““ MMãã mmiiººcc îînntt rree DDuummnneezzeeuu ºº ii nneeaammuull mmeeuu.. ”” ((PPEETTRREE ÞÞUUÞÞEEAA))

ARMATEIACTUALITATE

CurierulAnul VI Nr. 14 (154) 30 iulie 2004 16 pagini 3500 lei

PUNCTE DE VEDERE

ÎN FLANCUL STÂNG

REPERE ÎN COTIDIAN

DIN LUMEA MILITARÃ

UNIVERS SPIRITUAL

85 de ani de la înfiinþarea

armei tancuri

PPAALLAATTUULLCCEERRCCUULLUUII

MMIILLIITTAARR NNAAÞÞIIOONNAALLÎÎNNTTRREE

EELLEEGGAANNÞÞÃà ªªII SSTTIILL

CHEMAREANECUNOSCUTULUI

D I N I S T O R I E , Î N V I I T O R ,

<< CUDRAG

DE “FIER”>>

PACEA MOLDO-OOTOMANÃ

1479-11480

Calendar creºtin ortodox

AACCTTUUAALLAA OORRIIEENNTTAARREE PPOOLLIITTIICCOO-

SSTTRRAATTEEGGIIGGÃÃAA AALLIIAANNÞÞEEII

NNOORRDD-AATTLLAANNTTIICCEE

SS EE MM PP EE RR

PP RR II NN CC EE PP SS

AR

LECÞIA DE ISTORIE

SCHIMBAREA LA FAÞÃ

Domnul general de brigadã MichaelWALTER, medicul ºef al Brigãzii 8 MedicaleSUA, s-a aflat la sfârºitul lunii trecute în bazamilitarã din Kandahar unde, împreunã cu oechipã de specialiºti, a efectuat o evaluare afacilitãþilor medicale din zonã.

În cadrul vizitei de informare a fost vizitatºi campusul românesc. Domnia sa a fostîntâmpinat de cãtre comandantul Batalionului280 Infanterie, domnul locotenent-colonelVictor DÃSCÃLESCU ºi de cadrele me-dicale ale detaºamentului .

Problemele abordate au avut ca punct deplecare modul în care sunt trataþi militariifocºãneni, problemele medicale cu care s-auconfruntat ºi modul lor de rezolvare .

Dupã vizitarea punctului medical al bata-lionului, domnul general a afirmat cã acestacorespunde din punct de vedere al cerinþelorimpuse de teatrul de operaþii.

Medicul detaºamentului, locotenentulTudor VASILESCU, a mulþumit pe aceastãcale personalului de la spitalul bazei din Kan-dahar (PFC. JARROD DENNIS COMBATHOSPITAL) pentru sprijinul acordat peperioada misiunii ºi modul excelent de cola-borare dintre cele douã armate.

La plecare, domnul general MichaelWALTER a mulþumit pentru primirea fãcutãºi ne-a urat succes în viitoarele misiuni.

O altã vizitã a fost cea din cursul zilei demarþi, 13 iulie, când o delegaþie din cadrulBatalionului 280 Infanterie Focºani, condusãde comandantul unitãþii, locotenent-colonelulVictor DÃSCÃLESCU, a fost primitã degeneralul-maior Razig SHARZAI, coman-dantul securitãþii aeroportului din Kandahar(commander of Kandahar airfield security).

Aceastã activitate, desfãºuratã la reºedinþaoficialitãþii afgane, a fost un prilej prin caregeneralul SHARZAI a felicitat detaºamentulfocºãnean pentru modul profesionist prin careacesta ºi-a îndeplinit misiunile în aria deresponsabilitate, pe perioada mandatului înteatrul de operaþii din Afganistan, exprimându-ºi, totodatã, convingerea cã militarii nouluicontingent român sosit în Kandahar îºi vorface pe deplin datoria.

În cadrul discuþiilor, comandantul

detaºamentului românesc, locotenent-colonelulDÃSCÃLESCU, a mulþumit generaluluiSHARZAI pentru sprijinul ºi colaborarea acor-datã pe perioada desfãºurãrii misiunii Bata-lionului 280 Infanterie. De asemenea, ofiþerulromân a menþionat faptul cã prin misiunile detip Village Team, executate în cooperare cupartenerii americani, s-a reuºit o îmbunãtãþirea relaþiilor cu populaþia civilã din zonã,sporindu-se astfel încrederea acesteia faþã deprezenþa forþelor Coaliþiei în aceastã þarã.

La finalul întâlnirii, comandantul Bata-lionului 280 Infanterie a oferit generaluluiSHARZAI cadouri simbolice, reprezentative,atât pentru unitatea pe care o conduce, cât ºipentru România, cel mai important dintre aces-tea fiind drapelul naþional.

O altã activitate, la fel de importantã,deoarece se referã la confortul termic al milita-rilor noºtri pe timpul executãrii misiunilor, estecea desfãºuratã de echipa de specialiºti de laS.C. Automecanica Moreni S.A., coordonatãde colonelul inginer Ion LOHON din Depar-tamentul pentru Armamente. Timp de douãsãptãmâni, au verificat ºi au înlocuit sistemelede climatizare montate pe transportoareleamfibii blindate aflate în dotarea militarilorromâni din Kandahar.

Noile sisteme au fost special proiectate,construite ºi testate astfel încât sã poatãmãsura ºi menþine permanent, prin unitatea decomandã climatronicã, o temperaturã optimãîn interiorul transportorului, în condiþiile uneitemperaturi de pânã la 55 de grade Celsius înmediul înconjurãtor. Sistemele sunt asemãnã-toare cu cele utilizate cu succes, de circa unan, pe TAB-urile militarilor români din Irak.

Prin montarea aparatelor de climatizare,temperatura în interiorul TAB-urilor poate fireglatã între 18 ºi 32 de grade Celsius, misiu-nile executate de cãtre militari desfãºurându-se astfel în condiþii normale.

Cãpitan Toni ENE

ACTUALITATE Curierul ARMATEIPagina 2Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

AR

Patru mitraliere sofisticate au dispãrut de la ounitate din Marea Britanie. În noaptea de 13/14.07s-a constatat lipsa a patru mitraliere performante, careaparþineau Regimentului Regal, relateazã The Sun, înediþia online de miercuri. Armele furate din cazarmã auo bãtaie de pânã la 1000 m, iar responsabilii militaricred cã ar putea fi potrivite pentru acþiunileteroriºtilor. Potrivit unor surse, poliþiºtii cred cã furtula fost planificat din interior. Zona militarã Catterickaparþine Regimentului Regal, care a fost implicat înmisiuni în Irak. “Putem confirma dispariþia a patruarme. Acest caz a fost preluat de poliþia militarãregalã”, a declarat un purtãtor de cuvânt al armatei.

Cei opt militari britanici arestaþi în Iran auacþionat conform unui plan. Un responsabil militariranian de rang înalt a declarat cã cei opt militari bri-tanici care au intrat ilegal în apele teritoriale iraniene,la 21 iunie, au acþionat pe baza unui plan, a informatcotidianul conservator Jomhuri Eslami. “Instrumentelede navigaþie GSP ale celor trei nave britanice înre-gistraserã locul unde se aflau militarii, atunci cînd aufost arestaþi. Acest lucru înseamnã cã aceºtia au intratîn Iran în conformitate cu un plan”, a declarat generalulTangsiri, comandant în cadrul Marinei GardienilorRevoluþiei. Preºedintele iranian, Mohammad Khatami,a declarat cã acuzaþiile lansate de anumiþi responsabilibritanici împotriva Iranului constituie “neînþelegeri” ºise explicã prin “problemele interne ale Marii Britanii”.

Autoritãþile americane fac stocuri de antidoturi laarme chimice. Autoritãþile locale americane vorîncepe sã procure antidoturi pentru armele chimice, încadrul unui program federal de pregãtire pentru even-tualitatea unui atac terorist, a anunþat Centrul de Con-trol ºi Prevenire a Epidemiilor, relateazã „Los Angelestimes”. Mandat de arestare pe numele princi-palului suspect în atacul asupra USS Cole.Procurorul general al statului Yemen a emis un man-dat de arestare pe numele lui Abdel Rahim Al-Nashiri,principalul suspect în atentatul comis în 2000 împotri-va distrugãtorului american USS Cole, relateazã AFP.În timpul audierii, procurorul general a ordonat“arestarea lui Abdel Rahim Nachiri” - judecat în lipsã-, arestat în octombrie 2002 în Emiratele Arabe Uniteºi predat americanilor. Putin reface KGB. Preºedin-tele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 11 iulie, un decretprivitor la restructurarea Serviciului Federal de Secu-ritate, relateazã ITAR-TASS. Conform decretului, Ser-viciul Federal de Securitate (FSB – Federalnaia SlujbaBezopasnosti) va avea numai un singur prim director-adjunct ºi doi directori adjuncþi. Pânã în prezent, ºefulFSB avea în subordine 12 adjuncþi. Potrivit respon-sabililor de la Moscova, aceastã simplificare a structuriiorganizatorice va permite o definire mai exactã a com-petenþelor ºi responsabilitãþilor ºi va îmbunãtãþi coor-donarea ºi gestionarea deciziilor. Statutul directoruluiFSB ºi cel al directorilor adjuncþi va fi echivalent cu celde ministru ºi, respectiv, de ministru adjunct. Servi-ciul nu îºi va schimba însã numele, în pofida unorinformaþii vehiculate de presa rusã. De fapt, însã, con-form MosNews, FSB va prelua toate funcþiile vechi-ului KGB, încorporând ºi spionajul (SVR – SlujbaVnesnei Razvetki) ºi serviciul de pazã a demnitarilor(actualul FSO - Federalnaia Slujba Ohranî). Prinaceastã decizie se reface, practic, structura vechiuluiKGB din epoca sovieticã. Primul pas cãtre refacereaKGB a avut loc în martie 2003, cînd Putin a stabilit, totprin decret, desfiinþarea Serviciului Federal deGrãniceri ºi a Serviciului de informaþii ºi comunicaþiiguvernamentale (FAPSI) ºi încorporarea lor în FSB.

Ministerul israelian al Apãrãrii, prezent lasalonul de la Farnborough. 26 de companii din Israel,una din cele 32 de þãri participante la eveniment, s-aualãturat celor 1.319 firme din întreaga lume, pentru a-ºi expune cele mai recente produse ºi pentru a fi ana-lizate de un numãr impresionant de experþi în aviaþieºi apãrare. Deºi companii israeliene, precum Elbit, aumai participat ºi în trecut la salonul aeronautic de laFarnborough, anul acesta este prima datã când guver-nul israelian organizeazã un pavilion propriu. Bul-garia a anunþat oficial cã îºi va menþine trupeledesfãºurate în Irak. Guvernul de la Sofia a anunþat cãîºi va menþine contingentul militar desfãºurat în Irak,în pofida asasinãrii unuia dintre cei doi cetãþeni bul-gari luaþi ostatici pe teritoriul acestei þãri de o grupareteroristã în legãturã cu Al-Qaida. Bulgaria a trimis înIrak un contingent de 470 de militari, care se aflã subcomandã polonezã ºi asigurã securitatea oraºului Kar-bala. (A.D.)

RR AA II DD UU RR II PP EE GG LL OO BB

Cron icã a fganã

SE PREGÃTEªTE PLECAREA – VIZITE DE RÃMAS-BBUN

Joi, 29 iulie a.c., începând cu ora 19.00, în Piaþa Tricolorului din faþa PalatuluiCercului Militar Naþional din Bucureºti, s-a desfãºurat ceremonia publicã dedicatãZilei Imnului Naþional. La festivitate, organizatã de Prefectura ºi Primãria MunicipiuluiBucureºti în colaborare cu Ministerul Apãrãrii Naþionale, au fost invitaþi reprezen-tanþi ai Preºedinþiei, Parlamentului, Guvernului, personalitãþi civile ºi militare, veteranide rãzboi, cadre militare în rezervã ºi în retragere. Cu acest prilej, a fost oficiat un ce-remonial militar ºi religios, a fost prezentatã simbolistica versurilor Imnului Naþional,iar muzicile militare ºi formaþii corale au susþinut un program artistic. În celelalte gar-nizoane ale þãrii, la solicitarea autoritãþilor administraþiei publice locale, subunitãþiale M.Ap.N. ºi muzici militare au participat la ceremonii similare.

Biroul de presã al M.Ap.N.

ZZIIUUAA IIMMNNUULLUUII NNAAÞÞIIOONNAALL

Pe data de 20 iulie a.c., la Batalionul 341 Infanterie de la Toprai-sar s-a desfãºurat ceremonialul militar prilejuit cu ocazia plecãrii mi-litarilor dobrogeni în prima misiune de menþinere a pãcii. Constituiþiîn Detaºamentul R.O.F.E.N.D. VIII ºi acþionând sub egida KFOR,cei 86 de militari (ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri, militari angajaþipe bazã de contract) sub comanda maiorului Petre CODIN vor plecaîn Kosovo pentru o perioadã de patru luni, urmând sã-i înlocuiascã pemilitarii din Detaºamentul R.O.F.N.D. VII din cadrul Batalionului

191 Infanterie de la Arad. Activitãþile desfãºurate în cadrul ceremo-nialului au cuprins: citirea hotãrârii Parlamentului privind partici-parea României cu trupe la misiuni internaþionale, citirea ordinului demisiune, efectuarea apelului solemn, sãvârºirea serviciului religios,cuvântul comandantului detaºamentului, alocuþiuni ale oficialitãþilor

invitate, defi-l a r e adetaºamentu-lui. În alocuþi-unea sa,reprezentantulg u v e r n u l u iRomâniei înteritoriu, pre-fectul judeþu-lui Constanþale-a precizatcã: “Sunteþimesagerii uneinaþiuni care,dintotdeauna,a dorit sã trã-iascã în pace.Dumneavoas-trã, oameni ai armelor, aveþi, de aceastã datã, o grea ºi nobilã misiune,aceea de a menþine pacea acolo unde, din nefericire, rãzboiul a fostprezent. Vã urez: Drum bun! ºi sã ne revedem cu bine la terminareamisiunii”.

Alãturi de personalul militar ºi civil al Batalionului 341 Infan-terie au fost prezente rude ºi prieteni ai militarilor care au venit sãasiste ºi sã fie alãturi de ei ºi, totodatã, sã îºi ia un rãmas bun tempo-rar de la ai lor.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

ACTUALITATECurierul ARMATEI Pagina 3Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

(Extras)Ziua de 1 august 1919, are sem-

nificaþii deosebite pentru arma tancuri,fiind data la care se constituia primulbatalion de care de luptã, în garnizoanaMihai Bravu. Acesta a fost rezultatulfiresc al intenþiei Ministerului deRãzboi din primãvara anului 1919, de aînfiinþa, o ºcoalã ºi un batalion de carede luptã.

La 6 decembrie 1919, batalionul afost mutat în garnizoana Târgoviºte (...).

Prin Înaltul Decret nr. 5488 din 25decembrie 1920, a luat fiinþã prima uni-tate de tancuri din armata României,prin transformarea Batalionului Carelorde Luptã în Regimentul Carelor deLuptã. Perioada interbelicã a reprezen-tat etapa de zãmislire a tancurilor caarmã în cadrul trupelor de uscat alearmatei române. Dupã 20 de ani de laapariþia ºi iniþierea primului programde înzestrare cu care de luptã, înpreajma intrãrii în Al Doilea RãzboiMondial, armata românã avea în com-punere o divizie blindatã ºi alte unitãþi,subunitãþi ºi formaþiuni de care de luptã.

Tanchiºtii români s-au afirmat prinfaptele de arme, în acþiunile desfãºurateîn campania din est, pentru eliberareaBasarabiei ºi a nordului Bucovinei, câtºi în campania de vest contribuind lavictoria împotriva fascismului.

Începând cu 1 august 1949, Coman-damentul Corpului de Tancuri a fostîmputernicit sã îndeplineascã ºiatribuþiile de comandament de armã,

luând în subordine ºi ªcoala de Ofiþeride Tancuri (...).

Mãrturia elocventã a eforturilorfãcute de tanchiºti este realizarea tan-cului românesc TR 85-M1, care princaracteristicile sale a devenit intero-perabil cu tehnologia similarã aarmatelor din Alianþa Nord-Atlanticã.

Tancul a fost, este ºi va fi unul din-tre cele mai puternice mijloace terestrede izbire ºi atac pentru îndeplinirea cusucces a misiunilor de luptã ale ForþelorTerestre.

În prezent, arma tancuri parcurge,asemenea întregii armate române, unamplu proces de reorganizare ºi mo-dernizare pe multiple planuri, în ve-derea atingerii parametrilor operaþionaliai armatelor membre NATO (...).

Evocarea frumoaselor tradiþii aleacestei arme constituie nu doar un prilejde mândrie ºi satisfacþie profesionalã,dar ºi un imbold spre un efort degândire ºi acþiuni novatoare, pentruproiectarea viitorului ºi dezvoltareaacestei arme la noi parametrii de per-formanþã (...).

Cu ocazia aniversãrii a 85 de ani dela înfiinþarea armei tancuri, vã felicit ºivã urez mult succes în îndeplinireatuturor sarcinilor, multã sãnãtate ºi feri-cire, dumneavoastrã ºi familiilor dum-neavoastrã!

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Generaldr. Mihail POPESCU

Ordinu lªªee ffuu ll uu ii SS ttaa ttuu ll uu ii MMaa jjoo rr GGeenneerraa ll

(Extras)Înfiinþarea la 1 august 1919 a primului batalion de care de

luptã este momentul apariþiei armei tancuri în ArmataRomâniei.

În perioada interbelicã, structurile de tancuri au suferit oserie de modificãri, atât din punctul de vedere al organizãrii ºisubordonãrii, cât ºi din punctul de vedere al dotãrii, modificãrice au devenit adevãrate provocãri în fundamentarea concepþi-ilor de instruire a tanchiºtilor ºi de întrebuinþare în luptã a tan-curilor (...).

În cele 8 decenii ºi jumãtate de existenþã, deºi au trecutprintr-o serie de transformãri ºi reorganizãri, dictate de nece-sitãþile ºi oportunitãþile vremurilor, tancurile continuã sã existe.Nu pentru cã nu pot fi distruse de armele înalt tehnologizate,ci pentru cã au capacitatea sã le înfrunte pe câmpul de luptã.

Transformãrile suferite de-a lungul istoriei de aceastã armã,de la carele de luptã importate “Renault FT 1917”, la tancurileromâneºti TR-85 M1, au fost permanent în concordanþã cuprincipiile de ducere a acþiunilor militare, cu cerinþele câmpu-lui de luptã ºi cu fizionomia rãzboiului.

Condiþiile complexe în care a evoluat ºi s-a dezvoltat armatancuri, au solicitat dragostea ºi devotamentul slujitorilor ei,capacitatea lor de a concepe, organiza ºi desfãºura procesul deinstrucþie, pasiunea dedicatã formãrii ºi perfecþionãrii personalu-lui necesar încadrãrii unitãþilor ºi marilor unitãþi de tancuri (...).

Fiþi demni de înaintaºii voºtri, manifestaþi-vã prin fapterecunoºtinþa ce le-o datoraþi, iar prin eforturile voastre sã con-tinuaþi tradiþiile deosebite ale armei tancuri ºi sã slujiþi cudevotament neamul românesc.

Cu prilejul sãrbãtoririi a 85 de ani de la înfiinþarea armeitancuri, adresez tuturor tanchiºtilor cele mai calde felicitãripentru strãdania, priceperea ºi conºtiinciozitatea cu care vãdesfãºuraþi activitatea, multã sãnãtate, putere de muncã ºi noisuccese în îndeplinirea misiunilor încredinþate!

General-locotenentdr. Eugen BÃDÃLAN

Pentru a da timpul înapoi,mãcar ºi pentru o clipã, pentrua ne reaminti emoþiile ºi spe-ranþele cu care, dupã“înãlþarea” în gradul de locote-nent, am pornit cãtre noi expe-rienþe în viaþa de zi cu zi, pro-moþia 1974 a ªcolii Militarede Tancuri ºi Auto “Mihai Viteazul” este aºtep-tatã în perioada 27-29 august, la Piteºti, pentruîntâlnirea de 30 de ani.

Stimaþi colegi ai promoþiei 1974, scormoniþi prinsertarul cu amintiri, cãutaþi-vã colegii despre caremai ºtiþi ceva ºi daþi de veste colegilor voºtri,colonel Marinescu Victor (U.M. 02450 Bucureºti,STAR – 1141 sau 021-410050 int. 321, în timpulprogramului ºi 709 dupã 16.00; mobil 0723-639053), colonel Focºãneanu Vasile (U.M. 02421Bucureºti, STAR 1141/609; 021-3362786; acasã021-3237927; mobil 0744-312594) ºi locotenent-colonelul Bãgãceanu Viorel (U.M.02565 “R” Cluj-Napoca, STAR 2342; 0264-590563 int.146; acasã0264-547878; mobil 0742-007652).

CCoommiitteettuull ddee oorrggaanniizzaarree

DUPÃ TREIZECI DE ANI

85 de ani de la înfiinþarea armei tancuri MMesa ju lººee ffuu ll uu ii SS ttaa ttuu ll uu ii MMaajjoo rr

aa ll FFoorr þþ ee lloo rr TTee rreess tt rree

DRUM BUN!

Pagina 4Nr.14 (154) din 30 iulie 2004 DEPEªELE “CURIERULUI” Curierul ARMATEI

Guvernul a autorizat MinisterulApãrãrii Naþionale, printr-un proiect delege aprobat în ºedinþa de joi, 15 iulie, sãvândã locuinþele de serviciu pe care le areîn administrare, cãtre titularii contractelorde închiriere, a anunþat purtãtorul decuvânt al Executivului, Despina Neagoe,citatã de Mediafax.

Potrivit actului normativ, titularii con-tractelor de închiriere, valabil încheiate,pot cumpãra o singurã datã locuinþele deserviciu. Excepþie fac persoanele care auîn proprietate în aceeaºi localitate – ele sausoþul, soþia, ori copiii aflaþi în întreþinere –o locuinþã proprietate personalã careîndeplineºte condiþiile minimale prevãzutede Legea 114/1996 a locuinþei. De aseme-nea, sunt exceptate persoanele a cãroractivitate în Ministerul Apãrãrii Naþionalea încetat prin demisie sau din motive

imputabile lor.Locuinþele vor putea fi cumpãrate

prin plata integralã a valorii sau în rate,avansul minim pentru vânzarea în ratefiind de 20% din valoarea locuinþei stabi-litã la data cumpãrãrii. Ratele lunare pen-tru achitarea contravalorii locuinþelor sevor eºalona pe o perioadã de maximum 20de ani, cu o dobândã anualã de opt la sutã.Preþul de vânzare va fi stabilit pe bazaunui raport de evaluare elaborat de per-soane fizice sau juridice autorizate. În preþ,care nu va putea fi mai mic decât valoareacontabilã a locuinþei de serviciu, va fiinclusã ºi valoarea terenului/cotei pãrþi deteren aferent locuinþei. În situaþia în carelocuinþele de serviciu nu sunt cumpãratede chiriaºi în termen de un an ºi au devenitdisponibile, ele vor putea fi vân-dute prin licitaþie publicã.

În ceea ce priveºtelocuinþele cumpãrate în rate,

acestea nu vor putea fi înstrãinate prinacte între persoane aflate în viaþã pânã ladata achitãrii integrale a preþului. Tot pânãla aceastã datã, locuinþele respective nupot fi restructurate ºi nu li se poate schim-ba destinaþia. Ministerul ApãrãriiNaþionale va constitui o ipotecã asupralocuinþei, fiind scutit de taxa de timbru. Încazul în care ratele lunare nu sunt achitatela termenele stabilite, cumpãrãtorul vaplãti o penalizare de 15 % pe an din cuan-tumul ratelor.

În caz de neplatã a ºase rate scadentede cãtre cumpãrãtorul locuinþei, unitateavânzãtoare va putea cere executarea silitãasupra locuinþei ºi evacuarea deþinãtoru-lui, în condiþiile legii, a mai informatMediafax.

Promoþia 1979 a LiceuluiMilitar “ªtefan cel Mare”Câmpulung Moldovenescanunþã revederea de 25 de aniîn perioada 27-29 august2004. Cei care doresc sã seînscrie pentru a participa laeveniment sunt rugaþi sãdepunã pânã pe 13 augustsuma de 2.700.000 lei (pentrudouã persoane), în contul SV7176023400 (titular de cont:Andy Popovici), deschis laB.R.D., filiala CâmpulungMoldovenesc. Relaþii supli-mentare se pot obþine de la lt.col. Andy Popovici – tel.0744337230; 0230-314931/int.122 sau 127 ºi lt.col. Florin Petraru tel.0745309312; 0230-212723.

ColonelAndy PopoviciSE POT CUMPÃRA LOCUINÞELE DE SERVICIU

ªeful Statului Major rus, Anatoli KVAªNIN, ºi-aprezentat demisia, în semn de protest faþã de o reformã dincadrul armatei, care reduce considerabil prerogativele Sta-tului Major, potrivit cotidianului Gazeta, citat de agenþiaFrance Presse.

Birourile de presã ale Ministerului Apãrãrii ºipreºedintelui rus, Vladimir PUTIN - cãruia îi revine mi-siunea de a aproba demisia - au anunþat cã nu dispun deinformaþii în ceea ce priveºte acest subiect.

Potrivit Gazeta, citat de Mediafax, demisia a avutdrept cauzã lipsa de acþiune a armatei în cazul ataculuirebel de la sfârºitul lunii iunie, din Inguºetia, ºi opoziþiageneralului KVAªNIN faþã de reforma care prevede sub-ordonarea sa Ministerului Apãrãrii - ºi nu preºedintelui - ºireducerea rolului sãu în gestionarea armatei.

Generalul ar putea fi înlocuit de adjunctul sãu princi-pal, Iuri BALUIEVSKI, a informat Gazeta.

ªEFUL STATULUI MAJORAL ARMATEI RUSE

A DEMISIONAT

ÎÎNNTTÂÂLLNNIIRREE LLAA 2255 DDEE AANNII

Comandamentul 10 Operaþional (D) Iaºi, 23 iulie 2004

Împlinirea, la 23 iulie, a 145 de ani de existenþã a presei militare, constituie pentru mineºi personalul din comandament un moment de recunoaºtere a profesionalismului celor care,cu pricepere ºi dãruire, reuºesc sã reflecte problematica actualã a organismului militar ºi cul-tivã valorile perene ale Armatei României, îndeplinindu-ºi cu succes, atât funcþia informa-tivã, cât ºi cea formativã.

Îmi face o deosebitã plãcere ca, de Ziua Presei Militare, sã vã asigur de întreaga meaconsideraþie ºi sã vã adresez sincere felicitãri, urãri de sãnãtate ºi cât mai multe realizãri pro-fesionale pe frontul conjugat al cuvântului scris, imaginii televizate ºi mesajului radiofonic.

La mulþi ani!General de brigadã Ioan CIUPEI

Brigada 6 Artilerie Antiaerianã Mixtã Brãila, 23 iulie 2004

La aniversarea “Zilei Presei Militare”, una din specialitãþile care se identificã cu tradiþi-ile Armatei României, moment de emoþie, bucurie ºi satisfacþie pentru întregul colectiv demânuitori ai celei mai puternice arme, condeiul, am deosebita plãcere de a vã adresa sin-cere felicitãri, la care adaug admiraþia pentru profesionalismul, obiectivitatea ºi contribuþiaconstantã pe care slujitorii condeiului o aduc îndeplinirii celor mai importante misiuni aleunitãþilor din compunerea Corpului 1 Armatã Teritorial “General Ioan Culcer”.

Acum, la ceas aniversar, primiþi domnule maior ºi transmiteþi întregului personal alredacþiei ziarului “Curierul Armatei”, camaraderescul salut al personalului Brigãzii 6 Arti-lerie Antiaerianã Mixtã, alãturi de cele mai calde urãri de sãnãtate, fericire, putere de muncãºi succese în realizarea tuturor proiectelor viitoare.

La mulþi ani!General de brigadã Sandu SEREA

Ecour i l a Z iua P rese i M i l i ta re

Pensiile ar putea fi indexate doar laînceputul anului ºi nu trimestrial, a declarat,luni, 19 iulie, ministrul Muncii, Dan MirceaPopescu, la finalul întrevederii cu reprezen-tanþii mai multor organizaþii ale pensionarilor.

Potrivit ministrului, citat de Mediafax,pensiile ar putea fi indexate, începând din2005, cu procentul de inflaþie prognozat deInstitutul Naþional de Statisticã pentru între-gul an. “Efectul ar fi o creºtere mai sub-stanþialã, la început de an, a veniturilor pen-sionarilor”, este de pãrere ministrul Muncii,adãugând cã va iniþia un proiect de act nor-mativ în acest sens.

Ion Giurescu, preºedintele CaseiNaþionale de Pensii, a precizat cã, în ianuarie2005, veniturile pensionarilor ar putea fiindexate cu 7% - potrivit indicelui prognozatde INS pentru anul viitor - dacã iniþiativa vafi agreatã de Guvern.

Ministerul Apãrãrii Naþionale va organizao licitaþie pentru alegerea unui agent economiccare sã comercializeze produse în magazinele mi-litare ce vor fi înfiinþate dupã modelul N.A.T.O.,se aratã într-un proiect de hotãrâre de Guvern.Proiectul prevede înfiinþarea unor magazine înspaþiile aflate în administrarea M.Ap.N, în care sevor comercializa diverse produse, de la echipa-ment militar, la bunuri de larg consum.

Activitatea din magazinele militare va fiprestatã de cãtre un singur agent economic declaratcâºtigãtor al licitaþiei publice, care va utiliza gra-tuit spaþiile aflate în administrarea ministerului,stipuleazã proiectul.

Preþurile de vânzare vor avea un adaos co-mercial de pânã la 5 la sutã, iar cele care au dura-ta de folosinþã mai mare de 5 ani se pot comer-cializa ºi cu plata în rate. Articolele de echipamentºi accesoriile militare se achiziþioneazã de cãtreagentul economic de la furnizorii autorizaþi destructura nominalizatã prin ordin al ministruluiapãrãrii naþionale.

La magazine va avea acces ºi personalul mi-litar ºi civil din forþele armate strãine aflate în mi-siune pe teritoriul României.

PENSIILE AR PUTEA FIINDEXATE

O DATÃ PE AN

MMAAGGAAZZIINNEE MMIILLIITTAARREE

Paginã realizatã de maior Dragoº Anghelache

PUNCTE DE VEDERECurierul ARMATEI Pagina 5Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

Am spus cu diferite ocazii cã, pentru cei dinafara Bucureºtiului, posibilitatea de a face misiuniîn Capitalã este o adevãratã ºansã – ºi aceasta ospune un provincial convins, care nu s-ar mutanici în ruptul capului în oraºul de pe Dâmboviþa.De ce spun aceasta? Deoarece – fie cã ne convinesau nu – deocamdatã de aici „se dã ora exactã” ºiîn domeniul culturii române. Or, dupã orele 16.00,pe timpul unei detaºãri sau dupã terminarea uneimisiuni, nimeni nu ne opreºte sã cutreierãm Ca-pitala în cãutarea unui izvor de culturã de care,slavã Domnului, Bucureºtiul nu duce lipsã.

La aceastã ofertã bogatã se adaugã ºi cea aCercului Militar Naþional, care poate fi consideratinstituþia-fanion a culturii din Armata Românã.Pornind de la imobilul în care funcþioneazã – spe-cial construit pentru aceastã destinaþie – ºi careface parte din monumentele arhitectonice ale Ca-pitalei, continuând cu întreaga paletã a ofertelorculturale pe care le oferã sãptãmânã de sãptãmânã– evenimente semnalate cu consecvenþã de pe-riodicul nostru – ºi încheind cu gratuitatea acce-sului pentru absolut toþi angajaþii MinisteruluiApãrãrii Naþionale, Palatul Cercului MilitarNaþional ar trebui sã fie un „punct obligatoriu detrecere” pentru oricine ajunge în Capitalã ºi pen-tru orice bucureºtean care trece prin zona Uni-versitãþii.

Calitatea actului cultural desfãºurat întrecoloanele acestei instituþii a depãºit cu „eleganþãºi stil” graniþele uniformelor militare, aºezându-lacolo unde meritã, în prima linie a culturiinaþionale. Acest merit a fost consfinþit prin celedouã distincþii primite de curând: Ordinul „Me-ritul Militar în grad de comandor”, categoria„F” – promovarea culturii – pentru Cercul Mili-tar Naþional ºi Ordinul „Meritul Militar în gradde cavaler” Categoria „F” pentru directorul aces-tei instituþii, domnul colonel Anton IANCU. Unprilej pentru o discuþie cu domnul colonel asuprademersului cultural pe care îl face Cercul MilitarNaþional.

Nevoia de culturã„În primul rând – preciza domnul colonel

Anton IANCU – trebuie sã pornim de la statutulpe care îl are Cercul Militar Naþional ca instituþiede culturã, de educaþie, de timp liber (loisir) pen-tru personalul militar ºi civil ºi pentru membrifamiliei.” Aceasta a fost ºi raþiunea pentru care afost construit, acum 128 de ani, Palatul CerculuiMilitar Naþional: din necesitatea resimþitã de mi-litari de a avea o instituþie culturalã, de un loc încare sã se adune pentru a-ºi rezolva problemele,pentru a-ºi petrece timpul liber, dar mai ales, aºacum sublinia domnul colonel, „de lãrgirea ori-zontului cultural, de întãrirea legãturilor de cama-raderie dintre cadrele militare, dintre familiile lorºi, de ce nu, dintre familiile lor ºi societateacivilã.”

O necesitate care se simte din ce în ce maiacut, mai ales acum, când eforturile noastre deintegrare în alianþa Nord-Atlanticã se pare cã au

lãsat cultura de-o parte.

Actualitate prin tradiþie„Dacã vorbim despre necesitate, de ceea ce

pune Cercul Militar Naþional la dispoziþie, trebuiesã pornim tot de la tradiþie” pentru cã, explicadomnul colonel Anton IANCU, la fel ca acum 128de ani, instituþia cautã sã rãspundã aspiraþiilor mi-litarilor, necesitãþilor lor spirituale. Este de la sineînþeles cã acum, la început de mileniu ele nu maisunt aceleaºi ca lasfârºitul secoluluial XIX-lea. Toc-mai de aceea,actualul sistem defuncþionare „Îlavem structurat înbaza unui sondajpe care l-am fãcutîn perioada 1994-1995. Am ches-tionat un numãrde aproape 1.200 de persoane ºi, în funcþie derãspunsurile lor, ne-am structurat ofertele culturaleºi educative deoarece vrem ca între noi ºi perso-nalul armatei sã fie o relaþie fireascã curentã, aºacum trebuie sã existe între o instituþie de culturãºi beneficiarii sãi.”

Oferta de cursuri a fost structuratã pornind dela preferinþele celor chestionaþi. Nu sunt cursuri deformare profesionalã, ci de iniþiere sau per-fecþionare, pentru a cultiva anumite pasiuni, pecare le are personalul din armatã sau membrifamiliilor acestora. „Iar faptul cã avem anual peste1.500 de înscriºi, dovedeºte cã ne-am orientatcorect ºi cã aceste cursuri sunt foarte bine pri-mite”, concluziona directorul Cercului MilitarNaþional.

Centru de iradiere spiritualã„Avem sistemul de expoziþii cu artiºti plastici

profesioniºti, pe de-o parte, ºi cu artiºti amatori.Amator este un termen care, pentru unii, are onuanþã peiorativã – precizeazã domnul colonelAnton IANCU. Noi îi considerãm artiºti amatoripe acei oameni de talent care au o afinitatedeosebitã pentru artele plastice ºi îºi dedicã timpulliber acestei pasiuni.” Aceºtia expun în spaþiile pecare Cercul Militar Naþional le-a dedicat expo-ziþiilor. „Desigur – continua domnul colonel – pebaza unor selecþii riguroase, bazate pe calitate ºivaloare, deoarece publicul, care este iubitor defrumos, taxeazã imediat non-valoarea sau dile-tantismul.” Pentru o adevãratã calitate a actuluicultural, la selecþionarea lucrãrilor ce urmeazã a fiexpuse, Cercul Militar Naþional colaboreazã strânscu critici sau istorici de artã, cu artiºti plastici –nume de referinþã în cultura ºi arta româneascã. Iaruºa expoziþiei rãmâne deschisã permanent pentrucã, preciza domnul colonel, „La noi nu existã sâm-bãtã, duminicã, dupã-amiazã sau searã. Eu amsocotit cã aceastã instituþie – vorbind de nevoileextraprofesionale ale personalului angajat al

armatei ºi membrilor sãi de familie – trebuie sã fieo instituþie cu foc continuu.” De aceea, statutulCercului Militar Naþional de „centru de iradierespiritualã al garnizoanei Bucureºti” cum foartefrumos s-a scris în presã la un moment dat, este cuatât mai justificat.

Emblemã a Bucureºtiuluiºi a României

Dupã cum se ºtie, cultura nu se poate face pegratis, iar profitul realizat în urma unei astfel deinvestiþii este vizibil numai în domeniul spiritual.Or, aºa cum remarca ºi directorul Cercului Mili-tar Naþional, domnul colonel Anton IANCU,întreþinerea acestui edificiu monumental nu sepoate realiza numai cu veniturile proprii. Suntnecesare fonduri alocate de la buget, iar în acestcaz managementul devine o activitate care iesedin sfera teoreticului.

Necesitate cu atât mai presantã cu cât, dupãcum sublinia domnul colonel, Palatul CerculuiMilitar Naþional a devenit un mic centru inter-naþional de conferinþe „deoarece are un ambientaparte ºi dispune de dotãrile corespunzãtoare unuistandard internaþional”. Ceea ce pune instituþiamilitarã pe aceeaºi treaptã cu saloanele de la Ma-riott, de la Intercontinental sau orice altã clãdiremodernã care are prevãzute sãli destinate acestuigen de activitãþi.

În plus, Palatul Cercului Militar Naþional esteun unicat. Aceastã afirmaþie a fost fãcutã, potrivitdomnului colonel Anton IANCU, de oameni dinstaff-ul unor personalitãþi care au vizitat mai multespaþii pentru organizarea anumitor activitãþi încondiþii mai deosebite. „Au fost la diferite instituþiisau firme pentru a vedea ce spaþii sunt puse la dis-poziþie ºi, în cele din urmã, au optat pentru Pala-tul Cercului Militar Naþional, deoarece are acelparfum de epocã, acea arhitecturã unicã înBucureºti ºi acel ambient în care oricine se simteconfortabil”.

Porþi deschise tuturorOricine intrã în Palatul Cercului Militar

Naþional, sublinia directorul instituþiei, trebuie sãsimtã cã respirã un alt aer, iar personalul îºi aducecontribuþia ca totul sã fie îngrijit, ca intrând înorice salã din clãdire sã se simtã acel respect pen-tru frumos. „Oricine intrã aici se simte respectat,iar personalul nostru manifestã receptivitate ºi,mai ales, disponibilitatea ºi dorinþa de a ajuta înrezolvarea acelor doleanþe care l-au îndrumat cãtrenoi.”

Ceea ce se doreºte din partea instituþiei estereciprocitatea acestei relaþii: „Nu accept ca noi sãîi tratãm cu respect, cu bunãvoinþã ºi bunã-cuvi-inþã, iar ei sã se manifeste altfel. Adicã, sã nurespecte regulile instituþiei, sã nu respecte ordinea,curãþenia ºi, mai ales, grija faþã de obiectele depatrimoniu. De aceea am câºtigat în imagine ºi,odatã cu noi, a câºtigat în imagine ºi armata.”

Maior Dragoº ANGHELACHE

SS iimmbboo ll uu rr ii îînn ccuu ll tt uu rraa AArrmmaattee ii RRoommâânnee

PALATUL CERCULUI MILITAR NAÞIONALÎNTRE ELEGANÞÃ ªI STIL

Pagina 6Nr.14 (154) din 30 iulie 2004 ÎN FLANCUL STÂNG Curierul ARMATEI

DEPêIREA PROPRIILOR LIMITE

Pe caporalul CÃTÃLIN VASILE îlgãsesc alãturi de colegii lui din batalionulde cercetare de la Brãila în faþa unui adã-

post suspendat deasupra apei ºi înconju-raþi de imensitatea lanului de stuf. Cubocancii în apã ºi având pe cap o pãlãrietip “bur” tocmai aprindea focul pe o plitãsuspendatã. Odatã focul aprins, gãsim ºitimpul pentru a sta de vorbã, suprave-ghindu-l, totodatã.

“Sunt cercetaº din anul 2002, cândm-am angajat la acest batalion. Am fãcutarmata în Bucureºti la pazã obiective spe-ciale. Fiind ºi brãilean ºi având nevoie deun loc sigur de muncã, am ales sã devincercetaº. Am descoperit cã viaþa de cer-cetaº este frumoasã, dar ºi foarte grea. Aicite afli într-o permanentã cunoaºtere ºiînvãþare. Viaþa de cercetaº te provoacã sãîþi depãºeºti propriile limite cu care eºtiobiºnuit sã trãieºti. Sunt unele momente(nu de fiecare datã) unice pe care le trãimîn cadrul activitãþilor pe care ledesfãºurãm, cum ar fi: alpinismul,paraºutismul, traiul în Deltã. Înveþi de lanaturã, înveþi de la animale cum sãsupravieþuieºti în condiþii de izolare. În doiani am fãcut destule lucruri cu care, laînceput, a fost destul de greu sã mãobiºnuiesc. Am mâncat ºerpi, broaºte,melci ºi scoici. Apa de bãut a trebuit sã ocaut. Iar atunci când nu o gãseam pe ceapotabilã, cu mijloacele avute la dispoziþie(improvizate) am reuºit sã îmi asigur can-titatea necesarã supravieþuirii.

Am bacalaureatul plus postliceala ºideja am susþinut examenul de admitere la

Centrul Zonal de Selecþie ºi Orientare dela Breaza, pentru a merge la o ºcoalã desubofiþeri. Vreau sã fac carierã în dome-niul militar, dar tot la cercetaºi. Când tim-pul îmi permite (care e destul de sãrac),încerc sã-mi satisfac pasiunea de filatelist.Am acasã în colecþia personalã un timbrumai deosebit ºi anume unul având valoareade un leu cu efigia ultimului suveran alRomâniei”.

NICIODATÃ NU NE UITÃM ÎN URMÃ

Caporalul VIOREL ªERBU are aici,la cercetaºi, trei calificãri. Este mecanicconductor TAB, moto-propulsionist ºicercetaº. Pe toate trei le face cu conºtiinþãºi devotament. ªi nu este cercetaº de ierisau de azi, ci de un deceniu.

“Am venit la cercetaºi în anul 1994 dela pontonieri. Acolo fãcusem ºi armata.Dar, pentru cã s-au desfiinþat unele locuriºi rãmãsesem pe dinafarã, m-am orientat.Având experienþa lucrului la apã, mi s-aîncredinþat o barcã de asalt. Apoi am fosttrimis la o unitate din Constanþa pentru aurma cursurile de mecanici conductoriTAB. Meseria de cercetaº am furat-o, casã spunem aºa, printre picãturi. Când numai era nevoie de TAB sau barcã, îmiluam arma ºi raniþa ºi îmi însoþeam colegiiîn marº pe munte sau prin stuf ºi mlaºtinã.Cei zece ani au însemnat foarte mult pen-tru mine. An de an, au apãrut lucruri noi ºi,totodatã, am cãpãtat mai multã experienþã.Au existat ºi greutãþi foarte multe, dar toc-mai acestea au adus ºi satisfacþii. Satis-facþia o simþi dupã ce a trecut greul. Dupãce ai ajuns pe mal cu TAB-ul (cum a fostazi) sau ai traversat munþii, îþi dai seamacã greul a trecut. Mergem în continuare cusperanþa zilei de mâine. Niciodatã nu neuitãm în urmã. Problema mea cea maimare este siguranþa locului de muncã. Deja

am depãºit vârsta pentru ºcolile de apli-caþii. Se spune cã, dupã noul statut al mi-litarilor profesioniºti, voi putea sã rãmânîn armatã pânã la patruzeci ºi cinci de ani.Un loc sigur de muncã în ziua de azi cugreu gãseºti. Am o familie de întreþinut.În cazul unei noi restructurãri sau a altorcondiþii privind vârsta sau studiile, voi fi

nevoit sã plec. Ce pot sã fac?”

DORINÞA DE CUNOAªTERE

Prin alura de baschetbalist ºi bereta deparaºutist pe care o poartã, caporalulAUREL MIHALEA se detaºa de colegiisãi din plutonul de cercetare aparþinând

Batalionului 300 Deservire.“Am efectuat stagiul militar la jan-

darmerie. Înainte de aceasta, însã, ampracticat paraºutismul sportiv obþinândastfel brevetul de paraºutist. Dupã ter-minarea armatei, m-am angajat la un bata-lion de deservire din Craiova, la cercetaºi.Am avut ºansa sã urmez un curs de cer-cetaºi la Buzãu. Reducându-se funcþiile laCraiova, m-am angajat tot la cercetaºi, dar,aici, în Bucureºti. Timpul petrecut alãturide ei a însemnat participarea la multetabere, exerciþii, aplicaþii, marºuri. Dinianuarie 2004, am ajuns la plutonul decercetare de la Batalionul 300. La începutam cam stat pe tuºã. Obiºnuit cu ceilalþiunde eram încadrat ca personal navigant,cu activitãþi numeroase, începusem sã leduc dorul. Însã, în ultimul timp, ºi aici auînceput sã ne punã la treabã. Ceea ce e unlucru foarte bun. Viaþa de cercetaº înseam-nã dorinþã de cunoaºtere a necunoscutu-lui. O dozã în plus de adrenalinã având învedere cele petrecute în Deltã. Participareala activitãþile din tabãra de acolo a adusunele lucruri noi. Descoperirea unui nouþinut, cunoaºterea de oameni noi, traiul încondiþiile specifice zonei, au fost activitãþipe care nu le-am mai desfãºurat. Am legatnoi prietenii cu cei de la batalionul de cer-cetaºi de la Brãila. Au fost ºi momente fru-moase, dar ºi neplãcute. Cei de la Brãilas-au purtat corect cu noi. Dar am simþit cãnu eram de-ai lor. Într-un fel, am fost chiarmarginalizaþi (este vorba despre dis-punerea noastrã în tabãrã). A fost o nouãexperienþã pe care am acumulat-o, atât eu,cât ºi colegii mei de pluton. Aºteptam altemisiuni. Sunt student în anul trei la o fa-cultate de drept. Aºtept sã o termin pentrua putea intra în corpul subofiþerilor. Mergla pescuit, joc baschet cu multã plãcere.Dar cel mai mult îmi place istoria. Citescorice ºi cu multã pasiune tot ceea ce îmicade în mânã despre istoria noastrã naþio-nalã.

MaiorGabriel PÃTRAªCU

CCHHEEMMAARREEAA NNEECCUUNNOOSSCCUUTTUULLUUIIPentru mulþi dintre ei

profesiunea de cercetaº este o per-manentã provocare a necunoscu-tului. Fie cã merg la munte, înDeltã, la câmpie sau pe litoral, auceva nou de fiecare datã dedescoperit. Poate cã, tocmaiaceastã permanentã cãutare lemenþine tonusul ridicat, chiardacã, adeseori, au de înfruntatvicisitudinile naturii, profesiunii

ºi ale propriei personalitãþi.

KAKI 100%Curierul ARMATEI Pagina 7Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

“Le rezolv toate problemele ...”

Locotenentul CONSTANTIN ALDEAeste comandant de companie elevi. La ori-gini este vânãtor de munte (fapt confirmatde culoarea epoleþilor) ºi, din anul 2001, îºidesfãºoarã activitatea la Colegiul de laBreaza.

“Din punct de vedere al comandantuluide companie care a lucrat ºi cu soldaþii, iar,acum, are posibilitatea sã lucreze ºi cu elevii,pot spune cã e mai greu sã desfãºori activitãþicu ei, decât cu militarii în termen. Când amajuns aici, unul dintre profesorii colegiuluimi-a spus cã, în primul rând, trebuie sã le fiupãrinte ºi apoi comandant de companie. Pânã

în prezent nu am familie, dar, prin adopþie,mã pot considera un pãrinte foarte bogat.Este însã ºi foarte greu sã lucrezi cu ei. Sã leînþelegi mereu problemele specifice vârstei.Perioada celor patru ani de colegiu este, pen-tru ei, foarte dificilã. Trec prin diferite situ-aþii ºi momente, iar atunci, trebuie sã fiilângã ei ºi sã îi susþii.

La vânãtorii de munte ai totul clar pe hâr-tie despre ceea ce trebuie sã faci, din primelepatru luni pânã în ultima, ce standarde tre-buie sã îndeplineºti în calitate de comandantcompanie elevi. Dar, cu toate acestea, suntsituaþii în care vii la serviciu ºi nu ºti de cete loveºti, ce probleme au elevii, ce au maifãcut ºi cum trebuie sã îi ajuþi. În fiecaremoment apare ceva. Elevii intrã la cursuriîncepând cu ora 07.30 ºi le terminã la 14.30,timp în care avem ºi ore de pregãtire mili-tarã, când luãm contact direct cu ei. Ca sã îþicunoºti subordonaþii, trebuie sã fii alãturi deei. Acest lucru este foarte important ºi pre-supune mult timp. De cele mai multe ori, îþisacrifici timpul liber. Începând cu sãlile declasã (totul trebuie sã fie aranjat, eleviiprezenþi), continuând cu sãlile de mese, dor-mitoarele, raportul subunitãþilor, programulde studiu, programul de searã ºi dedimineaþã, învoirile ºi multe altele, toateacestea fac parte din programul meu obiºnuit.

Apariþia fetelor în colegiu a generat ºialte probleme pe care nu le cunoºteam. ªi nuau fost uºoare. Uneori a trebuit sã fiu unpãrinte puþin mai rãu. Dar, tot rãul a fost sprebinele lor.

Ne pregãtim pentru urmãtoarea etapã ºi,anume, concursul de admitere. ªi aici sunt osumedenie de activitãþi ce trebuie foarte bineexecutate ºi într-un timp destul de scurt. Dar,cu ajutoarele mele de bazã ºi cu sprijinulcomenzii colegiului, am convingerea cã voiface faþã. Când am timp ºi pentru mine, îmiîngrijesc acvariul unde am felurite specii depeºti exotici. Dar, la fel de mult, îmi place ºipescuitul. Ambele pasiuni îmi oferã o liniºteinterioarã deplinã”.

“Fratele mai mare”Sergentul-major SORIN MOCANU,

comandant pluton elevi a ales sã vinã lacolegiul de la Breaza din mai multe consi-derente ºi anume: unitatea unde a lucrat ante-rior (este de specialitate radiolocaþie) s-a des-fiinþat, ceea ce l-a determinat sã caute un nouloc de muncã. Un alt motiv este acela cã estedin zonã, iar un altul îl constituie evoluþia încariera militarã.

“Aici este mai multã seriozitate ºi chiarmai multã implicare, atât din partea cadrelormilitare ºi didactice, cât ºi din partea elevilor.

A fi comandant de pluton elevi înseam-nã o mare rãspundere. Îþi trebuie foarte multtact în lucru cu ei. Trebuie sã îi înþelegi, sã îiajuþi atunci când sunt demoralizaþi. Pentruei viaþa de militar este destul de grea. Fiindîncã adolescenþi, se adapteazã destul de greu.Au fost ºi asemenea cazuri, destul de rare,dar au fost. Am venit aici, în anul 2003, ºi ampreluat un pluton de elevi de anul trei. Acumsunt anul patru. Deja aveau deprinderile for-mate, erau o echipã. Este un pluton mixt.Dar, atât fetele, cât ºi bãieþii ºtiu ceea ce tre-buie sã facã. Dacã la trupã trebuie sã îi înveþi

sã lupte, aici trebuie sã formezi caractere.Spre deosebire de militari care sunt deja bãr-baþi, aici ai de-a face cu adolescenþi care sepregãtesc pentru ceea ce îi aºteaptã în viitor.Bineînþeles, dacã doresc sã facã cu adevãrato carierã militarã. Sunt situaþii în care chiarºi noi, comandanþii lor suntem puºi la încer-cãri destul de grele. Ca sã îi cunoºti mai bine,sã te poþi apropia mai mult de ei, sã fii unulde-al lor trebuie sã îþi petreci mai mult timpîn preajma lor. Sunt situaþii când se rãmânepânã noaptea târziu ºi, uneori, se rãmâne ºipeste noapte. Nu mai vorbesc de zilele de lasfârºit de sãptãmânã, când trebuie sã fiiprezent, deoarece sunt foarte multe activitãþide desfãºurat. La terminarea cursurilor ºidupã raportul companiei suntem, practic,invadaþi de problemele lor. ªi atunci trebuiesã îi asculþi, sã îi îndrumi dacã apar pro-bleme. Îþi trebuie, însã, ºi foarte multã rãb-

dare în lucrul cu ei.Un comandant de pluton înseamnã, cu

siguranþã, pentru ei fratele mai mare”.

Un suflet cãruia poþi sã i te destãinui

Doamna plutonier-major MARIANADIMA îndeplineºte funcþia de administratorde companie elevi. Are destule responsabi-litãþi deloc uºoare, deoarece compania alcãrei patrimoniu îl gestioneazã, este unamixtã. Atât bãieþii, cât ºi fetele ce aparþincompaniei au diferite probleme pe careadministratorul de companie le rezolvã cucalm, profesionalism ºi dãruire.

“Fac parte din prima promoþie de sub-ofiþeri femei care am fãcut ºcoala militarã cudurata de doi ani. Am terminat în 1985 ºi,timp de ºaisprezece ani, mi-am desfãºuratactivitatea într-un divizion de artilerie anti-aerianã. Însã, în 2001 unitatea s-a desfiinþatºi am fost nevoitã sã mã reorientez. Astfel,am ajuns la colegiul de la Breaza. La începutmi s-a explicat în ce constã activitatea la osubunitate de elevi ºi am fost ajutatã sã mã

integrez. Pânã în 2003, am rãspuns numai defete, eleve în anul întâi ºi doi. Dar acum,compania are ºi fete ºi bãieþi, iar problemeleau crescut. Din câte ºtiu sunt singurul cadrumilitar femeie, încadrat la o subunitate deelevi din cele trei colegii din þarã. Greutãþiau fost ºi vor fi. Echiparea elevilor îmi dãmari bãtãi de cap. Sã nu uitãm cã þinuta pecare o primesc în anul întâi s-ar putea sã nuli se mai potriveascã în anul doi, deoarececresc. Aici sunt ajutatã de cãtre comparti-mentul logistic al comenzii colegiului. Amacordat permanent o atenþie deosebitã þinutei.Comandanta mea de pluton nu fãcea rabat laacest capitol când eram ºi eu elevã. Astaam învãþat ºi eu ºi am sã îi învãþ ºi pe ceilalþicare o sã vinã. Sã poarte uniforma cu dem-nitate. De la bun început le-am spus elevilorsã mã priveascã ca pe propria mamã. Feteleau fost mai apropiate de mine. Bãieþii aumers la comandantul de companie ºi acolos-au destãinuit. Iar aici au gãsit un umãr pecare sã plângã câteodatã ºi un suflet cãruia sãi se destãinuie adeseori. Este trist fãrã ei.Când pleacã în vacanþã, aici e pustiu. Audcum vuiesc holurile. Îmi este greu fãrã ei învacanþã. Îi aºtept însã în septembrie. Pânãatunci, aici totul va fi pregãtit sã îi primeascãîn curãþenie ºi ordine. Iar, când vor sosi, îivom întâmpina cu braþele deschise. Atunci,când mai am ºi eu timp liber cãci ºi acasãam o familie de care trebuie sã mã îngrijescîl dedic pasiunilor mele: lectura ºi gastrono-mia. Gãtesc orice ºi de calitate. Când o sãmai veniþi pe la noi, la Breaza, o sã vãconvingeþi.”

Maior Gabriel PÃTRAªCU

AA DD OO UU AA FF AA MM II LL II EELa paisprezece ani, ei, ele-

vii au ales sau au fost îndrumaþi sãvinã la Colegiul Militar Liceal “Di-mitrie Cantemir” de la Breaza. Este unmoment de rãscruce al vieþii lor ºi,totodatã, un moment dureros.Despãrþirea de cei dragi poate creaadeseori traume. Însã armata arenevoie de oameni capabili ºi duri ºi nuare timp de sentimentalisme. Aici, cutoatã viaþa spartanã specificã uneiinstituþii de învãþãmânt militar suntsuflete cãrora ei, adolescenþii în uni-formã li se destãinuie ºi umeri pe care

se pot sprijini cu încredere.

REPERE ÎN COTIDIAN Curierul ARMATEIPagina 8Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

AR

DD II NN II SS TT OO RR II EE ,, ÎÎ NN VV II II TT OO RR ,,

Basarabi, o localitate situatã la 19 km deoraºul Constanþa, este înconjuratã de podgoriilede la Murfatlar ºi despãrþitã în douã de cãtreCanalul Dunãre-Marea Neagrã. Timp de cinci-zeci de ani, o figurã emblematicã a localitãþii aconstituit-o unitatea de tancuri. În anul 1954, laBasarabi, se înfiinþa Regimentul 18 Tancuri. Re-gimentul a adunat sub drapelul sãu numeroasepersonalitãþi ale vieþii militare româneºti printrecare se enumerã ºi un ministru al apãrãriinaþionale. Odatã cu procesul de restructurare dinarmatã, locul ºi tradiþia Regimentului 18 Tancuria fost luatã ºi continuatã de cãtre actualul Batalion18 Tancuri înfiinþat la 1 mai 1995. Începând cuanul 2001, Batalionul face parte din Brigada 34Mecanizatã Teritorialã.

ªi, pentru cã, în curând, tanchiºtii vor sãrbã-tori 85 de ani de la înfiinþare, i-am vizitat la eiacasã.

Un tanch i s t bogatDe la punctul de control al unitãþii mi se spune

cã sunt aºteptat la compartimentul operaþii alunitãþii de cãtre maiorul Petricã ªUªNEA. Aºaam ºansa unei revederi cu un tanchist veritabil.Maiorul ªUªNEA este un militar bogat. O bogãþiepe care multã lume nu ºi-ar dori-o. Este ºeful ope-raþiilor, duce prin cumul funcþia de ºef de statmajor ºi, la momentul documentãrii, asigura ºifuncþia de comandant de unitate (titularul fiind înconcediu). Printre telefoanele care sunã în per-manenþã, la care s-a adãugat aprobarea schimbãriipersonalului din serviciu de permanenþã, încer-cãm sã purtãm un dialog referitor la activitãþileunitãþii. “Azi noapte am executat o ºedinþã detragere cu armamentul de pe tanc în poligon.Acum tragem ºedinþa 4 zi cu armamentul indi-vidual cu militarii în termen. Aºa cã nu neplângem de lipsã de activitate. Principalamisiune pe care o avem este aceea de amenþine nivelul de instruire al comanda-mentului ºi trupei pentru a fi în mãsurã sãducem acþiuni de luptã în zona de respon-sabilitate. În luna mai a acestui an am exe-cutat trageri în poligonul Babadag cu tan-curile. A fost o activitate grea. Timpulnefavorabil, tehnica ne-au creat probleme,care, de fapt, sunt inerente aici, la noi, latancuri. Batalionul are în dotare tancul TR580-77. Starea de operativitate a tehniciieste bunã. Acest fapt se datoreazã oame-

nilor de aici, spiritului de echipã care e lege pen-tru noi. Ne pregãtim pentru urmãtoarea aplicaþiedin luna septembrie, punând un accent deosebitpe instruirea militarilor în termen, pe funcþiile deochitor ºi încãrcãtor. Mai greu ne descurcãm cuasigurarea serviciului de pazã, deoarece obiectivulpe care îl avem în pazã ºi apãrare are o suprafaþãfoarte mare. Efectivele unui batalion de tancuriprin specificul lui sunt mici. Trebuie sã facem ºiinstrucþie ºi trebuie sã asigurãm ºi serviciul depazã, ceea ce nu e deloc uºor.

Jumãtate din personalul care încadreazãcomandamentul la aceastã datã se aflã detaºat laalte structuri. Dacã, totuºi, reuºim sã facem faþãacestui lucru, se datoreazã, în primul rând, oame-nilor de aici care pun suflet în tot ceea ce fac”.

De la leviere, la tastaturãSunt în biroul celor de la operaþii. Aici cel care

conduce toate activitãþile specifice acestui com-partiment este un subofiþer. Plutonierul-majorViorel RÎPÃ este ca un titirez. Lucreazã la calcu-lator, verificã ordinul de tragere al celor de la jan-darmerie, rãspunde la telefoane, întocmeºte situ-aþii ce trebuie raportate la eºalonul superior. “A fisubofiþer de stat major este, totuºi, ceva deosebitpentru noi, subofiþerii. Dar, totodatã, implicã ºi omare responsabilitate. Ai posibilitatea sã te afliîntr-un loc unde se iau decizii importante. Deciziila care îþi aduci contribuþia. De foarte multe oriþin locul ofiþerilor din compartiment (când aceºtiasunt la alte activitãþi) ºi nu e deloc uºor. Dar astanu a însemnat cã nu m-am descurcat. Din ’89, decând am terminat ªcoala Militarã sunt în aceastãunitate. Am îndeplinit funcþia de mecanic con-ductor tanc, am fost comandant de tanc ºi 11 anicomandant de pluton. Din 2001 sunt la operaþii.Aºa cum am învãþat sã conduc un tanc, aºa amînvãþat sã lucrez ºi la calculator. Trecerea de laleviere, la tastatura nu a fost uºoarã. Subofiþerul detancuri nu mai este astãzi acel negru mititel,îmbrãcat în combinezon, plin de unsoare, mirosinda motorinã ºi bãtând toatã ziua la patine. Ghidul

carierei militare oferã ºansa fiecãruia dintre noi.Unii au ales sã fie luptãtori, alþii administratori desubunitate, alþii sã lucreze în statul major alunitãþii. Este o funcþie doritã de mulþi, însã trebuiesã o ºi merite. Aici, a trecut timpul când erai pusdoar sã lipeºti hãrþi”. Telefonul sunã din nou. Sub-ofiþerul se scuzã. Trebuie sã pregãteascã un do-cument...

Un subofiþercomandant de companie

Tanchiºtii nu trag doar cu armamentul de petanc, ei executã trageri ºi cu armamentul indivi-dual din dotare, aºa cã voi avea ºansa sã îi vãd lalucru. Împreunã cu maiorul ªUªNEA nedeplasãm cãtre locul de desfãºurare a tragerilor.Poligonul de la Basarabi este unul dintre cele maisigure, biutele masive care îi flancheazã laturile ºifundalul îl fac sã fie ferit de surprize neplãcute.De aceea, aici este un foc continuu. Trag unitãþilearmatei, dar ºi vecinii (adicã cei de la M.A.I., dela penitenciare, S.R.I. chiar ºi marinã). Zi ºinoapte, activitãþile se desfãºoarã continuu. Dincând în când, RENEL-ul le mai face câte o sur-prizã prin oprirea curentului electric. Lucru ces-a întâmplat ºi în momentul documentãrii. Profitde acalmia creatã ºi mã îndrept cãtre conducãtorultragerii, care, în acel moment, asigura ºi funcþia decomandant de companie. Plutonierul-major ªtefanEUSEBIU este comandantul plutonului 3 dincompania 1 tancuri. Funcþie care i-a oferit posi-bilitatea sã preia ºi comanda companiei pe timpulcât titularul ei nu este prezent. Nu i-a fost uºor,dar nici nu s-a speriat. A întocmit ordinul detragere, a pregãtit compania ºi a plecat în poligoncu ea. Se aflã la Basarabi din ’94. În cei 10 aniparcurºi a trãit ºi lucruri bune ºi mai puþin bune.A urmat cursul de comandanþi de plutoane ºi pecel de subofiþer de stat major, ceea ce îºi ºi doreºtesã ajungã. Dar trebuie sã mai aibã rãbdare. Aici,la tancuri a aflat ceea ce înseamnã spiritul deechipã. Împreunã cu colegii lui din camera de

luptã au trãit momentele tragerilor, alemarºurilor, fie ziua sau noaptea. Aumâncat ºi au dormit acolo, în tanc.Uneori, ºi-au vãzut cariera sau destinulprin periscoapele tancului. Sperã ca,în viitor, 1 august, ziua tanchiºtilor sãfie o zi mai sigurã. De la foiºor seanunþã cã a venit curentul. Se reiatragerea în poligon. Mã îndrept cãtremaºina cu care am venit. Arunc oultimã privire cãtre poligon ºi cãtrecer. Un cer întunecat de nori grei, pre-vestitori de furtunã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Într-o unitate de tancuri nu prea ai timp sã teplictiseºti, pentru cã întotdeauna este câte ceva defãcut. Iar aceastã constatare aparþine unui infan-terist care a avut ocazia sã lucreze timp de aproapeun an într-o astfel de unitate militarã. Parcã, pen-tru a mi se verifica spusele, ºi acum douã sãp-tãmâni, când mi-am realizat documentarea laBatalionul 1 Tancuri, militarii se „odihneau” dupãcâteva ºedinþe de trageri în poligonul dinapropiere, demontând motoarele de pe uriaºelemaºinãrii blindate.

Pe primul loc – închegarea unui colectiv foarte tânãr

Cu doi ani în urmã fusesem în unitate pentrudocumentare în vederea realizãrii unui reportaj.În acel moment, batalionul trecea printr-un pro-ces de restructurare. O parte dintre cadrele mi-litare nu îºi mai gãseau locul în noua structurã, fiedatoritã vârstei, fie datoritã gradelor funcþiilor carescãzuserã vertiginos. La comanda Companiei 1Tancuri era proaspãt numit în funcþie cãpitanulDãnuþ VOICILÃ, care trebuia sã facã faþã, înacelaºi timp, misiunilor de preluare ºi predare de

tehnicã militarã, programului depregãtire pentru luptã ºi, bineînþeles,restructurãrii care venise cu oameninoi ce trebuiau puºi sã lucreze împre-unã.

„Îmi pare rãu – spunea domnulcãpitan la acea datã – cã în urmarestructurãrii am pierdut oameni buni,

cu experienþã ºi aici mã refer la mecanicii con-ductori” continuând cã „cel mai rãu mã doare cãerau oameni care fãcuserã doi ani de ºcoalã mili-tarã, doi ani în care fãcuserã «cunoaºtere-tanc».”Îmi amintesc cã, la acea datã, tocmai ieºise dinserviciul de zi ºi nu plecase acasã, pentru cã încãmai erau probleme de rezolvat la serviciu.

Acum, dupã aproape doi ani, aflat la coman-da unitãþii, vede lucrurile puþin diferit realizândcã, potrivit principiului darwinist, evoluþie înseam-nã selecþie, chiar dacã, uneori, aceasta este maidurã ºi pleacã, din pãcate, unii oameni pe care îi

Tanchiºtii de la Murfatlar

La sãrbãtorirea celor 85 de ani de existenþã a armei tancuri în România, vã prezentãm o parte din realizãrile ºi greutãþilepe care le întâmpinã unitãþile de tancuri ale Corpul 1 Armatã Teritorial, dar, mai ales, speranþele care le animã viaþa de zi cu zi.

Satisfacþia lucrului

bine fãcut

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEI Pagina 9Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

AR

<<<< CC UU DD RR AA GG DD EE ““ FF II EE RR ”” >>>>considera valoroºi.

„Mulþi dintre ei – spune dumnealui acum –care aveau vârsta aproape de 40 de ani, ºi erau oîntreagã promoþie de ºcoalã militarã, formau gro-sul subunitãþii.Se cunoºteau foarte bine. Eraufoarte muncitori. Aveam ºi alt tip de tehnicã detancuri, respectiv T-72, iar ei erau specialiºti: prac-tic «îl mâncau pe pâine»”. Atunci, în prima fazã,cel mai mare accent l-a pus pe coeziunea sub-unitãþii. „Nu a fost un transfer lin – îºi aminteºtedumnealui –, dar a avut ºi o parte bunã. Cei careau rãmas, la fel ca ºi cei ce au venit în subunitatesunt tineri, dornici sã înveþe, sã «îºi bage nasul»,sã cunoascã. ªi au avut ºi mediul propice, deoareceau luat în primire tehnica de tancuri. Erau dornicisã vadã, pentru cã la ºcoalã au studiat mai multteorie ºi generalitãþi. Aici, tânãrul subofiþer aveaocazia sã punã în practicã cunoºtinþele acumulate,sã intre în amãnunte pentru cã este tancul lui.”

Probabil cã aºa s-a întâmplat ºi cu cei care,cu douãzeci de ani în urmã, încadrau echipajele deT-72 când, la fel ca ºi acum, colectivul era formatîn cea mai mare majoritate din tineri.

Tragerile de luptã –proba de foc a coeziuniiªeful de stat major, maiorul Cãtãlin

ANTOFIE, spunea cã subunitatea respectivã a tre-buit sã facã faþã unui plan de restructurare care aprodus multe schimbãri, de la comanda unitãþii ºipânã la ultima subunitate, motiv pentru care, acti-vitãþile pregãtite s-au desfãºurat în paralel cu celede punere la punct a unitãþii. „A trebuit sã mutãmparcul unitãþii în alt loc, ceea ce a însemnatdeplasarea tehnicii militare. Totodatã, primeamtehnicã nouã de la Craiova sau de la uzinele „Faur”din Bucureºti. Cred cã, în afarã de pregãtire, ºigreutãþile pe care au trebuit sã le depãºeascã au

contribuit la formarea coeziunii încadrul subunitãþii.”

Coeziune care, afirma cãpitanulDãnuþ VOICILÃ, avea sã se demon-streze câteva luni mai târziu, la trage-rile de luptã de la Babadag. Atunci, lasfârºit de septembrie, Batalionul 1Tancuri avea sã fie vedeta poligonuluila tragerile de noapte. „Batalionul 1Tancuri ºi-a desfãºurat activitatea încondiþii foarte bune – spunea maiorulMihai RADU, ºeful sectorului detragere la acea datã. Tehnica de luptãcu care s-au executat tragerile afuncþionat normal, iar în ceea ce priveºte activi-tatea trãgãtorilor, aceºtia au fost foarte bine instru-iþi, executând un foc precis, atât în concentrãrile defoc la distanþe mari, cât ºi asupra celorlalte obiec-tive”. Aceeaºi admiraþie venea ºi din partea dom-nului locotenent-colonel Vicã OBRINTESCHI, laacea datã, comandantul Batalionului 18 Tancuri:„O impresie deosebitã mi-au fãcut-o cei de laBatalionul 1 Tancuri (...). Acum ne pregãtim ºinoi pentru trageri. Îmi pare rãu cã nu ne pot vedeaºi ceilalþi cum ºtim sã tragem” („Curierul armatei”nr.87, pag. 7). „Da – confirmã plutonierul MarianPARASCHIV, mecanic conductor – atunci am traso salvã toate cinci echipajele odatã, de parcã am fifost un singur tanc!”

Cea mai mare satisfacþie a tanchiºtilor este,dupã cum spunea cãpitanul Dãnuþ VOICILÃ, înmomentul în care, dupã executarea tragerilor deluptã ºi dupã primirea comenzii „Coborâþi!”, mi-litarul care a ieºit din tanc constatã cã a doborâtcâmpul de þinte. „Iar, pentru militarii în termen,cea mai mare satisfacþie este când au ieºit afarãdin tanc, murdari de vaselinã – cã aºa este mese-ria noastrã –, cu mâinile un pic «prãjite» de la

tuburi ºi cu ºedinþa îndeplinitã.”Calitatea pregãtirii lor poate fi evaluatã ºi prin

tragerile de luptã executate (toate îndeplinite), „sepoate constata din documente – întãrea cãpitanulVOICILÔ, ºi prin faptul cã, în ciuda multitudiniide activitãþi, „nu am avut nici incidente ºi nici acci-dente. Am venit numai cu rezultate foarte bune ºicu satisfacþia lucrului bine fãcut. Adicã nu ne-am dus acolo ca sã ne plimbãm, sã tragem învânt.”

Când se desfãºoarã o astfel de activitate, expli-cau cei patru tanchiºti, este vorba de o colaborare,o coeziune foarte puternicã, începând cu echipajulºi terminând cu compania. „Pentru cã un tanc nupoate fi deplasat dintr-un loc, într-altul, decât dacãfiecare membru al echipajului ºtie ce are de fãcutºi existã o coeziune foarte puternicã în grup. Pen-tru cã, pe câmpul de luptã apar tot felul de prob-leme: se defecteazã tancul, rãmâi împotmolit ºi, înaceste momente, nu poþi sã le rezolvi pe toate deunul singur, ci numai cu echipajul. Iar, dacã ceipatru nu se simt unul pe altul, atunci tancul estemort!”.

Maior Dragoº ANGHELACHE

- Acum, când se sãrbãtoresc 85 de ani de exis-tenþã a armei tancuri, ce ne puteþi spune despreunitatea de tancuri din Galaþi?

- Dupã cum, arma tancuri are un trecut glorios,un prezent ºi un viitor, tot aºa voi prezenta ºi euefortul depus de cãtre colegii ºi, în acelaºi timp, sub-ordonaþii mei, începând cu istoria unitãþii.

Rãdãcinile Batalionului 284 Tancuri se trag dela Focºani, din Batalionul de Tancuri înregimentat,dotat cu tancul T-34, ce a luat fiinþã odatã cunaºterea, în 1968, a Regimentului 282 Mecanizat.În 1995, regimentul s-a transformat în Brigada 282Mecanizatã “Unirea Principatelor” având în orga-nicã ºi un batalion de tancuri.

În 2001, Batalionul 284 Tancuri s-a mutat laGalaþi, în cazarma Regimentului 267 Tancuri. Re-gimentul 267 Tancuri a fost înfiinþat tot în 1968,iar, în martie ’95, s-a transformat în batalion. Bata-lionul 284 Tancuri a preluat o parte din personal ºia rezultat ceea ce este astãzi. Eu zic cã era normalºi firesc sã preluãm ºi tradiþiile cazãrmii. Deci, isto-ria unitãþii începe la Focºani, dar continuã la Galaþi,însumând ceea ce înseamnã spiritul armei tancuri.

- Continuând cu prezentul…- Dotarea cu TR-85 M1 “Bizon” a însemnat

trecerea pe o nouã maºinã de luptã cu alte carac-teristici decât cele cu care a fost învãþat tanchistularmatei române. A reprezentat o provocare, dar ºi oproblemã cu privire la noul mod de abordare ainstrucþiei, a mentenanþei, a conceperii acþiunilor deluptã. Adicã, mult peste aºteptãrile unora dintre noi.

Tot personalul unitãþii ºi-a dorit sã înveþe ºi sãlucreze cu noul tip de tanc. Prin aprofundareacunoºtinþelor, am descoperit cã pentru tragerile ladistanþe mari trebuie modificat regulamentul. Dupãvechiul regulament, nu angajãm þintele mai departede 1200 m – “distanþa loviturii directe” pentru tun.Acum, dupã testarea noului proiect de regulament,cu acest tanc, abordãm þintele între 2000 ºi 3400 demetri, pe timpul luptei ofensive. Putem trage peste2000 de metri pentru cã avem calculator. Altfel, nu

s-ar justifica înzestrarea tancului cu calculator ba-listic. Înzestrarea tancului ne-a obligat ºi la puþinmai multã muncã vis-a-vis de instrucþie. Dacã, pânãacum, ºedinþele de observare erau o bagatelã, tehni-ca ne-a demonstrat cã abordarea nu era corectã.

Dupã vechiul regulament, observam pe timpde noapte un bec, la care apreciam distanþa dinvedere. Acum, având camerã termalã (o variantã deînzestrare) sau aparaturã de vedere pe timp denoapte cu amplificare de luminã rezidualã, becul atrebuit înlocuit neapãrat cu o “sursã” – TAB., Tc.,autocamion, astfel încât, ochitorul sã le poatã vedea,sã determine cu telemetru distanþa pânã la ele ºi sãexecute, pe timp de noapte, foc ochit, ca ºi pe timpde zi. Acum am descoperit ce înseamnã observarea.

Reintroducerea tragerilor din opriri scurte, pre-cum ºi modificarea aliniamentelor de adâncime, agrupurilor de þinte ºi a distanþelor (conform posibi-litãþilor tancului), au fãcut ca statul major al unitãþiisã fie nevoit sã creeze, într-o lunã, nu fãrã efort, unproiect de regulament. ªi - trebuie sã recunoaºtem- cã una e sã lucrezi într-un compartiment deinstrucþie, hai sã zicem de la brigadã în sus, - vis-a-vis de timpul la dispoziþie – ºi alta într-un batalionîn care se concepe ºi se executã instrucþia. Este onotã bunã pentru colectiv ºi orice ar spune alþii, esteun lucru ce trebuie recunoscut.

- Cum s-a comportat tehnica la trageri?- Am avut plãcuta surprizã sã trag cu mitraliera

la 800-1000 de metri ºi dupã prima rafalã sã piceþinta. În acelaºi timp, am avut ºi neplãcuta surprizãsã trag cu tunul, cu þeavã introdusã, ºi sã nu lovescþinta. De ce? Pentru cã þevile introduse sunt obosite.Împrãºtierea e mare, iar calculatorul are introduse înmemorie caracteristicile unei þevi noi.

- Ce activitãþi de instrucþie aþi desfãºurat?- De la începutul anului, pânã acum, am exe-

cutat ºedinþele de observare. S-au tras ºedinþele deinstrucþie aplicând toate cele trei procedee – de peloc, din opriri scurte ºi din mers – ºi am obþinut F.B.La tragerile de luptã, am tras cu echipajul ºi plu-tonul ofensiva, apãrarea, apoi am tras la distanþemari cu plutonul. A fost o muncã extrem de obosi-toare. La un moment dat, oamenii mi-au spus:“Lãsaþi-ne cã murim…” ºi aveau perfectã dreptate.Dupã o tragere, când am ajuns în cazarmã, unuldintre locotenenþi, dupã ce a reuºit sã-ºi dea com-binezonul jos pânã la brâu ºi s-a aºezat pe margineapatului, a adormit... Aceasta a demonstrat cã aceºticopii au muncit pânã la limita capacitãþilor lor fiziceºi psihice.

- S-au încheiat experimentãrile?- Mai am de fãcut doar raportul de evaluare la

încheierea perioadei de instrucþie. Dupã ce am ter-minat experimentarea noului regulament, instrucþiaa continuat. Ne-am întors la tancul TR-580,deoarece compania a 2-a ºi a 3-a are numai acest tipde tanc în dotare. Am executat toate ºedinþele detragere cu ambele companii, iar rezultatele au fostchiar peste aºteptãri. Inclusiv pentru Compania a3-a care este încadratã numai cu subofiþeri pe filieraindirectã, din promoþia 2003. În glumã îi spun“compania ºcoalã”. E munca lor ºi pentru asta amnumai laude.

- S-a simþit vreo diferenþã... legat de vârstã?- Dotarea diferitã, diferenþa de experienþã au

dus la o competiþie, uneori surdã, între ei. Însã, pemine m-a bucurat, deoarece au ce învãþa unii de laalþii ºi, totodatã, aceastã “concurenþã” menþine spi-ritul rãzboinic. Cert este cã cele 3 companii suntdeja subunitãþi luptãtoare, gata sã îndeplineascãmisiunile ce le vor primi.

Pe viitor, la aplicaþia care se va desfãºura înCincu, se va vedea cã am muncit serios, cu drag de“fier”.

A consemnat maior Ion PAPALEÞ

Din istorie, în viitorinterviu cu lt.col. Emilian PÂSU,

comandantul B.284 Tc.

Pagina 10Nr.14 (154) din 30 iulie 2004 LECÞIA DE ISTORIE Curierul ARMATEI

Pe Pãmântcad permanentmeteoriþi, dar, la11 august, se vaputea observa pecerul României oploaie de mete-oriþi. Aceºtia suntcorpuri de piatrãcare cad pesuprafaþa Pãmân-tului, din spaþiulcosmic ºi sunt, fieasteroizi (dingrupa Apollo-Amor), fie resturi cometare.

Meteoriþii apar numai dacã viteza depãtrundere în atmosferã nu depãºeºte 22km/s ºi dacã rezistenþa lor mecanicã estemare.

Cel mai mare meteorit a fost gãsit înAfrica, în 1920. Acest meteorit numit Hoba(denumirea se dã dupã cea mai apropiatãlocalitate) are masa de 60 tone, fiind din fier.

De obicei, masa meteoriþilor este de câte-va sute de grame pânã la câteva kilograme ºisunt alcãtuiþi din aceleaºi elemente chimicecare existã ºi pe Pãmânt. În principal: fier,nichel, magneziu, siliciu, sulf, aluminiu, cal-ciu ºi oxigen.

Anual, pe suprafaþa pãmântului cadaproape 1000 de meteoriþi, dar numai câþivasunt descoperiþi întâmplãtor. Ei furnizeazãdate fizice ºi chimice foarte importantedespre originea Sistemului Solar. (P.I.)

CCCC AAAA RRRR NNNN EEEE TTTTCCCC UUUU LLLL TTTT UUUU RRRR AAAA LLLL

Ploaia de stele cãzãtoare

Cartea din vitrinãPOªTA

Duminicã, 8 august, Biserica Ortodoxã prãznuieºte Schimbarea la Faþã, una din-tre cele mai mari sãrbãtori creºtine.

Sãrbãtoarea este strâns legatã de minunile pe care Mântuitorul le-a fãcut în viaþasa pãmânteanã. Aflat cu ucenicii Sãi în þinutul Cezareei lui Filip, Iisus ºi-a întrebatucenicii ce spun oamenii despre El. Aceºtia i-au rãspuns cã oamenii îl cred IoanBotezãtorul, sau Ilie, sau Ieremia sau, în sfârºit, unul dintre prooroci. Mântuitorul i-aîntrebat ce cred ei despre El, iar Petru a rãspuns în numele celorlalþi: “Tu eºti Hristo-sul, fiul lui Dumnezeu cel viu”. Atunci, Mântuitorul a urcat pe Muntele Tabor împre-unã cu Petru, Iacob ºi Ioan. Aici, Mântuitorul ºi-a schimbat înaintea lor faþa, carestrãlucea ca soarele, iar hainele i s-au fãcut albe ca lumina. Apoi, în faþa celor trei uce-nici s-au arãtat Moise ºi Ilie vorbind cu Mântuitorul. Un nor luminos i-a umbrit, iar dincer s-a auzit glasul lui Dumnezeu Tatãl spunând: “Acesta este Fiul meu Cel iubit,întru care am binevoit; pe acesta sã-l ascultaþi!”

Cei trei ucenici, speriaþi, au cãzut cu faþa la pãmânt, dar Mântuitorul s-a apropiatde ei ºi le-a spus sã se ridice ºi sã nu se teamã. Sculându-se în picioare, ei nu au maivãzut pe nimeni în afarã de Iisus care, coborând împreunã cu ei, le-a spus sã nu vor-beascã nimãnui despre cele vãzute pânã când El nu va învia din morþi.

Peste câteva zile, le-a spus ucenicilor cã El se va da în mâinile oamenilor care Îlvor omorî, dar cã va învia a treia zi. Ucenicii au fost copleºiþi de durere la auzul aces-tei veºti, ºi se gândeau sã-l roage pe Mântuitor sã nu se ducã la Ierusalim, pentru a numai suferi chinurile, dar gândurile lor nu au fost rostite ºi, oricum, nu ar fi fost ascul-taþi.

Muntele Tabor, pe care a fost înfãptuitã minunea, dominã înãlþimile Galileei. Aicia fost construitã o bisericã ortodoxã de cãtre preotul eroschimonah Irinarh Rosetii.Biserica are trei altare. Sfânta Liturghie se oficiazã în zilele obiºnuite la altarul dindreapta, numit al Sfântului Ilie, iar duminica ºi în zilele de sãrbãtoare, la altarul dinmijloc, numit al Mântuitorului. Altarul din stânga este închinat lui Moise pentru cã toþitrei au fost vãzuþi stând de vorbã pe Muntele Tabor. Schimbarea la Faþã (Probrejenia)este sãrbãtoarea care marcheazã faptul cã Mântuitorul avea puterea de a face minuniºi asupra Lui Însuºi. (P.I.)

SCHIMBAREA LA FAÞÃ

Vineri, 16 iulie, într-o discreþie aproapedesãvârºitã, la Galeriile de artã din PalatulCercului Militar Naþional a avut loc uneveniment care depãºeºte graniþa mani-festãrilor omagiale, trecând deja în sfera cul-turalului. Este vorba de vernisajul expoziþiei„Aripi româneºti în memoria fotografiei”unde au fost oferite privirilor peste 100 defotografii care prezintã aspecte din activi-tatea Forþelor Aeriene Române, TAROM,ROMATSA, Aeroportului „Henri Coandã”Otopeni, Aeroclubului României, AutoritãþiiCivile Române ºi altor firme din domeniu.

Pornind de la fotografia Monumentuleroilor aerului din Piaþa Aviatorilor, caredeschide seria imaginilor expuse, realizat desculptoriþa Lidya KODZEBUE ºi inauguratla 21 iulie 1935, privitorul poate face oincursiune în istoria de aproape un secol aaviaþiei române. Fotografii de epocã de lamuzeele Aviaþiei ºi de Istorie Militarã, oridin colecþii particulare, prezintã celebrul

aparat „Vlaicu 1”, ori pe Traian VUIAla Issz-les-Moulineaux, lângã Paris.Celebrele IAR 39, 80 ºi 81 realizate laBraºov ºi-au avut ºi ele locul în galerie.De remarcat cã IAR-80, construit laBraºov în 1939 atingea o vitezã de 510km/h, ceea ce îl plasa, la vremearespectivã, pe locul 4 în lume.

Aviaþia modernã deschisã de IAK-23, primul avion cu reacþie din dotareaForþelor Aeriene Române, continuã cuseria MIG-urilor (15, 17, 19, 23, 29),încheindu-se cu IAR-93, IAR-99 – cea

de-a doua fiind o aeronavã de concepþie ºiproducþie integral româneascã – ºi „cele-brul” MIG 21 Lancer, fotografiile tuturoracestor aparate fiind realizate de cãtre revista„Cer senin” a Statului Major al ForþelorAeriene.

Expoziþia este completatã cu machete deaeronave de la Muzeul aviatic din Pucioasa,precum ºi cu obiecte de muzeu constând îndocumente sau obiecte personale ale unoraviatori de la începutul veacului trecut.

Scriam, la începutul relatãrii, cã a fostun eveniment care s-a desfãºurat într-o dis-creþie aproape desãvârºitã deoarece, în ciudaunei munci migãloase ºi realizatã cu profe-sionalism, expoziþia nu a durat decât 4 zile.Dar, ºi cactusul se pregãteºte ani în ºir sã nebucure privirea, iar floarea sa, de o delicateþedesãvârºitã, se stinge cam în tot atâta timp.

MaiorDragoº ANGHELACHE

C a l e n d a r c r e º t i n o r t o d o x

Romanul lui CharlesBukowski se doreºte a fiun protest la adresa uneisocietãþi uniformizatoare,aºa cum îl vedea ValentineCUNNINGHAM în recen-zia sa. Un inadaptabil -Henry Chinaski - "Chinuitde funcþionarii de la poºtã,cu regulamentele lor stu-pide ºi munþii dehârþoage", care refuza cuobstinaþie "de a-ºi linguºi

supraveghetorii obtuzi ºi respingãtori" ceea ceface ca un "afemeiat beþiv ºi spurcat la gurã sãparã un model de echilibru în dezumanizareaferoce ºi atotstãpânitoare a Los Angeles-ului."

"La Republica" consemna: "Scrisã în1971, "Poºta" este, cu siguranþã, cea mai bunãcarte a unui scriitor care a fãcut din automar-ginalizare ºi din critica violentã a visului ame-rican marca inconfundabilã a stilului sãu, fãrãsã renunþe însã la o ironie superioarã, care seîntoarce adesea asupra personajului principal."

Destule referinþe pentru a scoate din buzu-nar 159.000 lei sau, mai bine, de a merge pânãla biblioteca orãºeneascã pentru o lecturã într-un concediu de varã, sub umbrar. (A.D.)

IMAGINI DINTR-OO EXPOZIÞIE

Documentele istorice reale, alãturi demãrturiile în piatrã, monumente saudiferitele expresii ºi cuvinte (localitãþi, obi-ceiuri) infirmã faptul cã “existenþa Daciei ºia originilor neamului nostru nu ar fi decât olegendã inventatã…”. Aceste nãscociriîncearcã – pentru a câta oarã?! – sã denigrezeorigini, realitãþi continue sau existenþe neîn-doielnice într-un moment important pentrupoporul nostru.

Cercetãtoarea americanã Marija Gimbu-tas menþioneazã cã “România este vatra aceea ce am numi Vechea Europã, o entitateculturalã cuprinsã între 6500-3500 î. Hr.” ºicã “A devenit evident cã aceastã strãvechecivilizaþie europeanã precede cu câtevamilenii pe cea sumerianã…”.

Încã unul dintre documentele importanteale recunoaºterii trecutului nostru se numeºteSynecdemus – un ghid de cãlãtorii din primajumãtate a sec. VI d.Hr., în care sunt înscriseo serie de denumiri de localitãþi ale provin-ciei Scytia, din timpul împãratului roman deorigine tracicã, Iustinian (527-565 d.Hr.).

Din acea perioadã istoricã ne-au rãmasconsemnate o serie de mãrturii referitoare laTraci (daci, geþi, besi, “olaches” adicã vlahi),unele scrise chiar de Iustinian ca ºi de con-temporanii lui (Procopius, Ioanes, Isidor deSevila, Iordanes).

Dioceza Traciei era, pe atunci, diviza-tã în ºase provincii: Tracia, Haemimontus,Moesia Inferior (sau Secunda), Scytia,Rhodone ºi Europa… Deci, pe atunci, Europanu era decât o provincie tracicã…

Din motive probabil de simplificareistoricã sau alte interese particulare ori dinsimplã comoditate, o serie de cercetãtori ailumii au ocolit unele elemente importanteprivind viaþa, evoluþia sau prezenþa indis-cutabilã a neamului nostru. (P.I.)

(urmare din nr. trecut)Al cincilea Mareºal al

României a fost Regele AlexandruI al Iugoslaviei. Acesta a fostînãlþat la aceastã demnitate decãtre Regele Carol al II-lea, prinDecretul Regal nr.2764 din 11noiembrie 1933. În textul actuluinormativ de înãlþare semenþioneazã, cã aceastã acþiune:“Înãlþarea la Rangul de Mareºal alArmatei Române a M.S. RegeleAlexandru I al Iugoslaviei, care încampania din 1913 (al doilearãzboi balcanic) ºi în rãzboiul celmare (1914-1918) a dovedit extra-ordinare însuºiri ostãºeºti luptândpentru cauza comunã. Prin aceas-ta a ajutat România ºi a contribuitla cimentarea frãþiei de arme acelor douã armate sârbã ºi românã,manifestatã pe Pãmântul româ-nesc prin remarcabila acþiune aDiviziei Sârbe în Dobrogea, întimpul campaniei din toamna anu-lui 1916”.

Al ºaselea Mareºal alRomâniei a fost Regele Mihai Icare deþinea ºi funcþia de Coman-dant Suprem al Armatei Române.Astfel, la 10 mai 1941, cu ocaziaZilei Naþionale a României, Con-ducãtorul Statului Român din aceaperioadã, Generalul de Armatã IonAntonescu, prin Decretul Legenr.1354, din 09 mai 1941, l-aînvestit pe tânãrul Rege alRomâniei cu demnitatea de“Mareºal al României”.

Cel de-al ºaptelea Mareºal alRomâniei ºi ultimul în ordinecronologicã a fost un alt ofiþerromân de carierã militarã: IonAntonescu.

În urma raportului nr. 86489din 21 august 1941, înaintat deMihai A. Antonescu, în calitateade Vicepreºedinte ºi Preºedinte adinterim al Consiliului de Miniºtri,Regele Mihai I, prin DecretulRegal nr. 2352 din 21 august 1941,a acordat aceastã demnitate, Ge-

neralului de Armata Ion Antones-cu care îndeplinea funcþiile deConducãtor al Statului Român ºiComandant de Cãpetenie în exer-ciþiu al Armatei Române.

Este foarte adevãrat cã în si-tuaþiile în care au fost acordatedemnitatea de mareºal RegeluiCarol al II-lea, Regelui AlexandruI al Iugoslaviei ºi Regelui Mihai Iau avut un pronunþat caracter pro-tocolar. Însã acest aspect nu eli-minã din evidenþa armatei românepe cele trei persoane. ªi în zilelenoastre au fost acordate “onorific”gradul de general unor persona-litãþi sportive române ºi nu le-aufost contestate aceste grade. Însituaþia lui Ion Antonescu careavea o puternicã aversiuneîmpotriva celor avansaþi înainte determen (excepþie o fãcea doar înprivinþa persoanei sale) demnitateade mareºal i-ar fi fost acordatã,deoarece în grupul de armateromâno-germane care luptau în

comun în Basarabia ºi Bucovinade Nord, grup aflat sub comandageneralului de armatã IonAntonescu, se afla ºi un Feld-maresal german, ceea ce ar fiîngreunat raporturile de relaþionareîntre partea românã ºi partea ger-manã. Fapt speculat de MihaiAntonescu (avocat!!! ºi bun pri-eten cu generalul Ion Antonescu)în formarea celui care va fi cel de-al ºaptelea mareºal al României.

În zilele noastre, doar un sin-gur mareºal se mai aflã în viaþã,Mihai de Hohenzollern. Deremarcat este faptul cã în perioa-da anilor 1941-1947 apare înfotografiile din acea epoca cugradul de mareºal, atât pentruForþele Terestre, cât ºi pentru celeAeriene ºi Navale. Echivalarea laaviaþie era exprimatã prin denu-mirea de mareºal de aviaþie, iar lamarinã de amiral de flotã (echiva-lentul gradului de mareºal lauscat).

UNIVERS SPIRITUALCurierul ARMATEI Pagina 11Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

Temerile lui ªtefan cu privire la evoluþiarãzboiului aveau sã se dovedeascã întemeiate. Dacãanul 1477 a trecut fãrã a aduce mari schimbãri mi-litare ºi politice, anul urmãtor avea sã încline înmod hotãrât balanþa în favoarea lui Mohamed alII-lea. În Þara Româneascã, sultanul a avut din noucâºtig de cauzã, cel mai târziu în prima jumãtate aanului 1478. Fapt ºi mai grav, perspectivaredeschiderii conflictului polono-ungar pentruBoemia, în primãvara anului 1478, a oferit Porþiiotomane un excelent teren de manevrã diplomaticã.Eliberat de grijile de la Dunãrea de jos, sultanulrelua asediul cetãþii Scutari. Sleitã de un rãzboicare, în ce o privea, dura de 15 ani ºi pierzândultimele speranþe într-o întorsãturã favorabilã asituaþiei, Veneþia încheia, în condiþii de capitulare,armistiþiul cu Poarta (decembrie 1478), care urmasã fie confirmat o lunã mai târziu printr-un tratat depace. În acelaºi timp, dispãrea de pe scenã ºi UzunHassan, de a cãrui luptã antiotomanã fuseserãlegate puternice speranþe ale adversarilor europeniai puterii turceºti. Pe lângã aceasta, în iarna anului1478-1479, Hanatul Crimeei, care în urma invazieiHoardei mari de pe Volga, în 1476, se sustrãsesedominaþiei otomane, reintra sub controlul acesteia,odatã cu revenirea lui Mengli Ghirai din pri-zonieratul otoman, ca vasal al sultanului. Cerculse strângea tot mai puternic în jurul lui ªtefan; cuo Polonie tot mai înclinatã spre compromis cuturcii, cu o Ungarie care acorda prioritate obiec-tivelor sale în Europa Centralã, cu ÞaraRomâneascã readusã sub contractul Porþii, cuHanatul Crimeei redevenit instrument al acesteia,domnului Moldovei nu-i revenea decât sã-ºiadapteze, la rândul sãu, politica la aceastã situaþie.Primele semne ale noii orientãri aparþin începutu-

lui anului 1479, cândªtefan, rãspunzândunei solii polone, seîndatora din nou sãpresteze regelui Ca-zimir jurãmântul decredinþã de atâtea oriamânat; în perspecti-va reconcilierii cuturcii, legãtura cuPolonia era de primãînsemnãtate. Nu seºtie când, în cursul anului 1479, au început trata-tivele diplomatice moldo-otomane, ele fiind ates-tate în mod categoric în ianuarie 1480. Cel maitârziu, în luna mai a anului 1481, pacea a fostîncheiatã. Clauzele acordului ne sunt cunoscute dinactul lui Mohamed al II-lea, redactat, dar careaparþine neîndoielnic intervalului cuprins între adoua jumãtate a anului 1479 ºi mai 1481, datamorþii sultanului. ªtefan relua plata tributului carese cifra acum la 6000 de ducaþi veneþieni ºi, înacelaºi timp, se îndatora sã fie “prieten prietenilorºi duºman duºmanilor” sultanului. În schimbulacestor concesii, ªtefan a obþinut garanþia sultanu-lui pentru teritoriile sale, Chilia, aflatã la origineaîndepãrtatã a conflictului dintre Moldova ºi Poartãrãmânând în stãpânirea lui. Pacea realizatã nu eraînsã decât o amânare a soluþiei definitive, atât pen-tru sultan, cât ºi pentru ªtefan, care aºtepta pregãtitsã preîntâmpine un eventual atac otoman sau sãreia ofensiva. El iniþiase o consolidare grabnicã afortificaþiilor Cetãþii Albe ºi Chiliei continentaleîncã din vara anului 1479, dupã ce ordonase dis-trugerea celor de la Ly Kostomo de teamã cã for-tificaþia ar fi putut cãdea în mâinile turcilor.

Stejarul din Borzeºti

PACEA MOLDO-OOTOMANÃ 1479-11480

CEI ªAPTE MA REªALI AI ARMATEI ROMÂNIEI ((IIII))

Paginã realizatã de maior Gabriel Pãtraºcu

Dioceza Traciei conducea Europa...

Pagina 12Nr.14 (154) din 30 iulie 2004 INTERACTIV Curierul ARMATEI

Harbour defence – Apãrare portuarã– Apãrarea unui port sau rade ºi a cãilor deacces spre acestea împotriva unorameninþãri exterioare, cum ar fi: a. subma-rine, scafandri de luptã aduºi la bordul sub-marinelor sau mici ambarcaþiuni de asalt; b.operaþiuni de minare executate de cãtreinamic; c. sabotaje. Apãrarea portuarãîmpotriva rachetelor dirijate sau a bombelorface parte din apãrarea antiaerianã.

Hasty attack – Atac spontan – În ope-raþii terestre, atac în care viteza de reacþieeste esenþialã, în dauna timpului depregãtire, pentru a exploata o anumitã opor-tunitate.

Hasty breaching – Breºã rapidã –Crearea rapidã a unui culoar printr-un câmpde mine, barierã sau fortificaþie, folosindmetode ºi procedee expeditive.

Hasty crossing – Trecerea din miºcarea cursurilor de apã – Trecerea cursurilor deapã sau canalelor de irigaþii, folosindmijloacele din dotare sau pe cele gatadisponibile, fãrã pauzã pentru pregãtiridetaliate.

Hasty defence – Apãrarea pregãtitã îngrabã – Procedeu prin care forþele angajateîn lupta de apãrare îºi pun în aplicare, în

volum redus, elementele puterii de luptã,

ca urmare a timpului scurt avut la dispo-ziþie.

Heading- Cap – Unghi mãsurat în sen-sul de miºcare al acelor de ceasornic, întredirecþia nord (a compasului, a grilei, ma-gnetic sau real) ºi direcþia axei longitudi-nale a aeronavei sau navei.

Headup display – Display cu afiºare încâmpul vizual – Vizualizare prin supra-punerea opticã pe câmpul normal devizualizare al pilotului, a diferitelor infor-maþii relative la zbor, navigaþie ºi armament.

Height – Înãlþime – 1. Distanþã verti-calã între un nivel, un punct sau un obiectasimilat unui punct ºi un nivel de referinþã.2. Dimensiune verticalã a unui obiect. Vezialtitudine.

Helicopter assault force – Forþã deasalt pe elicoptere – Grup operaþional com-pus din elicoptere, unitãþi de sprijin ºi unitãþiluptãtoare special pregãtit pentru operaþiu-ni de asalt.

High altitude – Altitudine mare – Con-venþional, altitudine superioarã valorii de10.000 de metri (33.000 picioare).

High altitude burst – Explozienuclearã la mare înãlþime – Explozia uneiarme nucleare care se produce la o înãlþimemai mare de 30.000 m.

DDIICCÞÞIIOONNAARR NN..AA..TT..OO..

Toxiinfecþiile alimentare reprezintã un grupde îmbolnãviri produse de consumul de alimentecontaminate cu bacterii ºi / sau toxinele acesto-ra. Clinic se caracterizeazã prin tulburãri diges-tive acute ºi fenomene toxice generale. Evoluþialor este în general scurtã, legatã de debarasareaorganismului de agentul patogen în cauzã.

Alimentul consumat conþine germeni vii ºitoxine ce l-au contaminat de-a lungul întreguluicircuit de pregãtire: -încã de la sursã: cazullaptelui infectat (animalul este bolnav), ouãinfectate (pasãre bolnavã), carnea infectatã; - înperioadele de pãstrare: condiþii necorespunzã-toare de depozitare (muºte, gândaci ºi rozãtoaredomestice); - în cursul preparãrii: prin mâinilemurdare ale bucãtarului, leziuni infectate ladegete, nas, gurã, etc., absenþa echipamentuluide protecþie sau prin contaminarea ustensilelor ºiaparaturii de bucãtãrie, a ingredientelor ºi apeisau a veselei; - în perioada de pãstrare a pro-duselor finale: condiþii improprii de pãstrarelegate de temperaturã sau ambalaje necorespun-zãtoare.

Alimentele cele mai des întâlnite în apariþiatoxiinfecþiilor alimentare sunt: - carnea (în spe-cial de pasãre, porc ºi mai rar de oaie sau vacã)ºi preparate de carne (carne tocatã, pateuri, câr-naþi, tobã, etc.); - lapte, derivate ºi preparate delapte; - peºte, produse din peºte, crustacee; - pro-duse de cofetãrie; - preparate din alimente ve-getale (orez, fasole, cartofi). În funcþie de tipulgermenului care a produs contaminarea alimen-tului consumat, se pot întâlni mai multe tipuride toxiinfecþii alimentare.

Toxiinfecþia alimentarã produsã de stafilococul patogenSe întâlneºte frecvent dupã consumul de

lapte ºi mai rar dupã produse din carne, proaspetesau conservate. Debutul bolii este brusc, prinvomã ºi dureri la nivelul stomacului. Apoi aparscaune diareice, apoase ºi abundente. În acestcaz lipsesc, febra ºi frisoanele.

Boala poate sã aparã într-o formã uºoarã, cuo duratã de câteva ore (de la 6 - 12 ore la max.36 - 48 ore) care se sfârºeºte dupã eliminareatoxinei din organism. Evoluþia poate fi ºi severã,prin apariþia unor complicaþii cauzate de odeshidratare intensã (prin vomã ºi diareeîndelungate), putându-se ajunge la colaps, blocajrenal ºi inclusiv la deces.

Toxiinfecþia alimentarãprodusã de salmonelle

Este cea mai frecventã toxiinfecþie alimen-tarã ºi apare dupã consumul de alimente pro-teinice (carne, ouã ºi lapte) contaminate. În acestcaz, cu cât timpul de pãstrare a alimentului con-taminat este mai mare, cu atât evoluþia bolii estemai severã.

Boala debuteazã cu greaþã, dureri abdomi-nale, frisoane ºi stare febrilã. Treptat apare dia-reea, scaunele fiind din ce în ce mai moi (iniþialsunt pãstoase ºi apoi sunt lichide), frecvente (4-6 scaune în 24 ore) ºi urât mirositoare.

Comparativ cu toxiinfecþia alimenta-rã stafilococicã (prezentatã anterior), starea ge-neralã este mult mai rea, prin febrã ºi asteniemare. Evoluþia este mai lungã, putând ajunge dela 3-4 zile la 7 zile sau chiar mai mult.

În acest caz, formele severe de boalãapar la vârstele extreme (copii ºi vârstnici), cândgradul mare de deshidratare duce la colaps ºi ºocsepticemic.

(continuare în nr. viitor)Locotenent medic Viorel STOICA

IIII NNNN FFFF OOOO BBBB LLLL IIII TTTT ZZZZSINDROMUL

T O X I I N F E C Þ I I L E A L I M E N T A R E ( I )

La convocarea din perioada 30 iunie – 2iulie de la Râmnicu Vâlcea, cu redactorii-ºefiºi secretarii de redacþie ai publicaþiilor editatede eºaloanele din structurile aparþinândS.M.F.T. – de altfel prima de acest fel, din 1990pânã acum – am primit câteva volume pe carevi le voi prezenta mai jos.

“Salt în istorie...”“Cu deosebitã

preþuire pentru modulprofesionist în carepromoveazã valorileautentice ale armateiromâne”, comandorulMIRCEA TÃNASE(redactor-ºef al revis-tei “Paraºutiºtii” edi-tatã de ªcoala deAplicaþie pentruParaºutiºti de laBuzãu) mi-a oferitvolumul “Salt în isto-

rie – Paraºutiºtii din România în anii celui de-al doilea rãzboi mondial”. Este un volum încare sunt prezentate unitar, pentru prima datãîn istoriografia româneascã, acþiuniledesfãºurate pentru “capturarea ºi nimicireaparaºutiºtilor lansaþi pe teritoriul României înanii celui de-al doilea rãzboi mondial”. Volu-mul începe cu capitolul intitulat “Paraºutismulîn România în contextul evoluþiei acestuia peplan mondial” ºi continuã cu “Constituireaprimei structuri de paraºutiºti militari în arma-ta românã” ºi “Evoluþia trupelor de paraºutiºtiîn anii celui de-al doilea rãzboi mondial. Înîncheiere, autorul prezintã “Participareaparaºutiºtilor români la apãrarea pãrþii de norda capitalei (23-28 august 1944) ºi evoluþia lor

ulterioarã.”Revista Academiei Forþelor

Terestre mi-a fost oferitã de CristianTeodorescu alãturi de“Anuarul” nr.2(2002-2003). Înrevistã existã o seriede articole care pre-zintã N.A.T.O. ºieforturile societãþiiromâneºti pentruintegrarea în Alianþã.

Articolele suntsemnate de cãtreConstantin MORAR,preºedintele Consi-

liului Judeþean Sibiu, ing. Silvestru MirceaLUP, prefectul judeþului Sibiu,gl.bg.prof.univ.dr. Nicolae USCOI,col.prof.univ.dr. Alexandru BABOª, col.dr.Viorel OSTROPEL, lt. col. profesor militar,Robert STÃNCIULESCU. col.prof.univ.dr.Mircea COSMA alãturi de mulþi alþi ofiþeri ºiprofesori civili ºi militari din Sibiu.

ANUARUL are în cuprinsul sãu arti-cole ºi studii dindomeniul ºtiinþei mi-litare, managementu-lui, ºtiinþelor socio-umane, ºtiinþelorexacte ºi inginereºti,pregãtirii militaregenerale, precum ºi olistã – un lucru rar – cu“Personalul didacticºi studenþii Acade-miei Forþelor Te-restre”.

Tomul se încheie cu capitolul “ParticipareaAcademiei Forþelor Terestre la activitãþileinterne ºi internaþionale.” (P.I.)

Semnal

În perioada 28-29 iunie 2004, ministrulapãrãrii naþionale, domnul Ioan MirceaPaºcu, aflat la Summit-ul NATO de laIstanbul, a semnat, alãturi de miniºtriiapãrãrii din celelalte state membre aleAlianþei, douã scrisori de intenþie, pentrugrupurile de lucru care au analizat parti-ciparea la transportul aerian strategic ºi lacel maritim strategic, în contextul actual alimplicãrii NATO în teatrele de operaþiicunoscute.

„Sunt douã iniþiative ale NATO caredateazã de un an, în care þãrile participanteinvestigheazã posibilitãþile punerii încomun a resurselor pe care le au, astfelîncât acestea sã poatã servi intereseleAlianþei ºi acþiunile acesteia. În momentulde faþã, semnarea scrisorilor de intenþieexprimã dorinþa noastrã de a participa laaceste grupuri de lucru. Abia dupã aceeaurmeazã sã semnãm memorandumul care,practic, înseamnã angajarea noastrã cumijloace concrete. Este un moment foarteimportant, deoarece, de-acum încolo,Alianþa intrã tot mai mult într-o fazã încare operaþiile pe care le angajeazã vor fidesfãºurate la mare distanþã de teritoriulnaþional al membrilor, de regulã în afaraEuropei, iar capacitatea de transport esteimportantã“.

Faptul cã aceastã întâlnire la nivel înalta avut loc în Turcia, denotã interesulAlianþei privind întãrirea flancului sãusudic ºi a relaþiilor cu þãrile musulmane,în special, cele arabe. Este primul summitcare s-a desfãºurat dupã recenta extinderea NATO, la acesta participând ºefi de stateºi guverne, precum ºi miniºtrii apãrãrii dincele 46 de þãri aliate sau partenere.

Cu ocazia summit-ului s-au desfãºuraturmãtoarele întruniri: Consiliul Nord–Atlantic (28 iunie), la nivelul ºefilor destate ºi guverne; Consiliul NATO-Rusia,la nivelul miniºtrilor de externe (29 iunie);Comisa NATO - Ucraina , la nivelulºefilor de state ºi guverne; ConsiliulParteneriatului Euroatlantic.

Încã din primele zile, discuþiile s-auaxat, dupã cum era ºi firesc, pe problemaextinderii misiunii în teatrul de operaþiidin Afganistan, în perspectiva alegerilorde acolo, din luna septembrie. S-a vorbitdespre: încheierea, pânã la sfârºitul aces-tui an, a misiunii din Bosnia, urmând carãspunderea pentru securitatea regiunii sãfie preluatã treptat de cãtre Uniunea Euro-peanã, consolidarea operaþiei antiteroriste„Active Endeavour“ desfãºuratã în MareaMediteranã, acordarea de asistenþã noiiautoritãþi irakiene pentru instruirea ºi con-solidarea forþelor sale de securitate, for-mulându-se astfel un rãspuns oficial, darnedetaliat încã, primului-ministru interi-mar al acestei þãri, Ayad Allawi.

Problemele dezbãtute la acest summitne-au dezvãluit fãrã putinþã de tãgadã fap-tul cã, pe zi ce trece, confruntatã cu trans-formãrile dramatice care au loc în teatrelede operaþii actuale, NATO îºi ia tot maimult în serios rolul de organizaþie de secu-ritate prin cooperare, pe lângã cel avut

iniþial, de asigurare a securitãþii colective,conform Articolului 5 din propriul statut.Dacã, pânã nu demult, existau analiºtipolitico-militari ºi specialiºti care contes-tau viabilitatea unei forþe europene capa-bile sã asigure securitatea propriei zone,recenta implicare a Uniunii Europene înrezolvarea unor probleme legate de stabi-litatea Balcanilor ºi a Orientului Mijlociu,a scos tot mai mult în evidenþã ideea asi-gurãrii pãcii ºi securitãþii, prin cooperareastrânsã a Alianþei cu state ºi organizaþii detipul UE, care împãrtãºesc aceleaºi valori.În sprijinul acestei afirmaþii vine anteri-orul summit SUA-UE desfãºurat în Irlan-da, unde pãrþile au anunþat cã vor susþinepe deplin noua putere irakianã. Acestdemers comun a reprezentat, de fapt, unmoment crucial, care a pus capãtneînþelegerilor transatlantice din ultimultimp legate de rolul NATO ºi al naþiuniloreuropene în problemele irakiene ºi ale Ori-entului Mijlociu. Decizia de a sprijini nouaautoritate irakianã, este în deplinã con-cordanþã cu Rezoluþia 1546 a Consiliuluide Securitate al ONU.

Totodatã, în cadrul Summit-ului de laIstanbul s-a mai hotãrât: luarea unormãsuri ferme ºi de amploare pentru com-baterea terorismului ºi întãrirea capabi-litãþilor destinate acestui scop; imple-mentarea transformãrii în domeniulprocedurilor ºi capacitãþilor militare,demnã de menþionat în acest sens fiindînfiinþarea Batalionului de ProtecþieCBRN. Numãrul mare de state partenereparticipante, în special din Caucaz ºi AsiaCentralã, a confirmat pe deplin intenþiaNATO de a îmbunãtãþi relaþiile departeneriat cu þãrile din aceastã zonã sen-sibilã ºi, implicit, cu Rusia ºi Ucraina ºide a menþine „politica uºilor deschise“, deextindere ºi în viitor. Pentru prima datã,

la acest „Summit al extinderii“,Româniaa participat ca membru cu drepturidepline, propunerile sale fiind considerateimportante. Contribuþia pe care þara noas-trã o aduce ca membrã NATO este, aºacum menþiona ministrul apãrãrii naþionale,dl. Ioan Mircea Paºcu, participarea laangajamentele de la Praga privind capa-bilitãþile (PCC). În acest sens, în cadrulSummit-ului de la Istanbul, România aconfirmat oficial oferta transmisã anteri-or, în luna martie la sediul NATO ºi, deasemenea, a semnat scrisorile de intenþieprivind participarea la proiectele multi-naþionale din cadrul PCC, referitoare latransportul strategic aerian ºi maritim.

Furnizoare de stabilitate în Europa deEst, România ºi-a exprimat la Istanbul,prin vocea preºedintelui sãu, dorinþa de afi un aliat de nãdejde, furnizor de stabili-tate, cooperare ºi valori în vecinãtatea ime-diatã a NATO, spre regiunea Mãrii Negre,Europa de Est, inclusiv Republica Moldo-va, Ucraina ºi þãrile provenite din fostaIugoslavie. Privind Parteneriatul pentruPace, þara noastrã s-a afirmat ca un “avo-cat al extinderii NATO“, susþinând, înacest sens, continuarea dialogului Alianþeicu Albania, Croaþia ºi Macedonia.

Fireºte cã, în centrul atenþiei s-a aflatactuala situaþie din Irak, o þarã în careSUA doresc o implicare semnificativã aNATO dupã recentul transfer de autoritatecãtre noile autoritãþi de la Bagdad.Numeroºi oameni nevinovaþi ºi-au pierdutviaþa într-o serie de atentate în Irak, iaralþii au fost rãpiþi ºi decapitaþi de cãtremembri ai unor reþele teroriste, în specialAl-Qaeda, infiltraþi în diferite colþuri aleacestei þãri.

(continuare în nr. viitor)Maior

Luigi COJOCARU

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEI Pagina 13Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

ACTUALA ORIENTARE POLITICO-SSTRATEGIGÃA ALIANÞEI NORD-AATLANTICE

Raportul Robin Butler, dat publicitãþiimiercuri, 14 iulie, informeazã cã serviciilesecrete britanice au comis erori grave înestimãrile referitoare la arsenalul de armede distrugere în masã pe care Irakul îldeþinea înainte de rãzboi, relateazã agenþiaFrance Presse.

În principalele puncte ale raportuluise aratã cã, în martie 2002, cu un anînainte de ofensiva pentru înlãturarea luiSaddam Hussein, informaþiile disponibileerau puþin credibile pentru a se constituiîn dovezi cã Irakul încãlca rezoluþiileONU referitoare la armele necon-venþionale, iar verificarea dupã rãzboi ainformaþiilor pe tema Irakului a aruncat ourmã de îndoialã asupra surselor utilizateºi, inclusiv, asupra calitãþii rapoartelor ser-viciilor de spionaj.

Un raport din septembrie 2002, careevalua ameninþarea presupuselor arme dedistrugere în masã irakiene ºi, în special,capacitatea de a le folosi în 45 de minute,era formulat într-un limbaj care dãdeaimpresia cã este “bazat pe argumentesolide ºi mult mai fiabil” decât era în rea-

litate. În raport se aratã cã premierul TonyBlair ºi Guvernul nu sunt responsabili degreºelile agenþiilor de spionaj. Examinareaatentã a raportului din 2002 nu adescoperit nici o dovadã de distorsiunedeliberatã a faptelor ºi nici de neglijenþã.

Înaintea rãzboiului - se mai aratã îndocument - regimul Saddam Hussein nuavea stocuri semnificative, adicã nici unstoc, de arme chimice sau biologicepregãtite pentru utilizare. Cu toate aces-tea, se afirmã în raport, “ar fi imprudent sãspunem cã nu vor fi gãsite dovezi despreaceste arme irakiene”.

ªi Guvernul Blair a fãcut unelegreºeli, în special, prin modul în care luadeciziile, fãrã a þine cont de pãrerile celormai mulþi miniºtri. John Scarlett, careînainte de rãzboi corobora informaþiile dinrapoarte în calitatea de director alComisiei Reunite a Serviciilor de Infor-maþii britanice, nu trebuie sã îºi prezintedemisia: “Sperãm cã Scarlett nu va de-misiona”, a anunþat comisia care a redac-tat raportul.

Maior Dragoº ANGHELACHE

CE FEL DE ARSENAL A.D.M. A AVUT REGIMUL SADDAM HUSEIN?

SUMMIT - ul de le Istanbul ºi

Pagina 14Nr.14 (154) din 30 iulie 2004 MOZAIC Curierul ARMATEI

DE LA LUME ADUNATE...Cei care stabilesc taxele, zice un

irlandez, afumat, sunt foarte deºtepþi.Mai întâi pun taxe mari pe bãuturã; peurmã pun tot felul de alte taxe ca sã-ioblige pe bieþii oameni sã recurgã la bãu-turã.

☺Bãutura, predicã un preot irlandez,

este cel mai mare blestem pentru om. Eate face sã te cerþi cu vecinii, ea te facesã-l împuºti pe proprietar ºi tot ea te facesã nu-l nimereºti.

☺La un tribunal se judecã procesul

unui hoþ care-ºi susþine nevinovãþia.- Deci, continui sã negi? îl întreabã

judecãtorul.-Continui, de, domnule.- În ciuda probelor zdrobitoare care

te acuzã din toate pãrþile, negi în conti-nuare!

-Un om cinstit îºi dã cuvântul o sin-gurã datã!

☺- Inginerul garnizoanei ºtie cã

tranºeea s-a prãbuºit?-Pãi, tocmai îl dezgropãm ca sã-i

spunem.☺

- De câte ori þi-am spus sã te alinieziîn coloanã soldat?

- Credeam cã þineþi d-voastrãsocoteala, d-le sergent.

☺- Care e diferenþa dintre o vrabie ºi o

privighetoare?- Privighetoarea este o vrabie care a

absolvit Conservatorul.

☺- Care e vârsta medie în România?- ªase ani ºi ºase luni: ºase ani pânã

la ºcoalã ºi ºase luni dupã pensionare.

☺- Ospãtar, nu numai cã friptura e tare

ca o curea, dar nici cuþitul nu taie!- Ascuþiþi-l pe fripturã domnule!

☺Petricã se întoarce acasã cherchelit ºi

se rãþoieºte la soþie:- Sucitã mai eºti! Eu îþi spun politicos

“bunã seara”, iar tu mã întâmpini cu“bunã dimineaþa”.

☺ªi cum spuneam, la vânãtoarea aceea

nemaipomenitã am împuºcat 12 fazani...- Tãticule, ai mai povestit asta ºi anul

trecut, dar atunci ai spus cã erau ºaptefazani!

- Anul trecut erai prea mic, ca sãcunoºti întregul adevãr.

Hummer 2004 este maºina mi-litarã americanã care a pãrãsit uni-tatea (se producea numai pentruarmatã) ºi a ieºit în oraº. Sub capota“civilã” se aflã un motor turbodieselV8 de 6,5 litri, ºi dezvoltã o putere de 205 caiputere. Are 487 cm lungime, 220 lãþime ºi esteînaltã de 191 cm. Poate cãra 3 tone ºi are o

gardã la sol impresionantã, de 55 cm, ceea ceînseamnã cã nimic nu-i stã în cale, poate doarpreþul, de 155.000 euro. (P.I.)

“ADIO ARME!”

AUTOMOBILISM

Moby, la cei 38 de ani ai sãi are deja halucinaþii.Starul american venea de la terenul de baseball undemerge adesea. În timp ce fãcea fotografii prin fereastrataxiului, a vãzut ceva ca o ceaþã ce învãluia faþa unei

femei, într-un cartier pustiu ºilugubru din Manhattan... Moby amãrturisit cã s-a temut pentru viaþasa când a vãzut fotografia fãcutã.Aceasta poate fi vãzutã pe site-ulsãu oficial (www.moby.com). Laprima vedere, pare a fi cam „trasãde pãr”. Dar la un studiu mai atent...

ªi þinând seama cã, în ultimul timp, nu a mai scos nimicpe piaþã... ªi cã lumea îl cam uitase...

Se pare cã celebra zicalãromâneascã „Ori la bal, ori la spital” acãpãtat noi sensuri pentru vãduva luiKurt COBAIN, deoarece CourtenyLOVE a fost internatã din motive pecare ea nu le-a fãcut publice. Inter-preta trebuia sã se prezinte la tribunalîn prima vineri a lui iulie din cauzaunei agresiuni pe care a comis-o în aprilie, când a lovit ofemeie cu o sticlã. Nu numai cã nu s-a prezentat la pro-ces, dar s-a internat urgent când a aflat cã a fost emis unmandat de arestare pe numele sãu.

Avocatul ei, Michael ROSENSTEIN a declarat pre-sei cã nu este vorba de o tentativã de sinucidere sau de osupradozã, aºa cum circulã zvonul, iar potrivit postuluiamerican KCBS, interpreta a fost internatã din cauza unorprobleme ginecologice. Noi, trãitorii din România, avândilustrele exemple ale unor îmbolnãviri subite (becheri,nu spui cine) am putea bãnui care ar fi legãtura (strânsã)dintre tribunalul unde este judecatã interpreta ºi spitalulîn care îºi trateazã misterioasa afecþiune...

De aceastã datã, se pare cã esteceva serios, cel puþin aºa afirmãcanalul francez MCM în pagina sade Web. În timp ce Gwen STE-FANY care asigurã partea vocalã agrupului de 15 ani este pe cale de atermina albumul solo What You

Waiting For (care ar trebui sã aparã pe piaþã înoctombrie), apropiaþi ai grupului au lãsat sã se înþeleagãcã No Doubt s-au despãrþit încã de la terminarea turneu-lui în Statele Unite.

Adrian YOUNG, bateristul grupului, s-ar fi alãturatdeja formaþiei Unwritten Law, iar Gwen STEFANY vaîncepe în paralel o carierã cinematograficã: se pare cã vainterpreta un rol important în urmãtorul film al lui Mar-tin SCORCESE, The Aviator, care se va turna începândcu luna decembrie. Cât despre grupul No Doubt, au scosde curând un best-of intitulat The Singles 1992-2003. Or,când ajungi sã-þi scrii memoriile, înseamnã cã te campregãteºti sã închei unele socoteli.

Cei cãrora le plac White Stripes ºi cãrora le place sãse „electrocuteze” în discoteci, au deja o surprizã. Cunumele de cod Punk Division ºi misiunea de a relua per-fect Seven Nation Army extras de pe Elephant, WhiteStripes au reuºit sã confecþioneze o adevãratã bombãhouse-rock ce are toate ºansele sã spargã audienþa în dis-coteci. Oricum, Punk Division se gãseºte pe plataneletuturor DJ-ilor internaþionali ºi nu ar fi exclus ca, varaaceasta, sã se audã ºi pe Litoral.

Maior Dragoº ANGHELACHE

Dacã Rãzboiul din Golf a putut provoca anu-mite patologii la militarii care au participat, nuexistã însã un sindrom particular legat de con-flict. Acestea sunt concluziile, fãrã surprize, înurma studiului comandat profesorului RogerSalamon de cãtre miniºtrii Sãnãtãþii ºi Apãrãriidin Franþa. Precedentele rapoarte de acest tipredactate în Marea Britanie ºi Statele Unite auajuns la aceleaºi concluzii.

Revista francezã “Sciences et avenir”informeazã cã peste 20.000 de soldaþi franceziau plecat în Golf în 1990 ºi 1991 pe timpulrãzboiului din Irak. La întoarcerea lor, mulþi din-tre ei au acuzat diferite afecþiuni – migrene, pro-bleme de somn, tulburãri de fecunditate, cancer– pe care le-au pus în legãturã cu substanþele to-xice de luptã sau a vaccinurilor, ori a antido-turilor administrate de cãtre armatã.

Profesorul Salamon, de la INSERM, citat de

revista francezã, a constatat cã nu existã un sin-drom specific rãzboiului din Golf, deoarece prinsindrom se înþelege „o asociere de semne (saude simptome) a cãror constatare asupra unui anu-mit numãr de cazuri sugereazã cã nu este întâm-plãtoare”.

Autorii recunosc cã studiul lor are un punctslab: el se sprijinã pe o metodã de auto-ches-tionare. Peste 10.000 de foºti combatanþi în Golf,au primit spre completare, la peste 10 ani de laevenimente, un lung chestionar. 54% dintre ei aurãspuns (ceea ce înseamnã 28 % dintre cei 20.000de oameni trimiºi în Golf) ºi doar, în jur de-omie, au efectuat bilanþul medical propus. Dupãcum era de aºteptat, asociaþia “Avigolfe”, care îireprezintã pe foºtii combatanþi, denunþã lipsaindependenþei studiului.

MaiorDragoº ANGHELACHE

SS II NN DD RR OO MM UU LL GG OO LL FF UU LL UU II SS EE PP AA RR EE CC ÃÃ EE SS TT EE II NN EE XX II SS TT EE NN TT

SS HH OO WW BB II ZZMMoobbyy

vveeddee ffaannttoommee

CCoouurrttnneeyy LLoovvee,, ddee llaa ttrriibbuunnaall,, llaa ssppiittaall

SSee ddeessppaarrtt NNoo DDoouubbtt??

White Stripes în versiune dancefloor

A apãrutprimul virus

pentruPocket PC-uriLaboratorul

Antivirus BitDefender al companiei româneºtiSOFTWIN (http://www.softwin.ro), citat degrupul AgoraNews.Romania anunþã apariþiaprimului virus care infecteazã sistemul de operarefolosit de peste 17 milioane de Pocket PC-uri(PDA), smartphone-uri ºi alte dispozitive utilizatepentru navigarea pe Internet.

Denumit WinCE4.Dust, acest virus“infecteazã fiºiere de tip PE ale Pocket PC-urilordin directorul root (My Device)” aºa cum însuºiautorul virusului spune într-un mesaj adresat,probabil, laboratoarelor antivirus. Creatorul, prinporecla sa Ratter, este cunoscut ca fãcând partedin grupul 29A VX ºi declarã cã a conceput acestvirus “nu pentru a-l rãspândi”, ci doar pentru ademonstra “acest nou concept de cod maliþios”.

Pentru a rula, virusul are nevoie de un instru-ment mobil (PDA) pe care ruleazã sistemul deoperare Microsoft Windows CE. Totodatã, aces-ta afiºeazã un mesaj prin care cere permisiuneautilizatorului de a se rãspândi cãtre alte fiºiere.

Pentru cei care doresc sã se protejeze în faþaunui astfel de pericol, în suita de produse BitDe-fender existã o aplicaþie gratuitã pentru protejareaWindows CE.

Sony lanseazã un nou model de display LCD

Grupul „Flamingo” informeazã cã noul modelde display LCD, lansat de Sony, cu tehnologieXBRITE creeazã un nou standard de calitate a

imaginii care, pe acest monitor, este clarã ºi fãrãnici un fel de latenþe.

Timpul de rãspuns de doar 16 ms completatde extraordinara luminozitate de 400 cd/mp ºicontrastul foarte înalt de 500:1 îl fac ideal, atâtpentru mediul business, cât ºi pentru vizionarea deDVD-uri ºi chiar pentru jocuri unde lipsa delatenþã este cerinþa primordialã.

Acest model ocupã doar o fracþiune din spa-þiul ocupat de clasicele CRT-uri ºi aratã mult maibine. Noul HS73P este disponibil în reþeaua demagazine Flamingo. Pentru alte informaþii, inclu-siv preþul, se poate intra pe site-ul www.flamin-go.ro.

RDS.Link dubleaza vitezaRDS Link, serviciul de Internet al Romania

Data Systems (RDS) anunþã creºterea vitezei peInternet de la 128 KBps la 256 KBps. Potrivitsite-ului http://www.rdslink.ro, traficul inclus înfiecare abonament a fost mãrit cu pânã la 100%,iar preþurile au scãzut cu pânã la 25%. Traficulîntre doi abonaþi CableLink ºi cu aproape oricesite din acelaºi oraº este gratuit.

Din 5 iulie, fiecare abonament Cable Linkconþine ºi minute de telefonie RDS.TEL, iarminutele depãºite au tarife prefe-renþiale: cu pânã la 48% mai micidecât fostul operator de telefoniefixã. Noul modem CableLink estespecial conceput pentru a permiteactivarea serviciului de telefonie ºia unei conexiuni Internet mai sta-bile ºi la viteze superioare. Pentrua putea beneficia de toate opþiunileofertei, clienþii trebuie sã schimbevechiul modem Lancity pentru aprimi la schimb noul modem cu

port de voce în condiþiile specificate de RDS.

GeCAD lanseazã ePaymentLa un an dupã vânzarea cãtre Microsoft a

produsului RAVAntivirus, GeCAD iese la rampãcu o nouã tehnologie proprie numitã ePayment,informeazã grupul AgoraNews.Romania.

ePayment înlesneºte transferul securizat albanilor din contul cumpãrãtorului cãtre cel alvânzãtorului prezent pe Internet, asigurând toto-datã ºi furnizarea unui mediu tranzacþional prote-jat prin programele MasterCard SecureCode ºiVerified by VISA, cele mai avansate tehnologiide securizare a tranzacþiilor eCommerce cu car-duri bancare.

Potrivit sursei citate, ePayment se adreseazã,în principal, mediului de business, adicã tuturorcelor care doresc sã vândã online ºi are ca scopprincipal realizarea unui sistem sigur de plãþionline prin intermediul cardurilor bancare pentruconsumatorii individuali. Sistemul are implicaþiidirecte asupra întregului comerþ electronic româ-nesc întrucât asigurã, atât comercianþilor, cât ºiconsumatorilor individuali mai multã siguranþã ºiconfort în desfãºurarea tranzacþiilor pe Internet.

MOZAICCurierul ARMATEI Pagina 15Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

AR

1. În 1905, intra în practica tipograficã procedeul de impri-mare offset. Acesta are o acurateþe calitativã deosebitã. Însã,cuplarea acestui procedeu cu tehnica de fotoculegere, care înlã-turã folosirea aliajelor tipografice pe bazã de plumb, s-a produsmai târziu. Prima maºinã de fotoculegere intertype a apãrutabia în 1946 ºi avea o capacitate de 28.000 de semne pe orã.Culegãtorul monofon din 1957 avea o reproductivitate de doar10.000 de semne pe orã, motiv pentru care a fost înlocuit, odatãcu intrarea în arenã a computerelor, cu fotoculegerea ºi foto-compoziþia computerizatã, tehnici care au condus la un spec-taculos salt al productivitãþii în imprimeriile moderne. ªtiþicâte semne pe orã putea culege la începutul anilor ’80 un sis-tem de fotoculegere computerizatã?

2. Care este cea mai întinsã calotã glaciarã?3. Care a fost primul oraº din lume iluminat cu petrol?4. ªtiþi care matematician ºi astronom german e socotit

întemeietorul trigonometriei moderne? Cartea sa “Despre tri-unghiurile oarecare” e consideratã fundamentalã pentrutrigonometria planã ºi cea sfericã.

5. Cine ºi în ce an a pus la punct procedeul de obþinere asticlei turnate?

6. Cunoaºteþi cine a spus: “Podoaba vieþii este talentul,cununa talentului caraterul”?

VERIFICAÞI-VVÃCUNOªTINÞELE!

MARE

SUSÞINUTÃ

COADÃ LA POEZIE

RESPIRAÞIE

LUCRARE DE CONTROL

PRODUSLACTAT

A SÃRIÎNAPOI

BÃTUTE LATABLE

ÎNTINªI

A ÎNDESA

BIFURCAT

BOLNAVI

CUVÂNTÎNAINTE

FEMEIE LA LIFT

GEANTÃ CU SCULE ACHITARE

LIMBAJ

ÎN SALT!

MINÃBAT LABILIARD JERATIC

SCULE!

GARAJCENTRAL!

DESCUSUTÃ

AUD?!

Cyberzone: ªT IR I D IN LUMEA V IRTUALÃ

Maior DRAGOª ANGHELACHE

DINTR-UNªIRAG!

LIMBUÞIE

OÞETIT

Rãspunsurile din nr.13(153)

1. Prima rotativã a fost realizatã de R.Hol în anul 1857.2. Începând cu 1858.3. Oraºul Calama, din nordul statului Chile este consi-

derat cel mai uscat loc de pe glob.4. În 1676, Olans Romer (1644-1710) a calculat viteza

luminii pe baza eclipselor sateliþilor lui Jupiter, mãsurate înperioada când aceºti sateliþi seaflau la diferite distanþe dePãmânt.

5. În anul 1623, în Transil-vania ºi în 1644, în ÞaraRomâneascã, la Târgoviºte.

6. T. Maiorescu, Scrieri,198, 232, 236.

Selecþie:maior Ion PAPALEÞ

RReezzoollvvaarreeaa iinntteeggrraammeeiidin numãrul trecut

C, P, S, M, V, CÃLÃTORITÃ,TOTALITAR, DECORATORI,GALÃ, USCA, BOLOGNA, AT,RIGA, LATE, LIZINÃ, SU,ªACALI, RT, CITAT, AMAR.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450/V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

B 64404 C. 14/2004

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ISSN 1582-1269

Redactor-ººef MMrr.. IIoonn PPaappaalleeþþ 00330077Secretar de redacþieMMrr.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchhee

iinntt..00115566

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiieeDDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) 00774433MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((ddaaccttiillooggrraaff))

iinntt..00111122

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilorau caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau aREDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere,fãrã a percepe taxe, cu condiþia indicãrii cu exactitate anumãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii MMrr.. GGaabbrriieell PPããttrraaººccuuCCpptt.. AAddrriiaannaa MMuunntteeaannuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu

iinntt..00115566

Interviu realizat cu domnul general de brigadã ION BUCACIUC, comandantul Bg. 2 V.M. “SARMIZEGETUSA”

- În perioada 21-29 iunie 2004 s-adesfãºurat aplicaþia tacticã “CIUCAª2004”. Care au fost obiectivele acestei apli-caþii?

- În primul rând a fost o verificare acapacitãþii comandamentului brigãzii de aplanifica, organiza ºi conduce acþiunile mi-litare ale unitãþilor din subordine. În al doilearând, s-a verificat - dupã aproape doi ani deoperaþionalizare - nivelul de instruire acomandamentelor ºi a unitãþilor subordonate,precum ºi gradul de realizare a coeziunii lanivelul unitãþilor ºi subunitãþilor.

- În cadrul acestei aplicaþii, prezenþa avi-aþiei a fost o noutate. Cum aþi folosit-o?

- Încã de anul trecut, prin planificareafãcutã la nivel central, s-a cerut pentruaceastã aplicaþie, o resursã de aviaþie, adicãun elicopter, ceea ce s-a ºi asigurat. Am orga-nizat împreunã recunoaºteri în raioanele dedislocare ale brigãzii în zona de aplicaþie, alepunctelor de comandã observare, ale alinia-mentelor de apãrare, respectiv pentru trecereala atac. De asemenea, am organizatdeplasarea în teren a echipelor care au condusaplicaþia în toate cele trei puncte de raportare.

- Am înþeles cã aþi utilizat-o ºi în folosuldivizionului de artilerie de munte pentruconducerea ºi colectarea focului acesteia?

- Da. Pe timpul aplicaþiei, artileriºtilorbrigãzii li s-a oferit acest prilej pe care nul-au scãpat. Comandantul divizionului de arti-lerie, împreunã cu echipa lui de conduceres-au îmbarcat la bordul elicopterului ºi auexecutat la rece misiuni de conducere ºicorectare a focului artileriei. ªi în acest senss-a simþit nevoia unui elicopter, întrucât ceide la artilerie se confruntã cu problemeprivind tragerile artileriei la munte. Vizibili-tatea redusã, numeroase zone nebãtute lecreeazã probleme. De aceea, prezenþa avi-aþiei este mai mult decât binevenitã.

- Generaþia tânãrã este prezentã înnumeroase funcþii de rãspundere înunitãþile brigãzii. Cum apreciaþi activitatealor?

- Sigur, în ultimii ani, brigada a întineritfoarte mult. Dacã, în trecut, media de vârstãa brigãzii era de patruzeci ºi cinci de ani,acum este sub treizeci ºi cinci, undeva latreizeci ºi patru ºi este în continuã scãdere.

Ceea ce este foarte bine. Avem, într-adevãr,oameni tineri în funcþii de conducere.Comandantul Batalionului 21 Vânãtori deMunte este proaspãt numit în funcþie ºi esteun maior tânãr. De asemenea, avem ºi ladivizionul de munte ºi la divizionul de arti-lerie antiaerianã oameni tineri în funcþiicheie. Tineretul se regãseºte chiar ºi în funcþi-ile de conducere la nivelul brigãzii, aflându-se în compunerea ºi la comanda comparti-mentelor acesteia. La batalioane avemcãpitani ºi maiori, promovaþi în funcþii demare rãspundere, dar care au ºi potenþial.Marea majoritate a demonstrat acest lucrupânã în prezent.

Sigur, încã le lipseºte experienþa. Noiîncercãm sã împletim în cadrul brigãzii ºi încadrul unitãþilor subordonate experienþa celorcare au trecut prin multe de-a lungul cariereilor, cu entuziasmul, cu dorinþa de afirmare acelor tineri. Aceastã activitate este continuã,este un fel de creuzet în care se plãmãdesc ºise formeazã caractere ºi personalitãþi.

- Brigada a fost dotatã cu transportoareamfibii blindate. Sunt TAB-urile mai bunedecât maºinile de luptã ale vânãtorilor demunte pentru ducerea acþiunilor de luptã înmunþi?

- În prezent, brigada este dotatã cu TAB-79. Desigur cã sunt avantaje, comparativ cuM.L.V.M., dar ºi unele dezavantaje. Atuncicând s-a luat aceastã decizie la nivel central,s-au pus în balanþã cu foarte multã atenþie,atât avantajele, cât ºi dezavantajele. ªi deciziaa fost sã se treacã pe aceste transportoare. Aºreaminti avantajele. Viteza mare dedeplasare(esenþialul unei brigãzi de vânãtoride munte este sã ajungã repede în zona ordo-natã). O crizã trebuie controlatã de la începutºi atunci trebuie sã fii dislocabil rapid în zonade crizã. De asemenea, pentru instrucþie,

unitãþile noastre sunt în oraºe sau lângã aces-tea. Poþi mai uºor sã ieºi cu o tehnicã pe roþicu care sã participi la aplicaþii, sã mergi înpoligoane sau pe alte terenuri de instrucþie.Cu o tehnicã ºenilatã care presupune, oritrailer, ori deplasarea pe calea feratã, vitezade deplasare se reduce. În munte, dacã nereferim strict la capacitatea de a urca ºi a nedeplasa într-un teren foarte greu accesibil,M.L.V.M., fiind ºenilatã era mai bunã. Dar,de multe ori, ºi aceasta avea anumite limite înceea ce priveºte altitudinea maximã la careputea fi urcatã, dupã care trebuia sã ne bazãmpe acþiunile desfãºurate pe jos. Dacã vompune în balanþã avantajele ºi dezavantajele,pentru ceea ce înseamnã brigada de vânãtoride munte acum sau în perspectivã ºi misiunileprobabile, TAB-ul este mai potrivit.

- Care au fost greutãþile cu care v-aþiconfruntat în cadrul acestei aplicaþii?

- În primul rând, este vorba defuncþionarea tehnicii Problema este cunos-cutã. Brigada are ca termen final de ope-raþionalizare, 2007. În 2007 au fost prevãzuteanual resurse pentru mentenanþã, reparaþii ºiînlocuiri. În stadiul acesta ºi cu resursele pecare le-am primit, am putut sã aducem nivelulde operaþionalizare al tehnicii, adicã la 65%.Din acest motiv, nu am reuºit sã scoatemtoate TAB-urile în teren. Unele necesitãreparaþii. Altele sunt, la ora actualã, în bazelede reparaþii ale eºaloanelor superioare.

- Ce a adus nou aplicaþia “CIUCAª2004”, faþã de aplicaþia “CIUCAª 2002”?

- În mare, terenul a fost acelaºi. Însã ammers ºi pe alt teren. Avem un alt batalionrecent intrat în subordine care nu cunoºteazona, mã refer la Batalionul 33 Vânãtori deMunte de la Curtea de Argeº. De asemenea,am scos anul acesta la aplicaþie ºi divizionulde artilerie antiaerianã al brigãzii. Am scos ºibatalionul logistic cu mai multe forþe. Înultimii doi ani, foarte mulþi dintre coman-danþi, locþiitorii comandanþilor, ºefii de statemajore, aparþinând unitãþilor subordonatebrigãzii, ofiþeri din statul major al brigãziisunt nou numiþi în funcþii. Pentru ei,CIUCAª 2004 a fost o provocare ºi, totodatã,o confirmare a încrederii pe care comandabrigãzii a investit-o în ei.

A consemnatmaior Gabriel PÃTRAªCU

CIUCAª 2004

O confirmare a încrederi i acordate ce lor t ineri

INTERVIUL NOSTRU Curierul ARMATEIPagina 16Nr. 14 (154) din 30 iulie 2004

AR