CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul VIII nr. 17 (205) 15 septembrie 2006 16 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYKCMYK

ACTUALITATE

LLEECCÞÞIIAA DDEE IISSTTOORRIIEE

KKAAKKII 110000%%

Seria manifes-tãrilor dedicate aniver-sãrii celor 90 de ani aiarmei Artilerie ºiRachete Antiaerienes-a încheiat, înPoligonul Capu Midia,cu tragerile de luptãexecutate de unitãþi aleForþelor Terestre ºi aleForþelor Aeriene, înacelaºi timp.

E plãcut sã vorbeºti despre foºtii colegi de breaslã,care chiar dacã nu mai sunt în activitate ca militari,lecþiile onoarei le aplicã în viaþa socialã cu ºtiinþã ºirafinament. Nu aº fi putut sã aºtern pe pagina rubriciisubiectul pretabil comunicãrii, dacã gestul fostuluicoleg, maiorul(r) ªtefan MÃGURÃ, nu ar fi fost unuldemn de forþa penelului pentru un portret de culoarevie ºi impresionantã. A trecut uºor de la postura de omcu responsabilitãþi ºi dinamicã profesionalã, cãtre ceade cetãþean obiºnuit, fãrã privaþiunile ºi particula-ritãþile pentru care a optat de la o vârstã fragedã.

Moartea transformã viaþa în destin. Ceea ce estemai important este sã pui în luminã talentul ce þi s-adat. George Florin COZMA, colonel de carierã, nãs-cut pentru metafore ºi comparaþii canonice, a trecut înurmã cu zece ani, într-o zi de patru a lui Brumãrel,într-un loc brãzdat de lumina veºnicã pe care o respirãfloarea din cearã cu frunza ºi pistilul incandescente.Scriitorul din patria Bucovinei, prietenul tuturor ºiduºmanul nimãnui rãmâne în fonoteca de aur aradioului militar cu vocea inegalabilã, iar în patria fi-gurilor de stil cu exordiul pentru hiperbole.

În timpul Conferinþei de la Teheran (28 noiembrie - 1decembrie 1943) - prima întâlnire între Stalin, Churchillºi Roosevelt - conducãtorul sovietic ºi-a reafirmat puter-nic revendicãrile teritoriale asupra Poloniei. ForeignOffice a admis necesitatea concesiilor (la est de linia Cur-

zon), care corespundeau avantajelorobþinute prin Pactul Ribbentrop-Molotov.Roosevelt, la rându-i, a aprobat tacit acestaranjament, dar a refuzat sã se angajeze, deteama reacþiilor negative din Congres.

România ºi refacerea Europei (planurieconomice ºi alianþe militare)

Între Aliaþi. Rãzboiul rece.N.A.T.O. Pactul de la Varºovia

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

Dilema - “Lansez sau salvez instalaþia?”

Pagina 10SS pp oo rr tt

Concurs militarde orientare

Locotenent-colonelul Cornel-VictorMOLDOVEANU a urcat pas cu pas treptele ie-rarhiei militare, fiind numit comandant al Bata-lionului 528 cercetare în primãvara acestui an.A urmat cursurile de carierã corespunzãtoare, despecializare în domeniul „Peace for Peace”, deaprofundare a limbii engleze. Are studii post-universitare pe linia activitãþii de informaþii.

A participat la câteva misiuni internaþionalede menþinere a pãcii, în Albania ºi Afganistan.Printre numeroasele „sprinturi” efectuate pecãrãri de munte, în locurile unde subordonaþiisãi se instruiau, a gãsit timpul necesar sã

rãspundã la între-bãrile reporterului.

- DDoommnnuullee llooccoo-tteenneenntt-ccoolloonneell,, cciittii-ttoorriiii zziiaarruulluuii nnoossttrruussuunntt,, ccuu ssiigguurraannþþãã,,ccuurriiooººii ssãã aaffllee,, cceerreepprreezziinnttãã BB.. 552288CCeerrcceettaarree îînn ssttrruucc-ttuurraa ddee ffoorrþþee aaAArrmmaatteeii RRoommâânnee??

(pag.6)

PPee dduurraattaa aaddoouuãã ssããppttããmmâânnii,, îînnppeerriiooaaddaa 1144 –– 2255aauugguusstt,, mmiilliittaarriiiiBBaattaalliioonnuulluuii 552288CCeerrcceettaarree ss-aauu aaffllaattîînn ttaabbããrraa ddee iinnssttrruu-iirree llaa mmuunnttee,, îînnzzoonnaa CChheeiilloorr RRâ⺺-nnooaavveeii,, llâânnggãã PPrree-ddeeaall..

AAccttiivviittaatteeaa aaccoonnssttiittuuiitt uunn ppuunnccttddee rreeppeerr iimmppoorrttaannttaall pprrooggrraammuulluuii aa-

nnuuaall ddee iinnssttrruuiirree aallcc ee rr cc ee tt aa ºº ii ll oo rrbbrrããiilleennii,, iinncclluuzzâânnddººeeddiinnþþee ddee pprreeggãã-ttiirree ccuu ssppeecciiffiiccmmoonnttaann,, nneecceessaarreeddeessããvvâârrººiirriiii ccuunnooºº-ttiinnþþeelloorr ººii ddeepprriinn-ddeerriilloorr uunnoorr mmiillii-ttaarrii ddeessttiinnaaþþii eexxee-ccuuttããrriiii mmiissiiuunniilloorrddee lluuppttãã îînn ccoonnddiiþþiiiissppeecciiaallee..

((ppaagg..77))

- Interviu cu locotenent-ccolonelul Cornel Victor MOLDOVEANU,comandan tu l Ba ta l ionu lu i 528 ce rce ta re -

ACOLO ÎNDRÃZNESC DOAR VULTURII

PPOOLLIITTEEÞÞEEAA RREEFFUUZZUULLUUII

““ NN oo ii nn ee ff aa cc ee mm dd aa tt oo rr ii aaff aa þþ ãã dd ee ii nn ss tt rr uu cc þþ ii ee !! ””

PECETE DE ETERNVVEEGGHHEEAA

CCOOLLOONNEELLUULLUUII PPOOEETT

La sfârºitul lunii septembrie, un grup de 80 de cadre mi-litare în rezervã ºi retragere, bãrbaþi ºi femei, membri ai Uniu-nii Judeþene a Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere Clujau vizitat municipiul Târgu Jiu. Au fost întâmpinaþi la ColoanaInfinitului - emblematica poartã de intrare în oraºul operelorbrâncuºiene - de cãtre dl. col.(r) Ion BÃRBULESCU -preºedintele U.J.C.M.R.R. Gorj “General Ion Dragalina”,col.(r)Costinel LOGA - vicepreºedinte, col. (r) Dumitru BUCAºi mr. (r) Gh.BUSE - membri în Biroul Judeþean al organiza-þiei, lt.col. Emanuel BÃRBULESCU - redactor la “CurierulArmatei”, alþi reprezentanþi mass-media. Dupã alocuþiunea debun-venit adresatã în numele gazdelor de cãtre dl. col. (r)

BÃRBULESCU, a urmat o prezentare amunicipiului nostru, a operelor marelui scul-ptor Constantin Brâncuºi, a principalelorobiective culturale, istorice ºi economico-sociale de interes ale municipiului nostru, decãtre dl.col. (r) Costinel Loga. În ciuda vremiinefavorabile la început, oaspeþii clujeni cucare am stat de vorbã au remarcat frumuseþeaoperelor brâncuºiene, curãþenia oraºului,eforturile care se fac pentru ca urbea noastrãsã ajungã un adevãrat oraº european, aºa cumeste la ora actualã Clujul. Vizitând centrulmunicipiului nostru, s-au oprit câteva minuteºi la Târgul Naþional al meºteºugarilor,admirând obiectele expuse ºi mãiestriaartiºtilor populari. Seara, gazdele ºi oaspeþiis-au reîntâlnit la o masã comunã, schimbândimpresii, depãnând amintiri.

Un moment important ºi emoþionant alvizitei rezerviºtilor clujeni la Tg-Jiu l-a con-stituit înmânarea, de cãtre dl. col. (r) IonBãrbulescu, în numele UJCMMR Gorj, aunor Diplome de Onoare domnilor col. (r)Ion VÃTêESCU - preºedintele organizaþieia UNCMMR, col.(r) Ion TRAªCÃ, gl. (r)

Vasile RUS - membri în Biroul Judeþean, pentru meritedeosebite în dezvoltarea relaþiilor dintre cele douã organizaþii.Chiar dacã ne despart munþii ºi atâþia kilometri, ne-a apropiatîntotdeauna dragostea de þarã, de acest pãmânt strãbun, româ-nesc pe care l-am apãrat slujind cu cinste ºi demnitate þara,îmbrãcaþi în haina militarã, ne-a declarat dl. col.VÃTêESCU. La rândul sãu, dl. col. Ion Bãrbulescu a þinut sãprecizeze cã astfel de momente ºi întâlniri sunt ceva obiºnuitîn rândul membrilor organizaþiilor din întreaga þarã, rezerviºtiigorjeni primind cu bucurie ºi cu ospitalitate ºi alþi colegi de-ailor.

Marius BECHERETE

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

IERUSALIM- Un raport privind erorile rãzboiuluidin Liban ar putea fi prezentat curând. InspectorulOficiului de stat pentru audit din Israel, a afirmat, cãintenþioneazã sã prezinte, “în viitorul apropiat”, un raportprovizoriu în privinþa erorilor comise în timpul conflictu-lui din Liban, relateazã AFP. Investigaþia are în vedere înspecial funcþionarea serviciilor de urgenþã, de pompieri ºide poliþie, rezervele pentru situaþii de urgenþã, informaþi-ile, mediul, identificarea ºi evacuarea produselor pericu-loase, pregãtirea adãposturilor. În timpul conflictului,regiunea din nordul Israelului a fost lovitã de peste 4.000de rachete lansate din sudul Libanului, de gruparea ºiitãHezbollah. Aria de investigare a fost lãrgitã, fiind contac-taþi responsabilii pe probleme de securitate de la diverseministere. Ancheta, demaratã la ordinul premieruluiisraelian, va fi îndreptatã asupra nivelul de pregãtire alresponsabililor pe probleme de securitate. Alte comisiinumite de premier vor investiga separat erorile ºicarenþele armatei ºi ale clasei politice. WASHING-TON- Starea de urgenþã naþionalã s-a prelungit.Preºedintele american, George W. Bush, a reînnoit stareade urgenþã naþionalã decretatã dupã atentatele din 11 sep-tembrie 2001, pentru încã un an avertizând cã“ameninþarea teroriºtilor este în continuare prezentã”, ºimãsurile luate în acest cadru trebuie aplicate în conti-nuare ºi dupã 14 septembrie 2006. Casa Albã a fãcutanunþul înaintea celui de-al treilea discurs al lui Bushprivind rãzboiul din Irak ºi terorismul, susþinut înainteaalegerilor parlamentare din noiembrie. LONDRA-Marea Britanie îºi suplimenteazã efectivele din Irak.Prezenþa militarã a Marii Britanii în Irak urmeazã sãsporeascã aici ca urmare a riscurilor la care sunt supusetrupele sale din cauza incapacitãþii autoritãþilor locale dea-ºi asuma responsabilitatea asigurãrii securitãþii,informeazã cotidianul The Guardian, în ediþia electronicã.Ministerul Apãrãrii a anunþat decizia suplimentãrii efec-tivelor în Irak, în urma constatãrilor fãcute de cãtre ºefadiplomaþiei britanice în timpul vizitei în aceastã þarã, carea înregistrat “progrese lente” în asigurarea securitãþii.Institutul Internaþional pentru Studii Strategice atrage deasemenea atenþia cã în Irak se formeazã o nouã generaþiede teroriºti pregãtiþi sã comitã atacuri în Europa ºi în altezone ale lumii. Pânã la sfârºitul acestui an, 360 de militaribritanici se vor alãtura contingentului din Basra, din rân-durile lor fãcând parte ºi specialiºti în dezamorsarea dis-pozitivelor explozive, arme care au provocat moartea a 19soldaþi britanici în ultimele 16 luni. La frontiera dintreIrak ºi Iran, pe râul Shatt al-Arab, va fi trimisã sãpatruleze o navã a Marinei Regale. În cursul unei confe-rinþe de presã organizatã la Bagdad, ºefa diplomaþiei bri-tanice s-a distanþat de comentariile preºedintelui irakian,care a afirmat cã toþi cei 7.200 de militari britanici aflaþipe teritoriul Irakului ar putea fi retraºi pânã la sfârºitulanului 2007. TEHERAN- Iranul a testat un avion deluptã modificat. Forþele aeriene ale Iranului au anunþatsuccesul unui test efectuat cu un tip de avion modificataflat în dotare. Presa de la Teheran nu a precizat ce tip deavion a fost modificat însã imaginile difuzate de televi-ziunea de stat sugereazã cã acesta ar putea avea la bazã unaparat de tip F-5, de producþie americanã. Avioane deacest tip au fost livrate de Statele Unite guvernului fostu-lui ªah al Iranului, aliat apropiat al Washingtonului, înlã-turat de la putere în urma revoluþiei islamice din 1979.Avionul modificat a fost denumit Saeqeh (Fulger) ºipotrivit afirmaþiilor unui oficial al armatei iraniene, pen-tru realizarea sa, Teheranul nu a beneficiat de ajutorextern. Iranul dispune ºi de o rachetã de producþie internãcu acelaºi nume. Experþii ºi analiºtii în probleme militareafirmã cã armamentul iranian este depãºit, dar cã regimulde la Teheran a obþinut experienþã în privinþa modificãriiarmelor livrate din strãinãtate, cum este cazul rachetelorobþinute din Coreea de Nord. CANBERRA -Australiaîºi ajusteazã forþele din Irak. Australia a anunþat, osporire a efectivelor sale din Irak, care reflectã modifi-carea rolului sãu ºi creºterea mobilitãþii trupelor care asi-gurã sprijin pentru forþele irakiene în sudul þãrii, relateazãReuters. Ministrul australian al Apãrãrii, a declarat cãtrimiterea altor 38 de militari în Irak nu înseamnã cãAustralia considerã situaþia de securitate din Irak com-promisã ori cã Irakul se îndreaptã spre rãzboi civil.Potrivit comandantului forþelor australiene, trupele ºiechipamentele suplimentare reprezintã o “ajustare”, nece-sarã datoritã rolului în schimbare a forþelor australiene însudul Irakului. Efectivele suplimentare se vor adãugacelor 450 de militari din sudul Irakului, care au asigurat întrecut protecþia trupelor japoneze, iar în prezent oferãsecuritate, instrucþie ºi sprijin pentru forþele irakiene. Pen-tru misiunile de patrulare în zona bazei militare de laTallil vor fi trimise ºi patru vehicule blindate Bushmaster.

DELHI-Test cu rachetã sol-aer. O rachetã sol-aer detip Trishul cu razã medie de acþiune a fost testatã de India.Lansarea s-a fãcut de la centrul Chandipur, statul Orissa,fãrã ca oficiali militari sã precizeze dacã racheta a trecuttestul cu success. Racheta de tip Trishul, are o lungime detrei metri ºi poate transporta diferite încãrcãturi, inclusivîncãrcãturã nuclearã de 15 kg pe o distanþã de 9km.Racheta poate atinge vitezã supersonicã ºi poate fi uti-lizatã de toate categoriile de forþe ale armatei. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuu

DDuummiittrraacchhee GGeeoorrggeettaaBBooþþooaaggãã LLeennuuþþaa

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în con-

tul U.M. 02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, cod fiscal 4265833,trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pen-tru a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei),dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în carese va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã.La aceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurilestrânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt.. 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

RReeddaaccttoorrii

Lt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel PãtraºcuMr. Florentin ParaschivCristina Fratu int.0156

ISSN

1582-1269B 64406

C 17 /2006

Împlinirea a 90 de ani de la intrarea þãriinoastre în primul rãzboi mondial a fost marcatãde Muzeul Militar Naþional printr-un complex demanifestãri ce s-au desfãºurat în Capitalã înzilele de 1ºi 2 septembrie.

În seara zilei de Vineri, 1 septembrie, în Par-cul Carol, într-un registru muzical de înaltã þinutãartisticã, Fanfara Regimentului 30 Gardã „MihaiViteazu” a încântat publicul spectator cu inter-pretarea unor marºuri ºi cântece ostãºeºti din carenu au lipsit piesele de referinþã ale aceleiperioade, Treceþi Batalioane Române Carpaþii,Marºul lui Iancu, Marºul lui ªtefan, ºi inegala-bilul marº al dorobanþilor independenþei, DrumBun. Programul a continuat cu prezentarea decãtre militarii aceleiaºi unitãþi a unui exerciþiudemonstrativ de mânuire a armamentului ºi cudepunerea unei coroane de flori la Mormântul Eroului Necunoscut

Manifestãrile prilejuite de acest eveniment au continuat Sâm-bãtã, 2 septembrie, la Fortul Mogoºoaia cu simularea unei secvenþedin Bãtãlia de pe Argeº-Neajov, cunoscutã în epocã ºi ca BatãliaBucureºtilor. Pentru câteva ore, fortul a devenit, un adevãrat câmpde bãtãlie, cu fum ºi flãcãri, acoperit de strigãtele ºi comenzileinfanteriºtilor, rafale de mitralierã Maxim ºi canonada tunurilor decalibrul 76,2 mm. Forþele beligerante au fost reprezentate de câte-va zeci de pasionaþi ai reconstituirilor istorice, autohtoni, bulgari,francezi, echipaþi în uniforme ale celor douã tabere, Antanta ºi Pu-terile Centrale. ªi cum cultul eroilor existã în limbajul universal ºiconºtiinþa generalã, la sfârºitul “bãtãliei” în memoria ostaºilor ce

au cãzut pe câmpul de onoare a fost þinut un moment dereculegere. Spectatorii au avut ºansa de a vedea, pe lângã uni-formele de epocã, armament, aparate de telecomunicaþii ºi echipa-mentul sanitar ºi cel de asistenþã religioasã dar ºi ocazia unicã de agusta din “norma de rãzboi” pregãtitã la cazan. Cei curajoºi si-audovedi priceperea în tragerea cu arma de calibru redus.

Participantii au mai aflat istoricul sistemului de fortificaþii al“Cetãþii Bucureºtilor”, încheiat la sfârºitul secolului XIX, apreciatca fiind unul dintre cele mai moderne sisteme de acest gen pentruacea epocã, realizat dupã modele franceze ºi germane care seîntinde pe un perimetru de 72 km ºi care includea în forturile sale18 baterii de artilerie de cetate. (B.E.)

Remember 1916

Bãtãlia Bucureºtilor

Compania 2 Vânãtori de Munte dinorganica Batalionului 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele” s-a întors acasã.ªase luni de misiune în Kosovo echivaleazãcu eternul efort pentru a desluºi realitateaprofesiunii militare. Imaginea României ºia armatei ei a stat în faptele de arme aleVM-iºtilor crescuþi ºi antrenaþi în mirificuldecor nãscut din altitudinea pasului Giuvalaºi a depresiunii Mãþãului. Misiunile man-

datate de cãtre ºefii din TASK FORCEWEST „AQUILA” pentru detaºamentulROFND XII format din militarii românis-au ridicat la cotele performanþei ºi randa-mentului. Misiunile de patrulare pe ruteleprincipale, monitorizarea zonelor sensibile,escortarea convoaielor ºi a VIP-urilor,instalarea unor puncte de control trafic fixeºi mobile, paza campului BASCO, dar ºiabilitãþile în gestionarea situaþiilor de acor-

dare a asistenþei medicale confirmã credinþapotrivit cãreia, conteazã sã-þi pui în luminãtalentul ce þi s-a dat. Acum, la întoarcereaacasã, vânãtorii de munte din unitatea sub-ordonatã Corpului 1 Armatã Teritorial„Ioan Culcer” ºi-au spus povestea lor. Unadin care au învãþat sã poarte stima pentrupatria oricui, dar numai pe a lor ºtiu sã oiubeascã.

Felicitãri pentru cutezanþa ºi caracteruldemonstrate în misiune. Pe placa memoriei,s-au dãltuit discursurile pentru câþiva tinericrescuþi la ºcoala valorii ºi muncii – VM.

Cãpitan Gabriel BIÞA

Ceremonial de repatriereÎntoarcerea

REZERVIªTII CLUJENI, LA TG-JIU

Seria manifestãrilor dedicate aniversãrii celor 90 de ani aiarmei Artilerie ºi Rachete Antiaeriene s-a încheiat, în PoligonulCapu Midia, cu tragerile de luptã executate de unitãþi ale ForþelorTerestre ºi ale Forþelor Aeriene, în acelaºi timp.

MMããiieess tt rr ii aa rraacchhee tt ii ºº tt ii ll oo rrRachetiºtii Regi-

mentului 53 RacheteAntiaeriene, dinMedgidia, au de-monstrat, cu dãruireºi profesionalism,cât de importantã esecunda. ªtiu cã pareun cliºeu „dãruire ºiprofesionalism” darmaistrul militar

Florin ANDONE îmi spunea, între douã lansãri, cã „noua gene-raþie”, cã cei care îi vor înlocui pe cei care astãzi sunt la pupitrul

instalaþiilor, nu mai sunt atât de interesaþi de cunoaºterea tehniciipânã la cel mai neînsemnat amãnunt ºi parcã nu mai sunt „aºa

cum eram ºisuntem noi – nuplecãm acasãpânã nu gãsimsoluþia uneidefecþiuni, deexemplu. Tineriisunt interesaþidoar dacã sunt

avantaje materiale sau de altã naturã...”

LLuuppttaa ccuu sseeccuunnddee ll eeDacã în primele cinci secunde un „kub-ist” nu a prins þinta ºi

nu a declanºat lansarea, se poate considera cã þinta e ratatã. Unuibun profesionist îi trebuie douã, trei secunde. De aceea consumulenergetic al celulei de la pupitru, în urma concentrãrii, e foartemare.

Emoþiile au mai fost amplificate ºi de importanþa momentu-

lui, precum ºi de faptul cã în tribunã se afla ºeful Statului MajorGeneral, generalul dr. Eugen BÃDÃLAN, secretarul de stat ºiºeful Departamentului pentru Armamente, Ioan ION generalul-maior dr. Mihail ORZEAÞÃ, locþiitorul ºefului Statului Major alForþelor Aeriene ºi generalul de brigadã dr. Visarion NEAGOE,ºeful structurii Instrucþie ºi Doctrinã ºi inspector general al

Forþelor Terestre.Între lansãri s-au executat

trageri pe þinte tanc ºi TAB de cãtreinstalaþiile „Ghepard” sau pe þinteluminoase cu instalaþiile „Oer-likon”. Rachetele KUB au fostlansate împotriva rachetelor – þintãRT-11D lansate de pe platforma„Gabara” aflatã undeva în MareaNeagrã.

TT rraaggeerr ii eexxppeerr iimmeenn ttaa ll ee

Rachetele au fost lansate unacâte una deoarece activitãþile s-auînscris ºi într-un program de prelun-gire a resurselor rachetei „Kub”,prin programul de colaborareîncheiat cu S.C. ElectromecanicaS.A. – Ploieºti, firma care s-a anga-jat sã testeze rachetele în vedereaprelungirii termenului de folosire.

Pentru cã pe timpul activitãþii delansare vântul a bãtut puternic de-a

lungul plajei ºi în urma lansãrii unor rachete VORHOV de cãtreo unitate din Forþele Aeriene, care ºi-au pierdut motorul de startîn iarba uscatã, focul s-a întins cu repeziciune punând în pericolo instalaþie „Kub” chiar în timp ce una din þinte se afla pe traiect.Când focul devenise ameninþãtor, comandantul instalaþiei, fãrã amai aºtepta ordinele care întârziau sã vinã, a scos instalaþia dinpoziþie, renunþând la þintã – „Suntem pe timp de pace – e mai va-loroasã instalaþia...!” A primit felicitãri, apoi, pentru iniþiativa sa.

Pentru stingerea focului a fost nevoie de intervenþia pom-pierilor din Nãvodari care erau în aºteptare.

Locotenent-colonelul Neculai GULIÞÃ, ºeful de stat majoral Regimentului 53 Rachete Antiaeriene spunea dupã tragere:„Acest eveniment a apropiat atmosfera din poligon de realitateacâmpului de luptã, iar noi trebuie sã þinem seama ºi de pro-blemele colaterale”.

FFee ll ii cc ii ttãã rr ii ppeenn tt rruu rraacchhee tt ii ºº tt iiGeneralul de brigadã dr. Visarion NEAGOE explica:

„poligonul este cea mai grea încercare pentru cã aici acþiunea sedesfãºoarã în condiþii apropiate de cele ale câmpului de luptã...”

Adresându-se rachetiºtilor din Forþele Terestre mai spunea: „Sãlucrãm în interesul armei ºi pentru armã având convingerea cãvom reuºi... Sã dea Dumnezeu ca ºi în anii viitori ºi fãrã a finevoie de bani foarte mulþi, sã vã faceþi datoria ca azi ºi sã con-firmãm valoarea armei pe care o reprezentãm.”

Generalul dr. Eugen BÃDÃLAN a þinut sã-i felicite personalpe comandanþii de baterii ºi pe cei ai instalaþiilor ºi sã lemulþumeascã pentru eforturile fãcute. „Vã mulþumesc pentru

efortul depus. ªtiu cã pentru a lansa o rachetã e nevoie de muncãmultã de-a lungul unui an. Aþi reuºit ca în câteva secunde sãdemonstraþi ceea ce puteþi, aici în tabãra de la Capu Midia undenu sunt, încã, cele mai bune condiþii... Felicitãri!”

La masa festivã, unde au fost invitaþi toþi cei prezenþi înpoligon, s-a servit o fasole cu ciolan tradiþionalã, apreciatã detoþi, dar mai ales de cei care au transpirat din cauza efortului ºiemoþiilor lansãrilor.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forte.ro

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006 Pagina 3

Dilema - “Lansez sau salvez instalaþia?”

ªeful Statului Major alForþelor Terestre, general-locote-nent dr. Sorin IOAN a efectuat, înperioada 19 -27 august a.c., o vi-zitã oficialã în Statele Unite aleAmericii la invitaþia omologuluisãu american, generalul Peter J.Schoomaker.

Discuþiile purtate la Pentagon,atât cu generalul Peter J.Schoomaker, cât ºi cu amiralulEdmund Giambastiani, s-au axatpe instruirea ºi pregãtirea militarilor, procesul de reformã ºimodernizare pe care-l parcurg ambele categorii de forþe,participarea la misiunile curente desfãºurate în teatrele deoperaþii, continuarea ºi diversificarea excelentelor relaþii decooperare existente între Forþele Terestre române ºi celeamericane.

Generalul Ioan a mai vizitat Academia Militarã dinWest Point ºi bazele militare din Fort Bragg, Fort Irwin ºiFort Lewis.

Vizita oficialãa ªefului Statului Major al

Forþelor Terestre în StateleUnite ale Americii

Încãrcarea rachetei

Pupitrul de comandã

Dispozitivul de autodistrugere

Momentul mult aºteptat - lansarea

Spectacol de sunet ºi luminã

De ºase sãptãmâni rãspund la apelul celordin Comandamentul Multinaþional pentruTranziþia de Securitate a Irakului. Bagdadul estelocul pe care îl simt în sacul mozaic al grijilor,misiunilor ºi dorului de þarã. M-am acomodat lanoua îndeletnicire cea de ofiþer financiar. Cre-deam cã experienþa de peste douãzeci de ani latrupe mã asigurã sã fac orice. M-am pripit.Realitatea spune cã ºi legea poate sã rãmânã înspatele problemelor urgente neplanificate.Metodologia de gestionare a resurselor finan-ciare nu seamãnã cu cea pe care o ºtiam dinbruma de implicare pe care am avut-o. Am stu-diat logica operaþiunilor ºi m-am orientat pepractica rezolvãrii atribuþiilor. Nu-mi ieºeauvariantele pe care le doream. Imediat m-a dusgândul spre ceea ce, odinioarã, în þarã, lespuneam colegilor – când vrei, ai ºi soluþii, cândnu vrei, ai doar scuze. Nu mã pot plânge de con-fortul din bazã. Timpul este bine mãsurat ºi am

învãþat sã-l preþuiesc. Mi-ar plãcea sã rãmân cuacelaºi obicei ºi la întoarcerea în þarã. Probabil,prin specificul atribuþiilor, am reuºit sã cunoscmulþi oameni. Din ochi parcã îmi sugerau ºi eifaptul cã de obicei, ne place sã gãsim scuze, maipuþin soluþii.

În þarã, am fost curios pentru a-mi însuºiprincipiile de lucru în domeniul asigurãriifinanciare pentru operaþiile multinaþionale. Mi-am construit câþiva algoritmi de practicã finan-ciarã pe care, sincer, i-am aplicat în fiºele pecare le-am completat pânã acum. Ne bucurãmde o imagine foarte bunã din partea superiorilorarmatei irakiene. Împreunã cu încã doi colegi,ne strãduim sã menþinem pe fluviul încrederii ºimândriei calitãþile de militari ºi specialiºti aiArmatei României. Mã bucur cã pot sã-mi va-lorific toate cunoºtinþele de limbã englezã. Într-un fel am studiat la cursul intensiv ºi într-altulmã descurc la conversaþie. Sunt convins de

ideea potrivitcãreia o misi-une în teatru deoperaþii valo-reazã pentrucariera militarãdouãzeci desalarii medii peeconomie. Ampreferat com-paraþia, dinplãcerea de arãmâne fidelactivitãþii pecare o desfãºor.Se pare cã suntun om norocos.Nu am fostobligat sã mã protejez de prea multe ori dincauza raidurilor aeriene ale adversarilor. M-amacomodat la tipologiile ºi variaþiile climei.Decalajul de fus orar mã mai pãcãleºte uneori,dar îmi actualizez repede agenda cu activitãþi.Am ºansa de a înþelege ºi activitãþile de stat

major într-un comandament multinaþional.Deja, mi-am pregãtit lecþiile pentru colegii dinþarã. Mã grãbesc sã intru la un briefing. Vãdoresc sãnãtate ºi tot binele din lume. Nu uitaþi.Scuze sunt multe, soluþii tot mai puþine.

Maior Ioan CHIFU

La datorie în teatrele de operaþii

CÂND VREI, GÃSEªTI SOLUÞII

Uneori, speranþele devin cu aripi de continuitate, iar timpulte plimbã prin locurile în care nici duhurile nu vor sã încapã îngãurile cheilor. Dragostea pentru culturã ºi divertisment ºi i-afãcut fraþi de cruce pe tinerii locotenenþi de infanterie marinã.Romanþele lor se revãrsau în turbionul ideilor culese ca floriledin teii înãlþaþi spre cerul injectat cu luminile credinþei. Serilede la mijlocul sãptãmânii aveau simbolul cultural, aºa cum pli-curile aveau timbrele cu îndemnurile mai marelui om din þarã.Graþie lui Vali PREDESCU, sponsorul din culise a tot ceea ceînsemna dragostea pentru spirit, muzica, poezia ºi dansuldeveniserã sprâncenele unei generaþii care se dorea în afarafirescului. Sala de protocol a spitalului din oraº pãrea zgomo-toasã ºi agitatã, atunci când portativele de pe partiturile luiMozart ºi Vivaldi îºi lãsau poleiala mesajului peste capetelenoastre suite mai ceva decât exponatele de la Luvru. Carteaînsemna cunoaºtere esteticã, muzica era un gest al tentaþiilor,iar poezia te scotea din labirintul desperãrii. DoamnaPredescu, directoarea spitalului, se îngrijea ca tinerele asis-tente medicale ºi stagiarele mediciniste sã nu piardã virtuteaserilor culturale. În compania fetelor, valsul, tangoul ºidansurile populare îþi aminteau cã femeia pânã la moarte vreasã o consideri zeiþa de neînlocuit ºi cã iubirea se naºte tot-deauna din iubire. Concertele de muzicã, gen clasicã te purtaucãtre altarul cãsãtoriei realului cu idealul. Amprentele vocilorstudiate pe intensitãþi ºi registre calde îþi arãtau cã este greu sãumbli într-astã lume ca un porumbel cu aripile din plumb. Pefondul trãirilor alinate de bagheta din mãrgãritar, câþiva dintrenoi uitam sã onorãm invitaþiile delicate ale domniºoarelor stu-dente. Îmi amintesc despre gestul prietenului meu, Gigi Dragu,buzoianul dinamic ºi cu mintea plinã de diode speciale. Într-una din seri, am fost aºteptaþi noi de cãtre fete, într-un decor aldecibelilor evaluat la nivelul pretenþiilor de ateneu. Maestruljocurilor de lucºi iluminaþi era proiecþionistul nostru. Aveamînnobilate gesturile de a le oferi colegelor câte o floare, dupãcare urmau invitaþiile la dans. Dragu, puþin distrat din fire, i-aoferit fetei floarea ºi când sã iasã pe ringul de dans, i-a ocupatlocul pe scaun. Am fãcut un film de comedie regizat pe li-mitele decenþei ºi pe valoarea coeficientului de a suportacanoanele de filigran. Gigi avea ceva mai multã înþelepciunesocialã decât noi. Ne învãþa sã preþuim veselia pentru cã esteesenþa inimii. Profesiunea îi era sorã geamãnã ºi se completade minune cu pudoarea orgoliului sãu, modestia. Ne plãceacând epata cu beneficiul datoriei bine fãcute, ci cã totdeaunava fi cineva sã te vadã. Tu însuþi. Cadenþa paºilor de dans mãalunga în urmã cu multe primãveri, când o priveam uimit peSara Montiel în „Ritmuri spaniole”. Preferam sã-i aplaud pecei de pe ring, mai ales când se organizau concursurile cu pre-mii.

Într-o searã a lui 15 ianuarie, am þinut o conferinþã pe tema„Eminescu ºi descendenþii militari”. A fost o recunoaºtere apasiunii mele pentru domeniu, dar ºi o informaþie pe carefoarte mulþi nu o cunoºteau. Talentul de care am uzat, când amreprodus din memorie câteva ritmuri inedite din poeziaLuceafãrului, mi-a evaluat imaginea la o altitudine pe care nuai fi atins-o nici mãcar cu deltaplanul. Numai cã ceva s-aîntâmplat în salã. Dupã ce am sfârºit poezia ºi am primitaplauzele, Gigi a început sã plângã. Am pus gestul pe seamadelicateþii sale interioare. Numai cã acum, diagnosticul meuprezumtiv era la o distanþã atât de lungã, încât mii de ani i-arfi trebuit luminii s-o ajungã. La stilul pe care noi îl percepusempentru tabloul sãu atitudinal, ne venea greu sã acceptãm cãbuzoianul simpatic ºi-ar putea pierde cumpãtul. Fãrã a-mi face

pasiune din exploatarea informativã, mi-am pus în aplicareplanul de a-l descoase pe prietenul meu. Nu mi-au reuºitjocurile din primele încercãri. Pânã într-o noapte la trageri,când foarte dezinvolt mi-a povestit episodul trist al pasiuniisale pentru o tânãrã din Bucureºti. Lucia, pe care o consideraprietena ºi dragostea lui, era studentã la geologie. Fãrã sã-lanunþe din timp, s-a trezit cu o invitaþie la nuntã fãcutã printelefon de cãtre stilata domniºoarã. Deºi era un tip echilibratemoþional, în clipa cu pricina ºi-a lãsat mai liber nucleul neu-

ronal. Nu putea sã onoreze invitaþia din cauzã cã a doua zipleca pentru aplicaþie în Deltã. Dacã ar fi ºtiut cu ceva timp înurmã, poate l-ar fi ajutat cineva. Numai cã viitoarea cercetã-toare în domeniul ingineriei geologice nu a putut acceptarefuzul. Se pare cã apãsarea telefonului în furcã, dar cu o forþãcare o depãºeºte cu mult pe cea a unui boxer, a fost semanticaunui gest care trãdeazã un început de sfârºit. Încercãrile de arelua discuþiile nu ºi-au aflat happy-endul. Cele câteva zile deconcediu special obþinute în ideea îndulcirii vieþii unui viitorcuplu nu l-au adus pe orbita câºtigãtoare. De atunci, ºi-a fãcutcuib în crezul sãu cã dragostea e ca ºi forþa Divinã. Dacã nuexistã ºi crede, nu a pierdut nimic, dacã existã ºi nu crede, apierdut totul. Ne-am oferit sã-l ajutãm cu exemple din trãirilenoastre. Dupã câteva ºedinþe de terapie cu propria-i persoanã,probabil, s-a hotãrât cã i-ar sta mai bine sã afiºeze un aer deom degajat. Cinci locotenenþi puþin certaþi cu disciplinamonotoniei ºi-au luat destinele în propriile mâini. S-au hotãrâtsã înfiinþeze o formaþie de muzicã uºoarã. În orãºelul cu pestecinci cariere de piatrã, era greu sã þii ascuns un secret. În locsã primeascã încurajãri, bieþii temerari ºi-au pus pe cârcãraniþa cu bãºcãlii ºi nerozii create din strãfundurile imaginaþieimai mult sau mai puþin edulcorate. Greu îþi venea sã te menþiipe fluviul devoþiunii, mai ales cã fiecare dintre comentatori sesimþea vexat, dacã auzea cã ideile lui nu au matricola chestiu-nii zilei. Nicuºor Dalea, ºeful formaþiei, s-a dovedit a fi un om

cu mãnuºile de box lipite pe vecie. Fermitatea lui în faþa celorcare nu prea se strãduiau sã înveþe un arpegiu a dominat ariaconflictualã. Bãieþii s-au pus pe treabã. Au început lecþiile deiniþiere în muzicã. S-au strâns mânã de la mânã bani pentru opianinã, un set de tobe, o chitarã ºi o staþie de amplificare. Cor-nel MÃNDIC, Dan NISTOREANU, Vasile TRANDAFIR,Nicuºor VETU munceau zi ºi noapte în sala muzicii de la Casade culturã. NISTOREANU era solistul vocal ºi priceput într-ale versificaþiei. Cornel MÃNDIC fãcuse doi ani de chitarã laºcoala de muzicã ºi reuºea sã se descurce pe note. Au lucratdouã piese pe care le-au repetat pânã a început sã cadã varulde pe tavan, semn cã foºtii constructori nu au ºtiut de efectulvibraþiilor asupra omului. În muzicã, la fel cum este ºi în altedomenii, dacã ursitoarea la naºtere ºi-a uitat recuzita cu harul,atunci poþi sã pui semnul egal, dar tãiat cu o secantã, diferitadicã, de ceea ce înseamnã relaþia individului cu practica efec-tivã. Locotenenþii aveau talent, ba ºi curaj când au cântat la uneveniment cultural de amploare, într-un decor pe care l-ar fiinvidiat pânã ºi Sadoveanu, deºi circula zvonul potrivit cãruiafrumuseþile Dumbrãvii ºi liniºtea din curtea Nadei sunt uni-cate. Aplauzele smulse de începãtori au fost semnele încrederiicã se gãsesc pe un drum bun. Investiþiile fãcute se doreau sã fieamortizate cu succese, mai puþin cu resurse financiare. Vara sestrãduia din rãsputeri sã-i predea toamnei consemnul particu-lar. Destul de leneºe ºi fãrã un bilanþ pozitiv, Cuptorul ºi Gus-tarul salutau din mers cu scurte opriri þinutul peste care cãzusemarota cheii sol. Oraºul spilcuit cu plutoanele de conþi îmbrã-caþi în fracuri se stingea tot mai mult, precum þigara de lux înscrumiera de argint. „Nec pluribus impar” – ne comparãm cualþii, era poezia de salut a lui Gigi Dragu, care îºi lãsa tot maigreu bijuteriile prieteniei în compania vreunei domniºoare. Îiplãcea sã ne mai recite versuri din recuzita lui Hogaº.

- „Nasul tãu ºi ochii albaºtriPãrul tãu, ca ºi fraga de pe buzeÎmi stârneºte iar credinþaC-ai fi una dintre muze.”Credeam cã iarna va voi sã fie aºteptatã pe câmpurile

sparte de bolovanii mersului înainte. Dar nu. ªi-a încãrcatraniþa de vânt ºi a cãzut cu albeaþa-i peste cupola cãldurilorsufleteºti. Mosoarele îngheþului se strângeau spre ochiuriledeschise ale apelor mari. ªi Dunãrea devenise o statuie dinsloiuri mari cât un Vezuviu. Era greu sã mai treci spre þinutulcu oaza civilizaþiei. Nimeni nu accepta situaþia ºi s-au gãsitsoluþii. Sã se intervinã cu explozii în lanþ. Geniºtii lui Dragu auluat cu asalt Cotu Pisicii ºi au înfãptuit cu braþele lor un muntede bineþe pentru semeni. Oamenii au putut sã vinã înperimetrul speranþei. ªi domniºoara inginerã stagiarã Lucial-a întâlnit din nou, la Cotu Pisicii, pe cel care i-a fãcut poduldestinului. În febra îmbrãþiºãrilor, sudate cu lacrimileexploziei albe s-au stins flãcãrile nãscute din pistilul negru aldurerilor ºi au rãmas doar ochii de jar încins cu luminabucuriei fãrã margini. În acea zi de joi, seara, sub sincopeleapãsate ale „Guapitei”, cei mai frumoºi paºi de dans au fost aicelor uniþi pe viaþã, cu semnãtura gheþarului veºnic topit delacrima regretului ºi tremurul sãrutului.

Paginã realizatã delocotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

caldararu.danut@forter.ro

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006Pagina 4

E plãcut sã vorbeºti despre foºtii colegi de breaslã, carechiar dacã nu mai sunt în activitate ca militari, lecþiileonoarei le aplicã în viaþa socialã cu ºtiinþã ºi rafinament. Nuaº fi putut sã aºtern pe pagina rubricii subiectul pretabilcomunicãrii, dacã gestul fostului coleg, maiorul(r) ªtefanMÃGURÃ, nu ar fi fost unul demn de forþa penelului pentruun portret de culoare vie ºi impresionantã. A trecut uºor dela postura de om cu responsabilitãþi ºi dinamicã profesionalã,cãtre cea de cetãþean obiºnuit, fãrã privaþiunile ºi particula-ritãþile pentru care a optat de la o vârstã fragedã. Poate cãlicenþele în filologie ºi psihologie l-au ajutat sã ajungã pe unpost important la o instituþie de prestigiu din Ploieºti. Nudespre ascensiunea lui în viaþa civilã mi-am propus ca sãconstruiesc semnificaþii. Gestul sãu ar impresiona pe oricine,care mai crede cã morala valoreazã mai mult decâtinteligenþa. Pe timpul cât se pregãtea sã-ºi întocmeascã for-mularele de angajare, s-a prins în discuþie cu un lucrãtor la obancã. Omul þinea în mânã o geantã voluminoasã, detaliucare te duce cu mintea cã transportã ceva important. Eraceva distanþã pânã la ghiºeul funcþionarei, aºa cã, pentru atrece vremea, conversaþia s-a înfiripat cu toate drepturileavizate ºi de cãtre specialiºtii în comunicare. Se pare cãrespectivului agent bancar i-a plãcut compania fostuluiofiþer. S-au schimbat idei, nume de persoane cu ceva cãutareîntr-ale comuniunii prahovene, ºi-au dat unul altuia cãrþi devizitã. Dupã patruzeci de minte de comentarii pe variatesubiecte, s-au despãrþit cu promisiuni sobre cã vor þine legã-tura. Se vedea de la un kilometru cã angajatul bãncii segrãbea. ªi-a luat rãmas bun ºi a alergat cãtre un taxi. Aveaceva de mers ºi probabil a cãzut în tentaculele, uneori plinede surprize, ale meditaþiei. La coborâre, a achitat cursa ºis-a îndreptat grãbit spre sediul instituþiei. A mai colindat pela vreo câteva birouri, când ºi-a amintit despre geanta impor-tantã. O uitase în taxi. Inima i s-a oprit pentru câtevasecunde, parcã, ºi nu a putut decât sã se îndrepte spre ieºire.Nu reþinuse nimic din cãlãtoria cu maºina. ªoferul de taxi, cuo vigilenþã greu de întrecut, a gãsit geanta. Prima reacþie pecare a avut-o a fost sã ajungã înapoi la bancã. Nu avea preamult combustibil. ªi-a amintit cã îl vãzuse pe fostul pasager

la oficiul poºtal din apropiere. A intrat ºi cãuta din priviri pecineva. Din instinct, s-a îndreptat spre fostul ofiþer, care încãnu terminase de întocmit documentaþia. Conducãtorulmaºinii a povestit pe scurt ceea ce cãuta. Inteligent, fostulmaior a înþeles evenimentul. Împreunã cu ºoferul s-audeplasat la bancã. L-au cãutat pe „uituc”, dar l-au gãsit dupão jumãtate de orã. Referentul încerca sã ia legãtura cu ºefiiunor firme de taxiuri. În zadar i-a fost investigaþia, din cauzainsuficientelor informaþii. Când i-a vãzut pe cei doi cu gean-ta în mânã, l-au lovit lacrimile. Aproape cã tremura de fricã,dar ºi de bucuria cã rãmâne în libertate. Documentele dingeantã erau de o importanþã mare pentru societate. Câtevaclipe de neatenþie îl puteau arunca într-un loc despre care nuvrei sã auzi nici mãcar în glumã. Oamenii i-au înapoiat gean-ta ºi l-au încurajat sã-ºi vinã în fire. L-au consolat cã astfelde situaþii se petrec de cel puþin cinci ori pe zi. Brusc, fostul

pãgubit a încercat sã-i recompenseze pe fãcãtorii de bine.ªtefan MÃGURà l-a refuzat politicos. Nu s-a sfiit sã-iatragã atenþia cã în situaþii de acest fel, mãsurile de protecþieºi pazã apropiatã sunt mai mult decât un moft. I-a fãcut ºi unscurt scenariu de protecþie informativã ºi psihologicã. Cel încauzã îºi nota conºtiincios ca un ºcolar, ºi din când în când,îi spunea mentorului „am înþeles, domnu’ colonel!” Un zâm-bet ºtrengar fotografiat pe chipul slujitorului în uniformã deodinioarã a însemnat ºi echivalentul politicos al unui refuz.Când accepþi o recompensã, este un semn rãu. Dai impresiacã eºti un vânãtor de moralã ºi de avantaje, nu un semencare-i capabil sã-i înþeleagã durerea celui de lângã el. M-aimpresionat întâmplarea fostului ofiþer, care în urmã cu cinciani, mi-a fost ºi coleg de clasã la un curs militar. Povesteami-a zis-o pe timpul cãlãtoriei mele, ca navetist, pe relaþiaPloieºti – Bucureºti.

POLITEÞEA REFUZULUI

SSccrriiiittoorr ddee dduummiinniiccãã

PAªI DE DANS

Nu l-am recunoscut la telefonul dinredacþie pe maistrul militar CiprianNÃSTASE din Batalionul CIMIC.Poate memoria mea auditivã nu a pututsã treacã peste pragul registrului pecare mi-l formasem, din 1990, cândtânãrul militar venea ca fiu al regimen-tului, într-o fostã instituþie militarã deînvãþãmânt din Bacãu. De la vârsta deopt ani ºi pânã la terminarea studiilorliceale, elevul cu bereta kaki ºi þinutãde oraº pentru militari în termen acunoscut frumuseþile vieþii cazone. Nua excelat la învãþãturã, dar nici nu acreat probleme de disciplinã. Mi-amintesc de o întâmplare petrecutã înurmã cu ºapte ani. Comandantulunitãþii m-a verificat la o activitatecotidianã ºi exact atunci m-a chestionatîn legãturã cu ceea ce ºtiam despre„copilul de trupã”. Dupã douãzeci deminute de dialog, am aflat cã elevul deodinioarã nu se împãca prea bine cufizica. Mi s-a indicat sã-l pregãtescpentru a ieºi din impas. Nu m-am feritde calvarul muncii de profesor în par-

ticular, din cauzã cã aveam ºi euinteresul pentru a exersa metodicapredãrii. Baza de date i-am completat-o într-un procent mulþumitor. Din ceeace înregistrasem eu în demersurilepedagogiei, am considerat cã e cazul sãfie antrenat ºi la materiile pentrubacalaureat. S-a constituit un colectivde pregãtire, care s-a implicat cuºtiinþã, pentru a-l forma pe cel ce cres-cuse în colectivul nostru. La bacalaure-at, bãiatul cu beretã a câºtigat lozul celmare. O medie foarte bunã i-a facilitatºi admiterea la ºcoala de maiºtri mili-tari. Când s-a vãzut pe lista celoradmiºi, din ochii pictaþi cu vopseauaempireului, i-au cãzut multe lacrimi. Îngând, le-a mulþumit celor care au fãcutceva pentru el, un tânãr al cãrui destina fost zgârcit de tot în privinþacopilãriei adevãrate. Pentru Ciprian,colegii mei au fãcut gesturi despre caresunt onorat sã vorbesc. Nu pot sã-i re-compensez decât cu forþa topicii defrazã. Copilul crescut la ºcoala matu-ritãþii a ajuns militar de carierã. ªi, din

câte am notat în caietul de pregãtire,spun cã-i unul pe care se poate baza.Indiferent cã este la o unitate de profil(artilerie antiaerianã) sau nu, fostulbãiat cu beretã ºtie sã respecte meseriaarmelor ºi pe cei din jur. ªi, ceea ce mãbucurã, este cã el nu i-a uitat pe ceicare l-au ajutat. Sunt convins, pentru asuta oarã, cã Eminescu a avut dreptateîn exordiul sãu „inteligenþe sunt multe,dar caractere tot mai puþine”.

VVeezzuuvviiuull ddiinn ccããlliimmaarrãã

De la beretã, la caschetã

Programul spaþial al Chinei are o vechime de peste 20 deani ºi cunoaºte o dezvoltare constantã. Primele fotografii cuimagini din pregãtirea astronauþilor (cunoscuþi sub denu-mirea de taikonauþi) au apãrut în 1980 ºi tot atunci a fostinauguratã flota de recuperare din mare a capsulelor spaþiale,cunoscutã sub numele ,,Yuan Wang” Dezvoltarea primelorunitãþi de lansare ºi transport în spaþiu a început în anul 1985cu racheta lansatoare de tip ,,Lounge Mareche 2,, („Marºulcel Lung 2”) capabilã sã transporte pe orbitã încãrcãturi depânã la 9200 kilograme. ªi, cum la acea datã, China aveadeja funcþionale trei baze de lansare: pentru orbite de bazã ºiintermediare aflatã la Jiuquan, pentru lansãri pe orbitegeostaþionare, la Xichang ºi la Taiyuan, pentru orbite polare,concomitent a fost dezvoltatã propria flotã de sateliþi. De aiciºi pânã la lansarea în spaþiu a primelor misiuni spaþiale cuechipaj uman, nu a mai fost decât un pas. În urma acorduluiîncheiat în 1995 cu Rusia, China a primit consultanþã ºi,totodatã, acceptul ca doi astronauþi sã se antreneze în,,Oraºul Stelelor” în Rusia. Ulterior, cei doi specialiºtipregãtiþi în descifrarea tainelor zborului cosmic au condusprogramele de antrenament ºi selecþia taikonauþilor(astronauþilor) pentru prima misiune cu echipaj uman labord. Beijingul îºi continuã programul de cucerire a spaþiu-lui anunþând în 1999 lansarea cu succes a primei capsule-

Shenzhou I(Naveta Divinã)- urmatã apoi, înianuarie 2001, deShenzhou II.Misiunea Shen-zhou V începutãla 15 octombrie2003 a încununate f o r t u r i l eagenþiei spaþialechineze ºi, tot-odatã, succesultehnologic rea-lizat, marcândprimul zbor cuechipaj uman încosmos. China asemnat în

momentul istoric 2003 intrarea în cursa spaþialã ca cea de-a treia putere. A urmat misiunea Shenzhou VI, în anul 2005,la bordul cãreia pentru cinci zile, în spaþiu s-a aflat unechipaj format din doi taikonauþi. La bordul acestei nave,total diferitã ca realizare faþã de primele nave ruseºti ºi ame-ricane, ºi chiar faþã de Shenzhou V, cavalerii chinezi ai spa-þiului au avut posibilitatea sã realizeze evaluãri stiinþifice înmaterie de cercetare ºtiinþificã.

Dupã aceste succese remarcabile obþinute în lupta pen-tru cucerirea spaþiului cosmic de cãtre specialiºtii ºi cos-monauþii chinezi, în concretizarea ambiþiosului programspaþial ei s-au îndreptat, nu numai cãtre trimiterea de misi-uni spre Lunã, prima anunþatã pentru anul urmãtor, ci ºi spreMarte.

În anunþata misiune pe satelitul natural al Pãmântului,sonda utilizatã va petrece un an pe orbita Lunii, timp în careva înregistra ºi transmite la centrul spaþial, imagini tridi-mensionale ale suprafeþei selenare. Tot anul viitor, se pre-conizeazã ca echipajul care se va afla în misiune la bordulnavei Shenzhou VII, sã iasã în spaþiu pentru a afectua lucrãriºi cercetãri stiinþifice. Pentru misiunile de dincolo de sateli-tul natural al Pãmântului însã, experþii chinezi susþin demer-sul unei cooperãri internaþionale.

Misiunea pe Lunã face parte dintr-un program spaþial

prevãzut a se derula în trei etape pentru realizarea cãruia afost alocat un buget de aproximativ 175 de milioane de euro(1,4 miliarde de yuani). Acest program cuprinde trimitereaunui vehicul autonom pe Lunã, pânã în anul 2012 ºi pânã în2017, trimiterea unui modul care sã colecteze mostre de rocãselenarã.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

Nimeni nu s-a gândit vreodatã cã puricii pot lovi înliniºtea ºi pacea cotidiene. Noroc de istoricul rãzboiului bio-logic, agresiune care a fost interzisã prin Convenþia de laGeneva din anul 1925. Dar, cine sã audã hotãrârile forurilorinternaþionale? Poate alþii da, mai puþin o parte dintrejaponezi, care au vrut sã demonstreze cã acest flagel stârnitde viruºi, bacterii ºi alte derivate cu putere de contaminaresunt piedici pentru pace. Naraþiunea pe care o propunem încontinuare se vrea doar cu titlu informativ ºi cu avertismen-tul potrivit cãruia, gimnastica cerebralã a omului esteomniprezentã, mai ales când la orizont se profileazã un con-flict.

În anul 1925, prin Convenþia de la Geneva, s-a semnatprotocolul pentru interzicerea armelor biologice. Înmomentele acelea, douã mari puteri ale lumii au lipsit. Evorba despre Japonia ºi SUA. Motivul absenþelor celor dinSUA nu au fost cãutate. Cu Japonia, s-a creat o naraþiuneinteresantã. Ideea folosirii armei biologice împotriva naþiu-nii proprii a venit de la un doctor, SHIRO ISHII. Experi-mentele s-au efectuat în oraºul manciurian PINGFAN. Deaici, numele unitãþii a devenit imediat „ISHII”. Prizonieriierau „materia primã” a experimentelor puse la punct demintea bolnavã a doctorului nipon. La intrarea în conflict cuOccidentul, s-au schimbat ºi rapoartele de interese. Ostaºiicapturaþi erau trimiºi la MAKDEN. Aici, primeau cele mainebuneºti tratamente ºi erau chinuiþi cu bestialitate. Cãdeaumorþi pe capete. Cadavrele celor picaþi erau disecate. În jurtotul era contaminat. „Invenþia” fãrã precedent a doctoruluicriminal nu s-a oprit aici. Laboratorul PINGFAN erapregãtit pentru creºterea puricilor. Misiunea „micilor sãri-tori” era sã dea tonul ciumei bubonice. De la fãrãdelegile cumarcã PINGFAN ºi pânã la primele postulate ale inginerieigenetice, a fost un moment relativ scurt. Eram obiºnuiþi,pânã acum, sã ºtim de pericolul vântului, al apei, al ima-ginii, al sunetelor ºi infrasunetelor. Mai nou, boala intrã ºiea în categoria ucigaºelor neconvenþionale. ªi nu e de glu-mit, de vreme ce lumea în care trãim e departe de a fi unpermanent confort.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUcaldararu.danut@forter.ro

LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006 Pagina 5

Pistolul-mitralierã Bizon a fost conceput la începutulanilor ‘90, în Rusia. Proiectarea era realizatã de ingineriifirmei Izhmaº, cu sediul în oraºul Izhvesk, Uralii de Est.Aceastã întreprindere, una dintre cele mai cunoscute dinRusia, a preluat pe scarã largã cunoºtinþele tehnice din epocasovieticã ºi a conceput o nouã armã, care a fost prezentatãoficial în 1993.

Începând cu acea datã, aceste pistoale-mitralierã simpleºi eficace au fost achiziþionate de diferite servicii aleArmatei Ruse ºi ale Ministerului de Interne rus, cu precãderepentru grupurile de intervenþie. Cu toate acestea, arma nu afost exportatã, ceea ce poate pãrea paradoxal, dacã se are învedere calitãþile sale. Este posibil ca Made in Russia îndomeniul armamentului uºor sã nu fie foarte convingãtor înfaþa celui Made in Germany sau Belgium. I se poate reproºa,de asemenea, ºi lipsa de modularitate ºi de modernitate.

O armã creatã pornind de la AK-774Ceea ce caracterizeazã, înainte de toate, modelele PP-19

este marea lor asemãnare cu familia AK-74. Într-adevãr, fia-bilitatea ºi funcþionarea excelentã a mecanismelor interneale Kalaºnikovului au fost un motiv destul de puternic pen-tru ca inginerii de la Izhmaº sã le preia ºi la PP-19. Din acestpunct de vedere, noul pistol-mitralierã nu aduce nimic nou,folosind acelaºi sistem clasic de reîncãrcare prin împrumutde gaze ºi închizãtorul mobil.

De asemenea, probabil din motive de economie, ºi altepãrþi ale Bizonului au fost preluate de la AK-74, cum ar fipârghia de siguranþã ºi selectare a focului. Astfel, pârghiamontatã în partea dreaptã a cutiei mecanismelor permiteselecþionarea uneia dintre cele trei poziþii: asigurat (pârghiaîn poziþia de sus), automat (pârghia în poziþie orizontalã) ºisemi-automat (pârghia în poziþia de jos). În modul automat,cadenþa de tragere a pistolului-mitralierã este de 650-700lovituri pe minut, ceea ce oferã posibilitatea tragerii unuinumãr foarte mare de cartuºe fãrã ca arma sã se deterioreze.

Continuând compararea cu AK-74, Bizonul are acelaºimâner-pistol, acelaºi trãgaci, aceleaºi piese pentru ochire(înãlþãtor reglabil ºi cãtare) ºi un pat rabatabil identic cu celal AK-74. În final, 60% dintre piesele PP-19 sunt inter-schimbabile cu cele ale AK-100 (versiunea modernizatã alui AK-74). Pentru noi sunt interesante însã celelalte 40 deprocente...

Noutãþi interesantePrima diferenþã dintre un AK ºi un Bizon este, bineînþe-

les, calibrul. PP-19 sunt disponibile în 9×18 mm Makarovsau 9×19 mm Parabellum, care sunt muniþiile clasice pentrupistoalele-mitralierã (9×18 în URSS, 9×19 în occident), dar,de asemenea, ºi pentru vechea muniþie de calibru 7,62×25mm Tokarev. Aceasta era folositã mai ales la pistoalele-mitralierã sovietice din al Doilea Rãzboi Mondial, cunoscuteca fiind cele mai bune din acea perioadã. Capacitatea depãtrundere este superioarã celei de 9 mm, însã ocupã mai

mult loc în încãrcãtoare. PP-19 este, dupã cum se vede, unpistol-mitralierã ºi nu o puºcã de asalt (spre deosebire deAK-74), ceea ce este confirmat ºi de lungimea þevii sale.

Dar, adevãrata inovaþie adusã la Bizon, aceea care facealtceva dintr-un simplu AK-74 reconfigurat ºi cu dimensiu-ni reduse, sunt încãrcãtoarele cilindrice, denumite elicoidale,dupã modul în care sunt dispuse cartuºele. Acest conceptnovator permite încãrcarea unei cantitãþi de muniþie pestenormal, deoarece încãrcãtorul conþine 64 cartuºe de 9×19mm sau 9×18 mm, ori 45 cartuºe de 7,62×25 mm. Ultimeleversiuni ale acestui tip sunt prevãzute cu fante transparentepentru ca trãgãtoarul sã poatã aprecia cantitatea de muniþierãmasã. Aceste fante corespund cantitãþilor de 4, 24,44 ºi 64de cartuºe. Încãrcãtoarele sunt poziþionate orizontal subþeava armei, putând fi folosite ºi ca al doilea mâner-pistol petimpul tragerii.

Mai mult, este posibil ca, la þeava Bizonului sã se poatãataºa un amortizor de zgomot, ceea ce corespunde cerinþelorgrupurilor de intervenþie ale forþelor speciale ale armatei saupoliþiei. De reþinut cã Bizonul, în versiunea 7,62×25 mm,poate folosi ºi încãrcãtoarele clasice de 35 de cartuºe ale pis-toalelor-mitralierã sovietice PPsh-41 ºi PPsh-43. Datetehnice: lungimea cu patul desfãcut - 660 mm; greutateacu încãrcãtorul gol - 2.1 kg;

Concluzie ºi un rezumat al performanþelor

În concluzie, PP-19 este o armã ai cãrei proiectanþi auºtiut sã preia avantajele familiei AK, în primul rând, fiabili-tatea ºi simplitatea pieselor ºi mecanismelor, la care auadãugat elemente novatoare, dintre care cel mai interesanteste încãrcãtorul cilindric de mare capacitate. Astfel, Bizoneste în mãsurã sã realizeze un foc de baraj superior oricãroraltor pistoale-mitralierã, de orice calibre, existente pe piaþaarmamentelor la ora actualã. Putem vorbi aºadar despre oarmã care combinã dimensiunile reduse cu o remarcabilãputere de foc, pânã acum neegalatã. Precizia este, de aseme-nea, superioarã pentru o armã din categoria pistoalelor-mitralierã. Ca atare, dacã armurierii ruºi vor reuºi sã îlimpunã pe piaþã, marii lideri în domeniu vor avea ceva delucru pânã sã îl egaleze!

PP - 119 B IZON, URMAªUL BÃTRÂNULUI AK-774

Rãzboiul biologic, o piedicã în caleapãcii

PURICII DAU TONULCIUMEI BUBONICE

Program spaþial în extensie spre Marte

Complexul de rachete sol-aer Crotal a fost conceput înurma unei comenzi de la armata Sud-Africanã, care solicitao rachetã cu moblilitate ridicatã. Proiectul, denumit iniþialCactus, a fost încredinþat societãþii franceze Thomson cares-a ocupat de concepþia de ansamblu a staþiei de radiolocaþieºi a echipamentului electronic, în timp ce Matra Engenee-ring a construit racheta propriu-zisã. Livrãrile noului com-plex s-au derulat în perioada 1971-1973. Fiind reuºit tehnic,complexul a mai fost comandat ºi de cãtre Libia, Chile,Egipt, Emiratele Arabe Unite ºi Pakistan. La cererea Ara-biei Saudite a fost realizatã ºi o versiune navalã a complex-ului cunoscut sub numele de Shanine.

O baterie Crotal este compusã, în general, dintr-o staþiede radiolocaþie pentru prinderea þintei ºi o instalaþie delansare cu patru rachete. Staþia de radiolocaþie are rolul dea supraveghea þintele, de a le identifica, de a determinacoordonatele ºi de a le repartiza mijloacelor de foc. Se com-pune dintr-un radar cu o bãtaie maximã de 28 km, un com-puter pentru lucrul în timp real, ecran de vizualizare ºi dis-pozitiv de transmitere a datelor. Poate supraveghea pânã la12 þinte simultan. Crotal are ºi un sistem de ochire mixtãvizual/catodic pentru cazurile de bruiaj.

Racheta propriu-zisã, denumitã RR-40 (Crotal fiinddenumirea întregului complex), mãsoarã aproximativ 3 mlungime, are un diametru de 50 cm ºi o anvergurã de 54 cm.Masa totalã este de 45 kg,iar racheta este prevãzutã cu uncap exploziv de 15 kg cu fragmentaþie, pentru a mãri efec-tul distructiv, cuplat la un detonator de proximitate care nueste acþionat decât dupã lansare.

Sistemul funcþioneazã în felul urmãtor: staþia de radi-olocaþie repereazã o þintã ºi atunci când este confirmatã caostilã este distribuitã uneia dintre instalaþiile de lansare,cãreia îi transmitei n f o r m a þ i i l edisponibile precumviteza, direcþia,altitudinea. Insta-laþia de lansare arepropriul radar cucare poate lua laînsoþire un obiec-tiv, urmând caulterior sã lansezeasupra acestuiadouã rachetesimultan.

CCoommpplleexxuull ddee rraacchheetteessooll-aaeerr CCrroottaall

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006Pagina 6

Locotenent-colonelul Cornel-Victor MOLDOVEANU aurcat pas cu pas treptele ierarhiei militare, fiind numitcomandant al Batalionului 528 cercetare în primãvara aces-tui an. A urmat cursurile de carierã corespunzãtoare, de spe-cializare în domeniul „Peace for Peace”, de aprofundare alimbii engleze. Are studii postuniversitare pe linia activitãþiide informaþii.

A participat la câteva misiuni internaþionale demenþinere a pãcii, în Albania ºi Afganistan. Printrenumeroasele „sprinturi” efectuate pe cãrãri de munte, înlocurile unde subordonaþii sãi se instruiau, a gãsit timpulnecesar sã rãspundã la întrebãrile reporterului.

- DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, cciittiittoorriiii zziiaarruulluuii nnoossttrruussuunntt,, ccuu ssiigguurraannþþãã,, ccuurriiooººii ssãã aaffllee,, ccee rreepprreezziinnttãã BB.. 552288 CCcc..îînn ssttrruuccttuurraa ddee ffoorrþþee aa AArrmmaatteeii RRoommâânnee??

- Ce sã vã spun?! Conduc o unitate destinatã NATO careparcurge etapele procesului de operaþionalizare. Batalionulpregãteºte militari profesioniºti pentru a îndeplini misiunispecifice, în medii diferite, de cele mai multe ori, în condiþiivitrege din punct de vedere al stãrii vremii, capabili sãacþioneze individual sau în compunerea unor microstructuri.

- NNee ssppuunneeþþii ccãã mmiilliittaarriiii ddiinn ssuubboorrddiinneeaa dduummnneeaavvooaassttrrããttrreebbuuiiee ssãã eexxeeccuuttee mmiissiiuunnii îînn ccoonnddiiþþiiii ddeeoosseebbiittee.. CCuumm rreeuuººiiþþiissãã-ii pprreeggããttiiþþii ppeennttrruu aa ffaaccee ffaaþþãã cceerriinnþþeelloorr ccââmmppuulluuii ddee lluuppttããmmooddeerrnn??

- În primul rând, voi spune cã intenþionãm sã pregãtimmilitari în medii diferite, în domenii ºi specialitãþi diferite,pentru a reuºi sã se adapteze cu uºurinþã, situaþiilor diferite.Dacã voi da exemple doar din acest an de instrucþie, veþiînþelege cum stau lucrurile. În iarnã, batalionul a executattabãra de instrucþie la munte, pe schiuri; la începutul verii,am desfãºurat tabãra de instrucþie la apã. Iar acum, tabãra deinstrucþie la munte pentru alpinism. Dupã cum observaþi,lipseºte jungla, ca mediu de antrenare, pentru cã, în deºert,avem oameni în misiuni în Irak ºi Afganistan. Este vorba degrupuri de cercetare mobile (M.O.T. – Mobile ObservationTeam), care acþioneazã pe lângã unitãþile NATO, dislocateîn teatrele de operaþii. Pe lângã aceste activitãþi, comandan-tul a executat douã C.P.X.-uri (exerciþii de stat major), iarmilitarii cercetaºi de la subunitãþi au participat, la sfârºitullunii iulie, la un exerciþiu de instruire în comun pe liniacercetãrii la trupe, cu militari din unitãþile de forþe specialeale armatei elene. ªi anul nu s-a încheiat, mai sunt planifi-cate ºi alte activitãþi de instruire.

- CCee vv-aaþþii pprrooppuuss ssãã rreeaalliizzaaþþii aaiiccii,, llaa mmuunnttee??- Intenþia mea este sã profitãm de vremea favorabilã ºi sã

utilizãm cât mai eficient timpul la dispoziþie, pentru instru-irea specificã mediului montan. Muntele oferã posibilitateade a dezvolta la militari deprinderile de cãþãrare artificialã,de trecerea unor obstacole pe funicular sau de perfecþionarea altor procedee folosite în alpinism. Altele sunt caracteristi-cile unor trageri cu armamentul din dotare la munte, dupãcum ºi efortul fizic sau consumul psihic sunt diferite.

Vom urmãri adaptarea procedeelor de acþiune ale cer-cetaºilor la mediu, în cadrul unei aplicaþii tactice cu compa-nia. Vom desfãºura ºi alte activitãþi necesare, în centrulatenþiei aflându-se ridicarea capacitãþii fizice la eforturi pre-lungite.

- AApprrooppoo ddeepprreeggããttiirreeaa ffii-zziiccãã,, aamm oobbsseerr-vvaatt ccââþþiivvaa mmiillii-ttaarrii ccaarree uummbbllããîînn aaddiiddaaººii,,aavvâânndd rrããnnii llaappiicciiooaarree.. MMii-aauuddaatt ddee îînnþþeelleessccãã,, ddiinn ccaauuzzaaaalleerrggããrriiii ddeeddiimmiinneeaaþþãã,, pprreeaall uu nn gg ii ,,ppiicciiooaarreellee aauucceeddaatt.. PPâânnããuunnddee vveeþþiiîînnttiinnddee ccooaarrddaa??

- Nu mi-ampropus sã rezolvp r o b l e m apregãtirii fizicea personaluluiîn aceastãtabãrã, pentrucã acest lucrusolicitã un timp

îndelungat ºi continuitate. Am mãrit un pic distanþele dealergare, încercând sã profitãm de aerul curat de la munte.Unii nu au avut echipamentul sportiv necesar ºi au acumprobleme. De fapt, ºi în cazarmã, ziua de lucru începe cu 2ore de educaþie fizicã, aºa cã, nu este ceva nou pentru mili-tarii din subordine. Un cercetaº pregãtit trebuie sã aibã ocondiþie fizicã ireproºabilã. Cercetaºii nu trebuie sã laseurme pe unde trec. Cu atât mai puþin, oameni rãniþi.

- PPrriivviinndd ccuu oocchhii nneeuuttrrii rreellaaþþiiaa „„ccoommaannddaanntt –– ssuubboorrddoo-nnaaþþii””,, ppee ccaallee ssãã ssee ccrriissttaalliizzeezzee llaa bbaattaalliioonn,, aamm aavvuutt iimmpprree-ssiiaa ccãã ffiieeccaarree ººttiiee ffooaarrttee bbiinnee ccee aarree ddee ffããccuutt,, ccãã nnuu ssee pprreeaa„„mmiiººccãã îînn ffrroonntt””.. CCee llee-aaþþii ssppuuss ssuubboorrddoonnaaþþiilloorr,, ddoommnnuulleellooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, ddee ssuunntt aattââtt ddee ddiisscciipplliinnaaþþii??

- În prima mea zi de serviciu la batalion, am reprodus înplenul formaþiei un citat care mi s-a pãrut sugestiv, dinlucrarea „Secretul managementului. Abilitatea conducerii”,scrisã de colonelul dr. Gheorghe TOMA ºi colonelul Cor-neliu BALTÃ, care suna cam aºa: „... prima datorie ºi ceade cãpãtâi a fiecãrui conducãtor este aceea de a pregãtimultilateral, pentru acþiune, pe subordonaþii sãi. Modali-tatea concretã este în funcþie de nivelul de pregãtire a con-ducãtorului respectiv, de experienþa sa, de nivelul sãu ie-rarhic. Managerul care nu are subordonaþii pregãtiþi, cãliþifizic ºi moral, apþi pentru funcþiile pe care sunt numiþi, nuºi-a fãcut datoria faþã de instituþie”.

Acest citat se aflã la loc de cinste pe biroul meu ºi mãstrãduiesc, în fiecare zi, sã-l duc la îndeplinire. Tabãra lamunte oferã cel mai propice cadru de a comunica subordo-naþilor acest crez al meu.

- VVãã ssiimmtt îînnccrrâânncceennaatt.. LLaa oo aannaalliizzãã ccrriittiiccãã aa aaccttiivviittããþþiiiiddiinn uunniittaattee,, ccee vvãã nneemmuullþþuummeeººttee cceell mmaaii mmuulltt??

- Inerþia unora. Mai ales a celor cu funcþii de rãspundere.

Trebuie eliminatã mentalitatea lui „„LLaassãã,, ccãã ssee ppooaattee ººiiaaººaa!!”” Fiecare trebuie sã dea ce are mai bun, în oricemoment. De asemenea, nu sunt de acord cu simplificãrile ºijustificãrile nefondate, gen „ºtiþi, specificul unitãþii este altulºi nu se cade sã...” Sã fie clar, pregãtirea de bazã trebuiesã fie aceeaºi pentru toþi, indiferent de armã ºi speciali-tate.

- AAþþii aaccuummuullaatt,, ccuumm eerraa ffiirreesscc,, oo eexxppeerriieennþþãã uuttiillãã îînn ccaarrii-eerraa ppee ccaarree aaþþii ppaarrccuurrss-oo ppâânnãã îînn pprreezzeenntt.. SSee ppooaattee ssãã vvãã ffiiffoorrmmaatt aannuummiittee ccoonnvviinnggeerrii,, ssãã vveeddeeþþii ddiinnttrr-oo aallttãã ppeerrssppeecc-ttiivvãã aannuummiittee aassppeeccttee aallee pprreeggããttiirriiii ººii eexxiisstteennþþeeii uunneeii uunniittããþþiimmiilliittaarree.. NNee ppuutteeþþii îîmmppããrrttã㺺ii ccââtteevvaa aassttffeell ddee iiddeeii ssaauu oobbsseerr-vvaaþþiiii??

- Am notate o serie de constatãri ºi observaþii legate defuncþionarea mai eficientã a activitãþilor dintr-o unitate.Unele ar putea fi luate în seamã de factorii de rãspunderemilitarã. De exemplu, avem permanent probleme cucazarmarea, datoritã fondurilor reduse ºi lipsei materialelornecesare. Sã se gãseascã o modalitate legalã de gestionareacazãrmilor, astfel încât, personalul unei unitãþi militare sã fie„chiriaº” al locaþiei respective, preocupat doar de starea deoperativitate ºi de pregãtire, de îndeplinirea misiunilor. Cevaîn genul hrãnirii prin societãþi comerciale. Apoi, de multeori, datoritã misiunilor, cursurilor, altor absenþe, efectiveleincomplete nu permit o pregãtire corespunzãtoare a sub-unitãþilor ºi nici evaluarea în condiþii de normalitate a aces-tora. O suplimentare cu 10-15% a statelor de organizare,constituitã într-o rezervã la stat, poate rezolva o astfel desituaþie.

Legat tot de absenþe, deoarece pe parcursul anului, situ-aþia efectivelor este deficitarã, s-ar putea proceda altfel: înluna ianuarie, toate unitãþile sã execute pregãtire pentru alar-mã ºi sã fie evaluate în efectiv complet. În aceastã lunã pecât posibil sã se interzicã orice absenþã. Abia din februarie sãse treacã la alte activitãþi.

- ÎÎnn uurrmmaa eexxppeerriieennþþeeii dduummnneeaavvooaassttrrãã iinntteerrnnaaþþiioonnaallee,, cceeiinnaaddvveerrtteennþþee ssaauu nneerreegguullii aaþþii ccoonnssttaattaatt ppee ttiimmppuull mmiissiiuunniilloorreexxeeccuuttaattee??

Nu sunt de acord cu selecþia individualã a militarilor ceintrã în compunerea detaºamentelor care pleacã în teatrelede operaþii. Se consumã inutil energie, resurse ºi timp pentrua pregãti aceºti militari în alte unitãþi decât în cele de bazã.Ar putea sã se trimitã în misiune subunitãþi constituite ºipregãtite conform statului de organizare la pace, situaþie cenu ar mai genera cheltuieli suplimentare cu diurna, cazareaºi transportul militarilor respectivi.

Apoi, datoritã faptului cã existã diferenþe între statele deorganizare la pace ºi cele ale subunitãþilor trimise în teatrelede operaþii, nu vom avea niciodatã structuri complet consti-tuite ºi pregãtite pentru misiuni externe, care sã fi avut expe-rienþe concrete internaþionale ºi pe care sã te poþi baza, la oadicã.

DDoommnnuullee llooccootteenneenntt-ccoolloonneell,, ccrreedd,, ccãã cciinnee aarree iinntteerreess ssããcciitteeaassccãã aacceessttee „„lleeccþþiiii îînnvvããþþaattee”” oo vvaa ffaaccee ººii,, ddaaccãã ii ssee ppaarrvveerriiddiiccee,, oo ssãã þþiinnãã sseeaammaa ddee eellee!!

A consemnatmaior Florentin PARASCHIV

paraschiv.florentin@forter.ro

“Noi ne facem datoria faþã de instrucþ ie !”

CMYK

Îmi face plãcere sã comentez despre pe-dagogia ºi psihologia educaþiei. Recu-noaºtem sau nu, educaþia este un act care netrebuie permanent. Experienþa de la condu-cerea subunitãþilor mã îndreptãþeºte sã spuncã ºtiinþa ºi filozofia educaþiei se întemeiazãpe explicaþii, înþelegeri ºi interpretãri. Logi-ca educaþiei pe care am aplicat-o ºi în relaþiacu cei chemaþi sã slujeascã sub arme aînceput cu iubirea, ºi cu intuiþia. De fiecaredatã, când aºtern pe hârtie un cuvânt dindomeniul didacticii, mã vãd în faþa foºtilorsubordonaþi pe care, cu forþa legilorînvãþãrii, cu dinamica proceselor de trans-mitere ºi însuºire a cunoºtinþelor, i-amînvãþat sã devinã cetãþeni ºi luptãtori. Mi-ampropus în continuare sã apreciez, sã evi-denþiez, sã arãt ºi sã interpretez cã educaþiamilitarã în particular, educaþia în general,nasc scopul vieþii pe care îl traducem dreptlupta nesfârºitã pentru cucerirea necunoscu-tului ºi efortul etern pentru a cunoaºte maimult.

Var ian ta de reze rvãPersonal, am ales aceastã variantã de re-

zervã, didacticã, prin gestul gratuit de a facemai mult decât îmi cere instituþia. Din sim-pla dragoste faþã de ceea ce îmi reprezint cãeste educaþia, fascinat de rolul educatoruluiºi importanþa sa, convins fiind cã educaþiaumanã prin actul de învãþare nu este un pro-ces biologic instinctual, un act de învãþaremecanicã a experienþei generaþiilor ante-rioare ºi cã primele mari hotãrâri privind

succesul sau insuccesul ºi, în direcþia inde-pendentã faþã de acestea, soarta viitoare acopiilor, se iau în ºcoalã.

Respec tu lÎn alte timpuri, generaþiile mai tinere

nutreau un respect plin de admiraþie pentrucele mai vârstnice, elevii ºi studenþii se mân-dreau cu cãrþile de vizitã ale profesorilor lor.În plinã epocã a internetului, a schimbuluirapid de informaþii ºi televiziunii prin cablu,când sistemele de valori tind cãtre rela-tivizare, mulþi cred cã pedagogia este o noþi-une învechitã. Alþii spun cã sunt suficientesurse de informare ºi cã totul þine de „stofa”elevului. Din propria experienþã cât ºi dinperspectivã, am convingerea cã un educatorbun lumineazã ºi netezeºte calea învãþã-ceilor, scopul educaþiei fiind de a-i pregãti peelevi spre a deveni independenþi în gânduriºi acþiune, arhitecþi ai propriei lor personal-itãþi. Permanent, am considerat cã educaþiaºcolarã este orientatã spre viitor. Ea este doarinformaþional paseistã, dar, ca substanþã,este sau ar trebui sã fie orientatã spre viitor.De aceea, consider cã potenþialul fiecãruitânãr trebuie sã fie pus în valoare ºi educatprin formarea deprinderilor ºi oferirea unorinformaþii sau tehnici de exteriorizare caresã-i ofere posibilitãþi de exprimare cu va-loare individualã ºi socialã. ªcoala modernã,profesorul nu trebuie sã fie un instrument dedopaj informaþional, ci o instituþie de for-mare armonioasã a omului, un ansamblu ci-nematic instituþie – pedagog – tehnicã infor-

maticã, astfelîncât, odatã ieºitdin ea, tânãrul sãfie capabil de a seinstrui ºi forma larându-i în dome-niul de activitate

al specializãrii profesionale pe care îl vaalege.

Renunþarea la tiparele unice ºi laprejudecãþi, constituie pentru mine, condiþiipentru o acþiune eficientã în demersul didac-tic asupra cãruia îmi voi direcþiona acþiuneabazându-mã pe cunoaºterea capacitãþilor,intereselor ºi atitudinilor elevilor, pecunoaºterea reprezentãrilor ºi sentimenteloracestora urmãrindu-le aptitudinile ºi carac-teristicile generale de personalitate, asi-gurându-se concordanþa dintre caracteristi-cile persoanei ºi obiectivele procesului for-mativ.

AdaptareaPersonal, pledez pentru disciplina edu-

caþionalã ºi „profesoratul” în care profesorulnu este doar un transmiþãtor de informaþii,care se rezumã la a da indicaþii elevilor,despre cum sã se comporte, ce ºi cum sãînveþe, ci ºi un antrenor care, prin întrebãrianalitice, stimulând gândirea elevilor,creeazã premise pentru ca aceºtia, pringãsirea independentã a rãspunsurilor, sãajungã la o mai bunã înþelegere a pro-blemelor. Pentru mine, a educa, alãturi de ainstrui, înseamnã: folosirea unor metode caresã formeze elevilor atenþia pentru muncaindependentã, sã dezvolte virtuþi sociale, sãîntãreascã includerea elevilor în propria va-loare, ajutându-i sã-ºi gãseascã identitatea.A educa înseamnã a-þi exercita prerogativelefuncþiei de educator, a-þi desfãºura activi-

tatea sub semnul unor categorii morale.Profesorul transmite valori morale ºi îi

asistã pe elevi în însuºirea acestora. Încondiþiile actuale în care ºcoala se restruc-tureazã în echipe de elevi ºi profesori, el,instructorul, profesorul, trebuie sã îmbine pelângã rolul sãu tradiþional ºi pe acela deplanificator al activitãþilor de grup. Sã de-vinã un facilitator al interacþiunii elevilor ºiun consultant.

Funcþia didacticã a profesorului seexprimã prin îndeplinirea statutului demodel, partener, sfãtuitor ºi se îndeplineºteprin crearea unei atmosfere generale desecuritate ºi încredere în clasã, prin încura-jarea succeselor fiecãrui elev, prin creareaunui flux de simpatie între profesor ºi elevi.Conceptul de partener al educaþiei se referãla raporturile profesorului cu alþi factorieducativi, îndeosebi cu pãrinþii, ºi la con-cepþia dupã care profesorii ºi elevii formeazãîmpreunã o comunitate ºcolarã. Nu trebuiesã uitãm cã ºcoala este a doua instanþã desocializare, dupã familie, iar profesorul, per-sonalul didactic trebuie sã colaboreze cu toþifactorii educativi, sã armonizeze educaþiaformalã cu cea nonformalã ºi informalã.Indubitabil, profesorul este factorul principalal modelãrii personalitãþii ºi profesionalitãþiitinerilor. De aici, al formãrii forþei de muncãºi specialiºtilor, care reprezintã cel maiimportant produs al societãþii, cel care îºiaduce contribuþia esenþialã la dezvoltarea ºi,implicit, la prosperitatea ei. Lãsând însã la oparte întâmpinarea de principiu pe care oduc ºi care vine în sensul cã originalitateamai de substanþã rãmâne ascunsã, la primavedere, sub forme adesea vechi, voi spune cãdoresc sã fiu folositor, înainte de orice.

Locotenent-colonelEmanuel BÃRBULESCUbarbulescu.emanuel@forter.ro

C om e n t a r i iEEDDUUCCAAÞÞIIAA,,

UUNN AACCTT CCAARREE NNEE TTRREEBBUUIIEE PPEERRMMAANNEENNTT

- I n te rv iu cu l oco tenen t - cco lone lu l Corne l V i c to r MOLDOVEANU, comandan tu l Ba ta l ionu lu i 528 Cerce ta re -

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006 Pagina 7

CMYK

ACOLO ÎNDRÃZNESC DOAR VULTURIIPPee dduurraattaa aa ddoouuãã ssããppttããmmâânnii,, îînn ppeerriiooaaddaa 1144 –– 2255 aauugguusstt,,

mmiilliittaarriiii BBaattaalliioonnuulluuii 552288 CCeerrcceettaarree ss-aauu aaffllaatt îînn ttaabbããrraa ddeeiinnssttrruuiirree llaa mmuunnttee,, îînn zzoonnaa CChheeiilloorr RRâ⺺nnooaavveeii,, llâânnggãã PPrree-ddeeaall..

AAccttiivviittaatteeaa aa ccoonnssttiittuuiitt uunn ppuunncctt ddee rreeppeerr iimmppoorrttaanntt aallpprrooggrraammuulluuii aannuuaall ddee iinnssttrruuiirree aa cceerrcceettaaººiilloorr bbrrããiilleennii,,iinncclluuzzâânndd ººeeddiinnþþee ddee pprreeggããttiirree ccuu ssppeecciiffiicc mmoonnttaann,, nneecceessaarreeddeessããvvâârrººiirriiii ccuunnooººttiinnþþeelloorr ººii ddeepprriinnddeerriilloorr uunnoorr mmiilliittaarrii ddeess-ttiinnaaþþii eexxeeccuuttããrriiii mmiissiiuunniilloorr ddee lluuppttãã îînn ccoonnddiiþþiiii ssppeecciiaallee..

S inc ron ie pe r fec tã om – na tu rãVestea executãrii unei misiuni de documentare la Pre-

deal, în plinã caniculã bucureºteanã, a picat ca o manãcereascã pentru subsemnatul.

Drumul cu trenul peValea Prahovei mi s-a pãrutîntotdeauna extraordinar,pentru cã, în ciuda imaginiide ºantier a majoritãþii staþiu-nilor (deh, bugetari între-prinzãtori), peisajul montandepãºeºte în frumuseþe oriceînchipuire.

Distanþa dintre gara Pre-deal ºi poligonul vânãtorilorde munte de la Cheia, m-afãcut sã simt din nou farmecul muntelui, cu aerul sãu tare,susurul apelor ºi impozanþa pãdurii de conifere.

Frumuseþile pe care mi le-a oferit natura, „împãnate” demâna omului, cu vile ºi hoteluri moderne, dãdeau impresiacã te afli în Austria sau Elveþia, semnele civilizaþiei occi-dentale fãcându-se simþite la tot pasul ºi la noi în þarã.

În acest peisaj mirific, într-o perfectã sincronie cu mediulînconjurãtor, se ridica þanþoºã, tabãra militarã a cercetaºilor.Corturile ºi mijloacele tehnice, delimitate de panglici ºipanouri, erau rostuite într-o aliniere perfectã asemãnãtoareaºezãrii militarilor la apelul de searã.

Însoþit fiind, de locþiitorul comandantului de batalion,maiorul Adrian ANDREI, am gãsit tabãra pustie. Militarii seaflau la instrucþie alpinã, undeva în defileul Râºnoavei.Ofiþerul avea sã-mi spunã: „Dorim sã profitãm din plin decadrul natural ce ne înconjoarã, pentru a ne antrena încondiþii reale. Avem ºi în cazarmã amenajat un sector deescaladã, dar nu se poate compara cu muntele”.

Nu aº fi dorit sã ratez, în ruptul capului, prilejul de avedea la treabã specialiºtii în alpinism. Aºadar, am purces pecãrãrile Râºnoavei, spre locul cu pricina.

ªtiinþa ºi antrenamentul – secretele performanþei în escaladã

Instrucþia alpinã, am constatat la faþa locului, nu esteceva la îndemâna oricui. Vezi deseori la televizor imaginidespre alpiniºti, dar nu apreciezi la dimensiuni reale ceea cese întâmplã de fapt, cu acei oameni.

Pe lângã un curaj nebun, îþi trebuie ºtiinþã ºi antrenament,mult antrenament, pentru a stãpâni procedeele escaladei deînaltã performanþã. Eu am gândit cã nici norocul nu trebuiesã lipseascã din schema reuºitei, dar „norocul ºi-l facefiecare cu mâna lui”. Adicã, dacã ai pregãtirea teoreticãcorespunzãtoare – ºtiinþa cãþãrãrii ºi deprinderile practicenecesare – exersarea continuã, vei depinde într-o mãsurãfoarte micã de noroc. Practic, îl elimini aproape de tot dinecuaþie.

Ne-am deplasat într-o zonã unde, vânãtorii de munte auamenajat un sector pentru antrenament la instrucþia alpinã.Tot locul era plin cu militari echipaþi cu harnaºamentul spe-cific coborârii sau cãþãrãrii, echipament de provenienþã occi-dentalã. De la comandantul de batalion ºi pânã la soldaþiiprofesioniºti nou angajaþi, erau cu toþii atenþi la militarii careexecutau escalada pe traseele pregãtite din timp.

Am întrebat pe maiorul Florentin NECULCEA, dacãsunt în batalion militari care nu au mai participat la astfel deactivitãþi. Acesta mi-a dezvãluit cã „în compunerea sub-unitãþilor sunt militari experimentaþi în domeniul instrucþieialpine, care executã de cel puþin zece ani alpinism, dar avemºi militari nou veniþi, aflaþi la primele ºedinþe de pregãtire”.

Interesându-mãce procedee exer-seazã militarii înacea zi, mi-a fostprezentat locotenen-tul Ioan CREÞU,instructor la Centrulde Pregãtire Mon-tanã Predeal alvânãtorilor demunte, aflat în cali-tate de specialistcolaborator laºedinþele de instru-ire ale cercetaºilor ºicare, în limbaj spe-cific, a încercat sãmã lumineze un pic,atât cât s-a putut.

„Astãzi amplanificat cãþãrarea

naturalã la coardã simplã ºi cu asigurare de sus, traversareaunei vãi pe funicular ºi traversarea unui perete stâncos pe obrânã naturalã. Procedeele enumerate se executã în scop deiniþiere ºi antrenament; ele nu prezintã un grad de dificultateridicat, ci intrã în „a,b,c,-ul oricãrui alpinist.”

Cu fiecare pas fãcut,te apropii de

îndeplinirea misiuniiTrebuie sã recunosc faptul cã acesta a fost

primul meu contact cu termenii respectivi,dupã cum, pentru unii militari din batalion, aufost primele zile de instrucþie alpinã.

Sublocotenentul Ionuþ POPA, comandantgrup cercetare, aflat la prima ºedinþã de esca-ladã, mi-a declarat: „La început, privind ver-sanþii abrupþi ai muntelui, inevitabil apareteama. Dupã ce faci primul pas pe stâncã,prinzi curaj ºi-l faci pe urmãtorul. Cheia succesului estesã-þi conºtientizezi propriile capacitãþi ºi sã încerci sãgândeºti cã, prin fiecare pas fãcut, te apropii de îndeplinireamisiunii. Am simþit din privirile instructorului ºi alecolegilor, încurajãri permanente, care mi-au dat aripi sã zbor.

Învingerea propriilor temeri este cheia succesului ºi tedeterminã sã speri cã vei fi mai bun”.

Sublocotenentul Cristian CHIRILÃ, comandant plutoncercetare mi-a spus cã în prima zi a simþit o neîncredere ge-neralã privind rezistenþa materialelor de cãþãrare. „Când amtrecut la treabã, am început sã prind curaj. Fiecare pas spreînãlþimi îmi dãdea mai multã încredere în forþele proprii ºi încamaradul de la asigurare. Când am ajuns sus, nu mi s-a maipãrut atât de greu”.

Am cules apoi impresiile unor militari angajaþi pe bazãde contract, aflaþi, de asemenea, la primele ºedinþe deinstrucþie alpinã.

F r u n t a º u lCristian LAZÃR,cercetaº sanitar,mi-a spus: „Ne-acopleºit frumuseþeaºi atitudinea impo-zantã a stâncii. Amavut emoþii ca laorice început. Deºiactivitatea pre-supune un mareefort fizic ºi ungrad ridicat de risc,încurajat de colegiicu experienþã, amexecutat pas cu pascãþãrarea. M-amsimþit mândru cãam putut sã executniºte operaþiuni pecare nu oricine le poate face”.

Caporalul Cornel PUHA, cercetaº ºi motociclist mi-aprecizat cã se aflã la a treia tabãrã în Cheile Râºnoavei. „Amfost bucuros sã pot sã-mi ajut colegii începãtori. Pentrumine nu mai existã emoþiile începutului, dar acord în con-tinuare o atenþie deosebitã fiecãrei miºcãri pentru cã este oactivitate deosebit de riscantã.”

De adevãrul celor spuse de caporalul PUHA, aveam sãmã conving a doua zi, când, ajuns în acelaºi sector de esca-ladã, unde cercetaºii continuau instrucþia alpinã, am asistatla o lecþie deschisã.

Alãturi de turiºtii curioºi ºi încântaþi totodatã, cã militariiarmatei române pot face asemenea pregãtire, asistam pasivla evoluþia unui „curajos” care, în opinia mea, se aventurasepe un traseu de escaladã „sinucigaº”. Vorbeam cu mine în-sumi ºi îmi spuneam cã tipul „nu e sãnãtos” ºi cã face pegrozavul, ca sã impresioneze armata. Câteva minute maitârziu, descopeream cât de novice sunt în domeniu, pentrucã, pe acelaºi traseu dificil, o grupã de opt cercetaºi, urcau cuo vitezã mai mare decât a alpinistului civil, acolo unde doarvulturii îndrãznesc sã zboare. Am cerut un binoclu ºi amobservat atunci cã escalada nu se fãcea la voia întâmplãrii,cã exista asigurare ºi cã, pânã la urmã, uºurinþa cãþãrãrii peversanþii abrupþi este o chestiune de pregãtire ºi nimic altce-va, atâta timp cât opt militari de la ºes pot sã o facã atât debine.

Focuri în pantãContactul cu instrucþia alpinã a fost interesant ºi plin de

învãþãminte pentru mine. În paralel cu ºedinþele de alpinism,prin rotaþie, subunitãþile au executat ºi o ºedinþã de tragerespecificã în teren muntos. În poligonul de ITAI, pregãtit dintimp, pe un versant de munte, de cãtre personalul poligonu-lui Cheia, sub conducerea nemijlocitã a ºefului de stat majoral batalionului, maiorul Laurenþiu ARIN, militarii cercetaºiluau contact cu particularitãþile executãrii focului în munþi.

Datoritã terenului în pantã, dar ºi vegetaþiei foarte

bogate, descoperirea obiectivelor de tragere este mai dificilã.Este greu sã distingi þintele, asemãnãtoare pânã la contopireacu mediul natural. Umbra copacilor induce în eroare, iarterenul abrupt mãreºte timpul necesar pregãtirii militarilorpentru alegerea poziþiei de tragere ºi pentru deschiderea pre-cisã a focului. Se observa uºor cum primele rafale, de aco-modare, nu erau tocmai exacte, pentru cã erai obligat sã tragicumva în sus, miºcare ce nu era în obiºnuinþa celor mai mulþidintre militari. Când ochiul ºi corpul se adaptau, þintele înce-peau sã cadã una câte una.

Întrebat fiind, cum i s-a pãrut tragerea în aceste condiþii,sergentul Adrian GÃINÃ, mecanic conductor TAB mi-aspus: „Nu sunt mari diferenþe. Pânã la urmã tot o ºedinþã detragere este. Parcã descoperirea obiectivelor este maigreoaie, îþi cere mai mult timp”.

Maistrul militar Ionel MATEI, comandant grupã cer-cetare radar este de altã pãrere: „Condiþiile de tragere diferãevident, comparativ cu cele de la ºes. Umbra joacã un rolnefast ºi, uneori, reflexiile de la soare. În orice caz, mi s-apãrut destul de dificilã ºi în acelaºi timp, utilã, aceastãtragere”.

Maiorul ARIN a dorit sã-mi precizeze: „Am þinut cu totdinadinsul sã executãm cu militarii noºtri o ºedinþã detragere. Mai mult de jumãtate dintre ei sunt noi ºi nu au maitras în condiþii montane. De fapt, în aceastã tabãrã vom exe-cuta de toate.

Acum, personalul statului major, în frunte cu comandan-tul, cu raniþele în spate, se antreneazã la deplasare pe jos învederea executãrii marºului de vineri ºi sâmbãtã. Sãptãmânaviitoare va fi plinã de activitãþi importante”.

„Fan toma” marºu lu i . . .De acest lucru aveam sã mã conving când mi s-a prezen-

tat dosarul taberei de munte spre consultare. Dacã în primadin cele douã seri pe care le-am petrecut în mijlocul cer-cetaºilor, toþi au fost foarte atenþi ºi volubili cu mine, în ceade-a doua, am observat cã, deºi foarte politicoºi, majoritateaaveau o mare preocupare: marºul de a doua zi. Executat pe odistanþã de aproximativ 30 de kilometri montani, întrepoligonul Cheia ºi Azuga, marºul batalionului a trezit senti-mente contradictorii pentru majoritatea militarilor.

Primele zile de tabãrã lãsaserã urme „adânci”, în specialpe tãlpile ºi cãlcâiele personalului. De aici, preocupareatuturor pentru pregãtirea încãlþãrilor ºi ºosetelor potrivite,dar ºi a corturilor, sacilor de dormit ºi a altor elemente deechipament, necesare pe timpul deplasãrii ºi al nopþii pemunte. Cercetaºii cu experienþã au fost desemnaþi sã joacerolul inamicului, aceasta însemnând cã marºul nu era o sim-plã drumeþie, ci o misiune în cadru tactic. Lupta de hãrþuireîn munþi ºi combaterea eficientã a acesteia, fac parte dinarsenalul de mijloace al unor cercetaºi care se respectã.

La f i na l , „ j ocu r i l e de rãzbo i ”Studiind cu atenþie programul de instruire din sãptãmâna

a doua a taberei, am ajuns la concluzia cã oamenii aceºtia arfi executat, dacã se putea, toate tipurile de exerciþii ºi acti-vitãþi posibile în armatã.

Mai aveau planificateverificarea trimestrialã amilitarilor profesioniºti,evaluarea la educaþie fizicãmilitarã, evaluarea iniþialãla nivel de pluton ºi unexerciþiu de stat major pehartã (CPX) cu personalulcomandamentului, pentrucare amenajaserã un punctde comandã modular tip„T.O.C.”.

În ultimele douã zile,subunitãþile au desfãºurataplicaþiile cu companiilecercetare (FTX), în fapt,„jocurile de rãzboi”, ale cercetaºilor, desfãºurate în dublãpartidã, în genul „care pe care”.

În condiþii de supravieþuire montane, fiecare grup decercetare trebuia sã captureze sau sã neutralizeze inamiculdin zona de acþiune.

Am pãrãsit cu pãrere de rãu tabãra de la Cheia, pentru cãpeisajul, aerul curat ºi apa rece a pârâului ce se strecuraprintre corturile taberei nu se gãsesc la tot pasul. Am rãmascu imaginea subunitãþilor batalionului depãrtându-se pe dru-muri de munte. Mi-au rãmas întipãrite în minte cuvintelecomandantului Batalionului 528 Cercetare, locotenent-colonelul Victor-Cornel MOLDOVEANU, care mi-adezvãluit la plecare, crezul sãu: „Conducãtorul care nu aresubordonaþi pregãtiþi, cãliþi fizic ºi moral... nu ºi-a fãcutdatoria faþã de instituþie”. Abia acum am putut pricepe totul.

Maior Florentin PARASCHIVparaschiv.florentin@forter.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006Pagina 8

Existã obiceiul, dar nu generalizat, casoþii care s-au cununat religios, dupã operioadã de 25 de ani de împreunã-vieþuire, sã marcheze acest eveniment defamilie printr-o ceremonie religioasãcunoscutã sub denumirea de „cununie deargint”.

Aceastã ceremonie sãvârºitã la 50 deani poartã numele de „cununie de aur”,iar la împlinirea vârstei de 75 de ani decãsãtorie – situaþie foarte rarã – ea senumeºte „cununie de platinã”.

În realitate, nu este o slujbã a TaineiSfintei Cununii, ci o slujbã de mulþumirelui Dumnezeu, pentru anii petrecuþiîmpreunã. Aici nu se mai folosesc nicicununiile, nici paharul cu vin ºi pâine etc.

Pentru ceremonie se folosesc doarinelele care pot fi de argint, aur sau pla-tinã, dupã numele ceremoniei. Slujba

care se face la cununia de argint este:Rânduiala sujbei de mulþumire pentrutoatã facerea de bine primitã de laDumnezeu, ce se gãseºte în Moliftelnic ºiîn Agiasmatar, dupã slujba la a douanuntã. Rânduiala ei se face cu unele miciadaptãri la situaþia prezentã. Inelele sepun pe degetele sãrbãtoriþilor înainte decitirea pericopei din Apostol, ca ºi la slu-jba cununiei, naºii schimbându-le ca lalogodnã, dupã care preotul rosteºte for-mula: Se binecuvânteazã robul luiDumnezeu (N) cu roaba lui Dumnezeu(N), la împlinirea a 25 (50 sau 75) de anide împreunã-vieþuire, în numele Tatãluiºi al Fiului ºi al Sfântului Duh. Amin.

Este foarte bine ca naºii sã fie tot ceide la cãsãtorie, (dacã se poate!). Lasfârºitul slujbei se poate adãuga ºi unPolihroniu.

Aºadar, pentru cei ce doresc sãmarcheze un astfel de eveniment, se potadresa preotului din parohia de careaparþin. Preotul va explica însemnãtateaevenimentului, precum ºi toate cele nece-sare în acest sens: inele, prezenþa naºilorcu lumânãrile necesare, ziua, ora ºi loculstabilit pentru ceremonie.

Este o slujbã de mulþumire adusã luiDumnezeu pentru anii de convieþuire ºieste binevenitã. Dupã slujbã urmeazã,dupã tradiþie, o petrecere, dupã posibi-litãþile aniversaþilor.

Folosesc acest prilej pentru a adresacele mai sincere felicitãri, urãri de viaþãlungã ºi multã sãnãtate tuturor colegilornoºtri care îºi aniverseazã anul acesta unnumãr apreciabil de ani de împreunã-vieþuire.

Culese de colonel ªtefan MITINCU

CUNUNIA DE ARGINT (de aur ºi de platinã)Cuvânt de învãþãturã creºtinãCARNET

CULTURAL

Ne copleºeºte era digitalã. Poate cã recunoaºtem cu difi-cultate, dar Nicholas NEGROPONTE are grijã sã ne înveþecã trebuie sã acceptãm în casele noastre ºi alþi musafiri –biþii. Cartea „Era digitalã” apãrutã în 1991 la editura ALLEDUCATIONAL ne dirijeazã prin cele 18 capitole cãtre olume a informaþiilor. Discursurile croite pe ADN-ul infor-maþiei, pe descifrarea lãrgimii de bandã, pe bit casting saupe poliþia biþilor ne sunt suficiente pentru a ºti multimedia,realitatea virtualã ºi internetul vor deveni la fel de sensibilepentru viaþa noastrã cotidianã ca majordomii englezi, iarposturile TV clasice vor fi înlocuite cu staþii inteligente,care asambleazã ºi livreazã numai programele dorite.Cartea lui NEGROPONTE are un stil al discursului uºor detradus de cãtre lector. κi recunoaºte chiar neîmplinirilestudiului sãu ºi stãpâneºte logica argumentãrii. Ca sã nuforþãm aprecierile, meritã sã relatãm înscrisurile din post-faþã. „Cititorii acestei cãrþi spun cã ar fi trebuit sã explicInternetul. Am omis acest lucru, exact aºa cum am uitatcomplet sã discut despre aer. Permiteþi-mi sã-mi repargreºeala. Internetul a fost conceput ºi proiectat de cãtre unom pe nume LARRY ROBERTS în 1963. Observaþi cã nuam pomenit nicãieri acest nume în carte; aceasta este ade-vãrata omisiune.

LARRY a fost invitat la Washington de cãtre IvanSUTHERLAND (al cãrui nume apare de patru ori), pe vre-mea aceea, ºeful cercetãrii pentru ARPA. ReþeauaARPAnet, aºa cum a fost denumitã atunci, a fost conceputãca un sistem de mesagerie fãrã erori, care transporta infor-maþia sub formã de pachete. Dacã despre pachete am vorbitîn carte, acestea nu au fost tratate ca entitãþi autonome, carepot parcurge drumul de la A la B peun alt traseu”. Explicaþia felului încare acþioneazã Internetul este binegânditã de cãtre autor. Exemplelesale ºtiu sã lãmureascã pânã ºi peîncepãtori. Iatã cum îºi construieºteexordiul: „Sã presupunem cã eu (laBoston) vã trimit dumneavoastrã (laSan Francisco) acest paragraf.Fiecare pachet (care conþine sãzicem, zece litere, numãrul sãu desecvenþã ºi numele ºi adresa desti-natarului) poate folosi, în principiu,o altã rutã: una prin Denver, unaprin Chicago, alta prin Dallas etc. Sã ne imaginãm cã, atun-ci când toate pachetele se aliniazã frumos la San Francisco,se descoperã cã pachetul 6 lipseºte la apel. Ce s-a întâmplatcu respectivul? Gãsim rãspunsul în cartea „Era digitalã”.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

Din studiul “Tendinþe Transatlantice 2006” reiese cãromânii sunt niºte europeni atipici din multe puncte devedere. Întâi de toate, românii sunt cei mai fervenþi susþinã-tori ai Statelor Unite, ajungând sã susþinã politica externã apreºedintelui Bush mai mult chiar decât americanii. Astfel,românii susþin rolul de lider al SUA pe plan mondial (în pro-portie 48%), alãturi de britanici (51%) si olandezi (48%). Deasemenea, romanii au inregistrat cea mai mare rata derãspunsuri “da” în ceea ce priveste faptul cã relaþiile UE-SUA pe probleme de securitate ºi diplomatice ar trebui sã fiemai strânse (51%).

Pe de altã parte, românii se aflã sub media europeanã înceea ce priveºte ideea cã UE ar trebui sã exercite o conducereputernicã în relaþiile internaþionale (66%) ºi, la fel ca restulest-europenilor - bulgari (56%), polonezi (70%) ºi slovaci(50%) -, se aratã mai degrabã sceptici privind rolul Uniunii înlume. 63% dintre europeni sunt de acord cã extinderea pe maideparte a Uniunii Europene va ajuta organizaþia sã joace unrol important în politica mondialã, iar 62% dintre ei sunt deaccord cã extinderea va promova pacea ºi democraþia de-alungul graniþelor sale. Românii sunt ºi ei printre cei caresusþin cel mai mult continuarea extinderii UE (85%), crezândcã primirea a noi state în Uniune va întãri acest organism. Înalte þãri europene, au fost indicate rezultate ceva mai mici:Bulgaria (82%), Polonia (77%), Slovacia (73%), Franþa(54%), Germania (48%). Alãturi de cetaþenii din Marea Bri-tanie (62%) ºi Olanda (66%), românii cred cã NATO conti-nuã sã joace un rol esenþial pentru securitatea þãrii lor (63%),comparativ cu Bulgaria (58%), Italia (52%), Polonia (48%).

O altã întrebare din sondaj se referã la un “indice de tem-peraturã” care sã evalueze sentimentele faþã de anumite þãri,instituþii ºi oameni, pe o scarã de la 0 la 100, în care 0 înseam-nã “foarte rece” ºi 100 “foarte cald”. Românii au, în general,sentimente mai curând calde faþã de majoritatea þãrilor. Din-tre toate statele participante românii au cele mai calde senti-mente faþã de SUA (73%) ºi faþã de Uniunea Europeanã(82%), comparativ cu Bulgaria - 52%, Polonia - 59%, Ger-mania - 53%, Marea Britanie - 64%. Sondajul a fost realizat,al cincilea an consecutiv, de cãtre Fundaþia German Marshalldin SUA împreunã cu Compagnia di Sao Paolo din Torino ºicu sprijinul unor fundaþii din Spania ºi Portugalia. Întrebãrilevizeazã atitudinile privind politica externã, rolul UE, NATOºi SUA, terorism, problemele globale, poziþia Chinei în lume,extinderea UE etc. Datele au fost culese din 12 state europene(Marea Britanie, Franþa, Germania, Italia, Spania, Olanda,Polonia, Portugalia, România, Bulgaria ºi Turcia) ºi StateleUnite ale Americii, eºantionul fiind de aproximativ 1.000 depersoane din fiecare þarã. Din România, compania CSOP estecea care a strâns datele de pe teren. (P.I.)

CCaarrtteeaa ddiinn vviittrriinnãã

POVESTE CU BIÞI

Excepþionalismul românesc

Moartea transformã viaþa în destin. Ceea ce este maiimportant este sã pui în luminã talentul ce þi s-a dat. GeorgeFlorin COZMA, colonel de carierã, nãscut pentru metaforeºi comparaþii canonice, a trecut în urmã cu zece ani, într-o zide patru a lui Brumãrel, într-un loc brãzdat de luminaveºnicã pe care o respirã floarea din cearã cu frunza ºi pis-tilul incandescente. Scriitorul din patria Bucovinei, prietenultuturor ºi duºmanul nimãnui rãmâne în fonoteca de aur aradioului militar cu vocea inegalabilã, iar în patria figurilorde stil cu exordiul pentru hiperbole. Poezia lui George FlorinCOZMA rãmâne ca o concurentã în întrecerea cuRimbaud, cu Baudelaire sau Yvonne Stahl. Imaginile poe-tice pe care le visa veneau dintr-o simfonie a sufletului sãu,nãscut parcã din gentileþe ºi altruism. S-a vorbit despreGeorge Florin COZMA sau GFC-ul, cum îi spun cei carel-au cunoscut. Pentru iubitorii de poezie, civili sau militari,despre GFC nu poþi vorbi într-un catren. Meritã sã i se punãpe a sa pecete de etern un gir de recunoºtinþã. Inteligenþapoetului soldat vegheazã la imaginea ºi concepþia noastrãdespre valorile acestei lumi. Ziaristul, poetul, ofiþerul decarierã, colegul ºi prietenul unui alt regretat scriitor DoruDAVIDOVICI, a debutat cu volumul de povestiri „Cadenþe”în 1972. Editura Eminescu îi recunoaºte mãreþia ºi inspiraþiaprozodicã în 1973, cu un premiu pentru poezie. Volumul„Oglinzi în rouã” se lipeºte de sufletul oricãrui curajos într-ale poeziei dintr-un motiv demn de invidiat. ªi anume,dragostea pentru romanþã, aºa cum Ion MINULESCU sauMarin SORESCU îºi interpretau clasele lor lexicale în miri-ficul decor al harpei, adusã parcã în forþa penelului de cãtremuza CALLIOPE, sub oblãduirea cãreia îºi deconspirasecretele epicul. George Florin COZMA ºtie sã dansezeprintre mãsurile ºi rimele didactice ca un schior pe pârtiiledealurilor din Bucovina. Lecturile ºi identificãrile metase-memelor cu marcã „GFC” te fac sã înþelegi cã problemeleimposibile devin posibile. Graþia, dicþia ºi erudiþia îl fãceausã fie permanent în centrul Universului. Esenþa inimii sale

s-a numitp o e z i a .G e n i u lsãu ap u r t a t

evantaiul creaþiei. Când ne gândim la GFC ºi meritã sã ofacem, ne furã imaginaþia Walt Whitman, un frate geamãn alsoldatului poet, cu care, de multe ori, a comunicat în chiptelepatic. „Firele de iarbã” ale poetului american se aliniazãîn cadenþe rare pe manuscrisele poetului privitor în oglindade rouã. Când recitãm o poezie a lui George Florin COZMA,câºtigãm corola de crochiuri universale. Îi înþelegem topicafrazei, îi selectãm argumentul ºi-l punem sub semnul adag-iului, ne reglãm conturile cu transcedenþa numãrului pi ºicuadratura cercului, cercetãri la care nu s-au gãsit rãspunsuripãmântene. George Florin COZMA ºi-a meritat comparaþia„cel mai mare ctitor de vise din câþi s-au perindat pe lume”.Nu ºi-a dorit celebritatea, dar a primit-o fãrã tãgadã dinpartea celor care ºtiu, vor ºi-i duc dorul unui vers nãscut înpagoda cogniþiei supreme. Dacã îl compar pe GFC cuimagologul Eminescu, nu comit o eroare. Pentru cã, aºa cumîl vedea MAIORESCU pe Luceafãr, iubitor de antiteze camexagerate reflexiv, dar în fine, poet, poet în toatã putereacuvântului, aºa ºi soldatul poet este un ctitor al semnificaþi-ilor antrenate sub vãlul unei sensibilitãþi adecvate cu care,din nefericire, muza Urania, coborâtoare din astre, nu ne-avizitat prea des, pe mulþi care am bãtut la uºa ferecatã a unuiInfern. Mãreþia omului pe care l-a iubit echivaleazã cu clipadin care ºi-a extras acea sevã a intrepidului (temerarului)împãtimit de jocurile unei minþi învãþate sã învingã firesculzilei. George a fost un actor care ºi-a jucat piesa pe scenasuspendatã pe stâlpii silabelor, literelor, conjuncþiilor,numelor ºi articolelor. Din jocul sãu, au rãmas în ven-triculele noastre secvenþele unei lumi nãscute sub tãiºulînclinat al penelului muiat în culoarea unui adevãr, pe carenoi, astãzi avem inteligenþa ºi morala sã-l culegem ca pe unfruct copt. De sus, din empireul îngerilor învãluiþi cu auraimnurilor sacre, ochii desenaþi din geometria iriºilor plini dememoria escapadelor creative, ne vegheazã un dorobanþ alfrontierelor veºnice. Misiunea lui este sã ne vegheze în cred-inþa noastrã, aceea cã pecetea de etern se adânceºte pe placade recunoºtinþã ºi respect. Ruga soldatului poet devine pen-tru noi o lege a echilibrului, a simetriei, în care învãþând sãtrãieºti frumos, vom ºti sã murim frumos.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUcaldararu.danut@forter.ro

PECETE DE ETERN VEGHEA COLONELULUI POET

DE ÎNTRISTAREAzi dau din coadã – la ceai, la umbrãSunt magazinul – de – cãpãtâiDragostea-mi umblã prin sânge, sumbrã – Poate te-ndupleci sã mai rãmâi, Poate þi-n floare versul acelaDe întristare ºi dor hai-hui:A fi, iubito... a fi ca vela,A tuturora ºi-a nimãnui;A fi Cuvântul care se-ntoarce,Oul dogmatic din Ziua-ntâi,Fragedã cearã toarsã de ParceDulce ecoul: „Poate rãmâi!”La ceai, iubito! – cozile cresc,Lume se-ndeasã la–„mpãrãteasã”La rotunjimea de fruct domnescSomnul m-alungã din vers acasãªi ziua-n searã în „Te iubesc!”

RUGÃAscunde-mã de Mare în chiar cuprinsul ei! –Voi sta ca Faraonul în lacra funerarãªi nu voi ºti cum vine rechinul ºi-mi omoarãChiar braþul ce stârneºte prin aer funigei

Ascunde-mã de mine într-un copil pierdutPe scutul larg al plajei, printre viteji de-aramãªi nu-mi voi mai cunoaºte a cerurilor vamã,Iar ochii-mi vor pãtrunde în Marele-nceput...Ascunde-mã în Moarte! ªi ei îi va fi bine:Bãtrânã ºi murindã, va fi uitat de tine.

CALUL CÃLARE(Moldovei)

Hai sã ne jucãm de-a surda, ori de-a medicul ºi vraciulBanul a picat pe partea cea mai grea de înþelesDraga mea, e ceasul trudei – astãzi vom plãti haraciulTurcilor ºi muscãlimii, domnilor ce i-am alesHai sã cerem amânare pentru-o ºchioapã de secundã,Ca sã ne pupãm sub scara diligenþei de Madrid,Draga mea – poate lumina ce ne sapã ºi ne-afirmãO sã-ngroape în Siberii sabia lui Baiazidªi-au sã scapere-apoi pietre, ca rotulele-n frecare,Au sã zboare pãsãri triste, ca secundele, napoi,Draga mea, aceºtia suntem amândoi ºi fiecareCã din potrivirea lumii creºte humã pe altoi...Iar pãmântul, ca pãmântul – singur ºi în cumpãnire,Cu þãranii, cu jalbe cãtre prinþi ºi împãraþi,Draga mea, e ceas de moarte (scria asta ºi-n Psaltire)ªi în Dincolo-de-Viaþã ne-om trezi descãlecaþi.

VREME DE ARMATÃ Vreme de nuntã ºi de urgie,Zgurã albindã pe mãnãstiri;Pasul se îndreaptã cãtre pustie –Noi suntem, sigur!, soarelui miri;Noi, dinspre munte, noi, dinspre roatãNoi, cârcotaºii – de – ghiocei,Noi, care cerem vrerii sã poatã,Noi, întâmpinaþi, puternicii Zei!„Salt înainte!” Vinã ºi clipaCând trupul însuºi, pal ºi plãpând,O sã-ºi gãseascã singur aripa –Tainicul lui elixir de curând...Vinã ºi glonþul, poate chiar mie!Carnea-i în flãcãri: crini, trandafiriVreme de nuntã ºi de urgieZgurã albindã pe mãnãstiri.

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006

Pagina 9

E momentul sã recunoaºtem cã istoria nu înseamnã doarsimpla redare a unor nume, date, oameni sau fapte. Presupunecunoaºtere, apreciere, evidenþiere, comentariu, atitudini, opinii,motive, concluzii. Un specialist istoric, atunci când aflãnepotriviri în demersul sãu ºtiinþific, face cunoscutã cutezanþasa. Dacã ipotezele sale îºi gãsesc valabilitate pe segmentul deinteres, procedeazã la reformularea concluziilor. Spunea cinevacã istoria seamãnã cu matematica. Statistica nu te ajutã sã con-duci lumea, dar te învaþã sã înþelegi dacã este bine condusã, orinu. Istoria ne surprinde. Cu izvoarele vechi, prin declaraþiileparticipanþilor la evenimente, prin glasurile arhivelor ºi sim-bolurile înscrisurilor pe edictele oficiale. Istoria nu poate ficomentatã dupã bunul plac. Explicaþiile, înþelegerea contextuluiºi interpretarea consecinþelor vin în ajutorul construcþiilor desemnificaþii, argumente ºi motive capabile sã convingã publiculcã istoria nu este grea, dar nici uºoarã, dacã informaþiile provindin surse puþin credibile. Din punctul nostru de vedere, istoriase sprijinã pe logica socialului. O simplã datã plasatã pe croni-ca vremurilor are cel puþin zece interpretãri, fãrã sã punem înbalanþã spectrele atitudinilor ºi opiniilor însemnate pe discursurile informativ-istorice. De exemplu, 1 septembrie 1939,momentul începerii celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, poate fiînþeles din Configuraþia evenimentelor interne, dar ºi a celorexterne.

Repere i s to r i ceTentaculele doctrinar – comuniste nu mai pot fi stopate.

Zona de Est a Europei se conformeazã ideilor de „totalitate” ºise crede în proprietatea socialistã a mijloacelor de producþie, caîntr-o piatrã preþioasã cu grade ridicate de tãrie.

7 Noiembrie 1917 este o zi de roºu pentru URSS. MareaRevoluþie Socialistã distruge colosul dinastiei Romanovilor,care a dominat aproape un secol. Propaganda marcatã de per-

sonalitatea lui Lenin, cu ale lui „Teze din aprilie”, devine maro-ta unui sistem de organizare în care lipseºte exploatarea seme-nilor de cãtre semeni, pauperizarea relativã ºi absolutã a popu-laþiei este imposibilã, iar timpul de muncã este un atribut altuturor, nu doar al celor care, chipurile, sunt poziþionaþi în ie-rarhia competenþilor. România nu se putea sustrage de la con-ceptul intrat deja în sferele semantice ale omenirii, comunismul.Ziua de 8 mai a lui 1921 se marcheazã prin întâiul Congres alPartidului Comunist. Important de reþinut este faptul cã schim-barea orientãrii politice nu s-a repercutat ºi în regimul de coin-teresare materialã ºi socialã a românilor. Nemulþumirile maselorapar la scara unu pe unu. Cei nãscuþi cu ideile cã pãienjeniºulpolitic este singurul creator de dinamicã socialã nu pot rezistanoului val de principii. Se nasc disensiuni pe toate planurile.Populaþia nu poate sã rãmânã insensibilã ºi devine chiarderutatã în a-ºi alege susþinãtorii. Primele semnale din care seputea înþelege cã tezele comuniste nu se pot aplica simplu suntdate de cãtre izbucnirile proletariatului.

Minerii din Valea Jiului, de la minele Lupeni îºi varsãamarul asupra celor care se pretindeau ctitorii unei vieþi noi.Agitaþiile scãpate deja pe spaþii largi atrãgeau atenþia cãoamenii voiau „Guvern democrat, guvern al poporului”. Se parecã filozofia democraþiei îºi avea originile de la 1789, când Ilu-miniºtii au fãcut din curajul scriitorului Jean JacquesROUSSEAU un moto – „Omul s-a nãscut liber, dar el trãieºtepretutindeni în lanþuri”. Facilitãþile acordate de cãtre cei dincancelariile executivului au mulþumit pentru o scurtã vreme pemuncitorii minieri. Ceferiºtii ºi petroliºtii de la atelierele „Gri-viþa” Bucureºti nu-ºi mai pot ascunde lipsurile. Pe o iarnãgeroasã, dau piept cu forþele de ordine, care sunt nevoite sã exe-cute foc asupra turbulenþilor. Pe atunci, tehnicile de a negociacu mulþimile dezlãnþuite nu erau în preferinþele mai marilor pu-terii. Tot în februarie 1933, în Germania s-au nãscut scenariile

pentru a schimba puterea. Revoluþionarul Hitler îºi impunestilul discursiv în faþa manifestanþilor. Câºtigã simpatie ºi forþãde a acþiona. Partidul Naþionalist German devine singura for-maþiune politicã a cãrei misiune, chipurile, vizeazã fericireapoporului german. Dupã doar trei ani, în Spania, dinastia luiFranco îºi aruncã buzduganul puterii prin forþã, spaimã, teroare.Doctrina fascistã devine o învãþãturã pe care, o preferã, maiîntâi italienii lui MUSSOLINI, germanii lui Hitler ºi unguriimareºalului HORTY. Analiºtii economiºti îi acordã anului 1938importanþã de pionierat în industrie, agriculturã, transporturi ºicomerþ. E greu de crezut cã liniºtea este totalã. Orgoliile sarpeste raþiunile politice ºi de stat. Plãcerea de a recâºtiga teatrelede influenþã militarã, politicã ºi economicã stã la baza iniþieriioricãrui conflict de proporþii. Problema tratatului de la Brest –Litovsk din 1918, când Rusia a renunþat la suveranitatea asupraPoloniei ºi Lituaniei, s-a speculat ºi de cãtre Hitler. Dotat cuarmament dupã ultimele cuceriri ale tehnicii, cu efective mari ºiantrenate, cu planuri de acþiune gândite dupã ideea de bliet-zkrieg – rãzboi fulger, la 1 septembrie 1939, la orele 4 ºi 34 deminute, Germania a invadat Polonia. Agresiunea germanilor afost înscrisã în „Fall Weiss” – Planul Alb. Polonezii nu au rezi-stat în faþa ofensivei germane decât trei sãptãmâni. Miºcarea deintervenþie armatã din partea Germaniei a avut ecou mondial.SUA, Franþa, Anglia, Africa de Sud ºi-au mobilizat efectivele.România s-a declarat neutrã, dar ºi-a exprimat acordul caresursele materiale ºi financiare trimise de cãtre americani ºienglezi sã treacã prin teritoriul ei. Gesturile noastre de omeniefaþã de poporul polonez sunt înscrise pe paginile de istorie con-temporanã. Momentul 1 Septembrie 1939 a fost un pas înapoipentru omenire, care în locul muzei POLYHYMNIA, cea aimnurilor sacre, a preferat loviturile de tun ºi bombele.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

E GREA ISTORIA? E UªOARÃ

În timpul Conferinþei de la Teheran (28 noiembrie - 1decembrie 1943) - prima întâlnire între Stalin, Churchill ºi Roo-sevelt - conducãtorul sovietic ºi-a reafirmat puternic reven-dicãrile teritoriale asupra Poloniei. Foreign Office a admis nece-sitatea concesiilor (la est de linia Curzon), care corespundeauavantajelor obþinute prin Pactul Ribbentrop-Molotov. Roo-sevelt, la rându-i, a aprobat tacit acest aranjament, dar a refuzatsã se angajeze, de teama reacþiilor negative din Congres. Princi-palul sãu obiectiv la Teheran era sa obþinã încrederea lui Stalinpentru a menþine coeziunea “marii alianþe”, pentru a obþine spri-jinul acestuia în organizarea postbelicã a lumii, pentru instau-rarea unui nou mecanism al securitãþii colective. Într-o lungãscrisoare, datatã 29 ianuarie 1944, William Bullitt, fostambasador american la Moscova între 1933 ºi 1936, lansa unavertisment preºedintelui: “Stalin nu este convertit la idealurileChartei Atlanticului... nu a abandonat proiectele sale re-voluþionare, obiectivele politice ºi teritoriale nu au fost schim-bate... El se va strãdui sã anexeze Basarabia, Bucovina de Nord,o parte nedefinitã din Polonia Orientalã ºi Þãrile Baltice... Cândva putea, va instala un guvern sovietic în România, Bulgaria,Polonia ºi Germania...”. Bullitt prevedea cã “partizanii” comu-niºti din Iugoslavia vor pune în miºcare un guvern de tip sovi-etic ºi cã Eduard Beneº va face jocul lui Stalin ... “Nu existãdecât un singur mijloc de a împiedica Armata Roºie sã tra-verseze Europa: asigurarea ca armatele americane ºi britanice sãelibereze Europa Orientalã înaintea sovieticilor”1. La 6 iunie,armatele anglo-saxone comandate de generalul Dwight Eisen-hower debarcau în Normandia. Armatele sovietice avansau înPolonia ºi în Balcani. Stalin nu avea nici un motiv sã aban-doneze cãtre sfârºitul rãzboiului exigenþele teritoriale pe care leformulase în 1941, atunci când armatele Reich-ului erau la câþi-va kilometri de Moscova. Armata polonezã de interior a gene-ralului polonez Tadeusz Bor-Kamarowski (guvernul polonez dela Londra) a dorit sã participe la eliberarea teritoriilor polonezerãsãritene. A fost refuzatã. Sovieticii deja formaserã armata lorpolonezã; tot acum, ei au recunoscut, de facto, ComitetulPolonez de Eliberare Naþionalã, condus de Boleslaw Bierut.

Armata Roº ie l a po r þ i l e Var ºov ie iDeoarece Armata Roºie sosise la porþile Varºoviei, guvernul

polonez din exil ºi Armata de Interior au decis sã declanºezeinsurecþia în Varºovia, în speranþa eliberãrii oraºului înainte devenirea sovieticilor. Insurecþia s-a transformat într-o tragedie.Naziºtii au înãbuºit-o, ruºii nu s-au implicat, în pofida soli-citãrilor exprese ale lui Churchill ºi Roosevelt.

W. Churchill a decis, în octombrie 1944, sã meargã laMoscova, sã discute cu Stalin problema polonezã. (ªeful guver-nului polonez din exil, Stanislaw Mikolajczyk, a participat lanegocieri.) Nu s-au realizat progrese, deoarece guvernulpolonez nu a acceptat linia Curzon ºi colaborarea cu guvernulpro-sovietic instalat de Stalin la Lublin.

În timpul acestor discuþii, Churchill i-a propus lui Stalinfaimosul “acord de procente”, care repartiza în termeni arit-metici influenþa Rusiei Sovietice ºi a aliaþilor occidentali înregiunea balcanicã ºi în Ungaria. Churchill a relatat apoi, înMemorii, propunerile pe care le-a fãcut lui Stalin: “Armatelevoastre se gãsesc în România ºi Bulgaria. Noi avem interese,misiuni ºi agenþi în aceste þãri. Vom evita sã ne ciocnim pentruchestiuni care nu au valoare de sancþiuni. În ceea ce priveºteMarea Britanie ºi Rusia, ce ziceþi Dv. de o predominanþã de90% în România pentru Dv., de o predominanþã de 90% în Gre-cia pentru noi ºi de o egalitate de 50/50% în Iugoslavia... În timpce se traduceau cuvintele mele, eu scriam pe o foaie de hârtie:România : Rusia = 90%, altele = 10%; Grecia : Marea Britanie(în acord cu SUA) = 90%; Rusia = 10%; Iugoslavia = 50-50%;Bulgaria : Rusia = 75%, alþii = 25%. Eu am pus hârtia în faþa luiStalin, cãruia i s-a tradus. El s-a oprit un timp lung. Apoi a luatcreionul sãu albastru, a trasat o linie groasã în semn de aprobareºi ne-a înapoiat-o”2

Acordul era valabil pe durata ostilitãþilor contra Reich-ului -pretinde Churchill, care este însã suficient de realist în Memorii

pentru a-i consemna consecinþele nefaste. El se disculpã cuargumente puerile de tipul scuzelor cã nu a putut prevedea, cucertitudine, brutalitatea represiunii sovietice. Mai este adevãratcã el nu a asociat cabinetul britanic acestor nefaste procente ºicã americanii nu au fost consultaþi ...

A urmat Conferinþa de la Yalta (4 februarie 1945). Stalin aacceptat proiectul de organizare a ONU, susþinut cu ardoare deRoosevelt ºi de secretarul sãu de stat, Edward Stettinius. În con-trapartidã, pentru implicarea împotriva Japoniei, sovieticii ausolicitat ºi obþinut acceptul anglo-american pentru ocupareainsulelor Kurile ºi a pãrþii septentrionale a insulelor Sahalin,dreptul de control asupra cãilor ferate din Manciuria, bazelenavale de la Dairen ºi Port Arthur. Tot la Yalta s-au acceptatdezmembrarea Germaniei ºi linia Curzon, pentru graniþele ori-entale ale Poloniei.3 (Disputa reparaþiilor, care apare pe larg înAnalele de dupã rãzboi, nu s-a datorat, aºa cum s-a sugeratdatoritã încãlcãrii de cãtre ruºi a acordurilor stabilite lafaimoasa întâlnire Truman, Stalin ºi Churchill. Ea a început odatã cu retragerea angajamentelor fãcute anterior sovieticilor decãtre americani. Angajamentele se bazau pe înþelegerea gene-ralã la care s-a ajuns sub umbrela Planului Morgenthau, potri-vit cãruia germanii trebuiau “storºi” cât de tare de cãtre cei careau suferit de pe urma lor. Asigurarea reparaþiilor urma sã fiescopul principal al politicii economice a Aliaþilor. La Yalta,Statele Unite au fost de acord cã nota de platã a Germaniei,reprezentând reparaþiile de rãzboi, sã fie luatã sub forma trans-ferurilor de capital ºi a livrãrilor din producþia curentã; deasemenea, au fost de acord ca sovieticii sã obþinã jumãtate dinsuma totalã care, accidental, coincidea cu costurile totale derãzboi ale Regatului Unit.)

P lanu l de recons t ruc þ i ePlanul de reconstrucþie a fost conceput în cadrul acti-

vitãþilor aºa-numitei Comisii Europene de Consultanþã (EAC),înfiinþatã dupã întâlnirea de la Teheran, la care Cei Trei Mari aufost de acord sã dividã Reich-ul în zone separate de ocupare.Începând cu anul 1944, EAC s-a întâlnit în sesiune continuã subconducerea ambasadorului american la Londra, John G. Winant,pentru a pune la punct termenii capitulãrii germane, zonele deocupaþie ºi pentru a gândi o politicã pe termen lung. Pentru a-isusþine activitatea, la începutul lui 1944, s-a constituit ºiComitetul Interdepartamental Executiv pentru Politicã Econo-micã Externã, sub conducerea secretarului adjunct de stat DeanAcheson.

Un memorandum intitulat Obiective generale ale politiciloreconomice ale SUA privind Germania sumariza recomandãrileComitetului: reformã urmatã de integrarea într-o Europã libe-ralã. Germaniei i se cerea sã facã restricþii ºi sã ofere reparaþii;

industria de rãzboi trebuia distrusã; dominaþia sa economicãasupra continentului urma sã înceteze prin mijloace nespecifi-cate. Poporul german nu trebuia sã fie forþat nici sã îndure stan-darde de viaþã sub un “minimum acceptabil”, nici sã rãmânãpermanent sãrãcit, din moment ce “o constrângere continuã amai mult de 60 de milioane de persoane avansate în plan tehnicar fi în cel mai bun caz o sarcinã costisitoare ºi ar da lumii înmicã mãsurã un sentiment de securitate realã. Reich-ul urmamai degrabã sã fie democratizat ºi integrat într-un tip deeconomie mondialã prevãzutã de Carta Atlanticã”.) Cât priveºteregimul politic în aceasta þarã lucrurile rãmâneau neclare. Ali-aþii au preferat o soluþie improvizatã, dându-ºi acordul pentruformarea - din comuniºti pro-sovietici ºi reprezentanþi din exi-l - a guvernului polonez provizoriu de unitate naþionalã.

Stalin a acceptat Declaraþia asupra Europei eliberate.4

Confuzia din politica externã americanãFranklin D. Roosevelt a murit la 12 aprilie 1945. Harry Tru-

man, noul preºedinte, avea cunoºtinþe limitate în domeniul afa-cerilor internaþionale. Lipsa de experienþã în afacerile strãinel-a obligat sã þinã seama de sfaturile consilierilor - care aveaupãreri împãrþite în legãturã cu atitudinea faþã de URSS - ºi deaici consecinþe negative care au generat o confuzie prelungitã îndefinirea politicii externe americane.

În perspectivã strategicã, U.R.S.S. lãsa impresia cã ar dis-pune de o putere enormã, rãspânditã pe o mare parte a maseicontinentale eurasiaticã. Era vorba, însã, de un colos cu picioarede lut. Stalin declara la Potsdam cã Armata Roºie a pierdut 6milioane de oameni. Istoricii evocã cifre mult mai consistente,8-9 milioane de soldaþi, inclusiv cei din lagãrele germane. Po-pulaþia civilã a suferit de asemenea foarte mult - 26-27 milioanede morþi. U.R.S.S. era rãmasã în urmã din punct de vedere eco-nomic ºi social.

În acelaºi timp, SUA era, în fapt, prima putere economicã alumii, cu un avans considerabil faþã de alte þãri industrializate,în particular faþã de URSS. Aproape 1/2 din produsele fabricateîn lume purtau marca “made în USA”. În 1945, SUA dispuneade o mare parte din rezervele de aur ale planetei. În cursul anilor1940-1944, PNB american a crescut cu 15% pe an. Puterea mi-litarã americanã era considerabilã. În momentul capitulãrii Ger-maniei, forþele militare ale SUA erau de circa 8.300.000 deoameni, din care 69 divizii în Europa ºi 26 în Asia ºi Pacific.Marina lor militarã ºi comercialã era fãrã egal ºi aviaþia militarãle conferea supremaþia aerianã. Americanii descoperiserãbomba atomicã. SUA se bucura în mod egal de un mare pres-tigiu ideologic ºi politic. Preºedintele Roosevelt era omul “NewDeal”-ului. Principiile liberale care au fost propagate contraforþelor Axei erau înscrise în Charta Naþiunilor Unite.

În perspectivã americanã, ordinea politicã de dupã rãzboitrebuia sã permitã restaurarea liberalismului economic. Insti-tuþiile create la Bretton Woods în 1944, sub egida SUA ºi aMarii Britanii, erau chemate sã asigure o nouã ordine econo-micã internaþionalã, care sã fie favorabilã expansiunii comerþu-lui ºi creºterii economice.

Note:1 Orville H. Bullitt (ed.), For the President Personal and Secret

Correspondence Between Franklin D. Roosevelt and William Bul-litt, A. Deutsch, London, 1973, p. 588.

2 Winston Churchill, Mémoires sur la Deuxième Guerre mon-diale, VI, tom 1, p. 235-236.

3 John Gillingham, Coal, Steel, and the Rebirth of Europe,1945-1955. The German and French from Ruhr Conflict to Eco-nomic Community, Cambridge University Press, Cambridge, NewYork, Port Chester, Melbourne, Sydney, 1991.

4 Pierre de Senarclens, De Yalta au rideau de fer. Les grandespuissances et les origines de la guerre froide, Presses de la Fonda-tion nationale des sciences politiques, Paris, 1993, p. 27. VeziAgnes Heller, Ferenc Fehér, De la Yalta la Glasnost, Editura deVest, Timiºoara, 1993, p. 11-47.

România ºi refacerea Europei (planuri economice ºi alianþe militare)

Între Aliaþi. Rãzboiul rece. N.A.T.O. Pactul de la Varºovia

((ccoonnttiinnuuaarr îînn nnrr.. vviiiittoorr))Cristiana MARIN

Stalin - conducãtorul URSS

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006Pagina 10

IT-UL, UN MARTOR AL EREI DIGITALE

USB drive anti-glonþ

PRETEC va lansa oserie de drive-uri USBnumite i-Disk Bullet Proofcu proprietãþi mai puþinobiºnuite. Acestea vor firezistente la apã, gheaþã,foc, napalm ºi bineînþelesla gloanþe ºi au capacitãþide la 128 MB la 2 GB.

Intel Itanium 2 Prosessor 9000- 5 noi membri în aceastã serie.

Cunoscute anterior sub numele de cod „Montecito”,noile procesoare dual-core sunt destinate celor maisofisticate platforme high-end. Acestea dubleazã per-formanþele aplicaþiilor ºi reduc cerinþele impuse surseide alimentare cu tensiune, îmbunãtãþind eficienþa perwatt de 2,5 ori comparativ cu versiunile single-coreexistente.

Toþi producãtorii de servere, membri ai ItaniumSolutions Alliance (ISA), vor lansa produse bazate penoile Dual-Core Intel Itanium 2 Processor din seria9000.

Portdrapelul seriei este modelul 9050, care dispunede douã unitãþi (core) complete de procesare ºi aproapetripleazã memoria cache faþã de generaþia anterioarã.

Procesoarele Intel dual-core ºi single-core Itanium2, sunt disponibile de la sfârºitul lunii August.

MAXTOR OneTouch III 1 TB(terabyte)

Maxtor a prezentatnoua soluþie externã destocare, MAXTOROneTouch III , TurboEdition, care are capa-bilitãþi RAID ºi carefurnizeazã utilizato-rilor posibilitãþi delucru simplu de folositºi de înþeles. Arecapacitãþi de pânã la

un terabyte, adica 1000 GB, ºi înglobeazã backupautomat ºi posibilitãþi de restore pentru utilizatorii Macsau PC. Permite configurarea în mod RAID0 sauRAID1 ºi include soft pentru sincronizarea între douãsau mai multe calculatoare.

MAXTOR OneTouch III are un sistem îmbunãtãþitpentru micºorarea emisiei acustice, un sistem de rãcirecare se autoregleazã ºi un dispozitiv pentru protecþia lasocuri. Este potrivit pentru utilizatorii avansaþi ºi pen-tru profesioniºtii preocupaþi de editare/prelucrare videoºi foto sau de realizarea de graficã pe calculator. Toatedispozitivele de stocare externe MAXTOR OneTouchsunt dotate cu Maxtor DriveLock care permite prote-jarea prin parolã, pentru protecþie în cazul în care dis-pozitivul este pierdut.

MAXTOR OneTouch III este realizat cu capacitãþide 600GB sau 1TB ºi are interfaþã triplã, USB2.0/FireWire 400/ FireWire 800, pentru conectare sim-plã la Mac sau PC. Dispune de un buffer cache de16MB ºi o turaþie de 7200 rpm, un timp mediu decãutare de 9 ms. Transferul de date se realizeazã cuvitezã maximã de 91MB/s pentru FireWire 800,43MB/s pentru FireWire 400 ºi cu 33MB/s pentruUSB 2.0. Preþul recomandat pentru 600GB este de550$, iar pentru 1TB de 900&.

IBM - numãrul unu mondialpe piaþa software-ului de portal

pentru intreprinderiCompania IBM a fost clasatã pe primul loc pe piaþa

software-ului de portal pentru intreprinderi, potrivitunui studiu al International Data Corporation (IDC).

IDC a clasat IBM Websphere Portal ca software-ulde portal numãrul unu din piaþã, pe baza veniturilorrealizate din vânzãrile de licenþe software ºi servicii dementenanþã. Conform IDC, IBM a fost liderul pieþeimondiale de software pentru portaluri pentru cel de-alpatrulea an consecutiv, realizand o creºtere procentu-alã de douã cifre în 2005 fata de 2004. Analiza de piaþãa IDC a apreciat angajamentul IBM faþã de arhitec-turile orientate pe servicii (SOA) ºi tehnologiile cola-borative, precum ºi portofoliul companiei caredepãºeste 1.500 de conectori pentru sistemele back-end de intreprindere. A fost remarcatã, de asemenea, ºidisponibilitatea unor soluþii de a asigura procese speci-fice pentru industrii diferite.

Portofoliul IBM WebSphere Portal foloseºte arhi-tectura IBM SOA pentru a furniza aplicaþii compozite,bazate pe roluri, pentru a îmbunãtãþi colaborarea ºilivrarea informaþiilor, compania oferind software pen-tru portal-uri care acoperã o gamã vastã de hardware,de la echipamente mobile pânã la mainframe-uri. (P.I.)

Brigada 2 Infanterie „Rovine” dinCraiova a fost gazda Concursului Militarde Orientare, faza finalã pe Corpul 1Armatã Teritorial „General Ioan Culcer”,în perioada 29-30 august, la startul com-petiþiei aliniindu-se ºapte loturi de ori-entare ale unitãþilor ºi marilor unitãþi dingarnizoanele Bucureºti, Buzãu, Focºani,Brãila ºi Craiova.

Organizatorilor acestui concurs,locotenent-colonelul Ion TÃTARU dincomandamentul Corpului 1 Armatã Teri-torial ºi locotenentul Alin PREDA dinBrigada 2 Infanterie „Rovine” Craiova, lis-au alãturat ºi reprezentanþi ai FederaþieiRomâne de Orientare Turisticã, conduºide Emilian Minoiu – antrenorul echipeinaþionale de seniori, membru al ClubuluiUniversitatea Craiova, secþia orientareturisticã.

O premierã pentru concursurile militare de orientare areprezentat-o modul de cronometrare a particpanþilor. Dispozi-tivele electronice „Sport Ident” folosite in concursul de orientarede la Craiova au permis organizatorilor sã pãstreze o evidenþãfoarte strictã a timpilor concurenþilor. Aceste dispozitive indivi-duale oferã informaþii legate de ora startului, orele la care au fost

atinse posturile de control, ora sosorii la finalul cursei, precum ºiun raport în detaliu privind modul de parcurgere a traseului.

Traseul de parcurs în cadrul concursului militar de orientare dinacest an a avut, la proba masculinã, o distanþã de aproximativ 7000de metri ºi un numãr de doisprezece posturi de control, iar la probafemininã 6000 de metri ºi nouã posturide control. Pãdurea Bucovãþului aflatãîn apropierea municipiului Craiova aoferit un mediu propice pentrudesfãºurarea probelor, traseul fiindapreciat atât de organizatori cât ºi deconcurenþi ca fiind unul dificil, presãratcu numeroase obstacole naturale care auîngreunat misiunea celor douãzeci ºiunu de participanþi.

În fruntea clasamentului a rãmaslotul Brigãzii 2 Infanterie „Rovine” dela Craiova, lot care a ocupat prima po-ziþie ºi la ediþiile trecute ºi care a câºtigat probele, atât la masculin,cât ºi la feminin. Din componenþa lotului craiovean, alãturi desublocotenentul Alina STOICA, scorpion roºu din Batalionul 26Infanterie „Neagoe Basarab”, debutantã clasatã pe locul 1 la indi-vidual, fac parte ºi caporalii Paul BRÃBIESCU ºiIonuþ DURÃU din Batalionul 20 Infanterie „Scorpi-onii negri”, sportivi care au state vechi în aceastã dis-ciplinã sportivã, ei fãcând parte ºi din Clubul SportivUniversitatea Craiova – secþia orientare turisticã.Pentru câºtigãtorulprobei masculine,caporalul PaulBRÃBIESCU, ori-entarea este maimult decât o pasiune.De treisprezece aniel este un practicantal acestui sport, aparticipat la nume-roase concursuri deorientare turisticã ºia obþinut titluri decampion naþional,campion balcanic,vicecampion bal-

canic, cea mai bunã performanþã fiind pentru el locul ºase mondi-al.

Brigada 34 Infanterie din Bucureºti a avut la linia de start doiconcurenþi care vor fi, peste nu mult timp, soþ ºi soþie. Este vorbadespre sergentul major Elena Chiþu ºi sublocotenentul IonuþOLARU care îºi vor uni destinele pe data de 23 septembrie. Foarteemoþionaþi de evenimentul care se apropie, cu siguranþã cel maiimportant din viaþa lor, cei doi viitori soþi au reuºit sã obþinã primaperformanþã sportivã pentru palmaresul tinerei familii de militari– medalia pentru locul al doilea la individual feminin.

Clasamentele au fosturmãtoarele:

Individual feminin:Locul 1: slt. Alina Stoica

– Bg. 2 I „Rovine”;Locul 2: sg.maj. Elena

Chiþu – Bg. 34 I Bucureºti;Locul 3: MM Iuliana

Negotei – Bg. 2 VM Braºov.Individual masculin:Locul 1: cap. Paul Brã-

biescu – Bg. 2 I „Rovine”Craiova;

Locul 2: cap. Ionuþ Durãu- Bg. 2 I „Rovine” Craiova;

Locul 3: slt. Dumitru Todosiuc – Bg. 2 VM. Braºov.Clasament general pe echipe:Locul 1: Bg. 2 I „Rovine” Craiova;Locul 2. Bg. 2 VM Braºov;Locul 3: Bg. 10 Geniu.La festivitatea de premiere, care a avut loc la comandamentul

marii unitãþi craiovene, Comandantul Brigãzii 2 Infanterie„Rovine”, colonelul Dan PREDATU a apreciat: „...pregãtirea fizicãîn armatã este un element foarte important care asigurã suportulmoral ºi fizic pentru îndeplinirea misiunilor care ne revin, pentrucultivarea mentalitãþii de învingãtor. Am avut onoarea de a fi gazdaacestui concurs aplicativ militar de orientare, ai cãrui câºtigãtorisuntem noi toþi, Armata României. Vã doresc mult succes la etapeleviitoare ºi drum bun spre garnizoanele de reºedinþã.”

Pentru cei care au fost selecþionaþi pentru a reprezenta Corpul1 Armatã Teritorial „General Ioan Culcer” urmeazã o perioadã depregãtire pentru a participa la fazele urmãtoare ale concursurilor deorientare, pregãtire care se va desfãºura în garnizoana Predeal.

Locotenent Cristian CÃNUCIRedactorul emisiunii radiofonice „Viaþa Oºtirii” –

Radio Oltenia Craiova.

CRAIOVA

Concurs militar de orientare

SS pp oo rr tt

MMeedd ii cc ii nnaaCe este Rh-ul?În afara sistemului ABO, pe

hematii (globule roºii), a mai fostdescoperitã o substanþã numitã rh.85% din populaþia globului areaceastã substanþã pe hematii ºi suntRh pozitiv, iar restul de 15% nu oau, deci sunt Rh negativ. Organis-mul unei persoane, care nu are Rhpe hematii ºi primeste o transfuziecu sângee care are Rh (de la undonator Rh pozitiv) va reacþiona caºi cum ar lua contact cu un corpstrãin (la fel cum reacþioneazã labacterii, virusuri sau alþi corpi strã-ini cu care organismul intrã în con-tact). În consecinþã a înerca sã dis-trugi acest Rh, Rh-ul fiind ataºathematiilor, organismul le va dis-truge ºi pe ele. Astfel apar acciden-tele postransfuzionale, care se ma-

nifestã asemãnãtor unei anemii(boalã în care scade numãrul glo-bulele rosii din sânge).

Alt caz de incompabilitate apareîn cazul mamei cu Rh negativ,indiferent daca tatãl are Rh pozitivsau negativ.

Pentru tinerele mame este deremarcat cã de regulã primul copileste sãnãtos, dar urmãtorii copiiprezintã (dacã nu se aplicã la timptratamentul necesar), o formã deboalã datoratã distrugerii Rh-ului sihematiilor si care pâna la urmã ducela decesul nou-nãscutului.

Riscul ca sângele mamei sãatace pe cel al copilului este de obi-cei exclus, la prima sarcinã, dar elcreste proporþional cu numãrul denaºteri ºi sarcini. În cazul sarciniloravortate, trebuie luat în consideraremomentul la care s-a produs avortul(riscul repercusiunilor este mai mareîn a doua parte a sarcinii). (P.I.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006 Pagina 11

SHOWBIZSHOWBIZ

IREALÃ

TRUISM

PLÃCI DETERACOTÃ

FERME

ªPERÞ

ÎN BLOC!

POTECI

PLAFOANE

IMENS

STAT

NESIGUR

PARTER

ZGÂRCITÃ

METAL

GRÃSAN

O FATÃ

UNEORI

BOALA DEURECHE

TRATAT DEFIZICÃ (pl.)

MORFEUINDIGEN

FONTÃ

AMABILE

STABILIT DINVREME

DIN STUP!

RESORT!

REGELEFIARELOR

PUSEUI!

FIRE DEURZEALÃ

BOLDURIMIXTURÃ

BUIMAC

F, C, M, C, N, BANALITATE, NEHOTÃRÂT,STAL, AVARÃ, OBEZ, ARAR, EMA, IONI, M,ATENTE, TU, STÂNCI, AUR, IÞE, TERCI, ACE,NÃUCIT.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

1. Unde se aflã muzeul închinat imaginarului DonQuijote?

2. Când a fost inauguratã clãdirea Circului dinBucureºti?

3. Cine a scris romanul „Învierea”?4. Cine a interpretat rolul principal masculin în filmul

„Furtuna perfectã”, producþie USA 2000, în regia luiWolfgang Peterson?

5. Cum se numeºte pasãrea miticã ce avea însuºireade a arde periodic ºi de a se regenera din propria eicenuºã?

6. Cine a spus: „Fã în munca ta ca plugarul: undetrece brazda lui, gãsesc hranã ºi pãsãrile flãmânde alecerului”?

Rãspunsurile testuluidin nr. 16 (204)

1. Interpretul rolului principal masculin în filmul„Omul din la Mancha” a fost Peter O’Tule.

2. Cartea „Mihail, câine de circ” a fost scrisã deprozatorul american Jack London (1876-1916).

3. Fresca din refectoriul mãnãstirea Santa Maria delleGrazie, reprezentând „Cina cea de Tainã” aparþine luiLeonardo da Vinci (1452-1519).

4. Dramaturgul realist rus, autor al piesei „Furtuna”este Alexandr Nicolaevici Ostrovski (1823-1886).

5. În þara noastrã, breasla de meºteºugari se mainumea corporaþie, isnaf sau rufet.

6. M. EMINESCU, Fragmentarium, 102.

Selecþie realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞpapalet.ion@forter.ro

EE ll MM aa tt aa dd oo rrJOCURI

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Un scoþian se întâlneºte cu pri-etenul sãu care ieºea de la oficiulpoºtal.- Ai încasat un mandat?- Nu, mi-am pus cernealã în stilou.

☺☺- Dupã cum ºtiþi, copii, nu estebine sã sãrutaþi animalele saupãsãrile, explica profesorul la orade biologie. Poate cineva sã-midea un exemplu despre pericolulacestui gest?- Da, domnule, rãspunde unul din-tre elevi. Mãtuºa mea obiºnuia sã-ºi sãrute cãþelul.- ªi ce s-a întâmplat?- Dupã un timp, cãþelul a murit,domnule.

☺☺- Noaptea trecutã nevastã-mea avisat cã s-a mãritat cu un mil-ionar!- Eºti norocos! Nevastã-mea credeacelaºi în timpul zilei.- Domnule doctor, nu i-aþi puteaadministra soþului meu un medica-

ment pentru a visa noaptea peºte?- De ce? E cumva pescar?- Nu, dar de vreo douã luniviseazã noapte de noapte vrãbii.- ªi de ce deranjeazã? Peºti sauvrãbii, nu e totuna?- Nu, pentru cã dacã ar visa peºtinu ar mai ciripi!

☺☺Pacientul cãtre doctor:- Spune-mi, domnule doctor,

într-adevãr m-am fãcut bine?Acum pot sã mãnânc tot ce-mi facerãu?

☺☺Tatãl o dãscãleºte pe tânãra

Betsy:- Uite ce e, domniºoarã. Încerc

pe cât pot sã nu fiu încuiat. N-amnimic împotrivã ca prietenul tãu sãstea cât pofteºte când te sãrutã de„noapte bunã”. Dar, insist foartetare, sã nu mai ia ziarul dedimineaþã cu el.

☺☺De dimineaþã, asistenta med-

icalã era îmbrãcatã într-o þinutã

care stârnea interesul. În special, zona pieptului seputea remarca datoritã unei “mascãri” sumare. Între-batã de ce a preferat stilul, a rãspuns:

- Pãi, m-am gândit cã atunci când ºeful mã va certapentru greºeli, sã fiu în stare sã-i þin piept.

☺☺- Domnule, firma Sportings ne cere urgent date

amãnunþite despre fostul nostru economist Andrei. Cesã le rãspund?

- Rãspunde cã e un escroc de rând, un leneº, un fal-sificator, un gangster de drumul mare ºi cã tot ce ºtie aînvãþat la firma noastrã.

El Matador este un nou shooter thirdperson creat de studiourile Plastic Reality,care va fi distribuit de Cenega. Jocul ElMatador are o construcþie de parcã ai testa„Max Payne care viziteazã câþiva prietenila tropice”. Este incredibil. Modul în carepersonajul umblã, sare, slow-motion-ul,toate aceste elemente par luate direct dinMax Payne.

Din pãcate au copiat stilul de miºcare ºisãritura în slow-motion din Max Payne dar,din fericire, aceste elemente sunt integratecum trebuie în joc. Primele trei nivelurisunt: un orãºel din Columbia, al doilea ofabricã de cocainã ºi ultimul un doc aban-donat. Nu existã vreo legãturã evidentãîntre niveluri. Intrând în rolul lui VictorCorbet, un agent antidrog, veþi luptaîmpotriva unui cartel de droguri care aînceput sã scape de sub control. Se pare cãmembrii cartelului au fãcut o razie încartierul general DEA din Bogota, aºa cãaþi fost chemat sã rezolvaþi situaþia.

În timpulaventurii voastreveþi mai fi ajutatdin când în cândºi de alþi agenþi,însã nu veþi aveanici un controlasupra lor. Dacãa v a n s a þ i ,

avanseazã ºi ei. Dacã vã adãpostiþi, ei o sãavanseze în continuare. Cam aºa staulucrurile. Primul nivel reprezintã practic undemo al luptelor urbane la care veþi parti-

cipa în El Matador. Aici nu veþi vedeadecât strãzi înguste ºi o mulþime de ina-mici, însã locuitorii au avut timp ºi sãdecoreze. Deºi este un orãºel columbian,este plin de obiecte, cum ar fi cutii, sticle ºihaine care atârnã la balcon. Singura maresurprizã aici este numãrul de grenade, care

nu este imens,ci monstruos.Veþi pierdejumãtate dinviaþã numaidin cauza lor.Mai târziu, înjunglã ºi ladocuri vor fiºi zone de aer

liber unde vã veþi putea adãposti ºi lupta caun bãrbat. Existã o gamã largã de arme dincare sã alegi ºi, probabil, vor fi chiar ºi maimulte în versiunea finalã a jocului. Va tre-bui sã aveþi grijã însã la muniþie, deoareceeste consumatã foarte uºor ºi în cazul încare rãmâi fãrã, va trebui sã schimbi arma.Rapid! Sunt foarte bune AK-47 (cui nu i-arplãcea?), MP5, M16 (acesta este suficientde puternic, dar efectele sonore seamanã cuo pisicã cu toane), puºca cu lunetã ºi dualUzi-urile pentru luptele close-quarter.Existã ºi câteva shotgun-uri, dar dacã vãapropiaþi prea mult de inamicii care au aºaceva, sunteþi morþi, aºa cã ar trebui sãrenunþaþi la ele în favoarea a ceea ce senumeºte artilerie alternativã: mini-gun-ul.E drept, aratã mai degrabã ca un mini-tundin Terminator, dar nu vã afecteazã modul

în care vã miºcaþi.În cel de-al doilea nivel, fabrica de

cocainã, te simþi ca ºi cum te-ai plimba cuMax Payne printr-un nivel din Far Cry.Totul este verde luxuriant în jur ºi laînceputul jocului o voce aparþinând uneiblonde te anunþã cã nu sunt inamici înzonã. „Pe cuvântul tãu? ªi atunci cine stãîn cazãrmile alea din depãrtare? ZânaMãseluþã?” Comparativ cu nivelul urban,aici lucrurile sunt destul de clare, întrucâtva trebui sã curãþaþi tot ce miºcã. Nu întâl-niþi puzzle-uri ºi nici mãcar secvenþe destealth, deºi veþi tot vedea elementele destealth menþionate în toate comunicatele depresã.

El Matador nu e Splinter Cell. Singurulmotiv pentru care va trebui sã vã miºcaþi unpic mai lent va fi calibrarea puºtii culunetã. Vã puteþi întreba de ce e nevoie deo puºcã cu lunetã în joc, dar, probabil, cã

pânã la sfârºitveþi afla.

U l t i m u lnivel aratãabsolut extra-ordinar. Aicivoi, împreunãcu câþiva

agenþi, va trebui sã omorâþi toþi inamicii,care apar din pãmânt de parcã ar fi cârtiþe.Nu existã boss, dar la sfârºitul nivelului,apare Mia într-un elicopter, invitându-vã labord. Bineînþeles, veþi sãri spectaculos depe acoperiºul unei nave direct în elicopter.Cât romantism. (P.I.)

Dupã concertul senzaþional al lui FatBoy Slim laUltima Playa, The Mission se întoarce în Bucureºti,unde îl aduce pe numãrul unu mondial: Paul Van Dyk.29 septembrie este data la care Sala Polivalentã dinBucureºti va deveni din nou neîncãpãtoare, pentru celmai electrizant show al anului.

Primul eveniment The Mission afost organizat în anul 2000, iar celmai recent a fost concertul FatBoySlim de la Ultima Playa din Mama-ia - 5 august 2006. Foarte puþinenume celebre din topul DJ-ilor strãi-ni nu au fost prezente la eveni-mentele The Mission. Dintre DJ-iicelebrii prezenþi la The Mission amintim nume ca:Tiesto, Carl Cox, Sasha, John Digweed, Timo Maas,Paul Oakenfold, Erick Morillo, Armin van Buuren etc.

Petrecerile The Mission sunt organizate în locaþiidiverse, de la cluburi pânã la hale, plaje sau pontoane,ºi reunesc un numãr impresionant de participanþi -între 2.000 ºi 12.000. În afarã de DJ-ii strãini, TheMission deþine ºi DJ rezidenþi: Rhadoo (DJ-ul nr.1 înRomânia 3 ani la rând), Haute Culture, Vania ºiKozonak.

Concertul pe care Paul van Dyk îl va susþine laBucureºti face parte din turneul VONYC SESSIONSWorld Tour 2006. Cele mai cunoscute albume ale salesunt Vorsprung Dyk Technik, Out There & Back, Po-litics of Dancing, iar cel mai nou: Reflections. În topulcelei mai prestigioase reviste de gen, “DJ Mag”, Paulvan Dyk l-a detronat pe Tiesto. Seturile extraordinareale lui Paul van Dyk vor fi completate de Rhadoo ºiVania.

Accesul se va face începand cu ora 20:00. Preþulbiletelor va fi de 44 RON pânã la data de 28 septem-brie, iar preþul la intrare va fi de 60 RON. Accesul per-soanelor sub 18 ani este strict interzis.

Pe data de 19 octombrie, laSala Palatului, fanii Duran Duranvor avea ocazia sã asculte live hit-uri precum „The Reflex”, „Noto-rious”, „Wild Boys”, „OrdinaryWorld”, „Rio”, „Hungry Like theWolf” , „Come Undone” „Sun-

rise” ºi „What Happens Tomorrow”, în cadrul primulconcert Duran Duran din România.

Exponenta a curentului new-wave, alãturi deDepeche Mode, Frankie Goes to Hollywood, Tears forFears ºi New Order, Duran Duran este una dintre celemai apreciate ºi longevive trupe din istoria muzicii: ocarierã de peste 25 de ani, mai mult de 70 de milioanede albume vândute în întreaga lume, 18 single-uri întopul Billboard 100 ºi treizeci în Top 40 UK!

Formatã în 1978, trupa a trecut de-a lungul timpu-lui prin numeroase schimbãri de formula, reunindu-seîn 2004 în componenþa care a consacrat-o - NickRhodes, John Taylor, Roger Taylor, Andy Taylor,Simon LeBon – pentru lansarea celui mai recentalbum, „Astronaut” (2004), material ce a intrat întopul UK direct pe locul 3! La începutul anului, DuranDuran a concertat în cadrul festivitãþii de decernare apremiilor Nobel ºi în Torino, Italia, la Olimpiada deIarna 2006.

Scena under-ground londonezãeste una dintre celemai dinamice ºi pro-lifice scene muzicaledin lume, consti-tuind o adevãratãrampã de lansarepentru starurile cevor zgudui lumeashow-biz-ului înviitorul apropiat. Pentru prima datã în România, douãdintre cele mai în vogã trupe din zona alternative-rockbritanicã, Noblesse Oblige ºi Tetine, vor concerta laAmsterdam White House Cafe & Terrace (fostã Cina),pe 28 octombrie.

Noblesse Oblige – Sebastian ºi Valerie – au sur-prins în 2006 cu albumul „Privilege Entails Respon-sability”, un mix de ritmuri ºi sonoritati electro, disco-punk, chanson, riff-uri rock, ºi versuri provocatoare.Apariþiile live ale trupei au fost caracterizate de presabritanicã drept „teatrale” ºi „electrizante”, ºi au reusitsã impunã Noblesse Oblige pe scena cluburilor dinLondra, Berlin ºi chiar Moscova.

Tetine a fost formata în 1995 în Sao Paulo, Brazi-lia, de Eliete Mejorado ºi Bruno Verner. Cinci ani ºitrei albume mai târziu, trupa s-a stabilit în Marea Bri-tanie, ºi a început lucrul la proiectul „Samba de Mo-nalisa”, alãturi de artista francezã Sophie Calle.Lansat în 2001, materialul a fost deosebit de bineprimit de public ºi de critici, atat în Europa, cât ºi înSUA ºi Brazilia. (P.I.)

The Miss ion

Duran Duran

UnderLondon: NoblesseOblige & Tetine

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 17 (205) din 15 septembrie 2006Pagina 12

CMYK

RR EE DD AA CC TT OO RR UU LL DD EE SS EE RR VV II CC II UU

LEGEA ESTE LEGEPentru domnul Vasile GRIGOROV – Tulcea. V-am

înþeles nemulþumirea dumneavoastrã creatã pe fondulimposibilitãþii de a obþine un împrumut din bancã. Insti-tuþiile respective au, probabil, în activitatea de manage-ment financiar criterii pe care nu le pot neglija. Deexemplu, ideea cu angajarea solicitantului de credit pe oduratã determinatã nu constituie un avantaj. Vã rea-mintim cã, deocamdatã, pentru militarii angajaþi pe bazãde contract, sunt valabile O.G. 10 din 1994 cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, MS 101 din 2004 cuposibilitãþile de menþinere în activitate pânã la vârsta de45 de ani a unor mac-i, care provin din alte specialitãþimilitare. Într-adevãr, la multe unitãþi ºi mari unitãþi, s-auprimit proiectele referitoare la gradaþii ºi soldaþii volun-tari. Poate cã variantele propuse în legea nouã vor aveamai multã deschidere ºi în mediul civil. În vigoare suntdocumentele juridice pe care le-am nominalizat. Dorimsau nu, legea este lege.

DREPTURI Pentru lãmurirea domnului Lucian PETRESCU –

Drobeta Turnu Severin. Felicitãri pentru cã aþi reuºit laexamenul de selecþie. O misiune internaþionalã vã vamajora punctajul pentru accesul în carierã. În bibliotecalegislativã, am gãsit informaþii despre drepturile pe carele au militarii trimiºi în misiune în Irak. Reglementãrilesunt inserate în Monitorul Oficial nr. 256 din martie2005.

PRIN LEGISLAÞIE, VIAÞA ARE PRIORITATE

Articolul 2 din legea modificatã privind circulaþia pedrumurile publice face referire la îndrumarea, suprave-gherea ºi controlul respectãrii normelor de circulaþie pedrumurile publice, atribuþii care þin de specialiºtii dinstructurile de poliþie rutierã ale Inspectoratului Generalde Poliþie subordonat MAI. Orice vehicul care circulã pedrumurile publice trebuie sã corespundã normelortehnice privind siguranþa circulaþiei rutiere, protecþiamediului ºi utilizarea conform destinaþiei. Precizãrile segãsesc în articolul 7 din lege.

E NEVOIE DE ªOFERI SÃNÃTOªI. Legea faceo precizare demnã de a fi luatã în seamã. Prin articolul 22alineatul 5, înþelegem cã medicul de familie, atunci cândconstatã cã o persoanã din evidenþa sa, care posedã per-mis de conducere, prezintã afecþiuni medicale prevãzuteîn ordinul ministrului sãnãtãþii, emis conform alineatului(2), va solicita examenul de specialitate necesar, iar încazul în care s-a stabilit cã persoana este declaratã inaptmedical sau psihologic pentru a conduce un autovehiculsau tramvai, va comunica aceasta imediat poliþiei rutierepe raza cãreia medicul îºi desfãºoarã activitatea.

REGIMURI DE VITEZE. Limita maximã devitezã în localitãþi este de 50 km/h. Pe anumite sectoarede drum din interiorul localitãþilor, administratorul dru-mului poate stabili, pentru vehiculele din categoria A ºiB, ºi limite de vitezã superioare, dar nu mai mult de 80km/h. Limitele de vitezã mai mari de 50 km/h se sta-bilesc numai cu avizul poliþiei rutiere (articolul 48 alin-eatul 1).

AMENZILE. Amenzile contravenþionale se sta-bilesc în cuantumul determinat de valoarea numãruluipunctelor – amendã aplicate. Un punct – amendã repre-zintã valoric 10% din salariul minim brut pe economie.Contravenþiilor prevãzute în prezenta ordonanþã deurgenþã li se stabilesc clase de sancþiuni cãrora le core-spunde un numãr de puncte – amendã, în funcþie de gra-vitatea faptelor ºi de pericolul public pe care acestea îlprezintã. Clasele de sancþiuni sunt: clasa întâi 2, 3 puncte– amendã, clasa 2, 4 sau 5 puncte – amendã, clasa a III-ade la 6 la 8 puncte – amendã, clasa a IV-a de la 9 la 20puncte – amendã, clasa a V-a de la 21 la 100 puncte –amendã.(C.D.C)

Misiunile de documentare ale jurnaliºtilor militari ºi civilide la „Curierul armatei” s-au regãsit în genurile publicisticeconcepute ºi inserate pe paginile fiecãrei ediþii. Colaborarea cuofiþerii de relaþii publice, titulari sau numiþi prin cumul, ne-auoferit ºansa de a înþelege cã în instituþia militarã totul estecomunicare. Depinde numai de cei care ºtiu sã monitorizeze, sãmodereze sau sã creeze parametrii de imagine instituþionalã. Îiºtim bine pe specialiºtii comunicãrii. De fiecare datã, când afost posibil, ne-am implicat ºi noi pentru a menþine tonusul cre-ativitãþii, dar ºi pentru a-i feri de sindromul „singuri întranºeele semnificaþiilor”. Din iniþiativa redactorilor, s-a gânditun gen publicistic interesant, ancheta jurnalisticã. Nu forþacuvântului anchetã ar trebui sã ne sperie. Metodele de lucru audominante întrebãrile de tip închis, deschis ºi pe cele deapreciere statisticã. Obiectivul documentãrii îl constituiepunerea în valoare a celui care-i numit relaþionistul public, sin-gurul strateg ºi tactician de imagine instituþionalã. Ofiþerilor derelaþii publice de la marile unitãþi ºi unitãþile subordonate lis-a sugerat sã rãspundã la patru întrebãri a cãror semanticãgraviteazã în jurul preocupãrilor cotidiene, relaþiile publice.

Întrebãrile anchetei au vizat:- Orice militar de carierã poate fi practician de relaþii

publice?- Numiþi cel puþin trei competenþe ale specialistului în

comunicare ºi relaþii publice.- Consideraþi cã au esenþã preocupãrile consilierului de

relaþii publice pentru analiza tendinþelor, prevederea con-secinþelor ºi îndrumarea liderilor organizaþiei?

- Credeþi cã instituþia pe care o reprezentaþi poate oferisocietãþii civile servicii de Relaþii Publice?

Certitudini ºi decizii în practica P.R. Maior TONI ENE – Focºani: „Din punctul meu de

vedere, nu orice militar de carierã poate fi practician de relaþiipublice. Domeniul comunicãrii ºi al relaþiilor publice câºtigãprimele locuri în ceea ce priveºte crearea imaginii insti-tuþionale. Printre noi, sunt oameni ale cãror priceperi ºideprinderi compun spectrul misiunilor specifice. Unii suntdedicaþi muncii de comandã, alþii celei de stat major. Practi-cianul de relaþii publice se formeazã din faºã, se antreneazã peparcurs ºi realizeazã performanþe. Mã întreb ºi eu retoric. O fila îndemâna tuturor? M-aº bucura sã fie adevãrat. Specialistulîn comunicare îºi stabileºte ca prioritãþi monitorizarea eveni-mentelor, moderarea lor ºi crearea altora menite sã stimulezeactivitatea structurii pe care o reprezintã. Obiectivele acti-vitãþii consilierului de relaþii publice sunt clar delimitate. Princeea ce afirmã despre activitatea marii unitãþi, demonstreazãseriozitatea în a-ºi analiza tendinþele, în a prevedea con-secinþele ºi în a-i îndruma pe liderii de organizaþii. Activitateade consiliere nu se face pe inspiraþie, ci pe certitudini ºi decizii.Instituþia pe care o reprezint este în mãsurã sã ofere servicii derelaþii publice societãþii civile. Am fost solicitaþi, cu ceva timpîn urmã, sã conferenþiem cu reprezentanþii de organizaþii localepe câteva domenii cum ar fi: crearea ºi susþinerea unor discur-suri publice, tehnici de analizã a presei, facilitarea unortipologii relaþionale cu persoanele responsabile din comparti-mentele importante ale instituþiilor din municipiu. S-au primitaprecieri pozitive despre felul cum ne-am angajat în acestdemers profesional”.

ªi alþii cunosc preocupãrile instituþieiMaior Viorel CALENCIUC – Brãila: „Dacã existã curaj,

seriozitate ºi pregãtire multilateralã, cred cã orice militar decarierã poate fi un practician de relaþii publice. Aº insista pecâteva competenþe ale specialistului în comunicare ºi relaþiipublice, de care m-am folosit în activitatea practicã, de pestecinci ani. Cred cã prima este abilitatea de a redacta docu-mentele instituþionale, a doua se identificã prin capacitatea de

a comunica ºi de a-i motiva pe cei din jur, iar a treia, poate ceamai preþioasã, forþa de a-i determina pe cei de lângã tine sãspunã despre ei înºiºi. Acum, când forþa tehnologiei poate sãacþioneze asupra tãriei cuvântului, consilierul de relaþii publiceva fi nevoit sã cunoascã acel pachet de informaþii insti-tuþionale, care nu se pot obþine decât prin analiza tendinþelor,prevederea consecinþelor ºi îndrumarea liderilor organizaþiei.Avem experienþã în a împãrtãºi societãþii civile servicii derelaþii publice. Ne-am fãcut cunoscuþi ºi am primit aprecieridin partea decidenþilor locali, atunci când am prezentat con-cepþia noastrã în a pregãti o campanie de relaþii publice, unmodel de asistenþã imagologicã pentru iniþierea relaþiilor ofi-ciale cu publicul. În presa localã, s-au publicat câteva articoledin care a rezultat preocuparea noastrã pentru a gestiona flux-ul informaþional în concretizarea deciziilor, care fac referire lastabilitatea sistemului de apãrare naþionalã”.

Fãrã pasiune, nu reziºti în “tranºeele vorbelor”Maior Iulian CECU – Medgidia: „Sunt ofiþer de stat

major, dar am licenþã în jurnalism. Un cadru militar cu abilitãþipentru acest domeniu atâtde plãcut, dar ºi sensibil,poate sã reprezinte intere-sele structurii militare.Insist pe obligativitateaexistenþei abilitãþilor.Ofiþerul de relaþii publiceeste specialistul care ºtie,face ºi vrea sã ducã maideparte ceea ce colegii sãiconstruiesc prin forþaminþii, a braþelor ºi prinataºamentul faþã de profe-siunea riscului. Îmi placformulãrile specialiºtilor,care, deja, au proiectatdirecþiile ºi prioritãþile dedinamicã ale consilieruluide relaþii publice. Nu credcã ºi-ar asuma cinevariscul sã vorbeascã sau sãscrie despre instituþia pro-prie, dacã nu ºi-a constru-it varianta de concluzii acãror genezã provine dinanaliza tendinþelor,prevederea consecinþelorºi îndrumarea liderilor demicrogrupuri, grupuri sauorganizaþii. Nu am avutprea multe iniþiative în

acest sens. În prezent, misiunile unitãþii, dar ºi potenþialul cre-ativ ne-ar îndreptãþi sã avem câteva opinii vizavi de tehnicaredactãrii materialelor de relaþii publice sau de retoricã înrelaþiile oficiale cu publicul”.

Cãpitan Oliver ANGHEL - Craiova: „Mie mi-a luatceva timp ca sã înþeleg locul, rolul ºi misiunile practicianuluide relaþii publice. Veneam de la comanda subunitãþilor ºi, chiardacã am un fundament construit în amfiteatrele de învãþãmântsuperior, practica este cea care îþi ºtampileazã cartea de vizitã.Un militar la relaþii publice nu poate fi format în câteva zile,mai ales dacã voinþa de a comunica îi este undeva pe ultimelelocuri în educaþia permanentã. Specialistul în comunicare ºirelaþii publice este omul care ºtie totul. Nu din practicareametodelor de a-i urmãri pe cei cu care, odinioarã, a împãrþitbucuriile din perimetrul datoriei. Pe planurile sale de activitate,la capitolul concluzii, înscrisurile sale puse sub propria semnã-turã provin din analiza tendinþelor, prevederea consecinþelor ºiîndrumarea liderilor. Particularitãþile marii unitãþi mi-au creatfacilitãþi în ceea ce priveºte dorinþa de a împãrtãºi societãþiicivile experienþa noastrã de consiliere în domeniu. La câtevaîntâlniri cu omologii din organizaþiile locale, am prezentat pla-nuri proprii cu tematici ale cãror obiective se înscriu pedomeniile învãþãmântului ºi asigurãrilor de sãnãtate”.

Sergent-major Antonia DRUGà – Bucureºti: „Pasiuneaºi cunoaºterea teoreticã a domeniului sunt, din punctul meu devedere, secretele meseriei de relaþii publice. Odatã avute, oricemilitar de carierã s-ar descurca în „tranºeele vorbelor”. Pri-ceperile specialistului în comunicare ºi relaþii publice ar trebuisã fie comunicarea, transparenþa ºi adevãrul. Una fãcutã laîntâmplare, aduce un golaveraj minus în clasamentul imaginiiorganizaþionale, ca sã folosesc un limbaj plãcut ºi comunmajoritãþii cititorilor. Vorbeam la început de pasiunea pentruarta ºi ºtiinþa relaþiilor publice. Sunt sigurã cã pasiunea, pe careo percep drept activitatea psihicã fundamentalã, nu se primeºteºi nici nu se cumpãrã. Doar puterea de analizã a tendinþelor,voinþa de a prevedea consecinþele ºi dorinþa de a îndruma li-derii organizaþiilor confirmã calitatea ºi performanþele îndomeniu. Din nefericire, nu am avut iniþiative pentru aîmpãrtãºi reprezentanþilor societãþii civile servicii de relaþiipublice. Am în proiect o metodologie de construcþie ºi funda-mentare a imaginii instituþionale, pe care îl putem face cunos-cut ºi celor din afara domeniului militar. Suntem conºtienþi defaptul cã ieºirea în decorul societãþii civile, cu produse într-adevãr creative ºi valabile, ne va plasa pe un loc demn de a filuat în seamã, atunci când la concurenþa intereselor pentru ceicare vor sã vinã în armatã, primim o notã mare”.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARUcaldararu.danut@forter.ro

Anchetã jurnalisticãRREELLAAÞÞIIOONNIISSTTUULL PPUUBBLLIICC,, UUNN SSTTRRAATTEEGG ªªII

UUNN TTAACCTTIICCIIAANN DDEE IIMMAAGGIINNEE IINNSSTTIITTUUÞÞIIOONNAALLÃÃ??

Traiectoriile mici fac imagini mari

În perioada 04-08.09.2006 s-a desfãºurat în garni-zoana Brãila Convocarea anualã de specialitate pe pro-bleme de protecþia mediului ºi protecþia muncii organi-zatã de Inspectoratul M.Ap.N. Activitatea s-a desfãºuratîn condiþii foarte bune ºi datoritã suportului logistic asi-gurat de gazdele primitoare care s-au dovedit a fi coman-da ºi personalul de specialitate din Bg 10 Ge.

Activitatea a fost condusã de cãtre col. dr FloreaSURDU de la Inspectoratul M.Ap.N. Au fost prezentateºi discutate noile legi privind securitatea ºi sãnãtatea înmuncã (L.319/2006), protecþia mediului (O.U.G.195/2005 completatã ºi aprobatã cu L.265 /2006) ºiLegea apelor nr. 107/1996.

Principalele noutãþi sunt: echipamentul de protecþieºi de lucru se acordã obligatoriu ºi gratuit întregului per-sonal îndreptãþit; deºeurile se gestioneazã obligatoriu decãtre fiecare unitate militarã ºi se raportaezã anual con-form unei noi aplicaþii informatice; este necesarãobþinerea unei autorizaþii de gospodãrire a apelor pentrufiecare unitate care se aflã în situaþiile prevãzute în arti-colele 23-25 din P.Med 4.

Convocarea a prilejuit un interesant schimb de expe-rienþã cu societatea civilã prin participarea unor factoride conducere de la organele judeþene de protecþie amediului ºi protecþie a muncii ºi prin vizitarea unor soci-etãþi comerciale reprezentative din municipiul Brãila. Laanumite momente ale convocãrii a luat parte ºimass–media. Prin aceasta s-a demonstrat cã activitateadin domeniul protecþiei mediului în Armatã este deplintransparentã ºi cã toate activtãþile au ca fir cãlãuzitor pro-tecþia mediului ºi protecþia omului.

Maior ing. ªtefan MOLDOVAN

Protecþia mediului