numãrãprintre þãrile cu cele mai importante rezerve de petrol ºi gazenaturale, se aflã de peste un an în negocieri dificile cu marileputeri privind programul sãu nuclear controversat. Occidentulºi Israelul bãnuiesc cã Iranul încearcã sã se doteze cu armaatomicã sub acoperirea unui program civil, ceea ce Teheranuldezminte. BELGRAD - Rusia a paraºutat blindate înSerbia. În prima jumãtate a lunii noiembrie, în Serbia, unitã-þile forþelor aeriene ruse au desfãºurat un exerciþiu comun tac-tic-antiterorist, cu unitãþile terestre ale armatei sârbe, a anun-þat Ministerul rus al Apãrãrii, citat de agenþia TASS. Mane-vrele au avut loc în cadrul planului internaþional de cooperaremilitarã pentru anul 2014. Rusia ºi Serbia au semnat, în lunanoiembrie a anului 2013, un acord privind cooperarea militarãºi tehnico-militarã, în care se prevede schimbul de experienþãºi cooperarea în operaþiunile de menþinere a pãcii, precum ºidezvoltarea relaþiilor în cartografie, medicinã ºi educaþie mili-tarã. La manevrele „SREM 2014”, au participat unitãþi aleForþelor Aeriene Ruse, din Tula, ºi au inclus salturi din avion,cu vehicule de luptã ºi utilizarea sistemelor de paraºutare.Exerciþiile antiteroriste din Serbia, „SREM-2014”, au fostmarcate de o manevrã ineditã a trupelor armatei ruse. Douãvehicule de infanterie au fost paraºutate din aer. Douã maºinide rãzboi BMD-2 au fost urcate la bordul unui avion IlyushinIl-76, apoi au fost lansate la sol, unde au aterizat cu ajutorulparaºutelor speciale, pe un teren de instrucþie din Nikinci.BMD-2 este un vehicul blindat, prevãzut cu turelã, este dotatcu rachete ghidate anti-tanc ºi cu douã mitraliere grele. Deasemenea, este o maºinã amfibie, proiectatã special pentruastfel de misiuni. De la distanþã, BMD-2 poate fi uºor confun-dat cu un tanc. În cadrul manevrelor „SREM-2014”, s-a folositmuniþie realã de rãzboi. VARªOVIA - Polonia se teme de„o repetare a Rãzboiului Rece''. Polonia se teme de „o repe-tare a Rãzboiului Rece”, a declarat ministrul polonez de ex-terne, Grzegorz Schetyna, prezentând în parlament orientãrilepoliticii externe a þãrii, relateazã AFP. „Nu vrem o repetare aRãzboiului Rece, nu vrem o nouã Cortinã de Fier la Est,chiar deplasatã pe Bug (fluviu la frontiera polonezã) sau peNipru (marele fluviu care separã Ucraina în douã)”, a afirmatºeful diplomaþiei poloneze. „Europa meritã pace în secolul alXXI-lea ºi ea nu trebuie sã comitã erorile secolului trecut, ce-le precum folosirea forþei împotriva celor mai slabi, încãlca-rea integritãþii lor teritoriale, destabilizarea situaþiei din re-giune. Nu vom accepta aceasta niciodatã”, a mai spus oficia-lul polonez. În opinia sa, conflictul din Ucraina a dus, contrarvoinþei Poloniei, la deteriorarea relaþiilor cu Rusia, „atât înplan economic, cât ºi politic”. Schetyna a subliniat cã Poloniavrea sã menþinã canalele de comunicare cu Rusia, „acolo un-de rãmâne posibil”. El a estimat însã cã sancþiunile sunt, pen-tru moment, singurul mijloc de a convinge Moscova sã-ºischimbe actuala poziþie faþã de Ucraina, poziþie „distructivãpentru întreaga Europã”. Polonia „priveºte cu neliniºte pro-cesul prin care Rusia se îndepãrteazã de Europa”, a indicatministrul. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

155 de ani de la înfiinþarea Statului Major General

10 noiembrie

Ziua Artileriei Române

În perioada 10-23 noiem-brie, la sala Foaier a PalatuluiCercului Militar Naþional, vafi deschisã expoziþia de pictu-rã intitulatã „Pur ºi simplu,CULOARE”, semnatã de Ro-xana Buta. Vernisajul a avutloc miercuri, 12 noiembrie,începând cu orele 18:00. Ex-poziþia poate fi vizitatã zilnic,între orele 11:00 ºi 19:00.

„Picteazã precum respi-rã, dintr-o pornire naturalãºi necesarã, fãrã infatuaresau vreun imbold veleitarist.Toate acestea sunt vizibile în

frumuseþea, când irizatã detente ºi pensulaþii vaporoaseori transparente, când învol-buratã de tonalitãþi grave ºineguroase, a cerurilor dinpeisajele sale, ilustrând ano-timpurilor anului ºi, fireºte,ºi ale vârstelor ºi stãrilorlãuntrice pe care Roxana Bu-ta le sugereazã în toatã poe-tica sa coloristicã, cu o per-sistentã undã de lirism ºicandoare a rostirii sale plas-tice”, spune criticul de artãCorneliu Antim despre artis-tã. (P.I.)

„Pur ºi simplu, CULOARE”

În perioada 4-7 noiembrie 2014, a avut loc FestivalulMuzicii de Camerã ºi Interpretare Solisticã „Tudor Jarda”al Formaþiilor Instrumentale ºi Soliºtilor din Armatã, serieorganizatã de cãtre Asociaþia Trompetiºtilor din România,în parteneriat cu Serviciul Muzicilor Militare Bucureºti,Universitatea Babeº-Bolyai ºi Cercul Militar din Cluj-Na-poca, în colaborare cu Academia de Muzicã „GheorgheDima”, Universitatea Naþionalã de Muzicã din Bucureºti ºiUniversitatea de Arte din Târgu Mureº - Facultatea de Mu-zicã.

Juriul acestui festival a fost alcãtuit din ofiþeri superioriai Serviciului Muzicilor Militare din România, personali-tãþi artistice remarcabile ale învãþãmântului muzical uni-versitar din Bucureºti, Târgu Mureº ºi Cluj-Napoca, pre-cum ºi din membri marcanþi ai Uniunii Compozitorilor ºiMuzicologilor din România.

Aceastã ediþie a fost dedicatã împlinirii a 155 de ani dela înfiinþarea Statului Major General al Armatei Române,iar proiectul a susþinut candidatura oraºului Cluj Napoca laTitlul de Capitalã Culturalã Europeanã - 2021. (P.I.)

Festivalul Muzicii de Camerã ºi Interpretare

Solisticã „Tudor Jarda”

La începutul lunii noiembrie, s-a desfãºurat cel mai mareexerciþiu de securitate ciberneticã organizat vreodatã în Euro-pa, în care au fost simulate crize de mare amploare ale siste-melor informatice. Aceasta, deoarece, în 2013, numãrul ata-curilor cibernetice a crescut cu aproape un sfert la nivel glo-bal, iar numãrul total de încãlcãri ale securitãþii datelor a fostcu 61% mai mare decât în 2012.

Recent, peste 200 de organizaþii ºi 400 de specialiºti euro-peni au verificat cât de pregãtiþi sunt sã dejoace atacurile ci-bernetice, o operaþiune organizatã ºi coordonatã de AgenþiaUniunii Europene pentru Securitatea Reþelelor ºi a Informaþii-lor. Urmând un scenariu de securitate ciberneticã real ºi demari proporþii, „Cyber Europe 2014”, experþi din sectorul pu-

blic ºi din cel privat, printre care agenþi de securitate ciberne-ticã, centre de rãspuns la incidentele de securitate informati-cã, ministere, societãþi de telecomunicaþii, societãþi energeti-ce, instituþii financiare ºi furnizori de servicii de internet auavut posibilitatea sã-ºi testeze procedurile ºi capacitãþile de aface faþã pericolelor din reþea.

Participanþii s-au confruntat cu peste 2.000 de incidentecibernetice separate, inclusiv atacuri de blocare a accesului,îndreptate împotriva serviciilor on-line, rapoarte informativeºi mediatice despre operaþiunile de atac cibernetic, desfigurãride site-uri, scurgeri de informaþi sensibile, atacuri asupra in-frastructurii de energie sau de telecomunicaþii. Marele câºtigeste acela cã, dacã în urmã cu cinci ani nu exista un sistem decooperare între statele membre în acest domeniu, acum aufost deja testate procedurile comune de schimb de informaþiiºi de atenuare a crizelor provocate de hackeri. A fost un exer-ciþiu desfãºurat în mai multe puncte din Europa ºi coordonatde un centru de control principal. (P.I.)

Exerciþiu de securitate ciberneticã

Marina americanã a testatcu succes, joi, 6 noiembriea.c., o nouã actualizare a siste-mului de apãrare antirachetãAEGIS, distrugând simultandouã rachete de croazierã ºi orachetã balisticã în largulcoastelor Hawaii, a anunþatAgenþia pentru Apãrare Anti-rachetã (MDA) din cadrul De-partamentului Apãrãrii, pe si-te-ul oficial.

Distrugãtorul USS JohnPaul Jones, cu baza la PearlHarbor, a interceptat rachetabalisticã cu o altã rachetã ghi-datã de tip SM-3, lansatã si-multan cu douã rachete de tipSM-2 care au interceptat ra-chetele de croazierã, la joasãaltitudine, potrivit MDA.

Testul, care a avut loc la

ora 01:00 GMT (03:00, ora României), avalidat sistemul de apãrarea antirachetãAEGIS construit de cãtre Lockheed Mar-tin Corp ºi douã rachete de tip diferit con-struite de Raytheon Co, precizeazã aceeaºisursã.

Racheta de tip SM-3 este conceputãpentru a distruge rachete balistice în spa-þiu, potrivit producãtorului Raytheon Co,un contractor al Apãrãrii americane, iar ra-chetele de tip SM-2 ajutã navele sã aperespaþiul aerian din zona în care se aflã.

Testul este a 29-a interceptare efectua-tã cu succes dintre cele 35 de încercãri încadrul programului AEGIS de când au în-

ceput testele, în 2002, potrivit publicaþieiStar and Stripes.

Actualizarea urmeazã sã fie instalatã labordul distrugãtoarelor americane dotatecu sistemul AEGIS ºi face parte din siste-mul AEGIS Ashore, care urmeazã sã devi-nã operaþional în România.

NATO a inaugurat în octombrie insta-laþia de la Deveselu, a cãrei misiune estesã apere Europa de Sud-Est de atacuri curachete balistice. O instalaþie de acelaºi tipurmeazã sã devinã operaþionalã ºi în Polo-nia, dar în anul 2018, în vederea apãrãriiEuropei de Nord împotriva rachetelor ba-listice intercontinentale. (P.I.)

Misiunile din Kosovo, Bosnia, Irak ºi Afganistan aucreat o nouã generaþie de veterani de rãzboi. Pentru a-icinsti cum se cuvine pe cei care, prin jertfa ºi sacrificiullor, au continuat sã scrie istoria acestui neam, oferindu-neadevãrate lecþii de curaj ºi patriotism, a fost instituitã prinLegea nr.150 din 22.10.2014, Ziua Veteranilor din Tea-trele de Operaþii.

Sãrbãtoritã în premierã în þara noastrã, pe data de 11noiembrie, aceastã zi a fost marcatã printr-o ceremoniemilitarã ºi religioasã impresionantã ce a avut loc la Monu-mentul Eroilor Cãzuþi în Teatrele de Operaþii ºi pe terito-riul României, situat în Parcul Tineretului.

Data de 11 noiembrie a fost aleasã în amintirea sublo-cotenentului (p.m.) Iosif Silviu Fogoraºi, cãzut la datorieîn Afganistan la aceastã datã în 2003, dar ºi pentru însem-nãtatea ei istoricã: la 11 noiembrie 1918, orele 11:00, in-tra în vigoare Armistiþiul dintre Puterile Antantei ºi Ger-mania, în urma cãruia se punea capãt Primului RãzboiMondial ºi se creau condiþiile necesare realizãrii MariiUniri de la 1 Decembrie 1918.

Printre cei prezenþi la ceremonie, s-au aflat ministrul

Apãrãrii Naþionale Mircea Duºa, oficiali dinconducerea Armatei României, reprezentanþi aiautoritãþilor publice locale, militari din Asocia-þia Militarilor Veterani ºi din cea a Veteranilorde Rãzboi cu Dizabilitãþi „Sfântul Mare Muce-nic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”, membri aiAsociaþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi,dar ºi elevii unor ºcoli gimnaziale din capitalã.

La începutul ceremoniei, elevii claselor degimnaziu au oferit tuturor celor prezenþi cocardereprezentând un bujor românesc. Dupã intona-rea Imnului de Stat, participanþii au þinut unmoment de reculegere în memoria celor cãzuþiîn misiuni ºi au asistat la o slujbã de pomenireoficiatã de cãtre un sobor de preoþi din garnizoa-nã.

Au fost rostite alocuþiuni despre semnifica-þia acestei zile, care „(...) va rãmâne una simbolicã, dedi-catã celor care au acþionat ºi acþioneazã în teatrele deoperaþii. (...) Militarii au jurat cã îºi vor apãra þara cupreþul vieþii ºi aºa au fãcut. 26 de militari ºi-au pierdut

viaþa în teatrele de operaþii ºi peste 160au fost rãniþi apãrând onoarea, demni-tatea României în lume, asumându-ºiangajamentele pe care le-au primitcând au plecat în misiune, angajamentepe care România le are odatã cu intra-rea în N.A.T.O. ºi cu parteneriatul pen-tru pace”, dupã cum a afirmat ministrulApãrãrii Mircea Duºa. Dumnealui a ex-plicat faptul cã, prin alegerea acestei zi-le de sãrbãtoare, România se alãturã ast-fel Australiei, Canadei, Statelor Uniteale Americii ºi altor state din Europa,care, la 11 noiembrie, îºi aratã recunoº-tinþa pentru militarii întorºi din misiuniºi îºi comemoreazã eroii.

Reprezentantul Asociaþiei Naþionalea Veteranilor de Rãzboi, general-locote-nent (rtr.) Constantin Didulescu a apre-ciat rolul veteranilor români, subliniindcã Armata meritã în continuare încrede-rea pe care o are în rândul populaþiei ci-vile: „Cu toþi suntem datori sã-i oma-

giem pe veteranii de azi. Sunt încrezãtor în viitorul aces-tei þãri, pentru care militarii tuturor timpurilor au luptat.Noi ºtim cã avem cui sã predãm aceastã ºtafetã a patrio-tismului ºi curajului nostru ºi ºtim cã o lãsãm pe mâinibune”.

În semn de cinstire a faptelor de arme ale militarilorcare ºi-au pierdut viaþa sub Drapelul României, la monu-ment, a fost depusã o coroanã de flori. Totodatã, au fostavansaþi în grad, înainte de termen, un numãr de 11 mili-tari care au participat la misiuni în teatrele de operaþii.

ªi, pentru cã Ziua Veteranilor „este o lecþie de spiritcivic între generaþii”, dupã cum a spus generalul-locote-nent (rtr.) Constantin Didulescu, plutonierul-major VasileZbâncã, rãnit în Afganistan în anul 2010, a primit o Di-plomã de Excelenþã din partea A.N.V.R. ºi o miniaturã aColoanei Infinitului, simbolul sacrificiului fãfã limite ºi alveºniciei frumoaselor fapte de arme ale camarazilor noºtriale cãror suflete s-au urcat la cer. A urmat apoi un alt mo-ment de o mare încãrcãturã emoþionalã, când doi dintrecopiii eroilor cãzuþi în teatrele de operaþii, Cornel Alexan-drescu, fiul sublocotenentului (p.m.) Dragoº Traian Ale-xandrescu, ºi Andreea Cosmina Marcu, fiica sublocote-nentului (p.m.) Aurel Marcu, au recitat poezii ce au sporitemoþia acestei zile.

Manifestarea s-a încheiat cu defilarea Gãrzii de Onoa-re a Regimentului 30 Gardã „Mihai Viteazul” ºi a MuziciiMilitare. Daniela ÞÃRUªI

Ziua Veteranilor, închinatã onoareiveteranilor de rãzboi ºi a celor cãzuþi ladatorie, a fost omagiatã în toate unitãþiledin compunerea Brigãzii 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa” printr-o adunaresolemnã.

În cadrul acesteia, s-aarborat Drapelul naþional,s-au pomenit eroii vânãtoride munte cãzuþi la datorie,s-a oficiat o slujbã de po-menire a acestora, s-a þinutun moment de reculegere înmemoria lor. Totodatã, mi-litarii participanþi la „ªtafe-ta veteranilor” au fost feli-citaþi pentru aceastã iniþia-tivã. Momentul festiv s-aîncheiat cu defilarea milita-rilor prezenþi la activitate.

Veteranii sunt acei oa-meni care au scris, la unmoment dat, istoria Româ-niei ºi reprezintã întruchi-parea patriotismului ºi a sa-crificiului de sine, conside-rate a fi adevãrate principiide viaþã. Noi, ca militari, apreciem acestevalori fundamentale pentru orice popor ºitot noi, cei care am jurat credinþã Româ-niei, suntem primii care ne cinstim cama-razii. Îi cinstim de fapt pe cei care au con-

struit istoria acestui neam! Numai aºa pu-tem sã facem din gestul nostru unul cu va-loare de exemplu pentru cât mai mulþicompatrioþi. Veteranilor de rãzboi le sun-tem recunoscãtori cã, astãzi, avem credin-þa ºi puterea de a spune cã suntem mândri

de a fi români. Ei sunt cei care, prin jertfã,au pãstrat identitatea þãrii noastre ºi aucontinuat istoria neamului!

Locotenent-colonelDorinel COTEA

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 21 (393) din 14 noiembrie 2014 Pagina 3

11 no iembr ie11 no iembr ie

Z i u a V e t e r a n i l o rZ i u a V e t e r a n i l o r d i n T e a t r e l e d e O p e r a þ i id i n T e a t r e l e d e O p e r a þ i i

Braºov

Un gest de valoare în onoarea veteranilorÎn perioada 13-14 no-iembrie 2014, Universita-tea Naþionalã de Apãrare„Carol I” a gãzdui Confe-rinþa ºtiinþificã internaþio-nalã STRATEGII XXI –„Tehnologii – AplicaþiiMilitare, Simulare ºi Re-surse”, desfãºuratã subpatronajul Facultãþii decomandã ºi stat major ºi al ªcolii Doctora-le.

În cadrul acestui eveniment, au partici-pat personalitãþi provenind din diferitemedii profesionale cu preocupãri în dome-niul Apãrãrii, atât din þarã, cât ºi din strãi-nãtate, reprezentanþi ai Statului Major Ge-neral, ai statelor majore ale categoriilor deforþe ale Armatei, precum ºi cadre didacti-ce, studenþi ºi doctoranzi ai Universitãþii

Naþionale de Apãrare, dar ºi ai altor uni-versitãþi importante din România.

Obiectivele principale al manifestãriiau fost diseminarea în cadrul comunitãþiiacademice a rezultatelor cercetãrii ºtiinþi-fice desfãºurate de cãtre participanþi, pre-cum ºi stabilirea/ consolidarea unor parte-neriate cu instituþii de învãþãmânt ºi cerce-tare, militare ºi civile, din þarã sau dinstrãinãtate. (P.I.)

Conferinþã ºtiinþificã la Universitatea Naþionalã de Apãrare

SSSS--aaaauuuu tttteeeessss ttttaaaatttt ccccuuuu ssssuuuucccccccceeeessssiiii nnnntttteeeerrrrcccceeeeppppttttoooorrrr iiii iiii aaaannnntttt iiii rrrraaaacccchhhheeeettttãããã

ccccaaaarrrreeee vvvvoooorrrr ffff iiii iiii nnnnssss ttttaaaallllaaaaþþþþ iiii îîîînnnn RRRRoooommmmâââânnnn iiiiaaaa

Î n perioada 4 la 13 noiembrie a.c., aºa cum afost de cel puþin ºase luni planificat, în spaþii-le de lucru ale Centrului de Instruire prin Si-

mulare (CISM) de la Universitatea Naþionalã de Apãrare„Carol I”, Divizia 1 Infanterie „Dacica” a desfãºuratexerciþiul VIPER SNAP 14, care a presupus conducereaunei operaþii terestre prin utilizarea sistemului de simula-re constructivã Joint Conflict and Tactical Simulation, pescurt JCATS.

Pentru a vã introduce în situaþie, ºi aici trebuie sã re-marcaþi limbajul militar pe care am optat sã-l folosesc,trebuie menþionat faptul cã VIPER SNAP 14 a fost unexerciþiu de nivel tactic, în baza unui scenariu semi-fictiv,care a fost bineînþeles adecvat îndeplinirii obiectivelor deinstruire ale participanþilor. ªi pentru cã a venit vorba des-pre obiective, acestea au fost conturate de aplicarea pro-cedurilor concepþiei de comandã ºi control, de perfecþio-narea procesului de planificare ºi de executarea operaþii-lor defensive, sarcini care au revenit personalului coman-damentului de divizie. Statul Major al Forþelor Terestre,împreunã cu Centrul de Instruire prin Simulare, dar ºi cualte structuri din compunerea ºi subordinea SMFT-ului ºiSMG-ului, au conlucrat pentru buna desfãºurare a acestuiexerciþiu de tip CAX (Computer Assisted Exercise), cuscopul exersãrii operaþiei de apãrare ºi coordonãrii forþe-lor puse la dispoziþia Diviziei 1. De altfel, a fost asiguratun cadru imaginar, dar realist, de executare a misiunilor,în condiþiile existenþei indicilor de escaladare a unei situa-þii de crizã existente într-un teatru de operaþii presupus ºiale declanºãrii unui conflict armat de micã intensitate.

VIPER SNAP 14 a fost structurat pe patru etape de desfã-ºurare, fiecare dintre acestea aducând în prim-plan o seriede provocãri cu care s-au luptat într-un mediu virtual ceiaproximativ 300 de militari din comandamentul de divi-zie, dar ºi din marile unitãþi ºi unitãþi direct subordonate.Aº fi vrut sã intru ºi mai mult în detalii ºi sã vã prezint ca-drul geostrategic al exerciþiului sau sã vã descriu actoriiregionali fictivi, dar toate aceste impulsuri jurnalisticecare mã definesc nu au fãcut altceva decât sã mã aruncedirect în faþa hãrþilor pe care, sincerã sã fiu, nu am reuºitsã le desluºesc (fiind mai mult decât profanã în acest do-meniu!). Amalgamul de trasee, de forþe armate proprii sauadverse, marcate simbolic cu diferite culori pe celit, m-audeterminat sã fac o manevrã per-fect reuºitã de stânga-împrejur,copleºitã de complexitatea situa-þiei. Mi-au rãmas totuºi întipãritepe retinã trei culori predominante,albastru, roºu ºi verde, mult maifamiliare mie din cu totul alte mo-tive, decât ca semnificaþie sim-bolicã.

O luptã a culorilorChiar în prima zi a exerciþiu-

lui, a avut loc o adunare în care afost revãzut planul ºi emiterea or-dinului de operaþii concomitent cupregãtirea celulelor de sprijin aleoperatorilor. „Câmpul de luptã” afost foarte bine conturat de re-þeaua de calculatoare a CISM-ului, împinsã dincolo de limiteleei extreme din cauza numãruluimare de staþii de lucru, foarte ca-pabilã de altfel, aºa cum s-a ºi do-vedit, sã inducã, prin simulare, ogamã foarte largã de situaþii simi-

lare celor din realitate, des întâlnite în diferitele tea-tre de operaþii militare. Interacþiunea utilizatorilorcu cerinþele ºi particularitãþile sistemului JCATS afost apreciatã ca fiind una foarte bunã pe parcursuletapei de desfãºurare propriu-zisã a exerciþiului.Dincolo de realitãþile „luptei”, rezolvate cu operati-vitate, datoritã profesionalismului specific militari-lor participanþi, dar ºi cunoºtinþelor sedimentateprin lecþiile învãþate însuºite de-a lungul timpului,pe parcursul derulãrii unor misiuni, „combatanþii”au interacþionat pe toate planurile, demonstrându-ºimãiestria în ceea ce priveºte tactica militarã, astfelîncât Albastrul sã învingã Roºul!

„Cred cã termenul de referinþã despre care vor-bim în prezent, atunci când aducem în discuþie Di-vizia 1 Infanterie, ca þintã principalã de instruit încadrul acestui exerciþiu, este cel care descrie celmai bine o structurã închegatã, al cãrei personalformeazã un colectiv în adevãratul sens al cuvântu-lui. Chiar ºi un observator neiniþiat ar fi în stare sãobserve acest lucru. Pe durata celor câteva zile deluptã computerizatã, am primit misiuni diverse ºicomplexe, pe care le-am rezolvat în cele mai bunecondiþii”, a declarat ºeful Planificãrii Operaþiilor,colonel Eugel Sandu, în sprijinul militarilor angre-naþi în acþiune.

La un moment dat, am avut impresia cã încurcbuna desfãºurare a lucrurilor, pentru cã nu prea îmigãseam locul. Toatã lumea avea câte ceva de fãcut,inclusiv eu, dar, în cazul meu, mult mai uºor, scopulera sã adun cât mai multe informaþii despre ceea ce

se petrecea chiar înfaþa ochilor mei. Amtrecut în defensivã,pânã ce m-am trezitîn faþa unei uºi pe carescria TOC... Am bãtutsfios ºi, ce credeþi? Am ni-merit în toiul acþiunilor!

Elemente de gameplayÎn TOC (Tactical Ope-

rational Centre – Centrulde Operaþii Tactice), eraun flux continuu de activi-tãþi. Informaþiile circulaudintr-o parte în alta, cu re-peziciune. Dupã cum ob-servaþi, am pãrãsit zona deconfort a limbajului mili-tar în încercarea mea de avã reda cât mai bine at-mosfera de acolo. Exactca într-un stup de albine,fiecare ºtia ce avea de fã-cut ºi chiar anticipa mo-mentul urmãtor. Oricemodificare a unui pin pe

hartã însemna o acþiune în teren. Lanþul de comunicarefuncþiona perfect, atât pe orizontalã, cât ºi pe verticalã.Comandanþii se aflau în mijlocul subordonaþilor lor, ur-mãrind atenþi fiecare incident ºi precizând modul de rãs-puns al militarilor la acþiunile adversarilor. La un momentdat, am auzit sintagma reacþia în timp real, probabil în le-gãturã cu gestionarea situaþiilor apãrute ca urmare a inci-dentelor sau cu planificarea acþiunilor viitoare în funcþiede informaþiile primite.

Am mai bãtut ºi pe la alte uºi (impropriu spus!), fie-care cu câte o etichetã ce m-a trimis imediat la dicþiona-rul de acronime: EXCON (Exercise Control – structura decontrol al exerciþiului), HICON (Higher Control – celula

de rãspuns care marcheazã eºalonul superior structurii ju-cate), LOCON (Lower Control – celula de rãspuns careidentificã eºalonul inferior structurii jucate), OCE (Offi-cer Conducting Exercise – conducãtorul exerciþiului), darºi altele pe care le-am descifrat într-un tabel oferit de lacompartimentul de Planificare din comandament.

Dupã ce am vãzut aproape tot ceea ce puteam vedea,pentru cã au fost ºi zone în care nu am avut acces, esteaproape imposibil pentru mine sã nu fac o legãturã cu jo-curile de strategie în timp real pe care le-am testat dincând în când, în limita timpului liber ºi a bunului simþ, jo-curi în care capabilitatea de a lua decizii are o influenþãdeterminantã în rezultatul final al acestora. Ca sã nu maispun cã adunarea de resurse, construirea de baze, dezvol-tarea tehnologiei ºi controlul direct asupra unitãþilor indi-viduale sunt componente-cheie. Dar, deºi ele sunt foartebine stilizate, nu pun totuºi accent pe simularea rãzboaie-lor reale, unde orice manevrã, orice acþiune poate aveaconsecinþe dezastruoase pe câmpul real de luptã ºi poateface diferenþa dintre a câºtiga ºi a pierde un rãzboi.

Toate acestea fiind spuse, a venit ºi momentul Anali-zei Post-Acþiune, care a constat în expunerea sinteticã arapoartelor cu primele impresii de cãtre structurile impli-cate, într-un cadru comun organizat, a aspectelor pozitive,dar ºi a problemelor ce au apãrut pe parcursul desfãºurãriiexerciþiului, în scopul identificãrii lecþiilor necesare îm-bunãtãþirii cerinþelor de participare la urmãtoarea activita-te de acest gen.

Comandantul Diviei 1 Infanterie, general de brigadãCãtãlin Tomescu, a precizat cã, de la bun început, s-a avutîn vedere atingerea unor obiective majore: „Unul dintreele a fost acela de a se verifica justeþea concepþiei stabi-lite pentru ducerea acþiunilor de luptã. Am fãcut o plani-ficare, am fãcut o schemã a manevrei pe care am consi-derat-o a fi cea mai bunã. Pe parcursul celor patru zile,prin acest exerciþiu, am verificat cât de bine am planifi-cat lupta, prin rezultatele pe care le-am obþinut, ºi în cemãsurã ne-am îndeplinit misiunea. A fost o operaþiunedestul de laborioasã deoarece s-a manevrat o bazã dedate foarte mare, care a cuprins, atât informaþii despretrupele proprii, cât ºi despre cele ale inamicului. Amanalizat chiar ºi pierderile trupelor proprii pe timpuldesfãºurãrii luptei. Aceasta este o informaþie foarte im-portantã pentru noi deoarece, dupã cum se ºtie, armatadin orice þarã democraticã încearcã sã-ºi îndeplineascãmisiunile de luptã cu pierderi minime. La momentul ac-tual, nu se mai poate vorbi despre pierderi precum celedin Primul sau din al Doilea Rãzboi Mondial.”

Au lipsit zgomotul de ºenile ºi mirosul de praf de puº-cã, pe care le încerc cu bucurie de fiecare datã când mergîn poligoanele de instrucþie (cel de la Babadag este pre-feratul meu!), cu ocazia LFX-urilor, dar, totuºi, linia fron-tului mi s-a pãrut mai aproape ca niciodatã. Urmãrind ac-þiunea, chiar dacã s-a derulat numai în faþa calculatoare-lor, aproape cã auzeam gândurile comandanþilor ºi nudoar ordinele pe care le dãdeau. Au lipsit perdeaua deasãde fum, ca o ceaþã coborâtã din cer, terenul frãmântat debocancii de instrucþie ºi þintele mascate de vegetaþie, dar,în imaginaþia mea, auzeam executându-se tragerile foc cufoc sau foc în serii scurte ale militarilor. ªi, poate, subaceastã impresie, pentru mine, exerciþiul a avut de la bunînceput un rezultat previzibil!

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 21 (393) din 14 noiembrie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

VIPER SNAP 14VIPER SNAP 14 , fãrã miros de praf de puºcã!, fãrã miros de praf de puºcã!

CMYK

G rupul 2 EOD (Explosive Ordnance Disposal,care se traduce prin neutralizarea ºi distruge-rea muniþiilor ºi a dispozitivelor explozive)

este o subunitate tacticã aflatã în subordinea directã a co-mandamentului Diviziei 1 Infanterie, mai exact parte astatului de organizare al acesteia, din prima zi a luniinoiembrie 2011. Cât despre misiunea acestei structuri, nucred cã mai trebuie menþionat ceva. Singurul aspect careeste musai sã fie reliefat este faptul cã aceastã echipã esteunicat pentru Divizia 1, deoarece, prin specificul ei, dis-pune de tehnica, mijloacele ºi specialiºtii necesari sã aibãde-a face cu un UXO/ IED. Toþi cei 27 de militari din or-ganigrama ei au cursuri de specialitate, atât pe teritoriulnaþional, cât ºi în afara acestuia, în þãri precum Grecia,Germania sau SUA. „Pentru a accede, trebuie sã dai do-vadã cã deþii abilitãþi în lucrul cu muniþiile. În general,geniºtii sunt cei vizaþi, dar, în toate grupurile EOD, exis-tã ºi militari de alte arme. Explicaþia este simplã: cu to-þii sunt pasionaþi ºi au demonstrat cã ºtiu sã gestionezesituaþiile dificile în bune condiþii. Sunt supuºi riscului petoatã durata desfãºurãrii misiunilor specifice, motiv pen-tru care sã fii multilateral dezvoltat este o condiþie cumvaobligatorie. Sunt ºi specialiºti, ºi ºoferi, buni cunoscãtoride limbã englezã, deoarece lucrãm cu proceduri ameri-cane, calmi, stãpâni pe sine ºi echilibraþi.” Acestea suntcuvintele comandantului Grupului 2 EOD, colonel Clau-diu Praporgescu, menite a aduce un plus de luminã în ca-pul meu înceþoºat, care nu a înþeles doar privindu-i în ac-þiune ce îþi trebuie pentru a fi eodist.

Be quick or be deadApropos de acþiune, presupun cã e de la sine înþeles cã

i-am urmat în poligon. Care? Fãrã nicio altã prezentare:BABADAG! Fire altruistã fiind, anul acesta am vrut sãîmpart bucuria transmisã cu fiecare palã de vânt din þinu-tul artileriei terestre, cu precãdere. În acest sens, i-am ofe-rit ocazia domnului plutonier-adjutant principal MihaiOane sã îºi aminteascã de vremurile fecioriei când petre-cea cel puþin o lunã pe an aici, cu tancurile.

Mergând pe acelaºi scenariu desprins parcã din cãrþilelui Asimov, Grupul 2 EOD a trebuit sã intervinã dupã ce,în urma unui conflict armat dintre douã state vecine, aurãmas muniþii neexplodate ºi dispozitive explozive impro-vizate ce limitau posibilitãþile de manevrã ºi de aprovizio-nare a trupelor proprii. Pornind de la asta, se desfãºoarãun FTX (exerciþiu de antrenament în teren), cea mai bunãmodalitate pentru militarii de toate armele sã punã înpracticã baza teoreticã pe care au dobândit-o prin nenu-mãratele ore de studiu. În cazul celor pentru care poligo-nul a fost gazdã pentru douã sãptãmâni, în octombrie, maimult timp se petrece în teren deoarece procedurile se vali-deazã prin testare. În fiecare an, se executã câte una pen-tru o categorie diferitã de muniþie, premergãtor exerciþiu-lui în sine. 2014 este dedicat minei cumulative MC71.Am sosit la timp pentru a putea vedea cum se asezoneazãbebeluºii criminali de tancuri (MC71). Operatorii EOD i-au aranjat frumos în groapa lor... puþin TNT plasat cu gri-

jã pentru a crea reþeta distrugerii perfecte. Cablul tras dinbuncãr pânã în cuptorul din pãmânt aºtepta liniºtit sãtransmitã impulsul declanºator. „Dacã tu vezi o muniþie ºiea te vede, aºa cã… sã mergem!” s-a auzit deodatã, mo-ment în care mã uitam cum lumea pãrãseºte margineagropii. Toþi, mai puþin unul care mai avea de aranjat la ea.Un fel de erou de sacrificiu. Aceea a fost clipa în care amînþeles pe deplin cuvintele colonelului. Toatã lumea retra-sã la buncãr, gura deschisã ºi… BOOM!!! Pereþii din betons-au zguduit sub presiunea undei de ºoc transmise de pu-terea detonaþiei, putere datã de cantitatea mare de explo-zibil folosit, iar prin fantele ce aduc a niºte ferestre mi-cuþe, mai degrabã a guri de vizitare sãpate în lateraladinspre poligon a cavoului protector, a intrat iarba smulsãcu urã. Despre gustul acesteia ne poate vorbi colegul meucare a luat o porþie zdravãnã mânat de ambiþia de a prindemomentul în obiectivul aparatului de fotografiat. În

schimb, a prins fân ºi pãmânt cu dinþii!!! „Ne instruim în situaþii complexe. Pornind de la sim-

plu, începem prin cunoaºterea muniþiilor ºi a principiilorde funcþionare ale acestora, iar aici mã refer la toate ti-purile, de la grenade de mânã,la rachete, proiectile de tot fe-lul ºi toate calibrele, pânã labombe de aviaþie. Exersãm pro-ceduri de neutralizare ºi de dis-trugere a lor, iar apogeul esteatins într-o tabãrã de instrucþieunde putem sã lucrãm pe muni-þii reale de calibre mari”, acompletat domnul colonel ta-bloul activitãþilor de profil, adu-când lãmuriri suplimentare vis-a-vis de importanþa punerii înpracticã ºi testãrii teoriilor.

Iron Maiden în...Babadag

Dupã ce am pãrãsit spaþiulsigur, ne-am mai bucurat puþinde adierea deloc delicatã a vân-tului estic care parcã este elibe-rat din vasul dãruit de Eol luiUlise ºi suflã cu o putere com-parabilã cu bucuria unui deþinutgraþiat dupã decenii de carcerã.Când am auzit ca prin vis cãsus, la clãdiri, ne aºteaptã o ca-fea, am intrat în transã ºi m-amaruncat în maºinã de parcã asta ar fi scurtat distanþa ce mãdespãrþea de cana aburindã cu licoare magicã. Din punc-tul meu de vedere, nu nectarul este bãutura zeilor, ci ca-feaua!

Cealaltã jumãtate a grupului se pregãtea de FTX-ul cudenumirea Iron Maiden. „La intrarea într-o bazã unde afost amenajat un checkpoint, s-a descoperit ºi s-a rapor-tat prezenþa unui colet suspect. S-a solicitat sprijinulechipei EOD care va interveni pentru neutralizarea DEI-ului (n.r. dispozitiv exploziv improvizat). Cum? Vei ve-dea!”, mi-a explicat locotenentul Adrian Ivan, comandantPluton 2 EOD. Ultimele douã replici au venit drept rãs-puns la privirea mea întrebãtoare din care puteai cu uºu-rinþã deduce cã necesit lãmuriri suplimentare. Ceea ce nua ºtiut el era cã eu am întotdeauna o întrebare ºi cã zicala:curiozitatea a omorât pisica îmi stârneºte ºi mai tare in-teresul de a ºti totul pânã în cele mai mici amãnunte. Trã-sãturã de maistru: frumos ambalaj, dar ce e înãuntru?Cam aceastã gândire m-a ghidat ºi cãtre VAMTAC.Înãuntrul sãu se aflau multe cutii frumos aºezate, fiecareavând locul ei bine stabilit. Asta pânã sã încep sã arãt cudegetul, un gest deloc frumos, dar foarte util când nu ºtiisã numeºti ceea ce vrei ºi sã întrebi cu vocea unui copil de10 ani: acolo ce e ºi ce ºtie sã facã? Cu foarte multã rãb-dare, mi s-a explicat: „Quantum sniffer este un detector(de unde ºi numele) de substanþe explozive. Destinaþia sa

este mai mult decât clarã.” Sã nu vã închi-puiþi cã m-am lãsat pânã nu am dezechipatde toate echipamentele specifice toþi cei5,591 de metri de autospecialã. Cum altfelcredeþi cã aº fi putut sã vã spun faptul cãGrupul 2 dispune de modelul 2 HD BN3care îi duce la locul incidentului cu o vitezãmaximã de 118 km/ h sau cã disruptorul fã-rã recul calibru 20mm poate neutraliza mu-niþiile neexplodate sau DEI-urile de la odistanþã maximã de 30cm? Când am vãzutcum lucreazã am înþeles cã acest tub de 51de centimetri ºi de doar 4kg poate salvavieþi. Pe o palã de vânt a ajuns la urechilemele vocea adjutantului principal careîntreba când i se poate face o radiografie?Ce? Radiografii? ªi eu, ºi eu! De fapt, eravorba despre sistemul portabil de scanarecu raze X, model RTR-4. Fiind capabil sãpenetreze pânã la 13mm în oþel, vã imagi-naþi cã nici tot laptele din Alpi nu te purifi-cã dupã ce treci prin lupa lui. Aºa cã, i-amcedat, plinã de altruism, locul scumpuluimeu coleg, la figurat vorbind, deoarece nu

s-a pus nicio secundã problema ca vreunul dintre noi sãfie scanat. A mai rãmas ceva netestat de mine? Cum erasã uit de robotul TALON IV? Încã de la sosirea în poligonm-am întrebat în sinea mea: oare o sã mã lase sã mã joccu micul ºenilat? Nici nu a fost nevoie sã cer voie pentrucã, foarte mândri de meseria lor, aspect care îi face sã vreasã spunã la toatã lumea ce au ºi ce fac ei, s-au oferit sã mãiniþieze în mânuirea acestuia. El preia misiunile pericu-loase cu risc de detonaþie necontrolatã, aºa cã ce l-am puseu sã facã, sã cerceteze o clãdire, a fost un fleac. Nici mã-car sã vizualizeze conþinutul unei þevi dispuse orizontalnu a fost o temã de studiu prea mare pentru operatorulEOD care, cu dibãcie, l-a mânuit în îndeplinirea sarciniitrasate. Am fost puþin depãºitã de jocul cu joystick-ul,pentru cã eu încã am crescut cu hoþii ºi vardiºtii, cãþãrân-du-mã prin toþi copacii, ãããã…. pardon! Vroiam sã spuncroind rochii pentru pãpuºile Barbie pe care mama a re-

nunþat sã mi le mai cumpere de la vârsta de 6 ani când arealizat cã nu are cui. Drept urmare, toatã atenþia mea s-a îndreptat cãtre costumul de protecþie EOD-9. Am vrutneapãrat sã îl îmbrac, iar provocarea de a merge 100m cu

el pe mine nu a fãcut altceva decât sã mã ambiþioneze ºimai tare. Ce pot sã zic? Am cãzut în plasã! Cu o greutatede aproximativ 30 de kilograme, nu pot spune cã este toc-mai þinuta perfectã pentru o plimbare, dar, surprinzãtor,mobilitate ºi flexibilitate sunt cuvinte ce îi pot fi atribuite.Nu pot sã nu recunosc faptul cã am avut ceva probleme cucasca. Aceasta îmi obtura considerabil vederea, mai alescã nu era mãrimea mea. Ajustabil ca ajustabil, dar varian-ta S nu existã? Sã îi dãm Cezarului ce este al Cezarului ºisã recunoaºtem cã operator EOD nu poate fi oricine. „Laechipamente, stãm relativ bine, în sensul cã avem opera-þionale douã echipe EOD dotate cu echipamente din toa-te armatele de vârf ale NATO. Ca tehnicã de transportavem oarece deficite care nu ne împiedicã însã sã rãs-pundem prompt oricãror solicitãri. Cu toate acestea,douã autospeciale EOD ar fi mai mult decât bine veni-te!”, a completat domnul colonel.

Despre obiectivele taberei de instrucþie mi-a vorbit tâ-nãrul locotenent. „În primul rând, am urmãrit sã ne per-fecþionãm deprinderile în lucrul cu echipamentele speci-fice ºi sã ne antrenãm în punerea în stare sigurã ºi dis-trugerea muniþiei neexplodate, urmãrind executarea co-rectã a procedurilor de acces, diagnosticare, recuperare/transport ale acestora. Poligonul Babadag ne oferã con-diþii similare celor regãsite pe câmpul de luptã ºi deaceea punem mare preþ pe modulul de instruire de aici.Schimbãrile de situaþie specifice structurilor ca cea dincare fac parte genereazã un efort psihic ºi fizic suplimen-tar care, pot afirma cu tãrie, nu face altceva decât sã în-tãreascã coeziunea în cadrul grupului. Sã nu uitãm nicide partenerii noºtri patrupezi. Câinii de detecþie pe careîi avem ne ajutã sã descoperim dispozitivele exploziveimprovizate ºi sã le marcãm. La fel ca oamenii, dacã nuexerseazã, în timp, îºi pierd din îndemânare. Una pestealta, pânã la aceastã datã, nu pot spune cã am ce sã lereproºez oamenilor din subordine cãrora le-am pregãtito surprizã în cadrul FTX-ului. ªase, mai exact!” A înche-iat declaraþia, afiºând un zâmbet ºtrengãresc asemeneaunui copil care face pozne. „Evaluarea echipei om-câinenu se poate face separat pentru conductor ºi pentru celdin urmã. În teren, urmãrim modul de acþiune al milita-rului, respectarea regulilor pentru siguranþa proprie. Cualte cuvinte, procedurile lor specifice. Aceste evaluãri sefac pe tot parcursul instrucþiei”, a rãspuns domnul colo-nel Praporgescu întrebãrii mele legate de modul în caresunt punctaþi operatorii canini.

Surprizele despre care vorbea Adrian Ivan sunt, defapt, ºase incidente asupra cãrora trebuie sã intervinãmembrii Grupului 2. Primul a vizat cercetarea unei clãdiriºi neutralizarea celor douã DEI-uri descoperite. Au urmataltele care, fie cã vorbim despre o porþiune de drum, de oascunzãtoare, un punct obligatoriu de trecere, un canalsau despre un raion de dispunere, au urmãrit tot modul încare aceºtia fac cercetarea zonei ºi înlãturã pericolul re-prezentat de dispozitivele plantate.

Linia la final a fost trasã de cãtre comandantul lor carea afirmat: „Fãrã falsã modestie, consider cã Grupul 2EOD este o structurã de elitã ºi spun acest lucru nu nu-mai pentru cã sunt la comanda lui. Aceste subunitãþi trã-iesc ºi se definesc prin membrii componenþi. Începând dela cel mai tânãr operator ºi pânã la ofiþerii din subordi-nea mea, toþi sunt oameni bine pregãtiþi, deosebiþi, tena-ce. Deviza ne caracterizeazã întru totul!” Ar mai fi cevade adãugat? Din punctul meu de vedere, aceastã încredereîn oameni, venitã ca o recunoaºtere a înaltei pregãtiri aacestora, spune totul.

Maistru militar cls.IV Monica DEACU

Curaj, tenacitate, profesionalism!Mai mult decât o devizãMai mult decât o devizã

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 21 (393) din 14 noiembrie 2014 Pagina 5

Mântuitorul Hristos ne-a vorbit despre un om bogat,care a ajuns în iad, nu pentru cã deþinea bogãþii, cãci bogã-þia în sine nu este nici bunã, nici rea, dupã cum spuneSfântul Ioan Gurã de Aur, ci pentru cã fusese nemilostiv,insensibil ºi indiferent faþã de suferinþa aproapelui sãu, res-pectiv a sãracului Lazãr, care cerºea la poarta casei sale, întimp ce el se veselea ºi petrecea, în ospeþe ºi beþii, împreu-nã cu amicii sãi.

Mântuitorul ne-a vorbit ºi despre Samarineanul milos-tiv, opusul celui dintâi, care a purtat de grijã unui om cãzutîntre tâlhari; nu-l cunoºtea, dar i s-a fãcut milã de el, pen-tru cã l-a simþit ca pe fratele sãu ºi i-a arãtat compasiune,printr-o faptã concretã de iubire.

În Duminica a 26-a dupã Pogorârea Sfântului Duh, laSfânta Liturghie se citeºte încã o pildã, relatatã de SfântulEvanghelist Luca, în care se face vorbire despre bogaþi ºibogãþie. Iatã cã, în aceastã Duminicã, Sfinþii Pãrinþi au rân-duit sã ne aducã înaintea ochilor minþii o pildã referitoaretot la bogaþi, ºi anume la acea categorie de oameni lacomidupã averi, egoiºti, indiferenþi faþã de cei din jur ºi nerecu-noscãtori, care nu se gândesc decât la ei înºiºi ºi nu-i mul-þumesc lui Dumnezeu pentru darurile primite, ca binecu-vântare de sus.

Spre deosebire de bogaþii cei dintâi, cel din paraboladin aceastã Duminicã aparþine unei categorii foarte intere-sante, care ne dã mult de gândit. Ni se spune, aºadar, cã,într-un an ce s-a dovedit a fi foarte bun din punct de vedereal roadelor, þarina unui om bogat a înregistrat o recoltã ne-aºteptat de mare, comparativ cu anii precedenþi. Când a vã-zut atâta belºug de produse, bogatul respectiv s-a aflat

într-o situaþie ineditã, neavând unde sã le depoziteze. Spa-þii ar mai fi avut, dar erau ocupate cu recoltele din anii tre-cuþi. Sã împartã recolta veche, nu se îndura. Soluþia: sãstrice hambarele vechi ºi sã facã altele noi mai mari, lui ne-mairãmânându-i decât sã se odihneascã ºi sã petreacã fãrãnici o grijã.

Sigur, mai erau ºi alte soluþii. Ar fi putut cere un sfat.Dar, nu, el s-a adresat sufletului sãu: „Suflete, ai multe bu-nãtãþi strânse pentru mulþi ani. Odihneºte-te, manâncã,bea, veseleºte-te!” (Luca 12, 19) Pãi, oare a fãcut bine, afãcut rãu? Principial, nu a fãcut rãu. Pe de altã parte, mate-ria a fost lãsatã de Dumnezeu pentru trup, dar aceasta tre-buie sã fie folositã cu înþelepciune ºi cumpãtare, cãci spuneSfântul Apostol Pavel: „Toate-mi sunt îngãduite, dar nutoate de folos!” (I Corinteni 6, 12), arãtând cã, deºi are li-bertatea sã încerce tot ce-i oferã natura, discernãmântul îldeterminã pe omul înþelept sã se limiteze doar la ceea ce-ifoloseºte cu adevãrat.

Bogatul nostru, egoist ºi izolat în lumea lui, a gãsit so-luþia nimeritã pentru bogãþiile sale, dar se confruntã deoda-tã cu o Persoanã la Care nu s-a gândit ºi pe Care, din nefe-ricire, a ignorat-o: cu Dumnezeu. Întrucât nu i-a plãcut fi-losofia vieþii sale, Acesta i s-a adresat prin cuvinte dure:„Nebune! În aceastã noapte vor cere de la tine sufletultãu!” (Luca 12, 20) Pentru omul subjugat de pãcatele lãco-miei ºi egoismului, înstrãinat de Dumnezeu ºi de semeniisãi, Mântuitorul gãseºte o caracterizare pe mãsurã: „Nebu-ne!” Adunase comori pentru sine, dar nu se îmbogãþise înDumnezeu.

A te îmbogãþi în Dumnezeu înseamnã a sãvârºi fapta

cea bunã sau fapta de milostenie, care devine bogãþie ne-trecãtoare pentru sufletul tãu. Gândul cel bun, inspirat deîngerul nostru pãzitor, trebuie sã fie totdeauna convertit înfaptã. Zadarnic îºi adunã oamenii tot felul de bogãþii, dacãnu ºtiu sã le administreze cu folos pentru viaþa veºnicã.Mai mult, se împovãreazã ºi cu alte pãcate, prin faptul cãîi scandalizeazã pe cei din jur cu opulenþa bunurilor agoni-site ºi cu aroganþa comportamentului inuman de care daudovadã zilnic, tocmai pentru cã nu le-au dobândit prin mij-loace cinstite.

De multe ori auzim, La Sfânta Liturghie sau alte slujbereligioase, cuvintele „Acum ºi pururea ºi în vecii vecilor”,care încheie anumite cântãri bisericeºti, ce înseamnã trãi-rea prezentului, cu deplinã credinþã ºi înþelepciune, în pers-pectiva eternitãþii, pentru cã vocaþia omului este sã trãiascãîn veºnicie. Sã nu uitãm cã ceea ce dã sens vieþii omuluisunt credinþa, faptele bune ºi harul Sfântului Duh, care-lajutã sã progreseze spiritual, spre întâlnirea cu Dumnezeu,ce poate avea loc chiar aici, în lumea aceasta. Nimeni nuare dreptul sã exploateze, doar pentru sine, nici mãcar oporþiune de pãmânt, cu atât mai puþin lumea întreagã, de-oarece aceasta este oferitã, ca dar, fiecãrui om în parte. Fie-care trebuie sã ia din creaþia lui Dumenezeu ceea ce îi estede folos, apoi, sã-i întoarcã Pãrintelui ceresc darul primit,dupã ce l-a prelucrat ºi înmulþit cu talentul ºi priceperea sa.

Având frica de Dumnezeu în sufletul nostru, pe lângãgrija fireascã pentru cele necesare traiului, vom cãuta sã neîmbogãþim, mai ales, în Dumnezeu, prin post ºi milostenie.

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Operaþiunea Albastru (în limbagermanã: Fall Blau) a fost numele decod pentru operaþiunea Wehrmachtu-lui german din timpul ofensivei de va-rã a anului 1942. Ea a dus la declanºa-rea bãtãliilor de la Voronej, Stalingradºi din Caucaz. Se pare cã, la început,Hitler a dorit sã numeascã aceastã ope-raþiune Siegfried, dupã numele legen-dar al unui erou teutonic.

Armata Roºie a învins Wehrmach-tul la Stalingrad ºi, dupã executareaofensivelor cu numele de cod Uranusºi Saturn, a distrus mari concentrãri detrupe din regiunea oraºului ºi i-a forþatpe germani sã se retragã din Caucaz.Grupul de Armate Sud a fost ales sãatace prin sudul stepelor ruseºti spreCaucaz pentru cucerirea câmpurilorpetroliere din aceastã regiune. Ofensiva de varã a fostcodificatã Fall Blau (Soluþia Albastru – operaþiunilegermane erau cazuri sau soluþii la problemele de lup-tã). Principalele forþe ale atacului erau Armatele a6-a ºi a 17-a germanã ºi Armata I Panzer. În 1942,Armata a 6-a cucerise RSS Ucrainianã ºi se aflaîntr-o poziþie potrivitã pentru declanºarea atacului.

Pe 22 iunie 1941, trupele germane au atacat pestegraniþa sovieto-germanã stabilitã ca urmare a Pactu-lui Molotov-Ribbemtrop, în timpul a ceea ce fusesecodificat ca Operaþiunea Barbarossa. Scopul acestuiatac era acela de a cuceri controlul asupra mai multorregiuni-cheie ale Uniunii Sovietice, printre acesteaaflându-se Ucraina, Caucazul ºi statele baltice, ca ºizona metropolitanã a Moscovei. Pânã pe 9 septem-brie 1941, trupele germane cuceriserã Kievul, ceamai mare parte a Ucrainei ºi se apropiaserã la 300kmde Moscova ºi la doar 100km de Leningrad.

Logistica superioarã, stocurile suficient de maride resurse de bazã (combustibil, îmbrãcãminte, ali-mente, muniþie ºi medicamente), superioritatea teh-nologicã, aerianã ºi organizaþionalã au dus la un lungºir de victorii germane în lunile care au urmat atacu-lui iniþial. Factorii care au determinat organizareaOperaþiunii Albastru au fost:

- succesul Armatei a 6-a ºi a unor unitãþi avansateîn sud-estul URSS (Ucraina);

- cucerirea portului Odesa ºi a Kievului, folositeca puncte de sprijin naval ºi aerian;

- condiþiile geografice perfecte pentru atacul regi-mentelor mecanizate ºi al celor de tancuri pânã din-colo de Stalingrad, adicã stepe vaste;

- nevoia stringentã pentru cucerirea unor zãcã-minte bogate de þiþei care sã asigure scurtarea drumu-lui pentru aprovizionarea trupelor Axei din URSS.Erau vizate zãcãmintele din regiunea Baku;

- cucerirea ultimelor regiuni industriale sovieticedin Rusia europeanã, condiþie care ar fi asigurat în-frângerea sovieticilor lipsiþi de fabricile ºi materiileprime care sprijineau efortul de luptã al Armatei Ro-ºii.

Planul german prevedea atacul pe trei direcþiiprincipale în sudul Rusiei:

1- Armata a 4-a Panzer (Hermann Hoth), transfe-ratã de la Grupul de Armate Nord, Armata a 2-a ger-manã ºi Armata a 2-a maghiarã urmau sã atace din-spre Kursk spre Voronej ºi, mai apoi, spre malul râu-lui Volga;

2- Armata a 6-a germanã (Friedrich Paulus) tre-buia sã atace dinspre Harkov, paralel cu Armata a4-a Panzer, ºi sã atingã la rândul ei malurile Volgãi;

3- Armata I Panzer trebuia sã atace spre bazinulinferior al râului Don, fiind sprijinitã de Armata17.

Aceste trei atacuri erau menite încercuirii ºi dis-trugerii trupelor sovietice. Sovieticii însã nu aveauinformaþii ºi nici nu erau capabili sã facã prognozerealiste asupra principalei ofensive germane a anului1942. Stalin era convins cã obiectivul german era re-giunea Moscova. Doar 10% din totalul efectivelor so-vietice fuseserã concentrate pe frontul de sud. Dar...

Ofensiva germanã a fost declanºatã pe 28 iunie1942. De-a lungul întregului front, forþele sovietices-au retras sau au fost depãºite de atacul german. Pâ-nã pe 5 iulie, elementele avansate ale Armatei a 4-aPanzer au atins malul râului Don, lângã Voronej, ºis-au împotmolit în luptele pentru cucerirea oraºului.În aceastã perioadã, sovieticii au profitat de rãstim-pul cucerit pentru a aduce noi întãriri. Pentru primaoarã de la declanºarea rãzboiului, sovieticii nu luptaucu disperare ca sã apere fãrã sorþi de izbândã poziþii-le defensive, ci se retrãgeau în ordine.

Înfuriat de întârzierile din executarea planului ºicrezând cã centrul defensivei sovietice avea sã fiemai uºor de strãpuns, Hitler a modificat planul origi-nal al Operaþiunii Albastru. ªi, de aici, dezastrul!Succesul iniþial al atacului Armatei a 6-a a fost deasemenea naturã încât Hitler a ordonat Armatei a 4-aPanzer sã se alãture Armatei I de tancuri ºi sã forþezetraversarea cursului inferior al Donului. Aceastã miº-care bruscã a unei întregi armate a creat mari proble-me logistice ºi nu numai. Pe 13 septembrie, germaniiau intrat în suburbiile sudice ale Stalingradului, înce-pând una dintre cele mai sâgeroase bãtãlii ale rãzbo-iului ºi, totodatã, un punct de cotiturã al întregii con-flagraþii mondiale. (F.C.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 21 (393) din 14 noiembrie 2014Pagina 6

Operaþ iunea Operaþ iunea Albas t ruAlbas t ruRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Carte...ANATOMIA SUCCESULUIMarius Ghilezan de vorbã cu Dorin

SarafoleanuDin medic de þarã, profesorul doctor

Dorin Sarafoleanu a ajuns - în mai puþinde patruzeci de ani - sã conducã elitelemondiale ale specialitãþii sale. Dintr-unpatriotism ºtiinþific, a refuzat sã plece înstrãinãtate. A creat o ºcoala de excelenþãcare-i poartã numele. Este un volum des-pre excepþionalismul românesc ºi infinite-le resurse ale poporului român. O pledoa-rie pentru nevoia de mentori. ªtiaþi cã in-teligenþa se moºteneºte? Vreþi sã fiþi egalii cu mai marii lumii?Aveþi în carte un model despre cum poþi, ca român, prin determi-nare ºi ºtiinþa lucrului bine fãcut, sã cucereºti lumea locuind ºimuncind în Bucureºti.

Spectacole...INDILA concerteazã la BucureºtiIndila, cântãreaþa de origine francezã care cucerit toate top-

urile cu hit-ul „Derniere Danse”, concerteazã în premierã pentrupublicul din România, pe 7 decem-brie, începând cu orele 19:00. Con-certul Indilei de la Bucureºti estefãrã nici o îndoialã, cel mai impor-tant eveniment concertistic al sfâr-ºitului de an.

Despre Indila, noua revelaþie amuzicii internaþionale, se spune cãare o voce divinã, care îþi rãmâne înminte. Artista este consideratã unfenomen muzical, iar în România acâºtigat admiraþia unui numãr im-presionant de fani, oameni care nuse mai saturã sã îi asculte compozi-þiile muzicale cu inflexiuni vocale

inconfundabile. Ascendenþa fulminantã a frumoasei brunete s-asimþit într-un timp record de la lansarea single-ului „DerniereDanse”. Piesa a luat cu asalt toate top-urile ºi playlist-urile ra-diourilor, clipul de pe contul oficial de You Tube al artistei a de-pãºit 122 de milioane de vizualizãri, iar cea mai recentã piesã„S.O.S” se bucurã de acelaºi succes uluitor.

Film...MAGIC IN THE MOONLIGHTWoody Allen ne readuce magia filmului într-o nouã peliculã

a cãrei regie o semneazã. De aceastã datã, regizorul a ales altedouã nume sonore în distribuþie caEmma Stone sau Colin Firth.

În decorul fabulos oferit de opu-lenta rivierã francezã a anilor `20,Magie în lumina lunii este o come-die romanticã, care îl aduce în prim-plan pe un mare magician (ColinFirth), aflat într-o continuã încer-care de a demasca o clarvãzãtoare(Emma Stone). Ceea ce urmeazã în-sã depãºeºte orice aºteptare, pentrucã vom asista la o serie de eveni-mente pur ºi simplu magice. (F.C.)

www.vreaubilet.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Bogatu l cãru ia i -a rod i t þa r inaBogatu l cãru ia i -a rod i t þa r ina

Dacã cineva este prea bun cu tine, ne te en-tuziasma prea tare. Pânã ºi cea mai bunã cio-colatã din lume are un termen de expirare.

Fiecare sfânt are un trecut, iar fiecare pã-cãtos are un viitor!

Dacã oamenii ar ºti sã iubeascã la fel de bi-ne cum ºtiu sã mintã, am trãi într-o lume mi-nunatã!

Oamenii te judecã ºi te trãdeazã atuncicând nu obþin ce vor de la tine.

O singurã datorie are omul: sã încerce sãnu fie prost!

Tinereþea are faþa frumoasã, bãtrâneþea aresufletul frumos!

Tot cee ce îþi dorereºti þi se va întâmplaatunci când va veni vremea.

Nu cãuta rãspunsuri imposibile. Mai bineschimbã întrebãrile!

Nimic nu este imposibil pentru cel care nutrebuie sã facã el însuºi!

Colonel (rz.) ªtefan MITINCU

Cine a inventat pixul?Pixul, aºa cum îl cunoaºtem astãzi a fost inventat în

anul 1938 de cãtre un jurnalist maghiar de origineevreiascã, pe nume Laszlo Biro. În prima parte a deca-dei anilor 1930-1940, în timp ce lucra ca jurnalist ºi ar-tist, Laszlo Biro a observat cã cerneala folositã la im-primarea ziarelor se usca mult mai repede decât cea aunui stilou clasic, ceea ceconstituia un avantaj pentruscriitori, în plus, cernealapentru tipar era mult mairezistentã la contactul cuapa comparativ cu cernealadin cãlimãrile pentru ali-mentat stilouri. Din neferi-cire, cerneala de tipar eramult prea groasã ºi avea o compoziþie pãstoasã care oîmpiedica sã se scurgã de-a lungul peniþei dacã ar fifost introdusã în rezervoarele stilourilor. Dupã ce a stu-diat ºi cercetat aceastã problemã, Biro a venit cu o ideegenialã. Jurnalistul a proiectat un fel de peniþã tubularãcare avea în vârf o bilã de dimensiuni foarte mici, bilãcare odatã ce pixul era presat pe hârtie pentru a scrie,se rotea în jurul vârfului întinzând pe hârtie cernealacea pãstoasã.

Principiul mecanic din spatele acestei invenþii da-teazã însã din anul 1888, când a fost patentat de unanume John J. Loud care proiectase însã un instrumentpentru lipit cleiul pe spatele timbrelor poºtale. Cu toateacestea, patentul respectiv nu a fost exploatat din punctde vedere comercial, iar câþiva ani mai târziu LaszloBiro a inventat acelaºi instrument fãrã sã ºtie desprecercetãrile anterioare. Laszlo Biro ºi-a aplicat patentulîn Argentina, pe data de 10 iunie 1943, datã la care pu-tem spune cã s-a nãscut pixul modern. Patentul pixuluia fost cumpãrat în premierã de cãtre British Royal AirForce.

Regina Maria, printre indienii SIOUXRegina îºi impresionase gazdele prin frumuseþea ºi

eleganþa ei, prin inteligenþã ºi vioiciune, prin zâmbetulei împãrþit, cu generozitate, tuturor. În cele cinci sãptã-mâni petrecute în Lumea Nouã, în toamna anului 1926,ea ºi-a cucerit gazdele ºi a reuºit sã-ºi ducã la îndepli-nire planul de „a aºeza România pe hartã”, de a-ºi faceþara cunoscutã nu numai cercurilor înalte, guverna-mentale, industriale ºi financiare.

Vizita Reginei Maria a fãcut mai mult pentru þarãdecât întreaga activitate a diplomaþiei româneºti de di-nainte ºi de dupã efectuarea ei, scrie Adrian-Silvan Io-nescu în deschiderea elegantului volumul Regina Ma-ria ºi America, unde sunt prezentate fragmente dedi-cate întâlnirii cu indienii Sioux din Vestul Americii.

Aproape jumãtatedin cãlãtoria ameri-canã s-a desfãºuratîn Vest. ReginaMaria era o mareamatoare de cine-matografie, apreci-ind în mod specialfilmele de aventuri

cu indieni ºi cowboy. Primul indian pe care l-a vãzutRegina a fost la Syracuse, în statul New York, când unrãzboinic autentic s-a urcat pe platforma vagonului,lângã suveranã, ºi a stat acolo atâta vreme cât ea a con-versat cu lumea strânsã în garã sã o salute ºi sã o vadã.

Forma tradiþionalã a cãrþiiForma tradiþionalã a cãrþii este numitã Codex. Ea

are mai multe pagini separate, legate între coperte deprotecþie. Acest format a apãrut însã în urmã cu apro-ximativ 1.900 ani. Între timp, Codex-ul a devenit do-minant.

Dispariþia utilizãrii papirusului a fost grãbitã dincauza dispariþiei plantei papirus, provocatã de o gre-ºealã de recoltare. Între timp, hârtia a fost inventatã înChina, mai devreme de 105 î.Hr., iar arabii au intro-dus-o în Europa, prin Spania. Cu toate acestea, ea nu afost fãcutã în Euro-pa, pânã în jurul anu-lui 1.276 d.Hr. (înItalia), ºi în Angliapânã în 1495. Impri-marea a fost tot o in-venþie a Chinei. Pri-ma carte cunoscutãcare nu a fost scrisãde mânã a fost tipãri-tã în China, în seco-lul al IX-lea, din blocuri de lemn gravate. Urmãtoareamare schimbare a venit lent, ea fiind tipografia din me-tal dezvoltatã de Charles Stanhope, în 1803. America-nul Richard Hoe a inventat presa rotativã în 1846. Im-primarea a evoluat mai departe, atunci când compozi-þia mecanicã a fost perfecþionatã în 1886 cu Linotip.Litografia a fost folositã mult timp pentru a imprimaimagini pe cãrþi. Din aceastã metodã a evoluat ideeapentru tiparul compensat, iar primul de acest fel a apã-rut în 1904, marcând doar începutul revoluþiei pentruimprimarea modernã. (F.C.)

www.realitatea.net

MOZAICCurierul ARMATEINr. 21 (393) din 14 noiembrie 2014 Pagina 7

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Într-o zicomnadantultrimite unsoldat sãv o p s e a s c ageamuri le .

La un momemdat vine sol-datul ºi îl întreabã:

- Vopseste ºi rama?!

☺Într-un laborator, docto-

rul îi cere asistentului:- Dã-mi sticla cu diace-

tilamidonapidol!- E goalã, domnule doc-

tor.- La naiba! Iar mi-au

bãut coniacul!☺

La doctor, vine un bãr-bat. Doctorul îi zice:

- Domnule, fumaþi?- Nu, multumesc! Dar

dacã tot sunteþi aºa de drã-guþ, aº vrea o cafeluþã!

☺Sfârºitul Lumii a ajuns ºi

în România. A privit în stân-ga, a privit în dreapta...

- Mi se pare cã am fostdeja pe aici! - a spus el ºi aplecat mai departe.

☺Un tip intrã într-un ma-

gazin:- Aº dori ºi eu un gulaº.Vânzãtorul:- Sunteþi ungur?

Tipul se enerveazã:- ªi dacã ceream ºtrudel,

mã întrebai dacã suntneamþ, dacã ceream mânca-re chinezeascã, mã întrebaidacã sunt chinez?

- Aaaa, nu...- ªi atunci de ce mã în-

trebi dacã-s ungur, pentru cãam cerut gulaº?

- Nu... Pentru cã aici emagazin de electronice, deaia...

☺- Ce faci?- Nimic.- Pãi asta ai fãcut ºi ieri...- Încã n-am terminat!

☺- Prietene, te-am vãzut la

TV asearã!- Da? Pe ce canal?- Pe Animal Planet!

☺Legea lui Raphel referi-

toare la afaceri: Cu câtangajaþii au mai puþin delucru, cu atât vor lucra maiîncet.

Legea lui Franko pri-vind locul de muncã: Dacã-þi place ceea ce faci, proba-bil cã faci ceea ce nu tre-buie.

Legea lui Slous despresarcini: Dacã îndeplineºti osarcinã prea bine, vei rãmâ-ne cu ea pe cap.

www.bancuri.ro

DVD-ul de 1.000TB, acum o realitate

O echipã de ingineri de la Universi-tatea de Tehnologie Swinburne dinAustralia au reuºit sã îngrãmãdeascãun spaþiu de stocare de 1.000TB pe unsingur DVD. Chiar dacã mulþi dintrenoi au înlocuit DVD-ul ca suport dedate ºi îl folosim doar pentru filme dincând în când, acesta a rãmas în indus-trie ca un etalon datoritã fiabilitãþii lui.Mai mult, DVD-ul a suferit o multitu-dine de schimbãri din punct de vederetehnologic fiind folosit cu succes înstocarea de date pe termen lung. HDD-urile conþin componente delicate carepot ceda într-o perioadã destul de scur-tã ºi sunt de asemenea sensibile la dis-pozitive magnetice ºi la cãldurã saupresiune. Sistemele optice de stocareca DVD-urile ºi Blu-Ray-urile suntpreferate de multe companii pentru fia-bilitatea lor de aproape 100 de ani. Pro-blema însã rezidã în capacitatea relativmicã a acestora.

DVD-ul creat de cercetãtorii dinAustralia are o capacitate de 1.000TB,putând acomoda sã zicem 40.000 defilme în format HD. Procesul folositimplicã un al doilea laser pentru a ob-þine o refracþie mai bunã a luminii la500 nanometri. Având în vedere cã lu-mina nu mai poate fi transmisã subaceastã valoare, sistemul conceput

pentru DVD-ul de 1.000TB conþinedouã astfel de lasere, unul pentru scrie-rea datelor ºi celãlalt pentru limitarearefracþiei luminii la 9 nanometri. Nouatehnologie creºte ºi durata de viaþã adiscului cu mult peste imaginaþia noas-trã. În paralel, la Universitatea South-ampton din UK, se lucreazã la un DVD

ce poate rezista la temperaturi de 189de grade Celsius, pãstrându-ºi proprie-tãþile pentru aproximativ 13,8 miliardede ani.

A venit urmãtorul DLC Mario Kart

ªtim deja cã un nou joc de tip DLCdin seria Mario Kart, mai exact al op-tulea joc, este recent apãrut.

Noul Mario Kart introduce trei noi

piloþi în amalgamul de caractere dincare pot alege jucãtorii deja. Unul din-tre aceºtia este Link din franciza Zelda.În noul joc, au fost introduse ºi douãnoi kart-uri, F-Zero Blue Falcon ºi omotocicletã Epona. Dacã aþi concuratpe toate pistele disponibile în jocul ori-ginal, DLC-ul vine ºi cu 8 trasee dife-rite, toate acestea fiind dezvãluite întimpul prezentãrii Nintendo ce a avutloc de curând.

Unele dintre aceste trasee sunt fa-miliare jucãtorilor, cum sunt de exem-plu Mute City, Excitbike, Hyrule Cas-tle sau Rainbow Road, ce pot fi oriunul dintre circuitele preferate pentruentuziaºtii jocului sau un coºmar pen-tru cei mai înfocaþi fani ai francizei.Acest DLC este cel de- al doilea pentruMario Kart 8 ºi are un preþ de achiziþiede 8 dolari.

Panasonic Lumix FZ1000,bun pentru orice situaþie

Panasonic Lumix FZ1000 este unuldintre acele aparate care apar din cândîn când ºi schimbã modul în care pri-veºti o categorie de produse. Are unobiectiv excelent, filmeazã 4K, estegreu, este un bridge ºi este de cumpã-rat! Panasonic Lumix FZ1000 are 20

megapixeli pe un senzor de un inch, fo-loseºte un obiectiv Leica Vario-Elma-rit ºi are o distanþã focalã, echivalentãîn format full-frame, de 25-400mm.Este poate cel mai eficient zoom allaround pe care sã îl ai la îndemânã.FZ1000 este un pariu serios al Pana-sonic ºi, dupã cum aratã acum, l-acâºtigat deja! La noi, Panasonic LumixFZ1000 are un preþ de 4.200 de lei.

Aparatul dispune de un stabilizatoroptic pe cinci axe ºi de un sistem deautofocalizare în 49 de puncte. Valoa-rea ISO este între 125 ºi 12.800, darorice peste 3.200 stã la mila norocului.Este, totuºi, un aparat cu senzor de uninch, dar mulþumitã stabilizatorului deimagine, poþi seta viteze de declanºaremai mici.

Aparatul cântãreºte puþin peste 800de grame, dar este unul dintre cele maiplãcute aparate cu care sã lucrezi. Oda-tã ce te-ai obiºnuit cu sistemul Panaso-nic, cu meniurile ºi cu modurile lui, to-tul este la îndemânã. Mai rãmâne sã

spun cã aparatul dispune de WiFi pen-tru sincronizarea pozelor cu telefonulsau tableta. De asemenea, Panasoniclivreazã culori foarte bune ºi poze JPGgata de folosit pe Facebook, Instagramsau chiar în articole de presã, dacã eºtiinteresat de aºa ceva. Le poþi procesaîntr-o aplicaþie de smartphone ºi suntgata de distribuire.

Concluzie:Panasonic Lumix FZ1000 are un

preþ identic cu Sony RX10, principalulsãu rival. Totuºi, poþi alege oricândLumix FZ1000 mulþumitã multitudiniide funcþionalitãþi... (F.C.)

www.playtech.ro

DEOSEBIT

DISTRU-GÃTORI

NAªÃ

CAPITALAALBANIEI

APÃRUT

PAR DEVIÞÃ

E ªIC!

ªCOLAR

SFÂRLEAZÃ

ALIANÞÃMILITARÃ

CENUªIU

TRIAÞI

ACU EACU!

ªPERÞ

GINGêIE

ENORMÃ

SE IMPUN

ETERN

O ZIPIERDUTÃ

CIOBANI

MAªINI DERABOTAT

INªI (reg.)

INSOL-VABIL

AFECTIV

BUST

RÂNDUªIÞE!

ANOTIMP

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 21 (393) din 14 noiembrie 2014Pagina 8

„La 3 noiembrie 1916, în zilele fierbinþi ale Pri-mului Rãzboi Mondial, vânãtorii de munte româniºi-au început tradiþia de apãrãtori ai neamului ro-

mânesc ºi de învingãtori. Ziua aceasta reprezintãkilometrul 0 pentru unul dintre corpurile de elitã aleArmatei române - CCoorrppuull vvâânnããttoorriilloorr ddee mmuunnttee ca-re, din acel moment, a rãspuns prezent la toate che-mãrile patriei ºi s-a sacrificat pe altarul libertãþii ºisuveranitãþii naþionale.”

În ordinul sãu de înfiinþare se arãta: „Aceºti vânã-tori de munte vor fi instruiþi pentru rãzboiul în mun-te. (…) Sunt mai cu seamã destinaþi misiunilor de re-cunoaºtere, de siguranþã ºi legãturã, deci este ne-voie de oameni de elitã. Vânãtorii de munte mai potfi chemaþi a funcþiona ºi ca unitate tacticã în trecã-torile Carpaþilor. Se va înfiinþa un corp special ºipermanent de trupe de munte, cu denumirea de vâ-nãtori de munte”.

Curajul ºi devotamentul vânãtorilor de munte nuvor fi uitate de poporul român, iar fiecare dintre noile va purta în suflet pururea recunoºtinþã, acest sen-timent pe care îl celebrãm în fiecare an, cu ocazia Zi-lei Vânãtorilor de Munte ºi, de ce nu, ori de câte orisimþim cã jertfa lor de-a lungul timpului nu a fost za-darnicã. Apãrãtorii crestelor carpatine, ori de câte oriau avut ocazia, urmând exemplul faptelor de armeale înaintaºilor, prin misiunile îndeplinite în þarã ºipeste hotare, au demonstrat un spirit de abnegaþieexcepþional, încununat cu dragostea de þarã ºi cueroismul dovedite în luptele purtate pe timpul celordouã rãzboaie mondiale, mai târziu în misiunilor demenþinere a pãcii, de salvare, de rãspuns la crize,precum ºi în misiunile de combatere a terorismului.

Acum, la aceastã sãrbãtoare de suflet ºi simþire,vânãtorii de munte musceleni, demonstreazã încã odatã, prin întreaga gamã de misiuni pe care le-au

desfãºurat sau urmeazã sã le desfãºoare, cã apãrãto-rii crestelor carpatine sunt veºnic la datorie ºi, alã-turi de toþi camarazii de arme, se închinã în faþa mor-

mintelor celor cãzuþi la da-torie ºi îi admirã pe cei rã-maºi în viaþã pentru totceea ce fac întru gloria ne-pieritoare a vânãtorilor demunte.

Aceastã zi reprezintãun moment de bucurie ºide satisfacþie pentru între-gul corp de elitã al acesteirespectabile arme, faptpentru care comandantulBatalionului 30 Vânãtoride Munte „Dragoslavele”,colonel Mihai Cãpraru,împreunã cu întreg colecti-vul unitãþii, ureazã tuturorcelor care au contribuit laascensiunea rapidã ºi plinãde reuºite, care au slujit înacest batalion plin de isto-rie, sub ocrotirea ramuriide brad ºi a crestelelor se-meþe ale Munþilor Iezer-Pãpuºa, un sincer „La

mulþi ani!”, îndeplinirea tuturor dorinþelor ºi o viaþãplinã de împliniri.

Maior Gabriel BIÞA

P remiera filmului documentar „Cuvintele Zi-lei”, realizat de studioul Cinematografic al Ar-matei, a avut loc miercuri, 5 noiembrie, orele

15:00, la Sala de Cinema a Palatului Cercului Militar Na-þional.

Adrian Leonte, scenaristul ºi regizorul filmului, a fostinspirat de realitatea contrastelor din Afganistan ºi „a al-cãtuit o succesiune de cuvinte, aparent fãrã legãturã întreele, pentru a descrie viaþa militarilor români ce au acþio-nat în acel teatru de operaþii”. Realizarea documentaruluia durat aproximativ o lunã ºi jumãtate ºi s-a fãcut pe bazamaterialelor înregistrate în timpul însoþirii unitãþilor ºisubunitãþilor aflate în Afganistan de cãtre cameramani,materiale ce nu au prea multe în comun cu activitatea mili-tarã ºi care, de obicei, cãdeau la montaj.

Elena Tiron a ales o coloanã sonorã care „completeazãfoarte bine Cuvintele Zilei”, iar Daniel Domenico, DanVereº ºi Marius Diniþã au înregistrat pe peliculã imaginicare aratã ºi cealaltã faþã a rãzboiului: trãirile ºi reacþiilecopiilor ºi ale oamenilor neimplicaþi, precum ºi „trãsãturi-le selenare” ale mediului în care se desfãºura viaþa obiº-nuitã de zi cu zi.

ªi aºa cum spuneau generalul (rz.) Grigore Buciu saucolonelul (rz.) Viorel Schipor în deschiderea evenimentu-lui, Cuvintele Zilei sunt „cuvinte care au darul de a vorbisimplu ºi convingãtor despre viaþa tuturor militarilor ro-mâni dislocaþi de-a lungul anilor în Afganistan. Fiecaredintre ele îºi aflã temeiul în secvenþe de viaþã deloc uºoa-rã, derulate departe, într-o þarã plinã de praf, unde peri-colele pândesc la tot pasul.” (P.I.)

Vulturii Carpaþilor musceleni,sub ocrotirea ramurii de brad

Pe data de 3 noiembrie, în calendarul ostãºesceste trecutã Ziua Vânãtorilor de Munte, o zi încare, anul acesta, se sãrbãtoresc cei 98 de ani dela înfiinþarea trupelor de vânãtori de munte.

Ca în fiecare an, acest moment aniversar a fosttrecut în agenda de lucru a militarilor din Brigada2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, fiind mar-catã prin adunãri festive, slujbe de pomenire aeroilor vânãtori de munte, depuneri de coroane deflori la monumentele celor cãzuþi la datorie, dar ºiprin activitãþi cultural-sportive dedicate semnifi-caþiei acestei zile.

Astfel, în toate unitãþile din subordinea mariiunitãþi braºovene, s-a dat citire mesajului ªefuluiStatului Major al Forþelor Terestre care a transmistuturor militarilor cu berete verzi multã sãnãtateºi succese în plan profesional ºi personal. Premer-gãtor acestui eveniment, în data de 30 octombrie,echipe din comandamentul brigãzii, al Companiei206 Cercetare ºi al Batalionului 21 Vânãtori deMunte „General Leonard Mociulschi” au arborat drapele-le de identificare ale structurilor ºi drapelul României peVârful Moldoveanu ºi au fixat douã plãci comemorativeînchinate eroilor vânãtori de munte.

Pentru ei, pentru vânãtorii de munte, fiecare zi de mun-

cã este contabilizatã prin angajament ºi prin implicare,reuºind, odatã cu îndeplinirea sarcinilor profesionale spe-cifice, sã trezeascã aprecierea celor din jurul lor ºi nu nu-mai. La mulþi ani!

Locotenet-colonel Dorinel COTEA

Încã din Antichitate, acþiunile militare au avut dreptscop ºi mizã supreme distrugerea, sau anihilarea într-ocât mai mare mãsurã, a puterii armate a adversarului,astfel încât supunerea acestuia voinþei învingãtoruluisã fie deplinã.

În aceastã perioadã, o atenþie deosebitã a fost acor-datã ºi cunoaºterii adversarului potenþial sau real, a po-

sibilitãþilor acestuia în timp ºi spaþiu, a intenþiilor devalorificare a unor asemenea posilbilitãþi, precum ºi aconcepþiilor sale probabile de acþiune.

Importanþa informaþiilor în rãzboi a fost apreciatã lajusta lor valoare de Sun Tzu, autorul Artei rãzboiului,ºi exprimatã într-un principiu cu valabilitate generalãîn obþinerea victoriei: „Cunoaºte-þi inamicul ºi cu-

noaºte-te pe tine însuþi; într-o sutã de bãtãlii nu tevei expune nici unei primejdii”. Importanþa cunoaº-terii adversarului ºi, în general, a factorilor de in-fluenþã ai acþiunilor militare a reprezentat o condi-þie obligatorie în obþinerea victoriei.

Deºi nu a fost numitã cercetare ºi nici organiza-tã în mod explicit, acþiunea de obþinere a informa-þiilor despre inamic, teren, populaþie ºi stare a vre-mii a existat ºi a funcþionat ca un instrument deprim ordin la îndemâna conducãtorilor militari. Re-ferindu-se la campania lui Hannibal împotriva Ce-tãþii celor ªapte Coline, istoricul Polybios (210-125î.Hr.) evidenþiazã faptul cã aceasta a fost plãnuitãdupã ce „se informase bine despre rodnicia þinutu-lui de la poalele Alpilor ºi din jurul fluviului Pa-dus, despre numãrul locuitorilor acestui þinut, maiales despre îndrãzneala oamenilor în rãzboi ºi des-pre ura lor faþã de romani”.

În primul rãzboi dacic (101-102), Imperiul Ro-man nu a obþinut o victorie decisivã, întrucât con-

ducãtorul dacilor, Decebal, a avut la dispoziþie infor-maþii deosebit de valoroase despre intenþiile Imperiu-lui, transmise de iscoadele strecurate în conducereaacestuia.

Dupã cum este menþionat în documentele vremuri-lor respective, datele culese despre inamic se refereaula numãrul ºi mijloacele de luptã din dotare; procedee-le de luptã aplicate în mod frecvent; calitatea ºi capa-citatea comandanþilor; direcþiile de deplasare ºi mãsu-rile de asigurare; dispozitivele de luptã adoptate; posi-bilitãþile ºi intenþiile de a relua bãtãlia în condiþii maiavantajoase ºi, nu în ultimul rând, informaþii desprestarea de spririt ºi moralul luptãtorilor adversarului.

În acþiune, un prim contact cu inamicul era luat deelementele de siguranþã, respectiv subunitãþile de ca-valerie ºi de avangardã, care se angajau într-o adevãra-tã cercetare prin luptã, cu scopul de a stabili locul, na-tura ºi tãria inamicului. Elementele înaintate ale inami-cului erau astfel fie nimicite, fie erau ocolite, subunitã-þile înaintate infiltrându-se progresiv pânã când forþeleprincipale luau contactul cu inamicul.

De-a lungul istoriei, culegerea de informaþii s-a do-vedit a fi o activitate importantã ºi necesarã pentru reu-ºita oricãrei acþiuni. Informaþia a stat la baza deciziilorºi, totodatã, a salvat vieþi omeneºti.

Colonel dr. Eduard EFRIMESCU

La început au fos t i scoade le La început au fos t i scoade le

Brigada 2 Vânãtori de MunteUn angajament în faþa istorieiUn angajament în faþa istoriei

„Cuvintele Zilei”„Cuvintele Zilei”