Astăzi am desfăşurat festivitatea prilejuită de des chi -de rea noului an de instrucţie în cadrul cazărmii noastredin localitatea Caracal, ce re -mo nie care ne-a dat prilejulca, într-un cadru fastuos, să nesta bilim obiectivele, să ne ve -ri ficăm personalul, armamen-tul şi tehnica de luptă pentrunoul an, care va fi unul bogatîn activităţi, în special, exerci -ţii multinaţionale, un an încare batalionul se va consoli-da şi va parcurge procesul deope raţionalizare început în2017.

Născut Născut odată cu România Mare odată cu România Mare

Ocupţia străină a produs în Dobrogea o adevărată dra -mă, resimţită la dimensiuni uriaşe, în primul rând de po -pu laţia civilă. Odată cu ocuparea a două treimi din terito-

riul României, a fost in -sta lată o administraţiemi litară prin intermediulcăreia Puterile Centraleau ja lonat planul de acţi-une referitor la ex plo a ta -rea eco no mică a teri to -rii lor ocupate şi l-au pusîn aplicare ra pid.

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 1 (463) l 15 ianuarie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Pregătiţi Pregătiţi pentru a interveni oricândpentru a interveni oricând

În semn de respect şi admiraţie pentru sublocotenen-tul în re tra ge re Ioan Gheorghe Marin, care a luptat pefront timp de şase ani, co man dan tul Brigăzii 2 Vânătoride Munte „Sar­mi­ze­-ge­­­t­usa”, colonel Te - glaş Cri stian a fostală turi de acest dis - tins ve teran la ani -ver sa rea celor 100de ani, evenimentcare a avut loc înmu nicipiul Săceledin ju de ţul Bra şov.

1916-1918 - Ocupaţia 1916-1918 - Ocupaţia străină în Dobrogea străină în Dobrogea

KAKI 100%

Echipa României de la NRDC-GR a încheiat anul2017 în forţă prin certificarea naţională drept Comanda-ment de tip Joint (Joint Headquarters). Dar, activitateanu se opreşte aici. Urmează evaluarea NATO din iunie2018, iar eforturileper sonalului ce în ca -drea ză această struc -tu ră conti nuă. Româ-nia a im presionat, atâtnu me ric, cât şi calita-tiv şi s-a ridicat la ni -ve lul aş teptărilor unuistat...

Nato Rapid Deployable Cops - Greece

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

O nouă modalitate de luptăîmpotriva bacteriilor

C M Y K

Analizarea slăbiciunilor învelişului microbilor carepro voacă boli ar putea ajuta specialiştii să creeze noime dicamente şi să le îmbunătăţească pe cele vechi.

Cercetătorii au detectat o slăbiciune a bacteriilor carepro voacă boli ce ar putea fi utilizată pentru crea rea unornoi medicamentecare ar putea fimult mai pu ter n i cedecât antibioti cele.Ind­ependent no -tea ză că des co pe ri -rea ar putea ofe rişi o nouă şan să an -ti bi o ti ce lor dejaexis tente ...

Guvernul României a adoptat pe data de 29 noiembrieho tărârea prin care s-au aprobat circumstanţele şi procedu-ra specifică, aferentă primei etape a programului esenţialde în zestrare „Transportor­ blindat­ pentru­ trupe­ 8x8”, înve de rea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 detran s por toare blindate şi derivate pe platforma „Piranha V”şi a su portului logistic iniţial către General Dynamics Eu -ro pean Land Systems - Mowag GmbH.

Ceremonia de semnare a contractului de achiziţie pen-tru transportoarele blindate „Piranha V” a avut loc pe datade 12 ianuarie, la sediul Ministerului Apărării Naţionale.Au fost prezenţi: primul ministru al României, Mihai

Tudose, mi nis trulApă rării Na ţi o na -le, Mihai Fi for, şe -ful Statului Ma joral For ţe lor Te res -tre, ge ne ra lul-ma -ior Ovidiu -Li viuUi făleanu, şi şe fiide direcţii şi de -par tamente din ca -

drul ministeru lui. C o n t r a c t u l

pre ve de ca pri me -le 30 de tran spor - toa re să fie li vra tedin Elveţia, iar ur mătoarele 197 să fie integrate şi pro duse laUzina Mecanică Bucureşti. Costul total al programului estede circa 895 de milioane de euro.

Transportorul blindat pentru trupe 8x8 constituie unmij loc de transport al grupei de infanterie, precum şi alstruc turilor de sprijin, absolut necesar pentru îndeplinireami siunilor specifice de către Forţele Terestre Române.Acest vehicul asigură o mobilitate sporită şi o protecţie co -res punzătoare personalului îmbarcat pe timpul executăriimi siunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent detimp, anotimp sau condiţii meteorologice.

Tehnica de luptă pe roţi aflată în prezent în dotarea Ar -ma tei României este de generaţie veche, fiind depăşită, atâtdin punct de vedere tehnologic, cât şi din cel al caracteristi -ci lor tehnico-tactice, cum ar fi viteza de deplasare, mobili-tatea în medii diferite, protecţia personalului, posibilităţilede observare, orientare, comunicaţii etc. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 1 (463) din 15 ianuarie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.maj. Paul IoniþãCap; Chiriță NarcisCap. Crețu Ionuţ

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Þãruºi

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 14/ 2018

lPARIS - Soldaţi francezi, desfăşuraţi în Lituania pentrua consolida flancul estic al NATO. Un detaşament de 300 desol daţi francezi a fost desfăşurat în Lituania în cadrul unei ope -ra ţiuni a NATO vizând consolidarea flancului său de est în faţaRu siei, a anunţat Statul Major francez, relatează AFP. Detaşa-mentul „Lynx”, desfăşurat din martie până în decembrie 2017la Tapa, în Estonia, a sosit la începutul lunii ianuarie la Rukla,în Lituania, pentru un mandat iniţial de opt luni în cadrul unuiba talion german, se arată în comunicat. Printre echipamentelemi litare ale detaşamentului francez se numără în special patrutan curi Leclerc şi nouă vehicule blindate de luptă ale infante ri -ei (VBCI). NATO a decis, la summitul Alianţei care a avut locla Varşovia în iulie 2016, să desfăşoare patru batalioane prinro taţie în ţările baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) şi în Polo-nia, în contextul temerilor legate de Rusia. Fiecare dintre celepatru batalioane multinaţionale este alcătuit din circa 1.000 demi litari. Marea Britanie conduce batalionul desfăşurat în Esto-nia, Canada pe cel din Letonia, Germania pe cel din Lituania şiSUA batalionul din Polonia. lBRUXELLES - În Europa nutre buie să fie creată o alternativă la NATO. Jens Stol ten -berg, secretarul general al NATO, a lăudat eforturile Europeide a-şi consolida capacităţile de apărare, însă a adăugat că înEu ropa nu trebuie să existe o alternativă la Alianţa Nord-Atlan -ti că, relatează site-ul agenţiei Anadolu. În cadrul unei confe rin -ţe de presă susţinută la sediul NATO din Bruxelles alături deBo rut Pahor, preşedintele Sloveniei, Stoltenberg a atras atenţiacă în Europa nu trebuie să fie creată o alternativă la NATO.„Am adus cooperarea dintre NATO şi UE la un nou nivel. Lu -crăm împreună la probleme ce ţin de ameninţări cibernetice,hi bride, mobilitate militară şi în multe alte aspecte şi salut efor-turile de consolidare a apărării europene, însă este foarte im -por tant ca acestea să nu fie o alternativă la NATO. Sunt iniţiati -ve care trebuie dezvoltate complementar cu NATO. (…) Alian -ţa se adaptează la un climat de securitate nou şi mult mai soli -ci tant în care Rusia are o abordare mai agresivă în est, în carete rorismul şi violenţa s-au intensificat în sud şi, nu în ultimulrând, cu problemele din Siria, Irak şi din întreg Orientul Mij lo -ciu. NATO răspunde la aceste noi condiţii. Întărim apărarea co -lec tivă din Europa şi proiectăm stabilitate dincolo de graniţelenoas tre. Facem asta în Balcanii de Vest, dar şi în Irak sau Af -ga nistan unde luptăm împotriva terorismului”, a mai adăugatse cretarul General al NATO. lMOSCOVA - Statele Unite,prin cipalul inamic al Moscovei în opinia a 68% dintre ruşi.Apro ximativ 68% dintre ruşi consideră Statele Unite ca princi-pal inamic al Rusiei, iar relaţiile dintre Moscova şi Wa shing tonsunt la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece, re lateazăAFP. Conform sondajului, efectuat între 1 şi 5 decembrie, 66%dintre persoanele intervievate consideră că Rusia „are ina -mici”. În opinia a 68% dintre aceşti ruşi convinşi că sunt ame -nin ţaţi, Washingtonul este principalul inamic al Mos co vei, ur -mat de Ucraina (29%) şi de Uniunea Europeană (14%). Numai5% i-au enumerat drept inamici pe islamişti, iar cir ca 3% i-aude semnat pe terorişti. Sondajul a fost efectuat pe un eşantionre prezentativ de 1.600 de persoane din 48 de regi uni din Rusia.Re laţiile dintre Moscova şi Washington sunt deteriorate dincau za conflictului din Siria şi a crizei din Ucrai na. Ele s-au de -gra dat odată cu deschiderea unei anchete în SUA privind acu -za ţiile de ingerinţă a Rusiei în alegerile prezidenţiale america -ne din 2016 şi suspiciuni de înţelegere între Krem lin şi echipade campanie a lui Donald Trump. După ane xa rea peninsuleiucrai nene Crimeea de către Rusia în 2014, ur ma tă de războiuldin estul Ucrainei, SUA au adoptat multiple sanc ţiuni împotri-va Rusiei. Ultimele luni au fost marcate de expul zarea unor di -plo maţi. lWASHINGTON - Guvernul ame rican a aprobatvân zarea de rachete antibalistice către Ja ponia. GuvernulSUA a aprobat vânzarea de rachete antiba lis tice către Japonia,pentru ca aceasta să se poată apăra îm po tri va ameninţării nu -cle are şi balistice crescânde din partea Co reei de Nord in for -mea ză Reuters. Informaţiile privind această vân zare survin încon diţiile în care Phenianul şi Seulul întreprind primele lor ne -go cieri după mai mult de doi ani, menite să du că la so lu ţio na -rea crizei provocate de programul nuclear nord-coreean. Acor-dul privind vânzarea de rachete are loc la un an după ce Coreeade Nord şi-a intensificat lansările de ra che te, unele dintre elesur volând teritoriul Japoniei, şi după cel de-al şaselea şi celmai puternic test nuclear nord-coreean. De par tamentul de Statal SUA a cerut Congresului să aprobe vânzarea, în valoare to -ta lă de 133 de milioane de dolari, a patru ra che te şi a echipa-mentului corespunzător, rachete ce pot fi lan sa te de pe distru -gă toare aflate pe mare sau de pe sisteme aflate la sol. Vânzareaaces tor rachete antibalistice, produse de Ray the on Co şi BAESys tems, urmează „angajamentul preşedinte lui Trump de aoferi capabilităţi defensive suplimentare alia ţi lor ameninţaţi decom portamentul provocator al Coreei de Nord”, a adăugat ofi-cialul. Japonia a decis în mod oficial în de cem brie să-şi în tă -reas că sistemele de apărare antirachetă pin in terceptoare şiprintr-un radar Aegis poziţionat la sol fabricate de SUA. Am -pla sarea propusă a două sisteme Aegis Ashore fără ra chete vacosta cel puţin 2 miliarde şi nu va deveni operaţională până celpuţin în 2023. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

În semn de respect şi admiraţiepentru sublocotenentul în re tra ge reIoan Gheorghe Marin, care a luptatpe front timp de şase ani, co man dan -tul Brigăzii 2 Vânători de Munte

„Sarmizegetusa”, colonel Te glaşCri stian a fost alături de acest dis tinsve teran la aniversa rea celor 100 deani, eveniment care a avut loc în mu - ni cipiul Săcele din ju de ţul Bra şov.Cu această ocazie i-a fost transmisun me saj din partea nepotului său,caporalul Raoul Rai cof, aflat în mi -siune în Polonia.

La mulţi ani din partea vânători -lor de munte, domnule sublocotenentîn retragere Ioan Gheorghe Marin!

Maior Ciprian PANGA, Foto: Dan­STĂNESCU

De Crăciun, am sărbătorit în familie la sediul comanda-mentului Brigăzii 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa” şila Batalionul 21 Vânători de Munte ,,General­Leonard­Mo­-ciul­schi”.

MilitariiCom paniei249 Comu-nicaţii şi In -for matică audo vedit, încăo dată, că auo inimă ma -re. Datoritălor şi copiiidin cadrulCen trului deRe cuperare

pentru copiii cu dizabilităţi din localitatea Brădet au simţitcăl dura Sărbătorii Căciunului.

Cu aceeaşi ocazie, Moş Crăciun a fost în vizită şi la Ba -ta lionul 21 Vânători de Munte „General­Leonard­Mo­­ciul­­­­­-schi” din Predeal.

Deşi drumurile lui Moş Crăciun au fost multe şi lungi,aces ta a reuşit să aducă în desaga lui multe surprize şi da -ruri minunate pentru militarii acestui batalion şi pentru co -piii acestora. Copilaşii au dăruit şi ei Moşului: zâmbete,poe zii, colinde şi picuri de magie din gândurile lor minuna -te.

Soldat Silvia VOINESCUFoto: Soldat­Silvia­VOINESCU,­Dan­STĂNESCU

Născut odată Născut odată cu Româniacu România

Mare Mare

Brigada 2 Vânători de Munte

Crăciunul a fost sărbătorit în familie

Militarii Detaşamentului de ApărareAnti aeriană împreună cu partenerii britanici,ame ricani şi croaţi s-au alăturat campanieior ganizate de Brigada 15 Mecanizată, dinGi życko, de a dona jucării şi de a le face co -pii lor din centrele de plasament şi din spita -

le le de oncologie pediatricădin Bialystok, Olsztyn, Pisz,Gi życko şi Elk o surpriză cuoca zia sărbătorilor de iarnă.

Bucuria copiilor a fostmare, la fel ca şi cea a iniţia -to rilor acestei campanii.

Locotenent Bogdan ANDRIEŞ

Detaşamentul din PoloniaDetaşamentul din Polonia

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă,per sonalul militar şi civil din StatulMa jor al Forţelor Terestre, din cadrulCom ponentei Ope ra ţi o na -le Terestre şi din Bata li o -nul 500 Sprijin, împreunăcu credincioşi ai Bisericii„Sfân­tul­ Mare­ MucenicGhe­or­ghe­ Purtătorul­ deBi­­ruinţă”­împreună cu alţioa meni de suflet din altestruc turi ale ministeruluiapă rării naţionale şi din in -sti tuţiile de stat, continuătra diţia de a oferi ajutorco piilor Centrului de Pla -sa ment „Sfânta­ Elena”din Corabia, judeţul Olt.

Cu ocazia Sfintei Sărbători deCră ciun, reprezentanţii Statului Majoral For ţelor Terestre au împărţit celor40 de copii cadouri constând în dul -ciuri, cozonaci, haine, rechizite, mo -bi lier şi electrocasnice.

Copiii ne-au întâmpinat cu unpro gram artistic de colinde şi poeziide Crăciun, atmosfera creată aducând

bu curie în sufletele tuturor.Statul Major al Forţelor Terestre

mul ţumeşte tuturor celor implicaţi înbuna desfăşurare a acestei iniţiative.

Plutonier-major Adrian OLTEANU

O rază de speranţăO rază de speranţă

S-a semnat achiziţia S-a semnat achiziţia transportorului transportorului „Piranha V”Piranha V”

Echipa României de la NRDC-GR a în -che iat anul 2017 în forţă prin certificareana ţională drept Comandament de tip Joint(Joint Headquarters). Dar, activitatea nu seopreş te aici. Urmează evaluarea NATO diniu nie 2018, iar eforturile personalului ceîn cadrează această structură continuă.

România a impresionat, atât numeric,cât şi calitativ şi s-a ridicat la nivelul aş -tep tărilor unui stat membru NATO în de pli -nin du-şi, atât angajamentele, cât şi răspun-zând afirmativ la solicitările NRDC-GR dea suplimenta efectivele la pace ale acestu-ia, având cea mai numeroasă participare(41 militari), după cea a naţiunii-gazdă -Gre cia, la exerciţiul Gordian Knot 2017.

Organizat în perioada 22 noiembrie -07 decembrie 2017 în zona Salonic, maiexact în cele două campuri din vecinătate:Assiros - pentru Joint Headquarters şi Sin-dos - pentru Joint Logistic Support Group(JLSG), exerciţiul a reunit nu mai puţin de17 ţări membre şi partenere NATO. După

cum spuneam, prezenţa numeroasă a mili-tarilor români în cadrul exerciţiului a fostre prezentată în toate domeniile (personal,in formaţii, operaţii, logistică, targeting,pla nificare, poliţie militară), atât în cadrulce lulelor de răspuns de nivel brigadă, trai - ning audience, observatori, evaluatori, câtşi în cea de real life support. Aceştia au re -pre zentat cu mândrie, onoare şi profesio -na lism comandamentele na ţio na le, multi-naţionale şi cele NATO din care fac parte,astfel: Brigada 2 Vânători de Mun te, Ba ta -li onul 265 Poliţie Militară, Mul tinaţionalDi vision South East (MND-SE), NATORapid Deployable Corps Spain (NRDC-ESP), South Eastern Eu ro pe Brigade(SEEBRIG) şi, bineînţeles, cei 3 militarice încadrează NRDC-GR.

Aprecierile privind prestaţia militarilorro mâni a venit, atât din partea şefilor de bi -ro uri, secţii, ACOS (Assistant Chief ofStaff), cât şi din partea echipei de comandă- şef de stat ma jor, locţii tor şi comandant.

De ase me nea,tre buie re mar -cat că, poatechiar mai pre-sus de apre ci -e rile şe fi lor,sunt apre cie ri -le co le gilorală turi de careau lucrat şicare au simţitmai în de a -proa pe sprij -inul acordatde către militarii ro mâni şi profesionalis-mul acestora.

În concluzie, putem considera că Ro -mâ nia a dovedit încă o dată că, la nevoie,este alături de partenerii săi NATO cu celemai bune resurse - în cazul acesta umane -pentru a sprijini şi afirma la final Mi ssionAccom plished! (Misiune În de pli ni tă!).

Ca o încununare a eforturilor milita ri -

lor români ce încadrează NRDC-GR, aexis tat şi o surpriză plăcută făcută cu oca -zia Zilei Na ţi o nale a României. Este vorbadespre înaintarea în grad, înainte de ter-men a căpitanului de in fan terie ApostolMa rius-Vasile ce face parte din structurade per sonal a acestuia.

Maior Marius-Vasile APOSTOL

Înainte de Crăciun, prin amabilitatea colonelului Ro -meo Feraru, ofiţerul de relaţii publice al SMFT-ului,m-am întâlnit cu domnul Suciu Ioan, care a fost militar înter men, în perioada 1954-1957, la Turda.

Prima impresie. Un om bine făcut, înalt, hotărât şi cumult aplomb. Vorbeşte despre tot ce i s-a întâmplat cu ooare care părere de rău, atunci când lucrurile n-au mers bi -ne, iar când evenimentele s-au derulat normal, uneori ne -aş teptat de normal, se înviorează şi nu mai termină de po -ves tit. Trece de la un subiect la altul… de parcă nu ar maiavea timp să le atingă pe toate.

Încă de la început a ţinut să menţioneze că „azi, în maitoa te instituţiile din ţară, sunt puţini oamenii dispuşi să îiascul te pe cei ca mine, trecuţi de 80 de ani. Numai dom-

nul colonel Feraru m-aascul tat cu interes şi, în maipuţin de 30 de minute, mi-are zolvat doleanţa. Mai raraşa oameni!”

****Am început discuţia ple -

când de la o fotografie şi dela faptul că se schimbă totul,în timp. În fotografie era otro i ţă din lemn masiv, ridica -tă cu mulţi ani în urmă, înParcul Mihai Viteazul dinTur da. A constatat, la ultimavi zită făcută în oraşul în carea fost militar în termen, că

aceas ta a fost înlocuită cu o bucată de piatră, ca o ţepuşă,ce se îndreaptă spre înalt. „O fi artă. Eu unul nu ştiu ce re -pre zintă, dar Troiţa ne reprezenta pe noi, românii. Poate ofi recuperat-o, cumva, vreun muzeu. Ce bine ar fi!”

A copilărit în Chitila unde, pe strada sa, «peste drum,stă teau două surori la care venea în vizită fratele lor „ne -nea Radu Costache”. Acesta făcea şcoala de pilotaj lamar ginea Bucureştiului, la Chitila. Poveştile lui, desprezbor, i-au fascinat pe copiii care locuiau pe acea stradă şicare îl întâmpinau cu alaiul cuvenit. „Microbul zborului”s-a prins de trei dintre ei. Aşa am ajuns eu să mă înscriula Facultatea de Mecanică. Voiam să ajung la avioane.Însă, după două luni de la începerea cursurilor, a venit or -din să mă prezint la Comisariat. Aveam 19 ani. Îmi zic:pentru recrutare.

Am mai mers cu un prieten. Era unul dintre cei îm pre -u nă cu care ascul tam poveştile lui nenea Radu. Se făceauîn corporări pentru aviaţie. Ne-a luat în primire un maior.Să racul, abia în văţa să citească un document. Era imediatdupă perioada în care ofiţerii vechii armate au fost înlo-cuiţi cu cei care aveau „dosare bune”. Un locotenent-major, mai de s cur căreţ, căruia, dacă aş şti unde eînmormântat, i-aş pune flori la căpătâi, ne-a luat deoparte,când a văzut că nu ne în ţelegem cu celălalt ofiţer, şi a zis:„Tot la aviaţie mergeţi; că e militară, că e civilă, tot aia e.”Am zis „eu nu sunt făcut pentru armată, să fiu azi aici,mâine dincolo…”. La să, te duci la trupă şi, după trei ani,te întorci la faculta te!”

Noi, ca tinerii, am tot tărăgănat şi nu ne-am prezentatla unitate. Pentru a mai câştiga timp, am făcut şi o adresăla Statul Major al Aviaţiei, cum se cheamă acum. Răspun-sul a fost negativ. A trebuit să mergem iar la Comisariat.Am dat tot peste acel locotenent-major Tichiliu. Extraor-dinar om!

„Nu am ce face. Uite ordinul! Aveţi totuşi noroc. Nu edatat. Suntem înaintea Crăciunului. Vă înţeleg. Dacă înpri ma zi lucrătoare a anului ce vine nu sunteţi aici, Tribu-nalul Militar vă aşteaptă!”

Am fost acolo pe 2 sau 3 ianuarie. Ni s-au dat foile dedrum şi am ajuns la Turda pe 5 ianuarie. Programul de in -stru ire începuse de mult, iar perioada de pregătire se ter-mina pe 15 ianuarie. Comandant de pluton, îl aveam pelo cotenentul-major Constantinescu, pilot pe IL-10. Aces -tu ia îi plăceau zborurile la firul ierbii sau, cum se mai spu-nea, „rasmutat”. Din cauza acestui tip de zbor, era la plu-tonul de recruţi. La un zbor de antrenament a făcut o trăs -na ie. A făcut un semn cu mâna, fără a folosi staţia radio şia coborât deasupra Aiudului, „la firul ierbii”. Celelalteavi oane l-au urmat. Cei din închisoarea de la Aiud au în -ce put să strige „Au venit americanii!”. După aterizare, afost sancţionat.

La încheierea perioadei de instruire, comandantul re -gi mentului a vrut să vadă cum se descurcă plutonul luiCons tantinescu. Toate bune, până la întoarcerile din mers.Noi, cei doi întârziaţi, cu numai zece zile de instrucţie, amgre şit. Comandantul: „Ce-i cu prăjinile alea?... Să se facăin strucţie separat cu ei!” De aceea, comandantul de plutona hotărât să ne trimită la un curs de un an de zile la Bucu-reşti unde să învăţăm reparaţii, mecanică de bord, apara-tură radio, meteo etc. Numai că a auzit şi locotenentul An -drei Zorman, ofiţerul cu tragerile pe regiment. Şi, pentrucă devenisem cunoscuţi, ne-a trimis trei luni la Şcoala detră gători aerieni de la Sibiu. Când ne-am întors, am fosttre cuţi la naviganţi. Trupa era la „glasul armatei” (arpa-caş), iar noi, dimineaţa beam cafea cu lapte. Colegii stri-gau la noi: „Chiulăilor! Nu faceţi nimic şi mâncaţi şibine!” Aveam şi misie de zbor. Făceam pe grozavii. Numai primeam bani de la mama. „Mamă, îţi trimit eu bani!”Câş tigam 30-40 de lei, faţă de ceilalţi care aveau solda 7lei.

Viaţa, pentru mine, a fost romantică, plăcută. Relaţiilecu ofiţerii erau cordiale. Vă dau un exemplu. ConformRSI (Regulamentul Serviciului Interior), nu era permis săse facă observaţii unui ofiţer în prezenţa unui militar înter men. Un tânăr locotenent de infanterie îl chinuia pe unne norocit. Făcea instrucţie disciplinară cu el. Locotenen-tul-major Vişinescu a răbdat cât a răbdat, apoi, n-a mai ţi -nut seama şi, cu o voce baritonală, a strigat la locotenentsă termine. Acesta a reacţionat imediat: „La dumneavoas -tră nu e disciplină?” Locotenentul-major a răspuns: „Cevorbeşti, domnule? Dacă eu fac aşa ceva, nu mai am curajsă mă urc în avion. De militarul în termen depinde sigu-

ranţa zborului, motorul, staţia radio… Există respect, darşi disciplină. Organismul, şi al meu şi al lui, suferă la fel.”De aceea, zic: respectul era respect, iar relaţiile erau cor-diale. Iar, ca om, eu cred că, în cei trei ani de armată, amcâş tigat mult. M-am maturizat, m-am călit. Nu-mi mai erafri că noaptea… Ce am prins atunci, mi-a rămas pentrutoată viaţa. Poate sunt puţine aceste lucruri, dar au avut un

efect enorm asupra mea.În 2004, când s-au făcut 50 de ani de când m-am pre-

zentat la regiment, am ajuns la Turda. Comandantul bata-lionului ce funcţionează acum în cazarma unităţii mele,ma iorul Daniel Popa, m-a întâmpinat. I-am spus ce vreau.Ui tându-se fix la mine a spus: „În 19 ani de activitate n-am mai întâlnit pe cineva care, după 50 de ani, să vrea săre vadă locurile unde şi-a făcut datoria faţă de ţară”. Amce rut îngăduinţă să văd cât mai mult. Am ajuns şi la patulîn care am dormit aproape trei ani. N-am avut îndrăznea-la să fac o fotografie. La despărţire, am făcut, totuşi, o fo -to grafie cu domnul maior spunându-i că mă voi întoarceşi peste trei ani.

Dar, n-a fost să fie. Peste cei trei ani, erau alţi oameniacolo. Comandantul plecase. A venit altul. Cei de la poar -tă erau foarte respingători, răutăcioşi. Am plecat cu coadaîntre picioare, cum se spune… Uitasem că mai am demers şi la Abrud. Am prins din zbor, totuşi, ceva. „Să vinăcu aprobare de la SMFA.” Peste doi ani, am fost cu apro-bare de la generalul Rus. Dar, tot nu s-a putut. „Avem delucru…”, a fost răspunsul. Am întrebat de comandantulcare a fost la prima întâlnire. Mi s-a spus că a plecat şi îlgă sesc la Banca Transilvania.

După atâţia ani, nu m-a mai recunoscut. „Nu v-am vă -zut în viaţa mea!” I-am povestit şi şi-a adus aminte. Fizicse schimbase şi el. Mult.

În 2017, am venit la SMFT unde l-am întâlnit pe colo-nelul Feraru. El a rezolvat în 30 de minute, ceea ce eu nuam putut în câţiva ani. Să-i dea Dumnezeu, sănătate! »

În septembrie 2017, căpitanul Raluca Huluba scriadespre o vizită mai rar întâlnită, la Turda făcută de un fostmi litar în termen, încorporat în 1954 pentru trei ani.

În data de 25.09.2017, dis-de-dimineaţă, Batalionul 3Apă rare Antiaeriană „Potaissa” a fost vizitat de un fostmi litar nostalgic, căpitan în rezervă Suciu Ioan.

Domnul, în vârstă de 82 de nai, a plecat din Bucureştişi a petrecut o noapte în tren pentru a ajunge la unitateami litară unde a fost încadrat ca soldat. În acest an, s-auîm plinit 60 de ani de la lăsarea la vatră, iar, pentru a sărbă-tori acest eveniment, şi-a dorit să revadă clădirea unde ape trecut trei ani din viaţă. În anul 2004, a mai vizitat încăo dată unitatea pentru a marca 50 de ani de la depunereaju rământului militar.

Ca soldat, a fost încadrat la unitatea militară 03804,adi că Regimentul 167 Aviaţie Asalt din Turda. Aviaţia,pas iunea lui de când era copil, se mai regăseşte şi azi înac tivitatea lui, dar de această dată prin confecţionarea ma -che telor de avioane din plastic, pe care le asamblează, levop seşte şi le înmatriculează.

La întrebarea „ce l-a determinat să petreacă atât demult timp pe drum”, domnul căpitan în rezervă a răspuns:„E greu de spus ca la şah, alb – negru. Eu am fost dintot-deauna un sentimental. De lucrurile care m-au bucurat înviaţă, îmi aduc aminte cu plăcere. Voiam să mai văd încăo dată locurile unde mi-am făcut datoria faţă de ţară. ”

Colonel Ion PAPALEȚ

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 1 (463) din 15 ianuarie 2018

Pagina 3

Salonic

Nato Rapid Deployable Cops - Greece

Nostalgiile unui fost militar în termen

Începerea noului an de instrucţie mi-a oferit prilejul dea discuta cu domnul locotenent-colonel Niţă ConstantinIlea na. Dumnelui a avut amabilitatea de a face o pre zen -ta re a activităţilor organizate la nivelul unităţi, precum şiobiec tivele pentru anul 2018.

-Domnule locotenent-colonel, vă rog să îmi vorbiţidespre modul în care se va organiza instrucţia în anul2018? Care sunt principalele obiective de instruire sta-bilite pentru acest an? Ştiu că, în primele zile ale anului,are loc ceremonia deschiderii anului de instrucţie.

- Astăzi am desfăşurat festivitatea prilejuită de des chi -de rea noului an de instrucţie în cadrul cazărmii noastredin localitatea Caracal, ceremonie care ne-a dat prilejulca, într-un cadru fastuos, să ne stabilim obiectivele, să neve rificăm personalul, armamentul şi tehnica de luptă pen-tru noul an, care va fi unul bogat în activităţi, în special,exer ciţii multinaţionale, un an în care batalionul se vacon solida şi va parcurge procesul de operaţionalizare în -ce put în 2017.

- Cum este împărţit anul de instrucţie?- Anul de instrucţie 2018 va avea mai multe etape. O

eta pă modulară în luna ianuarie, în care ne vom dezvoltaşi consolida cunoştinţele în special la instrucţia individua -lă, în rândul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, şi nu nu -mai. Ulterior, vom parcurge o etapă a instrucţiei secţiei, încare urmărim dezvoltarea deprinderilor acţionale colecti -ve ale secţiilor, respectiv plutoanelor. Vom executa în con-tinuare etapa instrucţiei bateriilor, subunităţile noastre deluptă din cadrul batalionului. Această etapă va avea locpână la finalul anului, când vom desfăşura exerciţiulmulti naţional întrunit Scorpions Fury 2018.

- Cât timp va dura etapa de instrucţie a secţiilor?- Ca şi durată, secţiile vor executa instrucţia aproxima -

tiv o lună, o lună şi jumătate, iar bateriile aproximativ 4luni, bineînţeles, ţinând cont de perioada concediilor şi deac tivitatea de întreţinere a tehnicii de sezon care va avealoc în luna septembrie.

- Fiecare sfârşit de etapă va fi urmat de o serie de ve -ri ficări?

- Atât etapa instrucţiei secţiei, cât şi etapa instrucţieiba teriei vor fi finalizate cu evaluări ce vor fi făcute prinexer ciţii de antrenament şi de evaluare în teren, FTX înpo ligoanele din proximitatea localităţii Caracal, dar şi înpo ligonul Cincu.

- În ceea ce priveşte instrucţia, ce mo -da litate de acţiune veţi aborda?

- În baza procedurilor adaptate la cele alebri găzii multinaţionale, instrucţia noastră seva corela cu activitatea de pregătire a co -man damentului Brigăzii Multinaţionale deS-E, în principal pentru a sprijini comanda-mentul în evaluarea statică şi acţională de lasfâr şitul anului, în cadrul exerciţiului Scor-pions Fury.

- Pentru al câtelea an consecutiv are locScor pions Fury?

- Pentru brigada noastră şi, implicit, pen-tru B. 325 Artilerie „Alutus”, participarea laaceste exerciţii complexe, desfăşurate cuma joritatea structurilor brigăzii a devenitdeja o tradiţie. Este al treilea în care luămparte la Scorpions­ Fury care a debutat înanul 2015, tot în complexul de poligoanedin Cincu.

- În 2017, Scorpions Fury s-a desfăşu-rat în poligonul Botoşeşti-Paia?

- Într-adevăr, anul trecut am participat cuba teria de tunuri antitanc la exerciţiul Scor-pions Fury în poligonul Botoşeşti-Paia, iar,

în primăvară, am participat la exerciţiul Noble Jump cuba teriile de obuziere în poligonul Cincu.

- Vă propun să realizaţi o trecere în revistă a princi-palele exerciţii pe care le-aţi desfăşurat anul trecut şi săne spuneţi cum apreciaţi că a decurs instruirea bata li o -nu lui în 2017?

- În anul 2017, exerciţiile au fost desfăşurate, atât deco mandament, cât şi de forţe. La comandament, am exe-cutat exerciţii de tipul celor de rezolvare a unei situaţiitac tice pe hartă, exerciţii tactice pe hartă, dar şi de comu-nicaţii şi informatică în teren. Iar, la forţe, exerciţii de re -

zol vare a unei situaţii tac-tice, de antrenament saude evaluare în teren, cul-minând cu exerciţii cu tra -geri de luptă în po li goa ne -le Cincu şi Botoşeşti-Paia.

Aceste exerciţii au fostco nectate, atât cele de co -man dament, cât şi cele alefor ţelor, având un scena -riu comun, dezvoltat la ni -ve lul forţelor terestre şi,im plicit, al brigăzii multi-naţionale. Toate aceste ac -ti vităţi ne-au oferit posibi -li tatea să evaluăm ca pa -citatea acţională a bata li -onului, capacitate pe care,la început de an 2018, oapre ciez ca fiind foartebu nă.

-În urma activităţii de analiză a structurii organizatăîn cadrul brigăzii, s-a apreciat faptul că unitatea dum-neavoastră şi-a îndeplinit obiectivele?

- La autoevaluarea structurii brigăzii multinaţionale,Ba talionul 325 Artilerie „Alutus” a fost apreciat cu obiec-tivele îndeplinite.

- În afară de exerciţii, cu ce tip de provocări se vacon frunta unitatea dumneavoastră în anul 2018? Ştiucă este importantă, atât pregătirea personalului, cât şido tarea?

- Într-adevăr, o altă provocare şi, implicit, o linie deefort a batalionului în anul 2018 va fi repunerea în starede operativitate a tehnicii şi achiziţionarea de tehnicănouă, începând cu cea de comunicaţii pe care am primit-o deja şi care va trebui pusă în exploatare în cadrul exerci -ţii lor ce vor avea loc anul acesta. De asemenea, vom dez-volta facilităţile de instrucţie, de cazare şi de lucru din ca -drul brigăzii noastre prin investiţii şi reparaţii curente.

- Cum staţi la capitolul tehnică de artilerie? Aţi pri -mit tehnică nouă?

- Şi în anul 2018, tehnica de artilerie va rămâne cea pecare o avem în dotare, respectiv obuzierul cal. 152 mm şitu nul antitanc de 100 de mm. Aşteptăm dotarea cu ra che -te le Spike pentru bateria rachete antitanc dirijate. Este oge neraţie de rachete antitanc evoluată, performantă care,cu siguranţă, va spori puterea de luptă în principal îm po -tri va mijloacelor blindate pentru brigada multinaţională.

- Se poate spune că anul 2018 este unul al pro vo că -ri lor?

- Într-adevăr şi suntem pregătiţi să le facem faţă. Apre-ciez că, până finalul anului, ne vom îndeplini toate obiec-tivele pe care ni le-am propus.

Conform motto-ului nostru: „Oricând­ aproape!”,struc turile de artilerie vor fi gata să răspundă printr-un focpre cis, oportun şi eficient în sprijinul unităţilor luptătoareale Brigăzii Multinaţionale de S-E.

Locotenent-colonel Vasile FUGACIU

Curierul ARMATEINr. 1 (463) din 15 ianuarie 2018Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Pregătiţi pentru a interveni oricând Pregătiţi pentru a interveni oricând

C M Y K

Interviu cu domnul locotenent-colonel Niţă Constantin Ileana , comandantul Batalionului 325 Artilerie „Alutus“

Iveco Defence Vehicles, marcade protecţie civilă şi de apărare aCNH Industrial, a anunţat douăcon tracte importante semnate în de -cem brie 2017, unul dintre ele fiindsem nat cu Ministerul Apărării Na ţi -o nale din România (MAPN) pentruli vrarea a 173 de vehicule logisticemi litare, ce ar urma să fie finalizatîn 2018, a anunţat compania italia -nă.

Contractul prevede livrarea a280 de camioane Eurocargo în2018. În ultimii 10 ani, Iveco De -fen ce Vehicles a livrat aproape1.000 de vehicule către armata ger-mană, care sunt deja folosite în tea-trele de operaţii cum ar fi Afganis -tan şi Mali. Cea mai recentă comandă este pentru modelul MLL150 E 28 WS, care va fi livrat cu cabina pentru distanţe lungi,ne protejată, cu un sistem de aranjare a scaunelor extrem de con -for tabil, cu depozitare flexibilă pentru sisteme radio şi echipa-ment militar, anvelope single off-road, trapă de acoperiş, un far

spe cial tip NATO, o roată dere zervă şi un cadru inovatormulti funcţional pentru diver-se tipuri de misiuni în afaraGer maniei. Toate vehiculevor fi Euro 6.

Contractul cu MinisterulApă rării Naţionale a Româ-niei presupune livrare de ve -hi cule militare logistice 6x6din cadrul gamei de mobili-tate ridicată a Iveco DefenceVe hicles. Acest tip de vehi-cule este destinat pentrutrans portul trupelor şi almăr furilor şi oferă o mobili-tate excepţională, benefi-ciind de sistemul de umflare

a pneurilor (Central Tire Inflation System). În plus, vehiculelemi litare pot fi transportabile pe calea aerului cu avioane Hercu-les C-130. Contractul a fost precedat de un altul, în 2015, care apre supus livrarea de 57 de vehicule militare ce şi-au dovedit fia-bilitatea în cadrul operaţiunilor armatei române. n

173 de vehicule mi l i tare 173 de vehicule mi l i tare vor f i l i v rate pentru Armata Românăvor f i l i v rate pentru Armata Română

Luni, 8 ianuarie, în toate unităţile subordonate StatuluiMa jor al Forţelor Terestre a fost marcată începerea nouluian de instrucţie. În cadrul activităţilor organizate la ni ve -lul marilor unităţi şi unităţi, comandanţii acestora au pre -zen tat bilanţul anului de instrucţie anterior, obiectivele şiprin cipalele activităţi pentru anul 2018.

În anul 2017, militarii Forţelor Terestre Române aupar ticipat la 50 de exerciţii majore multinaţionale, 26 des-făşurându-se în strainătate şi 24 în România. Printre aces-tea se numără şi Saber Guardian-17, cel mai mare exerci -ţiu la care a participat Armata României după anul 1990,în cadrul căruia s-au antrenat împreună aproximativ25.000 de militari din 23 de state, peste 8.000 dintre aceş-tia fiind încadraţi în Forţele Terestre Române.

Pentru anul 2018, intenţia şefului Statului Major alFor ţelor Terestre, general-maior Ovidiu-Liviu Uifăleanu,este ca, prin executarea instrucţiei şi exerciţiilor planifica -te, structurile Forţele Terestre Române să se antreneze şisă se pregătească pentru creşterea capacităţii de luptă, înve derea îndeplinirii misiunilor încredinţate, precum şi aan ga jamentelor internaţionale asumate de ţara noastră.

Noutatea momentului a constat în faptul că, la Craio-va, unde Brigada Multinaţională are în organică şi o subu -n i tate de artilerie antiaeriană din Polonia, ceremonialuls-a desfăşurat în limba engleză.

La Batalionul 495 Infanterie „Căpitan­ Ştefan­ So­-verth”,­cu ocazia deschiderii anului de instrucţie, a fostor ga nizată o festivitate ce a avut loc pe platoul unităţii, lacare a participat întregul personal.

Activitatea a început prin introducerea Drapelului deLup tă în formaţie. După primirea raportului, darea onoru-lui şi trecerea în revistă a formaţiei, comandantul unităţiis-a adresat tuturor celor prezenţi.

În alocuţiunea sa, locotenent-colonelul Cornel Tonea afe licitat personalul din subordine pentru rezultatele ob ţi -nu te în anul 2017 şia subliniat faptul căanul de instrucţie2018 este impor-tant, deoarece uni-tatea va fi supusăunui amplu procesde transformare,de venind batalionde paraşutişti.

Şi, pentru căstar tul unei noi pe -ri oa de de instruirere prezintă, nu nu -mai un prilej de bi -lanţ, ci şi unul detrans mitere aobiec tivelor, misiu-nilor şi priorităţilorpentru anul în curs,co mandantul uni tă -ţii a făcut o serie de precizări în acest sens. După cum aafir mat, obiectivele de instruire enunţate nu vizează doaranul în curs, ci au fost stabilite pe termen lung, pentru că,

în opinia dumnealui, procesul de instruire trebuie văzut peter men lung: „Anul de instrucţie 2017 a fost unul cu mul -te provocări, efectivele unităţii fiind implicate în ac tivităţima jore. Am participat la exerciţiul Saber Guardian-17 înBul garia, la Platinum Eagle, am desfăşurat numeroase ac -ti vităţi de zbor, resursa de aviaţie fiind mai mult decât su -fi cientă, fapt care ne-a permis să ne atin gem multe dintreobiec ti ve le propuse peaceas tă linie. Marea provo-care s-a produs la finalul dean, atunci când am primitnoi le state de or ga nizare aba talionului şi am începutac tivităţile cu prin se în algo-ritmul de trans formare.Con comitent, am participatşi la parada mi litară naţio -na lă, dar şi la fu neraliile or -ga nizate pentru regele Mi -hai. În existenţa unităţiinoastre, 2018 este un an im - por tant deoa re ce bata lio nuldes făşoară in s truc ţia castruc tură de pa ra şu tişti.

Scopul ac ti vi tăţii deastăzi este acela dea trece în re vistă câ -te va dintre obiec ti -ve le stabilite pentruacest an. În plus, totazi, vom adu ce lacu noştinţa mi li ta ri -lor preve de ri le cu -prin se în noul statde or ganizare. Con -form acestuia, avemîn compunere ocom panie de pa ra -şu tişti, încadrată înpro porţie de 90%,un pluton de cer ce -ta re, unul de arun -că toare cal. 82 mm,pre cum şi subunităţide sprijin.

Nivelul de încadrare cu personal este unul dintre as -pec tele foarte importante pe care îl voi avea în vedere deacum înainte.

În urma apli că rii noului stat de organizare este ne vo iede mărirea nu mă rului de militari brevetaţi. Preocupa reamea este aceea de a ridica numărul acestora, astfel încât săatin gem o ca pa citate operaţională completă în ju rul anului2022. Tot în acest an, continuăm să asigurăm Com pania 1re zervă de forţe pentru Batalionul 2 rezervă de forţeNATO-UE şi pentru alte misiuni la care România s-a an -

ga jat. De ase me nea, lucrăm şi la dezvoltarea bazei ma te -ria le care trebuie readusă la nivelul cerinţelor unui ba ta li -on de paraşutişti. Nevoile de instruire sunt diferite şi multmai comple xe şi din acest motiv trebuie executate o se riede reparaţii ne cesare în bazele de antrenament specificein strucţiei prin paraşutare. Până la sfârşitul acestui an, ba - za de antrenament la sol va fi refăcută în totalitate şi va fire omo lo ga tă. Toate aceste activităţi trebuie să fie planifi-cate şi pre gătite în mod riguros, respectând normele de se -cu ritate în muncă.

Acestea sunt obiectivele mele, enunţate nu numai pen-tru anul 2018, ci şi pentru ceilalţi ani. Pentru mine, proce-sul de instruire nu este unul izolat, ci se află în legătură cual tele. Totodată, el trebuie văzut pe termen lung”.

De asemenea, locotenent-colonelul Tonea a afirmafaptul că instrucţia nu va fi afectată de ac tivităţile cuprinseîn algoritmul de transformare a uni tă ţii: „Trebuie să mer -gem în paralel cu cele două activităţi pe care le considerca fiind la fel de importante. Transformarea ba talionuluipre su pu ne acţiuni ce au legătură cu patrimoniul unităţii şicare pot avea repercusiuni în ceea ce pri veş te echipamen -te le uni tăţii, corecta lor mânuire şi repartizarea către uni -tăţi şi su bunităţi. Toate aceste lucruri nu tre buie să afec te -ze procesul de in struc ţie”.

Startul simbolic al noului an de instrucţie s-a terminatcu defilarea militarilor care s-au deplasat apoi cu arma-mentul, echipamentul şi toate materialele necesare desfă -şu rării programului de instrucţie stabilit. Majoritatea şe -din ţelor au cuprins activităţi practice de instruire.

Daniela ŢĂRUŞI

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 1 (463) din 15 ianuarie 2018 Pagina 5

Deschiderea anulu i de ins t rucţ ie

Craiova

Curtea de Argeş, Foto: Cătălim Prâsneac

Clinceni

Predeal,Foto: Dănuţ Ivan

Ghimbav, Foto: Ionuţ Tudor

Braşov, Foto: Aurelian Dragomir

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 1 (463) din 15 ianuarie 2018Pagina 6

Ocupţia străină a produs în Dobrogea o adevăratădra mă, resimţită la dimensiuni uriaşe, în primul rândde populaţia civilă. Odată cu ocuparea a două treimidin teritoriul României, a fost instalată o administraţiemi litară prin intermediul căreia Puterile Centrale auja lonat planul de acţiune referitor la exploatarea eco -no mică a teritoriilor ocupate şi l-au pus în aplicare ra -pid. În scurt timp, a fost pus la punct un aparat birocra -tic administrativ stufos, stabilit cu o rigoare şi precizieti pic germană, care şi-a dovedit din plin utilitatea înspri jinul satisfacerii intereselor economice germane,ce au îmbrăcat forma unui adevărat jaf, în care prin ci -pa lul instrument administrativ a fost Statul MajorEco nomic (Wirtschaftstab).

Documentele epocii atestă că în Dobrogea popula -ţia a scăzut dramatic în perioada 1916-1918, ca ur ma -re a invaziei inamice, mulţi locuitori refugiindu-se înalte zone ale ţării şi chiar în afară (Basarabia), în timpce alţii au murit ca urmare a tifosului şi altor boli, saucri melor şi violurilor înfăptuite de ocupanţi. Din fe -bru a rie 1917, după preluarea de către germani a terito -riu lui aflat sub autoritatea bulgară, parte dintre refugi -aţi au revenit la gospodăriile lor. Autorităţile germane,ca racterizate prin rigoare şi organizare minuţioasă, auela borat pe lângă diverse planuri economice menite aţi ne sub control situaţia bunurilor şi produselor şi si -tua ţii demografice ale regiunii, fluctuaţia de populaţieexis tentă în diferite etape ale perioadei de ocupaţie.

Pe lângă aceste documente oficiale germane dinpe rioada de ocupaţie, revelatoare pentru situaţia ad mi -nis trativ-politică şi economică din acea perioadă, celemai importante surse istorice, cu valoare ştiinţifică, înnu măr de cinci, au fost realizate de Administraţia Ger -ma nă de Etape din Dobrogea. Primul­ca­apariţie, esteun periodic realizat şi tipărit cu două titluri: primeletrei numere se numeau „Deutsche­Etappen­Verwalt­-ung­in­der­Dobrudscha”, şi au început să fie difuzatedin 21 noiembrie 1916. Al­ doilea­ document, care aapă rut pentru prima dată într-o prezentare bilingvă ro -mâ no-germană, tradus în limba română în 2011, esteMe­­moriul­Administraţiei­Germane­de­Etapă­din­Do­-bro­­gea, întocmit la mijlocul lunii aprilie 1917, un do -cu ment important pentru semnificaţia sa intrinsecă.Struc turat pe şase capitole şi o anexă, conţine în pa gi -ni le sale informaţii de natură administrativă, economi -că şi socială care defineau spaţiul de ocupaţie dobro-gean şi deţineau informaţii de interes imediat în re zol -va rea problemelor de aprovizionare şi export ale ocu -pan ţilor. Un­alt­document de o mare contribuţie la cu -noaş terea Etapei dobrogene, reunit într-un valoros vo -lum în care şapte personalităţi ştiinţifice germane aucer cetat şi redactat studii pe teme diverse de interesşti in ţific privind Dobrogea, a fost tipărit în grabă, întoam na anului 1918, cu puţin timp înainte de a părăsipro vincia. Lucrarea, de 333 pagini, cu 328 de fo to gra -fii impresionante, se intitulează Imagini­din­Dobrogea(„Bilder aus der Dobrudscha”) - editată de Etapeleger mane din Dobrogea. Un­alt­document­emis de Ad -mi nistraţia de Etape germană este o broşură cu titlul:„Re­­ferat­asupra­convorbirilor­ce­au­avut­loc­între­co­-man­­danţii­de­etape­şi­comandanţii­ însărcinaţi­cu­ex­-plo­a­tarea,­ ofiţerii­ cu­ aprovizionarea­ şi­ comandanţii

de­regimente­şi­batalioane” - un fel de rezumat al uneiîn truniri lărgite ce a avut loc la 16 iunie 1917. Do cu -men tul nu s-a păstrat în original, el fiind cunoscut doarprin analiza lui realizată în 1919 de prof. ConstantinBră tescu şi publicat în revista „Arhiva Dobrogei”.Este un raport atotcuprinzător, punctual, asupra unorsu biecte de interes major ce cuprindea majoritatea do -me niilor - economic, social şi juridic - administrate deGer mania, dificultăţile cu care se confruntau în terito-riu, modul de rezolvare al acestora şi liniile de acţiunepen tru viitorul apropiat. Fiecărui sector de activitate i-a fost desemnat un ofiţer, care a şi prezentat situaţiaexis tentă.

Discuţiile şi situaţiile prezentate au o deosebită re -le vanţă asupra scopului şi a mijloacelor folosite în ex -plo a tarea eficientă a regiunii. Lt. col. Van den Bergh,şe ful statului major al Administraţiei de Etape, celcare se ocupa de pct. 1 al discuţiei, respectiv „Sar ci ni -le administraţiei etapelor germane faţă de aliaţi” şipunc tul - „Starea economică a Germaniei şi datoriilead ministraţiei etapelor germane”, a subliniat im por -tan ţa economică a Dobrogei pentru Puterile Centrale,fă când următoarele precizări: „Intrarea României înrăz boi a fost un noroc pentru noi. Fără aceasta, cu greune putem închipui cum ar fi scăpat anul acesta Austro-Un garia, în ce priveşte cerealele, Germania în ce pri -veş te uleiurile (produsele petroliere n.n.) şi toţi aliaţiila o laltă în ce priveşte materiile prime de război”. El amo tivat în continuare că „scopul principal al prezenţeieta pelor germane în Dobrogea era procurarea dece re a le şi materii prime pentru industrie, mai ales pen-tru cea de război”.

Punctul al 3-lea din program privind problemeleagr i cole a fost prezentat de şeful secţiunii agricole dinCo misia economică a Administraţiei Etapei, cpt. VonLösch. El a vorbit despre pregătirea secerişului, func -ţi o narea atelierelor de reparaţii unelte şi maşini agri -co le, despre procurarea de coase şi maşini populaţiei,prin participarea „oamenilor capabili de muncă pre-cum şi a orăşenilor fără ocupaţie”. Pentru că Germa-nia resimţea o lipsă majoră de uleiuri şi grăsimi, s-amă rit cu 2% producţia de rapiţă în cadrul arăturilor detoam nă. Ogoarele părăsite de refugiaţi erau arendatecu cel puţin 20 de lei/hectar ţăranilor rămaşi, împărţitede preferinţă germanilor, turcilor şi bulgarilor. Fur ni -za rea de lemne şi cărbuni de lemn urmau să fie asi gu -ra te prin munca obligatorie a românilor şi rromilor. Ela cerut concursul asistenţei şi a recomandat „întrebu -in ţarea tuturor energiilor pentru sporirea producţiei şiex ploatarea provinciei, deoarece durata războiului nuse poate prevedea”.

Lt. col. Van der Bergh a expus şi situaţia semănătu -rilor de toamnă şi primăvară, identificând trei cauzeale rezultatelor slabe înregistrate: întârzierea lucrărilorspe cifice, refugiul populaţiei, distrugerea satelor,unel telor şi maşinilor agricole, excesele făcute de bul-gari. Ofiţerii responsabili ai subetapelor au prezentatra poarte asupra semănăturilor, aprovizionării cu lem -ne, situaţiei maşinilor agricole etc.

1916-1918 - Ocupaţia străină în Dobrogea 1916-1918 - Ocupaţia străină în Dobrogea

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

(continuare în nr. viitor)

Din­Revista­de­Istorie­Militară­nr.­3-4/2017­

CarteCarteO pasăre pe sârmă, Ioana Nicolaie„Nu e o autoficţiune, e o carte scrisă la

per soana a treia, cu un perso naj feminin, Sa -bi na, care trebuie să reziste în Bucureşti, înanii ’90. În mod paradoxal, este un volum cuun substrat social foarte puternic şi n-aş ficre zut c-o să-mi iasă aşa. E o reflectare delumi foarte variate, un roman picaresc, dar şio po ves te de dragoste. Mi-am folosit bio gra -fia mo derat, scoţând la lumină câteva poveştidin pro priul trecut. Dar am mizat, ca oricescri i tor, şi pe ficţiune. E o lume de oameni ti -neri care trebuie să supravieţuiască. Despreasta am scris, despre supravieţuire...”. Ioana­Ni­colaie

„Proza Ioanei Nicolaie are un puternic filtru liric, O pasăre pesâr mă fiind un bildungs-poem urban în gri despre supravieţuire lavârs te tinere, un poem cu gustul amărui al tristeţii şi al compasiuniipentru o fată săracă şezând singură pe sârma vieţii.” Marius­Chivu

www.polirom.ro

ConcertHolograf, 19­ianuarie,­ora­22:30,­Hard­Rock­Cafe,­BucureştiHard Rock Cafe sărbătoreşte zece ani de la des chi de re prin

con certul Holograf. Petrecerea aniversară nu va prilejui doar în -tâl nirea cu cele mai frumoase hit-uriale trupei, precum „Dra gos tea mea”,„Ţi-am dat un inel” sau „Eşti aşa fru -moa să”, ci va adu ce ce lor prezenţi şio mulţime de sur pri ze.Ho­lograf, una dintre cele mai

apre ciate trupe din România, şi-a în -ce put activitatea în 1978. După anul1990, trupa a schimbat puţin sti lulmu zical, mergând pe rock mo dern,printre cele mai cunoscute me lo diiale formaţiei fiind: „Banii vor besc”,„Din colo de nori”, „Ţi-am dat uninel”, „Undeva departe” şi „Să nu-miiei niciodată dragostea”.

După aproape 40 de ani de activi-tate, Holograf îşi continuă drumul în mu zică în formula: DanBitt man (vo ce), Edi Petroşel (tobe), Tino Fur tună (clape), RomeoDe d iu (chitară) şi Iulian Vrabete (bas).

www.infomusic.ro

FilmPasager în trenul teroriiÎn acest thriller plin de adrenalină

Li am Neeson este Michael, un agentde vân zări care, pe drumul zilnic spreca să cu trenul, este abordat de unstră in misterios pentru a dezvăluiiden tita tea unui pa sa ger ascuns înacel tren până ce vor ajun ge la ultimasta ţie. For ţat să so lu ţio ne ze contra -cro no me tru un pu zzle mor tal, Mi -chael va des co peri un plan cri minal,şi se va trezi prins fără voie într-ocons pi ra ţie cu mi ză criminală, atâtpentru el, cât şi pentru ceilalţi pa sa -geri din tren.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTURALE

După Botezul Domnului Hristos,când Sfântul Ioan BotezătorulL-a prezentat ca „Mielul­ lui

Dum­nezeu­Cel­ce­ridică­păcatul­lumii”, şidupă întreita ispitire, Domnul Şi-a începutlu crarea mântuitoare: „De­atunci­a­începutIisus­să­propovăduiască­şi­ să­spună:­Po­-căi­ţi-vă­că­S-a­apropiat­împărăţia­ce­ru­ri­-lor”(Matei 4,17). Dacă, de cele mai multeori Mântuitorul a fost urmat sau a fost în -con jurat de „mul­ţime­ multă­ de­ popor”,care „Îl­ îm­bul­zeau”, uneori, când a fostne voie, el Şi-a fă cut în mod intenţionatdrum prin alte ţi nu turi pentru a-i vindecape cei bolanvi sau a-i câştiga pe cei pier-duţi, întrucât „El­ do­reşte­ ca­ toţi­ oameniisă­se­mântuiască­şi­la­cunoştinţa­adevăru-lui­să­vină”.

Cea dintâi învăţătură a pericopei evan -ghe lice din Duminica a 29-a după Rusalii(a celor 10 leproşi) este aceea în careDom nul vine în întâmpinarea noastră, ase -me nea fiului risipitor. Într-un astfel decon text, Mântuitorul a intrat într-un sat,unde a fost întâmpinat de la distanţă de ze -ce leproşi. Respectând prevederile legiimo zaice de a se izola, dar auzind de pu te -rea vindecătoare a lui Hristos, ei au în ce -put să ridice glasul, implorând mila Lui

pen tru tămăduirea de boala lor.Cea de-a doua învăţătură a acestui text

evan ghelic constă în aceea că, în faţa su fe -rin ţei, a morţii, oamenii se unesc, nemaifi-ind „nici­iudeu,­nu­mai­este­nici­rob,­nicili­­ber;­ nu­ mai­ este­ parte­ bărbătească­ şipar­­te­femeiască,­pentru­că­voi­una­sunteţiîn­Hristos­Iisus”.

Cei zece leproşi deşi erau diferiţi caneam (unul fiind samarinean), ca poziţieso cială, ca vârstă, aveau în comun boala.

Sen sibil la suferinţele oamenilor, Hris-tos, „Care­a­luat­asupră-Şi­durerile­noas-tre­ şi­ cu­ suferinţele­ noastre­ S-a­ împovă­-rat”, le-a spus celor zece să meargă şi săse arate preoţilor, preoţii fiind rânduiţi dele ge să constate, atât îmbolnăvirea, cât şi,even tual, vindecarea lor, după cum vedemdin ultimul verset („credinţa­ta­te-a­mân­-tu­­i­t”).

Mântuitorul putea să-i vindece pe loc,dar aici a adoptat o altă modalitate cu scoppe dagogic. Lor le-a ve rificat recunoştinţa,iar pe noi ne învaţă recunoştinţa.

Cea de-a treia învăţătură a pericopeievan ghelice este legată de necesitatea, im -por tanţa şi valoarea practicării recunoştin -ţei. Suntem, aşadar, datori Binefăcătoruluinos tru cu permanentă recunoştinţă. Tot ce -

ea ce ne dă Dumnezeu ne dă în dar, iar noitre buie să-i mulţumim „pentru­binefa­ce­ri­-le­ sale­ arătate­ şi­ nearătate”, „cu­ gândmul­­ţumitor­ şi­ cu­ mulţumitoare­ inimă,­ cumul­­ţumitoare­ mădulare­ ale­ sufletului­ şiale­trupului”.

Dacă cei zece au avut în comun boala,res pectiv lepra, doar unul, şi „acela­sa­ma­-ri­­­nean”, s-a evidenţiat între ei prin atitu di -nea lui faţă de Hristos-Binefăcătorul: „Acă­­­zut­ ­cu­ faţa­ la­pământ­ la­picioarele­ luiIisus,­ mulţumindu-I”, fapt apreciat deMân tuitorul, el devenind astfel pentru noiun model de recunoştinţă. Se spune în po -por: „Recunioştinţa-i­ floare­ rară!”,­ deşin-ar trebui să fie tocmai rară. Ar trebui săfie, dimpotrivă, foarte deasă. Rrecunoş tin -ţa ar trebui să fie cel mai firesc sentimentîn inimile tuturor, ale celor care, într-un felsau altul, primesc de la Dumnezeu sau dela oricine un bine, o vindecare, o atenţie.Şi ceilalţi nouă ne sunt modele, însă în altchip: cum să nu fa cem.

Dar, lepra din Sfânta Evanghelie dinaceas tă duminică are şi un înţeles du hov ni -cesc: tot ceea ce este păcat şi patimă estene plăcut lui Dumnezeu. În acest sens seex primă Sfântul Apostol Pavel în textulApos tolului din aceeaşi duminică, din

Epis tola către Coloseni, în care ne îndeam-nă: „Acum,­deci,­lepădaţi­şi­voi­toate­aces-tea.­Mânia,­iuţimea,­răutatea,­defăimarea,cu­­vântul­de­ruşine­din­gura­voastră.­Nu­văamin­­tiţi­unul­de­altul,­fiindcă­v-aţi­dezbră-cat­de­omul­cel­vechi,­dimpreună­cu­fap­te­-le­lui,­şi­v-aţi­îmbrăcat­cu­cel­nou,­care­seînno­­ieşte,­ spre­ deplină­ cunoştinţă,­ dupăchi­­pul­Celui­ce­l-a­zidit”.

Această pericopă evanghelică a fostrân duită de Bi serică să se citească la în ce -pu tul anului, pentru a ne învăţa că se cu vi -ne să începem noul an înnoiţi du hov ni ceş -te, „dezbrăcaţi­ de­ omul­ cel­ vechi”. Nudoar anul se înnoieşte, ci noi trebuie să neîn noim.

Din această pericopă evanghelică rosti -tă în această duminică învăţăm aşadar căHris tos vine spre noi, că El este sensibil şire ceptiv la rugăciunile noastre „dintreadân­­curi” atunci când strigăm către El, căfap tele noastre bune izvorâte din credinţăsunt mântuitoare şi ne fac bineplăcuţi Luişi că suntem datori cu recunoştinţa Binefă -că torului nostru, exprimată, ca şi în cazulle prosului samarinean, prin gesturi şi cu -vin te.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Nădejdea în sufer inţăNădejdea în sufer inţă

MOZAICCurierul ARMATEINr. 1 (463) din 15 ianuarie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

A CLASIFICA

UMBLATÃ

MORBIDÃ

FIXAT

PARCELÃ

TRENAT

LÃÞOS

TIPIC

DIFERITE

OBIECT TÃRCAT

DESPOTIC

FACDECORURI

FESTIVITATE

ORAª ITALIAN

ACUTE!

MASSMEDIA!

CAPITALALETONIEI

AMINOACID

ÎNTINSE

APEL!

SUMARI!

JOSPÃLÃRIA!

PERETE!

RAPACI (fig.)

POMENIT

RÃU DEGURÃ!

A SE OFILI

ERETE!

A fost creat un nou tip de magnetO echipă de cercetători de la Centrul Ştiinţific

Kras no yarsk şi de la Universitatea Federală Siberianăa sintetizat un cristal feromagnetic în formă de mem-brane subţiri şi a dezvoltat o nouă tehnică pentru a creaaceastă formă.

Membranele procesate pot fi folosite îndeosebi înelec tronică. Învelişurile magnetice au grosimi de zeci -su te de na nometri. Materialul este compus din fero si li -ciu, care con ţine siliciu şi fier, având proprietăţi op ticeuni ce.

Astfel de membrane sunt folosite în dispozitive op -ti ce, precum şi în alte electronice. De asemenea, aces-tea oferă multe posibi li tăţi pentru spin tronice, do me -niu care ur mă reş te stoca rea informa ţii lor digitale într-

un mod maiefi cient cam e t o d e l etra di ţionale.

„ U t i l i -zând aceastăteh nologie,se pot creadis poziti vefo tonice şispin tronice,

deoa rece ferosiliciul are pro prietăţi aplicabile în aces-te zone ale ştiinţei”, a precizat Anton Tarasov, co-au to -rul articolului.

Pentru crearea acestor dispozitive, savanţii au tre-buit să modeleze membranele în anumite forme.

Marile avantaje ale noilor învelişuri este compati-bilitatea cu semiconductorii de astăzi. Pot fi realizate şidin alte materiale în afară de siliciu, precum germaniu.

O nouă modalitate de luptăîmpotriva bacteriilor

Analizarea slăbiciunilor învelişului microbilor carepro voacă boli ar putea ajuta specialiştii să creeze noime dicamente şi să le îmbunătăţească pe cele vechi.

Cercetătorii au detectat o slăbiciune a bacteriilorcare provoacă boli ce ar putea fi utilizată pentru crea -rea unor noi medicamente care ar putea fi mult mai pu -ter n ice decât antibioticele. Independent notează cădes coperirea ar putea oferi şi o nouă şansă antibioti ce -lor deja existente care în prezent nu mai au efect.

Rezistenţa la an ti biotice este des crisă ca fiind „our genţă a să nă tăţii la nivel glo bal” de către Or ganizaţia

Mon dială a Să -nă tăţii. Studiulrea lizat de că -tre o echipă in -ter naţională decer cetători pre -zin tă iden ti fi -ca rea unei slă -bi ciuni a „pe -re te lui” pro tec -

tor al bac te ri ei, care ar putea fi atacat de antibiotice.Bac teria gram-ne gativ responsabilă pentru boli pre-cum ciuma bu bo ni că şi gonoreea este înconjurată dedouă membrane. Prin distrugerea legăturii dintre celedouă membrane, cer cetătorii au descoperit că pot di mi -nua protec ţia bacteriei.

„Între cei doi pereţi există o proteină care are rolulde gardian, aşadar atunci când antibioticele pătrund înbac terie, vor comunica”, a declarat profesorul Jean-Fran cois Collet.

Această comunicare permite bacteriei să dezvolte ore zistenţă la antibiotice. „Prin schimbarea modului încare sunt distribuite aceste proteine putem distrugemem brana protectoare a bacteriei,” a declarat Collet.

De asemenea, prin modificarea structurii bacterieişi antibioticele mai vechi ar putea fi utilizate din nou.

O nouă utilizare a grafenuluiGrafenul este un material-minune care şi-a arătat

pro prietăţile uimitoare în diferite experimente, sur-prinzând savanţii cu abilităţile de superconductivitateşi rezistenţă, scrie Futurism.

Savanţii de la Universitatea din Manchester, împre-ună cu brand-ul inov-8, vor fo losi materi a lul gros deun sin gur atom de car bon pentru a crea în căl ţă min te dealer gat careeste fle xibilăşi mai durabilădecât orice s-agă sit pânăacum.

„Proiectulnos tru unic fa -ce ca în căl ţă -min tea să fiecu 50% maire zistentă şi cu 50% mai flexibilă decât cau ciucul stan-dard, fără grafen”, a precizat Aravind Vijayaraghavan.

Noua inovaţie mai adaugă un element la posibili tă -ţi le (care par infinite) de utilizare a materialului.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Un hoţ la tribunal:- Ai avut ne ru şi na -

rea să te apuci de furatîn amiaza mare?!

- D-le judecător, no -ap tea, cu atâţia bandiţi ce mişună prinoraş, mă tem să ies din casă!

J

Un dinamovist merge împreună cucâi nele său într-un bar, pentru a vedeaun meci de campionat al favoriţilor.

La fiecare gol al roş-albaştrilor, pa -tru pedul schelălăia de mama focului,se ridica în două picioare şi topăia, dă -dea din coadă, sărea bucuros pe masă,fă cea tumbe.

Uimit, nevoie mare, barmanul îizice stăpânului:

- Domnule, incredibil ce câine ai!N-am mai văzut aşa ceva! Dar, spune-mi şi mie, dacă se bucură în felul ăstala un meci de campionat, cum se ma -ni festă în Liga Campionilor?

- Nu ştiu, că îl am doar de 15 ani.Şi la cât trăieşte un câine...

J

Nu ştii cu adevărat ce înseamnă

pa nică, până nu te întreabă soţia: „Cevezi diferit la mine?”

J

Dacă vedeţi un om care bea deunul singur, nu vă grăbiţi să-l judecaţi.E posibil să fie o petrecere de firmă aunei persoane fizice autorizate.

J

O nevastă cârcotaşă îşi acuză soţulde laşitate:

- Dacă-ar fi acum război, ca un laş,ai rămâne acasă cu mine...

- Dar, ţi se pare că a rămâne acasăcu tine, nu este o dovadă de curaj?

J

- Iubito, tu ai parolat calculatorul?- Da, dragă.- Şi, care e parola?- Data nunţii nostre.- La naiba...

J

Pe marginea unei şosele, într-unco pac, un Matiz cu şoferiţă blon -dă.Trece o maşină de poliţie, poliţistulob servă Matizul şi opreşte:

- Cum ai ajuns în pom cu maşinăcu tot?

- Lasă-mă, domnule, în pace, dacăşti am că se sperie aşa de câini...

J

La examen. Profesorul către stu-dent:

- De ce eşti aşa de nervos? Ţi-e fri -că de întrebările mele?

- Nu, domnule profesor; mi-e fricăde răspunsurile mele!

J

La un centru de cercetări nuclearedi rectorul, îngrijorat, se adresează in -gi nerilor.

- Băieţi, s-a blocat calculatorul,mai ştie cineva cum se face o în mul ţi -re?

- Bineînţeles, prin fisiune! Este ceamai rapidă metodă!, răspunde cercetă-torul-şef.

J

Un tip intră într-o librărie şi seadre sează vânzătoarei:

- Fiţi amabilă, aş dori o carte deEmi nescu...

- Care?, întreabă vânzătoarea.- Mihai, răspunde clientul.

www.­bancuri.ro

Avido WiBa Nu mai este mult până la apariţia

pri melor încărcătoare pentru dispoziti -ve electronice cu adevărat wireless,ca pabile să încarce gadgeturile de la odis tanţă considerabilă. Până atunci,însă, Avido a lansat un dispozitiv in -ter mediar, numit WiBa.

Acesta combină un încărcător wi -re less cu o baterie externă. Sistemuleste compus din două elemente. O plă -cu ţă care stă tot timpul conectată lapri ză şi un power bank, care se încar-că atunci când este aşezat pe aceasta.Dea supra celui de-al doilea elementpoa te fi aşezat şi un smartphone, pen-tru a fi încărcat simultan.

După ce bateria externă cu capaci-tate de 5.000 mAh se încarcă, aceastapoa te fi folosită pentru a încărca wire-less alte dispozitive compatibile.Acest element dispune şi de port USBcu ieşire 2.1 A, pentru a furniza ener -gie şi pentru dispozitivele care nu ofe -ră încărcare fără fir.

WiBa este compatibil cu toatesmart phone-urile care folosesc stan-dardul Qi pentru încărcarea wireless.Prin tre acestea se numără iPhone X şi8, Galaxy Note 8 sau Galaxy S8.

Preţul acestui produs unic este de100 de dolari. Dispozitivul va fi dis po -ni bil în luna februarie a acestui an.

Ecranele de smartphone care se repară singure

O echipă de cercetători din Ja po -nia, condusă de profesorul Takuzo Ai -da, a dezvoltat un nou tip de sticlă.Aceas ta este capabilă să se repare sin-

gură. La baza descoperirii stă o sub-stanţă numită „polyether thiourea”.

Când sticla crăpată este presată saupăr ţile ei sunt puse la loc începe pro-cesul de „vindecare” care du rea zăapro ximativ o oră.

Descoperirea a fost făcută acciden-tal, pe când se căuta un nou tip de ade -ziv. Noua sticlă ar putea fi folosită însmart phone-uri peste câţiva ani.

Leagoo S9 ProPregătit în două versiuni, Leagoo

S9 şi S9 Pro, noul smartphone pare săafi şeze o combinaţie între designuliPhone X cu ecran „decupat” la parteade sus şi Galaxy S9.

Ambele modele vin în carcasă aco -pe rită cu sticlă Gorilla Glass la parteadin faţă, respectiv policarbonat cu as -pect de sticlă curată la partea din spa -te.

Foarte atrăgător din punct de ve de -

re estetic, designul optimizat pentruun buget mult mai mic decât la vârfu -ri le de gamă Apple şi Samsung presu -pu ne o serie de compromisuri, unelemai uşor de sesizat decât altele. Luămspre exemplu spatele curbat, care imi -tă foarte convingător aspectul de sti-clă, folosind însă un panou din plastictrans parent finisat la interior cu unmo del iridescent.

O altă diferenţă uşor de remarcat lao privire atentă este forma ecranului,mai puţin rotunjit la colţuri şi cu ocurbu ră dată exclusiv de scutul Goril-la Glass 4 aplicat prin lipire.

Deşi nu precizează în mod explicitacest lucru, Leagoo lasă drept indiciisim bolul „amprentă” afişat pe ecran şispa tele carcasei fără senzor biometric,su gerând că acesta ar fi plasat într-oal tă locaţie, poate chiar sub ecranul cudia gonală 6.21”.

Aşteptat pentru lansare în primapar te aaces tui an,L e a g o oS9 Pro arurma săfie moto -ri zat dechip setulH e l i oP40, partedin gamahigh-end apro du că -t o r u l u iMe diaTek, ajutat cu 8GB memorieRAM. Lista dotărilor este completatăcu 256GB memorie internă şi un acu-mulator de 5000mAh, oferind aproxi-mativ două zile de utilizare fără grijaadap torului AC.

www.go4it

A vrea să fii bun este o dorinţă de lăudat,însă contemplarea propriilor calităţi este dejahra nă pentru orgoliu.

Lauda omenească nu vatămă atunci când nune îndulcim de ea. Dacă însă o primim cu plă -ce re, atunci, după cuvântul Evangheliei, lucră-torul îşi pierde plata sa. (Sfântul­Macarie­de­laOp­tima)

Bătrâneţea este călcâiul tocit al timpului.(Gi­nel­Barbu)

Şcoala trebuie să ne înveţe a fi propriul tăudas căl, cel mai bun şi cel mai aspru. (NicolaeIor­ga)

Numai faptele ne fac să ne cunoaştem ceeace suntem. (Moliere)

O inimă îndrăgostită de frumos nu îm bă trâ -neş te niciodată. (Anonim)

Nu eşti niciodată prea bătrân pentru a-ţi sta-bili ţeluri sau pentru a visa la noi vise. (C.S.Lewis)

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Nu-i iadul pe pământ, dar nu-i nici liniştea de acasă!Este însă o experienţă unică în carieră, având conştiinţaunei datorii bine făcute în slujba unui popor. Oricare ar fiel! Vorbim aici de militarii români care pleacă în teatrelede operaţii, locuri deloc accesibile şi total necunoscutepentru civilii care le văd numai la televizor sau citescdespre ele.

Acomodarea unui militar aici, în Afganistan, nu estetoc mai uşoară. Furtunile de nisip, aerul extrem de uscat şidi ferenţele colosale de temperatură între zi şi noapte se re -simt din plin.

M-am încăpăţânat să scriu în fiecare săptămână deaici, din Afganistan, m-am încăpăţânat să le spun celor deaca să despre viaţa noastră, a militarilor cu inima neînfri-cată, care reuşesc de fiecare dată să dea dovada maturităţiipro fesionale şi nu numai, să dea, în cele din urmă, dova-da atitudinii de învingător. De fiecare dată, am încercat săvăd dincolo de cotidianul zilelor şi al misiunilor, care,vor ba cuiva, „ne ocupă tot timpul”. Fiecare militar dincom punerea acestui batalion are o poveste cu mai multesub capitole de viaţă; o dată este povestea lui, şi a doua oa -ră este povestea celui din jurul său, ca o completare sau,mai bine zis, ca o condiţie sine-qua-non a convieţuiriiîntr-un teatru de operaţii. Vorbim aici şi de unitatea echi-pei, a plutonului, a companiei; într-un cuvânt, de realiza-rea uniunii generale...

M-am încăpăţânat săscriu despre poveştile şi trăi-rile acestor feciori ai TudoreiVrân cioaia, chiar dacă uniipro vin din alte structuri mili-tare aflate în ţară. Am vrut(şi nu ştiu dacă am reuşit) săvă aduc mai aproape deemo ţiile şi trăirile lor, degân durile care-i macină,aici, departe de cei dragi. Şiasta pentru simplul motiv cămi litarii, în general, sunt pri-vilegiaţi în faţa riscului şi amor ţii, respectându-şi Ju ră -mân tul faţă de ţară. O maiface oare cineva?

Încercaţi un exerciţiu de imaginaţie şi fiţi alături de noicam de pe la orele 20:00 până la 23:00, în Campul Brad-ley, locul unde, vă spuneam cu ceva timp în urmă, sunt ca -zaţi militarii batalionului. Nu este colţ de camp, cameră,ban că, unde să nu-l vezi pe camaradul meu, indiferent degrad, cu telefonul în faţă, cu căştile în urechi, vorbind cucei dragi. Pentru o clipă, fiecare îşi apropie sufletul deecra nul telefonului, încercând să îmbrăţişeze ce a lăsataca să. Răzbat vocile stridente ale copiilor, sfaturile în tai -nă şi grijulii ale părinţilor, neputinţele rezolvării proble-melor casnice... toate într-un amalgam de încurajare şi cu -vin te frumoase. Este o feerie online în fiecare seară şi par -că totul este din altă poveste. Am rătăcit prin campul ro -

mâ nesc şi, la un moment dat, m-am apropiat de doi mili-tari pe care îi observasem la plecarea în misiunile de pa -tru lare pe locul top coverului. Erau caporalul Romeo Lun -gu din Compania 2 „Wild Dogs” şi fruntaşul Dragoş Cră-ciun din Compania 1 „Dragon Wolves”. Nu eram pregătitsă fac o înregistrare la acea oră, dar, ceva îmi spunea cănu ar fi rău să pornesc reportofonul. Le-am spus de in ten -ţia mea şi am început să discutăm. La început, mai de omi siune, mai de o situaţie din aria de responsabilitate, maide un meniu la sala de mese, dar simţeam că parcă nudespre asta vroiau să vorbească. Vroiau să spună despremi siunea lor în cadrul plu-tonului, despre ceea ce facpe timpul misiunii. Deşi lastruc turi diferite, îi apropieatât prietenia, cât şisimilitu dinea misiunii ce oaveau de executat. Dar, săîn cep prin a vă spune ceeste un top cover.

Top coverul este mili-tarul care supravegheazădin turela vehiculului delup tă. De acolo, din turelaMRAP-ului, acesta intrăpri mul în contact direct cume diul operaţional, estepri mul care vede şi audetot ceea ce se întâmplă în jurul său, fiind şi cel care îşi in -for mează comandantul direct despre acţiunile care se des -fă şoară în zona de proximitate a patrulei. Supranumit şi„ochii şi urechile” comandantului, el are un rol importantîn siguranţa desfăşurării misiunii de luptă din aria de ope-raţii. Această funcţie este încadrată cu militari rezistenţi laefor tul psihic şi fizic, la condiţii grele de mediu, capabilisă cunoască psihologia umană, pentru a interpreta corectori ce acţiune în teren. De calităţile acestor militari depin-de, într-o mare măsură, succesul îndeplinirii fiecărei mi si -u ni în teatrul de operaţii din Afganistan.

Fruntaş Dragoş Crăciun, Compania 1 „Dragon Wol-ves”: „A fi top cover înseamnă să ai o mare responsabili-tate, pe care ţi-o asumi până la capăt, indiferent de condi -ţii le meteorologice, dacă este zi sau noapte. Noi suntem„ochii şi urechile” patrulei, primii care reacţionăm în ca -zul unui incident. Pentru aceasta, toate echipamentele tre-buie să fie în perfectă stare de funcţionare, iar top coverultre buie să posede o serie de calităţi. Pe lângă atenţia distri-butivă excelentă, el trebuie să fie capabil să selecteze şi săapre cieze rapid ameninţările posibile din teren, să inter-preteze corect orice mişcare suspectă, pentru a o transmi-te rapid, în vederea executării acţiunii de către întregulechi paj, în siguranţă, în conformitate cu procedurile stan-dard de operare ale forţelor de Coaliţie. Comunicarea ra -pi dă şi corectă este punctul forte al echipei, pentru bunades făşurare a întregii misiuni.

Este foarte important să transmit orice informaţie către

co mandantul de echipaj sau de patrulă. De asemenea, co -mu nic permanent cu şoferul MRAP-ului, atât pe timp dezi, cât şi pe timp de noapte, atunci când vizibilitatea estescă zută şi îngreunează deplasarea patrulei. Un flux de co -mu nicare există şi între noi, top coverii, mai ales când esteo distanţă mai mare între vehiculele de luptă, atât în de -pla sare, cât şi în staţionare. Menţinem comunicarea prinsem ne şi semnale bine stabilite, dar intuiţia noastră esteim portantă, deoarece anticipează mişcările fiecăruia şicon duce către o sincronizare a acţiunilor noastre. Gândindsu biectiv, top coverul este primul expus în contactul direct

cu intemperiile.Acestea nu tre-buie să diminue-ze în nici un felc a p a c i t a t e anoas tră de reac -ţie”.

Caporal Ro -meo Lungu,Com pania 2„Wild Dogs”:„Top coveruleste cel care dăun dă verdemem brilor deechi paj când sepoa te debarca,

sau îi atenţionează pe aceştia când trebuie să se îmbarce,în cazul unui pericol iminent. Suntem cei care putem facedi ferenţa dintre o misiune de succes şi o misiune de pre-zenţă. O mare responsabilitate pentru o misiune reuşită neapar ţine şi nouă, deoarece trebuie să facem legătura cume diul operaţional şi să transmitem către echipaj, în tim-pul cel mai scurt, conform conceptului celor 4D (distanţa,di recţia, denumirea şi descrierea) informaţii despre ţinte-le sau obiectivele observate. De asemenea, trebuie să înţe-legem rapid şi să interpretăm corect orice acţiune sesizatăde noi, şi aici mă refer la acţiunile populaţiei sau ale vehi-culelor care se deplasează prin aria de operaţii. Un top co -ver este primul care intră în contact cu acţiunile insurgen -ţi lor, fie că sunt cu focuri de armament uşor de infanteriesau atacuri complexe. De reacţia lui imediată depindesoar ta unui echipaj sau a unei întregi patrule”.

Un exerciţiu de alarmare, prin care ni se repetă modulde acţiune în anumite variante de atac şi care s-a auzit lasta ţia de amplificare a bazei, ne-a scos din starea de po -ves te. Preţ de câteva minute, toţi ascultăm indicaţiile dejacu noscute... A uitat să spună concluzia finală: StayAlive!... Ne-am despărţit, fiecare gândindu-se la ale lui.Mâi ne dimineaţă urmau să plece în misiune în aria de res -pon sabilitate. Unul în districtul Dand, altul în districtulDa man, dar fiecare cu aceeaşi misiune comună.

Ne pregătim pentru o săptămână plină de misiuni...

Locotenent-colonel Toni ENE

Implementarea în România a proiectelor finanţate din fonduri structurale şi de coeziune

România a încheiat negocierile privind aderarea la Uniu-nea Europeană în cadrul summit-ului de la Bruxelles dinanul 2004. În urma semnării Tratatului de aderare, pe 25apri lie 2005, atât de către România, cât şi de către Bulgaria,s-a stabilit ca dată de aderare pentru cele două ţări la Uniu-nea Europea nă, 1 ianuarie 2007. Procesul de aderare a avutşi o clauză de amâ nare a aderării cu un an (până la 1 ianua-rie 2008), pentru situaţia în care ar fi fost raportate încăl căriale acordurilor deja stabilite. Din cauza valului de zece noista te devenite membre UE, în perioada dintre solicitarea deade rare a Ro mâ niei şi dobândirea statutului de stat cu drep-turi depline (între aprilie 2005 - ianuarie 2007) s-au modifi-cat priorităţile UE, atât ca urmare a specificităţii naţionale anoi lor veniţi, cât şi datorită fluidităţii tot mai accentuate ame diului de afaceri influenţat de recesiunea economică ge -ne rală. În acest context, România a fost nevoită să-şi adapte-ze strategiile de dez voltare la noua strategie generală a Uniu-nii Europene, plia tă pe noile condiţii socio-economice.

Priorităţile generale ale României ca stat membru al Uni -unii Europene, ca urmare a noului său statut au devenit crea-rea de instituţii eficiente, a unui sistem legislativ coerent, înco relaţie cu legislaţia Europeană pe domenii, modernizareaşi adaptarea sistemului educaţional naţional la cerinţele euro-pene, crearea unui sistem fiscal modern, modernizarea infra-structurii, dezvoltarea parteneriatelor între mediile de afa cerişi instituţii, revigorarea cercetării ştiinţifice, reaşezarea agri-culturii în concordanţă cu normele europene, consolidareaca pacităţii administrative, asigurarea condiţiilor necesaredez voltării unui mediu de afaceri concurenţial, dezvoltareadu rabilă, protecţia mediului. De altfel, preocuparea cons tan -tă a României ca stat comunitar a fost aplicarea principiilorşi valorilor fundamentale ale UE. Începând cu anul 2007,Ro mânia a devenit eligibilă pentru finanţarea din FondurileStruc turale şi de Coeziune. Autorităţile române au negociatcu reprezentanţii Comisiei Europene priorităţile şi alocărilefi nan ciare pentru perioada 2007 - 2013. Priorităţile eligibilepentru finanţare au fost stabilite prin Cadrul Strategic Naţio-

nal de Referinţă (CSNR) şi au fost detaliate în cadrul progra -me lor operaţionale (PO).

Prin Programul Naţional de Dezvoltare şi Cadrul Strate-gic Naţional de Referinţă (CSNR) au fost stabilite, în princi-pal, aceleaşi priorităţi şi anume, infrastructură de bază, resur-se umane, competitivitate, dezvoltare regională. Alocările fi -nan ciare din Fonduri Structurale şi de Coeziune pentru Ro -mâ nia în perioada 2007 - 2013 exprimate în preţuri curenteau totalizat 19,668 mld. euro şi au fost repartizate pe fon duri,du pă cum urmează: Fondul de Coeziune - 6,552 mld. euro,Fon dul Convergenţa - 12,66 mld. euro şi Cooperare Terito-rială - 0,455 mld. euro.

În vederea gestionării acestor fonduri, la nivel naţional afost instituit cadrul instituţional pentru gestionarea Fonduri-lor Structurale şi de Coeziune care cuprindea autorităţi şi in -sti tuţii, astfel: Comitetul Naţional de Coordonare, Comitete-le de monitorizare, Autoritatea pentru Coordonarea Instru-mentelor Structurale, Autorităţile de management pentruPro gramele Operaţionale, Organismele intermediare, Autori-tatea de certificare/plată, Autoritatea de audit.

Programe Operaţionale şi Axe Prioritare în Româniapentru perioada de programare 2007-2013

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUma ne (POSDRU) a fost elaborat în acord cu Strategia dedez voltare din domeniul resurselor umane, pentru a defini in -ter venţia Fondului Social European în România. PentruPOSDRU au fost deschise 180 de linii de finanţare, a căroralo care financiară a atins o valoare de aprox. 4,14 mld. euro.

Analiza stadiului absorbţiei Fondurilor Structurale şi deCoe ziune la nivelul Programului Operaţional Sectorial Dez-voltarea Resurselor Umane (POSDRU) ne arată că nivelulab sorbţiei a cunoscut o perioadă de accelerare în anii 2014-2015, însă raportat la toată perioada analizată, acesta a fostunul scăzut, fiind absorbite doar 46,55% din totalul fonduri-lor puse la dispoziţie.

Pentru Programul Operaţional Sectorial Competitivitate(POS CCE), în conformitate cu decizia nr. 363/2014 a Comi-siei de modificare a Deciziei 3472/2007, valoarea maximă a

asis tenţei susţinută prin FEDR având ca suport totalul chel-tuielilor publice eligibile, a fost stabilită la 2.536.646.054euro, cu o rată maximă de cofinanţare de 86%.

Prin POSCCE, au fost finanţate, cu acordul Comisiei Eu -ro pene, programe al căror obiectiv a fost creşterea producti-vităţii întreprinderilor, cu asigurarea principiilor dezvoltăriidu rabile în scopul reducerii decalajelor faţă de productivita-tea la nivelul Uniunii Europene, pentru ca România să atingăpână în 2015 nivelul propus de 55% din media productivi tă -ţii UE.

Obiectivele Programului Operaţional Sectorial „Trans -port” 2007-2013, elaborat pe baza Cadrului Naţional de Re -fe rinţă sunt în principal reprezentate de modernizarea şi dez-voltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor ne -ce sare pentru protecţia mediului înconjurător, modernizareaşi dezvoltarea reţelelor naţionale de transport, în conformita-te cu principiile dezvoltării durabile, promovarea transportu-lui feroviar, naval şi intermodal. Sprijinirea dezvoltării trans -por tului durabil, prin minimizarea efectelor adverse aletrans por tului asupra mediului şi îmbunătăţirea siguranţei tra-ficului şi a sănătăţii umane.

Bugetul total este de aproximativ 5,044 miliarde euro dincare suportul financiar acordat de Comisia Europeană dinFon dul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Re -gi o nală: 4,288 miliarde euro, iar de la Bugetul de Stat 0,756mi liarde euro.

Cu un buget de aproximativ 4,5 miliarde Euro finanţarene rambursabilă din fonduri comunitare (FEDR şi FC) şi cir -ca 1 miliard co-finanţare naţională, obiectivul general alPro gramului Operaţional Sectorial Mediu constă din aplica-rea politicilor Uniunii referitoare la standardele de mediu înco relare cu standardele de viaţă ale populaţiei în sensul dimi-nuării diferenţei dintre infrastructura de mediu din Româniaşi cea din Uniunea Europeană, atât din punct de vedere canti -ta tiv, cât şi calitativ, în concordanţă cu cerinţele comunitare.

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 1 (463) din 15 ianuarie 2018Pagina 8

Afganis tan

Top Cover

Proiecte finanţate din fonduri europene, Proiecte finanţate din fonduri europene, în exerciţiul financiar 2007-2013 şi 2014-2020în exerciţiul financiar 2007-2013 şi 2014-2020

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel drd. Felix FILIMON

Note:Jurnalul­Oficial­al­Uniunii­Europene­din­21.06.2003