lucrare grad finala.doc

8/9/2019 lucrare grad finala.doc

1/85

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din IaşiFacultatea de Istorie

Lucrare ştiinţifico-metodică pentru obţinerea graduluiI

Coordonator ştiinţific: Profesor universitar doctor Mihai Cojocariu

Candidat: Profesor Florica Nechifor

200

1


2/85

Lucrare ştiinţifico-metodic !entru o"ţinerea #radului I

Majoritari şi minoritari !n t"rgul #ă$enilor%&om"nii şi e$reii !n 'ecolele (I(-((

autor: profesor Nechifor Florica

$coala cu clasele I%&III $aveni'ud( )otosani

C)*&IN#*


3/85

*+&,+ I . I#,/&I

Introducere%%%1

Capitolul I

#curtă i'torie a comunităţilor e$reieşti din Moldo$aI%% +'pecte demografice 'ociale şi economice%%3I%2% #tatutul juridic%1

Capitolul IICon'tituirea comunităţii e$reilor din #ă$eniII%% 4ntemeierea t"rgului #ă$eni !ntre 'peculaţii şi argumentul i'toric%2II%2% $oluţia demografică a comunităţii e$reilor %21II%5% &aporturile interetnice !n interiorul comunităţii 'ă$inene%%%26II%1% /rgani7area internă a comunităţii e$reilor din #ă$eni%51II%8% 9iaţa cotidiană% %10II%:% *rofil ocupaţional%%18II%;% $reii din #ă$eni !ntre o politică coala%%:3

I9%2% #inagoga%;:I9%5% Cimitirul%;3

Conclu7ii% %%%%%62?ibliografie%%68Metodica%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%6;

+N(+% @ărţi%0?% Aocumente%%%6

C% Balerie foto%%21A% Mărturii5

+


4/85

Introducere

$veni este un orşel din ,udeţul )otoşani !oziţionat #eo#rafic la intersecţia !aralelei de./0 23 latitudine nordic cu meridianul de *20*3lon#itudine estic(4entru drumeţul care vine dins!re )otoşani !riveliştea ce i se desc5ide asu!ra aşezrii este6nc7nttoare: 6ntr-o vale ad7nc str,uit de dealuri ca nişte uriaşi 6ntinşi 6n "taia soareluişer!uieşte leneş r7ul )aşeu care d şi numele vii( 8raşulcu strzile şi cldirile sale 9co"oar”

!7n la malul r7ului !rin drumul )otoşani-tefneşti-Iaşi care intersecteaz r7ul c5iar la intratrea

6n $veni( ;ns!re nord şi vest !redomin casele ascunse de !ometul "o#at 6n tim! ce "locurile se#ru!eaz 6n ,umtatea estic a oraşului(22 5a( şi av6nd !este 2??? delocuitori(@o!onimul $veni 6l #sim menţionat !entru !rima dat 6ntr-un document din 11 a!rilie 1.2 dinvremea domnitorului 4etru areş dar existenţa aşezrii este ca şi 6n cazul altor aşezri rom7neştianterioar atestrii( familia =e#ri moşia şi satul $veni nu mai suntv7ndute !e !rţi ci ca 6ntre#(

1 C-tin Co,ocariu 0rasul !ăveni, monografie, )otosani editura Axa *??1 !( +?.* Ibidem, !( +?

.


5/85


6/85

A!roa!e orice localitate !oate fi !rivit ca un monument istoric 6n miniatur urmeletrecutului sunt !rezente 6n ar5itectura şi 6n funcţionalitatea unei cldiri 6n numele strzilor al

!odurilor 6n modul 6n care localitatea s-a sc5im"at etc( ai mult urmele materiale reflect modulde viat al comunitţii #7ndirea credinţele tradiţiile mentalitţile individuale si colective(;n felul acesta cut7ndu-le descifr7ndu-le am desco!erit frumuseţea !lictisul tensiunea toat

frm7ntarea marii istorii 6n oamenii şi evenimentele unui mic t7r# dintr-un 6nde!rtat colţ de ţar(;n casele vec5i 6n cldirea numit „şcoala vec5e” 6n zidurile scoro,ite ale unei sina#o#i am intuiturmele unui trecut cu totul diferit de ceea ce azi se oferea !rivirii trectorului #r"it de azi(Aici la $veni dincolo de cimitirul creştin s!re mar#inea oraşului am zrit un alt cimitir ascunsde un #ard de fier cu ar"ori "tr7ni !ietre tom"ale sfr7mate şi 6m!rştiate dar şi alei str,uite demici csuţe din c5ir!ici şi monumente de marmur cu inscri!ţii strine(8amenii care triser 6n acele case se ru#aser 6n acea sina#o# sau 6nvţaser 6n „şcoala vec5e”odi5neau aici 6n veşnicia morţii fc7nd astfel !arte !entru totdeauna din istoria acestei miciaşezri( Erau evrei a!arţineau unei naţii care ducea cu sine !rin istorie un sti#mat du! !useleunora un destin du! s!usele altora(&eniser acum dou secole aduşi de valurile istoriei !entrua-şi crea o viaţ !e aceste locuri !un7ndu-şi 6n mod at7t de !re#nant am!renta !e destinul şi6nfţişarea aşezrii 6nc7t ea !rea a deveni 6n 6ntre#ime evreiasc un ştetl… !entru ca azi la micdistanţ de acele tim!uri s nu mai re#seşti dec7t !uţine urme ale trecerii lor( $tudiul istoriei locale ofer !osi"ilitatea cunoaşterii a!rofundate a istoriei comunitţii !ro!riivalorizarea ei dar şi ra!ortarea la trsturile euro!ene de evoluţie a societţii( Comunitatea ur"ansau rural !oate fi !rivit ca o surs de istorie şi !oate fi studiat nu numai din !unct de vederelocal ci !oate s constituie su"iectul unui studiu de caz referitor la tendinţele care au avut loc 6nEuro!a sau 6n anumite re#iuni de !e continent(4entru tema şi !erioada !e care o voi su!une studiului nu am fixat o"iective at7t de am"iţioase dar mi-am !ro!us s desc5id un drum(((i ca orice drum te !oart 6n dou direcţii: fie ale#i s aflias!ectele unei vieţuiri%convieţuiri 6ntre rom7ni şi evrei ca studiu de caz !entru acest ti! de relaţii

fie ale#i s afli !ur şi sim!lu cum triau cum au influienţat evreii evoluţia $veniului( Am o!tat !entru acest as!ect al cercetrii istorice !rimul fiind mai de#ra" indicat indicat s!ecialiştilor 6nantro!olo#ie istoric etno#rafilor şi sociolo#ilor(

$e s!une adesea c istoricul este un !rofet(((4ersonal susţin aceast afirmaţie cu toatconvin#erea !entru c este a!roa!e im!osi"il ca un cercettor al istoriei care 6şi !une 6ntre"ri şicaut rs!unsuri s nu-şi formeze 6n tim! un fel de intuiţie un „al 2-lea simţ” !e care acumulareaunei vaste ex!erienţe 6l dezvolt( ;nlnţuirea evenimentelor contem!orane !rovoac mintea laasocieri raţionamente şi concluzii care se 6nfţişeaz su" forma unei „!redicţii” asu!ra a ceea ceurmeaz s se 6nt7m!le( $veniul de odinioar a tre"uit s fac faţ unor !rovocri !rezente şi azi6n alte !ro!orţii şi care ţin de nevoia de su!ravieţuire şi de afirmare a indivizilor şi comunitţilormarcate de diversitate 6ntr-un s!aţiu din ce 6n ce mai „str7mt”(

Lumea de azi 6n care oamenii circul sau se sta"ilesc muncesc 6nvaţ 6n alte !rţi 6n alteţri creeaz acelaşi ti! de !ro"leme aceeaşi rezistenţ ostilitate sau rceal !e care 6n trecut le6nt7m!inau evreii 6n necontenita lor mi#raţiune şi localnicii 6n necontenita lu!t dintre necesitateşi team 6ntre a acce!ta c au nevoie de cellalt şi teama c vor fi destrmate temeliile !e care s-aconstituit viaţa lor identitatea lor B8 lucrare care s reveleze as!ectele unei convieţuiri sim"iotice la nivelul unei localitţi mici

!recum $venii !oate constitui un exem!lu şi dovada c o"stacolele !ot fi de!şite(C5iar şi !entru un co!il sau un adult svinean o a!lecare asu!ra istoriei at7t de recente a localitţiilor natale !oate dezvlui nu doar ex!licaţii !entru ceea ce se 6nt7m!l ci şi soluţia reacţia !otrivit6n relaţionarea lor cu „cellalt”(

&ocaţia istoriei de „dascl al vieţii” nu se dezminte nici atunci c7nd e vor"a doar de istoria

unei mici aşezri umane(

2


7/85

ezum7nd studiul de faţ nu-şi !ro!une doar s !un !ovestea vieţuirii şi convieţuirii

evreilor 6n $veni la 6ndem7na cititorului ca as!ect al istoriei locale ci şi s desc5id interesul !entru o mai lar# şi mai amnunţit documentare at7t de interes istoric c7t şi social 6ntr-uncontext care ne o"li# s recur#em la cercetarea o"iectiv a trecutului „sine ira et studio” 6ncutarea unor ex!licaţii şi soluţii la !ro"lemele lumii de azi(

;n contextul tematic al acestei lucrri informaţiile vor fi referitoare a!roa!e exclusiv la acea !arte a $venilor care a fost 6nc de la 6nce!utul secolului al I-lea identificat cu ex!resia„$veni-t7r#” sau Cotu` din jos, cotul av7nd 6n #raiul zonei at7t sensul de unitate de msur c7t şi

sensul derivat de „!arte dintr-un 6ntre#”G( Evreii s-au sta"ilit 6n acest areal datorit existenţei unorelemente ce semnalau o anume activitate economic s!ecific t7r#ului iar mai t7rziu şi datorit

!recizrilor clare cu!rinse 6n actul de 6nvoial cu st!7nii locului(Intervalul cronolo#ic avut 6n vedere este cu!rins 6ntre 6nce!utul secolului I din momentulsta"ilirii evreilor 6n $veni şi a doua !arte a secolului c7nd ca urmare a re!atrierii 6n Israel 9alia”G comunitatea evreilor din $veni se restr7n#e !7n la dis!ariţia a!roa!e total( @itlullucrrii se ,ustific !e de o !arte !rin ex!resii ver"ale locale care su#ereaz o dualitate o divizarea aşezrii ex!licat mai sus dar şi !rin oscilaţia ra!ortului demo#rafic minoritari%ma,oritari şi c5iar inversarea acestui ra!ort s!re finalul secolului al I-lea( ;ntruc7t aşezarea evreilor 6n $veni se 6nscrie 6n fenomenul mai lar# al mi#raţiei acestei etniictre oldova am considerat c este im!ortant s conturm 6n linii #enerale acest !roces care6nce!e din evul mediu şi continu 6n e!oca modern( Am dedicat !rimul ca!itol acestui as!ectav7nd 6n vedere at7t contextul intern şi extern al aşezrii evreilor 6n aceast re#iune c7t şi evoluţiastatutului minoritţii ,uridic social şi economic( Acest lucru !ermite o"servarea trsturilor#enerale su" as!ectul !oliticii oficiale naţionale vis--vis de evrei dar şi o"servarea

!articularitţilor la nivelul comunitţii svinene(;n urmtorul ca!itol am restr7ns aria de cercetare la comunitatea evreiasc din t7r#ul

$venilor urmrind cum anume s-a constituit şi or#anizat aceast comunitate evoluţiademo#rafic ad7ncind cercetarea asu!ra altor 9straturi” care reveleaz as!ecte ce ţin de traiulcotidian !rofilul ocu!aţional relaţiile interetnice(Am insistat 6ns dintru 6nce!ut asu!ra unei dis!ute nscute !e tema 6ntemeierii t7r#ului $veni

!entru a su"linia elementele !articulare le#ate de contextul aşezrii evreilor 6n $veni şi de !oziţiaacestora 6n cadrul comunitţii( Clarificare !ro"lemei su" as!ectul adevrului istoric !oate 6ncadrat7r#ul $veni 6n cate#oria celor 6ntemeiate !rin nemi,locitul a!ort al evreilor sau 6n cate#oriat7r#urilor a!rute 6n mod necesar ca urmare a dezvoltrii economice şi a unei mentalitţi de ti!modern ca!italist( La fel de im!ortant de urmrit as!ectul inte#rrii evreilor 6n viaţa comunitţii !e fundalulevoluţiei statutului ,uridic oficial este tratat din !unctual de vedere al inte#rrii socio-economice 6nal doilea ca!itol dar am considerat c manifestrile de natur !olitic tre"uie 6ncadrate 6ntr-unca!itol distinct( Acesta !rezint !e de o !arte 6ncercarea evreilor de a se inte#ra activ7nd !olitic 6ncadrul !artidelor 9naţionale” rom7neşti dar şi 6n !ers!ectiva eşurii inte#rrii şi a conservriiidentitţii a!ariţia şi manifestarea sionismului la nvelul comunitţii evreilor svineni(

4e acelaşi considerent al conservrii identitţii am !rezentat 6ntr-un ca!itol se!arat 9centrele” 6n ,urul crora #raviteaz viaţa unei minoritţi entice care oscileaz 6ntre dorinţa de a se inte#ra 6nsocietatea 6n s7nul creia trieşte şi teama de 9a nu se !ierde” de a nu-şi a"andona trecutulcredinţele 6ntr-un cuv7nt identitatea(Acest ca!itol va 6ncerca s desco!ere dac şi la evreii svineni le#tura cu ceea ce constituies!ecificul naţional s-a realizat cu deose"ire !rin intermediul vieţii s!irituale !rin cele douinstituţii re!rezentative: şcoala şi sina#o#a( Finalul !rţii ştiinţifice al acestei lucrri va 6ncerca s lmureasc a!arent ciudatul fenomenal dis!ariţiei comunitţii evreilor din $veni 6n a doua ,umtate a secolului al -lea identific7ndcauzele şi consecinţele acestui fenomen dar şi reacţiile at7t la nivelul mem"rilor comunitţiievreilor c7t şi la nivelul !o!ulaţiei rom7neşti(

/


8/85

i 6n acest ca!itol ca şi 6n celelalte referirile la contextul !olitic şi economic naţional sunt !rezente !entru a o"serva felul 6n care !olitica oficial faţ de minoritatea evreiasc se manifest lanivelul localitţii( Cercetarea ar5ivelor locale şi ,udeţene dar şi lucrrile cu caracter mono#rafic constituie

!rinci!alele surse de documentare 6n mod deose"it cele trei lucrri !u"licate de domnul !rofesorConstantin Co,ocariu: 90raşul !ăveni/ 2onografie-, lucrare ti!rit de editura Axa din )otoşani6n *??1 M De3a lungul anilor/ Dascăli şi elevi-, )otoşani editura Nuadrat 1HH/ şi .4udeţul

Botoşani 5 structuri administrativ3teritoriale-, )otoşani editura Nuadrat *??>( =u sunt ne#li,ate nici mrturiile fie !rin interviul a!licat unor locuitori v7rstnici ai $veniului

fie mrturiile amintirile !u"licate 6n Israel 6n colecţia de documente şi mrturii 6ntocmit de unevreu doro5oian


9/85

Cap% I

#curtă i'torie a comunităţilor e$reieşti din Moldo$a

I% +'pecte demografice 'ociale şi economice

Draţie !oziţionrii #eo#rafice tara Moldovei a fost cu!rins de la 6nce!uturile existenţeisale 6n traseul marelui comerţ euro!ean şi oriental !rin !olitica !rimilor uşatini(

4etru I uşat 1+/-1+H1G includea im!ortanta factorie comercial #enovez de la area =ea#roncastrum%Cetatea Al" 6n com!onenţa oldovei( acorda !rivile#ii ne#ustorilor din Liov st!7nea şicealalt cetate-!ort C5ilia desc5iz7nd oldovei acces la un alt drum comercial care venea dinEuro!a central !rin )raşov a!oi !rin Oara om7neasc !7n la C5ilia( Erau a!oi multe trasee secundare drumuri si şleahuri le#ate de ruta !rinci!ala( Drumul

Botoşanilor de !ild o rut intern care colecta "unuri moldovenesti cereale animale !iei vinuri !roduse a!icoleG !reluate a!oi 6n t7r#ul tefneşti de ne#ustorii strini !oloni evrei #ermaniturci armeni si trans!ortate !e rutele comertului =-E euro!ean trecea şi !este &alea )aşeului !rin

$veni(Oara oldovei !zea aceste drumuri şi lua vama cuvenit de la ne#ustori(Existau şi !ro"leme ne#ustorii risc7nd s fie ,efuiţi uneori c5iar de oamenii sta!7nirii du! cumreiese dintr-o !l7n#ere ctre domnitorul 4etru areş a electorului de )randen"ur# 6n 1.2 sau dinalta emis de cancelaria lui $i#ismund Au#ust al Lituaniei 6n 1.(.

Evrei in oldova sunt !omeniţi de documente anterioare sec( al &II-lea izolat: la curtealui $tefan cel are un medic si un sol veneţian la curtea lui Aron &od creditori !e care i-a ucisodat cu ridicarea sa antiotoman la curtea lui 4etru c5io!uB


10/85

Un ta"lou al acestei !erioade tul"uri at7t !entru locuitorii ţrii c7t si !entru strinii aflaţi aicine zu#rveşte 4aul de Ale! cltor !rin oldova la ,umtatea sec( al &II-lea 6n tim!ul domnieilui &asile Lu!u „Ar"naşul”12+.-12+G: „ Intre timp o mare spaima si groa


11/85

&alul masiv de evrei care se 6ndrea!t s!re Orile om7ne mai ales s!re aşezrile din ,umtatea nordic a oldovei cu!rinde 6ns o diversitate ocu!aţional nu doar ne#ustori(Evreii s-au 6ndre!tat s!re marile oraşe Iaşi )otoşani 2G !o#romurile ţaristeinca!acitatea de a controla trecerile clandestine aviditatea de c7şti# a domnitorilor "oierilor

clerului( !irea nordului oldovei )ucovinaG 6n 1// şi mai t7rziu a )asara"iei 6n 1>1*G au#enerat de asemenea imi#rarea evreilor de aici 6n cautarea unor noi !osi"ilitti de trai !rinexercitarea reli#iei a felului de viaţ tradiţional a ne#oţului şi a diferitelor meserii (

Unii dintre domnitori au 6ncercat s descura,eze imi#rarea iniţiind unele msuri restrictive6ns nu au avut mari şanse de reuşit datorit "oierilor care 6i !rimeau !e moşiile sau 6n t7r#urilelor 6n sco!ul de a o"ţine mai 9lesne ” c7şti# !erce!7nd de la aceştia arende consistente( $ta"ilirea noilor veniţi se fcea !rintr-o convenţie cel !utin la 6nce!ut cu domnia şi cu "oieriideţintori ai aşezrii dac era cazul 6n care erau 6nscrise condiţiile de şedere si unele !rivile#iile#ate indeose"i de viata s!irituala : loc de sina#o#a cimitir "aie ritual feredeu „miSve”G(Un asemenea document datat Iasi, 1( martie "')% 1? !rovine de la cancelaria domnitoruluiDri#ore Callimac5i 1/2/-1/2HG( Un alt 5risov domnesc emis de cancelaria domnitoruluiConstantin oruzi la 1> au#ust 1/>? conţine acordul domniei !entru 6nfiinţarea la cererea unui#ru! de evrei a t7r#ului oldneşti azi Flticeni si !oate su#era modelul unor astfel de 6ntele#eri6ntre evrei şi !uterea central res!ectiv local asemenea şi 5risovului !rivitor la 6ntemeiereat7r#ului i5ileni%&ldeni menţionat de noi 6n !a#inile acestei lucrri( „Catasti5ul Iaşilor” din 1/ sau „$ama &isteriei” din 1/21-1/2. nu oferinformaţii demo#rafice concludente !rezent7nd doar date des!re unele "iruri !e care le 6ncasau dela unii 6ntre!rinztori evrei(4rimul mare recensm7nt medieval al oldovei s-a realizat de ctre armata rus 6n 1//. şiconfirm existenţa a 1+*+ de evrei ca!i de familie cei mai mulţi 6n ,udeţele nordice şi 6ntr-o

!ro!orţie cov7rşitoare 6n oraşe şi t7r#uri foarte !uţini fiind 6n sate(

;n e!oca fanariot comunitţi im!ortante evreieşti se mai constituie 6n 47nzreni $uliţa Oeleneşti4odu Iloaiei @7r#u-Frumos @7r#u-8cna tefneşti( „Condica Liuzilor” din 1>?+ confirm uns!or demo#rafic im!ortant estim7ndu-se la a!roximativ 11(??? de evrei 6n oldova cam +?? deca!i de familieG cei mai mulţi fiind recenzaţi 6n ,udeţele Iaşi )otoşani


12/85

Oara om7neasc( El avea ,urisdictie asu!ra tuturor comunitţilor evreiesti din oldova ulterior siasu!ra coreli#ionarilor din @ara om7neasc şi re!rezenta interesele comunitţii la cel mai 6naltnivel( 4rimul 5risov domnesc cunoscut !7n acum de confirmare 6n funcţie a unui 5a5am"asadateaz din a!rilie 1/2( Era foarte im!ortant o asemenea "un or#anizare 6n condiţiile creşterii numerice a evreimii6n Orile om7ne atras de ceeace !rea o "un o!ortunitate: !iaţ lar# axat mai ales !e cerereşi un re#im care 6nc le era favora"il(E!oca modern !e care istorio#rafia rom7neasc a considerat-o ca 6nce!7nd din 1>*1 aduce cusine o situaţie mai favora"il desfşurrii de ctre evrei a 6ndeletnicirilor ce tin de comerţ dat de

„ur#isirea”#recilor de ctre turci ca urmare a „averei” lui Al( I!silanti şi a !ierderii de ctre4oarta 8toman a mono!olului comercial 6n Orile om7ne 6n 1>*H( Acest fa!t este ilustrat dectre cata#rafiile de du! 1>*1 6n s!ecial cea din 1>*2 1>+* 1>+> 1>. 1>H care evidenţiazcreşterea !o!ulaţiei evreieşti din nordul oldovei şi an#renarea 6n activitţile s!ecifice citadinenumrul lor 6n sate fiind foarte mic com!arativ cu cel din oraşe(

2* !e moşia lui i5ail Vo#alniceanu


13/85

ecensm7ntul din 1>H unul mult mai com!let şi mai com!lex realizat de ctre C( =e#ruzzi şiIon Ionescu de la )rad arat o vizi"il creştere a !o!ulaţiei evreieşti faţ de anul 1>+>(Evreii locuiesc 6n marile oraşe reşedinţe de ,udeţ dar şi 6n cele +- t7r#uri !e care le avea fiecare(Cata#rafia 6i !rezint ca fiind ma,oritari 6n


14/85

In mod o"li#atoriu !entru a !utea 6nţele#e statutul ,uridic şi social al evreilor 6n interiorulcomunitţii svinene este nevoie s facem o !rezentare rezumat a statutului acestei minoritţi lanivelul intre#ului stat mai ales su" ra!ortul !oliticii oficiale( Aşa cum reiese din !a#inile anterioare statutul ,uridic al strinilor sta"iliti 6n oldova eradiferit de cel al indi#enilor at7t su" as!ectul dre!turilor şi o"li#aţiilor de natur social-administrativ şi ,udectoreasc c7t şi su" as!ect economic fiscal 6ndeose"i(;ns evreii au avut un statut distinct c5iar şi 6n com!araţie cu celelalte cate#orii etnice alo#ene dinoldova( $u"linierea lui


15/85

evenind la evrei 6n orice !unct al @rii oldovei ar fi !rimit dre!t de aşezare o"servm !ede o !arte insistenţa re!rezentanţilor etniei !e de alt !arte !reocu!area autoritţii locale de a seasi#ura condiţii c7t de c7t favora"ile de desfşurare a cultului a vieţii s!iritual%reli#ioase(Locul de cimitir "aia !u"lic sina#o#a mai t7rziu şi locul de şcoal sunt date cu!rinse 6ninvoielile cu sta!7nii locului( entionam mai sus c si au voe-/ 4entru com!araţie acelasi autor s!une des!re "isericile de rit armenesc şi des!re cele„ papistaşe- c nu sunt ”mai mici si nici mai putin impodobite decât ale pravoslavnicilor-") fa!t

ce dovedeste c acele comunitati etnice se "ucurau su" as!ectul li"ertţii reli#ioase şi al li"ertţiide manifestare de o situatie mai "un .

;n oldova ca şi 6n Oara om7neasc se distin# cu tim!ul diferite nivele de acce!tare aevreilor ca mem"ri ai societatii( Alturi de evreii care !rintr-o mai 6ndelun#at şedere aici suntde-acum consideraţi evrei auto5toni „ pământeni- mai existau şi evreii ” sudiţi- aceştia din urm

!un7ndu-se su" ocrotirea altui stat !entru a !utea "eneficia de unele avanta,e !e care evreii !m7nteni nu le aveau( ;n veacul al &III-lea evreii cari 6n urma unei 6nvoieli !lteau tezauruluio dare s!ecial rupta sunt cunoscuţi ca ru!taşi sau or7ndariR adic ei luau 6n arend or7nd

"ucţi din moşiile "oierilor deoarece aceştia numai rareori 6şi cultivau sin#uri moşia de c7ndo"iceiul cerea numaidec7t !rezenţa lor 6n ca!ital( Inre#istrarea lor este su!erficial:” SamaVistieriei” din 1/21-1/2. de exem!lu conţine doar date des!re unele "iruri care se 6ncasau de lane#ustorii şi meşteşu#arii evrei( ;n mod evident statutul social tratamentul la care erau su!usi evreii era unul net diferit totuşinu-i !utem socoti sim!lu ca fiind doar „toleraţi”( Era mai de#ra" o am"ivalenţ o oscilaţie 6ntretendinţa de a-i folosi !entru a!ortul lor la dezvoltarea economic şi de a-i res!in#e !entru motivenu raţionale ci emoţionale(Evreii au "eneficiat 6n @arile om7ne de dre!turi s!ecifice !entru !racticarea vietii cultual-comunitare viaţa lor comunitar av7nd s!ri,in mai ales din !artea domnitorilor fanarioţi deşi uniidintre ei au !romovat şi msuri antievreieşti( Astfel evreii nu aveau acces la !ro!rietate funciarmrturia lor 6n instanţ 6m!otriva unui creştin ortodox nu avea vala"ilitate ş(a(Erau cu si#uranţ foarte im!ortanti din !unctul de vedere al avanta,elor economice fiscale !e care

le aduceau st!7nirii !olitice !ro!rietarilor de moşii t7r#uri ratoşe ş(a( dar erau excluşi din viaţa !olitic a societţii fa!t ce im!lica şi o mar#inalizare social(Exce!tie faceau desi#ur evreii care se converteau la crestinism sau cei care !rimeau 6n tim!statutul de „!m7nteni” R acestia !rimeau !rin 5risov domnesc toate atri"utele unui !m7ntean cudre!turi de!line aşa-numiţii „hrisoveliţi” G(

4recizrile referitoare la evrei 6n 94ravila de la Dovora” 12.?G din tim!ul domnitoruluiatei )asara"12+*-12.G şi !revederile ,uridice cu!rinse 6n 9Cartea om7neasc de 6nvatatur”alcatuit 6n vremea domnitorului &asile Lu!u 12+.-12+G dovedesc 6nce!utul im!licrii evreilor6n relatiile sociale auto5tone( @re"uie s remarcm c din istoria noastr li!sesc a!roa!e cu totulacele acte de exa#erat crud tratare a acestui neam si a altor strini dim!otriva !arte din fireaneamului !arte din toleranţa s!ecifica ortodoxiei atitudinea rom7nilor a fost cu mult mai "l7nda

mai a!roa!e de „normalitate” cel !utin !7n la ince!uturile e!ocii contem!orane(

La 6nce!utul secolului al I-lea odat cu a!ariţia Codului Callimac5i 1>1/G 6n oldovaşi al lui Cara#ea 1>1>G 6n Oara om7neasc a!ar noi re#lementri cu referire la strini 6n #eneralşi la evrei 6n s!ecial( Codul Callimac5i !rin articolul 1.+? acorda dre!tul evreilor s-şi cum!erecase şi ma#azine la oraşe interzic7nd 6ns cum!rarea oricror !ro!rietţi 6n mediul rural( Acestedisocieri 6n statutul ,uridic al evreilor 6ncetţenite mai de#ra" !rin o"iceiul !m7ntului dec7t

!rintr-o le#e scris au fost 6n vi#oare !7n la introducerea e#ulamentului 8r#anic 1>+1-1>+*G 6n

care s-a formulat !entru !rima dat !rinci!iul c necrestinii nu !ot "eneficia de dre!turi civile si !olitice(

12 Ibidem , !/ *1

1


16/85

In #eneral e#ulamentul 8r#anic a avut o serie de !revederi restrictive si discriminatorii !entruevreii din Orile om7ne: orice evreu care nu-si !utea demonstra o surs de existenţ eraconsiderat va#a"ond si era su!us ex!ulzrii(

Consecinţele acestei !olitice am"ivalente 6n ra!ort cu evreii sunt im!ortante( In !rimul r7ndevreii nu au avut de la "un 6nce!ut dre!tul de a detine !ro!rietţi funciare şi nici titluri sau ran#uri:. si cu alt nu se indeletnicesc decât numai cu neguţătoria si cu cârciumăritul ” !reciza Asu!ra evreilor se !roduceau si alte imixtiuni care ştir"eau autonomia cultural şi s!iritual a

comunitatii sau in#radeau li"ertatea economicaR astfel autoritatile ,udetului .>G documentul !ro#ramatic al revolutiei !aso!tiste muntene includea si un articol referitor la „emanci!arealocuitorilor evrei” art( *1 ve A(=(H 6n rezumat(1H A(=(


17/85

A"ia in a doua ,umatate a secolului al I-lea du! Unirea din 1>H constatm o reevaluare astatutului evreilor rom7ni nu la nivel individual ci la nivelul intre#ii comunitti existente 6n ţar(8dat cu controversa in ,urul acordrii e#alittii cu ma,oritatea totale !artiale restr7nseconditionate etc( se naşte şi asa-numita „!ro"lem evreiasc” ce va antrena discutia !e terenul

!ericulos al intoleranţei şi extremismului(4olitica reformist a domnitorului Al( Ioan Cuza tindea s atin# şi acest as!ect( Cuza i-a

numit !e evrei „rom7ni de cult iudaic” sau „rom7ni de rit israelit” şi a reuşit mcar s asi#uredre!turi civile !entru evreii indi#eni !m7nteniG !rin articolul *2 al legii comunale din +1 mai1>2. !recum şi o a!licare concret a !rinci!iul e#alitţii !rin le#islatia scolar( Aegea instructiunii

din 1>2. !revede o"li#ativitatea si #ratuitatea 6nvţm7ntului !rimar !entru toţi co!iii fr a seface !revederi s!eciale !entru co!iii de alt naţionalitate( H+ va restr7n#e ex!licit dre!tul la educatie #ratuit şi o"li#atorie doar la cetţenii rom7ni(*?

Un eveniment care !rin efectele sale atin#e nu !ozitia indivizilor ci funcţionareacomunitţilor evreiesti a fost 5otr7rea luat de #uvernul Ion D5ica la + iulie 1>2* de a nu maisu!erviza or#anizarea interioara a comunitţilor evreiesti(In a!arenţ aceast 5otr7re refcea autonomia comunittilor asa cum fusese ea sti!ulat laince!uturile asezarii evreilor in tara dar exista si un revers ne#ativR !ractic comunitatile isi

!ierdeau !ersonalitatea ,uridic nemai!ut7nd de exem!lu mosteni si !oseda "unuri comunitare:sina#o#i scoli s!itale azile cimitire s(a(Finanţarea lor a !utut fi realizat o !erioad relativ normal !rin !erce!erea taxei s!eciale gabelataxa !ltit de fiecare evreu !entru carnea caşer carnea care cores!undea cerintelor cultuluiG(Ulterior taxa !e carnea caşer nemaiav7nd caracter de o"li#ativitate !rin neinterventia autorittiioficiale institutiile comunitare au avut de suferit !rin scaderea continua a veniturilor fiind maimare !resiunea !e alte forme directe sau indirecte de contri"uţie la c5eltuielile comunitţii fie elecele !entru cult !entru asistenţa social sau educaţie( A"ia 6n !erioada inter"elic situaţia se varemedia 6ntr-o oarecare msur !rin acordarea de catre statul roman a unor su"ventii ctre culte şiinstituţii şcolare a!arţin7nd minoritţilor $e7i +neeD şi a redrii dre!tului de !ro!rietate alcomunittii „din ziua constituirii acesteia ca !ersoana ,uridica” cf( Le#ii cultelor din 1H*>( Constitutia din 1866 !rin controversatul articol / 6i transforma !e ma,oritatea evreilor in„!ersoane fr stat”declar7nd c:

„ doar străinii de rit creştin pot obţine calitatea de român- (Articolul res!ectiv a fost anulat de fa!t modificat ca urmare a !resiunilor fcute asu!ra om7nieila Con#resul de la )erlin 6n 1>/> fr 6ns a lar#i semnificativ sfera dre!turilor acestei minoritati( =aturalizarea este in continuare individual şi restrictiv !rocedurile #reoaie şi de duratdeoarece fiecare solicitare tre"uia s !rimeasc şi acordul 4arlametului(

Evreii recunoscuţi ca „!am7nteni” aveau o situaţie intermediar 6ntre cetţenii rom7ni şisu!uşii striniR ei erau „su!uşi rom7ni”( Ca atare se "ucurau de toate dre!turile civile şi de dre!tulla munc( Le era 6ns interzis accesul la !rofesiunile 6n le#atur cu exerciţiul suveranitţii statului:funcţiile !u"lice şi alte c7teva !rofesiuni(


18/85


19/85

4entru a!licarea acestei le#i la *+ ianuarie 1H+ inisterul Industriei si Comertului a 5otr7t cata"elele !e care fiecare industrias şi comerciant tre"uia s-l 6ntocmeasc !entru an#a,aţii si scu!rind nu cate#oriile „români” şi „ străini” ci cate#oriile: „ cetăţeni români etnici” „cetăţeniromâni de altă origine etnică” şi .străinii”.A urmat !olitica de a!licare a lui ”numerus clausus” construit !e !rinci!iul !ro!ortionalitţii cares asi#ure ma,oritatea rom7nilor 6n a"solut toate domeniile de activitate 6n ,ustitie economie şcolişi universitti etc( Au fost alte multe asemenea exem!le ce ţin de le#islatia discriminatorie la adresaminoritţilor afect7nd viaţa at7t a elitelor c7t si a oamenilor de r7nd( +/- fe"r( 1H+>G a fost şi cea maiactiv antievreiasc !7n la momentul instalrii #uvernrii naţional-le#ionare a!lic7nd revizuireacetţeniei !rin care sute de mii de cetteni evrei si-au !ierdut calitatea de cetţean si au fostulterior eliminaţi din toate structurile vieţii social-economice( 4erioada dictaturii re#elui Carol al II-lea se remarc !rin !strarea 6n #eneral a le#islatieianterioare referitoare la evrei cel !uţin 6n !rimul interval( Articolul H> alin( III din Constituţiacarlist din 1H+> !revedea c toate dre!turile !olitice do"7ndite 6n virtutea le#ilor ratificate de art(1++ din Constituţia din 1H*+ se res!ect(;n ciuda acestei !revederi constituţionale #uvernul Di#urtu le#ifera 6n 1H.? un statut ,uridicinferior !entru evreii rom7ni care devin cetţeni de cate#oria a II-a(**

4e fundalul tra#icelor evenimente ale intervalului iunie-au#ust 1H.? situaţia minoritţiievreieşti devine dramatic( Acum nu doar dre!turile ci c5iar viaţa indivizilor este ameninţatdirect sau indirect(Inc din H au#ust 1H.? #uvernul Di#urtu a !u"licat un decret le#e !rin care se retra# evreilor dinom7nia toate dre!turile do"7ndite şi !revzute de Constitutia din 1H*+( 4aroxismul acestei

!olitici este atins in !erioada #uvernrii #eneralului Ion Antonescu 1H.?-1H..G in intervalul#uvernrii cu le#ionarii dar şi du! 6nde!rtarea acestora( Acum s-a decis si s-a ince!ut a!licarea

!oliticii de #5etoizare de scoatere a evreilor din r7ndul !o!ulatiei si de!ortarea lor in afara

frontierelor om7niei in @ransnistria(otivaţia este din nou axat !e !ericolul social şi economic !e care evreii 6l re!rezint !entrusocietatea rom7neasc du! cum susţin ,urnalişti scriitori şi oameni !olitici de drea!ta( &ezi şi+nee Problema evreiască în statul legionar*/

4rin activitatea Centrului =ational !entru om7nizare creat 6n + mai 1H.1 se

im!lementeaz msuri cu !ronunţat caracter antisemit(La *1 iunie 1H.1 inisterul Afacerilor Interne al om7niei emite ordinul de evacuarea evreilor valizi de la 1> la 2? de ani din satele dintre $iret şi 4rut 6n 8ltenia( 8rdinul este transmisarelui stat a,or al Armatei Ins!ectoratului Deneral al 'andarmeriei


20/85


21/85

;n le#tur cu 6ntemeierea t7r#ului $veni controversele s-au !olarizat !e dou 6ntre"ri:c7nd anume s-a 6ntemeiat acest t7r#: la 1>1> sau mai 6nainte de aceast dat K $i din iniţiativa cui:a st!7nilor locali sau a unui #ru! de evrei sta"iliţi aiciK

In 1H1H !reotul iconom


22/85


23/85

!roductoare 6n s!eţ a#ricultura şi creşterea animalelor( ;nsuşi


24/85

-1//. dornic s ştie !e ce resurse moldovene se !oate s!ri,ini usia 6nacest rz"oi( 12 nu ne a,ut s aflm c7ţi evrei erau 6n $venicci !este tot documentul 6i 6ncadreaz se!arat !e ,idovi !e cate#orii hrisoveliţi orândari,rufetaşi, ruptaşi*, indic7nd doar unitatea administrativ-teritorial şi suma #lo"al !ltit(

Astfel ocolul Başăului, de care ţinea şi moşia $veni a vornicului =icolae $tratulat numra** de sate cu /H. de locuitori "irnici care !lteau *. lei( =umrul idovilor hrisovoliţi nu e

!recizat dar !lteau ? lei 6n tim! ce idovii orândari de pin sate !lteau 1++ de lei11(4utem afirma !e "aza acestor cifre doar c numrul evreilor 5risoveliţi aşezaţi 6n cele ** de sate

ale ocolului )aşeu era mai mare dec7t al or7ndarilor( Crearea t7r#ului $veni atra#e un numr tot mai mare de evrei 6n localitate c5iar dac surselesunt 6nc #reu de verificat !recum am artat mai sus isc7nd de aceea unele controverse(@7r#ul a devenit un !unct de atracţie constant !entru comert determin7nd sta"ilirea tre!tat aici ane#ustorilor si dezvoltarea meşteşu#urilor(Astfel 6n 1>+1 erau /+1 de locuitori mozaici si +1 de creştini !entru ca la 1>H numrul

!ersoanelor de reli#ie mozaica al evreilor deci sa creasc cu */?1*( Creşterea este im!ortant darse 6ncadreaz 6ntr-un fenomen a!roa!e identic 6n multe alte zone din oldova mai ales 6n celenordice( Creşterea ra!id a !o!ulatiei evreiesti 6n aşezrile din ,umtatea de nord a ţrii !reocu!aautoritţile statului( $e dau mereu dis!ozitii de cata#rafiere de 6nre#istrare şi mai ales de o!rire a

H Ibidem !( 21? Ibidem, p/"$11 Corneliu Istrati :ondica Gistieriei 2oldovei din anul "%"), Iaşi 1H/H !( H+1* C(tin Co,ocariu op/ cit/ !( 1?

*.


25/85

evreilor su!uşi strini de a intra in 4rinci!atul oldovei cci se !uteau sustra#e o"li#aţiilorfinanciare im!use de stat( ecensm7ntul din 1>H-1>2? 6nre#istra 11* ca!i de familie evrei !m7nteni din care 1?

"ar"ati si / femei cu 1> suflete din totalul de /11 locuitori ai t7r#ului $veni1+( Familiile de evreiaveau mai multi co!ii !entru cifrele de mai sus rezult7nd o medie de . 2* !ersoaneR numrulco!iilor su" 1 ani era conform aceleiaşi surse de */? re!rezent7nd *Y din totalul locuitorilorevrei( Cifrele se refer la t7r#ul $veniR !entru „ satul !ăveni din tinutul Dorohoi ocolul Baseu- recensm7ntul 6nre#istra se!arat o !o!ulatie de // de locuitori toţi rom7ni(

Un re#res numeric se !roduce in 1>.>-1>.H ca urmare a e!idemiei de 5oler ce a "7ntuit

6ntrea#a oldov( =umrul celor decedaţi a fost destul de mare şi 6n r7ndul evreilor 6nc7t !ro!rietarul moşiei a !us la dis!ozitia comunitţii #ratuit un teren !e care s-şi fac cimitir( 47natunci evreii morti erau trans!ortati la $tefnesti sau la )otoşani1.( Fa!tul !rezint 6ns im!ortanţ dac 6l analizm din alt un#5iR a"senţa unui cimitir !7n 6n acelmoment !entru comunitatea evreiasc din t7r#ul $venilor e o dovad 6n !lus c sta"ilirea evreilors-a fcut individual şi fr un „aşezm7nt” o 6nvoial !reala"il cu !ro!rietarii a unui #ru!„6ntemeietor” ( ;n acest caz s-ar fi o"ţinut nu doar dre!tul de aşezare ci şi celelalte dre!turi ceţineau de viaţa comunitţii: loc de cimitir "aie ş(a( care se re#sesc constant 6n acest ti! dedocumente(

Creşterea !o!ulaţiei continu a,un#7ndu-se ca la sf7rşitul secolului al I-lea comunitateaevreiasc din t7r#ul $venilor s fie su!erioar numeric celei !m7ntene( Conformrecensm7ntului din 1>H.1 din totalul de +?/H locuitori ai t7r#ului $veni !o!ulaţia de reli#iemozaic era de 12H> locuitori re!rezent7nd .1. Y din totalul !o!ulaţiei faţ de doar 1*1locuitori rom7ni(Evreii se menţin ca ma,oritari 6n t7r#ul $veni şi la sf7rşitul secolului al I-lea dar diferenţa faţde !rocentul de rom7ni este mai mic( Conform datelor 6nre#istrate la recensm7ntul !o!ulaţieiom7niei !entru anul 1>HH12 cei 1/H/ de evrei re!rezentau *>/Y din totalul locuitorilort7r#ului 6n tim! ce rom7nii erau 6n numr de 1/.H adic ./ ?*Y($venii 6nre#istrau atunci un numr de +H/ de locuitori cu!rinşi 6n >+> de #os!odrii( H aceeaşi surs indica !e l7n# cele 11* nasteri *+ de co!ii decedati av7nd !7n 6n .ani(1> ;n aceast situaţie ex!licaţia !entru s!orul demo#rafic mai mare decat s!orul natural o #sim doarin continuarea !rocesului imi#raţiei clandestine sau le#ale a evreilor 6n aşezri din om7nia(Ilustrativ 6n acest sens este fa!tul c actele civile indicau !entru mulţi dintre evreii nscuţi saudecedaţi 6n $veni „ !rin"i necunoscu"i ”( E !osi"il ca acei !rinţi s nu fi fost 6nre#istraţi le#al 6nacte fiindc se aşezaser aici 6n mod fraudulos a"ia co!iii lor devenind cumva „le#ali” !rin

1+ Ibidem, !( 1?1.

Ibidem !( *H/1 A=


26/85

6nscrierea oficiala 6n actele e#istrelor de stare civila sau in statisticile intocmite !rinrecensmintele din a doua ,umatate a secolului al I-lea( Linia demo#rafic ascendent este dealtfel vala"il !entru a!roa!e toat oldova 6n a doua

!arte a sec( al I-lea(4otrivit recensm7ntului din 1>HH &ec5iul e#at numra H1* *? locuitori din care *22 2*erau „de reli#ie mozaic” deci evrei re!rezent7nd .Y din totalul !o!ulaţiei ţrii dis!uşi 6nsmai concentrat 6n anumite zone( a,oritatea a!roa!e trei sferturi/*.YG locuiau in oldova cuun total de 1H2 /* evrei mai ales in orasele ,udetelor din nord: Iasi )otosani (

@oate aceste !rovincii aduc un a!ort de !o!ulatie evreiasc im!ortant nu 6ns at7t de mare !recum 6l !rezentau mediile nationalist-antisemite 6n tentativa lor de a !rofeţi o „invazieevreiasc” si de a ,ustifica ulterior le#islatia xenofo" şi antisemit din !rea,ma celui de-al doilearz"oi mondial( 4e tot intervalul inter"elic !o!ulaţia evreiasc nu a de!şit .+Y din totalul !o!ulaţieiom7niei 6n uşoar scdere faţ de „v7rful” demo#rafic 6nre#istrat 6n 1>HH c7nd !rocentul

!o!ulaţiei evreişti din &ec5iul e#at era de .Y adic (H1* *? !ersoane din care /*.Ylocuiau 6n oldova(** Im!resia de „exces” de strini de evrei 6n s!ecial o !uteai cu certitudineavea dac ai fi trecut !rin oraşele mari şi mici din anumite zone ale om7niei(Este 6ns o fals im!resie ,ustificat !rin re!artiţia ine#al a acestei minoritţi etnice !e cu!rinsul

om7niei ari( 47n la marea criza economic din 1H*H-1H+* evreii re!rezentau 6n aceste aşezriur"ane !rinci!ala forţa economic( E dea,uns de exem!lu sa rsfoieşti !resa doro5oian a tim!ului !entru a o"serva cov7şitoarea !rezenţ a reclamelor !entru diverse afaceri derulate de evrei de lafrizerul „care tunde cel mai ieftin- si micul "rutar care vinde „cea mai buna pâine- !7n la marelean#rosist de maşini de cusut maşini a#ricole etc(Am insistat !e aceste date !entru c deşi a!arent de!şesc su"iectul acestei lucrri ele au oim!ortanţ ma,or constituind unul din fundamentele !oliticii antievreieşti din !erioadainter"elic cu ecouri si influenţe im!ortante şi 6n viaţa unui mic şi dealtfel liniştit orşel din

=ordul oldovei( „6a


27/85

sale nr( 1H *? *1%1H+?G o mono#rafie a ,udetului


28/85

de altereli#ii şiB1 ateu( *2 ;n anul *??H c7nd a fost realizat aceat lucrare 6n $veni mai triau 2 cetţeni evrei( Unii dintreei au co!ii şi ne!oţi sta"iliţi 6ns 6n alte localitţi(

II%5% &aporturile interetnice !n interiorul comunităţii 'ă$inene

Fr 6ndoial !oziţia autoritţii centrale faţ de statutul dre!turile o"li#aţiile comunitţilorşi indivizilor de naţionalitate evreiasc a influenţat ma,or şi ra!orturile dintre locuitorii auto5toni şievrei 6n interiorul localitţilor( Acest as!ect mai nuanţat 6n oraşele mari nu li!seşte nici 6n oraşelemici şi t7r#uri !recum $venii(

Exist 6ns o delimitare vizi"il 6n zona ra!orturilor interetnice la nivelul comunitţii svinene(Fractura se !roduce 6n anii celui de-al doilea rz"oi mondial fiind !rovocat de 5olocaust şico5orta sa de consecinţe materiale moraleB

;n !rimul se#ment de tim! care 6nce!e cu sta"ilirea evreilor 6n $veni şi continu !7n 6n anii !remer#tori rz"oiului desco!erim un !ermanent efort de inte#rare fcut de evrei 6n contextulrezistenţei autoritţilor şi a !ozitiei oscilante a !o!ulaţiei(;n acest interval ra!orturile 6ntre evreii şi rom7nii din $veni sunt mai de#ra" amia"ile "azate !eo convieţuire sim"iotic la nivelul vieţii economice şi !e dinamica !ro!rie a unei aşezri umane

!recum $venii nu 6ntotdeauna !erfect !liat !e !olitica dus de autoritatea central( 4e de alt !arte un rol im!ortant 6l ,oac numrul şi statutul ,uridic şi socio-economic !e care 6lvor o"ţine evreii atat !e cale oficial cat şi !rin convieţuirea 6ndelun#at alturi de indi#eni(;ncetţenirea se realizeaz şi aici fie ca urmare a solicitrilor individuale fcute de locuitori evreifie !rin decizie oficial 6n cazuri s!eciale cum au fost acordarea cetţeniei evreilor

!artici!anţi la rz"oiul de inde!endenta din 1>//-1>/> la cam!ania din )ul#aria din 1H1+ sau la !rimul rz"oi mondial 6ntre 1H12-1H1>(

$tatutul ,uridic şi social al evreilor sta"iliţi 6n $veni urmeaz in linii mari aceeaşi evolutie !e care am o"servat-o la nivel naţional( Exist 6ns şi unele nuanţe !articulare ce ţin de s!ecificulvieţii şi relaţiilor care se sta"ilesc 6n interiorul unei comunitţi mici cu !ro!riile ei re#uli si

!ro!riul ei sistem de valori sociale(Intr-adevr şi 6n $veni re#sim aceleaşi cate#orii de locuitori evrei: „6m!m7nteniţi” şi un numrmult mai mic de „sudiţi”trecuţi 6n acte 6nre#istrate la 8egistrul de stare civilă ca fiind străini sau

supuşi străini( In sc5im" e relativ im!ortant !rocentul „ile#alilor” al evreilor intraţi fraudulos 6nţar şi care #sind !osi"ilitatea de a se sta"ili 6ntr-un loc dac nu sunt identificaţi de autoritţia,un# tre!tat sa fie consideraţi mem"ri ai „o"ştei” ai comunitţii şi s intre !e nesimţite intr-ooarecare le#alitate( =u !utem cuantifica !rin surse oficiale şi si#ure acest !roces dar existenţa şiam!loarea lui reies din inter!retarea unor sumare informaţii locale şi din com!ararea cu ceea ce se6nt7m!la la nivelul 6ntre#ii ţri(

ulte dintre actele e#istrului de stare civil al comunei $veni 6nscriu la „naşteri” sau la„decese” !7na !e la 1>H c5iar „nu se stie” des!re locul şi data naşterii !rinţilor indic7nd 6ns6ntotdeauna ocu!aţia meseria !ersoanelor 6n cauza: „comersant- „neguţătoriu” „croitor ”„harabagiu””bărbier ” „ frânghier ” etc(E reflecţia unui fenomen interesant: constituirea identitţii comunitţii evreieşti şi a fiecrui evreudin $veni 6n ra!ort cu comunitatea rom7neasc !rin su"linierea a dou criterii: !rofilulocu!aţional şi reli#ia(

*2 C(tin Co,ocariu op/cit/, !( 1.*>


29/85

8cu!aţia meseria alturi de menţiunea „de religie israelită” re!rezentau de fa!t statutul !ersoanei asa cum era el !erce!ut de comunitate 6n termeni concreţi sau 6n cazuri tensionate !eiorativi( ;ncadrarea ,uridic oficial !are s fi fost cel mai adesea cu totul neim!ortant(+1 c7nd 6n $veni locuiau /1 de evrei ma,oritatea mici meşteşu#arine#ustoriG locuitorii "ştinaşi „cei #1" de creştini locuiau în satele comunei, fiind agricultori”*>(

A#ricultura era ocu!aţia !rinci!al a locuitorilor rom7ni ai comunei dar dintre cei carelocuiau 6n t7r# unii aveau ocu!aţii s!ecifice t7r#ului meserii care se !racticau de ctre cineva şi6nainte de venirea evreilor e dre!t nu la aceeaşi am!loare( ;nc5eierea convenţiei din 1>* de ctre „obstea negutitorilor idani” cu !ro!rietarul t7r#uluiera manifestarea interesului !e care comercianţii si meşteşu#arii evrei din $veni 6l aveau 6n sensulasi#urrii condiţiilor favora"ile afacerilor şi vietii lor !reciz7ndu-le statutul economic şi socialo"li#aţiile şi dre!turile la nivelul comunitţii(Este vor"a de un act de 6nvoial 6nc5eiat la *2 fe"ruarie 1>* 6ntre . 0bştea neguţătorilor idani”din $veni si „cucoana 2arghioliţa &2aria* 2oru


30/85

6nc5iriere( 4entru constructii tar#ovetii vor !utea intre"uinţa !iatra şi crmida „dac se va #si !emosie” numai !entru temeliile du#5enilor($e interzicea construcţia caselor 6n alt loc dec7t cel din fata uliţilor( Loturile de construcţii erau desu!rafat e#al !entru toti t7r#oveţii de . st7n,eni la strad şi *? st7n,eni 6n lun#ime(

=u se !ermitea construirea de du#5ene 6n ma5ala( $trzile tre"uiau s rm7n lar#i iar t7r#oveţiiaveau o"li#aţia de a !stra "una r7nduial liniştea curţenia t7r#ului( =u erau ne#li,ate !revederistricte referitoare la !revenirea incendiilor av7nd 6n vedere 6n#5esuiala cldirilor şi de asemenea .luminarisirea târgului-@7r#oveţii aveau li"ertatea de a desfşura un ne#oţ variat !recum rezulta din act: comerţ cu vite

cereale le#ume verdeţuri f7n c5erestea !ielicele de miel 5olerc vin "ere !cur do5ot(Comertul cu carne !7ine şi lum7nri de seu era 6n folosul !ro!rietarului care !ltea vistieriei *??de #al"eni in doua rate anuale(;n afar de aceste activitţi comerciale oricine !utea !rin 6nvoiala cu !ro!rietarul s-şi desc5idfa"ric şi c5iar velniţe dar acestea 6n afara t7r#uluiG( $e !are c !entru t7r#oveţii evrei creştereavitelor era suficient de im!ortant( ;n actul de 6nvoial este !revzut şi loc de !şunat „ose"it de allcuitorilor steni” c6te *? de !r,ini de fiecare vit(8"stea tar#ovetilor ,idovi o"ţinea definitiv şi 6n mod #ratuit locul cel de veci al cimitirului„cuprins de noi în anul "%$%, care rămâne spre întrebuinţare îngropării morţilor noştri idovi”Rdeasemenea !rimeau #ratuit teren !entru "aie feredeu „mivSe”G şi şcoal( Actul de 6nvoial a fost semnat de +? de t7r#oveţi cu litere e"raice( 4rintre semnatari senumrau $loim )ur5 Altar Forma#iu $mil sin i5ail Waim


31/85

Atunci c7nd relaţiile dintre evrei şi rom7ni 6n interiorul comunitţii se tensionau !e motive maimult sau mai !uţin o"iective statutul uneia sau alteia din !rţi era !recizat şi !rintr-o a treia form

!oate !aşnic 6n manifestare dar cu consecinţe reale c7t se !oate de ne!lcute(Folosirea unor cuvinte etnonime 6ndeose"i cu voit sens insulttor era o alt modalitate deindicare a statutului unui individ: termenii „,idan” „,idov” „ovrei” sunt la ori#ine sim!le forme dea denumi aceeasi etnie dar 6ntr-un anume context !uteau c!ta un sens !eiorativ menit s

!recizeze o anume atitudine şi o anume !ostur social a unui evreu 6n ra!ort cu un crestin(In re!lic evreii ii numeau !e creştini „#oi” termen care deşi iniţial desemna !ur şi sim!lu uncreştin do"7ndeste 6n acelaşi context de tensiune un sens ne#ativ insulttor( @otuşi cu exce!ţia

unor rfuieli mai mult !ersonale nivelul ostilitţii nu a de!şit !ra#ul unei anume „normalitţi” 6nconvieţuirea dintre dou comunitţi at7t de diferite 6n fond(

4entru localnicii rom7ni din $veni a fost mai #reu s cad in !lasa unui !ortret !refa"ricat şi#eneralizat al evreului ex!loatator indecent de "o#at dis!reţuind tot ce 6nseamn viaţ creştinsau viaţ rom7neasc aşa cu 6nce!use a se contura 6ntr-o anume !arte a societţii tim!ului( Eiaveau o alt ima#ine !rezent su" oc5ii lor aceea a evreului ne#ustor sau misit care fie cum!r şivinde mrfuri fel de fel fie st a!lecat asu!ra maşinii de cusut sau !ractic alte meserii „de ,os”umile: saca#iu 5ara"a#iu sau din cele considerate „onora"ile”: mcelarcasa!G "rutar co,ocarfrizer%"ar"ier cizmar%ciu"otar tinic5i#iuBErau astfel !erce!uţi mai de#ra" ca o!usul acestui !ortret şi uneori mai re#sesc o anumecondescenţ 6n a!recierile celor care au trit 6n $veniul !lin de evrei „ erau şi ei vai de ca!ullor”B Iar !e evreii cu stare din comunitate !e !ro!rietarii din anii inter"elici am avut sur!riza s-iaud etic5etaţi „(ca ş-ai noştriB"o#atul tot "o#at n-are trea" naţiaB”(

/H

!rin care „ se acorda naturaliG si-a luat !artea sa de ,ertf si dintre rom7nii si dintreevreii care fusesera inrolati indiferent de statutul lor ,uridic(;ntre eroii czuţi 6n z"oiul de e6ntre#ire a =eamului1H12-1H1>G se aflau /1 de soldati dint7r#ul $veni 11 dintre aceştia fiind israeliţi(


32/85

care !lana asu!ra unora dintre foştii !rizonieri de rz"oi cumva de 6nţeles 6ntr-o !erioad at7t dedificil(47n la elucidarea 6m!re,urrilor 6n care au a,uns !rizonieri mulţi dintre ei au fost consideraţitrdtori acuzaţi de s!iona, şi astfel deferiţi Curţii arţiale( Le#tura evreilor cu cultura #ermanfa!tul c lim"a #erman era cunoscut cam de toţi evreii ştiutori de carte erau suficient desus!ecte 6n oc5ii unora($vineanul )lument5al Werş )eer a trit un asemenea moment de cum!n descris de fiul suLei" )lument5al( Acesta 6şi amintea c mult vreme tatl su s-a sustras ,udecţii a devenit fu#arRde fa!t el 6i cuta dis!erat !e foştii si camarazi care s de!un mrturie 6n !roces(

A reuşit s-l #seasc !e fostul su ca!oral )diţa tocmai la 7mnicu-&7lcea iar acesta a fost deacord s de!un mrturie(

. :u autorul mărturiei de nepreţuit a caporalului Bădiţa care, pe tabla din sala de udecată,a desenat po( A fost vizitat şi de !rofesori din zon care se documentau !entru alctuirea mono#rafieioraşului(+. Fostul soldat a trit a!oi şi de!ortarea dar a su!ravieţuit şi a reuşit 6n final s a,un# 6nIsrael unde a murit 6n 1H>? la v7rsta de H2 de ani(

Comunitatea svinean tria laolalt „su" vremi” 6m!rtşind adesea aceleaşi nevoi( ;n anii#rei ai marii crize economice industriaşul Iulius Iosi!ovici din $veni fost director al Fa"ricii deza5r de la i!iceni susţinea din "anii si o cantin unde serveau masa de dimineaţ cei care nu

6şi !uteau !ermite nici o mas !e zi fie ei evrei sau neevrei( Cantina funcţiona 6n casa aşelei$e#all sora unui cunoscut traductor idişist $olomon $e#all(


33/85

mare masura !ro!rii lor !atroni si an#a,aţi av7nd mici afaceri de familie care nu erau afectate dele#ile rom7nizarii de !ild(Av7nd 6n vedere c 6n mare !arte comerţul era de asemenea deţinut de evrei „"oicotul” la care 6iinvit naţionalistii cuzişti !e rom7ni nu are de asemenea succes 6n $veni unde nu !rea existaalternativ rom7neasc la comerciantul sau meşteşu#arul evreu(

=u am desco!erit 6n ar5ivele instituţiilor locale acte care s ateste concedierea unor an#a,aţi !emotiv c erau evreiR dealtfel la nivelul 4rimriei $veni nu erau an#a,aţi dec7t * functionari evreinu exista 6n comun dec7t un avocat Iulius Wec5t iar la s!italul local !ersonalul medical evreu eranesemnificativ ca numr(

Evenimentele !remer#toare şi contem!orane de!ortrii evreilor din $veni ca urmare aa!licrii ordinelor date de autoritţile naţionalist-le#ionare de la )ucureşti sunt #reu dereconstituit su" toate as!ectele lor($e ştie c5iar din mrturiile unor evrei c au existat şi cazuri 6n care s-a 6ncercat !rote,arealocuitorilor israeliţi 6n faţa exceselor autoritţilor( Un asemenea exem!lu de cura, şi omenie l-a datunul din !rimarii de atunci ai $veniului Iaco" „Iaco"aş”


34/85

un dialect de influenţa s!aniolG şi aşc5enazii evreii din centrul şi nordul continentului vor"indun dialect de influenţ #ermano-!olon idiş*/ ;n $veni se !are c era o comunitate 6n totalitate aşc5enad cci evreii care au imi#rat aici

!rovin din s!aţiul nordic şi rsritean al Euro!ei( 4recum s-a vzut şi comunitatea obştea evreilor din $veni s-a !recu!at s-şi asi#ureautoconducerea 6n ce !riveşte nevoile s!irituale !rin acele 6nvoieli cu autoritţile sau !ro!rietariiiar or#anizarea intern s-a im!us !e msur ce comunitatea creştea ca numr de mem"ri(


35/85

comunitţii funcţionarea o!tim conform sco!urilor a acestor aşezminte fiind dealtfel şi misiuneacomunitţii( inorii fiind excluşi de la statutul de mem"ri cu dre!turi de!line ai comunitţii eirm7n deocamdat doar "eneficiari ai activitţii acesteia( Al doilea ca!itol indic structura de conducere 6n forma unui consiliu com!us din 11 mem"rialeşi !e . ani( Ale#erile sunt un exem!lu de democraţie: votul este universal e#al secret şi direct

!e scrutin de list şi cu re!rezentarea minoritţilor evident fiind vor"a de #ru!uri reli#ioaseminoritare şi nu de minoritţi etnice( La r7ndul su consiliul 6şi forma un „nucleu” format dintr- un !reşedinte un vice-!reşedinteun casier şi un controlor( Aceştia !atru formau „repre


36/85

2* de neintervenţie 6nviaţa intern a comunitţii comitetul nu mai !utea cere eventual s!ri,inul autoritţilor !entru a-io"li#a !e ru-!latnici s se ac5ite de datorie(4resa anilor inter"elici din


37/85

$!re finalul anului 1H.2 Consiliul Comunitţii evreilor din $veni era 6n 6ntre#ime constituit

conform $tatutului: d-na( )( Dautem"er# Lu!u Wa5amu dr( Leizerovici Isac Dru"er# trulCroitoru Isul $olomonescu ( eili# A( oise Dusariu Iaco" Croitoru şi !reşedintele Li!a$ur#5i(@otuşi !ro"lemele cu care acest Consiliu se confrunt sunt !rea mari: !rocurarea de alimente5aine medicamente !entru sutele de me"ri srciţi cu totul relaţiile tensionate cu ocu!antulsovietic dar şi cu autoritţile locale etc( ezolvarea lor #enereaz conflicte astfel 6nc7t 6ntre#ul

+ Lei" )lument5al =vocări a!ud 2+2 A= A=


38/85

consiliu va decide s-şi dea demisia !red7nd inventarul şi res!onsa"ilitţile unei comisiiinterimare(La */ mai 1H./ aceast comisie interimar se 6ntruneşte !entru !rima dat 6n formula: „ 8abi

2ihal Nasserman, 2eir Blumenthal, F/ :ocariu, 2anca :roitoru, Fdolf +essner şi 2oise 2endel :roitoru-1

;n iunie 1H./ din iniţiativa ra"inului ( [asserman „a domnilor 6/ !temberg şi Aeib 2ihailovici, cetăţeni ai oraşului !ăveni, vă


39/85

CH. o"ştea !ltind suma de **(??? lei 6n 1 ani !entru care !lat s-a şi contractat un 6m!rumutla Casa de


40/85

..?


41/85

Cele mai multe momente ale vieţii de familie ca şi ale vieţii comunitare erau marcate de normeritualuriR dac 6n tim!urile moderne unele din aceste norme erau uneori „uitate” altele erau stricturmate: sabbat3ul sacrificarea ritualic a animalelor !entru consum cu interzicerea cate#oric acrnii de !orcG !re#tirea Pessah-ului etc()r"atul era cel care !rin munca lui 6ntreţinea familia din !unct de vedere material şi din acestmotiv dar şi !rin cutum el era considerat ca!ul familiei cel care 6n ultim instanţ decidea 6ntoate as!ectele vieţii de familie( $oţia deţinea un rol secund din acest !unct de vedere cel !uţin oficial( @otuşi se "ucura deres!ect şi 6n #eneral de un tratament demn din !artea soţului a familiei şi a comunitţii c5iar dac

nu era considerat e#ala "r"atului 6n ce !riveşte alte res!onsa"ilitţi 6n afara celor le#ate de

familie(

&iaţa de familie cu evenimentele mici şi mari: nunţi 6nmorm7ntri bar3mit


42/85

doctor dar c5emau şi !e ra"in !entru ru#ciunile s!eciale( Existau 6ns şi !ractici ce ţineau maide#ra" de su!erstiţii !recum „!clirea morţii” o"icei !e care 6l re#sim şi la rom7ni( Celui

"olnav i se sc5im"a numele !entru ca moartea s nu-l mai #seasc( =oul nume era de o"icei unnume sim"olic !recum afael „ Dumne


43/85

=u e de mirare c talentul şi umorul su 6l moştenise şi fiul su scriitorul oşe aur% $veneanual crui simţ al umorului „ se revarsă din belşug din toată opera lui beletristică-#" fiind adeseaconsiderat un alom Ale5em al evreilor din om7nia(

;n momentele dificile c7nd era nevoie de sfatul şi c5iar influenţa unui om deose"it evreii sefoloseau fie de 6nţele!ciunea ra"inului lor fie de a vreunuia din alt localitate vestit 6ns !entru6nvţtura sa(ulţi evrei din $veni !recum "unica 6nvţtorului Lei" )lument5al mer#eau la tefneşti lara"inul de acolo „HadiE-* c5iar de mai multe ori „cci "unica credea c .rabinul trebuia necăit-

!7na va rosti ferm ce e de fcut şi ce urma s se 6nt7m!le(

4entru cei care mer#eau s!re ţadiEul de la tefneşti existau mi,loace de trans!ort cruţelesau harabalele celor care veneau la $veni cu tre"uri !recum 5ara"a#iul Ioncal tefneşter carevenea la $veni „de câteva ori pe săptămână ca să desfacă & s v7nd Z n(n * nişte produse”(La 6ntoarcere el lua "ucuros !e „hasidimii care mergeau la ţariEul din Otefăneşt i”*

6m!rtşind !edrum 6nsoţitorilor si asemenea unui moş ichifor :oţcariul, !ilde c7nt7nd sau s!un7nd ru#ciunicu mare !trundere(

Co!iii re!rezentau şi 6n familia evreiasc motiv de "ucurie( Ca 6n a!roa!e toate culturilelumii "ieţii erau !rivile#iaţi 6n ce !riveşte !oziţia 6n familie accesul la educaţie afaceri etc( darnici fetele nu erau desconsiderate( Educaţia co!iilor era considerat fundamental şi 6nce!ea de tim!uriu c5iar din familie(;nainte de şcoala !ro!riu-zis exista şi 6n $veni un sistem de #rdiniţ 6n idiş „heder ”G neinclus6n sistemul oficial de educaţie ci fiind strict s!ecific comunitţii evreieşti şi care cu!rindea co!iiievrei de la v7rsta de ani la nivelul statului rom7n 6nfiinţarea #rdiniţelor !entru !reşcolari esteinclus 6ntr-o forma laconic 6n Le#ea 6nvţm7ntului din 1>H2 dar a"ia 6n 1H?* se re#lementastatutul ,uridic al acestor instituţiiG(4rinţii evrei considerau c educaţia co!iilor era o misiune esenţial !entru !strarea valorilor

identitţii evreieşti(


44/85

şcolare oficiale ci 6n şcolile reli#ioase !articulare de ti! @almud-@ora su" 6ndrumarea unui belfer (Educaţia era com!letat !rin 6nvţarea sarcinilor casnice !e care o viitoare soţie tre"uia s lesta!7neasc(


45/85

icul !roductor sau comerciant evreu deservea o clientel 6n #eneral la fel de modest(uşterii !roveneau dintre locuitorii t7r#ului şi ai satelor a!arţintoare dar şi din localitţi mai6nde!rtate mai ales cu ocazia zilelor de t7r# şi iarmaroc c7nd !osi"ilii clienţi foiau !e cele doustrzi centrale ale $veniului 6nţesate de ateliere !rvlii şi c7rciumi(La nevoie dac nu venea clientul la meşter mer#ea meşterul la clientB Cu o mic msuţ şi o

desa# cu mrfuri şi instrumente unelte meşterul evreu sau micul comerciant marchidanul, cutreiera satele şi ctunele oferindu-şi serviciile dealtfel foarte a!reciate c5iar dac unele de-adre!tul incredi"ile ca aceea deBstomatolo# mai !recis de te5nician dentar cci nu doar scoteau

cu 6ndem7nare dintele dureros dar şi !uteau !une altul 6n loc #ata confecţionat din metal du!cum mrturisea o m7ndr "eneficiar a unui asemenea tratamentG( *( 4entru !ro!rietarii t7r#ului era o surs im!ortant de venituri

!rovenite din taxe c5iar dac laolat cu creşterea numrului c7rciumilor acest lucru va afecta !rofund viaţa şi „moravurile” localnicilor !rezumtivii clienţi(

8 trstur caracteristic dealtfel 6nfţişrii t7r#ului $veni ca şi a altor t7r#uşoare moldovene eranumrul mare de c7rciumi ulterior şi cafenele şi "aruri dis!use „la vad” 6n a!ro!ierea locului deiarmaroc şi de-a lun#ul „$trzii ari” şi a strzii 4etricani as!ect !rezent 6n alt format dar cuaceeaşi destinaţie şi aceleaşi consecinţe şi 6n zilele noastreG( =u e de mirare c unii entuziaşti cercettori ai istoriei evreilor 6i consider nu doar cea maiur"anizat naţiune dar şi !urttorii !ro#resului te5nicR nu au inventat dar au im!lementatte5nolo#ii moderne !recum au fcut şi 6n $veni unde !rima maşinrie acţionat de forţa a"uruluia fost adus !e la 1>/? de un evreu( La fel şi !rima maşin acţionat cu motor !e "enzininstalat la o moar 6n 1H1* a fost tot investiţia unui !ro!rietar evreu Iosif Fainstein din $veniasociat cu 4etru Ibidem, !( *?/H A=


46/85

?? "ucţi de !iei(21


47/85

;n condiţiile declanşrii „marii crize” ale crei efecte se fac simţite şi 6ntr-un t7r#uşor ca $veniimulţi dintre creditori nu au mai !utut s-şi ac5ite 6m!rumuturile !resa doro5oian şi "otoşneana vremii find !lin de anunţuri !rin care se scot „la mezat” "unuri ale unor asemenea creditori dectre "anc(

4ro"a"il acesta a fost motivul !rinci!al al desfiinţrii filialei din $veni la c7ţiva ani de ladesc5idere( m7ne 6ns 6n continuare activ filiala din !rivind naţionalizarea !rinci!alelor mi,loace de !roducţie la1 iunie 1H.> erau naţionalizate la $veni:

- „moara cu valţ !entru #r7u a fraţilor afailoviciR- dou mori cu !iatr !entru !orum" ale lui rafailovici şi una a Elizei

)icoianu fiica #en( )icoianu un moşier din zonGR- oloierniţele lui )lumenfeld afailovici )uimovici şi Eliza )icoianuR- o !iu !entru sumane a fraţilor afailoviciR- un drac !entru l7n al lui 4asida Lar#manR- o fa"ric de #azoase a lui Aurel Wara"a#iu” ş(a( 2*

=u doar !ro!rietarii de fa"rici utila,e sau ateliere sunt de!osedaţi ci şi cei care aveau un numrmai mare de animale sau alte "unuri( ;n 6m!re,urri neclare Li!a $ur#5i !reşedintele de atunci alComunitţii intra 6n atenţia autoritţilor comuniste care solicit !returii $veni un ra!ortamnunţit cu "unurile acestuia c5iar şi a cantitţilor de fura,e( 4retorul @raian 7!eanu se

conformeaz şi informeaz 4refectura erau funcţionale trei

asemenea sta"ilimente dou dintre ele fiind deţinute de !ro!rietari evrei: !e $trada are $tr(Ferdinand G la nr( 2 5otelul lui oişe )ercovici şi 5otelul izei


48/85

hotelul lui 2işu Bercovici unde era şi un restaurant cu mâncăruri delicioase…prăvălialui 2ateş !chRarţ, atelierul ci-1H1H şi Constituţia din 1H*+ vor !ermite crearea de !artide #ru!ri

!olitice care 6ns nu sunt fundamentate !e ideolo#ii li"erale socialiste conservatoare eventualrare aderenţe individualeG ci !e criterii şi o"iective s!ecifice minoritţii naţionale evreieşti( $ituaţiaeste dealtfel similar la toate minoritţile din om7nia inter"elic(

La ale#erile din 1. martie 1H+? !entru constituirea consiliului comunal $veni s-au !rezentatla vot candidaţi !entru trei !artide cu liste electorale se!arate: 4artidul =aţional Li"eral 4artidul

=aţional Ornesc şi )locul =aţional Evreiesc( 4e lista acestuia fi#urau: Iaco" i5ailoviciLeizertiu"lener a"sa eilic endel Eli endel oişe W( $e#al Waim Aranovici oişe &i#derCroitoru $imon Co,ocaru şi alţii 6n total 12 candidaţi( 2

Ca şi la nivel naţional şi la $veni 4=O a ieşit victorios cu ./Y din totalul voturilor dar !elocul al doilea era )locul =aţional Evreiesc cu +1/ voturi adic +Y !rocent relativ a!ro!iat decel demo#rafic( 22 La urmtoarele ale#eri 6n 1H+. scandalurile şi acuzaţiile de care a fost acuzatfostul consiliu şi-au s!us cuv7ntul: 4=L şi-a luat revanşa o"ţin7nd 2. Y din voturi(

2. C( Co,ocariu op/cit ( !( 1**2 C-tin Co,ocariu op/cit/ !( 11122 Ibidem

.>


49/85

La aceste ale#eri evreii au 6nclcat re#ula de a acţiona ca un "loc etnic( E dre!t a existat o list cu1> candidaţi ai 4artidului evreiesc susţintor al mişcrii sioniste2/ care a şi o"ţinut 1*Y din voturidar e un scor sla" care se ex!lic şi !rin 6nscrierea unor cetţeni evrei !e listele 4=L !recumoiş $e#al Carol Wolţman eilic a!şa )( a"inovici ş(a(

E o o!ortunitate de inte#rare 6n structuri !olitice locale sau centrale !e care unii evrei au vrut

s o fructifice dincolo de interesele !olitice ale etniei( ;n !lus fa!tul c au ales s candideze !elistele unui !artid li"eral e o dovad de interes !entr un anume ti! de !olitic economic

!romovat de 4=L( 4e unii dintre aceşti o!tanţi !olitici evrei 6i re#sim şi 6n listele de candidaţi !entru Comitetul comunitţii dar şi !entru filiala locala a Camerei de Comerţ dovad a interesuluide a deţine c7t mai multe !7r#5ii ale !uterii locale cu influenţ asu!ra vieţii economice 6ndeose"i( La ale#erile #enerale din 1H+/ doar !e ultima din cele 1. liste de candidaţi mai re#sim unevreu Adolf )raitenfeld 2> dar scorul de *?Y 6nre#istrat de le#ionarii şi naţionaliştii locali 6nalianţ cu 4( =( A#rar fondat de 8ctavian Do#aG su!erior mediei naţionale de doar H1Y ex!lic 6n mare msur contextul !olitic şi consecinţele acestuia(;n 1H+> !e fondul !ierderii tre!tate a dre!turilor cetţeneşti evreii !ierd şi dre!tul de a se asocia 6n

!artide #ru!ri !olitice cele de,a existente fiind dizolvate(

C( Co,ocariu op/ cit ( !( 11+2H A=


50/85

Filiala ,udeţean


51/85

4rintre documentele !re#tite !entru Con#resul $ionist de la )acu exist şi un „4roiect de "u#et” !e !erioada 1(II( 1H*2 - +?(I( 1H*/( La ca!itolul „&enituri Fond ass Wa5istadrut5”or#anizaţia sionist din $veni este 6nscris cu o contri"uţie de *?(??? de lei c7nd or#anizaţia

local sionist era condus de arcu LaxerG/ şi exem!le de acest fel continu 6n tot

intervalul inter"elic( ;n 1H+? conform informaţiilor conţinute 6n mono#rafia ,udeţului ani a aderat la /2 Wanan [asserman Dror +abonim, a!ud // Lei" )lument5al =vocări, a!ud H

1


52/85

se !are !entru a !ermite !racticarea a tot felul de ,ocuri exerciţii şi antrenamente menite sdezvolte cura,ul s cleasc or#anismul(4rintre instructori şlihimi erau u"in şi oscu din )otoşani Fauerstein din Iaşi şi alţii(

„ Pregătirea noastră ca viitori haluţimi a fost multilaterală/ De la doctrina lui Berl Borohov pe latura ideologică, noţiuni de cultură generală prin studierea istoriei

poporului nostru, evoluţia şi de


53/85

Cap% III

$reii 'ă$ineni !ntre deportare şi noiem"rie au fost evacuaţi 6n aceleaşi condiţii şi evreii din $veni şi i5ileni(A urmat al doilea val 6n vara anului 1H.* c7nd au fost evacuaţi şi "r"aţii evrei care 6n varaanului 1H.? fuseser concentraţi 6n detaşamentele de munc(Cei care au 6ntrevzut dezastrul ce urma s vin au 6ncercat !e diferite ci s sca!e 6nainte dedeclanşarea oficial a celui de-al doilea rz"oiului mondial şi a!oi a !ri#oanei(„Eretz Israel” un deziderat !olitic şi naţional a devenit "rusc sin#ura şans de su!ravieţuire şi

!entru mulţi dintre evreii svineni( Unii dintre ei au reuşit s a,un# 6n 4alestina şi se vor numra !rintre „!ionierii” efortului de refacere a Israelului !e teritoriile 6nc a!arţin7nd !alestinienilor6nfiinţnd !rimele aşezri Z moşav- 6n condiţiile conflictului tot mai accentuat cu localnicii

!alestinieni( 4rintre cei sta"iliţi aici 6nc din !rimele cli!e ale existenţei statului evreu se numr şi Lu!uWa5amu $c5e5terG care !rovenea dintr-o familie im!ortant 6n cadrul comunitţii evreilor

svineni şi a fost c5iar mem"ru al Comitetului Comunitţii evreilor din $veni intre 1H..-1H.2(;n Israel el a condus moşavul Oi!ori 6nfiinţat a!roa!e exclusiv de evrei svineni emi#raţi 6naintesi in tim!ul rz"oiului şi a fcut eforturi astfel 6nc7t la a!roa!e un an du! 6ntoarcerea din@ransnistria şcoala israelito-rom7n din $veni a avut fonduri !entru funcţionare(Fratele su Avraam $c5efter-Wa5amu a fost ucis 6n la#rul de la @ulcin 6n anii de!ortrii(

Cei mai mulţi dintre localnicii din $veni contem!orani acestor evenimente afirm c deşi sesimţea !uternic mai ales !rin !res ostilitatea faţ de evrei de!ortarea lor 6n mas a fost osur!riz( $e ştia c erau unii dintre ei duşi la munc forţat 6n alte zone din ţar dar nu auconştientizat c ar fi vor"a c5iar de o !olitic de scoatere total a etniei din comunitate şi din ţar(C5iar şi cu o zi 6nainte de de!ortare o svineanc !e atunci foarte t7nr a dus o roc5ie la cusut lacroitoreasa ei !referat „doamna Wava”(

Comentariile du! de!ortarea evreilor au fost s!un cei intervievaţi destul de timide deteam dar au fost şi voci care au clamat "ucuria c „au sc!at de ,6dani”( )a c5iar c7ţiva localnicis-au mutat cu totul 6n casele a"andonate( Ulterior !rimria se !are c a 6ncercat s le ia c5irie ca şicum res!ectivele case ar fi fost 6n !ro!rietatea ei(

+


54/85

4rima eta! 6n rezolvarea „!ro"lemei evreieşti” aşa cum o considera #uvernul 6n frunte cu„Conductorul” su mareşalul Ion Antonescu a fost crearea detaşamentelor de munc(@recem !este e!isodul #uvernrii naţional-le#ionare oct( 1H.?- ian( 1H.1G nu !entru c !olitica

!reconizat axat !e eliminarea violent a „!ro"lemei” nu e im!ortant ci !entru c la nivelul$veniului 6n afar de c7teva rfuieli !ersonale nu sunt 6nre#istrate nici !e de!arte violenţe de

#enul celor ce s-au !rodus 6n alte !rţi ale om7niei(Autoritţile au im!us şi 6n zon trimiterea evreilor "r"aţii 6ndeose"i 6n detaşamentele de munco"li#atorie !e motive destul de neclareR de cele mai multe ori !ersoana era ridicat ca „sus!ect”fr a se !reciza clar de ce anume era sus!ect(Astfel s-a 6nt7m!lat cu evreul Iancu Waim zis Croitoru cstorit cu 8sna Iancu Croitoru din$veni care . a fost ridicat ca suspect din satul abrica 8ipiceni, comuna 2ovila 8uptă, udeţul

Iaşi” şi trimis 6n la#rele de munc din Caracal şi @7r#u 'iu(1 A urmat 6ns eta!a a doua iniţiat de #uvernul Antonescu care !lnuia s rezolve „ c5estiuneaevreiasc” !rin totala evacuare a acestei !o!ulaţii din interiorul #raniţelor om7niei( ? de "r"aţi din $veni care aufost internaţi 6n la#rul de la @7r#u 'iu sau 6n detaşamentele de munc forţat 6n cursul anului 1H.1şi careau fost ulterior de!ortaţi tot 6n transnistria 6n cursul anului 1H.*(+

1 A=


55/85

Ibidem


56/85


57/85

re!rezentantul Armatei oşii v7nz7ndu-i acestuia fura,e din !ro!rietatea comunei evident fracordul !reala"il al !ro!rietarului1( aţionalizarea alimentelor şi controlul strict al cantitţii decereale fura,e c5iar fructe miere etc( de ctre autoritţi su"ordonate ocu!antului sovietic las locs!eculei de care sunt 6nvinuiţi laolalt rom7ni şi evrei(47n şi mcinişul tre"uia realizat cu a!ro"are fiecare morar fiind o"li#at s ridice un numr de

"onuri de mciniş cu care se conta"iliza cantitatea mcinat uiumul tr7ţeaBExist7ndsus!iciunea c nu se res!ectau 6ntru totul aceste dis!oziţii Comandamentul sovietic cerea 4returii$veni s ţin su" atent o"servaţie morile din zon . la numr dintre care + a!arţineau unorevrei(

;n acest context dificil se refcea comunitatea evreilor diminuat ma,or at7t ca forţeconomic c7t şi ca numr( i nu #reşim c7nd afirmm c as!ectul vieţii s!irituale ec5ili"rulsufletesc şi moral al indivizilor şi al 6ntre#ii comunitţi era !uternic zdruncinat(e#istrul de control al re!atriaţilor 6ntocmit de Comunitatea evreilor din $veni 6n "aza fişelor dere!atriere individualeG eli"erate de autoritţile din @ransnistria 6nscrie re!atriaţii 6nce!7nd c5iarcu decem"rie 1H.+( Acolo unde era cazul re#istrul este com!letat cu declaraţii ale unor martori de o"icei tot foştide!ortaţi( $e im!unea acest lucru atunci c7nd re!atriatul nu avea actele de eli"erare com!lete( ;n faţa Comisiei care 6ntocmea re#istrul re!atriaţilor svineni la 1+ a!rilie 1H. „ subsemnaţii

Lissu +oia, adler Aupu şi !teni 2ina” declarau c: „ D/ Fi


58/85

martorii nu fac nici un fel de referire la tat( Ea a nscut la *? iunie 1H.. un "iat !e care l-a numit)ur5 dar !e care a omis s-l declare la 4rimria $veni(Avocatul svinean Iulius Wec5t care a 6ntocmit actele a simţit nevoia s adau#e !ro!ria sa#aranţie !entru corectitudinea declaraţiei !rin adu#area unei notiţe m7n: „cunosc persoanele-/;(

;n iulie 1H.. la nivelul localitţii $veni erau 6nre#istraţi H2 de evrei re6ntorşi din@ransnistria( $ituaţia lor material dar şi starea !si5ic erau at7t de #rave 6nc7t nu se !unea

!ro"lema redresrii !e cont !ro!riu fiind de aceea solicitat a,utor oricui !rea dis!us s 6l dea şi 6norice fel(Adresa din *H octom"rie 1H.. a Consiliului Comunitţii evreilor din $veni consiliu

„reconstituit” !arţial a!oi com!letat imediat du! 6nce!utul re!atrierilorG ctre Comisia dea,utorare * delocuitori evrei 6n $veni 6n anul 1H+>G şi cifrele semnificativ mai mari avansate de documente aleComunitţii evreilor din $veni !recum cel mai sus amintit care vor"eşte de +?? de evrei

care ar fi trit 6n oraş 6nainte de de!ortri( =e amintim 6ns c la nivelul Comunitţii du! !revederile $tatutului nu erau cu!rinşi ca mem"ri doar evreii din t7r#ul $veni ci şi evreii dincomunele din ,ur fa!t ce ar !utea ex!lica „sur!lusul” de cca( /?? de „suflete” ( %1H. f( **?*1

Ibidem, ds( *1%1H./-1H.H f( 1H** Ibidem*+ Ibidem*. Ibidem, ds( *1%1H./-1H.H f( 1H.* Ibidem, ds( 1?%1H.-1H.2 f( *2

>


59/85

4utem admite c cifrele reflect o realitate 6ntruc7t o eventual denaturare ar fi determinat o reacţiene#ativ din !artea or#anizaţiilor de caritate( ;n !lus şi alte or#anizaţii solicit date c7t mai !recisereferitoare la numrul evreilor 6n viaţ re!atriaţiB $ecţiunea din om7nia a Con#resului ondial Evreiesc solicita comitetului Comunitţii evreilordin $veni ,udeţul ?Y din suma solicitat restul de *?Y tre"uinds fie aco!erit din "u#etul comunitţii( 8r#anizarea transferului sumelor era sta"ilit 6n amnunt

!entru ca acestea s fie c7t mai o!erativ la 6ndem7na "eneficiarului av7nd 6n vedere nevoilestrin#ente ale acestuia(

)oint se an#a,a s trimit foarte re!ede un avans !entru aco!erirea c5eltuielilor de !rimnecesitate 6n s!ecial !rovizii de alimente( )anii urmau s fie de!uşi 6ntr-un cont desc5is la )anca4o!ular „Creditul runt” din Ibidem, f( 12*S 6n documentele comunitţii se foloseşte frecvent denumirea 4oint or#anizaţia care lucra 6n coo!erare cu Crucea

oşie Internaţional 6şi avea sediul 6n )ucureşti str( Italian nr( 1 et( II*H Ibidem fila *?+? Ibidem+1 Ibidem+* Ibidem

H


60/85

4entru aceşti mem"ri sraci Comunitatea afirma c s-ar c5eltui *12(1+2(1>? lei şi din noua,utorul este a!ro"at "a c5iar se acord o su!limentare a alocaţiei de 5ran a,un#7ndu-se la+*(??? lei de !ersoan( =u s!oreşte 6ns cores!unztor sumei şi cantitatea de 5ran(


61/85

mondial si care com!lic cercetarea demo#rafica #raţie acestui fals a!ort de !o!ulaţie inclusiv deori#ine evreiasc( 4rofesorul Carol Iancu nscut 6ntr-o familie de evrei din )ucecea%)otosani acum sta"ilit inFranta 6şi amintea c mama sa lucra la un mic atelier de croitorie din $veni şi venea la sf7rşituls!tm7nii s aduc "anii c7şti#aţi familiei(Un alt caz de acest fel este al unuia din !uţinii localnici de ori#ine evreiasc de azi doamna )ett\Co,ocaru nscut Co5nG care a a,uns 6n $veni 6n cursul anilor 3?( Familia ei ori#inar din


62/85

Ca urmare 6ntr-un rstim! incredi"il de scurt 6nfţişarea $aveniului se sc5im"a radical iarcom!oziţia etnic%cultural si institutional a aşezrii era de,a simţitor diferit faţ de ceea ceconsemna autorul mono#rafiei ani

1>-1Hani

1H-*1ani

*1-*ani

*-+ani

+-?ani

4este ?ani

=r( de meseriaşi 1? 1 . * H 1. >+ /*

$ituatia material este !rezentata la nivelul tuturor locuitorilor de data aceasta fr a se indica

etnia ci doar a!artenenţa la una din cele trei cate#orii astfel:!ăraci Z 1? !ersoane 6n :otu> din os cores!unde si azi in linii mari târgului unde ma,oritatealocuitorilor rom7ni şi evrei erau meşteşu#ari şi comercianţi mi,locaşi şi c5ia"uriGR - 1?. !ersoane 6n :otu> din susJ

2ilocasi - 1+? !ersoane 6n :otu> din os - *?> !ersoane 6n :otu> din sus :hiaburi - . 6n :otu> din os - * 6n :otu> din sus$e o"serv c exista o foarte mic diferenţ de "unstare 6ntre locuitorii din cele doua !rti alet7r#ului( 4artea de sat le#at exclusiv de a#ricultur 6nre#istreaz o situaţie ceva mai "un 6ntim! ce comerţul şi meşteşu#urile !ar sa fie mai !uţin „"noase” asta şi ca urmare a naţionalizrii

micilor afaceri locale !reluate de stat şi #estionate mai !rost( de meseriaşi: +1 6n sectorul !articular */ 6n sectorul socialistde stat( cel !utin aşa reiese din lista numelor 6nre#istrate inra!oartele autoritţilor raionale $veni devenise centru raional tin7nd de re#iunea $uceavaG(

Este #reu de ex!licat numrul mic de meseriaşi evrei dac lum in calcul !rocentul mult mairidicat al cetţenilor evrei cu v7rsta intre *-+ de ani deci a!ti de munca(

E !osi"il ca aceşti tineri de *-+ de ani s fie din #eneraţia co!iilor de!ortaţi ar fi avut !e atuncicam de la 1* aniG !entru care „firul” !re#tirii !rofesionale s se fi 6ntreru!t ei nemai!ut7nd s secalifice 6ntr-o meserie sau mai de#ra" 6n aşte!tarea momentului inerent al re!atrierii era inutil6ncercarea de a „te 6ncadra 6n c7m!ul muncii” 6n oricare dintre unitţile economice de stat($e !uneevident !ro"lema felului 6n care familiile evreieşti s-au descurcat material !7n la momentul

!lecrii s!re Israel deşi mrturiile unor locuitori rom7ni ne lim!ezesc oarecum: astfel se afirm cdeşi existau de,a mai multe ateliere de stat #ru!ate 6ntr-o Coo!erativ meşteşu#reasc mulţisvineni !referau s mer# la un croitor sau la un cizmar evreu care lucra „la ne#ru” asi#ur7ndu-şisu"zistenţa( Iat dou e!isoade semnificative le#ate de !lecarea evreilor svineni relatate de „cronicarul”acelei !erioade Lei" )lument5al 6n -vocrile sale(C5iar şi 6n anii aceia s!une „cronicarul” 6n $veni cele mai multe anunţuri ale !rimriei ctrecetţeni se fceau !rin intermediulBto"oşaruluiJ

2*


63/85

;n 1H1 c6nd 6nce!ea „a doua mare alia” al doilea mare val de re!atrieri to"oşarul de atunci)ltoi a adunat cu to"a mulţimea 6n ,urul su şi a zis:

„ De la primărieT Mncepând de mâine, toţi evreii să meargă la miliţie să se înscrie pentru plecare în PalestinaJ”+H(


64/85

;n anul 1H21 $fatul 4o!ular 6nre#istra !reluarea a 2 imo"ile ce a!arţinuser unor evrei 6n 1H2+ !relua alte 1> 6n 1H2/ *. imo"ile( .+ Anul 1H2/ este ultimul an 6n care se 6nre#istrau asemenea !reluri şi coincide de altfel cu finalul !rocesului de re!atriere cu finalul „ marii alia-( Fr a avea o situaţie clar cu datele celor !lecaţi nu !utem dec7t !resu!une ca ma,oritateaacestora emi#raser s!re Israel fie 6n anul 6n care autoritţile naţionalizeaz mai !recis confiscacele case a"andonate fie cu !uţin tim! 6nainte( 8ricum autoritţile aveau de,a mi,locul le#al de

!reluare a imo"ilelor #7ndit din momentul 6n care s-a decis s se dea „li"er” evreilor s !lece din1H1 dar av7ndu-i 6n vedere şi !e !ro!rietarii rom7ni !lecaţi definitiv din ţar (

$ituaţia extrem de confuz a anilor 1H.?-1H? li!sa documentelor şi o oarecare reţinere a

celor care direct sau indirect evrei sau rom7ni au avut cunoştinţ de unele lucruri ne !une 6nsituaţia delicat de a lucra cu multe su!oziţii "azate cel mai adesea !e com!araţia cu alte situaţiirelativ asemntoare(E adevrat c unii evrei au !lecat !ro"a"il 6nainte de instalarea comuniştilor la !utere sau 6n c5iaracele momente( =oua !olitic ado!tat de #uvernul Antonescu du! 1H.* !ermitea c5iar„re!atrierea” le#al 6n teritoriile !alestiniene( $vineanca $ural )aratz sta"ilit la Waifa !are sfie !rima care a !lecat 6n mod le#al 6n 4alestina c5iar 6n anul 1H.. du! unele mrturii(( ..

=ici autoritţile nu aveau !rea multe informaţii la 6ndem7n: unele 5otr7ri ,udectoreşti deconfiscare se ,ustific !rin fa!tul c !ro!rietarul e „actulaminte plecat nu se stie unde” iar imo"ilul

!rsit „ar fi supus deteriorării-/$# 8 asemenea 5otr7re ,udectoreasc de confiscare !reciza c5iar c de !ro!rietar nu se mai stie nimic „din "$(” e vor"a de cetţeanul evreu din $veni oise$e#al cf( Wotr7rii ,udecatoresti nr(1.H %1H2* dosarul *12*G% .2 E !osi"il ca cel dis!rut „nu se stie unde” s fie c5iar una din victimele de!ortrilor avand invedere ca autoritatile nu au realizat sau nu au !strat o evidenţ clar a !ersoanelor de!ortate a

destinaţiei finale a acestora sau a celor care au revenit 6n ţar du! decem"rie 1H.+( itmul şi am!loarea re!atrierii evreilor svineni reiese şi din dosarele care 6nre#istraucererile de renunţare la cetţenia rom7n 6n anii 1H21-1H22(

$tatisticile oficiale nu 6nre#istreaz acest lucru dar localnicii mai 6n v7rst mrturisesc cera vor"a de un fenomen de mas c zilnic aflau c au mai !lecat şi cutare familie şi cutare

!ersoanBe#istrul $trii Civile al $fatului 4o!ular $veni 6nre#istra 6n 1H21 doar cinci cstorii im!lic7nd

cetţeni evrei dintre care una mixt 6ntre o rom7nc şi un evreuG şi o naştere 6n sc5im" suntconsemnate /* acte de renuntare la cetţenia rom7n acte care 6n mare !arte !oart şi mentiunea„strict secret”./( $e 6nt7m!la ca solicitantul a!ro"rii !lecrii s nu ai" toate actele 6n re#ul deşi 6nc din 1H.>o adres a Federaţiei Comunitţilor evreilor din om7nia !unea 6n vedere Comitetului Comunitţiievreilor din $veni rezolvarea situaţiei evreilor ce nu au 6nc cetţenia rom7n sau alte acteincom!lete(.> Un asemenea caz este şi al evreului svinean Cu(mariu 3loim din $veni cstorit cu Iancu Esteradin Iasi 6n 1H+/R cstoria lor este 6ns 6nre#istrat a"ia in 1H !entru a li se !utea ulterior eli"era.+ Ibidem.. H. A=


65/85

certificatul de cstorie( A"ia acum av7nd acte doveditoare ale domiciliului strii civile etc( ceidoi !uteau solicita !ermisiunea de a !rsi om7nia(

Iata numele altora dintre evreii ori#inari din $veni care renunţau 6n 1H21 la cettenia rom7n !rimind si autorizatia de a !rsi e!u"lica 4o!ular om7n: 4itelman *avid fiul lui Iancu si $eina-Lea nscut la 1? au#ust 1H?? S+alatoriu 5uam fiul lui =uta şi $ura nscut la + mai 1H?/ si sora lui Solomon

5aamanscut 6n 1>H+G Casa!u Simon, Sacaiu 7eia, 'r+ieru SuraVexler u!u, ei+ovici -tti9 4arun A+ramovici :aim, 4oscovici Cici

'otosineanu ei$er fiul lui oise si u5la nscut la 1? iunie 1>H

Cojocaru Ra+eica n( /(?1(1H+? $aveniG Ciu+otariu Sincu, :ara+aiu %da9ei+ S!alatoriu Riveni S!alatoriu :aim, Siretu 'ercu, Siretu 4ina, Siretu Simon s(a(

=umai 6n luna iulie de exem!lu au !rimit !ermisul de !lecare mai "ine de + de !ersoane (.H ;n intervalul 1H2+-1H2. alte * de !ersoane solicitau renuntarea la cetatenie şi ritmul se menţinerelativ constant !7n 6n 1H22( /Y 6n 1H22 de exem!lu şi a!oi staţionar (?

Un total de +1 de acte de renunţare la cetţenia rom7n de ctre locuitori ai $veniului deori#ine evreiasc care !rimiser aviz !ozitiv sunt 6nre#istrate 6n 1H22 mai !uţin dec7t media

lunar anilor !recedenţi

!entru ca 6nce!7nd cu 1H2/ asemenea acte s nu mai fie consemnate cel !uţin nu 6n ar5ivele locale(

;n multe cazuri !lecarea din om7nia a evreilor din $veni se face de ctre familii 6ntre#i(


66/85

Iat un asemenea exem!lu: un evreu din Ar#entina 'or#e artza!aru cauta informaţiides!re familia luiR tatl "unicii sale era ori#inar din $veni si se numea


67/85


68/85

=aţiunea se defineşte ca o mare comunitate uman instalat !e un acelaşi teritoriucaracterizat !rin unitate istoric lin#vistic cultural economic şi care este suveran Z iat odefiniţie #eneral acce!tat dar care uneori nu este vala"il nu se !otriveşteB;n mod concret naţiunea israelit nu se !liaz 6n totalitate !e aceast definiţie cel !uţin 6n anumite

!erioade istorice( otivul este evident formarea comunitţilor evreieşti diaspora, 6n afarateritoriului statului evreu(


69/85

desco!ereau cu res!ect şi era cutat şi ascultat de toţi( 8ric7t de modest i-ar fi fost statutul social !rin acest statut de „crturar” un individ !utea de!şi #raniţele sociale !trunz7nd 6n cercurialtminteri inaccesi"ile(tiinţa de carte se dovedeşte a fi !entru mulţi evrei şi calea s!re o !oziţie social mai "un oo!ortunitate de evoluţie socio-economic c5iar 6n interiorul !atriei ado!tiveB Evreii au constatatre!ede c un individ educat are mai multe !osi"ilitţi fie 6n mediul de afaceri fie 6n sistemul aşaziselor domenii „li"er-!rofesioniste” 6n condiţiile 6n care restricţiile autoritţilor le 6nc5ideau alteci( =u e de mirare c eforturile fcute 6n acest sens nu erau nicidecum !recu!eţite fiind o normnu doar a individului evreu ci c5iar a comunitţii 6ntre#i(

Aceste o"servaţii vala"ile !entru 6ntrea#a dias!ora evreiasc se re#sesc şi la comunitateaevreiasc din $veni( Dri,a o"ştii !entru condiţii de existenţ a şcolii se re#seşte 6n „;nvoiala”6nc5eiat 6n 1>* cu !ro!rietarul moşiei şi t7r#ului $veni care cu!rinde şi dre!tul comuitţiiasu!ra unui loc de şcoal(+

Educaţia co!iilor 6nce!ea de la v7rste 6nc fra#ede -2 ani şi continua 6n !aralel cu !arcur#ereatre!telor 6nvţm7ntului naţional( C5iar şi oficiali din sistemul educaţional rom7nesc remarcau cun co!il evreu este cu mult mai solicitat cci !e l7n#a !ro#rama o"li#atorie im!us de le#eastatului co!ilul şi t7nrul evreu urmau şi !ro#rama neoficial a 6nvţm7ntului evreiesc care

!resu!unea: cunoşterea scrierii şi cititului 6n e"raic istoria !o!orului evreu şi o lim" strin celmai adesea #ermana(;n !erioada inter"elic şi 6n !rimii ani de du! al doilea rz"oi mondial !e fondul dezvoltriisionismului !re#tirea co!iilor şi tinerilor evrei devenea şi mai com!lex aco!erind domeniidiverse de la s!ort şi !re#tire `uasi-militar la istorie economie de la meserii concrete la !oliticşi filozofie(


70/85

;nce!7nd cu 1>/1 lucrurile intr 6ntr-o oarecare normalitate odat cu !unerea 6n funcţiune a unuilocal destinat şcolii de "ieţi şi ulterior cu 6nfiinţarea şi a unei şcoli de fete din 1>/G(/?-1>>? dealtfel o frecvenţ mult su!erioar mediei

,udeţului documentele !strate nu ne a,ut s calculm şi !rocentul !rezenţei elevilor evreiR !utemdeduce c educaţia acestora 6n !articular continu 6n !aralel cu cea 6n sistemul !u"lic( =oua Aege a instrucţiunii din *+ mai 1>H+ face anumite !recizri care restr7n# sfera accesuluie#al la educaţie 6n şcolile !u"lice: strinii deci şi evreii care nu erau naturalizaţi !lteau o tax şinumai „6n cazul c vor fi locuri su!limentare”( Acest as!ect sca! din vedere autorului mai sus

citat care consider c cifra de doar *1 elevi evrei faţ de 1/? elevi rom7ni 6nscrişi la şcoalaelementar 6n 1>HH%1H?? c7nd demo#rafic evreii de!şeau !e rom7ni 6n $veniG !oate fi dorinţaevreilor din t7r# de a-şi or#aniza !

lucrare grad finala.doc

Documents