Universitatea din BucurestiFaculatatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Managementul stresului Factori de stres, prevenire si reducere a stresului la locul de munca

Masterand: Tabaras Ioana Daniela Master MSSS, An II

Bucureti, 2015Notiuni generale

Stresul definirea conceptuluiDictionarul Explicativ Roman[footnoteRef:2] atribuie termenului stres urmatoarea definitie: Termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoii, frig, cldur etc.) capabil s provoace la om i la animale o stare de tensiune i o reacie de alarm a organismului, determinnd uneori mbolnviri grave;p. ext.efect nefavorabil produs asupra organismului fiinelor de un factor de mediu. [2: http://dexonline.ro/definitie/stres ]

O intelegere a semnificatiei stresului poate fi gasita in literele care compun cuvantul STRES[footnoteRef:3]: [3: http://www.thrgroup.ro/files/ManagementulStresului.pdf consultat in 12.06.2015]

,,S (stands for strenght) lupta pentru putere fizic, emotional, intelectual si spiritual; T (stands for traffic control) lupta pentru a-ti controla gandirea; R (stands for re-desingn) lupta pentru remodelare; E (stands for erase) depaseste momentul; criza; treci peste; fii deasupra situatiei; S (is for sharing) a impartasi cu ceilalti bunastarea, cunostintele, sarcinile de serviciu, etc.

Ce este managementul stresului?[footnoteRef:4] [4: Idem 2]

Managementul stresului se refera la ameliorarea stresului si in special a stresului cronic, cu scopul imbunatatirii functionarii zilnice. Managementul stresului a fost dezvoltat pornind de la premiza ca stresul nu este un raspuns direct la agentul stresor, ci mai degraba la resursele si abilitatile persoanei de a media raspunsul la agentul stresor.Managementul stresului se refer la toate mijloacele utilizate pentru contracararea unei situaii stresante obiectiv sau subiectiv percepute de ctre individ.

Stresul si locul de munca Stresul provocat la locul de munc[footnoteRef:5] se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte diferite asupra corpului uman. Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu funcioneaz sau telefoane ce nu se opresc din sunat. Sursele majore pot fi volumul excesiv de munc, o activitate care nu iti creeaza satisfactie, teama de a pierde locul de munc sau teama unor posibile nenelegeri cu superiorii. De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie si scderea productivitii muncii. Stresul provocat de locul de munc poate influena sntatea i viaa individului n afara serviciului. Nivelele sczute de stres pot trece nedetectabile, nivelele uor mai mari pot avea un efect pozitiv, ajutnd individul s devin mai eficient i mai creativ, nivelele mari pot fi duntoare ducnd uneori la boli cronice. [5: Elena Popa, Managementul stresului provocat la locul de munca, in Managementul stresului profesional, vol III, Editura Ministerului Internelor i Reformei Administrative 2007, pag 207]

Sursele majore ale acestui tip de stres se mpart n apte categorii: controlul acest factor este cel mai strns legat de apariia stresului. Exist studii care demonstreaz c cei ce cred c au o mare responsabilitate, dar o putere de decizie redus la locul de munc, au un risc crescut pentru boli cardio-vasculare i alte afeciuni n care stresul poate fi implicat; competena teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o provocare suficient, sau insecuritatea locului de munc sunt factori declanatori importani; claritatea nenelegerea ndatoririlor, modul n care acestea se pot schimba sau care sunt obiectivele departamentului sau organizaiei pentru care lucreaz contribuie la stres; comunicare atmosfera tensionat la locul de munc apare de multe ori ca urmare a lipsei de comunicare, care treptat poate amplifica stresul. Incapacitatea de a i exprima temerile, frustrrile sau alte emoii pot cauza stres; sprijinul lipsa sprijinului colegilor poate ngreuna rezolvarea unor probleme la locul de munc; importana stresul poate apare i ca urmare a faptului ca unele persoane nu se simt mplinite sau mndre de serviciul lor; responsabiliti crescute stresul poate apare i ca urmare a asumrii unor responsabiliti adiionale.In cazul unor factori deosebit de stresanti - amintiti mai sus - ce afecteaza persoana la locul de munca, stresul se poate reduce prin : ntrevederi cu superiori cel puin o data pe an (o data la 3 sau 6 luni este i mai bine) pentru a discuta despre performane i responsabiliti, dac evaluarea performanelor este cuprins n descrierea slujbei respective, trebuie tratat ca o ans de a clarifica problemele ce pot cauza stresul. Trebuie avute n vedere probleme ca ateptrile efilor legate de postul respectiv, obiectivele companiei i contribuia angajatului la obinerea lor, capacitile, Managementul stresului provocat de locul de munc limitele si modul de perfecionare al salariatului, sprijinul pe care acetia l primesc din partea firmei i posibilitile de recompens n cazul unor reuite; managementul eficient al timpului este foarte important ca activitile prestate la locul de munc s nu fie continuate la domiciliu, chiar i n cazul n care biroul este n interiorul locuinei. Dac timpul liber este redus pentru a face loc unor activiti legate de serviciu, simptomele stresului pot apare rapid. Daca angajatorul ofer un program de lucru flexibil, angajatul trebuie s profite de aceasta; de exemplu nceperea zilei de lucru mai devreme pentru a avea o pauza de prnz mai lung sau pentru a avea timp pentru o edin de yoga sau aerobic; izolarea tehnologiile actuale, cum sunt telefoanele mobile i internetul, fac posibil comunicarea cu oricine, inclusiv colegi i clieni, oricnd i oriunde. Nu trebuie permis ca tehnologia s anuleze graniele dintre timpul petrecut la serviciu si timpul liber. Este indicat ca atunci cnd nu este absolut necesar telefonul de serviciu s fie nchis i este bine c n aceste perioade s se evite verificarea e-mail-ului de serviciu; cunoaterea limitelor dac cele de mai sus nu au avut nici un efect i dac stresul provocat de locul de munc induce angajatului o stare de nefericire, trebuie luat n considerare schimbarea locului de munc. Acest lucru trebuie ncercat numai dup ce s-a stabilit cu siguran dac problema este legat de angajat ca persoan sau de munca in sine. nainte de a renuna este bine s se caute alte oferte de munc, deoarece omajul este o alt cauz de stres. Obinerea unei slujbe noi, nainte de a renuna la cea veche este ideal, dar nu este posibil ntotdeauna i de aceea trebuie ca angajatul s decid care din cele dou situaii este mai puin stresant.

.Care sunt factorii de stres ocupational? Intr-un amplu studiu cu privire la stres, majoritatea evenimentelor din viata care sunt in stransa legatura cu aparitia stresului (de exemplu: decesul sotului/ sotiei, divortul, moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei in cauza, pierderea locului de munca, pensionarea, schimbarea situatiei financiare etc.) provin din cadrul existentei casnice si sociale, si nu de la serviciu. Insa, performanta profesionala va fi influentata negativ de existenta casnica si sociala. Un alt factor de stres, care provine de la serviciu il constituie modul in care indivizii percep posibilele rezultate ale activitatilor lor profesionale, mai ales din punct de vedere al reusitei sau nereusitei relative. In cazul in care rezultatele sunt considerate atat incerte, cat si importante (spre exemplu, semnarea unui contract important, elaborarea unui raport, sau pur si simplu abilitatea de a-i face pe plac sefului direct), exist mult mai multe sanse de aparitie a stresului. Hartuirea la locul de munca afecteaza dreptul fiecaruia dintre noi de a ni se respecta demnitatea personala. Cand colegii, sau superiorii, ne supun la presiuni exagerate care in mod evident ne provoaca o stare de disconfort psihic, atunci, la prima vedere, s-ar putea spune ca avem de a face cu un caz de hartuire. Comisia Europeana, in cadrul Recomandarii cu privire 1a protejarea demnitatii femeilor si barbatilor in mediul profesional stabileste: ... Statele membre trebuie sa ia masuri concrete pentru a institui regula conform careia comportamentul superiorilor si al colegilor de serviciu, este inacceptabil, daca: persoana vizata considera ca respectivul comportament este nedorit, jignitor si depaseste limitele rezonabilului; respingerea de catre persoana vizata a comportamentului respectiv, sau acceptarea lui de catre persoana vizata... este utilizata in mod explicit ca motiv al unei decizii ce afecteaza posibilitatea persoanei respective de a avea acces la pregatire profesionala... incadrarea in munca... promovare, sau ca motiv pentru orice alt gen de decizie de serviciu; creeaza un mediu profesional inhibant, ostil sau umilitor pentru persoana vizata de comportamentul respectiv.

Cum se manifesta stresul ocupational[footnoteRef:6]? [6: Andreescu, Anghel; Lita, Stefan - Managementul stresului profesional, 2006, Editura M.A.I., Bucuresti;]

In contextul organizational, angajatii se confrunta cu stres pozitiv, cel perceput ca o provocare placuta, cu o durata limitata, care ii ajuta sa se concentreze si sa aiba performante bune; dar si cu stres negativ, determinat de o presiune continua, exercitata asupra lor, atunci cand sunt obligati sa actioneze in moduri incompatibile cu competentele lor reale sau percepute, cu timpul si resursele avute la dispozitie. La nivel de organizatie, stresul are ca efecte principale cresterea absenteismului, a fluctuatiei personalului si reducerea performantelor salariatilor (scaderea productivitatii muncii si a calitatii produselor sau serviciilor, inrautatirea relatiilor cu clientii). Toate acestea duc la deteriorarea reputatiei companiei. Ca urmare, procesul de recrutare si selectie are de suferit, intrucat cei cu aptitudini si cunostinte competitive nu mai doresc sa se angajeze acolo. De asemenea, clientii isi pierd la randul lor increderea si isi aleg alti furnizori.Dup Le Blanc, Jonge, Schaufeli (2000) exist cinci tipuri de intervenii manageriale utile n combaterea stresului legat de munc[footnoteRef:7]: [7: http://promep.softwin.ro/promep/news/show/4326 consultat in 12.06.2015]

intervenia de identificare: const n detecia prematur a stresorilor slujbei i a reaciilor la stres; intervenia de prevenire primar: propune reducerea stresorilor slujbei; intervenia de prevenire secundara: axata pe modificarea modului n care angajaii rspund la stresorii slujbei; intervenia de tip terapeutic: n vederea vindecrii angajailor care sufer de stresul sever al slujbei; intervenia de reabilitare: ntoarcerea/revenirea/reintegrarea la/n fosta slujb.

Masuri de prevenire a stresului: Prevenirea stresului este greu de atins, pentru orice organizatie sanatoasa si activa. Exista insa unele masuri ce pot fi luate pentru a furniza angajatilor stimulentele necesare, fara a provoca o acumulare cronica de stres. definirea posturilor intr-o maniera care sa permita un grad maxim de exercitare a competentelor si discernamantului propriu de catre angajat, incorporand sarcini suficient de variate si de dificile pentru a-i mentine interesul treaz; conceperea activitatii, astfel incat angajatul sa aiba un anumit grad de responsabilitate, oferindu-i-se suficienta autoritate si permitandu-i-se sa ia parte la deciziile care ii influenteaza activitatea; incurajarea managerilor de linie in a adopta stiluri participative de conducere; incurajarea spiritului de echipa; incurajarea comunicarii intre departamente, precum si pe verticala, de-a lungul lantului ierarhic managerial, precum si asigurarea unui feedback constructiv catre fiecare individ (privind rezultatele muncii, evaluarea de personal etc.); delegarea autoritatii de decizie astfel incat la fiecare nivel al organizatiei angajatii sa poata lua parte la deciziile care le inf1uenteaza munca si posibilitatile de promovare; dezvoltarea unei culturi organizationa1e in care atitudinea fata de angajati este una pozitiva; asigurarea unui sistem corespunzator si functional de comunicare, prin intermediul cauia angajatii sa poata reclama in mod confidential orice caz de hartuire, iar acuzatiile de hartuire sa fie anchetate si rezolvate fara intarziere; pregatirea pentru stres - in cadrul procesului de selectie al angajatilor reprezentantul organizatiei trebuie sa prezinte realist natura postului, mai ales daca acesta implica un grad mare de stres; in felul acesta, candidatul decide singur daca doreste si este capabil sa se expuna conditiilor respective; Masuri de reducere a stresului: reducerea numarului de schimbari impuse fiecarui angajat sau fiecarei echipe; limitarea complexitatii procedurale si de alta natura in executarea sarcinilor; asigurarea posibilitatii ca angajatii sa-si poata exprima opiniile in fata sefului direct, colegilor; asigurarea de facilitati materiale, sociale si sportive (accesul la cantina, la cluburi sportive sau cluburi sociale, organizarea de activitati ad-hoc - petreceri de Craciun, Teambuilding-uri); asigurarea unor servicii corespunzatoare de consiliere. Strategiile de interventie ale stresului ocupational au efecte benefice atat asupra organizatiei, cat si asupra imbunatatirii moralului angajatilor.

Sfaturi utile [footnoteRef:8] [8: Elena Popa, Managementul stresului provocat la locul de munca, in Managementul stresului profesional, vol III, Editura Ministerului Internelor i Reformei Administrative 2007]

Cnd stres-ul apare, este important s fie recunoscut i s fie luat atitudine mpotriva sa. Pe msur ce este neles felul n care stres-ul afecteaz sntatea, vei gsi singuri rezolvri pentru a v elibera de tensiune. Iat cteva sugestii in acest sens: ncercai activitatea fizic. Cnd suntei nervos, trist sau furios, eliberai-v de acestea prin exerciiu fizic. Alergarea, mersul, tenisul sau lucrul n grdin sunt cteva dintre activitile pe care le putei ncerca. Exerciiul fizic v va elibera de sentimentul de ncorsetare pe care l resimii, v va relaxa i v va transforma ncruntarea n zmbet. Reinei, corpul i mintea dumneavoastr lucreaz mpreun! mprtii-v stresul. V ajut dac vorbii cu cineva despre grijile i preocuprile dumneavoastr. Poate un consilier, un profesor, un prieten sau un membru al familiei v pot ajuta s vedei problema ntr-o lumin diferit. Dac simii c problema dumneavoastr este serioas, putei cuta ajutorul unui specialist: psiholog, psihiatru sau asistent social. Dac tii cnd s cerei ajutor, v poate feri de probleme mai grave mai trziu. Cunoatei-v limitele. Dac o problem este mai presus de controlul dumneavoastr i nu poate fi schimbat n acel moment, nu v mpotrivii situaiei. nvai s acceptai situaia pn la momentul n care o putei schimba. Avei grij de propria persoan. Suntei special, odihnii-v destul si mncai suficient. Dac suntei iritat i tensionat datorit lipsei somnului sau dac nu mncai corect, vei avea o capacitate mai sczut de a face fa situaiilor stresante. Dac stres-ul v priveaz n mod repetat de somn, ar trebui s cutai ajutor medical. Facei-v timp pentru distracie, plnuii-v timpul att pentru munc, ct i pentru distracie. Distracia poate fi la fel de important pentru dumneavoastr ca i munca. Avei nevoie de o pauza de la rutina dumneavoastr zilnic, doar ca s v relaxai i s v amuzai. Participai la diverse activiti sociale. O metod prin care putei ndeprta plictiseala, tristeea sau singurtatea este s v implicai n diferite activiti. S stai singur poate deveni foarte frustrant. n loc s v plngei de mil, implicai-v. Oferii-v serviciile unei asociaii de voluntari. Ajutai-v prin ajutorul pe care l acordai celorlali. Implicai-v n lumea care v nconjoar i vei descoperi c oamenii vor fi atrai de dumneavoastr. Suntei pe cale s v facei prieteni noi i s v bucurai de activiti noi. Ordonai-v nsrcinrile. Sa avei grij de toate deodat poate prea copleitor i, ca rezultat, putei s nu realizai nimic. n loc, putei face o list cu ceea ce avei de fcut i s le facei pe rnd, marcndu-le pe msur ce le ndeplinii. Facei ceea ce avei mai important nti. Chiar trebuie s avei totdeauna dreptate? Ceilali v supar, mai ales cnd nu fac lucrurile aa cum v dorii dumneavoastr? ncercai cooperarea mai degrab dect confruntarea. E oricum mai bun dect cearta continu. Puin compromis din partea ambelor pri va reduce tensiunea i v va face s v simii mai confortabil. Este normal sa plngei. Un plns sntos poate fi o metod eficient s v reducei anxietatea i poate preveni o durere de cap sau alt consecin fizic. Respirai adnc. Creai-v mediul dumneavoastr personal. Nu putei pleca oricnd, dar putei visa visul imposibil. Un peisaj de ar linitit, zugrvit mental sau pe pnz, v poate purta n afara agitaiei unei situaii stresante. Schimbai peisajul citind o carte bun sau ascultnd o muzic frumoas pentru a crea un sentiment de pace i linite. Evitai s luai medicamente antistres, fr a cere prerea unui specialist. Dei putei folosi medicamente pentru a v elibera temporar de stres, acestea nu pot ndeprta condiiile care au cauzat stres-ul n prim instan. Medicamentele pot determina dependena i pot cauza mai mult stres, n loc s-l ndeprteze pe cel preexistent. Ar trebui administrate numai dup sfatul medicului. Cea mai bun strategie pentru evitarea stres-ului este nvarea metodelor de relaxare. Din nefericire, muli oameni ncerc s se relaxeze n acelai ritm n care i desfoar restul vieii. Pentru o vreme, uitai de grijile legate de timp, productivitate i reuit. Gsii activiti care v fac plcere i care sunt benefice pentru organismul i psihicul dumneavoastr. Uitai de dorina de a iei mereu nvingtor i concentrai-v asupra relaxrii, bucuriei i sntii. Fii bun cu dumneavoastr niv, dar mai ales cu cei din jur!

Bibliografie

1. http://promep.softwin.ro/promep/news/show/4326 consultat in 12.06.20152. http://dexonline.ro/definitie/stres 3. http://www.thrgroup.ro/files/ManagementulStresului.pdf consultat in 12.06.20154. Andreescu, Anghel; Lita, Stefan - Managementul stresului profesional, 2006, Editura M.A.I., Bucuresti; 5. Gheorghievici, Teodora, Combaterea stresului la locul de munca, ed. Cartea Universitara, 20066. Popa, Elena, Managementul stresului provocat la locul de munca, in Managementul stresului profesional, vol III, Editura Ministerului Internelor i Reformei Administrative 2007