CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 3 (306) 16 februarie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Lupta în teren muntosîmpãdurit este deosebit decomplexã ºi dificilã, soli-citând din partea milita-rilor ingeniozitate, deprin-deri de a se adapta la con-diþii grele de teren ºi cli-mã, de a se cãþãra, coborîsau traversa cu uºurinþãobstacolele întâlnite. În pregãtirea tuturor militarilor,la instrucþia alpinã, se insistã pe exerciþii individualeºi în grup, în scopul formãrii unor caractere puternice,dârze ºi responsabile, calitãþi indispensabile fiecãruivânãtor de munte.

VVânãtorii de munte,în orice masiv mun-

tos s-ar afla, în orice poligonde instrucþie s-ar antrena sau

din orice unitate ar face parte, toþi, dar absolut toþi, nucedeazã niciodatã, nu se întorc din drum sau dinascensiune, nu se îndoiesc de ei înºiºi ºi nu amânãlucrul de azi pe mâine. Moralitatea lor este curatã ºicompletã ca muntele care le este casã, piatrã de încer-care sau simbol!

„Pe Argeº în jos,/ Pe un mal frumos...”, poate cãaºa ar trebui sã înceapã ºi povestea vânãtorilor demunte de la Curtea de Argeº, la fel ca ºi frumoasa Ba-ladã a Meºterului Manole, care a trecut peste timp ºiistorie, pânã în zilele noastre. Batalionul 33 V.M.„Posada”, al Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmize-

getusa”, cãcidespre el estevorba, se aflãla început dean, în plinãdesfãºurare aunei tabere deinstrucþie lamunte, în zo-na Vâlsanului.Abia au trecutcâteva luni dela întoarcerea lui din teatrul de operaþii din Afga-nistan, misiune care s-a adãugat experienþei vânãto-rilor de munte ce încadreazã aceastã unitate.

(pagina 5)

Calitãþile personale, experienþa ºicaracterul recomandã

un comandant

C o e z i u n e a v â n ã t o r i l o r d e m u n t e n u p o a t e f i p u s ã l a î n d o i a l ã

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

ZABUL, Afganis-tan – Dupã 4 ani dedesfãºurãri de trupe, peperioade de câte 6 luni,soldaþii Batalionului 1,Regimentul 4 Infanteriedin armata americanã,ºi-au încheiat misiuneaîn Afganistan. În timpce batalionul 1-4 îºireorienteazã efortul asupra rolului principal ca forþeîn opoziþie, fraþii lor români din Zabul s-au implicatmai puternic ºi mai activ în misiunea din Afganistan.

Batalionul de Infanterie 1-4 lasã,ca moºtenire, lucrul în echipã

KAKI 100%

Vizita de documentare a Statului Major General,

în provincia Zabul Delegaþia Statului Ma-

jor General a apreciat efor-tul militarilor români înîndeplinirea cu succes amisiunii alãturi de parte-nerii din cadrul AlianþeiNord-Atlantice, în cadruloperaþiei ISAF, generalulde brigadã Liviu ªerban de-clarând cã : „Sunt onorat

cã am avut posibilitatea sã mã conving la faþa locu-lui de profesionalismul ºi dãruirea voastrã ºi sã înþe-leg mai bine realitatea ºi nevoile de viitor.”

LECÞIA DE ISTORIE

A r m a t a I , m o m e n t e d e g l o r i e º i o n o a r e ( I I I )

Dupã stabilizarea frontului ºi precipitarea eveni-mentelor revoluþionare din Rusia, la 21 noiembrie/4decembrie 1917, generalul Prezan a fost numit co-mandant suprem al Armatei române, iar, la 26 noiem-brie/9 decembrie, generalul artilerist AlexandruLupescu, în numele generalului Prezan, semneazã, laFocºani, armistiþiul cu armatele Puterilor Centrale.La 9/22 decembrie, generalul Prezan autorizeazãacþiunea Diviziei 16 Infanterie asupra celor peste3.000 de soldaþi ruºi de la Socola, care devenise cen-trul comitetului revoluþionar.

MOZAIC

Aºa susþin experþii care au analizat o serie defotografii neclare ale unei noi aeronave, surprinse pepista de decolare. Avionul, denumit J-20, este con-ceput sã concureze cu F-22 (SUA) ºi cu T-50(Rusia).

J-20 este con-siderat un amestecîntre proiectele a-mericane ºi ruseºtiale avioanelor de acincea generaþie,dar realitatea paremai complexã.

China testeazã primul sãuavion de vânãtoare

Ambasadorul Franþei la Bucureºti,Henri Paul, a conferit, Legiunea deOnoare în grad de ofiþer comandan-tului (rector) al Universitãþii Naþio-nale de Apãrare „Carol I”, generalulde corp de armatã Teodor Frunzeti, ºiLegiunea de Onoare în grad de cava-ler fostului comandant al AcademieiTehnice Militare, generalul debrigadã (r.) Doru Gheorghe Safta.

În discursul sãu, þinut în cadrulceremoniei de decorare, ambasadorulfrancez a trecut în revistã prodigioasacarierã militarã, didacticã ºi ºtiinþi-ficã a celor doi generali români.Henri Paul a subliniat rolul esenþialjucat de aceºtia în dezvoltareaparteneriatului franco-român, cuprivire la învãþãmântul militar,parteneriat reînnodat la nivelul anului2000 prin intermediul programuluiErasmus militar.

„Legiunea de Onoare continuã sãfie, astãzi, ordinul nostru naþionalcel mai important. Acordând aceastãdistincþie unor înalte personalitãþistrãine, în numãr foarte restrâns,preºedintele Republicii Franceze

doreºte sã-i recompenseze pe ceicare au întreþinut ºi întreþin calitateaºi intensitatea relaþiilor care unescþãrile noastre. Domnilor ofiþeri gene-rali, vã alãturaþi astãzi lungului ºirde ofiþeri români distinºi astfel deFranþa, dupã prinþul Bibesco, primulromân care a urmat ºcoala de laSaint Cyr, la mijlocul secolului alXIX-lea”, a punctat ambasadorulfrancez.

Generalul Doru Safta s-a declaratextrem de onorat de înalta distincþieprimitã ºi a þinut sã aprecieze, în moddeosebit, paºii fãcuþi în relaþia franco-românã în materie de învãþãmântmilitar. „Academia Tehnicã Militarãa fost prima instituþie de profil mili-tar din România care a dezvoltat,începând cu anul 2000, prin progra-mul Erasmus, parteneriate cu nume-roase universitãþi de profil din Eu-ropa ºi, în special, cu Franþa. Deatunci, peste 200 de elevi au studiatîn alte state europene”, a subliniatfostul comandant, pânã în 2009, alAcademiei Tehnice Militare.

Rectorul Universitãþii de Apãrare

„Carol I”, generalul Teodor Frunzeti,a primit, la rândul sãu, înalta dis-tincþie acordatã de statul francez, cape un semn de apreciere pentru toatãArmata românã. „Vãd în aceastã dis-tincþie un semn nu doar de aprecierepentru mine, ci faþã de toatã Armataromânã, arãtând încã o datã solidi-tatea relaþiilor franco-române. Soli-ditatea relaþiilor dintre Franþa ºiRomânia a fost demonstratã înperioade dificile ºi de crizã, cum ar fiprimul ºi cel de-al doilea RãzboiMondial. Astãzi ne unesc valorileeuropene ºi ataºamentul faþã deacestea. Mã simt onorat ºi sper carelaþiile franco-române sã se dez-volte în continuare”, a declarat gene-ralul Frunzeti.

Ceremonia de decorare a fosturmatã de o recepþie la care auparticipat consilierul prezidenþial peprobleme de securitate ºi apãrare,ofiþeri superiori activi ºi în rezervãdin cadrul celor douã instituþii mili-tare de învãþãmânt, precum ºi ataºaþimilitari strãini acreditaþi în România.

Plutonier Radu SÃCÃREA

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 3 (306) din 16 februarie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

MOSCOVA - Rusia îºi va consolida prezenþa pe insuleleKurile ºi îºi va dota militarii din zonã cu armament modern,pentru a apãra acest „arhipelag strategic”, din care Tokyorevendicã o parte, a declarat preºedintele rus, Dmitri Medvedev,citat de agenþiile de presã ruseºti. „Toþi trebuie sã înþeleagã cãinsulele arhipelagului Kurile sunt un teritoriu al FederaþieiRuse, pe care se extinde suveranitatea sa”, a declarat Medvedev,în cadrul unei reuniuni cu miniºtrii Apãrãrii ºi DezvoltãriiRegionale. „Vom depune eforturile necesare pentru a consolidaprezenþa noastrã strategicã pe insulele arhipelagului Kurile,dezvoltând în acelaºi timp relaþii bune cu vecinii noºtri”, a adãu-gat el, potrivit agenþiei oficiale RIA Novosti. „Este o regiunestrategicã pentru noi”, a adãugat el. „Armamentul care esteacolo trebuie sã fie suficient ºi modern, pentru a garanta secu-ritatea insulelor în calitate de parte inalienabilã al FederaþieiRuse”, a mai spus Medvedev, care cere Rusiei restituirea celorpatru insule numite Kurilele de Sud sau Teritoriile de Nordpotrivit denumirii din Japonia, anexate de URSS la sfârºitulcelui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Aceastã problemã a împie-dicat pânã în prezent semnarea unui tratat de pace între celedouã þãri. BRUXELLES - Diplomatul britanic Simon Gassva fi noul reprezentant civil al NATO în Afganistan, o funcþiedin care va conduce începutul procesului de tranziþie în aceastãþarã, a anunþat secretarul general al NATO, Anders Fogh Ras-mussen. Gass, în prezent ambasador al Londrei în Iran, va pre-lua noua funcþie în aprilie. El îl va înlocui pe un alt diplomat bri-tanic, Mark Sedwill, care a activat în acest post din luna februa-rie a anului trecut. Simon Gass „cunoaºte importanþa aspectelorcivile ºi politice” ale implicãrii Alianþei Atlantice în Afganistan,mai ales în momentul în care autoritãþile de la Kabul sepregãtesc sã-ºi asume responsabilitatea cu privire la sarcinile desecuritate, a subliniat Rasmussen într-un comunicat. NATOintenþioneazã sã anunþe, înainte de sfârºitul lui martie, data lacare va începe trasferul acestor responsabilitãþi cãtre autoritãþileafgane, în districtele cele mai sigure din þarã. Rasmussen a pre-cizat cã procesul va începe „pe parcursul primãverii”. Transfe-rul de putere se va extinde progresiv ºi în restul þãrii, astfel încâtoperaþiunea sã fie încheiatã în întreg Afganistanul înainte desfârºitul lui 2014. NATO conduce la ora actualã în Afganistan oforþã militarã formatã din 132.000 de soldaþi, proveniþi din 48 deþãri. MUNCHEN - Formarea unei reþele comune Rusia-NATO de apãrare antirachetã va fi o chestiune-cheie peagenda conferinþei de securitate de la Munchen. Rusia ºiNATO au decis sã coopereze în formarea unui sistem europeande apãrare antirachetã, la Lisabona, în noiembrie. „Formareaacestei reþele este importantã nu numai din punct de vedere mi-litar, dar ºi pentru cã va ajuta la formarea încrederii politice”,a declarat preºedintele conferinþei din Munchen, WolfgangIschinger. El a precizat cã a fost format un nou grup de lucrupentru aceastã conferinþã, pemtru a se concentra pe chestiunilede apãrare antirachetã. Conferinþa din 4-6 februarie va reuni per-sonalitãþi din întreaga lume, care vor dezbate actualele ºiviitoarele probleme de securitate. La conferinþã este posibil caHillary Clinton ºi Serghei Lavrov sã îºi înmâneze reciproc do-cumentele de ratificare a noului START între SUA ºi Rusia.

LONDRA - Secretarul general al NATO, Anders FoghRasmussen, a avertizat cã þãrile europene „nu îºi pot permitesã iasã din afacerea securitãþii” prin reducerea bugetelornaþionale pentru apãrare, pentru a îndeplini þintele de deficit fis-cal. În condiþiile în care oficialii americani ºi cei ai NATO devintot mai îngrijoraþi de scãderea cheltuielilor militare europene,Rasmussen a avertizat cã prea multe persoane din Europa vin cusugestii „naive” ºi „periculoase”, potrivit cãrora continentul artrebui sã se implice în proiecte umanitare, lãsând SUA sã ducãluptele grele în situaþii de conflict. El a afirmat cã stateleeuropene trebuie sã-ºi sporeascã prezenþa în familia NATO,împãrtãºind capacitãþile ºi coordonându-ºi politicile pentru adezvolta ceea ce el a numit „apãrarea deºteaptã”. Rasmussen aprecizat, în cadrul unei conferinþe de presã la Bruxelles, cã înultimii doi ani, cheltuielile pentru apãrare ale statelor europenedin cadrul NATO au scãzut cu circa 45 de miliarde de dolari. Ela notat cã, în urmã cu zece ani, SUA realizau puþin sub jumãtatedin totalul cheltuielilor cu apãrarea din NATO. „În prezent,partea americanilor este aproape de 75% (...) ºi va continua sãcreascã, în pofida noilor reduceri ale cheltuielilor Pentagonu-lui, anunþate luna trecutã”, a adãugat el. Declinul cheltuieliloreuropene cu apãrarea preocupã analiºtii militari americani, pen-tru cã este contrar tendinþelor mondiale. Rasmussen vrea sã facãdin aceastã problemã o temã centralã pentru NATO, dupã pu-blicarea Conceptului Strategic de anul trecut. „Vreau sã fiufoarte clar: Europa pur ºi simplu nu îºi poate permite sã iasã dinafacerea securitãþii”, a spus el. „Trebuie sã-ºi revitalizeze rolulca prim partener de securitate al SUA ºi sã se alinieze la noulmediu global de securitate”. (S.R.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64411C 3/2011

Locotenent-colonelul Gabriel BANU ºi soþiasa, Adriana BANU, au fost chemaþi la ordineleProniei.

Cuvintele îºi golesc acum aproape toate conþi-nuturile ºi acceptã doar metaforele milosteniei ºibunãtãþii. Prea devreme vorbim la timpul trecutdespre un coleg ºi o colegã ale cãror virtuþi auîntrecut cu mult cota Mont Blancului. Douã des-tine au ajuns în guvernarea astrelor ºi li s-aurecunoscut meritele de a fi investiþi cu forþa de alumina pentru eternitate.

Pentru Gabi BANU, fost comandant al Batali-onului 300 Sprijin al Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, se va intona marºul de întâmpinare de cãtreîngerii din pagodã, care ºi-au trimis cenuºa albãpeste tãrâmul miruit de pace ºi perenitate.

Adrianei, nu îi vor mai porunci nici literele ºinici numerele cu iz de statisticã. În jurul ei, se vorstrânge domniºoarele îmbrãcate în mãtãsuri cupeceþi din abanos ºi îi vor dedica, din harpeleiubirii, partitura de recunoºtinþã pentru chipul eiblajin ºi vorba frumoasã rostitã cãtre noi toþi.

Destinul, care îºi alerga bolidul cu sãlbãticiacailor înspumaþi, le-a rupt pagina de continuitateîn lumea realã. I-a trecut într-un loc, pe care îl ºtimdoar din fantasmele temerilor noastre. Gestul sãuinconºtient lasã durere în inimile noastre ºi nuputem rãspunde imediat, ci numai dupã ce pãstrãmun moment de reculegere pentru numele, chipurile,vorbele ºi faptele colegilor noºtri Adriana ºiGabriel BANU.

Dumnezeu sã-ii ierte ºi sã-ii odihneascã în pace!

CC hh ee mm aa þþ ii ll aa oo rr dd ii nn ee ll ee PP rr oo nn ii ee ii !!

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã din CameraDeputaþilor a avizat favorabil proiectul de lege pentrumodificarea ºi completarea Legii privind statutul cadrelormilitare. Potrivit secretarului de stat pentru relaþia cu Par-lamentul din Ministerul Apãrãrii Naþionale, Mihail VasileOzunu, demersul legislativ vizeazã amendarea problema-ticii referitoare la managementul resurselor umane ºievoluþia în carierã a cadrelor militare, cu aplicabilitate lanivelul întregului sistem de apãrare ºi securitate naþionalã.

Principalele reglementãri vizeazã majorarea limitelorde vârstã în grad pentru cadrele militare, pentru a fi înacord cu Legea pensiilor, punerea la dispoziþie a cadrelormilitare în cazul comiterii unor infracþiuni, reglementareajuridicã a împuternicirii, posibilitatea acordãrii concediu-lui fãrã platã cadrelor militare care îºi urmeazã soþul/soþiape timpul îndeplinirii unor misiuni permanente în strãinã-tate, modificarea dispoziþiilor în sensul eliminãrii stagiilorîn grad pentru gradele de colonel comandor superioareacestora.

De asemenea, proiectul de act normativ prevede obli-gativitatea de a participa la misiuni în strãinãtate ºi inclu-derea unor reglementãri prin care se aduce o restrângeretemporarã pe o anumitã perioadã a exerciþiului dreptuluifundamental privind alegerea profesiei, precum ºi a locu-lui de muncã, constând în interdicþia demisiei, ca modali-tate de trecere în rezervã a cadrelor militare în activitatecare participã la misiuni în afara teritoriului statuluiromân, precum ºi pe timpul executãrii altor misiuni înstrãinãtate.

S-au ridicat obiecþii ºi la prevederea potrivit cãreiacadrul militar nu are voie sã îºi dea demisia când se aflãîntr-o misiune, reprezentantul M.Ap.N. explicând cã estevorba despre cei care pleacã în teatrele de operaþiuni. „Nuau voie sã îºi dea demisia cei care, de exemplu, sunt ple-caþi în Afganistan. Dacã îºi dau demisia, îi pun în pericolpe cei rãmaºi”, a subliniat secretarul de stat, rãspunzând,astfel, obiecþiei ridicate de un deputat, care a susþinut cãdemisia este un drept unilateral, o opþiune personalã.

Camera Deputaþilor este prima Camerã sesizatã cuprivire la proiectul de lege pentru modificarea ºi com-pletarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor mi-litare.

Avizul va fi trimis la Comisia pentru Apãrare, care vadezbate pe fond acest proiect de act normativ.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Legiunea de onoare în grad de cavaler

La 18 august 2011, se vor împlini 95 de ani de laînfiinþarea Armatei I Române, mare unitate din com-punerea Armatei României, participantã la cele douãconflagraþii mondiale ºi la numeroase alte evenimentecare au marcat istoria naþionalã.

Continuatoarea tradiþiilor de luptã ale Armatei Ieste, astãzi, Divizia 1 Infanterie „Dacica”, ce ºi-a pro-pus, cu ocazia acestei aniversãri, sã editeze un AlbumFotografic, prin care sã reliefeze, în cuprinsul sãu,evoluþia marilor unitãþi ºi unitãþi care au fãcut partedin aceastã structurã, pe parcursul anilor 1916-1918;1939-1947; 1980-2000; 2000-2008; 2008-2010, petimpul desfãºurãrii unor activitãþi, atât în þarã, cât ºi înteatrele de operaþii.

În vederea editãrii acestui Album Fotografic,organizatorii solicitã sprijinul persoanelor care dispunîn arhiva personalã de fotografii realizate pe timpulparticipãrii la misiuni internaþionale, începând cu anii1990 ºi pânã în prezent.

Fotografiile, puse la dispoziþie pentru realizareaacestui album, pot fi trimise la adresa de e-mail:relpubd1i@forter.ro

A n u n þ i m p o r t a n t

Nou l S ta tu t a l cadre lo r în dezbate re !

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 3 (306) din 16 februarie 2011 Pagina 3

ZABUL, Afganistan – Dupã 4 ani de desfãºurãride trupe, pe perioade de câte 6 luni, soldaþii Batali-onului 1, Regimentul 4 Infanterie din armata ameri-canã, ºi-au încheiat misiunea în Afganistan. În timpce batalionul 1-4 îºi reorienteazã efortul asupra rolu-lui principal ca forþe în opozi-þie pentru unitãþile pregãtitesã se reîntoarcã la Centrul depregãtire multinaþionalã co-munã din Hohenfels, Germa-nia, fraþii lor români dinZabul s-au implicat mai pu-ternic ºi mai activ în misi-unea din Afganistan.

Conform celor spuse delocotenent-colonelul EliudDiaz, locþiitorul TF (Gruparede Forþe) Hawks, parteneria-tul a început în 2006 cu ungrup român de forþe, demãrimea unui batalion, ºi cuun contingent al StatelorUnite, de mãrimea unei com-panii. În timp, unitatea 1-4infanterie ºi-a intensificatrolul, mãrind efectivele ºiforþele de sprijin.

„Aceastã misiune, careacoperã o perioadã de 4 ani,a crescut foarte mult capaci-tãþile omologilor români”, adeclarat Diaz. „I-a încurajatla un nivel strategic mai ridi-cat, pânã la punctul în careºi-au dorit sã angajeze maimulte forþe pentru misiune.”„A fost o plãcere pentru noisã împãrþim aceastã expe-rienþã cu românii,” a conti-nuat acesta. „Ei au parcursun drum lung în capacitatealor de a opera independent.”

Forþele române ºi-auasumat un rol de conducere mai mare în cadrul misi-unii ISAF, cu unul dintre batalioanele române,servind ca principalul efort pentru forþele ISAF, înprovincia Zabul. De fapt, forþele române sunt sin-gurele forþe cãrora NATO le-a cerut sã îºi dubleze

contribuþia la rãzboiul din Afganistan, prin adãugareaunui alt batalion de infanterie la rotaþiile lor dinultimii patru ani. Forþele române au dezvoltat patruEchipe Operaþionale de Mentorizare ºi de Legãturãcare, în momentul de faþã, lucreazã alãturi de forþele

Armatei Naþionale Afgane pentru a asigura securi-tatea poporului afgan. Aceste Echipe Operaþionale deMentorizare ºi Legãturã predau, antreneazã ºi oferãsprijin pentru dezvoltarea unei forþe ANA autosufi-ciente ºi profesioniste. Mult din aceastã independenþã

crescutã poate fiatribuitã partene-riatului cu soldaþiidin batalionul 1-4.

Diaz a subliniatfaptul cã, atuncicând este vorbadespre trupele saleºi cele ale forþelorromâne, chiar nuexistã nici o dife-renþã. De la înce-put, plutoanele ba-talionului 1-4 auoperat alãturi deforþele române îm-pãrþind comanda ºicontrolul fiecãreimisiuni. Diaz amai spus, de ase-menea, cã una din-tre cele mai marirealizãri obþinutede batalionul 1-4este relaþia constru-itã între forþele Sta-telor Unite ºi celeale forþelor române.

„Îmi doresc casoldaþii batalionu-lui 1-4 sã plece de aici ºtiind cã au fãcutparte din ceva special... deoarece, princontribuþia lor, i-au împuternicit peparteneri, nu numai pe români, ci ºi peafgani.”

Aceastã moºtenire a cooperãrii ºilucrului în echipã, pe care o lasã în urmãsoldaþii batalionului 1-4, este ceea ceDiaz sperã sã fie pãstratã ca amintire.Acest concept de parteneriat, considerãDiaz, va fi transmis ºi încurajat de cãtresoldaþii sãi cãtre alþi parteneri în mãsurãa se dezvolta ºi a deveni lideri de-a lun-gul carierei lor militare.

Sgt. Jerry WILSON Traducere ºi adaptare:

Maior Oliver ANGHEL

BB aa tt aa ll ii oo nn uu ll dd ee II nn ff aa nn tt ee rr ii ee 11 - 44 ll aa ss ãã ,, cc aa mm oo ºº tt ee nn ii rr ee ,,ll uu cc rr uu ll îî nn ee cc hh ii pp ãã

1-44 Infantry leaves behind a legacy of Team work

ZABUL, Afghanistan - After four years of continuous6-month deployments, the Soldiers of 1st Battalion, 4th

Infantry Regiment concluded their mi-ssion in Afghanistan. As 1-4 refocusesits effort on its main role as opposingforces for units preparing to deploy atthe Joint Multinational Readiness Cen-ter in Hohenfels Germany, theirRomanian brothers from Zabul havetaken a stronger, more active lead in theoverall mission in Afghanistan.

According to Lt. Col Eliud Diaz,Task Force Hawk Deputy Commander,the partnership started in 2006 as a ba-ttalion-size Romanian task force with acompany-size U.S. contingent. Overtime, the 1-4 INF increased its role andadded more staff personnel andenablers.

“This mission over the span of thelast four years has greatly increased thecapabilities of our Romanian counter-parts,” Diaz said. “It has encouragedthem on a larger strategic level to thepoint where they were willing to commitmore forces to the mission.”

“It has been a pleasure for us toshare in this experience with the Roma-nians,” Diaz said. “They have come along way in their ability to operate inde-pendently.”

The Romanian Forces have taken ona larger leadership role within the ISAFmission, with one Romanian battalionserving as the main effort for ISAFforces in Zabul Province. In fact,Romanian forces are the only NATO toforce to double their contribution to thewar in Afghanistan by adding anotherInfantry battalion to their rotations overthe past few years. Romanian Forceshave developed four Operational Men-tor and Liaison Teams that are current-

ly working alongside the Afghan National Army forces toensure security for the Afghan people. These OMLTsteach, coach, mentor and provide support to develop aself sufficient and professional ANA force. Much of thisincreased independence can be attributed to the partner-ship with the Soldiers of 1-4.

Diaz said that when it comes to his troops and theRomanian forces there really is no delineation. From thebeginning, 1-4 platoons have operated alongsideRomanian forces sharing command and control over eachmission. Diaz also said one of the greatest accomplish-ments 1-4 has achieved is the relationship that has beenforged between U.S. and Romanian Forces.

“I want them (1-4 Soldiers) to leave here knowing theywere part of something special,” Diaz said. “That theircontribution has greatly enabled their partners; not onlythe Romanians but also the Afghans.”

It’s this legacy of cooperation and teamwork leftbehind by the Soldiers of 1-4 that Diaz hopes is remem-bered. It is this concept of partnership Diaz knows hisSoldiers will embrace and encourage in others as theygrow to become leaders and throughout their militarycareers.

Story by: Sgt. Jerry Wilson(CTZ Public Affairs)

- Domnule maior, sunteþi la comanda Batalionului33 Vânãtori de Munte din anul 2010. Care este misi-unea acestei unitãþi în cadrul brigãzii, dar ºi în cadrulDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, ºi care sunt principaleleactivitãþi ale batalionului, pânã la finalul anului deinstrucþie 2011?

- Batalionul 33 Vânãtori de Munte „Posada” este ounitate de luptã subordonatã Brigãzii 2 Vânãtori deMunte „Sarmizegetusa”, care executã instrucþia coman-damentului ºi a subunitãþilor, pe anul în curs, în locali-tatea de dislocare la pace ºi în poligoanele repartizate,pentru a-ºi menþine nivelul de operaþionalizare atins,astfel încât sã fie în mãsurã sã execute misiuni pe teri-toriul naþional ºi/sau în afara acestuia, în cadrul NATO,UE sau la iniþiativele regionale. Obiectivul fundamentalîl constituie concentrarea efortului ºi resurselor pentruinstruirea batalionului, pentru a fi interoperabil cu struc-turile NATO, flexibil, dislocabil în teatru, capabil sãparticipe la întreaga gamã de misiuni NATO ºi UE ºi lamisiuni de tip „coaliþie”, sub mandat ONU sau OSCE.Un al obiectiv se referã la dezvoltarea capacitãþii desustenabilitate cu sprijinul structurilor specializate aleeºalonului superior.

În anul 2012, Brigada 2 Vânãtori de Munte va parti-cipa cu un pachet de forþe, constând în douã batalioanede manevrã ºi un comandament de brigadã, la misiuneaISAF IV, în teatrul de operaþii Afganistan. Anul 2011va fi, pentru militarii batalionului pe care îl comand, unan foarte greu, întrucât „cuvântul de ordine” va fiinstruirea pentru a desfãºura operaþii de sprijin al pãciiîntr-un mediu insurgent, unde fiecare misiune sausarcinã are un grad de dificultate ridicat, atât din punctde vedere al solicitãrii, cât ºi al pericolului. Pregãtireade alpinism este prioritarã pentru atingerea standardelorde performanþã impuse de mediul montan în careacþioneazã Batalionul 33 Vânãtori de Munte „Posada”.Lupta în teren muntos împãdurit este deosebit de com-plexã ºi dificilã, solicitând din partea militarilor inge-niozitate, deprinderi de a se adapta la condiþii grele deteren ºi climã, de a se cãþãra, coborî sau traversa cuuºurinþã obstacolele întâlnite. În pregãtirea tuturor mili-tarilor, la instrucþia alpinã, se insistã pe exerciþii indi-viduale ºi în grup, în scopul formãrii unor caractere pu-ternice, dârze ºi responsabile, calitãþi indispensabilefiecãrui vânãtor de munte, pregãtit pentru a desfãºuralupta în munþi, în orice condiþii.

- Ce stil de lucru, specific pentru o structurã mili-tarã, este mai aproape de realitatea zilelor noastre, stilcare poate fi considerat o manierã de a conduce?

- În calitate de comandant, am adoptat un stil de con-ducere participativ, prin care am pus un accent deosebitpe relaþiile de cooperare, de colaborare. Încerc sã menþinîn centrul atenþiei resursa umanã, pe care o consider cafiind componenta esenþialã pentru fiecare structurã mi-litarã, devansând de departe, din punct de vedere alimportanþei, echipamentele de comunicaþii ºi informa-ticã pentru comandã ºi control, tehnica de luptã, arma-mentul.

- Ce pãrere aveþi despre oamenii din subordine,oameni cu care lucraþi zi de zi? Ce reprezintã pentrudumneavoastrã lucrul cu oamenii în general?

- Am intrat pe porþile acestei unitãþi în anul 2008,dupã ce am absolvit masteratul în specialitatea Condu-cere Interarme Forþe Terestre la Universitatea Naþionalãde Apãrare, îndeplinind funcþia de ºef al operaþiilor ºiinstrucþiei. Am optat pentru acest batalion, cunoscândfaptul cã este o structurã operaþionalã care a participatla misiuni în teatrele de operaþii Irak ºi Afganistan.Implicit, am considerat cã voi lucra cu militari profe-sioniºti, atât la nivelul statului major, cât ºi la nivelulsubunitãþilor. Aceastã aºteptare a mea s-a confirmat ºipot spune cã am avut în faþã foarte multe provocãri pefuncþia pe care am încadrat-o iniþial ºi, ulterilor, pe ceade ºef de stat major, în perioada de pregãtire pentru mi-siune, dar ºi pe timpul participãrii cu batalionul înteatrul de operaþii Afganistan, în 2010.

Calitatea personalului din aceastã unitate a fost ele-mentul care a condus cãtre îndeplinirea cu succes a mi-siunii ºi obiectivelor propuse, iar certificarea pregãtiriipersonalului din cadrul batalionului a fost confirmatã încondiþiile de luptã din teatrul de operaþii Afganistan. Dela venirea mea în aceastã unitate, lucrând în forþele devânãtori de munte, am apreciat în mod deosebit curajul,dârzenia, autocontrolul, autodisciplina, simþul rãspun-derii, solidaritatea, camaraderia ºi spiritul de echipã decare au dat dovadã de fiecare datã. În general, lucrul încolectivitate reprezintã o mare responsabilitate, dar ºi oprovocare, cu atât mai mult într-un mediu profesionalstrict precum cel militar, unde primeazã respectul ºi dis-ciplina.

- Ce le puteþi transmite celor care fac primii paºi peacest drum bãtãtorit al carierei militare?

- Cei care au luat decizia de a urma o carierã militarãle comunic sã acþioneze cu energie, devotament ºi, nu înultimul rând, cu pasiune. Pentru a deveni cadru militartrebuie sã fie demni de a purta haina cazonã, pentru aîndeplini cu succes misiunile care li se vor încredinþa.Consider cã o carierã militarã nu se adreseazã oricãruiom ºi cei care vor sã urmeze acest drum strict ºianevoios, dar ºi plin de satisfacþii personale ºi profesio-nale, trebuie sã întruneascã o serie de calitãþi, precumambiþie, disciplinã, inteligenþã ºi devotament, aptitudinice le vor garanta succesul pe drumul ales. Armataromânã a suportat un proces continuu de profesio-nalizare, proces ce a cunoscut noi valenþe, precum cel derenunþare la satisfacerea stagiului militar obligatoriu,fapt care a dus la selecþionarea numai a acelor oamenicare au afinitate cãtre aceastã meserie.

- Cât de mult conteazã pentru dumneavoastrã, încalitate de comandant de batalion, specialiºtii în psi-hologie, asistenþã juridicã, relaþii publice ºi securitateîn muncã?

- Misiunile Armatei române s-au amplificat; ele seînscriu într-un nou orizont de cerinþe ºi exigenþe. Acestlucru necesitã o atenþie deosebitã în asistenþa psiholo-gicã, juridicã, a relaþiilor publice ºi a securitãþii înmuncã. Un specialist în psihologie efectueazã cercetãriasupra proceselor mintale, a comportamentului uman.Rolul lui în momentele critice, de cumpãnã, este de a-iconsilia pe militari, oferindu-le sprijin. Cu privire laasistenþa juridicã, aceasta are ca scop respectarea ce-rinþelor legilor, a prevederilor regulamentare militare ºiale dreptului internaþional aplicabil în conflictelearmate. Cu ajutorul ei, se asigurã respectarea limitelordintre cerinþele militare ºi restricþiile impuse,îndeplinirea misiunilor, fãrã încãlcarea normelor dedrept, eliminarea discriminãrii în selectarea obiec-tivelor, precum ºi sesizarea oricãror încãlcãri aleprevederilor legale. Activitãþile de relaþii publice ajutãla asigurarea ºi menþinerea unor raporturi favorabile îninteriorul structurii militare, dar ºi între aceasta ºiadministraþia sau serviciile publice. Activitatea în sinepresupune informarea personalului, prin crearea ºimenþinerea unei imagini favorabile forþelor proprii, prininformarea corectã asupra misiunilor unitãþii. Dacã facreferire la securitatea în muncã, consider cã toate acti-vitãþile de instruire sau logisticã trebuie sã se centrezepe eliminarea riscurilor de accidentare, având ca scopasigurarea celor mai bune condiþii în realizareasarcinilor de muncã, apãrarea vieþii, integritãþii corpo-rale ºi sãnãtaþii personalului armatei ºi a altor persoaneparticipante în muncã.

- Dacã ar fi sã definiþi portretul unui comandant debatalion, la modul ideal, fãrã a face referire la perso-najele ºi faptele din cotidian, care ar fi acele trãsãturice dau calitate acestuia?

- Un spirit puternic, de conducãtor, ce trebuie sãinsufle încredere celorlalþi, reprezintã portretul unuicomandant de batalion. Aflat într-o funcþie înaltã deconducere, acesta trebuie sã îºi ia în primire rolul, sã îºionoreze noile responsabilitãþi ºi sã ia mãsuri pentrueliminarea vulnerabilitãþilor, atât cele care sunt denaturã umanã, de naturã proceduralã, cât ºi cele referi-toare la dotarea cu tehnicã ºi armament. Un comandant

este necesar sã se afle permanent în cãutarea moda-litãþilor de a inspira încredere subordonaþilor, sã fie alã-turi de ei atunci când au mai multã nevoie, sã ofereîncurajare, motivare ºi îndrumare cãtre o direcþie favo-rabilã. Un conducãtor talentat are capacitatea de a-iantrena pe oameni în direcþia în care crede de cuviinþã,spre atingerea unui scop comun, cultivând, în acelaºitimp, dorinþa de a se autodepãºi.

- Aþi participat cu batalionul la o misiune în teatrulde operaþii din Afganistan. Cu ce concluzii aþi venitînapoi ºi cum vã ajutã acestea în îndeplinirea misiu-nilor în þarã?

- Am participat împreunã cu batalionul pe care acumîl comand la misiunea ISAF III, în teatrul de operaþiiAfganistan, pe funcþia de ºef de stat major, îndeplinindtotodatã ºi funcþia de ºef al centrului de operaþii tactice.Pe aceastã funcþie, am condus procesul de identificare aþintelor în aria de operaþii a Grupului de luptã româno –american ºi angajarea acestora, prin operaþii planificate,în cooperare cu forþele de securitate afgane ºi prin mi-siuni-cadru rezultate din matricea de sincronizare sãp-tãmânalã. La luarea în primire a ariei de operaþii, deli-mitate de culoarul de mobilitate de-a lungul autostrãziiA1, în provincia Zabul, am dispus subunitãþi împreunãcu forþele de securitate afgane pentru a executa misiuniîn comun, având avantajul cunoaºterii de cãtre aceºtia azonelor ºi a structurii pe triburi a populaþiei locale,oferind totodatã mentorizare pentru aplicarea corectã aprocedurilor operaþionale. Pe timpul misiunii, am con-dus activitatea de recunoaºtere în teren, dar ºisecurizarea pentru asigurarea unei protecþii eficiente aforþelor. Consider cã un bun ofiþer de stat major trebuiesã fie prezent cu echipe de recunoºtere pe teren, pentrua certifica estimãrile, a evalua corect vulnerabilitãþile ºia elabora cursuri viabile pe timpul procesului de plani-ficare operaþionalã, cursuri pe care, ulterior, sã le pre-zinte comandantului pentru o decizie, cu avantajele ºidezavantajele identificate pe timpul recunoaºterilor. Pelângã misiunile de contrainsurgenþã, o pondere destul demare au avut-o ºi misiunile CIMIC ºi PSYOPS, nece-sare pentru a dezvolta proiecte ºi a angaja lideri-cheie înscopul câºtigãrii încrederii ºi sprijinului populaþieilocale, fapt care a fost identificat drept centru de greu-tate al acþiunilor forþelor de coaliþie. Experienþa acumu-latã în aceastã misiune mã îndreptãþeºte sã afirm cã esteprioritar pentru orice ofiþer sã participe la cel puþin omisiune internaþionalã în teatrele de operaþii, pentru a-ºiperfecþiona pregãtirea profesionalã. Totodatã, misiuneami-a confirmat un adevãr fundamental: cea mai impor-tantã ºi preþioasã resursã este cea umanã.

- Vã rog sã comentaþi expresia dupã care „uncomandant este predestinat funcþiei sale”.

- Un comandant, ce este predestinat funcþiei sale,este caracterizat prin calitãþile personale, experienþaacumulatã ºi caracterul ce îl recomandã sã promovezepe funcþia cu cea mai grea responsabilitate. Comandan-tul cu o asemenea funcþie are numeroase atribute ºi ta-lente caracteristice acestuia, dintre care cea mai impor-tantã o reprezintã susþinerea subordonaþilor ºiîndeplinirea ordinelor superiorilor. Comandantul pre-destinat pentru aceastã funcþie trebuie sã fie ceea ce elsingur ar vrea sã vadã în oamenii sãi. Un comandantvaloros avanseazã în carierã, personalitatea acestuiafiind unicã, prin bogaþia fãrã sfârºit a tuturorcunoºtinþelor. El întotdeauna face faþã oricãrei situaþii,deoarece are la îndemânã toate însuºirile sufletuluiomenesc. Cerebral, dar ºi sentimental, raþional ºi intu-itiv, bun ºi aspru, mândru ºi modest, tenace, fãrã a firigid, vizionar al marilor talente omeneºti, cu o înaltãenergie spiritualã ºi fizicã, pedagog ºi comandant, rãb-dãtor ºi chibzuit, viteaz ºi, mai cu seamã, moral, în celmai greu sens al cuvântului, adicã dezlegat de impera-tive personale, predestinat, deci, înaltelor conducericolective. Toate aceste însuºiri reprezintã expresia dupãcare un comandant este predestinat funcþiei sale.

- Care sunt acele entitãþi sau principii care vãguverneazã viaþa personalã, dar ºi cariera militarã,principii de la care nu aþi fãcut rabat niciodatã?

- Principiile reprezintã ºi modul în care pãºim prinviaþã. Câteva dintre cele care primeazã sunt corecti-tudinea, verticalitatea, perseverenþa, respectul faþã deoameni, aspecte care întãresc regula de aur - „Sã tratezioamenii corect ºi cinstit”. Mai existã un principiuimportant, ºi anume: sã fii înconjurat de oameni capa-bili, care îºi insuflã reciproc motivaþie, competenþã,loialitate. Nu în ultimul rând, ar trebui sã faci mai multdecât se aºteaptã de la tine, pentru cã astfel îþi exerciþiprilejul de a face câþiva paºi în plus ºi îþi oferã bucuriarecompenselor pe care le primeºti în schimb.

Sergent Codruþ MIEILÃ

CMYK

Curierul ARMATEINr. 3 (306) din 16 februarie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

CCaalliittããþþiillee ppeerrssoonnaallee,, eexxppeerriieennþþaa ººii ccaarraacctteerruull rreeccoommaannddãã uunn ccoommaannddaanntt

Interviu cu comandantul Batalionului 33 Vânãtori de Munte „Posada”, maior Florin ªOLTUZ

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 3 (306) din 16 februarie 2011

Vânãtorii de munte, în orice masiv muntos s-arafla, în orice poligon de instrucþie s-ar antrena

sau din orice unitate ar face parte, toþi, dar absolut toþi, nucedeazã niciodatã, nu se întorc din drum sau din ascensi-une, nu se îndoiesc de ei înºiºi ºi nu amânã lucrul de azipe mâine. Moralitatea lor este curatã ºi completã camuntele care le este casã, piatrã de încercare sau simbol!

„Pe Argeº în jos,/ Pe un mal frumos...”, poate cã aºaar trebui sã înceapã ºi povestea vânãtorilor de munte de laCurtea de Argeº, la fel ca ºi frumoasa Baladã a Meºteru-lui Manole, care a trecut peste timp ºi istorie, pânã înzilele noastre. Batalionul 33 V.M. „Posada”, al Brigãzii 2Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”, cãci despre el estevorba, se aflã la început de an, în plinã desfãºurare a uneitabere de instrucþie la munte, în zona Vâlsanului. Abia autrecut câteva luni de la întoarcerea lui din teatrul de ope-raþii din Afganistan, misiune care s-a adãugat experienþeivânãtorilor de munte ce încadreazã aceastã unitate.

În dimineaþa zile de 7 februarie am plecat de la Curteade Argeº spre tabãra de la Vâlsan, la ora 09:30, pe drumulcare duce spre Câmpulung Muscel. Chiar dacã era ovreme frumoasã, ca de primãvarã, satele încã erauacoperite de zãpadã, iar pe coºuri ieºea fum, amintindu-necã este totuºi iarnã. Un anotimp specific instrucþiei vânã-torilor de munte. La Muºãteºti, am ieºit de pe acest drumºi am mers pânã la ieºire din localitatea Brãdetu. De aici,am intrat pe un drum forestier în Rezervaþia Vâlsan, deunde mai erau 15km pânã în tabãrã. Ajunºi acolo, la ora12:00, militarii au descãrcat materialele ºi s-au pregãtitpentru adunare. Li s-au amintit atribuþiunile, serviciile ºiprogramul taberei. Apoi, s-au instalat în dormitoare ºi auservit masa de prânz. O parte dintr-un pluton a mers sãînceapã construcþia unui iglu. Fiind foarte cald afarã,acesta le-a dat de furcã militarilor care nu s-au lãsat pânãnu l-au terminat. Ziua, temperatura din termometre urcapânã la 12 grade, noaptea scãdea sub 0.

Am stat de vorbã, la un moment dat, cu domnul cãpi-tan Alexandru-Gruia Constantin, ºeful compartimentuluiPlanificare Operaþii. „Batalionul a planificat, organizatºi desfãºurat, pe anul 2011, tabere de instrucþie la munte,

iarna, la o distanþã de 50km, faþã de unitatea de bazã, laaltitudinea de 950m, teren de instrucþie specific vânãto-rilor de munte. Accentul a fost pus pe instrucþia de spe-cialitate (instrucþia schiului), atât pe timpul instrucþieiindividuale, cât ºi pe cel al instrucþiei colective, în cadrulexerciþiilor STX, FTX, de nivel grupã.” Am aflat câtevaamãnunte ºi despre obiectivele taberei, ce fac referire la:dezvoltarea continuã a calitãþilor fizice ºi psihice, adeprinderilor ºi priceperii, la realizarea unei foarte bunecoeziuni în vederea asigurãrii succesului acþiunilor mi-litare, desfãºurate în teren împãdurit, indiferent de ano-timp ºi stare a vremii. Nu a fost uitatã în agenda de zi nicidezvoltarea deprinderilor de buni schiori în vedereadeplasãrii, realizãrii dispozitivelor premergãtoare de luptãºi chiar a pregãtirii tragerilor de pe schiuri. Totul a fostcompletat cu evaluarea subunitãþilor de nivel grupã saupiesã pentru stabilirea nivelului de instruire la finaluletapei, pentru respectivele structuri.

Cu rucsacu l p l i nMajoritatea militarilor participanþii în tabãrã fac parte

din batalion de aproape opt ani ºi au trecut împreunã prinmulte etape de instruire ºi evaluare, care au presupus dis-locarea pentru perioade relativ lungi în tabere deinstrucþie sau chiar în raioane neamenajate. Experienþa i-a învãþat cã, pentru a avea condiþii de lucru ºi trai decente,vânãtorul de munte trebuie sã aibã întotdeauna rucsaculplin. Astfel, majoritatea militarilor deþin echipamente ºimateriale specifice: haine termoizolante, bocanci rezis-tenþi la frig ºi umezealã, parazãpezi, echipament de pro-tecþie a capului ºi mâinilor, saci de dormit la temperaturiscãzute, echipament pentru încãlzit lichide ºi preparathranã ºi multe alte elemente specifice muntelui.

Spaþiile de cazare din tabãrã sunt dotate cu sobe pelemne ºi, pentru folosirea eficientã a acestora, sunt numiþiresponsabili cu funcþionarea lor, dupã un program stabilit

de cãtre comandantul taberei. Hrana este preparatã lapopota din garnizoana Curtea de Argeº ºi transportatã zil-nic în tabãrã prin grija administratorului de companie,astfel încât militarii sã serveascã întotdeauna mâncareproaspãtã ºi caldã. În tabãrã, este amenajat ºi un spaþiuunde se poate prepara, în orice moment al zilei, ceai ºicafea.

J o c u r i d ec a b a n ã

Programul de instru-ire pe perioada tabereieste de 10 ore pe zi,structurat pe 5 modulede instrucþie. Întrucâteste destul de solicitant,dupã terminarea acestu-ia, întreþinerea ºi depo-zitarea armamentului,echipamentului ºi mate-rialelor folosite la in-strucþie, pregãtirea pro-gramului ºi bazei mate-riale pentru ziua urmã-toare, unii militariservesc masa de searã ºiintrã la odihnã. Existãînsã grupuri care se mai relaxeazã la „jocuri de cabanã”(rummy, table, ºah, cãrþi) sau mai deapãnã amintiri (poatedintr-o altã tabãrã) în jurul unui foc încropit în curte, cu ocanã de ceai fierbinte în mânã. La unul dintre focuri, chiarse aude o muzicuþã! Comandanþii de companie, plutoane,grupe sunt printre ei. În astfel de momente poþi afla maimulte despre subordonaþi, chiar despre familiile lor ºieventualele probleme, aspect destul de important pentrufiecare dintre noi. Prin toate acestea, se mai pun câtevacãrãmizi la structura care îi pãstreazã uniþi! În curteataberei, sub niºte brazi, s-a ridicat un iglu în care se poate„caza” o grupã, iar în jurul lui sunt vreo 10 tipuri defocuri, pentru ca militarii sã cunoascã beneficiile fiecãruiadintre ele, în diferitele situaþii ce pot apãrea în ducereatraiului în teren muntos-împãdurit.

L i d e r u lComandantul taberei de instrucþie Vâlsan, în perioada

31.01–11.02, este cãpitanul Tudorel-Cornel Popa, coman-dant de companie la Batalionul 33 Vânãtori de Munte„Posada”, care a amintit unele beneficii profesionaledobândite de militari în tabãrã. „Creºterea rezistenþei laeforturi îndelungate, antrenarea în diferite forme ºi situ-aþii de luptã, dezvoltarea calitãþilor psihice, de voinþã,curaj ºi a deprinderilor practice privind strãbatereaitinerariilor muntoase ºi ducerea luptei, indiferent decondiþii meteo ºi anotimp, ºi, nu în ultimul rând consoli-darea relaþiilor interpersonale, a coeziunii ºi spirituluide întrajutorare. Trebuie sã aibã capacitatea de a aplicao gamã largã de forme, metode ºi procedee de luptãspecifice terenului muntos. Sã cunoascã ºi sã utilizezeeficient armamentul, tehnica, dar mai ales materialelespecifice ce condiþioneazã îndeplinirea cu succes a misi-unilor primite în condiþii minime de trai ºi asigurândprotecþia personalã a coechipierilor.” Luptãtorul înmunþi trebuie sã-ºi însuºeascã particularitãþile de mani-festare a factorilor de mediu montan, sã poatã contracaraefectele negative ale acestora ºi sã fie în mãsurã sãexploateze avantajele oferite de un astfel de teren. El tre-buie sã aibã deprinderi de deplasare pe schiuri, colþari ºirachete de zãpadã pe distanþe mari, în teren accidentat ºicu pante abrupte, acoperite cu zãpadã ºi gheaþã. În toatesituaþiile, militarul vânãtor de munte trebuie sã manifestecuraj, perseverenþã, iniþiativã, dârzenie, tenacitate, inge-niozitate ºi spirit de orientare în luptã, sã acþioneze per-manent pentru îndeplinirea ordinelor primite de subuni-tate sau echipa în care acþioneazã. Fiecare trebuie sãstãpâneascã ºi sã aplice foarte bine atribuþiile funcþionaleºi – cel mai important – sã fie un element activ înfuncþionarea închegatã a colectivului. „Întotdeauna amîncercat ca, prin orice activitate, sã „sudez” familia,fiindcã, la vânãtorii de munte, succesul unuia sau chiarviaþa lui se aflã în foarte mare mãsurã sau chiar total înmâinile camaradului, cu care trebuie sã se înþeleagã ºisã comunice foarte bine. Astfel, urmând motto-ul „Instru-ieºte-te aºa cum vei lupta!”, încercãm ca, în oricemoment al pregãtirii, fiecare militar sã acþioneze cuconºtiinþa responsabilitãþii vieþii camaradului.Pregãtirea profesionalã foarte bunã a personalului com-paniei, o constantã a activitãþii acesteia în ultimii ani,dublatã de calitãþile psiho-morale sus-amintite ºi com-pletatã de un aport însemnat de adaptabilitate, poate fiobservatã în toate aspectele din viaþa structurii,începând de la comportament, þinutã, disciplinã ºi pânãla ducerea luptei ºi cucerirea obiectivului fixat. Considercã formãm o structurã de luptãtori, gata oriunde ºioricând, sã ne îndeplinim misiunile încredinþate, iar spi-ritul de echipã ne caracterizeazã.”

Dor in þa de a f i bun iOamenii din subordine sunt, de fapt, cei care reprezin-

tã unitatea. Nu au nevoie de recompense sau alterecunoaºteri, dar trebuie, din când în când, sã fie amintiþi.Ca orice domeniu de activitate, pentru obþinerea rezul-tatelor dorite, ºi în armatã trebuie sã existe anumitepârghii de motivare. „Marea majoritate a militarilor, ce

fac parte din structura pe care o comand, au o conºtiinþãa lucrului bine fãcut destul de ridicatã, care îi face sã-ºidesfãºoare activitãþile în condiþiile fixate, fãrã a fi re-compensaþi pentru aceasta, fiind motivaþi doar de do-rinþa de a fi foarte buni. Astfel, la comunicarea obiec-tivelor ºi standardelor de performanþã, încerc mereu sã

insuflu un spirit competitiv,iar la analiza post-acþiune,când rezultatele obþinutede unii scot în evidenþãanumite plusuri care aucontribuit la îndeplinireamisiunii în condiþii deexcepþie, fiecare recu-noaºte cu fairplay meritelecamaradului ºi îºi propuneca data viitoare sã fie celmenþionat. Consider cãevidenþierea, în faþa co-lectivului din care faceparte, a unui militar careobþine rezultate foartebune la o anumitã activi-tate individualã de azi,poate fi determinantã pen-tru rezultatul de mâine alcolectivului.” Deci, simpla

„amintire”a unui militar, la momentul potrivit, poate con-duce mai uºor la obiectivul fixat, fãrã a stârni invidie,direcþionând activitatea structurii cãtre obþinerea rezul-tatelor dorite. Este nevoie ca orice colectiv sã aibã astfelde oameni, pentru a fi amintiþi.

Instrucþia între aptitudine ºi virtuteInstrucþia reprezintã un element-cheie pentru orice

structurã militarã. Despre ceea ce semnificã ea pentru unvânãtor de munte, ne-a vorbit domnul sublocotenentValentin Neþ, comandant de pluton. „Din punctul meu devedere, vânãtorul de munte este luptãtorul de elitã dinArmata României. Instrucþia acestuia presupune un efortdeosebit, deplasãri în teren dificil, escalade în masivemuntoase prin locuri greu accesibile, desfãºurãri de acþi-uni solicitante pe timp îndelungat, indiferent de timp saucondiþii meteo; ea implicã foarte multe riscuri, dar ºi sa-tisfacþii. Capacitatea ºi acþiunile oamenilor din subor-dine te reprezintã, dar ºi abilitatea lor de execuþie ºiînsuºire a deprinderilor, ce rezultã din maniera de a con-duce a comandanþilor de grupã, companie, batalion, etc.Simplul fapt de a-þi îndeplinii atribuþiile reprezintãîndeplinirea tuturor cerinþelor ºi standardelor, pentrucare nu trebuie neapãrat sã fii amintit sau decorat.Important este sã ai conºtiinþã!”

„Dezvoltarea anumitor aptitudini, deprinderi,instincte, prin repetiþie, se pot aprofunda ºi perfecþionamai uºor. Instrucþia este concretizatã în activitãþi detabãrã, specifice vânãtorilor de munte care, prin com-plexitatea lor, nu fac decât sã îmbogãþeascã perfor-manþele acestora, devenind destoinici, foarte binepregãtiþi fizic, psihic ºi moral, capabili sã ducã lupta înteren muntos –împãdurit, fãrãprobleme, în con-diþii vitrege, careprivesc stãpâni-rea diverselortehnici de supra-vieþuire (hrãnire,adãpostire, mas-care, orientare înteren) sau chiarparcurgerea a-numitor itinera-rii, cu diversegrade de dificul-tate (cãþãrare,alpinism).”, ne-aspus locotenentulAlexandru Iva-nof, comandantde pluton.

I n s t r u c þ i a ,specificã vânãtorilor de munte, evidenþiazã clar complex-itatea unor activitãþi militare ce contribuie din plin larecunoaºterea acestora ca militari ai trupelor de elitãromâneºti. Pentru aceasta, la instrucþie, ai nevoie de foartemult curaj, ambiþie, dãruire ºi devotament. Coeziuneavânãtorilor de munte nu poate fi pusã la îndoialã. Pestâncã, în coardã sau la trageri, o singurã greºealã poate fifatalã. Oricând sunt factori de risc ce pot periclita vieþi.Dezvoltarea noþiunii de „camarad” primeazã încã de ladebutul sau iniþierea în aceastã specialitate.

Astfel de oameni nu pot fi trecuþi cu vederea. Oricareom trebuie stimulat sau încurajat pentru a persevera înactivitatea pe care o desfãºoarã. Modestia este o calitatesau poate o virtute, însã oricare comandant de pluton tre-buie sã evidenþieze, atât lucrurile pozitive, cât ºi pe celenegative, iar acestea din urmã tocmai pentru a fi remedi-ate sau eliminate. Sunt oameni care nu au nevoie de re-compense sau recunoaºteri, dar, pentru a servi ca bunexemplu celorlalþi colegi din jurul lor, trebuie evidenþiaþipentru rezultatele bune obþinute. Sunt, totuºi, oameni ceîn sinea lor se simt motivaþi ºi persevereazã, prin simplulfapt cã au fost observaþi.

Sergent Codruþ MIEILÃ

CCooeezziiuunneeaa vvâânnããttoorrii lloorr ddee mmuunnttee nnuu ppooaattee ff ii ppuussãã llaa îînnddooiiaallãã

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 3 (306) din 16 februarie 2011Pagina 6

CCoonnss tt aann tt iinn PPRREEZZAANN

Dupã stabilizarea frontului ºi precipitarea eveni-mentelor revoluþionare din Rusia, la 21 noiembrie/4decembrie 1917, generalul Prezan a fost numit coman-dant suprem al Armatei române, iar, la 26 noiembrie/9decembrie, generalul artilerist Alexandru Lupescu, înnumele generalului Prezan, semneazã, la Focºani,armistiþiul cu armatele Puterilor Centrale. La 9/22decembrie, generalulPrezan autorizeazãacþiunea Diviziei 16Infanterie asupra ce-lor peste 3.000 desoldaþi ruºi de la So-cola, care devenisecentrul comitetuluirevoluþionar. Înce-pând cu 10/23 ianua-rie 1918, generalulPrezan asigurã tre-cerea trupelor româ-ne în Basarabia, ini-þial Divizia 11 Infan-terie, ulterior, ºi con-stituirea Corpului 6Armatã, pe teritoriulde la est de Prut. La29 ianuarie/11 febru-arie 1918, guvernulBrãtianu a demisio-nat, fiind înlocuit decabinetul generaluluiAverescu, înlocuit larândul sãu de cabine-tul Marghiloman (5/18 martie). GeneralulPrezan supravieþuieºte în funcþie pânã la 6/19 aprilie,când regele Ferdinand este nevoit sã-i accepte demisia,ºef al Marelui Stat Major al Armatei fiind numit ge-neralul artilerist Constantin Cristescu.

Din nou, în fruntea Marelui CartierGeneral, pentru apãrarea României MariLa 24 octombrie/6 noiembrie 1918, guvernul

Marghiloman este înlocuit cu guvernul generaluluiartilerist Constantin Coandã, cu generalul artileristEremia Grigorescu ministru de rãzboi, care va conducea doua mobilizare a Armatei române, decretatã la 28octombrie/10 noiembrie, când în fruntea Marelui Carti-er General este readus generalul Constantin Prezan.Concomitent cu executarea mobilizãrii, Armataromânã a preluat controlul asupra oraºelor Focºani ºiBrãila, Corpul 3 Armatã a reocupat garnizoanele dereºedinþã de la sud de Carpaþi ºi a trecut trupele românepeste Carpaþi (Divizia 1 Vânãtori, Divizia 7 Infanterie),instituind controlul asupra teritoriilor de la vest deCarpaþi, pânã pe aliniamentul râului Mureº. Dupã

întâlnirea Berthelot-Prezan de la Giurgiu, din 13/26noiembrie, unde s-au discutat problemele cooperãriiviitoare dintre Aliaþi-România, generalul Prezan ºi-aconcentrat preocupãrile pe reîntoarcerea familiei regaleîn Bucureºti (18 noiembrie/1 decembrie 1918),continuarea înaintãrii trupelor române în Transilvania,consolidarea dispozitivului trupelor române pe Nistruºi în Bucovina. La 8/21 decembrie, trupele române vorintra în Dej, la 9/21 decembrie în Turda, la 11/24

decembrie în Cluj. Pe 11/24 decem-brie se înfiinþeazã ComandamentulTrupelor din Transilvania (cu sediulla Sibiu, comandant generalul TraianMoºoiu), iar, la 9/22 ianuarie 1919, seatinge aliniamentul Sighetul Mar-maþiei - Baia Mare - Jibou - Zalºu -Ciucea - Vârful Gãina - Zam.

Ocuparea BudapesteiLa 29 martie/11 aprilie 1919,

Prezan l-a numit pe generalul Gheor-ghe Mãrdãrescu comandantul trupelordin Transilvania ºi i-a înmânatordinul de operaþii, care prevedeaofensiva trupelor române pânã pealiniamentul râului Tisa, unde vortrece la apãrare. La 20 iulie 1919, afost declanºatã ofensiva trupelorungare împotriva unitãþilor româneaflate în apãrare pe Tisa, iar la 26iulie, trupele ungare sunt împinse din-colo de Tisa, dupã contraofensiva tru-pelor române. Acestea trec la ofen-sivã, forþeazã Tisa ºi, în seara zilei de3 august, Detaºamentul de cavaleriecolonel Rusescu intrã în Budapesta.Pe 4 august, la ora 18.00, generalul

Mãrdãrescu primeºte, pe Bulevardul Andrassy, defi-larea unui detaºament de trupe românesc. Cu modestia-i caracteristicã, generalul Prezan, deºi se afla la 15 kmde Budapesta, a refuzat sã prezideze parada militarã atrupelor române, spunând: „Nu vreau sã umbresc nicigloria Coroanei ºi nici sã iau din aureola luiMãrdãrescu. Eu mã duc, el rãmâne.”.

În perioada 7-22 noiembrie 1919, s-a realizat evacu-area trupelor române din Ungaria, pe malul stâng alTisei, iar, în perioada 24 februarie-30 martie 1920, s-arealizat revenirea în totalitate a armatei române pe teri-toriul naþional. La 20 martie 1920, generalul Prezan afost trecut definitiv în rezervã, organizându-i-se o mo-destã sãrbãtorire, când generalul artilerist MirceaBotez, reprezentant al Ministerului de Rãzboi, însoþitde un ofiþer ºi doi soldaþi, i-a oferit o statuetã de bronz„La Victoire”.

R e c u n o a º t e r i m i l i t a r eDeºi, dupã pensionare, generalul Prezan s-a retras la

moºia sa de la Schinetea, þara, colegii ºi foºtii subor-

donaþi nu-l vor uita. În 1921, prin aprobarea de cãtreparlament a Legii relative la introducerea unor modi-ficãri privitoare la pensiile celor care au luptat înRãzboiul pentru Întregirea Neamului, pensia generalu-lui va creºte de la 650 lei la 3.090 lei. Un an mai târziu,la propunerea generalului Mãrdãrescu, ministru derãzboi, generalul Prezan a fost numit cap al Regimen-tului 7 „Racova” nr. 25, al cãrui comandant fusese înperioada 1901-1904. La 7 iunie 1923, generalul Prezanva fi primit în Academia Românã ca membru deonoare. La 13 martie 1924, regele Ferdinand a promul-gat legea adoptatã de parlament, prin care se autorizaca generalul Prezan sã poarte toatã viaþa uniforma mili-tarã ºi sã se bucure de onoruri militare.

Cea mai mare recunoaºtere a meritelor sale avea sãvinã la 25 octombrie 1930, când regale Carol al II-leaavea sã-i confere înalta demnitate de mareºal alRomâniei. În anul 1936, la împlinirea vârstei de 75 deani, armata, în frunte cu ºeful Marelui Stat Major,generalul Nicolae Samsonovici, a organizat o cere-monie specialã, la care a fost prezent ºi primul ministruGheorghe Tãtãrãscu, personalitatea mareºalului fiindelogiatã de generalul artilerist Alexandru Lupescu, celcare i-a fost subºef al Marelui Cartier General. La 30martie 1938, dupã instituþionalizarea Consiliului deCoroanã, regele Carol al II-lea l-a numit pe mareºalulPrezan consilier regal.

Deºi uitat în vremea regimului comunist, dupã1990, mareºalului Prezan i-au fost ridicate mai multebusturi: la Alba Iulia, pe Aleea Mareºalilor din faþaBrigãzii 15 Infanterie din Iaºi, în faþa comandamentu-lui Diviziei 4 „Gemina” din Cluj-Napoca (care, operioadã, a purtat numele mareºalului). De asemenea,în Bucureºti, existã Bulevardul Mareºal Prezan, iar, înalte oraºe, sunt strãzi care poartã numele sãu.

La moar tea mareºa lu lu iLa douã luni dupã moartea soþiei sale, survenitã la

18 iunie 1943, mareºalul Prezan a decedat la Schineteape 27 august 1943.

La ceremonia funerarã din 30 august, au participatRegele Mihai I, mareºalul Ion Antonescu, conducãtorulstatului, generalul Constantin Pantazi, ministrul derãzboi, generali ºi ofiþeri, personalitãþi politice ºi cul-turale, mii de localnici. Onorurile militare au fost datede Regimentele nr. 25 „Mareºal Constantin Prezan” ºi7 Infanterie.

Presa vremii a omagiat personalitatea marelui dis-pãrut: „... ofiþer de rarã eleganþã moralã, un aristocratîn gestul stãpânit, în liniºtea cu care întâmpina adver-sitãþile... Nu-ºi voia prestigiul militar transformat înmomealã electoralã, nu-ºi vedea rostul în combinaþiilede partid. A vroit sã rãmânã, pânã la sfârºitul vieþii,militar, generalul unitãþii naþionale ºi nimic maimult.” (Pamfil ªeicaru - Curentul);

„... era un titan al echilibrului ºi liniºtii olimpiene.”(Revista Intendenþei ºi Administraþiei Armatei).

Plutonier Radu SÃCÃREA

LECÞIA DE ISTORIE

AA rr mm aa tt aa II ,, mm oo mm ee nn tt ee dd ee gg ll oo rr ii ee ºº ii oo nn oo aa rr ee (( II II II ))

AA tt oo tt ºº tt ii ii nn þþ aa ºº ii mm ii ll oo ss tt ii vv ii rr ee aa ll uu ii DD uu mm nn ee zz ee uu

Una dintre însuºirile cele nemãrginite ale luiDumnezeu este atotºtiinþa Sa. În multe pãrþi

ale Sfintei Scripturi ºi în multe pãrþi ale zidirii Sale, searatã ºtiinþa cea fãrã de margini a Atotputernicului ºiPreaînþeleptului Dumnezeu.

În Sfânta Evanghelie din Duminica a XXXII-adupã Rusalii (Zaheu), se spune cã iudeii, vãzând peMântuitorul în casa lui Zaheu, mai marele vameºilordin Ierihon, s-au aprins de mânie asupra Domnului ºispuneau cã a intrat sã gãzduiascã la un pãcãtos. ªiaceasta o fãceau fiindcã socoteau pãcãtoºi pe toþivameºii care adunau impozitele împãrãteºti ºi fãceaumulte nedreptãþi în slujba lor. Iar Preabunul nostruMântuitor, ºtiutorul inimilor ºi cunoscãtorul gân-durilor, nu lua aminte la rãutatea lor, ci cunoscând dedeparte credinþa cea mare a lui Zaheu ºi aºezarea ceabunã a sufletului sãu, vãzându-l urcat într-un dud casã poatã a-L vedea, a zis cãtre el: „Zahee, grãbeºte-tede te pogoarã cã, astãzi, mi se cade sã fiu în casa ta!”

Dar ce a fãcut Zaheu când Mântuitorul a venit încasa lui? ªtiind cã este socotit de toþi om pãcãtos ºivãzând pe mulþi invidioºi cã Domnul a intrat la el sãgãzduiascã, socotindu-se nevrednic înaintea Lui pen-tru pãcatele sale, a zis cãtre Mântuitorul: „Doamne,iatã, jumãtate din averea mea o dau sãracilor ºi, deam nãpãstuit pe cineva cu ceva, întorc împãtrit.”

Mustrarea conºtiinþei i s-a fãcut lui Zaheu asprujudecãtor, spre a hotãrî singur acest mijloc deîndreptare în faþa Preaînduratului nostru Mântuitor.Aceastã hotãrâre a lui de îndreptare a fost primitã de

ªtiutorul inimilor, Iisus Hristos, ca o jertfã deja fãcutãpentru pãcatele sale ºi ca o arvunã a mântuirii sufletu-lui sãu. De aceea, L-a auzit pe Domnul: „Astãzi s-afãcut mântuire casei acesteia, pentru cã ºi acesta estefiul lui Avraam.”

ªtiinþa cea atotcuprinzãtoare ºi fãrã de margine alui Dumnezeu priveºte spre toate inimile oamenilor ºi,dacã vede o inimã frântã ºi zdrobitã pentru ceea ce agreºit înaintea lui, nu o pedepseºte, ci, cu mila ºi cudarul Sãu, o lumineazã ºi o povãþuieºte la calea mân-tuirii.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos ºtia cu adevãratpãcatele lui Zaheu vameºul, dar a vãzut ºi marea luismerenie ºi râvnã la pocãinþã. De aceea a venit sã gãz-duiascã în casa sa ºi l-a învrednicit de iertareapãcatelor. Pocãinþa casei lui Zaheu din SfântaEvanghelie este un exemplu viu de întoarcere la Hris-tos pentru familia creºtinã din zilele noastre, pentrunoi toþi, care suntem fii ai lui Dumnezeu, dupã har, ºioameni pãcãtoºi, dupã fapte.

Sã cugetãm împreunã cu Zaheu, vameºul. Era celmai lacom ºi mai zgârcit dintre iude, cã asuprea pesãraci ºi pe vãduve, punea dãri mari, lua o parte dinbani pemtru el, nu fãcea deloc milostenie ºi nu voia sãse pocãiascã. Dar ce a fãcut? Auzind cã vine IisusHristos în Ierihon, cãuta cu mare credinþã sã-L vadãmãcar de departe. Aºadar, Zaheu vameºul întâi L-acãutat pe Dumnezeu, apoi L-a primit cu bucurie încasa sa, mãrturisindu-ºi pãcatele de bunã voie. Apoi,ºi-a luat singur canon de pocãinþã pentru faptele sale.

Aºa trebuie sã facem ºi noi. Fiecare dintre noisemãnãm oarecum cu Zaheu, pentru cã toþi suntembiruiþi de zgârcenie, de rãutate, de nepãsare, denepocãinþã. Poate cã niciodatã nu a fost familiacreºtinã mai slãbitã ºi mai robitã de pãcate ca acum.Dacã, în timpul vieþii nostre, ne-am spovedi pãcatelela preoþi, dacã le-am pãrãsi ºi am face canon pentruele, la judecatã, nu vom mai fi întrebaþi ºi osândiþipentru pãcatele mãrturisite ºi ispãºite. Iar, dacã vommuri nepocãiþi, adicã nespovediþi ºi în grele pãcate demoarte, cine ne va scoate din chinurile iadului?

Dumnezeu, care ºtie toate ºi priveºte inimile noas-tre, are întotdeauna milã de noi. Asemenea lui Zaheu,El vine înaintea noastrã sã ne cheme la pocãinþã ºidoreºte sã intre în casa sufletelor noastre.

Hristos vine la noi mai ales prin rugãciune, prinmilostenie, prin pocãinþã. El vine la noi prin SfântaSpovedanie ºi Sfânta Împãrtãºanie, care se sfinþeºte ºise dã celor vrednici în timpul Sfintei Liturghii.

Dacã ne vom strãdui sã mergem cât mai des labisericã, dacã ne vom plânge pãcatele ºi le vom mãr-turisi la preot, dacã vom face canonul rânduit ºi vomprimi evlavie Trupul ºi Sângele Domnului, atunciHristos ne va chema la El, ca pe Zaheu, ºi El însuºi vaveni la noi ºi ne va zice: „Astãzi s-a fãcut mântuirecasei acesteia, cã ºi acesta este fiul lui Dumnezeudupã dar.”

AAmmiinn!!Adaptare dupã Pãrintele Cleopa, de

Col. (r.) ªtefan MITINCU

Cuvânt de învãþãturã creºt inã

A-ªI PIERDEMINÞILE

SPORADICE

Noile HP TouchSmart610 si 9300

Hewlett-Packard a prezentatactualizãri ale PC-urilor sale all-in-one pentru consumatori ºi între-prinderi.

Numite HP TouchSmart 610Consumer PC ºi HP TouchSmart9300 Elite Business PC, compute-rele se caracterizeazã printr-unecran HD de 23 inch ºi 1080p, pre-cum ºi tehnologie multitouch. Poatefi incomod a atinge un ecran aflat înpoziþie verti-calã. Prin ur-mare, o nouãcaracteristicãa produseloreste aceea dea putea înclinaecranul pânãla un unghi de60 de grade.

ViitoarelePC-uri repre-zintã cele mairecente intrãriîn seria decomputere HPtouch-screen. Compania deja a pusîn vânzare seriile 600 ºi 310 pentruconsumatori ºi seria 9100 pentruîntreprinderi. HP vinde, de aseme-nea, notebook-urile HP TouchSmarttm2.

Noile PC-uri HP prezintã undrive Blu-ray ºi camerã Web, pre-cum ºi un slot SD. Linia 610 numãrã

Hulu, Netflix, Rhapsody ºi Twitterprintre aplicaþiile optime pentru dis-play touch. De asemenea, oferãtehnologia Beats Audio, conceputãpentru o calitate audio mai bunã.Pasionaþii de jocuri pot alege unmodel echipat cu jocul destrategie Ubisoft, R.U.S.E.

Pe partea de întreprin-dere, TouchSmart 9300Elite prezintã Windows 7 ºipânã la 16GB de RAM.Clienþii pot opta pentruadãugarea unui solid-state

drive de 160GB.

Pentru abeneficia detouch-screen-ul 9300 Elite,HP a încheiatun parteneriat cu maimulþi vânzãtori pentrua oferi programetouch-based.

HP se pare cã lan-seazã în curândTouchSmart 610 Con-sumer PC în Statele

Unite. cu preþuri începând de la899,99 dolari. TouchSmart 9300Elite Business PC va fi lansat înluna mai, la un preþ nedivulgat încã.

Lenovo IdeaPad Y560P, în România

Laptopul Lenovo IdeaPad Y560pa apaãut în România dupã ce, în ia-nuarie 2011, a fost lansat împreunã

cu Lenovo IdeaPad Y460p. Acestnotebook vine cu noile procesoareSandyBridge care au fost lansate laCES 2011 de Intel. Laptopul estefoarte performant oferind calitatebunã la imagini, la sunet ºi oferind

posibilita-tea de a ju-ca noile jo-curi destulde perfor-mante.

Lapto-pul vine cuun displayde 15,6inch ºi cuun proce-sor IntelCore i7 de2GH. Me-

moria RAM este de 4GB (putând fiupgradatã pânã la 8GB), tip DDR3ºi are o frecvenþã de 1333MHz.Placa video este ATI MobilityHD6570M de 1GB. HardDiskul estede 750GB. Lenovo IdeaPad Y560pbeneficiazã de certificarea LenovoWindows 7 Enhanced Experiencecare creºte cu mult viteza cu careruleazã Windows 7. Cu 33% mairapid ºi cu 50% mai puþin timp pen-tru a se închide laptopul.

Laptopul a apãrut deja în ofertaeMag ºi poate fi cumpãrat. Se meri-tã sã cumpãraþi acest laptop?

Sursa: www.itnews.comCristina FRATU

Printr-o fereastrã deschisã, se aude un glas de bãrbat:- În casa asta, eu comand!Apoi un glas de femeie:- Ia ieºi de sub pat ºi mai spune o datã!

☺Soþul cãtre soþie:- Ai vãzut-o, dragã, pe tânãra aceea care zâmbea la

mine?- Nu-i nimic, iubitule, ºi pe mine m-a pufnit râsul

când te-am vãzut prima oarã...☺

- Tãticule, boii se însoarã?- Mai ales boii...

☺Douã femei stau de vorbã, pe o bancã, în parc:- Soþul meu, spune una, este un înger!- Ah, al meu încã mai trãieºte!

Un motan se plimbã pe câmp. Ovacã îl întreabã:

- Aºa mic ºi deja þi-a crescut mus-taþã?

- ªi tu aºa mare ºi tot fãrã sutien?☺

- Soþia mea susþine cã e mai bine sã consumãmlegumele crude.

- Nici soþiei mele nu-i prea place sã gãteascã!!!☺

- Este bine sã ai amnezie! Nu te doare nimic ºi ainoutãþi în fiecare zi!

☺Trece un cortegiu funerar. Un trecãtor întreabã:- Cine este mortul?- Cred cã cel din sicriu!

☺- Prin ce se deosebeºte soþia de un terorist?- Cu teroristul, poþi sã mai negociezi!

Motorul electric supraconductor În contextul actual al tendinþei de economisire a

energiei electrice, realizarea de mijloace eficiente de uti-lizare a acesteia este o preocupare de mare interes. Înacest demers se înscriu ºi eforturile Institutului Naþionalde Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electricã, carea realizat recent un motor electric supraconductor. Aces-ta a fost gândit pen-tru exploatare, astfelîncât randamentul sãfie mai mare decât încazul electromotoa-relor clasice, bobi-nate cu cupru.

Dintre avantajelegenerale ale motoru-lui electric supracon-ductor amintim aici dimensiunea redusã cu pânã la 30%faþã de gabaritul motoarelor clasice, masa redusã cu30% din masa motoarelor clasice ºi randamentul, careeste mai ridicat cu câteva procente comparativ cu ran-damentul motoarelor clasice, putând sã urce pânã la99%.

Motorul electric supraconductor poate fi utilizat întoate domeniile industriale în care sunt utilizate motoareelectrice de putere, dar ºi în transport, în special în celnaval. Mai poate fi folosit ºi pentru convertirea puteriielectrice în putere mecanicã, cu un randament mai maredecât în cazul electromotoarelor clasice.

Caracteristici tehnice: statorul este construit dintablã silicioasã, de grosime 0,5mm; diametrul exterior:200mm; diametrul interior: 100mm; înfãºurarea sta-toricã este trifazatã ºi este realizatã din sârmã de cupru;rotorul este realizat din oþel inoxidabil; puterea nomi-nalã: P = 4kW; tensiunea nominalã: U = 380V c.a.;numãr de faze: m = 3; numãr de rotaþii: n = 1.500 rpm;frecvenþa: 50Hz; masa totalã: aproximativ 35kg; curen-tul de excitaþie: 80A; numãrul de poli: 4; dimensiuniexterioare: D= 220mm, L= 450 mm; sistemul criogenic,bazat pe azot lichid suprarãcit (65K).

China testeazã primul sãu avionde vânãtoare de a cincea generaþie

Aºa susþin experþii care au analizat o serie defotografii neclare ale unei noi aeronave, surprinse pepista de decolare. Avionul, denumit J-20, este conceputsã concureze cu F-22 (SUA) ºi cu T-50 (Rusia).

J-20 este considerat un amestec între proiecteleamericane ºi ruseºti ale avioanelor de a cincea generaþie,dar realitatea pare mai complexã. În cursul ultimilor 20de ani, China a creat propriile sale avioane de vânãtoare,însã, în colaborare strânsã cu Rusia. Succesul acestui

proiect depindede mai mulþi fac-tori, printre ele-mentele cheie nu-mãrându-se:

Motorul - Seestimeazã cã avi-onul va fi propul-sat de promiþã-torul motor WS-15, care dezvoltã

o forþã de peste 18.000 kilograme-forþã, dar acestemotoare nu au depãºit încã stadiul de proiect. În plus,China nu a reuºit sã copieze ºi sã lanseze în producþiefabricarea independentã a motoarelor AL-31F, careechipeazã avioanele ruseºti Suhoi Su-27 ºi diferiteleversiuni ale acestora.

Materialele - Problema materialelor utilizate estecrucialã. Una dintre particularitãþile avioanelor de vânã-toare de a cincea generaþie este slabul semnal radar, carenecesitã utilizarea de materiale compozite. Or, industriaaeronauticã chinezã nu s-a distins încã prin utilizareaacestor materiale la scarã largã.

Radio-electronica - În China, armele radio-elec-tronice pun aceleaºi probleme ca ºi motoarele: rãmânnet inferioare produselor similare ruseºti, americane ºieuropene, deºi ecartul se diminueazã progresiv. În con-secinþã, China se vede obligatã sã continue importul deastfel de echipamente. La ora actualã, Suhoi Su-30MKKdispune de cel mai bun radar în rândul avioanelor devânãtoare chinezeºti.

Armele - Armele utilizate de armata aerului dinChina sunt în principal copiate de la prototipurile ameri-cane, israeliene ºi ruseºti din anii ‘60, ‘70 ºi ‘80. Punereala punct a unor arme de nouã generaþie ar necesita multtimp, chiar dacã Beijingul ar cumpãra prototipuri dinstrãinãtate, cu atât mai mult cu cât principalii producã-tori de arme moderne, în special cele destinate aviaþieimilitare, sunt din ce în ce mai puþin dispuºi sãîmpãrtãºeascã aceste tehnologii cu China.

Rezultatul - China creeazã cu regularitate pro-totipuri de avioane de vânãtoare de nouã generaþie cu 15- 20 de ani întârziere faþã de liderii mondiali ai industrieiaeronautice. Þinând cont de practica tradiþionalã, Chinava crea probabil un echivalent suficient de funcþionalpentru a-l putea vinde în Asia Centralã, în OrientulApropiat, în America Latinã, în Asia de Sud-Est sauclienþilor africani cei mai solvabili, la preþuri de cinci orimai mici decât concurenþii americani ºi ruºi.

Ceea ce este sigur este cã Beijingul va fi obligat, înurmãtorii 20 - 30 de ani, sã importe avioane moderne devânãtoare. (Sursa: www.stiintalazi.ro)

Sergent Codruþ MIEILÃ

MOZAICCurierul ARMATEINr. 3 (306) din 16 februarie 2011

Pagina 7

DE LA LUME ADUNATE...

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

T e h n o l o g i e

ÞINUT ÎNGHE-ÞAT LA POL

PINGEA

DOMOL

NOTÃDIN GAMÃ

ZARZÃRALTOIT

FUNIA LUI TARZAN

RUMEGUª

CAMEREPLUS ANVE-

LOPE

ªTAIF

A FIMARTOR

A SE ÎMBÃTA(fam.)

A BEADIN JGHEAB

VICII

LOCUITORILA BELGRAD

FÃCUTDIN MERS

COVORAªLA UªÃ

CÃRUNTÃ

HAINÃ,CÂINOASÃ

HOLDÃ

REPARAÞII

BUHAI

COADÃDE GUªTER!ÎNCEPUT DETORNADÃ!

CAMERÃDUPÃ GRATII

TITI TOMA

COST

ªEFI DEATELIER

MAªINÃ

AGRICOLÃ

LUCRUL

CU

PLUGUL

Cine nu cade nu se poate înãlþa.Nu folosi o spadã ca sã-þi goneºti

musca de pe cãciulã.Butoaiele goale fac cea mai mare

gãlãgie.Nu are rost sã-þi faci probleme

gândindu-te cã ai sã mori. Oricumacesta va fi ultimul lucru pe care-lvei face.

Pentru orice realizare, primul paseste curajul.

Peºtii se prind cu undiþa, iaroamenii, cu vorba.

Piatra de încercare a caracteruluiomenesc este timpul.

Bãtrânului nu-i ºade bine nici sol-dat, nici amorezat. Acestea suntatribuþiile tinereþii.

Ceea ce n-a avut loc niciodatãpoate avea loc mâine.

Tragedia vârstei nu este de a fibãtrân, ci de a rãmâne tânãr.

Selecþie realizatã deCol. (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

VEHICULRUSTIC

MINUS

SALUTULARMELOR

NEPRIHÃNIT

II DD EE NN TT II TT ÃÃ ÞÞ IIFIR LA

UNDIÞÃ

ÎN CIUR!

AFIRMAÞIE

MONEDÃ GERMANÃ

MEMBRU ALGUVERNULUI

CERCURIAUTO

FUMURI

DE MARE

VEDETÃ

INEL

DE

LANÞ

CÃSUÞE

PE ªANTIER

CONDEI

MUNCEALA CURTEABOIERULUI

I - L - P - E - A - B - E N C I C L O P E D I E -CONTOR-SOMN-GARI-DATOR-T-STOP-COPACI-BI-ALIAT-BAT-I-URARI-BINE-STRANE-PALA-UM-S A C A I - D A - D R A M - L E N E V I E -TRIMITE-IAR-BIETE-EROINA

A TRAGEPE SFOARÃJUPÂNEASÃLA LOCAL

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEINr. 3 (306) din 16 februarie 2011Pagina 8

VViizzii ttaa ddee ddooccuummeennttaarree aa SSttaattuulluuii MMaajjoorr GGeenneerraall ,, îînn pprroovviinncciiaa ZZaabbuull

Utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veni-turilor sau cheltuielilor reprezintã una din formele des uti-lizate în statele UE pentru a se determina starea de faptfiscalã a unui contribuabil, în cazurile când este evidentãdenaturarea evidenþelor contabile faþã de realitate. ÎnRomânia, problema controlului fiscal indirect o regãsimreglementatã doar odatã cu adoptarea OUG nr. 39/2010,pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurãfiscalã.

Pânã în prezent, spaþiul nostru naþional nu a cunoscutcele mai bune instrumente juridice care sã-i permitã o abor-dare eficace a economiei informale ºi evaziunii fiscale. Deaceea, recent, s-a considerat cã autoritatea Fiscului poate fiîntãritã dacã se acordã posibilitatea organelor de inspecþiesã aplice metode indirecte pentru a determina obligaþiilefaþã de bugetele publice ale contribuabililor. Introducereaacestui tip de control – bazat pe metode indirecte - a fostdictatã de situaþia nesatisfãcãtoare a conformãrii voluntareºi scãderea volumului încasãrilor la bugetul generalconsolidat. De altminteri, de acest lucru este legatã ºi unadintre recomandãrile importante ale misiunii de asistenþãtehnicã a FMI, acordatã ANAF în cursul anului 2009.

Aºa cum se cunoaºte, înregistrarea operaþiunilor în evi-denþele contabile ºi fiscale reprezintã obligaþii ale con-tribuabilului, conform Legii contabilitãþii etc. Este normal –ºi Fiscul din multe þãri opereazã curent (ºi de mult timp) cuaceste metode – ca atunci când nu existã evidenþe contabilesau acestea nu reflectã situaþia realã, organele de inspecþiesã recurgã la o abordare indirectã pentru determinarea bazeide impunere.

Pentru aceasta trebuie sã se plece de la un element albazei de impozitare prezumat a fi corect: sumele dinextrasele de cont bancar, orele de muncã din pontajele per-sonalului, rapoarte de fabricaþie, ori de gestiune, cantitãþileºi valorile din facturi de materii prime, utilitãþi etc. Toatecalculele ºi raþionamentele ce urmeazã nu vor avea caobiective decât reconstituirea veniturilor ºi, dupã caz, acheltuielilor.

Abordarea indirectã urmeazã sã se aplice nu doar însituaþia existenþei contabilitãþii nesincere, ori a unor decla-raþii ce nu reflectã situaþia de fapt fiscalã a contribuabilului,ci ºi atunci când inspectorilor nu le sunt puse la dispoziþietoate documentele financiar-contabile.

Utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veni-

turilor sau cheltuielilor se face în funcþie de sursele de in-formaþii, înscrisurile identificate ºi de complexitatea activi-tãþii contribuabilului verificat.

Metodele în cauzã, avute în vedere de ANAF, sunturmãtoarele:

a) metoda sursei ºi cheltuirii fondurilor;b) metoda depozitelor bancare ºi a fluxurilor de nume-

rar;c) metoda marjei;d) metoda produsului/serviciului ºi volumului;e) metoda patrimoniului net.Recurgerea la tehnicile arãtate este condiþionatã de

accesul la rulajele conturilor bancare ale contribuabiluluiverificat, având în vedere cã baza pentru susþinerea acesto-ra reprezintã sumele încasate sau plãtite, precum ºi obiec-tul plãþii sau încasãrii.

Ceea ce dorim sã relevãm este cã, înainte de adoptareaOUG nr. 39/2010, dacã apãreau situaþii când nu se puteaustabili, pe baza evidenþelor contribuabilului, sumeledatorate bugetului general consolidat, se recurgea la altãsoluþie stipulatã de legiuitor. Este vorba despre estimare,care, aºa cum vom vedea, antreneazã vizibil unele elementeale abordãrii indirecte a controlului fiscal. Aici, însã, suntavute în vedere condiþiile stabilite de Codul de procedurãfiscalã.

Cu privire la estimarea bazei de impunere, CPF (art.60), stipuleazã cã „Dacã organul fiscal nu poate determi-na mãrimea bazei de impunere, acesta trebuie sã oestimeze. În acest caz, trebuie avute în vedere toate dateleºi documentele care au relevanþã pentru estimare. Opera-þiunea în cauzã (estimarea) constã în identificarea acelorelemente care sunt cele mai apropiate situaþiei de fapt fis-cal”. Art. 83 alin. (4) din CPF prevede cãnedepunerea declaraþiei fiscale dã dreptulorganului fiscal sã procedeze la stabilirea,din oficiu, a obligaþiilor fiscale prin esti-marea impozitelor, taxelor ºi contribuþiilor.

Prin aceastã mãsurã, Fiscul împuºcãdoi iepuri dintr-un foc: permite cuantifi-carea sumelor nedeclarate de contribuabiliîn vederea colectãrii acestora, dar, aproapecert, conduce ºi la modificarea comporta-mentului contribuabilului, care nu se vaputea sustrage de la plata unei obligaþii

datorate, prevãzute de lege. În procesul-verbal, se vamenþiona suma cu care a fost prejudiciat bugetul generalconsolidat, detaliatã pe tipuri de impozite, taxe, contribuþiisau alte sume identificate ca sustrase, evidenþiindu-semodalitatea de calcul aplicatã (indicatori, formule).

Pentru sumele astfel defalcate trebuie menþionatãperioada de timp pentru care sunt datorate. Stabilirea dinoficiu a obligaþiilor fiscale nu se poate face înainte deîmplinirea unui termen de 15 zile de la înºtiinþarea con-tribuabilului, privind depãºirea termenului legal dedepunere a declaraþiei fiscale.

Tipurile de documente ºi informaþii relevante pentruimpunere, care ar putea fi luate în considerare la stabilireadin oficiu a obligaþiilor fiscale, sunt:

a) documente existente la dosarul fiscal al contribua-bilului, referitoare la perioade de raportare privind anul încurs sau anii anteriori: declaraþii fiscale, rapoarte deinspecþie fiscalã, situaþii financiar-contabile;

b) informaþii de la terþi: obþinute în urma controalelorefectuate la alþi contribuabili care au legãturi de afaceri cuplãtitorul în cauzã, declaraþii informative º.a.;

c) informaþii de la contribuabilii care desfãºoarã oactivitate similarã, în aceeaºi arie geograficã.

În esenþã, la estimare, se vor avea în vedere elementeexistente privind obligaþiile fiscale aferente perioadelorprecedente, identificându-se rezultatul cel mai apropiatsituaþiei de fapt fiscale, care va fi ajustat în funcþie de ratainflaþiei comunicate de Institutul Naþional de Statisticã.

Evident, în toate cazurile, estimarea obligaþiei deplatã sau a bazei de impunere se efectueazã dupã regulileproprii impozitului/ taxei/ contribuþiei datorate.

Ionel BOSTAN

CC rr ii mm ii nn aa ll ii ss tt ii cc ãã ff ii ss cc aa ll - bb uu gg ee tt aa rr ãã

G eneralul de brigadã Liviu ªerban, ºefulDirecþiei Planificare Strategicã din Statul

Major General, alãturi de comandorul CostelAvrãmescu, comandantul Centrului de ConducereOperaþionalã, au efectuat o vizitã, miercuri 26 ia-nuarie a. c., la contingentul românesc din cadrulCombined Team Zabul, dislocat în provincia Zabul,Afganistan. Scopul vizitei a fost acela de informare ºidocumentare despre modul cum militarii români, dis-locaþi în teatrul de operaþii din Afganistan, îºi executãmisiunile încredinþate.

În prima parte a zilei, generalul român a vizitatmai multe baze de operaþii înaintate din provinciaZabul, acolo unde sunt încartiruiþi militarii din celedouã batalioane de manevrã, respectiv, Batalionul 20Infanterie „Scorpionii Negri” ºi Batalionul 26 Infan-terie „Scorpionii Roºii”, precum ºi campuri unde seaflã militarii români din cadrul echipelor de con-siliere, legãturã ºi mentorizare, echipe ce instruiesc ºiconsiliazã structuri militare din armata naþionalãafganã.

Pe parcursul vizitei, generalul de brigadã Liviuªerban a primit invitaþia generalului maior SaidJamaludin, comandantul Brigãzii 2 ANA (ArmataNaþionalã Afganã), unitate aflatã în garnizoana Qalat,de a vedea sediul Centrului de operaþii militare dinprovincia Zabul, structurã ce coordoneazã misiunile

armatei afgane dinaceastã regiune, înparteneriat cu armataromânã ºi armataamericanã. Generalulmaior Said Jamaludina mulþumit oaspeteluiromân, declarând cã :„Sprijinul oferit demilitarii Armatei ro-mâne unitãþilor mili-tare din cadrul Bri-gãzii 2 ANA este e-senþial pentru pregã-tirea militarilor noº-tri, având personalconvingerea cã ins-truirea, pe care aceº-tia o primesc de lamilitarii dumnea-voastrã, este excelen-tã, aceasta contribu-ind decisiv la prelua-rea cât mai rapidã decãtre forþele de securitate afgane a responsabili-tãþilor de securitate din provincia Zabul. Vã mulþu-mim pentru tot ceea ce faceþi în provincia Zabul pen-

tru poporul ºi arma-ta afganã.”

De la sediul ar-matei afgane, dele-gaþia românã s-adeplasat la centrulADT (AgribusinessDevelopment Team),acolo unde ºeful e-chipei de dezvoltareagricolã pentru pro-vincia Zabul, colo-nelul american MarkLumpkin, a susþinuto prezentare desprerolul ºi implicaþiileproiectelor de recon-strucþie ºi dezvol-tare, proiecte ce suntdezvoltate în benefi-ciul populaþiei ºi so-

cietãþii afgane din sudul Afganistanului. La finalul zilei, comandantul contingentului româ-

nesc din provincia Zabul ºi locþiitor al comandantuluiCombined Team Zabul pentru operaþii NATO,colonelul Viorel Albãstroiu, a prezentat o informarede ansamblu a activitãþilor militarilor români dinregiune, precum ºi misiunile ºi operaþiile viitoare cese vor executa în parteneriat cu militarii americani,cât ºi misiunile de consiliere, pregãtire ºi mentorizarea unitãþilor afgane din regiune.

Delegaþia Statului Major General a apreciat efortulmilitarilor români în îndeplinirea cu succes a misiuniialãturi de partenerii din cadrul Alianþei Nord-Atlantice, în cadrul operaþiei ISAF, generalul debrigadã Liviu ªerban declarând cã : „Sunt onorat cãam avut posibilitatea sã mã conving la faþa locului deprofesionalismul ºi dãruirea voastrã ºi sã înþeleg maibine realitatea ºi nevoile de viitor. Vã felicit sincerpentru ceea ce aþi realizat pânã în prezent ºi vãdoresc mult succes în continuare, asigurându-vã detot sprijinul ºi susþinerea din partea Statului MajorGeneral.”

Maior Oliver ANGHELFoto: Plt.adj. Cristian SURUGIU

Ionel BOSTAN, nãscut pe 21februarie 1962, în Giurgeºti, Tg. Fru-mos, jud. Iaºi, este profesor universi-tar - Doctor Honoris Causa -, titulari-zat în învãþãmântul superior de stat.A studiat Economia ºi Dreptul laUniversitatea „Al. I. Cuza”, din Iaºi,fiind licenþiat, atât în ªtiinþe Econo-mice, cât ºi în ªtiinþe Juridice. Ulteri-or, a absolvit ºi Facultatea de Filo-

sofie. Are douã doctorate: în Eco-

nomie ºi în Drept. A fost admis înprofesia avocaþialã prin Decizia nr.361, din 22.10.2008, a Decanului Ba-roului Iaºi. În prezent, este conducã-tor de doctorat, din anul 2005. Estemembru titular al Uniunii Scriitorilor(U.S.R.) ºi al Asociaþiei Jurnaliºtilordin România (A.J.R.). Premiul „Aca-demica” i-a fost acordat în cadrulSalonului Internaþional de Carte –ediþia a XVIII-a, la Iaºi, 2009.