HISTOLOGIA

DEZVOLTĂRII DINTELUI

Dezvoltarea dintelui: interacţiuni epitelio-mezenchimale (interrelaţii

între epiteliul oral şi mezenchimul subjacent)

Secvenţialitate în procesul de dezvoltare a dintelui:

iniţierea – stadiul de mugure;

proliferarea – stadiul de capişon;

histo şi morfodiferenţierea – stadiul de clopot;

apoziţia – finalizarea stadiului de clopot, formarea coroanei.

Procesul de dezvoltare a dintelui:

- formarea coroanei

- formarea rădăcinei

- în paralel structurarea ţesuturilor de suport care realizează

ancorarea dintelui la nivel mandibular

FORMAREA COROANEI

Stadiul de mugure

Banda epitelială primară

Cavitatea orală primitivă (stomodeum)

1. epiteliu stomodeal

- origine ectodermică, 2-3 straturi celulare, bogate în glycogen

- stratul bazal – celule prismatic înalte

- stratul superficial – celule aplatizate

2. ţesut conjunctiv de tip embrionar

= ţesut mezenchimal/ectomezenchimal - origine în crestele neurale

3. membrană bazală continuă – între cele două ţesuturi

Stadiul de mugure

Banda epitelială primară

Stomodeum (ziua 37 i.u.)

- locul viitoarelor arcade dentare: două benzi epiteliale continue

şi groase, în formă de potcoavă

= bandă epitelială primară

- se subdivide rapid într-o lamină vestibulară şi o lamină dentară

Lamina vestibulară

proliferare, mărire, degenerare celule → vestibulul oral, localizat

între viitorul obraz/viitoarele buze şi viitoarea arcadă dentară

Stadiul de mugureStomodeum (ziua 37 i.u.)

- locul viitoarelor arcade dentare: două benzi epiteliale continue şi groase, în formă de potcoavă

= bandă epitelială primară

- se subdivide rapid într-o lamină vestibulară şi o lamină dentară

1. Lamina vestibulară

proliferare, mărire, degenerare celule → vestibulul oral, localizat între viitorul obraz/viitoarele buze şi viitoarea arcadă dentară

2. Lamina dentară

zone individualizate de activitate proliferativă, evidenţiabile în regiunea viitoarelor procese alveolare sub forma unor conglomerate epiteliale orientate în interior, înspre ectomezenchim

conglomeratul epitelial = mugure epitelial

- separat de celulele mezenchimale/ectomezenchimale

printr-o membrană bazală distinctă

Stadiul de mugure

Elemente morfologice în stadiul de mugure

3 tipuri de structuri:

celule epiteliale organizate compact

diviziune + proliferare iniţială

- se dispun sub forma unei structuri rotunde care

păstrează continuitatea cu epiteliul oral;

- structura = mugure epitelial - viitorul organ al smalţului

celule mezenchimale/ectomezenchimale care înconjoară aria epitelială

- realizeaza o condensare

imediat sub MB de separare, continuă

- viitoarea papilă dentară

celule mezenchimale/ectomezenchimale situate

mai în exterior

- viitorul folicul/sac dentar

Stadiul de capişon

Evenimente în etapa de proliferarea

- diviziunea şi proliferarea celulară continuă

- creştere asimetrică a elementelor componente ale germenelui

dentar

- mugurele epitelial:

- forma: rotundă / ovalară, proliferează în jos şi în lateral, zona

centrală devenind concavă

- se înfundă în mezenchim/ectomezenchim, păstrând însă legătura

cu lama dentară (epiteliu oral) printr-un pedicul, care se alungeşte şi

se subţiază

Stadiul de capişon

Elemente morfologice în stadiul de capişon

structura epitelială cu aspect de “capişon” = organul

smalţului

structura mezenchimală/ectomezenchimală condensată cu

aspect de “minge” = papila dentară

structura mezenchimală/ectomezenchimală cu aspect

compact, situată în exteriorul celorlalte două, delimitându-

le şi încapsulându-le = sacul dentar

organul smalţului → smalţul,

papila dentară → pulpă dentară şi va elabora dentina,

sacul dentar → ţesuturile de suport ale dintelui.

Stadiul de capişon

Organul smalţului

- elemente componente: 1. epiteliu intern2. epiteliu extern3. epiteliu reticular

Epiteliul extern al organului smalţului - convexitate capişon- un singur strat de celule mici, cuboidale, strâns unite

între ele prin joncţiun- nu este perfect liniar,datorita diferenţei de presiune

osmotică dintre matricea ţesutului mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător şi matricea dintre celulele centrale ale organului smalţului

- separat de celulele ţesutului mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător - MB continuă

Stadiul de capişonOrganul smalţului

- elemente componente:

1. epiteliu intern

2. epiteliu extern

3. epiteliu reticular

Epiteliul intern al organului smalţului

- concavitate capişon

- un singur strat de celule înalte, prismatice (N ovali, PB,

citoplasmă bogată în organite celulare, strâns unite prin

joncţiuni)

- MB - separă epiteliul intern de ţesutul mezenchimal/

ectomezenchimal adiacent

Stadiul de capişonOrganul smalţului

- elemente componente:

1. epiteliu intern

2. epiteliu extern

3. epiteliu reticular

Epiteliul reticular al organului smalţului

- între epiteliul intern/extern

- celulele- distanţate unele de altele prin creşterea cantităţii de fluid extracelular

- nuclei mici rotunzi

- citoplasma - aspect stelat, reticular - numeroase prelungiri care se anastomozează între ele

- imagine de “reţea” sau de “reticul stelat epitelial” = “pulpa smalţului”

- spaţiul extracelular - matrice moleculară cu structură şi compoziţie complexă, predominant mucoidă

- rol - consistenţă de tip elastic → susţinere, protecţie

Stadiul de capişonOrganul smalţului

Ansa cervicală

- unire epiteliu intern / epiteliu extern al organului smalţului

- importantă rată de proliferare celulară

- locul de demarcaţie dintre viitoarea coroană şi viitoarea rădăcină - zona cervicală a dintelui

- ulterior - teacă epitelială radiculară Hertwig, diafragm epitelial

Stadiul de capişon

Papila dentară

- se constituie sub influenţa şi în paralel cu proliferarea epiteliului intern al organului smalţului

- reprezintă zona de ţesut mezenchimal/ectomezenchimal condensat localizat în concavitatea organului smalţului

Stadiul de capişon incipient – aspect omogen:- matrice extracelulară redusă

- fibrile de colagen tip III ↑, aşezate în reţea, fibrile de colagen tip I ↓

- glicozaminoglicani (acid hialuronic, proteoglicani şi glicoproteine de adeziune)

- celule mezenchimale/ectomezenchimale, macrofage, limfocite

Stadiul de capişon avansat

- celulele mezenchimale/ ectomezenchimale dispuse chiar în concavitatea organului smalţului sunt mult mai numeroase comparativ cu restul papilei dentare - zonă de densificare celulară

- colagen tip III în cantitate importantă, dispus în reţea densă

- fibrocite, limfocite, macrofage

Stadiul de capişon

Sacul dentar

- fibrele de colagen - dispoziţie relativ circulară în jurul organului smalţului şi a papilei

- zonă bogat vascularizată şi inervată

Stadiul de clopot

Etapa proliferativă este urmată de etapa de histodiferenţiere şi morfodiferenţiere.

Evenimente în etapa de histodiferenţiere şi morfodiferenţiere

histodiferenţiere:

- celulele germenelui dentar transformări morfologice şi funcţionale morfodiferenţiere:

- viitorul dinte forma generală şi dimensiunile relative finale

Elemente morfologice în stadiul de clopot

Organul smalţului: suprafaţa concavă a capişonului se adânceşte, prin creşterea în adâncime a invaginării epiteliului intern al organului smalţului

- clopot incipient, clopot avansat- germenele dentar - independent de epiteliul oral, prin degenerarea

şi dispariţia pediculului de legătură cu lamina dentară

Papila dentară

Sacul dentar

Stadiul de clopotOrganul smalţului

epiteliu extern;

epiteliu reticular;

epiteliu intermediar;

epiteliu intern.

Linia de separare dintre epiteliul intern al organului smalţului şi papila dentară - joncţiunea amelodentinară.

Epiteliul extern al organului smalţului celule cubice, citoplasmă redusă, nucleu mare, evident, organite

celulare bine reprezentate; joncţiuni strânse

dispuse neregulat, dispoziţie liniară numai la nivelul polului superior al concavităţii

Stadiul de clopot

Epiteliul reticular al organului smalţului

celule stelate citoplasma: organite celulare comune, structuri fibrilare (tonofilamente)

joncţiuni de tip desmozomal cu celulele epiteliului intern/extern al organului smalţului

glicozaminoglicani proprietăţi hidrofile creşte cantitatea de fluide din compartimentul extracelular

extinderea epiteliului reticular spaţiu pentru migrarea (spre exterior) ameloblastelor în procesul de amelogeneză

Stadiul de clopot

Epiteliul intermediar al organului smalţului

între epiteliul intern şi epiteliul reticular

1-4 straturi celulare forme diferite (aplatizate, cuboidale, fuziforme, poligonale), prelungiri

scurte

citoplasmă bogată în glicogen: organite celulare comune, tonofilamente

nuclei hipercromi

legate prin joncţiuni de tip desmozomal şi gap

activitate enzimatică importantă: fosfataza alcalină

intervine în procesul de amelogeneză

Histodiferenţierea şi morfodiferenţierea.

Stadiul de clopot

Epiteliul intern al organului smalţului

celule prismatice, nucleu central, citoplasmă bogată în glicogen

derivate din stratul intern al epiteliului oral

diferenţiere în preameloblaste ameloblaste: înalt specializate, polarizate, responsabile de sinteza şi depunerea smalţului

Stadiul de clopot

Epiteliul intern al organului smalţului

Ameloblastele:

determină forma coroanei

induc diferenţierea celulelor ectomezenchimale din periferia papilei dentare în odontoblaste

poziţia ocupată de ameloblaste viitoarea joncţiune amelodentinară a dintelui matur

membrana bazală dintre organul smalţului şi papila dentară se fragmentează sub influenţa directă a primei pături de dentină sintetizată de odontoblaste amelogeneza

diferenţierea ameloblastelor: iniţial în aria incizală/ocluzală, apoi în ariile laterale, spre ansa cervicală (teacă epitelială radiculară Hertwig)

Ameloblastele induc diferenţierea odontoblastelor care, prin depunerea dentinei, vor induce, la rândul lor, depunerea smalţului.

Stadiul de clopot

Epiteliul intern al organului smalţului

Diferenţierea ameloblastelor

- celulele epiteliului intern al organului smalţului se elonghează

contact cu celulele ectomezenchimale periferice procese de inducţie odontoblaste depunere de dentină

trăsătura morfologică caracteristică = modificarea polarităţii

celulele: prismatice, nucleu mare, oval, ocupă toată citoplasma celulară

cresc în dimensiuni, nucleul oval devine localizat la polul apical (înspre epiteliul intermediar)

depunere prim strat de dentină nucleul migrează înspre polul bazal (înspre papila dentară)

polul bazal transformare în pol apical diferenţiere citoplasmatică apicală specifică – prelungirea Tomes

polul apical transformare în pol bazal

zona de unire epiteliu intern - epiteliu extern ansă cervicală teacă epitelială radiculară Hertwig (epiteliul intermediar şi epiteliul reticular dispar complet la acest nivel)

Stadiul de clopot

Papila dentară în stadiul de clopot incipient

membrană bazală continuă: colagen tip IV, V şi glicozaminoglicani

Ţesut mezenchimatos:

- substanţă fundamentală bogată în glicozaminoglicani şi fibre conjunctive fine şi dispersate (colagen tip I)

- celule mezenchimale/ectomezenchimale nediferenţiate, fără particularităţi structurale

Papila dentară în stadiul de clopot avansat.Diferenţierea odontoblastelor

fragmentarea membranei bazale celulele ectomezenchimale din periferia papilei preodontoblaste odontoblaste

Stadiul de clopotPapila dentară în stadiul de clopot avansat. Diferenţierea

odontoblastelor

Odontoblastele

celule prismatic înalte, polarizate, organite celulare implicate în sinteza şi secreţia proteică → dentina

Celulele din stratul subodontoblastic

îndepărtate din sfera de influenţă a epiteliului intern al organului smalţului în timpul ultimei lor diviziuni celulare

au capacitatea, în anumite condiţii de stimulare, să se transforme în odontoblaste

Urmare a elaborării dentinei, papila dentară se transformă în pulpă dentară

structura - similară stadiului de clopot incipient

Stadiul de clopot

Sacul dentar

structură compactă, densificată: predomină fibrele de collagen (orientate radiar în jurul organului smalţului

şi a papilei), în detrimentul substanţei fundamentale

fibroblaste foliculare

zona - bine vascularizată şi inervată

Sacul dentar este responsabil de formarea parodonţiului (cement, ligament, os alveolar).

Sfârşitul stadiului de clopot se caracterizează prin:

- apariţia dentinei şi a smalţului- transformarea papilei dentare în pulpă dentară

- structurarea elementelor de vascularizaţie şi inervaţie pulpară

- debutul proceselor formative cu origine în sacul dentar, care vor duce la formarea ulterioară a parodonţiului

FORMAREA RĂDĂCINII

- debutează DUPĂ definitivarea formării coroanei, la nivelul viitoarei joncţiuni amelocementare

- continuă şi după momentul erupţiei

Elemente morfologice cu rol în formarea rădăcinii ansa cervicală → teacă epitelială radiculară Hertwig → diafragmul

epitelial

sacul dentar

Celulele epiteliului intern al organului smalţului în contact cu papila dentară induc apariţia odontoblastelor şi depunerea

dentinei

NU SE VOR MAI DIFERENŢIA ÎN AMELOBLASTE în zona respectivă NU SE VA DEPUNE SMALŢ

Teaca epitelială Hertwig creşte într-un plan orizontal spre interior, spre pulpa dentară, “îndoindu-

se” la extremităţile sale sub un unghi de 450

FORMAREA RĂDĂCINII

Teaca epitelială Hertwig porţiunile îndoite ale tecii epiteliale Hertwig (marginile/terminaţiile) =

diafragm epitelial

proliferează cu direcţie de orientare în jos, spre viitorul apex al rădăcinii şi implicit, viitorul foramen apical

păstrează o dimensiune constantă în timpul dezvoltării rădăcinii

Pe măsură ce rădăcina creşte în lungime, coroana dintelui se deplasează ascendent faţă de baza criptei care conţine dintele, creând astfel un spaţiu necesar pentru elongarea şi definitivarea rădăcinii

Rata de alungire radiculară este aceeaşi cu rata de ascensionare ocluzală a coroanei.

FORMAREA RĂDĂCINII

Evoluţia sacului dentar

- finalizarea procesului de dezvoltare a dintelui: etapa de formare a rădăcinii

etapa de ancorare la nivel maxilar

ţesuturile de suport ale dintelui se dezvoltă în paralel: cement

ligament parodontal

os alveolar