carte histologie

118

Upload: balanuta-madalina

Post on 14-Aug-2015

444 views

Category:

Documents


29 download

TRANSCRIPT

Page 1: carte Histologie
Page 2: carte Histologie

HISTOI,o(;IF. - I,UCRARI PRACTICO VOL.I TESUTUI{I

LUCRARE PRACTICA NR. ITEHNICA DE OBT'INERE A PREPARAT'ULUI HISTOLOGIC

I. I'TAPELE OBTINERII PREPARATULUI HISTOLOGIC PERMANENT

2. REZULTATELE COLORARII, EXAMINAREA LA MICROSCOP APREPARATELOR REALIZATE iN COLORATII DIFERITE

Nr.criteriu

Etape Loc-Material Rezultate

Recoltare Biopsie-necropsie, actchirursical

Eqantion de fesut cu grosimeade lcm

2 Fixare Fixatori simpli, amestecurifixatoare

Conservarea structurilor

3 Spilare ApI distilati lndeplrtarea fi xatorului4 f)eshidratare Alcool, 70, 80, 90 Pregitirea tesuturilor pentru

includere5 Clarificare Xilen sau alfi solvenli aiparafinei

6 Includere Xilen, parafini topiti Se face in vederea obfineri unuibloc de parafini, in vedereasecfionirii structurii cu o

grosime de 4-5 microni7 Secfionare Microtom

8Dizolvareaparafinei

Xilen Operafiuni ficute in vedereaowonnfirii nnlnrnrii in cnlrrfii

o Hidratare Alcool 100,90,80, 70 apoase de colorant, parafinanefiind miscibili cu apa10 Colorare Coloranfi in solu(ie apoasi

sau alcoolll Deshidratare Alcool 70, 80, 90 Operafiuni ficute in vederea

montirii secfiunilor colorate,montare ce se face in riqininemiscibile cu apa din solufiade colorant

1.2 Clarificare Xilen

l3 Montare Balsam de Canada, lameli

J

Page 3: carte Histologie

IIISl'OI-OC ... t.l.r( r{ARl PltACTl(:E \,OL. I TESIJI'UIU

TtrFTNICA EI.'ECT' I..J A RI I PREPARA]'E T,()R

Exarrirrarea morfo-funclonal5 a celulelot sc face pe preparate microsctrpit c.

[Jn preltarat rnicroscopic este reprezentat dc prol)a de studiat, agezati pe o lal]rii rlt'sticlir',si acopcritd

cu o laureld:-lanra. se nrai nunteste ;i < lami port-ot icct > cu laturi paralele qi dinrensiuni de 76126 Innr gi

I .5-2 mnr grosinre;- larncla cste din sticla . are forrd pih'ati sau rlrcptunghiulari, cu dirtrensiuni variabile de l8/18,

22122 sau 22132 rnm qi o grosirne de 0,16-0,1 8 mnt.-proba de studiat estc rcprezelitate dc un fragnrent dc tcsut sau o cantitatc nrici tlintr-un lichrd cotpora[,

aduse prin secIiouare, respectiv etalare la o grosinre de ciliva rnicroni; la aceasta gl'osiure, luntina strdbate

proba-(transilurninare)-pennilind studierea celulelor la rnicloscopul optic.

in funclie de starea celulelor de studiat, preparatcle microscopice se clasificd in :

l. Preparate proaspete, temporarc sau cxtcntporanee2. Preparate pcrmancntc sau durabilc, care permit un studiu aminunlit al celulelor pe picse

fixate gi cololate; ele lezisti in timp gi se pot realiza prin:

a) -mctoda efectuirii sccfiunilor fineb) -mehda etallrii matcrialului biologic in rnonostrat (frotiu, amprente dc organ)

l. Preparatele proaspete, temporarc sau cxtemporatr€€, le realizirn atunci cdnd vrem

si studiem structura ur.lui lesut sau organ in stare vie.in acest scop se recolteazd din organismul aninral, in lirrpul vieJii (biopsie), un fragnrent foarte sublire

de organ sau lesut pe cale-l disociern pe lamd intr-un liclrid natural sau artificia[, favorabil menlinerii vieliicelulelor ir.r tirnpul examinirii (plasmd, linifl, lichicl amniotic, ser fiziologic).

Acopcrim apoi preparatul cu o lameli ale cirei margir.ri le lipirn cu parafini topitd, pcntru a evitauscarea Jesutului.

Acest tip de preparat se mai foloseqtc qi in stuclir"rl cultr.rrilor de lesuturi. Pc astfel de prcparateproaspcte extemporanee, puteln examina celulele sau elenrentele tesutului respectiv necolorate sau colorateprintr-o nretodi nunriti coloralie vitali.

in metoda coloraliei vitale se intrebuinleazi <lit'critc substanle colorante putin toxice, care nu altereazdviala celulelor.

Coloranf ii vitali se irnpart in :

- Coloranf ii vitali bazici- Coloranlii vitali acizi

Page 4: carte Histologie

TIISTOLOGIE _ LUCITARI PRACTICE VoL. I TESUTURI

Exarnenul in stare vie sau proaspati are nrarele avantaj de a pemite studiul celulelor in viati, de a

unndri diferite aspecte fuuclionale ale acestora in desfagurarea lor, de a studia unele aspecte ale dinamiciicelulare.

Putem observa :

-migcarea cililor, miqcarea ameboidd

-contractilitatea, fagocitoza, l'ecundalia, segmentarea ovulului.

Cu toatd simplitatea gi avantajul pe care-l oferi acest procedeu, examenul in stare proaspatl are

aplicativitate lestrdnsi. Marele dezavantaj al acestei metode este alterarea jesutului de examinat.De aceea s-a ajuns la necesitatea de a avea preparate microscopice durabile, permanente, care se

permitd un studiu aminunlit gi de tungd duratd pe piese conservate $i colorate.

Coloranfii Yit{libazici

ExempleTipuri de celule,organite pecare ace$tiase fireazi selectiY

Mod de utilizare

Albastml de metilen neurofibrile Accsti coloranii ii utilizim in soluliiapoasc foarte diluate.

Acestc solutii diluate sunt :

-inj ectate animalului inaintc desacrifi care = colorafie intravitali

-sunt pusc direct in contact cu celule

$i lesuturi scoase din organism inca vii =coloratii postvitale

Verdele JanDs condriom

Ro$u neutru vacuom

Coloranfii vitali acizi

ExempleTipuri de celule,orgalrite pe care ace$tiase fixeazi selectiv

Mod de utilizrre

Albastrul de tripanCompamtiv cu cei

acizi nu coloreazispecific organite, ei fiindrelinuli doar in anumitecelule , histiocite, unde

sunt acumulati incitoplasma sub forme degraiule de colorant

Cu ei nu putem obline decat colorafii

Albastrul de pirol

intravltale, el punand rn evrclenla o ncllecelularA. nu o structurd.

Carminul litinat

Page 5: carte Histologie

lrrs r()r.ocIE - 1-UCI{Al{l PIlAc',l I(lt; \,0I,. I 'I'ESUTURI

2. Preparate permanentc sau durabile

a) -metoda efectuirii sccfiunilor fineSccfiunca esle un prcparat permanent in care se rtt'uriregte mettfinerea tesuturilor cat nai

ascminitoare cu aspecutul Ior din timpul vielii 9i dulabilitatea in timp.

Oblinerea secliunilor necesiti efectuarea unor tirnpi operatori succesivi, fiecare dintre ei avind o

inflr-rentd hotirtdoare asupra reufitei finale. in ordir.rca exccutilrii lor aceStia sunt:

)-rccoltarea)-fixarea>-spilarea,,-dccalcifierca (in cazul fcsuturilor dure))-includerea)-secfionareaF-aplicarca secfiunilor pe port-obiect)-colorarea)-montareal-etichetarea

Recoltarea $i orientarca pieselorFragmentele de organe sau tesuturi trebuiesc recoltate in timpul vielii,

(printr-o intervenlie chirurgicalii, cAnd se obfine o piesd operatorie, fie printr-un act opemtor

mai redus, biopsie, cdnd se obline un mic fragnrent de 1esut, Iiagrnetrt bioptic), sau imediai

dupd moartea animalului, pentru a evita modificirile cadaverice. Apoi, {hri a le deforma

sau strivi, sunt tdiate la o grosime de 2-3 mm $i orientate astfel incdt si permiti un studitt

cAt mai complet. (exemplu, secliune prin colon, nu votlt face secliunile lorrgitudinal' sd

prindern doar epiteliul de acoperire, ci transversal sd prindem toate straturile). Piesa de

niaterial bioptic trebuie sd aibi feJe plane 9i paralele, sd rru aibi grosime mai mare de l-4mm, pentru a facilita pitrunderea rapidi a fixatorului $i a evita aparilia alterdrilor posrn]oftem.

Recoltarea se face :

-pe o placd de plutd sau PVC-cu pense fine pentru a nu strivi preparatul

-fasonarea piesei se face cu lame asculite degresate ( dace lesutul recoltat

este moale, de exemplu SNC, iar fasonarea poate produce strivirea pieselor, se

vor fixa fragmente mai mari de tesut, apoi se fasoneazd),

Page 6: carte Histologie

HrsToloclE - LUCIIAI{I PR.\( l tCE vol. I 'lt]suTul

FixareaReprezinti un tinrp obligatoriu in realizarea prcparatelor pennanente. Are ca scop conservarea

cotrstituienlilor celulari intr-o stare cAt mai aproprat.l dc cca din timpul vielii, consewind fbrrna, structuragi compozilia chirnici, precum gi raporturile rcciproce existente in state vie $i pregetirea lor iu vederea

nranevrelor ulterioare (includere, colorare). Fixarea omoari gi imobilizeazd celulele intr-un anume rnomeut

al activitilii lor.Aceasta depinde, in primul, rind de proteine, principalii constituienli ai materiei vii; ceea ce inseamnd

ci un bun fixator histologrc tlcbuie sI fie in prirnul rdn<l un bun fixator al proteinelor. Mecanismul fixiriiprotcinclor nu estc pelfect cuucscut. Sc cunoa$te faptul ci fixatorii histologici detemrini, o coagulare sau

o insolubilizale a proteinelor gi in majoritatea cazurilor un anumit grad de polirnerizare a structurilororganice. O consecinlh inrponanti a acestei coagul6ri a proteinelor este cA se realizeazd blocaiul reacliilorenzimatice, impie dicind :-istfcl digestia autoliticd a lesuturilor.

Fixarea trcbuie privitd diferit, in funcJic de :

-gradul conserudrii morfologice pe care dorim si-l oblinern : fixarea se realizeazd in mod diferitpeutru microscopia electronicd fafi de cea fotonicd; in primul caz trebuiesc pistrate relaJiile intreconstituientii celulei la scari moleculari;

-de natura constituientilor chimici ce trebuie consenali : anulnite structuri macromoleculare sunt

mai ugor de conservat (de exemplu, proteinele), in timp ce allii sunt foarte labili 9i dificil de fixat,(oligozaharidele);

-de volumul fragrnentelor tisulare ce trebuiesc conservate : fixarea unui frotiu celular este diferitide cea a unui organ (de exemplu, encefalul) unde pdtrunderea fixatorului devine elementul esenlial alfix5rii;

-de tipul reactiilor histochinrice sau de culoarea pe care dorim si le efectulm : fixarea este diferiticdnd folosim o coloralie simpld, topograficd sau cdnd incercim decelarea lipidelor sau enzimelor.

Un bun fixator trebuie si indeplineasci urmltoarele condilii :

- si aibd putere mare de pitrundere- si producd o cdt mai mici retraclie a pieselor, evitdnd modificarea taliei, formei, raporturilor

dintre celule- sd nu determine aparilia de artefacte, adici modihciri ale piesei care nu corespund realit[1ii

(retractari, umfl Iri, vacuolizdri)- sd confere o anumiti consistenld piesei- si permiti colorarea pe care dorim si o efectudm- sd nu fie toxic pentru cel care il manevreaze- sd dep5geascd piesa ca volum de 30-40 de ori.

Fixarea se face cu agenli fizici sau chimici :

Agen{ii fizici utilizaJi : cildura, desicarea sau congelareaAgenlii chimici sunt cel mai frecvent utiliza{i, fie ca fixatori simpli, fie sub formi de amestecuri

fixatoare.

J

Page 7: carte Histologie

I IISTOI,OGIE - I,TJCRAIII PRACI'ICD \/OI,, I 'JESUT'U RI

Nici un fixator citologic nu estc univcrsal gi cle aceea arta fixirii consti in alegerea corecta a

fixatorului in raport cu ceea ce trebuie studiat. Un fixator simplu este greu sI indeplineasce toate calitdlilenecesare unei bune fixdri, motiv pentru care se recurge la amestecuri fixatoare in care diverqi compugi igicornp leteazi rcciproc acliunea.

Reguli generale ale fixiru :

-Evitarea alter[rilor autolitice- fixarea trebuie {Ecutd cAt mai repede posibil dupd recoltareamaterialului biologic.

-Spdlarea fragmentelor intr-o solulie fiziologici. Nu se folosegte apa, deoarece produce umflarea

!esuturilor.-Evitarea uscdrii {esuturilor, manevrele se fac in rnediu umed.

Tipuri de fixatori Exemple Mod de acfiunc Avanlajc Dezavantaje

Aldehidele

Formaldehidr(solulie standard deI OrA folrnaldehidirtarnponatd, tamponareaprevine acidilatea cefavorizeazA autoliza)

'l'esutLrrile suntfixate prin polirne-rizarea proteinelor.

Are putere de pene-

trare bund. Nu rnodificds tru ctura proteinclor,acestea plstrdndu-gi antige-nitatea, nretoda areaplicabilitate in tehniciimunologice.

Acfiune lenta

Glutaraldehida Acfiune rapidd. Dicele mai bune detaliicitoplasmatice globale 5inucleare. Folositi inmicroscopia electronici.

Penetrare slabd

Fixatorimercuriali

Clonrra de rner-cur intra in alcetuireaamestecului fixatorZenker

necunoscttt Detalii nucleareexcelente, aclioneazl rapid

Penetrare slabA,produce rigiditate

Alcoolii

Metanol, Etanol,folosili in arrlestecuri,a I c o o I - f o r m o I .

arnestecul Camoy

Denaturare proteine Acjiune rapidd,detalii nucleare bune.Folosili in special la frotiuri

Rigiditate, Fragilitate

Agenfii oxidanfil'ernranqanalr,

Dicromali, Tetraoxid de Polimerizare proteine Aplicatii specializate, se

folosesc rarDenaturare severi

Picratii Acid picric- sol Buion Necunoscut Deta lii nuclearebune, nu dau rigiditatemarcate

l0

Page 8: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCR,-i.RI PRACTICE vol. r Tr:suTURt

-Facilitarea la maxim a penetrdrii fixatonrlur in organe gi lesuturi. Se vor utiliza vase rnari, cufundul plat 9i dop rodat, nu se va lisa siinge sau r)luous la suprafala piesei, se agitd din timp in timp si nuse lipeascd de perelii flaconulur.

-Piesele se irrtroduc in amestecul fixator, aulbalate in tifon gi purlAnd numdr de identificare.-Durata fixirii, variazi in funclie de compcrzi1ia agentului fixator, structurA, dirnensiunea pieselor.-Un fixator odatd folosit nu sc va folosi la fixarea altei piese.

Tratamentul piesclor imediat dupa fixarcCdnd se alege utt fixator, sc arc in vedere structura ce va fi studiate, gtiind cd anumite lesuturi $i

componente celularc implici folosirea anumitor fixatori sau contraindic[ folosirea altora.Pcr.rtm glicogen nu se lblosesc lixatori apo;ii.Pentru fixarea grisimilor nu se folosesc solvenli ai acestora.

SpilareaEste operatiunea in care se opregte fixarea gi se indepdrteazd excesul de fixator $i a unor eventuale

structuri false, ce pot apare in preparat datoritA unor defecte de fixare.Se poate face cu diferite substanle in funcfie de fixatorul folosit :

-apa curgitoare pentru fomraldel.ridi-alcool pentru fixatori cu dicromat de potasiu-alcool absolut pentru fixatorii pe bazl de alcool, amestecul CarnoyLa alcoolul in care spdlirm piesa se adaugd in n.rod obligatoriu gi solu!ie icd iodurati sau tincturd de

iod pentru a se elimina precipitatele pe care le formeazi sublimatul in lesuturi in timpul fixirii.

IncludereaEste etapa in care piesa, odati fixati, este procesati intr-o foml care sI permiti efectuarea de secJiuni

subliri. Aceasta se realizeazdpnninglobarea gi impregnarea pisei cu o substantl solidificabild, rezultdnd unbloc cu consistenld solid[, omogend.

Cel mai fiecvent este utilizata parafina, cu o densitate asemenltoare lesuturiloqce permite oblinerea de secliuni cu grosimi de 3- l 0 microni.

Alte substanle folosite : celoidina, gelatina, iar pentru microscopia electronicir[ginile sintetice.

Includerea la parafina, presupune urmitoarele etape :

-deshidratarea-clarificarea-impregnarea cu parafini-includerea propriu zisi

ll

Page 9: carte Histologie

I IISI (}I-O(;I F: _ I,LICRARI PRAC-I'ICE \ (}I - I T ESt t I RI

Deshidratarea este operaiiunea in care

deooarece parafina nu este solubili in api.se indepaneaza apa din piesa. Acest pas este ncccsar

De obicei se face cu alcool in bir de concentraliialcoolul inlocuie$te treptat apa din !esuturi.

succesiv crescute (70%,95%Si 100%). in acest fel,

Volumul alcoolului din baia de deshidratare trebuie si fie de aproximativ l0 ori rnai mare decdt

volr.rmul piesei.

Durata depinde de mirinrea fragmentelor', in rredie de 2-3 ore pentru fiecare baie de alcool. Ultimabaie trebuie sd se face intotdeauna in alcool absolut nou.

Clarificarea, este operaliunea in care alcoolul din presi estc inlocuit cu o substanf[, care are propdetatea

cle a fi miscibili, atat cu aicoolul cit gt cu palafina.

Dintre aceste substante mellfiollArn xilenul, benzer.rul, toluenul, clorofomrul. Cel rnai folosit este xilenul.

Clarificarea conste , de asemenea, in bii succesive de aceeaqi substanJl , de obicei 3 bni de xilen cu

duratd de 3-6, ore in funciie de mirimea fragmentului.La sfArgitul operaJiunii de carificare, piesa devine translucidd.

Impregnarea la parafini-utilizeaz,tr parafina cu punct de topire 56'C, care

este menfinuti Ia aceaste temperaturA printr-un termostat.

Se trec piesele prin cel puJin 3 b5i de parafini pentru a se indeparta orice urmd

dc solvent drn piese.

Includerea propriu -zisi, sau tumarea blocului, consti in inglobarea pieselor

ir.r parafinl noui, neutilizati, tumatd intr-o fomtd ; frccvent se folosesc barele paralele

Leuckhardt. Piesa se introduce in parafini topitd cu fala care va fi seclionati spre

fundul formei. Prin ricire la temperatura camerei blocul se solidificd gi va putea fiseclionat.

Existi inconveniente pentru preparatele ce contin mult lesut conjuntiv, care

Recomandat este a se folosi incluziune in celoidini.se sectioneaze greu.

SecfionareaPiesele histologice pot fi sectionate :

a) -imediat dupi fixare, fhrd a fi ir.rcluse

b) -imediat dupi ce au fost incluse.a)Seclionarea piesei neincluse se face in mod curent, in

urma intdririi ei, prin congelare sub acliunea vaporilor de bioxidde carbon, provenili dintr-o bombd mecanici, pusd in legaturiprintr-un ventil cu un microtom special pentru acest scop, nut.nit

microtom pentru secjiuni de gheald.

Seclionarea la gheald este foarte expeditivi gi este folositd in histologie, in histochimie,histoenzimologie. Cu ajutorul ei se ugureazi punerea in evidenld a unor componen{i celulari : grisimi,enzime, care dispar prin metodele de incluziune. Secliunrle sunt in general groase, mai mari de 10 microni.

t2

Page 10: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCRi.RT PRAC ICE vot,. I TEsrrTURr

b)Seclionarea pieselor incluse la parafini se realizeazd cu ajutorul unui alt tip de microtom. Acestaare la bazd un cutrit foarte asculit previzut cu un inecanism care se deplaseazd de-a lungul blocului inclusin parafind, avansAnd cu o distanli star.rdard. Prin migcarea repetati a blocului in lungul culitului se oblinsecliuni seriate, de cdliva microni (obi$nuit 4-6), care aderi una de alta, fomrdnd o panglici.

EtalareaEste o operaliune prin care secJiunile se aplicd pe larna portobiect bine

degresatd. Pe lama de sticl6 se aplica o picature de albumind Mayer sau solulieapoasi de gelatinl gi se intinde bine de-a lungul lamei.

Din panglica de secJruni se taie fragmente de 3-4 secJiuni care se aplicdcu fala lucioasd pe suprat'afa unsi cu albumini Mayer a lamei. Se picurd apd ;distilatd la una din extremitilile panglicii astlel incit secfiunile sd pluteasc[,apoi se ageazd pe o platind incdlzitoare, unde, in cAteva secunde, secliunile se

descreJesc qi se intind complet. Lamele se lin apoi, 24 de ore la termostat 37oC, pntru ca sectriunile sd se

usuce qi sd se lipeascd.Astfel procesate, preparatele permanente pot fi pestrate necolorate, ferite de praf gi lumind timp

indelungat.

Amestecuri fixatoare frecvent folosite

Alcool-formol Alcool 96, 90 ccFormol comercial , l0 cc

Durata fixdrii 24h-cAteva ztle

t-ichid BouinAcid picric, 75 ccFormol, 20 ccAcid acetic glacial, 5 cc

Durata optimA, cateva zilePotdvit pentru toate lucrerile

curente, dar grdsimile, lipidele,aparatul reticular nu sunl conservate

Lichid Zenker

Bicromat de K, 2,5 gSulfat de Na, lgSublimat coroziv, 5 gApi distilati, 95 ccAcid acetic glacial, 5 cc

Durata fixdrii, 8-24 h Fixator general

Lichid CamoyAlcool absolut, 60 gCloroform, 30 gAcid acetic, l0 g

Durata fixirii, l-3 h

Dupe acest fixator se poatefolosi orice coloralie. Fixeazd binenucleul gi menline glicogenul incitoplasmi.

13

Page 11: carte Histologie

Acid osmic

Fixeazd bine grdsimea, mielina, diferite granule,

profermentul din celulele glandulare se coloreazdin negru, ele devenind insolubile in dizolvanliiobiqnuili.Fixeazd foarte bine protozoare, globule sanguine.

Pitrundere scizutd-piesele trebuie sa fie sub;iri.lritant pentru conjunctive, bronhii, trebuie manipulatcu precautie.

Alcool etilicConservd corpii Nissl din celula nervoasd, fibreconjunctive din vase 5i glande.

Pdtrunde greu, produce contraclia lesuturilor,impiedici colorarea

FormolulConservi lipidelePermite orice colorarePerfect pentm tdierc la microtomul prin congelare

DeterioreazA citoplasmaSe opune impregnbrii argenticePentru a evita se adaugA creta

Alcool metilic pur Penku elementele sg (frotiu) fixator rapid3-5 min

HISTOI,OGIE _ LUCRARI PRACTICE VOL. I TESUTUR]

Agenfii Fixatori

DccalcifiereaPentru a efectua preparate din piese ce contin in ele fonnatriuni impregnate cu s[ruri de calciu, cum

sunt oasele sau dinlii este necesar dup[ fixare sd proceddm la decalcifierea acestora.

Dupd fixare, spdlAm bine piesa in ap[ curgdtoare, respectiv cu alcool, apoi o trecem printr-o seriede alcooluri cu concentralii crescande pdnd la 96 , apoi din nou in ap[. Apoi se trece la decalcifiere.Piesele sunt trecute prin cateva bdi de solutrie decalcifiantd pdnd se demineralizea26. Dupd decalcifiere,piesele sunt trecute, pentru neutralizare, printr-o solulie de sulfat de Na 5% timp de 24 h, apoi bine spdlatein apX curgitoare, 48 h.

Unii fixatori, Bouin, Zenker, aclioneaz[ qi ca solulii decalcificatoare dar, doar la piese foarte mici.Considerim incheiatd decalcificarea cand piesele sunt moi Si se pot teia u$or.Dupi decalcificare, piesa este supusd tehnicii de impregnare ca orice alt lesut necalcificat.

Colorarea secfiunilorSectiunile piselor incluse in parafind 9i lipite pe lamd, nu pot fi colorate in aceastd stare, deoarece

soluliiie colorante nu le pot pitrunde, din cauza parafinei cu care a fost impregnatd piesa in timpul incluziei.De aceea, aceste secliuni trebuiesc, in prealabil, deparafinate gi apoi hidratate pentru a le face apte de a frcolorate cu diferite substanle colorante, care sunt folosite in majoritatea lor, in solulii apoase.

Deparafinarea se face prin trecerea lamelor pe care sunt lipite sectiunile prin 3 bdi succesive, careconlin unul din solvenlii parafinei amintiti la incluzie, xilen, benzene, toluen, pentru a elimina parafina.

in fiecare vas cu xilen se va line lama aproximativ I -3 minute. Apoi, lamele sunt trecute mai departeprin 3 bni de alcool de 96o cu scopul de a elimina solventul parafinei. in fiecare baie de alcool lama va fildsatd 1-2 minute.

t4

Page 12: carte Histologie

rslolo(;lE - t.uctLA.I PllA(i] tcE \ oL. r 'l'Esu'r'uRr

ln sfirgit, lanrele sunt cufundate int[-un vas cu api pentru a fi rehidl atate secliunile.Colorarea propriu-zisi ocupiun loc inlpo!'ilnt in tehnica histologicd. in stare vie, constituientii tisulari,

au indici de refiaclie practic asclndndtori, din carc'cauza la exanrenul cu microscopui obiSnuit apar omogeni.La fcl rdmin lesuturile gi dLrpd fixare. Principiul c,oloraliei histologice este de a folosi substanle colorantecare se combinf, in mod sclectiv nnrnai cu una sau o parte din strl.rcturile unui 1esut, pe care in acest fel lepune in evidenfi. Folosirea a doi sau rlai n.rnlli coloranli intr-o metodi va da o imagine de ansambludiferenJiati a difedlilor componen(i tisulari.

Clasificarca coloranfilor :

l. Coloranfii folosi(i in histologie sunt de doui feluri, dupi modul de obfinere :

-naturali (heuratoxilina-colorarrt de origiue vegctali-canninul, colorant de origine anirnali)-artificiali

2. Dupi capacitatea de acfiune a grupirilor confinute se clasifici in :

-coloranfi acizi , cars coloreazi stnrcturile celulare cu reaclie alcalinA, cum sunt citoplasrnele. Exemple:eozina, fuxina acid5, orange G, albastnrl de anilind, verdele de lumini;

- coloranfi bazici, cc coloreazi structurile nucleare. Exemple: albastrul de metil, fuxina bazici,hcnralaur ul, albastrul de toluidina;

- coloranfi neutri, ce rezulti dintr-un amestec in anumite proporJii dintr'-un colorant acid cu unulbazic Ai coloreazi diferite incluziuni citoplasmatice cu reac!ie ncutr Exemple: eozinatul de albastru de

metilen;- coloranfi indiferenfi, nici acizi,nici bazici, nici rreutri, ei aciiondnd printr-un fenomen fizic de

absorblie pe un substrat tisular. Exernple: Sr,rdan III, ce coloreaz[ grisimile in roqu-portocaliu.

3. Dupi modul in care se realizeazi, colorafia se clasifici in :

-colorafii progresive, in care colorafia se face progresiv, umrdrind rezultatul;-colorafii regresive, in care se realizeazd suplacolorarea, apoi se scoate excesul de colorant cu

ajutorul unor substanle d ile rcnl iatoa re.

4. Dupi numirul coloranfilor folosifi, se clasifici in :

-colorafii simple : presupun folosirea unui singur colorant. Exemple : albastrul de metilen-colorafii combinate : presupurl folosirea a 2-3 coloranli, atdt nucleari cdt gi citoplasmatici.

5. Dupi modul in care colorantul acfioneazl asupra fesuturilor, se clasifici in:-coloranfi direcfi-coloranfi indirecfi sau prin mordansare

6. Dupi afinitatea electivi a colorantului pentru anumite structuri tisulare, se clasifici in:-ortocromatici, coloreazi structurile in aceeaqi culoare cu a lui,-metacromatici, coloreazd structurile in altd culoare

Din multiplele metode $i procedee de colorare in histologie vom indica aici una din cele mairispAndite nretode in practica curenti, colorafia henratoxilin- eozini.

l5

Page 13: carte Histologie

HISTOLOGTT] _ I,TJCRARI PRACTICE VOL. I TESUTURI

Soluliile care contin acegti coloranli febuie preparate anterior. Formula cea mai intrebuinfati de preparare

este:

-hematoxilind, 1g

-iodat de potasiu, 0.2 g-alaun de potasiu, 50 g-apa distilati, 1000 cc

Se dizolvd intdi alaunul de potasiu in apd, apoi se adaug[ hematoxilina gi la urmd se pune iodatul depotasiu pentru a grdbi oxidarea hematoxilinei. Eozina se folosegte in solulie apoasi de 17o.

Timpii colorafiei :

Secliunile deparafinate 9i hidratate sunt introduse succesiv in :

1. solulie de hemalaun, 5-10 min.2. spdlare in apd curgdtoare, 5- 10 min.3. solulie de eozin6, l-2 min.4. spilare in api distilatA, citeva secunde5. deshidratare in alcool de 96o gi alcool absolute6. xilen fenicat, pentru clarificare,5-10 min.7. clarificare in xilen pur, cateva minute.8. montare, se pune pe secfiunea coloratd gi clarificati o picaturd de balsam de Canada gi se acoperi

cu o lameld de mlrime potriviti.

Rezultate :

l. nuclee, albastru-violet2. nucleoli, rogu3. citoplasmd, roz4. granulatiile bazofile, albdstriu-violet5. granulalii acidofile, rogu cdrdmiziu6. matricea cartilaginoas[ gi osoasi, roz intens

Colorafiile tricromice, rezultate :

Tip colorafie Rezultate

Tricromic MassonNuclei-negru

Citoplasma - rogu-violetColagen-albastru

Tricromic Goldner-SzeckellyNucleinegru

Citoplasma - rogu - violetColagen-verde

Tricromic van GiesonNuclei-negru

Citoplasma - galbenColagen-rogu

t6

Page 14: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE VOL, I TESUTURI

Colorafii specialeUnele tehnici se folosesc pentru evidentierea anumitor structuri :

-evidenlierea grdsimilor : Sudan III, se coloreazd ?n rogu -portocaliu; Sudan [V, se coloreazd in negru.-evidenlierea glicogenului-impregnare argentici, pentru sistemul nervos qi fibrele de reticulind-orceind, pentru fibrele de elastind-mucicarmin qi albastru alcian pentru mucus-verde de metil pironini pentru plasmocite-violet de Cresyl pentm coryii Nissl din neuron-PAS, pentru evidentierea fibrelor de reticulinE, epitelii glandulare-May Grunwald-Giemsa, pentru granulocitele sanguine-coloraliile tricromice pentru fibrele de colagen.

l7

Page 15: carte Histologie

IIISI'OLOGIE _ I,U(]RARI PIIACTI(]E VOL, I TESUI'URI

LUCRARE PRACTICA NR.2MICROSCOPUL $I UTILIZAREA LUI

1. PARTILE COMPONENTE ALE MICROSCOPIJLUI2. TETINTCA DE LUCRU- OBTINERXA IMAGINIT

,- Trarisformatolul se conccteaz.i la reJeaua <le 220Y $i apoi se stabile$tc lcgatura intre sui'sa de luniinl(becul) a n.ricroscopulr"ri 5i priza proprie a transfomratorului.

iPrin rotirea revolveruhli se aduce obiectivul de l0x in axul optic al microscopului.

>Se stabilegte distanta interoculard in funcfie de distanta interpupilari a exarninatorului.

FPrivind prin oculare, se controleazd ilurninarea cimpului microscopic. Intensitatea luminii se corecteaziprin ridicarea sau coborlrea condensatorului, in functie de puterea de mdrire a obiectiwlui.

FSe ageaz[ lama portobiect cu lamela in sus, pe fata superioard a platinei, fixdnd-o cu ajutorul valctilor. Se

centreazi apoi preparatul in axul optic al microscopului.

FPrivind lateral, cu ajutorul vizei macrometrice se coboard tubul pAni la o distania mai nrici decAt

distanla focall a obiectilr.rlui cu care examindm preparatul (distanla focald pentru obiectivul de l0x este

de 16 mm).

FPunerea la punct a imaginii: privind prin oculare se ridicd incet tubul cu ajutorul vizei macrometricepdn[ apare imaginea clard in cdmpul microscopic. Apoi se corecteazi claritatea imaginii cu ajutorul vizeimicrometrice.

DDaci nu apare nici o imagine inseamni ci:F obiectivul nu se afli in axul opticF preparatul nu se afli in cdmpul microscopic! s-a ridicat prea repede tubul microscopului.D Tot timpul studiului la microscop se jine mana in permanenld pe viza micrometricd, cu care se fac

scurte migciri de rotire inainte gi inapoi pentru a adapta in permanenl[ ochiul examinatorului,deoarece preparatul nu are aceeagi grosime pe toatA suprafala sa.

) Cu ajutorul celor doui vize laterale ale platinei se va migca lama cu preparatul in direclieanteroposterioari gi de lateralitate, in vederea examindrii lui in totalitate.

3. EXAMINARXA PREPARATELOR

l8

Page 16: carte Histologie

I IISTOLOGIT] -, I,TJCRARI PI1A(]'TI('E VOI,. I TESI]]'URI

T'IPURI DE MICROSCOAPE OPTICEMICROSCOPUL $I UTILIZAREA LUI

0.1nm l nm lonnr l{X}nnr I lnr l0 lnr l00 rltrt I n

Lupa este o lentild sirnpla, convergentS, cu o distanlii focali mai scurtl decat distanla vederii clare.

Ea se ageazd cAt mai aproape posibil de ochi pentru ca sd vedem sub un diametru evident trai mare,

obiecte mici, ale cdror detalii sunt invizibile.

Microscopul este un instrument optic cu ajutorul ceruia se studiaz[ structurile cu dimensiuni sub

limita vizibilitdtii cu ochiul liber.in studiile histologice se folosesc doud tipuri de microscoape, in func1ie de tipul de radialri utilizate:

@)7.{$2";

18,

Microscoape fotonic€

A.Microscoape fotonice care folosescrrdialiile spectrului r izibil (radialiiluminoase cu e:3900-8000 A')

Microscopul optic (fotonic), carc dupi adaptarca

unor dispozitive speciale poate dereni:

Microscop cu fond intunecat

Ultrarnicroscop

Microscop cu lumind polarizata

B. Microscoape fotonice care utilizeazialte tipuri de radialii(ultraviolete, cu

e<3900 A")

Microscop cu contrast de fazd

Microscoape cu lumindultravioletd

Microscoape cu lumindultravioleti pentru fluorescenfd

Microscoapeelectronice

l9

Page 17: carte Histologie

lrrs't'ot,oGm ,- LUcRARt PRA( l tcE VOL. I TEST]TURI

l\{icroscopul optic (fotonic)

Este un aparat optie de mirit folosit in studiul exploralor al

structurilor cu dirnensiuni micronice gi care folosegte ca sursd

luminoasd lumina naturald sau artificiald.Are in alcdtuire :

-o parte mecanicd-o pafie optici

A. Componenta mecanici

Reprezinti un sistem de piese nrecanice ce conlin sisternul opticde mdrit, pe cel de iluminat gi pe cel de captat qi transmis lumina.Aspectul gi forma dispozitivului mecanic pot sd varieze ugor de la un tip de rnicroscop la altul.

Rolul acestei componente este de a sr-lsfine pe4ile sistemului optic Ai de a crea posibilitatea de manevrarea conrponerrtelol s istemu lu i optic.

Alcituirc :

A.1. Piciorul sau talpa microscopuluiA.2. Coloana microscopuluiA.3. Dispozitive de punere la punct a imaginiiA.4. Tubul microscopuluiA.5. Platina sau mesufa microscopului cu cavalerii

l. Piciorul, sau talpa microscopului este un dispozitiv metalic sub formide < U > sau < V >, ce asigurii stabilitatea aparatr-rlui- in el sunt montate : sursade lumind, oglinda proiectoare gi un diafragm (iris).

2. Coloana microscopului- de formd dreapti sau curbi se articuleazd inpartea sa inferioarl cu piciorul rnicroscopuiui. In partea sa superioari 9i anterioar[, coloana prezinti unsistem de angrenaj, prin gina dintatd, pentru tubul microscopului. La coloani sunt montate : platina, tubul,dispozitiwl de punere la punct a imeginii.

3. Dispozitivele de punere la punct a imaginii surrt fixate lacoloana microscopului. Ele sunt reprezentate de doul perechi deguruburi numite vize, dispuse simetric de o parte $i de alta a coloanei :

a) Vizele macrometrice-sunt reprezentate de o pereche dequruburi ce imprimd tubului microscopic deplasdri mari fafi depreparatul de studiat, oblinAnd o punere la punct a imaginii, aproximativclar[. Aceasti pereche de vize se angreneazd prin dinJii axei orizontalecare le unegte cu din{dturile oblice, sdpate in sisternul de angrenaj de petubul microscopului.

b) Vizele micrometrice, constituie cealaltd pereche de vize, ce imprimd microscopului migcirifoarte fine, lente, pentru a completa claritatea gi precizia inraginii inceputd cu viza rrrac,rolnetrici.

20

Page 18: carte Histologie

IIISTOLOGIE _ LUCRiRI PRACTICE VOI,, I TESUTURI

4. Tirbul microscopului - este fonnat din doui tuburi cilindrice, telescoape, imregrite in interiorpentru a evita reflectarea luminii. Ele poafti la cele cloui extlemit6li parlea opticl propriu-zisi a microscopului.La extremitatea superioard a tubului interior. sc adapteazl ocularul, iar in parlea inferi<.rari obiectivele, prindrspozitivul numit revolver.

5. Revolverul este fomrat din doud calote sferice unite pnntr-o axd de rotalie.

-a) Calota superioari, este lixara cxcentdc la cap5tul inf'erroral tubului gi prezintd un oriiiciu circular in drcptul tubului.

-b) Calota interioari, prezinti unu plni la cinci orificiifiletate pentlu adaptarea obiectivelor qi se poate roti pe prirna czrlotb

aducdntl obiectivele in axul optic al r.uicroscopului . Un dinte metalicmontat intre cele doui calote blocheazd fiecare obiectiv in parte cAnd acesta a fost adus in axa opticd amicroscopului prin rotirea revolverului.

Tubul purtitor al sistemuiui optic in totalitatea sa este angrenat, la o coloani vertebrald de suport, prinqina dintatd qi se apropie sau se depdrteaz6 de platin6, care sprijini preparatul de studiat, prin deplasareaverticali determinatd prin rotirea celor doui perechi de vize.

6. Platina microscopului (rnisufa) este o placd metalici rotund[ saupdtrate, fixatd orizontal la coloana microscopului, deasupra articulaliei acesteia

cu piciorul. Central, platina tuturor microscoapelor prezintd un orificiu circular,larg de 2,5 cm care permite trecerea dispozitivului de captat qi transmis luminainspre tubul microscopului.

7. Cavalerii sau valefii fixeazi pe platini preparatul de studiat.

C. Componenta optici

Este alcatuitd din :

1. Sistemul de iluminare2. Sistemul optic propriu-zis

2t

Page 19: carte Histologie

Hls't-ol-octE . t,trcRARI PRACTT( E vol.. r TESUTURT

B. I Sistemul de iluminarcConJine :

-Sursa de lumini, inclusi in talpa microscopului gi este

reprezentatd de un bec de 6 V, alimentat de un transformator.Transformatorul este plasat in afara elementelor

microscopului gi are rolul de a transforma sursa de curent de la220 Y la 6Y ; prezintd un cordon cu gtecher .

Microscoapele mai vechi utilizau sursa de lumind artificiali cxterne sau lurnina obignuit6.

- Sisteruul de captat ti transmis lunrina este alcdtuit din:- Oglinda plani, este montate in talpa microscopului 5i are rolul de a orienta razele luminoase in

axul optic al rrricroicopului cu ajutorul a douir vize;

- Diafragma (iris) este situati intre sursa de lumind gi oglindd;Este montatd intr-un inel metalic constituind o diafragnrd a cirei deschidere

se regleazi pnntr-o tije laterali. putAnd micgora sau nrdri conul luminos ce iese prindeschiderea circulari din talpa. microscopului.

- Condensatorul este fonnat dintr-un sistem de lentile convergente, montate intr-un dispozitiv mo-bil aflat sub platini 9i are rolul de a focaliza lumina pe preparatul microscopic. in funclie de obiectivulfolosit se stabilegte $i pozilia condensatorului: cind se utilizeazi obiective cu putere mare de mdrire, se

ridicd condensatorul, iar cind se folosegte obiectiv cu putere de mirire mici, se coboard (avdnd pozilieinferioard pentru obiectiwl de l0x, iar pe mdsuri ce cre$te puterea de mdrire a obiectivului se ridicecondensatorul, avind pozilie maximd pentru obiectivul de 90x).

8.2. Sistemul optic propriu-zisEste reprezentat de: 1. Sistemul obiectiv

2. Sistemul ocular

l. Sistemul obiectivEste format din cinci obiective, care se ingurubeazd in

orificiile filetate ale discului mobil al revolverului.* Fiecare obiectiv este format dintr-un sistem de lentile

convergente dispuse, intr-o anumiti ordine, intr-un tub metalic;puterea de merire a obiectivelor este inscrisd pe acestea, prin gravare.

+ Lentila inferioard plasatd spre portobiect se nume$telentilI frontali, iar distanta dintre lentila frontali gi preparat se

nume$te distanle frontal6.Distanfa focald a obiectivului este invers propo4ionali cu

puterea lui de mlrire (de exemplu, pentru obiectivul de 10x, distanla focali este de l6 mm).

Page 20: carte Histologie

IIISTOI,OGIE _ LIJCRAITI PRACI]CE VOL.I TESUTURI

Obiectivele diferi intre ele, atat dupe pulerea de n-ririre (P ob.) dar ;;i dupi modul de intrebuinlare.

Microscopul ML4 este dotat cu:

- obiective uscate cu putere de mdrire 6x. [ 0x, 20x si 40x (spaliul dintre lentila frontald $i preparat este

ocupat de aer); ele sunt agezate in funclie de mdrime qi se pot roti in direclia acelor de ceasornic.

- obiective umcde (obiectiv cu imersie) cu putere de mddre de 90x, ce pemit interpunerea intre lentilafrontall qi preparal a unui lichid cu indice de refraclie egal sau apropiat cu cel al sticlei (ulei de cedru).

2. Sistcrnul ocularMicroscopul fotonic ML4 prezinti cloud oculare, fiecarc fiind format din doud lentile convergente,

moltate intr-ur.l tub lretaiic scuft (iruegrit in inleriol pentru a evita reflexia luminii), care se introduce Ia

.xtremitatea superioald a tubului microscopului.Fiecare ocular se caraclerizeaz|printr-o putere de mdrire, iar

microscopul ML4 este previzut cu oculare care miresc de 5x, 7x,l0x 9i 15x.

Puterea de mirire a ocularelor (P oc.) este gravad pe acestea.

Pulerea de mdrire a microscopului este egal6 cu: P ob. x P oc.

De exemplu, obiectilul de 10x gi ocularul hirrd de 7x rezultd :

P microscop: l0 x 7:70x

Tehnica de lucru la microscopul fotonic ML4

1. Transformatorul se conecteazi la releaua de 22OY gi apoi se stabilegte legdtura intre sursa de

lurrini (becul) a microscopului $i priza proprie a transformatorului.2. Prin rotirea revolverului se aduce obiectivul de 10x in axul optic al microscopului.3. Se stabile5te distanla interoculari in funclie de distanla interpupilard a examinatorului.4. Privind prin oculare, se controleazd iluminarea cAmpului microscopic. lntensitatea lurninii se

corecteazd prin ridicarea sau coborirea condensatorului, in funclie de puterea de mdrire a obiectil'ului.5. Se ageaz[ lama poftobiect cu lamela in sus pe fa]a superioari a platinei, fixind-o cu ajutorul

valelilor. Se centreazi apoi preparatul in axul optic al microscopului.6. Privind lateral, cu ajutorul vizei macrometrice se coboarl tubul pdni la o distantd mai mic[ decdt

distantra focale a obiectivului cu care examindm preparatul (distanla focale pentru obiectivul de IOx este

de 16mm).

23

Page 21: carte Histologie

IIISTOI-(XiIE, I,UCRAItI PRA(]'I'ICE VOL. I 'JESUTUIU

7. Punerea la punct a inraginii: privind prin oculare se ridicd incet tubul cu ajutorulvizei macrometricepdni apare in,aginea clard in cdmpul microscopic. Apoi se corecteazi claritatea imaginii cu ajutorul vizeirnicrometrice.

8. Daci nu apare nici o irnagine insearnni cd:- obiectivul mr se afli in axul optic- preparatul nu se afla in cdmpul microscopic- s-a ridicat prea repede tubul microscopului.Tot timpul shrdiului la rnicroscop se ;ine mAna in permanenlA pe viza micrometricd, cu care se fac

seurtc miScirri de lotire inaintc qi inapoi pcntru a adapta in pcrmanenli ochir.rl cxamir.ratorului, dcoarccepreparatul nu are acceagi grosirne pe toata suprafala sa.

9. CLr ajutorul celor doui vize laterale ale platinei sc va migca lanra cu preparatul in direclieauteropostelioar a 5i cle lateralitate, in vederca exarniiid|ii Iui in totalitatc.

Trecerea la obiective cu putere de mirire crescutiSe face pentru examinarea de detaliu a preparatului.Etapele sunt urmitoarele:- se ridici tubul microscopului cu 2-3 cm cu ajutorul maclovizei;- se rotegte revolverul pAni se aduce in axul optic obiectiwl imediat

superior ca putere de mirirc;- se coboari noul obiectiv cu ajutoml macrovizei pdni la o distanlii nrai micir decdt noua distar.rli

focali (2-3 mm deasupra preparatului);- privind prin oculare, se ridici condensatorul p.lnd se ilun.rineazi corespunzitor cAmpul

mlcloscoplc,- se corecteaza claritatea irnaginii, folosind vizele micrometrice.

Folosirea obiectivelor cu imersie (90x)- cdnd este necesari trecerea la obiectilrrl cu inrersie, se face o

centrare riguroasS, precisi a zonei de studiat, folosind obiectil'ul 40x,dupi care se scoate din ax obiectivul respectiv;

- se pune o piciturd de ulei de cedru pe lamd, in dreptul axuluioptic;

- se ridicd condensatorul in poziJia sa superioari maximI qi apoise aduce obiectivul cu imersie in ax;

- se apropie acest obiectiv de preparat gi se priveqte din pozilielatetali pentru a verifica distanJa frontali, care este de cateva fractiuni de mm; coborAm pini cdnd lentilafrontald a obiectivului intrd in contact cu uleiul de cedru, dispirdnd spaliul de aer dintre obiectiv 9iportobiect;

- se fixeazd claritatea imaginii privind prin ocular gi folosind viza micrometric[.

24

Page 22: carte Histologie

llts't 0L,oGll: - t,tlcRARI PRAcl r(:t vol-. I '[ ESUTURT

Obiectivele cu imersie necesiti o manipulare foarte atenti, in special in molrentul cobordrii tubuluicu ajutorul macrovizei, deoarece existi riscul spargerii lamei portobiect gi deteriolarea lentilei frontale.

intrefinerea Si pAstrarea microscopului:- pentru buna funclionare a microscopului este necesari pdstrarea lui in husa de plastic;- pd4ile metalice se cura{d periodic cu o bucate de panzd moale, iar obiectivele cu tifon inmuiat in

solvenfi organici.

l)upI tcrminarea folosirii nricroscopului se fac urmitoareleoperaliuni:

- se liclici tubul niicloscopului;- se scoate lama de pc platini;- se aduce obiectivul de l0x in axul optic;- se coboari condensatorul;- se decupleaze sursa de luminl a microscopului de la

transformatoq iar acesta de la releaua de 220 V;- microscopul se acoperd cu husa.- Se recomandi si nu se atingi cu rndna nici una dintre pirlile

optice ale aparatului.

Alte tipuri de microscoapc utilizate pentru studiul fesuturilor

I. Microscopul cu fluorescenfi

Microscopia prin fluorcscenld pune in evidentd fenomene luminoase care iau nagtere in structuribiologice prirnare (naturale), sau a celor secundare, provocate cu ajutorul substanlelor numite fluorocromi.

Metoda se bazeazd pe proprietatea unor substanle care, iradiate cu un fascicul de lumind cu o lungimede undd rnici 9i cu frecvenld inaltd emit radialii cu o lungime de undl mare gi o frecvenld maijoasd, deci deculoare diferitd. Aceste substanle se numesc fluorescente.

Fluorescenla este condilionatd (Mayer) de prezenla unor grupdri fluorocrome cum ar fi: azin,oxazin etc.

in practica curenti, prin fluorescenld se infelege emiterea de radiaJii luminoase de cdtre o substanlisupusi acJiunii razelor ultraviolete (300 - 400 milimicroni). Se formeazi o imagine vizibild, colorat[,care poate fi observatd cu ochiul protejat de un filtru pentru radialiile ultraviolete sau care impresioneazdplaca fotograficd.

Aqa nu !

25

Page 23: carte Histologie

IIIS'I'OL(X;I E _ t,UCRAI{I PRACI'ICE vot,. I 1. ESUTUR|

Emisia spectrului de fluorescenld se prezintd sub fonni de benzi (linii Stokes) 9i nu este un spectnr

continuu, fiind in funcjie de mdrimea moleculei. Fenomenul poate fi obserlr'at in orice stare de agregare a

sut stanfei, fiind nai intens la lichide gi solide.

Fluorescenla unui preparat microscopic poate fi clasificatd in doui categorii:

l. Fluorescenll primard, naturali sau autofluorescen{a - produsd de substanle care se gdsesc in mod

natural in celule sau lesuturi (lipofuscind, cromolipidele, fenilalanina, tirozina, adrenalina,

noradrenalina etc.).

2. Fluorescenla secundarl sau provocali - indusi plin tratarea secliunilor de tesut cu fluoroctomi

(exemplu, acridin- orange); prin aceastd metodA se pot detecta acizii nucleici, fibrele de colagen, reticr-llina

gi clastice, mucinelc etc.

Tehnica de lucru

l. Dupe montarea dispozitivelor mentionate, se pome$te lampa t{.B.O. 9i se aqeazl pe platina

microscopului preparatul de examinat, aplicat pe o lame portobiect nefluorescentd;

2. Pentru gisirea cdmpului microscopic gi punerea la punct a imaginii se procedeazi la fel ca in

tehnica de lucru in microscopia fotonica.3. Dupd examinare se intrerupe alimentarea de la retea a limpii H.B.O.

ATEN1IE - este interzis a privi radialiilc produse de lampa H.B.O. Iiri ochelari de proteclie U.V.;

este interzisi manipularea carcasei in timpul funclionirii limpii sau imediat dupi stingerea ei inainte de

ricire, deoarece existi pericol de implozie.

Aplicaf ii practiceMicroscopia in lumind fluorescenti replezinti o metodd cu o largd aplicabilitate in biologia celulard.

Cu ajutorul fluorescenlei primare pot fi identificali:a. pigmenlii: porfirinele (fluorescentl rogie), lipocromii sau pigmenlii carotenoizi (fluorescenJi

verde), cromolipidele (fluorescenli galben-verde), lipofuscina (fluorescen1l rogu-brun);

b. acizii aminali: fenilalanina, tirozina, triptofanul (fluorescenJd albastri);c. unele virusuri gi bacilul Koch emit o fluorescenle verde strdlucitord. dintele natural este autofluorescent, proprietate prin care se deosebegte de cel artificial;e. arninele biogene: adrenalina, noradrenalina, serotonina (fluorescenid verde)'

Cu ajutorul fluorocromdrii (fluorescen16 secundari) cu acridin-orange se pot identifica:

acizii nucleici: ARN-ul (fluorescen15 rogie), AND-ul (fluorescen16 verde-galben);

fibrele de colagen, elastice gi reticulini - fluorescenld verde;

nucleii leucocitelor au o fluorescentd verde, iar citoplasma lor gi eritrocitele rdmdn opace;

mucinele - fluorescente verde.

b.

c.

d.

26

Page 24: carte Histologie

l sTol.(x;tD - t-ucll..\l Plt,\C't ICt: \'oL. I 'IESU t-URt

Coloralia cu aclidin-oranue se mai utilizeilzli in citodiagnosticul precoce al cancelului (str"rdiul acizilornucleici in coudiliile unui proces tuntoral).

Cea mai inrportantd aplicafie estc innuloll Llorcsccnta, care se bazeazd pe cuplarea unui anticorp cuun fluoloclom; prin 1)uorcsccnli indus:i poatc fl idenlificati localizarca antigerrelol in celule.

Microscopra plin fluorescenfi se deosebcSte de uricroscopia cu raze ultraviolete a cdl'ui principiude funclionare se bazeazd pe absolblia lurninii ultraviolete de citre moleculele preparatului.

Microscopia in ultraviolet este aseminitoare spectrofotonrctriei, dar rezultatele sunt inregistratelbtogralic. Razele ultlavioiete trec prin lentilc speciale qi prin secliunea preparalului de exanrinat dind,dltorita unui lbnd dilelit cle absortlic, o imaginc irrvizibiti pentm oclri, darcare cste inregistlati pe placafbtogralici.

Mctoda cstc LttilizaLir pcntru dctcctarcd acizilor nucleici, a bazelor purinicc yi pilirnidinice alenuclcotidelor ca;i la tlctectarca protcinclor ce contitr allul.nifi rminoacizi.

Gmpirile -Cl l. -OC H., -CH., -CN. mdresc intensitatea fluorcscentei, altelc ca: -ClO, -COO, -NO.,o slibesc, ceea ce reduce gama preparatelor care pot fi vizualizate printr-o astfel de tehllica.

Prin metodcle de preparare a secliunilor se pot elimina astf'el de inconvenieute, lirgind astfelposibilitatea de utilizare a rnicroscopiei prin fluorescenJf,.

lI. l\{icroscopul in contrast de fazl

Microscopia in contrast (lc fazir utilizeazi un tip s1,.ecial de niicroscop fotonic ce rcalizeaze contrastulunor obiecte de exrnrinat. per-rnilind astfel studiul celulclor in stare vie, nefixate gi necolorate.

Aparatul pentnl coutrast dc tirzir este un nricroscol; obiSnuit, cu umritoarelc particularitili:L condensalolul ale o cliafragnrir inelara (un irrel transparent intr-un disc opxc);2. in obiectiv se gisegte o placi sar.r inel de fazi care are rolul de a modiflca transnrisia unei pirli din

razele lut.ninoase care fonneazi imaginea cAnrpului nticroscopic (cste un proces de defazare intre razeleIunrinoase care sunt transrnise direct 5i cele care sunt difiactate de preparat).

Aceste doui'r par-ticularitili pcrrnit modilicarea sistemului optic, adici transfbrmi diferenlele de

1'azi invizibile pentru ochi in diferenfe de arnplitudiue, care mlresc cor.rtrastul elementelor preparatului.

Aplicafii practiceMicroscopia in contrast de fazd pennite:1. studiul cclulelor ir.r stare vie (celule nellxate ;;i necolorate);2. scoate in eviden1.l unele detalii de structuri cal'e r)u se pot obselr,/a la microscopul lotonic obi$nuit

ca endocitoza, rnigcarea cililor gi flagelilor, diviziunea celulard etci3. studiaza reacliile celulare la diferili agenfi fizici sau chimici;4. studiazd benzile cror.nozonrilor.

lIl. Microscopul cu lumini polarizati

Prin aceasti tehnici se oblin imagini alc urror constitrienli in carc stlucturile exanririate suntanizotrope, accstea licdnd ca vitcza de propagar c a lu rn in ii polarizate si varieze cu direclia de propagare;rrcdiile respective sc nurncsc bil'efringcntc.

21

Page 25: carte Histologie

IIISTOLO(;IE - LUCRARI PRACTICT: voL. I 'l EsuruRr

Birefringcnfa se poate clasifica:a. in structurile fibrilare (colagen, urielini, fibrele musculare striate etc.) poate exista o birefrigentd

pozitivi, cdnd indicele de refraclie este mai ridicat in lungime decAt in plan perpendicular 9i refrigenldnegativa in caz contrar (fibrele nucleoproteice);

b. birefrigenla cristalini sau intrinseci observati in sistemele sau moleculele in care ionii prezintiun aranjament asimetric regulat gi este independenti de indicele de refraclie a mediului de montare; seobservd in structuri constituite din proteine sau lipide;

c. birefrigenla de formd sau structurA apare atunci cAnd particulele submicroscopice sunt orientateregulat intr-un mediu cu indice de refraclie diferit;

d. birefri-een1a de tensiune se observe la strucrurile izotope care sunt supuse unei consfangerirnecanice gi se intAlrregte la nivelul ntugchilor 9i irr lesuturile embrionare;

e. dicroismul apare in momentul in cale absorblia unei lungirni de undi datd de lumina polarizatdvariazd in func1ie de orientarea obiectului examinat. Aceste varialii apardatoriti diferentelor de intensitate(amplitudinea luminii transmise de obiect). Unii coloranJi organici ca rogul de Congo, pot induce dicroismulin unele stnrcturi biologice, datoriti unei orientdri preferenliale a moleculelor.

28

Page 26: carte Histologie

FIISI{)I,OGIE - LUCRARI PITAC'1'lCE vol,. r -JEsuTURr

LUCRARE PRACTICA NR" 3

CELULA, CONSTITUENT T'ISULAR

PREPARATE DE DESENAT:

1. Celuli pavimentoasi (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE)2. Celuli cubici (epiteliul canaliculului biliar din spaliul Kiernan, col. HE)3. Ccluli cilindrici (epiteliul mucoasei intestinalc, col. HE)4. Ccluli poliedricl (strat spinos epiderm, col. HE)5. Celuli sferici (ovocit, col. HE)6. Ccluli stelatd (neuron, col. Impregnare argentici)7. CelulI fuziformi (fibra musculari netedi, col. HE)8. Celuli flagelati (spermatozoid, albastru de metil)9. CelulI caliciformi (epiteliul intestinului gros, col. HE)10. Celuli piriforml (neuronii Purkinje din cerebel, col . HE)11. Plasmodiu (fibra musculari striati, col. HE)12. Sincifiu (osteoclast, col HE)

PIIE PARATE DEMONSTRATIVE

1. CelulI piramidalS (neuronii piramidali din scoarfa cerebrali, col. Violet cresyl)2. Ccluli sferici (adipocit alb, col. HE)3. Celuli pavimentoasi (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE)4. Celuli cubici (epiteliul canaliculului biliar din spafiul Kiernan, col. HE, tubi Bellini,

rinichi, col. HE)5. Celuli cilindrici (epiteliul mucoasei intestinale, col. HE)6. CeIuli poliedrici (strat spinos epiderm, col. HE)7. Celuli sferici (ovocit, col. HE)8. Celuli stelati (neuron, col. Impregnare argenticl)9. Celuli fuziformi (fibra musculari netedi, col. HE)10. CelulI caliciformi (epiteliul intestinului gros, col. HE)11. Celuli piriformi (neuronii Purkinje din cerebel, col . HE)12. Plasmodiu (fibra musculari striati, col. HE)13. Sincifiu (osteoclast, col HE)

29

Page 27: carte Histologie

I{ISTOLOGIE _ I,I'CRARI PI{AC]'ICE vol-. I TESU'I'URI

CELULA _ CONSTT'T UENT TISULAR

Toate fesuturile sunt constituite din celule gi substantd intercelulard. Substanla intercelulard poatefi reprezentatd intr-o cantitate ce diferd in funcfie de fesut: foarte redusd cum intdlnirn in {esutul epitelialsau abundenti in lesutul conjunctiv. La lesutul conjunctiv in aceastd substanld se gdsesc Ai elementefibrilare. Atdt substanla intercelulari cat $i fibrele sunt produse de elaborare ale celulelor tisulare locale.Astfel, devine clar cd elementul constitutiv de bazd al fiecdrui lesut este celula, care reprezinti unitateanrorfologicd qi funclionali a oricirui 1esut.

in struotura celulei se disting:-o n]asd de protoplasmi - citoplasma-in care se gdseqte nucleul,Ja exterior, delimitarea de mediul extracelular se realizeazd prin men.rbrana celulari - plasmalema.

Dimensiunile celulei sunt particulare fiecirei localizari tisulare, in diferite organe:-4-5 microni (celulele granulare din cerebel),-7-8 microni (limfocite, eritrocite),-30-40 microni (neuronii din coarnele anterioare ale mdduvei spinirii),- l 80-200 microni (ovulul).

Forma celulelorEste dependentd de funclia lor qi de modul de agregare, din care cauzd celulele in preparatele

Iristologice se prezint[ sub forme variate:

-celula sfericl: ( ovocit, leucocit, adipocit, condrocit etc),

Fig.l Celula sferici. Adipocitul (celula grasi). Are un contur sferoidal,continand un nucleu turtit li situat spre periferie, sub plasmalemi ti putinecitoplasmi.

Fig. I

-celula poliedrici (celulele spinoase din epiteliul malpighian -epiderm, epiteliul bucal),

Fig,2 Celule poliedrice. Celulele stratului spinos epidermic sunt preve-zute cu multe laturi, au nucleul sferic Ai situat central, iar intre ele lasi spafiiintercelulare. Celulele nu sunt lipite una de alta ti se l€agi intre ele prin spiniintercelulari (desmozomi).

30

Fig. 2

Page 28: carte Histologie

IIISTOLO(JE _ LUCII\RI PRA(]1 IC'E

-celula turtiti, pavimentoasimezoteliale),

Fig.3 Celula turtiti (payimentoasi) cudiscoidal proemini in zona centrali. Limiteleargentici, se coloreazi in negru.

(celulele endoteliale, c elule le

citoplasmi pufini $i intinsi iar nucleulcelulare se evidenfiazi prin impregnare

VOL. I TT]SUTURI

Fig.4

-celula stelatl (neuronul - oelulele nervoase),

Fig.4 Ccluli stelati (neuron.). Corpul celulei prezinti prelungiri periferice care suntmai intens impregnate la origine, dand celulei aspect stelet. Nucleul este rotund, slab colorat, cunucleol situat central-

-celula fuziformi (fibra musculara netede - miocitul).

Fig.5 Celuli luziformi. Celula musculari netcdi. Celula are formi.i rngitA, (de aici ti numele de fibri) 9i ascufiti la cele doui capete, (formi:: fus). -\-ucleul alungit este situat central.

-"#1ffi*qh,,*;:..*5*'*-

-*jijgtF--.:, *r{erl}

Fig.5

:I

-celula fl agelati (spematozoidul),

Fig. 6 Celuli Ilagelati. Spermatozoidul. Se remarci la o ertremitate a celulei-r: i: spermatozoidului ovalar, in(ens colorat (confine nucleul) tio prelungire subfire

- r,rr fl eruoasl-coada (llagelul) spermatozoidului.

-ttlula piriform[ (celula Purkinje, din scoa4a aerebeloas[)

Fig. 7. Celuli pirilbrnlii

3t

Page 29: carte Histologie

-celula cubici ( celulele epiteliului tiroidian, celulele plexurilorcanaliculului biliar din spaliul Kieman),

Fig. 8 Celule cubice. Celula are formi cubici, nucleu sferic situat central.

Hrslot-ocrE - LUcRART PRAcrtcrE VOL. I TESUTURI

coroide, celulele din epiteliul

.,,!,. 1...1... i,..' r,l;,i;.-l; i -.--J,J---+--r€-r-.i!.-i*€q.

Fig. 8

-celula cilindrici (celula epiteliului mucoasei gastrice, celula epiteliului mucoasei intestinale, celula

epiteliului mucoasei uterine),

Fig. 9 Celule cilindrice, inalte, ce prezinti doi poli (pol bazal ti pol apical). La polul apicalapar fine strialii, platoul striat. Nucleul este ovalar situat ill treimea inferioari.

-celula caliciformi (celula mucoasd din epiteliul mucoasei intestinale qi dinrespiratorii),

Fig. 10 Celuli caliciformi ( are forma unui caliciu de floare sau a unei cupe de gampanie)

epiteliul mucoasei

Fig. r0

-celula piramidali (neuronii piramidali din scoa(a cerebrald, celula secretorie din acinii serosi),

Fig. ll Celuli piramidali

Fig. 1r

-celula cu prelungiri mult ramificate ddndu-i un aspect neregulat (exemplu, celula pigmentari,melanocitul). Pigmentul secretat de melanocit este melanina, ce conferd citoplasmei aspectul brun inchis.

Fig. l2 Celuli pigmentari ce prezinti prelungiri mult ramificate dendu-i celulei un aspectce nu-i permite incadrarea in nici o formi bine precizati, din care cauzi i se spune ci este deformi neregulati. Este colorati prin pigmentul siu.

Fig. 9

32

Fig. 12

Page 30: carte Histologie

G'(I-OGIE _ LUCRiRI PRACTICE

-celula discoidali (hematia), sau echivalente celulare

FE 13 Hematie. Este anucleati, vizuti din fafi este rotundi $i mai slab colorati la mijloc,r--i di! lateral apare ca un disc biconcav.

Plasmodiul este o formatiune citoplasmaticd multinucleatd-1--:lrate dintr-o singurd celuld prin cre$terea citoplasrnei gi ?nmullirea:,.--_leilor. Ex: Fibra musculari striat5.

Fig. 14 Fibri musculari striati. Se remarci forma de panglici a fibrei muscularec-Err€ io a clrei citoplasmi bogati ti eozinolili se gdsesc numeroti nuclei ovalari, disputii Friferie. Sub sarcolemi, aspectul striat al citoplasmei, este dat de structura specifici a

-aibrilelor fi brei musculare-

Sincifiul este o formaliune citoplasmatici multinucleati::zultatlprin contopirea mai multor celule. Ex. Osteoclastul, sincitiul:oioblastic, etc.

Fig. 15 Osteoclast Apare ca o celuli voluminoasi cu citoplasma bogati, cu.ootur neregul.t cotrfilend multi ruclei sferoidali.

VOL.I TESUTURI

Fis. 13

33

Page 31: carte Histologie

HIST'OLOGIE _ LUCRARI PRACTICE vor,. I TESUTURT

LUCRARE PRACTICA NR.4EPITELII DEACOPER]RE

PREPARATE DE DESENAT

1. Epiteliu cilindric unistratificat (epiteliu intestinal, col. HE)2. Epiteliu pavimentos malpighian cu keratinizare (epiderm, col. HE)3. Epitcliu stratificat paramalpighian (urotcliu, col. HE)4. Epitcliu pseudostratificat cilindric ciliat (epiteliu respirator, trahec, col. HE)

PRI,PARATE DEMONSTRATIVE

1. Epiteliu pavimentos simplu (epiteliul foifei externe a capsulei Bowman, col. HE)2. Epiteliu simplu cubic (epiteliul canaliculului biliar din spafiul Kiernan, col. HE)3. Epiteliu simplu cilindric (epiteliul gastric, col. HE)4. Epiteliu simplu cilindric ciliat (epiteliul trompei uterine, col. HB)5. Epiteliu pavimentos malpighian firi keratinizare (epiteliul mucoasei bucale, col. HE.

tricromic)6. Epiteliu pavimentos malpighian cu kcratinizarc (epiderm, col. HE, tricromic)7. Epiteliu stratificat paramalpighian (uroteliu, col. FIE)8. Epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat (epiteliu respirator, trahee, col. HE)

34

Page 32: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRARI PRACTICE VOL. I TESUTURI

TESUTUL EPITELIAL _ EPITELIILE

RETINETI !

Clasificiri:

-epitelii de acoperire (epiteliul mucoasei gastrice, epiderm)l. Dupi funcfie: -epitelii glandulare (epiteliul mucoasei respiratorii)

-epitelii senzoriale (epiteliul mucoasei linguale- mugurii gustativi)

-epirelii pavimentoase (endotelii, mezotelii)2. Dupi forma celulelor: -epitelii cubice (epiteliul canaliculului biliar)

-epitelii cilindrice (epiteliul mucoasei intestinale)

-pavimentoase-Epiteliisimple: -cubice(unistratificate) -cilindric

3. DupA aranjarea celulelor : -cu keratinizare-malpighiene

-Epit€liishatificate: -pavimentoase: -fdrikemtinizare(pludstratificate)

-paramalpighiene(de tranzilie)

-cubice-cilindrice

Colorafii folosite :

Hematoxilin-eozini: rezultate -citoplasma-roz- nuclei -albastru violet

Pentru €vid€ntierea membranei bazale:

-colorafie PAS: rezultate - membEna coloratd in roz-impregnare argentici : rezultate - membrana colorati in negru

35

Page 33: carte Histologie

IIIST()I,OCTE - I-U(:I{ARI Pl{A( 1 r(it,l vol-. I 'J ESUTURI

EPITELII DEACOPERIRE

Epiteliile sunt tesuturi constituite din celule de fon.ni mai mult sau mai pu[in regulati, strdns uniteintre ele prin legituri jonclionale. Acestea fornreazd structuri rnembranare continue. situate deasupra

lesutului conjunctiv, de la carc primesc substanle nutritive cdt gi bogate termina{iuni nervoase gi de caresurrt despirJite printro membrani bazalX selectivi.

Epiteliile sunt priutre celc nrai pure 1esutur'i, iiind alc6tr-rite din celule in stranse raporlLrri dc vecindtate,carc doar oclrzirrrra I penril :r ltc c lcnrcutc celulare iu intirlitrtca lor structurali (lcucocite in nr igla lc plintrecelulele epiteliale intestinale, nelar.rocitele in epiderrn;.

Epiteliile indeplinesc nurncroase funclii, dar la fiecare, una dintre funcfii este dorrrinantd $i in rapofide aceasta, epiteliile se clasificl in:

-epitelii de acoperirc $i tapetare-epitelii glandulare-epitelii senzoriale

Epiteliile de acoperire $i tapetareEpiteliile de acoperire (de inveliq) 9i tapetarc suut acele epitelii ale cdror celule. dispuse membraniform

pe una sau mai rnulte straturi, acoper5, organisrnul la suprafaf[ sau ciptu$esc cavitillle ce comunicd cuexteriorul, indeplinind func;ia dorninantd de proteclie qi apirare. Jesunrl conjunctil ce se gese$te sub epiteliuldc acoperire, poaft5, denumirea de corion. Intre corion gi epiteliul de acoperire se gisegte r.nenrbrana bazald,evidenliatd la M. O. cu imprcgnare argentica, in care apare sub fonna unei linii neilrtrerupte de culoareneagrl; in coloralie PAS apare coloratl in roz.

Epiteliile de invelig se clasifici morfologic in func{ie de :

-nurndrul straturilor de celule ce le alcituiesc,-forma celulelor componente la epiteliul nestratificat, iar la epiteliile stratilicate - forn.ra celulelor

din stratul superficial.

Epiteliile de acoperire (de inveliq) $i tapetare. Clasificare:-epitelii simple (nestratifi cate)-epitelii stratifi cate (pluristratifi cate)

Epiteliile simple (nestratificate)

a) Epitelii pavimentoase (turtite) simple:Sunt epitelii alcdtuite dintr-un singur rdnd de celule pavinrcntoase. Celulele sunt liJite fi aderd intre

ele, astfel cd pe preparatele histologice in coloralii obignuite nu se v5d limitele celulare.

36

Page 34: carte Histologie

-rF - i,rclE - LUCni.ru pntCrtCE' VOL.I TESUTURI

?::ru evidenlierea acestor limite se foloseqte ca metodd de colorare, impregnarea argenticd, unde::*--- celulelor apare poligonal, uqor ondulat gi de culoare neagrd, culoare ce apare prin reducerea

r:::-- r de argint.

:remple:

-:doteliile,-::ezoteliile,-:riteliul de pe fala inteml a timpanului,-::ireliul foilei exteme a capsului Bowman,-::iteliul alveolei pulmonare,-=:rteliul porJiunii descendente a ansei Henle.

Fig, I Epiteliu pavimentos simplu(schemi generali)

F:s.: Epiteliu pavimentos simplu. Endoteliuu::rl.- J:rilar sanguin seclionat longitudinal. Col. Tricromic, , : -: \10. Lumenul vascular este delimitat de un singurr . : ::.'j.-- foarte turtite (din care cauzi peletele apare abia* -a :Jentifice insi nucleii mult alungili, lenticulari,

- :- .--:-: ii lumenul capilarului.

peretele capilarului iematii

1.

tlg.3 Celula turtiti (pavimentoasi). Foifa externi acapsuleir'-r:ra- Col. H.E., ob X 4o.Celula este mult aplatizati, cu citoplasmi' - r ::iinsa, iar nucleul discoidal proemind in zona centmli.

.*tt"

1

37

Page 35: carte Histologie

HISTOLOCIE - LUCRARI PRACTICE

b) Epitelii cubice (prismatice joase) simple :

Sunt formate dintr-un singur rdnd de celule iz-odiarnetrice,cu limite greu evidenliabile la microscopul optic.

Exemple:-epiteliul fbliculului tiroidian,-epiteliul plexurilor coroide,-epiteliul de pe fafa intemd a comeei,-epileliul canaliculilor Boll,-epiteliul canaliculului biliar din spaliul Kieman.

Fig. 5 Epiteliu simplu cubic. Tub colector renal,col . HE. Celulele sunt aiezate pe un singur rdnd, au fonnacubice, nucleii sunt a$€zatiintr-un singur rand, echidistanli

5i au formi sferici.

v0r,. r TESIJTURT

Fig. 4 Epiteliul simplu cubic(scbemi gererali)

' rr €.(.,#i'-"e-" , ' &r,.

€:'-{f''.

c) Epitelii cilindrice (prismatice inalte) simple:Sunt constituite dintr-un singur rAnd de celule ce au indltirnea mai mare decat celelalte dimensiuni

9i limitele greu vizibile la microscopul optic.Celuleleacestuitipdeepiteliuprezintddiferenlierialepoluluiapical:microvilozitili(cefavoizeazd

absorblia in intestin 9i in tubii contodi renali) qi cili mobili (epiteliul uterin gi tubar), 'lbt in acest tip de

epiteliu vom gtrsi gi celule cu caliciu in care se acurnuleazi mucusul secretat ce va fi eliberat la suprafati(epiteliul intestinal).

celula qubica

; ir3

nucleu

38

Page 36: carte Histologie

HISTOL(X;IE _ LUCR,{.RI PRAC'I'ICE

Exemple:-epiteliul tubului digestiv subdiafragmatic (stomac, intestin),-epiteliul colecistic,-epiteliul trompei uterine gi uterului,-epiteliul canalului epididimar

VOL.I TESUTURI

Fig.6 Epiteliul cilindric simplu(schemi generali)

trig, I t.piteliu pseudostratificat cilindric(s'ihemi generali)

-aFig. ? Epiteliu cilindric simplu.Epiteliu intcstinal. Col . HE, obX40. Celulele

cilindricc au nucleul de fonne ovalari situat bazal

il), la polul apical prezentand microvjlozitafi (4).

Printre aceste celule se gesesc intcrcalatc cclulccaliciforme (2), cr.t mucus acunrulat la polul apical,mucus carc nu apare colorat in HE, deoarece se

drzolvd. Nuclcul Ior { J) csrc aSczJl bazal.

J

,. t

Epitelii pseudostratificate cilindrice ciliate (Epiteliul mucoasei respiratorii)

Sunt alcetuite din celule cilindrice de diferite inillimi dar toate

luAnd contact prin polul bazal cl membrana bazali. Unele celule sunt

mici pitice, altele sunt inalte Si le acopere pe celejoase, ajungend cu polulapical la suprafaJS. Nucleii ovalari, sunt situaii la diferite nivele, oferind,1a microscopul optic, senzalia de falsd stratificare. In acest ep;teliu vommai gisi celule ce prezintd specializdri ale membranei apicale tip cili vibratili

5i celule oalicifomre.

celu!a cllindrica

39

Page 37: carte Histologie

HISTOLOGIE .. I,UCRARI PRAC'IICE

Exemple:

-epiteliul cdilor respiratorii pAnd la nivelul brongiolei,-epiteliul sacului lacrimal,-epiteliul trompei lui Eustachio.

Fig. 9 Epiteliu cilindric pseudostratificat. I'.prteliu traheal. Col.Tr-iclonric Masson. ob.X 20. Linritclc cclularc nu sc vid. Cclulelc pr czinli inhllirrlidiltrltc, dar toatc au contact cu membrana bazali. Prczinti nuclci o\,alari ce sc

griscsc sinrxti la ir);illinridifer itc (2). Uncle celrle prczinti cili. (3), allcle caliciu crr

nrueus, a;a rruuritclc cc[rlc culiciforn]c ( l).

vot-. I 'rEsu't'uRt

3

. .:. t. ;;

'l :ii # r'-.'

It"A. i "+,{& i

-aa. e -

Epitelii stratifi cate (pluristratifi cate)Sunt formate din mai multe straturi de celule, in flecare strat putand exista rnai nrulte rAnduri celulare.

Forma celulelor din acelagi strat este asemdnetoal'e (izomorfe), dar diferi fald de stratul urmitor(anizornorfe).

Denumirea lor este datd dupi tipul de celule din stlatul superficial.

a) Epitelii pavimentoase (malpighiene) stratificatc se impart in epitelii pavimentoase keratinizate5i nekeratinizate dupi cum celulele super'ficiale se incarcd sau nu cu keratind.

Epitelii pavimentoase stratificate cu keratinizare(cx: epidermul)

Celulele sunt a$ezate pe mai multe straturi $i pe mdsurice se superficiahzeazd se turtesc. Aplatizarea celulelor esteinsolitd de keratinizare. Membrana bazald pe care se sprijindepidermul este cutatd, cute detenninate de ridic[turile Jesutuluiconjunctiv subjacent (dermul), numite papile denrrice.

Dinspre nrembrana bazald spre suprafatd, epidermulprezinti 6 straturi:

r stratul bazal, format din celule cilindrice, agezate pe unsingur rind, avdnd nucleul situat [a polul apical,

strat bazal

Fig. l0 Epitoliu payimentos stratificat de tipmalpighian cu kcratinizare

(schenri gcnerall)

40

Page 38: carte Histologie

.TOLOCIE _ LUCR,\RI PRACTICE VOI,. I TESUTURI

. stratul spinos, alcAtuit din cAteva ninduri de celule de fonni poliedrici, legate intre ele prin::-.mozomi (spini intercelulari). Stratul granulos, numit aga din cauzd ci celulele romboidale pe cale de

'. olulie se incarcd cu granule intens bazofile de keratohialini, (nucleul lor, poate h fragmentat),r stratul lucios, in care celulele gi-au pierdut nucleul gi s-au incercat cu o substantd refringentd,

' -rrira eleidind,o Stratul comos, celulele sunt turtite, fbrd nucleu gi incircate cu keratin5,o Stratul descuamant, celulele de la suprafald ce se descuameazi (se desprind).

Fig. ll Epiteliu pavinrentos stratificat de tip malpighian cu keratinizare.: iJerm. Col HE, ob X40. Membrana bazali pe care se sprijili epidemrul este cutati,: -:i detemi at.. de ridicaturile tesutului conjunctiv subjacent (delmr-:l), llumite papilc,:nice (l). Se observi :

2. strat bazal3. strat spinos4. strat granulos

5. strat lucios6. strat comos7. vas capilarin dcrmulcapilar

Epitelii pavimentoase stratifi cate firi keratinizarelexemplu, epiteliul mucoasei bucale, esofagiene, vaginale, acanalului anal).

Dinspre mernbrana ba,za\d spre suprafate prezintd 3

straturi:o Stratul bazal, alcatuit din celule cilindrice, cu nucleii

a$ezatri spre polul bazal,

Fig. l2 Epitcliu pavimcntos suatiflcat de tip malpighianIEri keratinizare (scheml generali)

. Stratul intennediar spinos, alcdtuit din mai multe rinduri celulare. Celulele au form[ poliedricd qi

sunt unile intre ele prin desnrozomi.. Stlatul superficial, cu cateva rAnduli de cehrle din ce in ce mai tuftite, cu nuclei picnotici 5i

aplatiza\i. in aceste epitelii celulele igi p[streazh nucleii pAnd in stratul superficial.

41

Page 39: carte Histologie

IIISTOLOGIE . LUCR.IRI PRACTICE

Fig.13 Epiteliu pavimentos de tip malpighian firikeratinizare. Epiteliu esofagian. Col. HE, ob X40. Prezing lreistraturi, stratul bazal, stratul spinos, stratul superficial in care

celulele iqi pdstreazi nucleii aplatizali pand la suprafalaepiteliului.

b) Epitelii stratificate cubice:Sunt alcdtuite din doud rAnduri celulare (bistratificate).Stratul bazal este alcdtuit din celule cilindrice, cel superficial

din celule cubice.

Exemple:-epiteliul canalelor extralobulare ale glandelor salivare,

-epiteliul canalelor excretoare ale glandelor sudoripare.

Fig.l5 Epiteliu cubic bistratilicat. Canal excretorexhalobular din glanda salivard. Col, Tricromici Masson, ob.

X40. Celulele se identifici prin nucleii rotunzi, aiezali pe doue

randuri ce delimite^z A un lumen, limitele celulare nu sunt vizibile.

VOL.I TESUTURI

'!lr&b*"-'te

*a

'ql&&xds

42

ii.

Page 40: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCR.{RI PRACTICE VOI,. I TESUTURI

c) cilindrice:Sunt alcituite din trei straturi, bazal, un rAnd de celule cubice, intermediar, citeva rAnduri de celule

poliedrice qi superficial stratul celulelor cilindrice.

Exemple:-epiteliul uretrei spongioase,-epiteliul fundului de sac oculo-conjunctiv.

Fig. l6 Epiteliu stratificat cilindric(schemi generali)

Epiteliul paramalpighian sau de tranzifie

Uroteliul este localizat in mucoasa clilor urinare extrarenaler calice, bazinet, ureter, vezici urinar[, uretrd, regiunea prostaticd

si membranoasi la birbat gi po4iunea inifiald a uretrei feminine).In acest tip de epiteliu celulele sunt agezate pe mai multe

rAnduri, formAnd trei straturi:o stratul bazal, alcdtuit dintr-un singur rind de celule cubico-cilindrice,. stratul intermediar, cu mai multe rinduri de celule polimorfe (poliedrice, in rachetd). stratul superficial, cu celule turtite, intinse la suprafati, acoperd mai multe celule de dedesubt.

?rezintd unul sau doi nuclei.Membrana celulelor superficiale prezinti spre lumen, o diferenliere, cuticula. cu rol de proteclie.

Fig. l7 Epiteliu prvimertos stratificrt de tip prramrlpighian (uroteliu), (schemi generdi)

43

Page 41: carte Histologie

HISTOLOCIE - LUCRiRI PRACTICE

FiglS Epiteliu pavimentos stratilicat detip psrrmalpighi.n (urotcliu). Epiteliul veziciiurinare. Col HE, ob X40. Cclulelc a5ezate pe rnaimulte randuri, alctrtuiesc 3 straturi:

I .stratul bazal alcituit dintr-un land de celulecubico-cilindrice,

2.stratul intermediar alcituit din mai multerenduri de celule polimorfe (poliedrice, in rachettr),

3.stBtul superficial, alcStuit din celule turtite,intinse la suprafati, acoperind mai multe celule dededesubt. Aceste celule pot prezenta unu sau doinuclei.

4.corion

VOL.I TESUTURI

'?,q.

44

Page 42: carte Histologie

MSTOLOGIE - LUCRARI PRACTICE VOL.I TESUTURI

LUCRARE PRACTICANR 5EPITELtr GLANDT]LARE

PREPARATE DE DESENAT

1. Glandi tubulari dreapti (glanda Lieberkuhn, col. HE)2. Glandi salivari mixti, col. HE3. Glandi veziculari, (tiroida, col. HE)4. Glandi alveolari cu alveole pline (glanda sebacee, col. IIE)

PREPARATE DEMONSTRATTVE

1. Glandi unicelulari infraepiteliali, (celula caliciformi, col. HE)2. Glandi seroasi puri, (pancreasul exocrin, col. HE)3. Glandi seroasi puri, (parotida, col. HE)4, Glandi salivari mucoasi, col. Mucicarmin5, Glandi tubulari glomerulati (glanda sudoripar5, col. HE)6. Glandi alveolari cu alveole goale, (glanda prostat5, col. HE)7, Glandi alveolari cu alveole goale, (glanda sebacee, col. HE)8. Glandi tubulo-alveolari (glanda mamari in lactafie, col , HE)9. Glandi tubulo-acinoasi, (glanda mamari in repaus, col. HE)10. Glandi endocrini cordonali, (glanda suprarenali, pancreas endocrine, col HE)11. Glandi amficrini, (hepatocit, col HE)12. Glandi tubulari ramificati, (glandele gastrice din regiunea pilorici, col tricromic)13. Glandi tubulari sinuoasi, (glandele gastrice, regiunea fundici' col. HE)14. Glandi tubulari dreapti (glanda Lieberkuhn, col. HE)

45

Page 43: carte Histologie

HISTOLOGIE - I,UCR.IRI PRACTICE VOL,I TESUTUN

TESUTURILE EPITELIALE-EPITELII GLANDULARE

Clasificiri:

a) -glande merocrineDupi modul de secr€fi€ : b) -glande holocrine

c) -glande holomerocrine

Clasifi carea histoliziologicA:a) -glande exocrine

Dupi mediul in care secreti: b) -glande endocrinec) -glande mixted) -glande arnficrine

-drept-tubular -sinuos

-ramificat-glomerulat

-seros

Dupi forma adenomerului: -acinos: -mucos

Componenta secr€torie a unei glande -mixt-alveolar-tubulo-alveolar-tubulo-acinos

l- Exocrine:

Dupi forma canalului excr€tor : -glande simpleclasificarea morfologici: -glande compuse

-glande agminate

-glande v€ziculoase2. Endocrine : -glande cordonale sau reticulate

-glande difuze (int€rstif iale)

Coloratii folosite :

P€ntru evidenlierea glandelor endoepiteliale unicelulare (celula caliciformi) se folosegte mucicarminul, mucusul din celuld

se coloreazd in rogu $i Albastru Alcian, mucusul color6ndu-se albastru.

Acinii mucogi , alcatuili din celule cu nucleul tunit, a$ezat bazal. Citoplasma lor are aspect spongios din cauza picdturilor de

mucus car€ nu se coloreazi in colomlii obitnuite, HE sau tricromice, mucusul fiind dizolvat de solvenlii organici folosili intehnicile de colorare. Pentru evidenlierea mucusului se folosegte coloralia PAS sau mucicanninul. Mucusul se coloreazd inroz, rosu.Celulele glandei sebacee sunt incarcate cu sebum. Prin metodelc de coloralie clasicd nu se coloreazd. Se evidenfiazi cu

metodele de colorare pentru lipide (vezi lesutul conjuncliv).

46

Page 44: carte Histologie

HISTOLOCIE - LUCR,f,RI PRACTICE VOL. I TESUTURI

EPITELII GLANDULARE

Tesutul epitelial glandular este format din celule epiteliale putemic specializate, care s-au diferenfiatin direclia sintezei unui anumit produs (secrelie), constituind glande. La epiteliile glandulare, membranabazald poarti denumirea de glandilem.

In strucfuralizarea unei glande intdlnim doud componente:a) porfiunea secretorie sau adenomerul (componenta obligatorie atat la glandele exocrine cit gi

endocrine),b) porfiunea excretoare (canalul excretor) componentf, intAlniti numai la glandele exocrine.

Epiteliile glandulare se clasificl din punctul de vedere al mediului in care igi elimini produsul secretat

in:. glande endocrine (cu secrelie inteme ce trimit produsul secretat, hormonul, direct in mediul intem,

sdnge),o glande exocrine (cu secrelia externi, ce elimini produsul de secretie intr-o cavitate ce comunicd

cu mediul exterior sau direct la suprafala pielii),r glandele mixte ( glande ce au in organizarea lor structurale o componentd endocrind qi o componenti

exocrin6, exemplu, pancreasul, gonadele),r glandi amficrinA (constituita din celule care au ambele tipuri de secrelie, exemplu, ficatul)

Glande endocrine

'}'

Celule epiteliale

Circulatia sanguina

Fig. I Clasificarea glandelor din punctul de vedere al mcdiului in care ili elinrini produsul secretat

47

Page 45: carte Histologie

TIISTOLOGIE - LUCR-{RI PRACTICE vol-. r TESLTURT

Glandele endocrine, dupd modalitatea de aranjare a celulelor, pot fi :

. glande veziculoase (exemplu, tiroida , pa4ial gi hipofiza intermediari),o glande cordonale (exemplu, glanda suprarenald, pancreasul endocrin, corpul galben, adenohipofiza),o glande difuze sau interstiliale (exemplu, glanda tecald, celulele Leydig, celulele din sistemul endocrin

dituz).

Glandele exocrine, in functie de pozilia pe care o au fald de epiteliul de acoperire de origine, pot fiendoepiteliale qi exoepiteliale.

1. Glandele endoepiteliale sunt celule sau grupdri celulare cu caracter secretor, incluse in epiteliulcle acoperire. Se clasifici in:

o unicelulare (celula caliciformi, localizati printre celulele cu platou striat din epiteliul intestinuluisublire sau printre celulele cu cili din epiteliul respirator)

Fig.2 Glandi unicelularl. Celula ctliciformi(schemi generali)

Fig.3 Glandi unicelulari. Celula caliciformd, cpiteliulirrrestinal. Ob. X l00.Sc obscrve un epilcliu simplu cilindric, alec i-rrui cclule la polulapical prczinti specializeri-microvili. Printreaccstc cclule se vdd cclule caliciforme cu mucus acumulat lapolul apical. Celulele caliciforme secrcte glicoproteine ce

l)rotrjcczd $i lubrifiaze suprafata mucoasci.

I

o pluricelulare

-grupiri celulare cu caracter secretor incluse infaringiene, uretrei prostatice .

epiteliul de acoperire al mucoasei nazale,

Fig. 4 Grupiri celulare cu caractersecretor (l), (schemi generali)

{i

*iC

48

Page 46: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCR,IR] PRAC'I ICE VOL.I TESUTURI

Fig.5 Gruplricelulare cu caracter secreto l. Cavitateanazale. Col H. E, Ob. X40. Epiteliul cavitilii nazale este unepiteliu pseudostratifi cat ale cirui celule prezinti,la poluiapicaJ,diferenlieri de membrani cili vibratili, In epiteliul de acoperirese obsewi qi celule glandulare grupate. (1)

-membranl secretanti-epiteliul gastric, epiteliulplexurilor coroide

Fig. 6 Membrani secr€tanti. Epitcliul gastric Col H. E. ob. X40.Epiteiiu simplu cilindric alcdtuit in totalitate din celule secretorii.

2. Glandele exoepiteliale sunt cele mai numeroase gi constituie ceea ce definim, in mod general,glands exocrine. Ele prezintd o componenti secretorie, (adenomerul) gi o componentd excretorie, (canalul3xcretor).

Fig, 7 Clasificarea glandelor exocrinedupa forma adenomerului (schemi generali)

tubulara alveolara

49

actnoasa

Page 47: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRiRI PRACTICE

Dupi forma adenomerului acestea pot fi :

A) glande tubulare -In aceste glande, epiteliul secretor este simplu cilindric.Pot fi:

F drepte (glandele endometriale din perioada foliculinicd, glandele Lieber-kiihn-din mucoasa intestinald)

Fig. 8 Glandl tubulari dreapti. Glanda Leiberkiihn. S€cfiune longitudinal!. Lumenul glandei

este r€ctiliniu ti delimitrl de un epiteliu simplu, fonnat din celule cilindrice cu platou striat $ celule caliciforme,

Celulele au nuclei ovalari, situati la polul bazal. Celulele se sprijini prin polul bazal pe membrana bazaltr,

glandilem, sub care se vid elementele lesutului conjunctiv.l.celultr cilindrici cu platou stdat2.celuli caliciformtr3.lesut cotrjunctiv- corion

Fig,9 Ghndi tubularl dreaptl.(l) GlandaLeiberkiihn. Secliue longitudinal!" Col. H. E. ob. X40.

sinuoase (glandele fundice din stomac)ramificate (glandele esofagiene, cardiale, pilorice, glandele Bruner)

VOL.I TESUIURJ

Fig. l0 Glandi tubularl ramificrti.(schemi generali)

50

Page 48: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCR.4RI PRACTICE

Fig. ll Glandi tubulari ramificati. Glandipilorice, stomac. Col H. E. ob.X40. Lumcnul glandular inporliunea sa profundt se ramifici iar celulele care-ldelimiteazi suntinalte, ciiindrice, aqezate pe un singurrdnd,au citoplasma clari, iar nucleii ovalari sunt asezalibazal.

F glomerulate(glandelesudoripare)

Fig. l3 Glandi tubulari glomerulati. (l). Glandasudoripard, colH. E. Ob. X 40. Secliunea interceptcazi tubulglandularde mai multe ori. Lumenul tubular (rotund, oval,in S sau segmcnt S) delimitat de un singur rdnd de celulecilindrice, reprezintd porliuni de adenomer, iar lumenuJdelimitat de un epiteliu cubic bistratificat reprezinta canalulexcretor.

VOL.I TESUTURI

Fig, 12 Clandi tubulari glomerulati.(schemi generali)

5l

Page 49: carte Histologie

HISTOLOGTE - LUCR.IRI PRACTICE VOL.I TESUTURI

B) glande acinoase.In aceste glande, adenomerii sunt numili acini, au formd sferic6

sau ovalarb 9i se aranjeaz[ sub forma unui ciorchine de strugure.

Se clasificd in :

D seroase; acinul are formd sfericd, celulele glandulare au

formli piramidali sunt agezate pe un singur rAnd, delimitAnd un lumeningust gi stelat cu prelungiri intercelulare. Citoplasma apicali conlinegranule de zimogen, precursorul produsului de secretie.

Fig. 14 Acin seros (1) Lumen, (2) Nucleu, (3) Celulepirrmidale, (4) Citoplasmi continend la polul apicalgrrnulafii dG zimogcn. (5) Celulc mioeplteliale(schemi generrli).

Nucleul este rotund, a$ezat injumdtatea bazal5 a celulei. Citoplasma celulei are un aspect intunecat.Intre polul bazal al celulei gi glandilem se gdsesc celulele mioepiteliale.

Acinii serogi se gdsesc in glandapfiotid, pancreasul exocrin, glandele lingualevon Ebner, in glandele salivare mixte.

Fig. 15 Acin seros. Glandi parotidl, secliunetransversaltr. Col.H. E. Acinul este sferic, prezinte un hmenmic, de foarte multe ori invizibil la microscopul optic. Atuncicind se observi apare stelat, Lumenul est€ dglimitat dc celulepiramidale a ciror citoplasmi spicali conline grsnulesecretorii, iar nuclcii sunt rotunzi, agezafi injumitatea bazaltra celul€i. Citoplasma are un sspect intunecat.

F mucoase ; acinul are formd alungitd 9i este marvoluminos decAt cel seros. Are lumenul rotund gi larg, mdrginit de

celule trapezoidale. Citoplasma celulelor are aspect spongios, dincauza bulelor care nu se coloreaztr dec6t cu mucicarmin in rogu-

cdrdmiziu. Nucleul este turtit, a$ezat in polul bazal al celulei.Intre glandilem gi polul bazal al celulelor se gdsesc celule

mioepiteliale. Se ghsesc in glandele palatine, glandele lingualeWeber, in glandele salivare mici intraepiteliale, in glandele salivare

Fig. 16 Acin mucos . (l) Celul€ cubice, (2) Nucler,(3) Ccluli mioepiteliali, (4) Lumen. (schemi

generall).

mixte mari.

52

Page 50: carte Histologie

vol,. r TESUT URr

Fig. lTAcin mucos, Clandi salivarS. Col. Tricromic

- :. :. ob. X40. Seobservd lumenul larg, delimitatde celule

- . i:::t kapezoidal. Celulele au nucleul turtit, atezatbazal.: :sma are aspect spongios din cauza picitu lor de

- : i :are nu se coloreazd in coloralii obi$nuite, HE sau'' '::re. mucusul fiind dizolvat de solvenfii o.ganici

, :: ir rehnicile de colorare.

7 mixte. Acinul este ovalar sau alungit, fiind cel mar voluminos dintre cele trei tipuri deacini. Este. :,:::t dintr-o po4iune seroasa, aproximativ 415 qi o po4iune- ,, -:si mai mici, ce ocupi un pol al acinului sub forma unei: .. rne. ( Semiluna lui Gianuzzi).

. : .::3tte localizat in glandele salivare rnixte mici gi mari.

Fig. l8 Acin mixt . (1) componenti seroasi,(2) componenti mucoasi. (schemi generali)

Fig. 19 Acin mixt, mucoseros. Glanda---:ii. col. H. E. ob.X40.

: lumen acin mixt: aompoDcntd mucoase: aomponcnta seroasi

.s3

Page 51: carte Histologie

IIISTOI,OGIE - LUCR;,RT PRACTICE

C) glandele alveolare (glanda prostatii-alveole goale, glandasebacee-alveole pline).

Glanda sebacee are un aspect de sac plin cu celule.Peglandilem se gdsegte un rand de celule cubice, tinere, cu citoplasmdintunecati (unele in diviziune ), iar spre centru celulele i9i pierdcolorabilitatea, apar spongioase 9i cresc in volum incircAndu-secu sebum. Nucleul este situat central. Pe mdsurtr ce citoplasmadevine mai spongioasi, nucleul prezinti diferite aspecte involutive:(picnozd, cariorexis, cariolizi). in celulele complet involuate, datorit?i

incircdrii deosebite cu sebum (grdsime) nucleul este dispirut.

VOL.I TESUTURI

Flg. 20 Glandi de tip alyeolrr -rlvcole plile. Glandtr sebacee.

l. cariorexis,2. celule ln involulie, 3. nucleul picnotic, 4.celultr bazali(6chemi generali)

Fig, 2l Ghndi de aip dveohr - rlvcole pline. Glandasebacee. Col. Tricromic Masson, ob. X40

Fig. 22 Glanda de tip elveolar- alveole goele, Glandaprostati. Col. Tricromic Masson, ob X20. Adenomerul estevolumircs, tapetat de un epiteliu simplu cilindric, ce delimiteaziun lumcn larg.

.t| ,-.

54

Page 52: carte Histologie

HISTOLO(;IE _ LUCR;.RI PRACTICIi VOL, I TESUTURI

D) glanda tubulo-alveolari, glandaprezintd adenomerul sub forma uneicombinafii intre tub gi alveola, (glandamamar[ in lactalie)

Fig. 23 Glandi tubulo-alveolari. CIanda mamari:]r lactafie (l). Col H. E. ob X20.

E) glanda tubuloacinoasl, glanda prezintii adenomeml sub lorma unei combinaliiintre tub gi acinglanda mamard in repaus).

Dupd forma canalului excretor glandele exocrine se pot clasifica in:r glande simple, pentru fiecare adenomer existd un canal excretor (glanda sudoripari)o glande compuse, au canal excretor ramificat, hecare ramificalie continuAndu-se cu cAte un

rdenomer - (glandele salivare, pancreasul exocrin)r glandele agminate, sunt alcltuite dirr glande compuse alaturate ce constituie, fiecare cu stroma sa,

lobuli glandulari, iarcanalele lor excretoare se deschid la suprafald, individual, dar al5tutat in aceeagi zond

r prostata. glanda mamard).

Dupd modalitatea elimindrii produsului de excrelie glandele exocrine se pot impe4i in :

o gtande mcrocrine , sunt glandele ce igi elimini produsul de secreJie prin exocitozd, integritatea

celulari nefi ind afectati. (exemplu, sudoripare, salivare, gastrice),o glande holocrine, sunt constituite din celule care la sfirgitul umri ciclu secretor (singurul ciclu

posibil), se transfomrl in propriul lor produs de secrelie (exemplu, glanda sebacee),r glande holomerocrine, sunt acele glande ce prezintd celule ce acumuleazi produsul de secretie

la polul apical, iar cAnd depozitarea atinge o presiune maxinri, plasmalema se rupe, produsltl de secre{ie

se elimind in lumenul glandei. Cdnd celula are doi nuclei, unul dintre ei se poate elimina impreunh cu

polul apical. Dupa refacerea plasmalemei, celulele i9i reiau ciclul (glanda mamard, glandele odorante).

55

Page 53: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRiRJ PRACTICE VOL.I TESUTURJ

LUCRARE PRACTICA NR. 6TESUTURI CONJUNCTIVE, ELEMENTE COMPONENTE

PREPARATE DE DESENAT

l. Fibrocit, col. IVIGG2. Histiocit, limfoganglion, col. HE3. Mastocit, col. Albastru de toluidini4. Plasmocit, col. Verde de Metil Pironini5. Fibre de colagen, col. Ticromic Masson6. Fibre de reticulini, splinl, col. Impregnare argentici7. Fibre de elastini, tunica medie a arterelor de tip elastic, col. Orceini

PRE PARATE DE I\TONSTRATI VE

l Histiocit in fesut, plamAn, antracozi, col. HE2. Plasmocit, col. IIGG3. Adipocit, col. Sudan III, HE.4. Fibre de colagen, dermul profund, col. Ticromic Masson5. Fibre de reticulini, splini, col. Impregnare argentici6. Fibre de elastini, tunica medie a arterelor de tip elastic, col. Orceini

56

Page 54: carte Histologie

HISTOI,OGIE - LTJCRARI PRACTICT) VOL. I TESUTURI

Alcituire :

I. Substanfi fundamentali

-colageneILFibre conjunctive : -elastice

-reticulare

-fibrocit-autohtone -mastocit

-adipocit-cromatocit

III. Celule conjunctive :

limfocit-hematogene -monocit -neutrofil

-polirnorfonuclear -acidofil-bazofil

Colorafii specifice :

Colorafii specifice pentru evidenfierea fibrelor conjunctive :

Orceini penhu fibrele elastice, le coloreazd in rogu brun. Rezorcin Fuxina coloreazd fibrele elastice in rogu aprins.

aldehid fuxina (Gomori) le coloreazi in negru.Impregnare argentici pentru fibrele de reticulina le coloreazd in negru. PAS pozitive.Colorafia tricromici Masson pentru fibrele de colagen le coloreazd in albastru.Coloratia tricromici Goldner -Szekelly pentru fibrele de colagen le coloreazd in verde.Colorafia tricromici yan Gieson pentru fibrele de colag€n, le coloreazd in rogu.

Colorafii specifice pentru evidenfierea celulelor conjunctive :

Colorafie albastru de toluidini pentru mastocit; apare ca o celuld acoperitd complet de granulalii (citoplasrna gi chiarnucleul). Unele dintre aceste granule sunt colorate in albastru (ortocromazie) 9i altele sunt colorate in rogu-violaceu(metacromazie). In colorafie HE, granulafiile nu se vid.Colorafie verde-metil-pironini pentru plasmocit, citoplasma qi nucleolul se coloreazi in rotu, iar nucleul in verde.Adipocitul poate fi pus in evidenli (dupi fixare in formol gi secliuni la congelare), prin coloralii specifice lipidelor ;

-Sudan IV - se coloreazi in negru-Sudan III- se coloreazi in ro$u- portocaliu-Scharlach Roth - se coloreazi in rotu-sulfat de albastru de nil - se coloreazi in roz (grdsimile neutre)

-diferite nuanfe de albastru (acizii graqi)-acid osmic (fixator fi colorant pentru grisimi - se coloreazi in negru-brun.

57

Page 55: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCR;.RT PRACTICE vol-.l TESUTURI

TESUTURI CONJUNCTIVE. ELEMENTE COMPONENTE

Aceste lesuturi sunt alcetuite din celule, agezate de obicei, la distanld unele de altele 9i inglobate insubstanla fundamentald, in care se gdsesc fibre conjunctive. Un lesut conjuntiv este constituit din :

1. celule conjunctive2. f:}le3. substanJl fundamentald

Dup[ varialiile cantitative gi calitative ale acestor trei componente putem distinge, din punct de vederemorfologic, mai multe tipuri de lesut conjunctiv.

Celulele fesutului conjunctiv sunt :-celule autohtone (de origine mezenchimatoasd)-celule provenite din sdnge 9i din limfr (celule hematogene, alogene)Celulele autohtone, specifice diferitelor fesuturi conjunctive sunt : fibrocitul, histiocitul, mastocitul,

plasmocitul, adipocitul, cromatocitul, condrocitul, osteocitul gi osteoclastul.

Fibrocitul - este o celuli cu prelungiri, care poate veni incontact cu prelungirile altor fibrocite. Citoplasma redusd prezintdbazofilie variabill, iar nucleul ovalar, voluminos, poate avea 1-2

nucleoli. Starea activd, denumitd fibroblast, prezintd bazofiliecitoplasmaticl constantd gi nucleul cu nucleoli.

Fig. I Fibrocit (schemi generali)

Fig. 2 Fibroblagti. Embrion. Col. Giemsa,ob. X40. Fibroblastele apar cu prelungiri ale cirorlimite se pierd ln substanla fundamental[ din jurCitoplasma are o bazofilie variabile, iarnucleul este

mare, ovalar, hipocrom.

58

Page 56: carte Histologie

iNSTOLOGIE - LUCRj,RI PRACTICE

Histiocitul, este o celuld cu plelungiri variabile, citoplasma bogatii putAnd

-:zenta vacuole de secreJie, incluziuni, (lipide, pigmenli), sau corpi fagocitali.\.rcleul este ovalar sau rotund. Histiocitul poate fixa in citoplasmd unii coloranti;':o formi de coloizi electronegativi, ca de exemplu : tug de china, albastru de::pan. Aceastd proprietate se numegte coloidopexie.

Histiocitul face parte din sistemul macrofagic.

VOL.I TESUTURI

nucleu incluziuni

fig. 3 Histiocit (schemi generall)

Fig. 4 lfistiocite, Plamin de fumitor Col H. E. ob.\40. Histiocitele sunt incdrcate prin fagocitoze cu pulberede cdrbune.

l.prafde cdrbune

2.histiocite

lhtocitul (heparinocit, labrocit), este o celulS care poate prezinta prelungiri foarte scurte gi groase

ff prelungiri are formd rotunde. Are nucleu mic, rotund $i intens cromatic, de obicei acoperit de

1-lalrile din citoplasmd. Aceste granulatrii sunt numeroase, de dimensiuni inegale, bazofile gi

r--=OmatiCe.

Fig.5ln coloralie albastru de toluidini se identilici mastocitul ca oceluli acoperiti complet de granulafii (citoplasma ti chiar nucleul).

Unele dintre aceste granule sunt colorate in albastru (ortocromazie) tialtele sunt colorate in rotu-violaceu (metacromazie).

l.nucleu2. granule albastre (ortocromrzie)3. granule rolu-violet (metacromazie)

In colorafie llE aceste granule nu se vid.(schemi generalS)

Coloratie Albastru da Toluidlna

corpitagocitati

59

HE

Page 57: carte Histologie

HTSTOLOGTE _ LUCRARI PRACTICE

Plasmocitul, are forma ovalari, (cAnd plasmocitele sunt grupate pot avea

formi poliedricd) cu citoplasmh bazofild, datorate bogatei ergastoplasmenecesare sintezei de ariticorpi (in vecinetatea nucleului aceasti bazofilie practicdispare). Nucleul este situat excentric, cu cromatina dispusd radiar, (similar spilelorde roatd), poate avea 1-2 nucleoli. Se poate colora specific cu verde-metil-pironini: nucleul (ADN) se coloreazd in verde, iar citoplasma qi nucleolul (ARN)in rogu.

Fig. 7 Plasmocit. Jcsut conjunctiv. Col H. E+ PAS. ob.X40. Plasmocitele sunt ovalare cu nuclcul rotund, exccntric.Citoplasma estc usor bazofila, (bazofilia lipscqte in preajmanucleului). Cromatina nuclcare estc a9ezate radiar

vol,. I TEstrTLRr

Fig. 6 Plasmocit, in colorafic verdc-melil-nllonlrii. cit,)nlrsrnit si nuclcolul Jc colorrJz:i i'lro5u. iar nuclcul in verde (schemi gcnerali).

ll'i:.

;5'

t 5.)

'-

/\usled\\.

"'lti.

n

J:t'-

€,-

*--jt--':L-

166-.- '!-rt cil*;

i{:}

Adipocitul (celula grasi) - este o celuld mare, sfericd, care are cea nrai mare parte a citoplasmeiocupatd de o bul5 de grlsime. Grdsimea impinge citoplasma la periieria celulei, unde gdsim qi nucleulturtit. Adipocitul este fie de origine fibrocitari, fie de origine histiocitard. Dacd este de origine histiocitari,grisimea se acurnuleazi sub fomrd de mici picEturi dispersate in citoplasmd, iar nucleul este situat central.

Dupd includera la parafinl grisimea se dizolvi (in solvenli organici), astfel cd adipocitul de originehistiocitard, apare cu o citoplasmi spongioasS, iar adipocitul de origine fibrocitard ca o vacuoli mare, cupulind citoplasmd perifericd in care nucleul este turtit (imaginea de inel cu pecele).

Adipocitul poate fi pus in evidenll (dupi fixare in formol $i sectiuni la congelare), prin coloraliispecifice lipidelor :

-Sudan IV - se coloreazd in negru-Sudan III - se coloreazi in rogu - portocaliu-Scharlach Roth - se coloreazd in rogu-sulfat de albastrLr de nil se coloreazi in roz (grisitrile neutre)

-diferite nuan{e de albastru (acizii gragi)

-acid osrnic (fixator gi colorant pentru grisin.ri - se coloteazi in ncgru-brun.

60

Page 58: carte Histologie

vacuola

HISTOLOGIE - LUCRiRI PRACTICE

Fig. 9 Adipocit. Tesut adipos alb. Col H. E. ob. X40. Celula este ocupati de o vacuoli mare de grisime ( I ),carea impins citoplasma la periferie, in care se identificA nucleulturrit (2).

Cromatocitul sau celula pigmentari, este o celulicu multeprelungiri ramificate, cu nucleul central, iar citoplasma conlinegnrnule de pigment (frecvent pigment tip melanind), care poate

acoperi gi nucleul. Astfel de celule pot fi observate pe preparatelebistologice uzual colorate, datoritd melaninei.

VOL.I TESUTURI

Fig. 8 Adipocit (scheme generah)

6r

Fig. 10 Cromatocit (schemi generali).

Page 59: carte Histologie

HISTOLOGTE - LUCR,{RI PMCTTCE VOL.I TESUTURI

Fig. l6 Fibrc elastice, colorate spccific cu orceinn. Ob. X40.Fibrele elastice sunt subliri, de culoare rolu-brun,( I ) uror ondulate9i pot emire ramifica;ii. Se remarctr gi fascicule de fibrc de colagence au fost colorate cu eozina Q).

Localizarc: in lesutul conjunctiv lax, perefii vaselor sanguine, plaman ii tegumente.

Substanfa fundamentali este amorfd gi nu se coloreazd decAt palid in tehnicile histologice uzuale.

64

Page 60: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRARI PRAC'IICI' VOL. I TESUTURI

LUCRARE PRACTICA NR.7TESUTURI CONJUNCTIVE. VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV

PREPARATE DE DESENAT

l. tesut conjunctiv dens, ordonat, tendon, col. HE2. tesut conjunctiv dens semiordonat, derm profound, col. HE/ tricromic Masson3. fesut conjunctiv gras, col. HE4. tesut conjunctiv lax, col. HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

1. Corion de apirare, intestin subfire, col. HE2. Corion citogen, endometru, col. HE3. tesut conjunctiv dens ordonat-capsuli, col. HE4. tesut conjunctiv dens ordonat, aponevrozi, col. HE5. tesut conjunctiv dens neordonat, (corion de mucoasi uterini), col. HE6. tesut conjunctiv elastic Iamelar, aorti, col. Orceini7. lesut conjunctiv mucoid- cordon ombilical, col. Tricromic Masson8. tesut conjunctiv reticulat lamelar, membrani bazali, col. Impregnare argentici, PAS

9. f esut conjunctiv lax, col. Tricromic Masson10.fesut conjunctiv de granulafie, col. HE1l.tesut conjunctiv reticular spongios, stromi de splinA, col. Impregnare argentici

65

Page 61: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTI(]E VOL. I TESUTURI

TESUTURI CONJUNCTIVE. VARIETATI DE TESUT CONJUNCTIV

fesuturile conjunctive se gAsesc in tot organismul, sub diferite aspecte, ca adaptdri morfofunclionalela activitatea organismului din care fac parte.

Dupi componenta care predomini sunt impdrfite in :

I. tesuturi conjunctive cu substanfi l'undamentali abundenti:

FJesut conjunctiv cu substanli fundamental6 lichidi : (sdnge, timfE), (vezi cap sAnge)!Jesut conjunctiv cu substanli ftrndarnentali moale : (1esut conjunctiv lax, lesut conjunctiv mucos),)lesut conjunctiv cu substanli fundamentald duri : (fesut cartilaginos gi lesut osos), (vezi cap.

lesut cartilaginos gi !esut osos)

Dintre lesuturile conjunctive, in care predomind substanla fundamentald, ne vom referi in special lafesutul conjunctiv lax. in acest lesut se disting practic toate celulele conjunctive (fibrocit, fibroblast, histiocit,n.rastocit, adipocit, plasmocit), rare celule alogene, (leucocite) 9i toate tipurile de fibre conjunctive (colagen,reticulinA, elastice)

Pentru a demonstra mai bine structura tesutului conjunctiv lax, se practicd aga numita < bula der'der1.r )) . Bula de edern se obline prin injectarea unei cantitdli mici (i2 ml) de soluJie de colorant slab,(r'iolet de Dahlia, eozina), in hipodermul unui animal de experienfd. Se lasi puJin timp pentru colorareadiferitelor componente, se excizeazd, se disociazi, 9i se intinde pe o lami un fragment din Jesutul injectat,pentm examinare la microscop.

Jesutul conjunctiv lax se gisegte in intreg organismul gi este foarte bogat vascularizat (capilare sanguine9i limfatice).

Fig. I Tesut conjunctiv lax. inlr-o substanta fundamentaliabundenti se remarcd un nunrir nrare de fibrc ce formeazd o texturi firdo anunlc ordonare. Uncle dintre fibrc se aranjeazd in fascicule, (fibrelecolage c)- P.intre fibre se gisesc capilare li o mare varietate de ccluleconjunctive identilicabilc prin aspectul lor morfologic 5i princolorabilitatc (schemi generali),

1. nuclcu de fibrocit2. adipocit3. limfocit4. mastocit5. granulocit6. substanl6 fundamentale7. fibre colagcne8. capilare saneuine

66

Page 62: carte Histologie

EISTOLOGIE - LUCR,IRI PRACTICE VOL.I TESUTURI

Fig. 2 Tcsut conjurctiy lrx, col Giemse, ob X40.

Un alt tesut conjunctiv in care predomini substanla fundamentald, gelatina Warton, este un tesutconjunctiv mucos, intalnit in structura cordonului ombilical. Este un fesut conjunctiv tindq cu celulefoarte rare, distanlate mult intre ele. Celulele pot prezenta prelungiri filamentoase ori apar stelete sauchiar fuziforme.

Fig. 3 Terut conjunctiv mucos. Cordon ombilic.l. Esteun lesut conjunctiv in care predomini substanfa fundamentaln.( I ) lnaceasta s€ gisesc numeroase celule (2) cu prelungiri filamentoase,unele stelate, altele ftiziforme (schemi generall).

!ti .i

\

e{I

*. :t?

Ii

\t.

lr I

i\=t

i:

Fig.4 Cordon ombilical. Col HE.. ob X40. Se

observe bogefa subsaanlei fundamenrale colorati roz pal (2)

9i numeroasele fibroblaste (l). ir\"J

rt s,

67

Page 63: carte Histologie

HISTOLOGI [: - T,IJCRARI PRACTICE TESI.'TURI

lI. I esuturi conjunctive in care predomini celulele :

) Corionul endometrial (corion citogen),

Fig.5 Corion citogen. Endometru. Sub epiteliul cilindricsimplu (l) al nrucoasci uterine sc gese$te corionul siu caraclerizatprintr-o mare bogelic dc celule conjunctive(4), cu pulini substanle fun-damentala (3) !iplline fibre. in corion, printrc celule sc gescsc glandc!ubularc drcftc. (2) cu pcrctclc nctcd. (cidonretlu foliculinic),(schemi generali).

) fesutul gras (adipos).

Un lesut conjunctiv in care predornini celulelr'. .-.:i ;3sutul gras (adipos). Adipocitele apar pe

preparatele histologice de fonni sferoidal6, alipindu-..' '::.: de alta, dispuse in grupuri sau chiar in lobuli.intre adipocite rimin spalii foarte reduse. ocupar!'di iesur conjunctiv lax, in care predomirri substanlS

fundamentald gi din loc in loc cite o celuld corljuncrir'a (de tip fibrocitar), fibre conjunctive (de reticulind gi

de colagen) 9i capilare sanguirre.

Vas capila.

Fig. 6 Tesul adipos alb. Se renrarci pnn b.,jilre dc adipocite,ingramedile unele in altelc. intre cle se gdse5te subsranla iundamcntalA $inrultc capilarc, (schemi generali).

,."*ii

ipocite

F-ig.7 Tesut adipos alb, col HE, ob X 20.

68

Capilar

Page 64: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRiRI PRACTICE

Fig. 8 fesut adipos brun, (schemi generali). Celulele adipoase aunucleul rotund situatcentral, iargrisimeasub formi de piceturi rotunde se gise$tein toati citoplasma.

l.nucleul celulelor adipoase2.picAturidc grisimc i|l ciroplasma

Fig. 9 Grisime bruni. col HE, ob X20-

ilI. fesuturi conjuncfive in cerc ptd.imini fibrele:

YOL.I TESUTURT

III.1. Fibre colagene

F lesut conjuncrir dens(corionul mucoaselor).

neordonat :

Fig. l0 fesut conjuncri\ dens n€ordonat, (schemi generali). Tesuluiconjunctiv este fomrar ar::a-.. i:ip.islire densi a fibrelor colagene prinrre care se

remarci celule conjuu.::\ 3. .:.inenle vasculare ti puine substanl, fuDd!n1r'nt3li.l. fibre colagc'r.:

2. celule conjuncrir e

3. capilrre sanguine

69

Page 65: carte Histologie

Htst oLo(;rE - l-ucRi,Rt PRACTtcE vol,. I 'lEsu'IlJRl

>Tesut conjunctiv dens semiordonat : (dermul pielii),

Fig. l1 l'esut conjunctiv dens semiordonat. Estc alcetuit din fibre colagcDe

dcDs aranjate, cc sc grupeaz6 iD fascicule ce se intretaie intrc cle, dar pistrcaza oanumitd orientare. Substanla fundamenlald Si ceiulele sunt pulin rcp.czcntatc.

l.fibre colagene secfionate in lung2,fibre colagcne scclionate transversal3,capilare sanguine

Ffesut conjunctiv dcns ordonat (tendoane, aponevroze, lesut propriu cornean, capsulelc,scleroticele)

Aponevroza este formatd din rnai multe plauuri suprapuse de fibre colagene (ca intr-o Jes6turd). infiecare plan fibrele colagelre, grupate in fascicule, sunt orientate paralel intre ele, formeazd unghiuri drepte

cu fibrele din planurile vecine (diversele planuri se observd manevrdnd microviza).Planurile dintre fibre sunt

solidarizate intre ele prin fibre de legdturd.

Celulele de tip fibrocitar apar lilite,comprimate intre planuri, astfel ce pe

preparatul microscopic observdm de laptnucleii, citoplasma distingAndu-se greu.

Fig. l2 Reprezentnrea in spaliu a unuifragment microscopic dintr'-o aponcr'rozi formatidio doui planuri de fibre.

Tendonul.l:ibrele conjLrnctive suut groase $i strens alAturate, grupate in fascicule $i orientate toate in acela$i

sens, paralele intle ele. intrc firscicrrle se pot delimita line spa(ii care con-tin un fin tesut conjunctivIax '"= perite noniu intcrn, sLrbstanli 'lirrrcla lnentali Si rare celule tenoc ite ,- librocite nretamorfozate.

Toate fasciculele tendinoase surl cullrinse ilrlr-un lesut conjrurclir lax (peritenoniu extern).

fibre elastice

dintr-un plan in celalall

'70

Page 66: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRiRI PRACTICE VOL. I TESUTURI

Pe secliune longitudinali, celulele apar alungite, dispuse in monoame lungi, paralele intre ele,despd4ite de fibrele conjunctive. Pe sectiune transversald, celulele apar cu fine prelungiri care se insinueaziintre fibrele colagene. Prelungirile sunt expansiunile aliforme (in aripioari ) ale tenocitelor.

Fig. 13 Reprezentarea in spatiu a unuifragment microscopic de tendon din imediataapropiere a inserfiei musculare.

l. celule tendinoase2. prelungire aliformd a unei celule tendinoase3.anaslomoza preiungirilor aliforme a doui

celule vecine4,fibrd tendinoasi seclionati transversal

(punctele depe suplafafa de secfiune rcprezinti fibrilelecolagene sectionate transversal)

5. peritenoniu intem6, fibre nervoasi trecand prin peritenoniu spre

corpusculul senzitiv7. capilar sanguin8. nucleu al celulei conjunctiveg.fibre elastice, orientate in lungul fibrelor

tendinoase.

Fig. l4 Tendon, secfiune longitudinali, col HE, ob X40.

'71

Page 67: carte Histologie

*'&'

HISTOLOGIE - LUCR;.RI PRACTICE VOL.I TESUTURI

III. 2. Fibre reticulinice

Flesut reticular spongios : (stroma organelor gi formaliunilor hemolimfopoietice - hemomeduli,limfoganglion, splini)

Fig. 15 Tesut reticular spongios, (schemi generali).Tesutul conjunctiv este format din celule stelate cu nuclei mari,ovalari, slab cromatici, $i cu prelungiri ramificate ce par a secorrtinua cu celc ale altor cclule rcticularc . ill ochrurilr r L:Lclci asrfclconstituite se gdsesc limfocite.

Lcelule reticulare2.limfocite

Fig, l6 fesut reticular spongios, Limfoganglion,col. HE, ob X40.

l.celule reticulare

2-limfocite

Flesut reticular lamelar : (membranele b dzale ale epiteliilor de acoperire, glandilem, nevrilem,sarcolem).

La fibrele de reticulind se asociaze de obicei $i celule de tip histiocitar, alcdtuind sistemulreticulohistiocitar

IIL3. Fibre elastice

Flesut elastic neordonat (in stroma pulmonar5,in cartilagiul elastic)

Fig. 17 Tesut elastic neordonat, stromr pulmonari. Col Orceina,ob X20. Conline fibie elastice pulin ramificate, orienlate in diferite direcfiiin funclie de direcia de acliune a factorilor mecanici.

Se gesesc li fibre de colagen $i celule conjunctive

I

12

Page 68: carte Histologie

HISTOLOCIE - LUCR,{RI PRACTICE VOLI TESUTURI

)fesut elastic ordonat (lamelar), in limitantele elastice ale vaselor, lamelele elastice din pereteleaortei qi aa. pulmonare, artere de tip elastic.

Fig. Terut elr3alc ordorat, peretel€ rortei, col orcelnl, ob X20.

73

Page 69: carte Histologie

IIISTOIOGIE - LUCR.IRI PRACTICE vol,,t TEsuTuRr

LUCRARE PRACTICA NR.8MUCOASE $I SEROASE

PREPARATE DE DESENAT

l. Mucoasi bucall, col. HE2. Mucoasi intestinali, colon, col. tricromic Masson3. Mucoasi respiratorie, trahee, col HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

1. Mucoasi urinari, vezica urinari, col. HE2. Mucoasi esofagiani, col . HE3. Mucoasi gastrici, col. HE4. Mucoasi respiratorie, trahee, col. HE5. Mucoasi genitali masculini, epididim, col HE6. Mucoasi vaginali, col. HE7. Mucoasa veziculei biliare, colecist, col. HE

74

Page 70: carte Histologie

IEil-

HISTOLOGIE _ LUCRiRI PRACTICE VOL.I TESUTURI

MUCOASE $I SEROASE

Mucoase

Mucoasele sau membranele mucoase sunt reprezentate de tunicile ce tapeteazd la interior organelegi formaliunile cavitare ce comunici direct sau indirect cu exteriorul organismului.

O mucoasd este constituitd din:-un epiteliu de acoperire,-un corion situat imediat sub epiteliu de care este desplrlit dar qi solidarizat printr-o membrani

bazali continud.

Exemple de mucoase :

1. Mucoasa digestivi, cu segmentele sale: (mucoasa bucald, faringian5, esofagiand, gastric[,intestinal6).

Fig. I Mucoasi bucali, La suprafafi se constati un epiteliumalpighian Iiri keratinizare iar in profunzime, sub epiteliu, se gisestecorionul, un tesutconjunctiv care trimite papile ce seridice spre epiteliu.Membrana bazald apare sinuoasl, la limita epiteliu-corion.

l.-epiteliu2.-papili3.-corion

Fig.2 Mucoasi digestivi de la nivelul stomacului (mucoasa gastrici) din regiunea piloricelpiteliul simplu cilindric, monomorf trimite in corion adAncituri, (cripte) in fundul cerora se deschid

:lande tubulare mmificateCorionul este un fesut conjunctiv bogat in celulc limfoide : (limfocite, plasmocite) de aceea

,a mai numelte corion de apdrare.l.-epiteliu,2.-gland5,3.-criptd,4.-corion.

'75

Page 71: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCR.iRI PRACTICE

Fig. 3 Mucoasi digestivi de lN trivelul stomacului- regiuaea firndictr Coltricromic M.sson, ob X10.

Fig.4 Muco.si digestivi de h nivelul itrtestirului subfire (schemi gererali)Epiteliul est€ format dintr-uo singur r6nd de celule (epiteliu simplu) alcltuit din

entercciter printre care se gtrsesc celule calicifome. Corionul este itrfiltrat cu celule deapirare (corion de aparare) 9i conline glande tubularc drepte Glaode Liebe*unk).

Fi& 5 Mucorsi intcstiodl, intcstin sublire, jejun (mucoase. Col trlcromidMlsson, ob Xl0).

VOL.I TESUTURJ

76

Page 72: carte Histologie

-J-t

HISTOLOGIE - LUCRARI PRACTICE VOL. I TESUTURI

2, Mucoasa respiratorie, cu segmentele sale: (mucoasa nazald, rinofaringiani, laringiani,rraheala etc),

Fig.6 Mucoasi respiratorie de la nivelul trah€ei (mucoasi traheali).La suprafaF se gisestc un epiteliu

pseudostratificat cilindric cu cili gi cu celulecaliciforme. Sub epiteliu segdsegte corionulconlindnd glande.

Limita epiteliu-corion este netedd $iindjcd zona in carc se gese$te membranabazald, (schemi g€nerali).

€pllellu pseudqslrail{icll

cllindrlc clllat

*lembrrrir bsrald

+ Cor,or (lcaul conjunctlv)

-

Lnmela elrslico

Mucoost

trahesla

Fig. 7 Mucoasa respiratorie d€ la nivelul traheei.(rnucoasi traheali). Col HE, ob X20.

3. Mucoasa genitali masculini, cu segmentele sale,

Fig. 8 Epididim Col HE. Ob X40.l. epiteliu2. cili3- corion

l7

Page 73: carte Histologie

IIISTOLOCIE - LUCRARI PRACTIEE VOL.I TESUTIJRI

4. Mucoasi urinari, cu segmentele sale.

Fig. 9 Mucoasi uritrari vezici urioari, coltr,obX,l{|.

l.uroteliu2. corion

Seroase

Seroasele sau membranele seroase reprezentate de tunicile ce tapeteazi la interior, cavitiilile inchiseale organismului, ce nu comunici in nici un fel cu exteriorul.

O seroasi este constituitl din :

-un mezoteliu,-un strat de lesut conjunctiv submezotelial-o membrani bazald la limita mezoteliu-strat submezotelial (de unii autori contestatd)

Exemple :

-peritoneul cu epiplonul gi mezenterul-pericardul-pleula-vaginala testiculari

78

Page 74: carte Histologie

TIISTOLOGIE - LUCR;.RI PRACTICE VOL.I TESUTURI

LUCRARE PRACTICA NR. 9

TESUTUL CARTILAGINOS

PREPARATE DE DESENAT

1. Cartilaj hialin, col. HE2. Cartilaj fibros, col. Tricromic Masson3. Cartilaj elastic, col. Orceini

PREPARATE DEMONSTRATIVE

1. Cartilaj hialin, col" HE2. Cartilaj fibros, col. Tticromic Masson3. Cartilaj elastic, col. Orceini

79

Page 75: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRARI PRACTICE VOL. I TESUTURI

Fig. 4 Cartilagiu hialin, col HE, ob X 40.

*"

$-,2. Cartilagiul elastic

Cartilagiul elastic este gllbui, mai pulin transparent decdt cartilagiul hialin 9i foarte flexibil.Este alcatuit din :

a) celule cartilaginoase (condroblaste, condrocite). Condrocitele se pot gdsi izolate in substanlafundarnentald, dar mai ales in grupuri izogene axiale,

b) fibrele sunt reprezentate de fibre elastice dense, aqezate in mdnunchiuri,c) substanfi fundamentali este in cantitate redusd, str[bdtutl de fibrele elastice.

Cartilagiile elastice nu se osific5.

Fig. 5 Cartilagiu elastic (schemi generali), Se identilici bogifia de fibre elastice printrecare sc obsen,i condrocite in condroplaste.

leiJ ii

tfrY*

a,

*t

82

Fig. 6 Cartilagiu elastic. Col Orceina, ob X 20.

Page 76: carte Histologie

t-

IIISTOLOGIE - LUCR;,RI PRACTICE voL.r TESUTURT

3.Cartilagiul fibros

Fig. 6 Cartilagiu fibros, (scheml generrli). S€ observtr abundente fibre colage'|e groase,formtnd fascicule care lnconjoartr zone restrlnse de csrtilaj hialir.

Fig. 7 Cartilagiu libros, (fibrocartilaJ), discintervertebral, col IIE, ob X l0

Cartilagiul fibros; de reguld pericondrul este absent. Substanla fundamentaH este in cantitate redusd,iar o mare cantitate de fibre de colagen, organizat in fascicule, sunt dispuse intre cordoanele de condrocitecu dispozitie paraleltr. Condrocitele sunt de dimensiuni mai mici, comparativ cu cele din cartilagiul hialin 9ielastic, fiind dispuse sub formd de coloane paralele printre fasciculele colagenice.

Localizare: meniscuri articulare, cartilagiul simfizei pubiene, discurile intervertebralg ligamentul rotundgi articula{ia coxofemurald.

83

Page 77: carte Histologie

IIISTOI.OGIE. I,UCRARJ PRACTICE

PREPARATE DE DESENAT

1. Osteon, os qlefuit2. Os spongios, col. I{E3. Osificare encondrall

PREPARATE DEMONSTRA'I'I VE

1. fesut osos compact, col. HE2. Osteoclast, col. HE3. Osteocit, col. HE4. Os spongios, col. HE5. Osificare encondrali, col. HE

LUCRARE PRACTICA NR, IO

TESUTUL OSOS $I OSTEOGENEZA

VOL. T TESUTURI

84

Page 78: carte Histologie

HISI'OI,OGIE . I-UCR;.RI PRACTI('I] VOI,. I TESUTURI

Fig,3 Tcsut osos spongios in lumini polarizati.

-fesut osos haversian conlpact sau dur. localizat in diaflza ortsckrt lungi. cofticallt oasclor scullc.

Unitatea morfofuncl ionali a lesutului osos conr|act poarti d!-ltLtitlirea de sistcnr haYcrsian sau

ostcon.

Fig. 4 C)steon (schenri generali). ('tnlrdl se identili(ircanalul Ilarers, iar in jur, dispuse concLnlric, sc renrarcir

lantelele o,'oasc 5i inr ari:rbil incluzind t)\ltophstelo clrc iurronlinut u\leocilclc.

l ig. 5 Sccliune prin dializa unui o,j lung.Sisl0mo I Iirvcrsirne.

-' I

:\

.lta.'

4,()

Page 79: carte Histologie

rrrsirol,()clE - Lucn,{nr pn^lcrrcB vol-r TEsttruRr

O secfiune transversald prin diafiza unui os lung pune in evidentd:-sub periost, o pdturl subfire de fesut osos lamelar, sistemul fundamental extem,-in jurul canalului medular central o zoni osoasi lamelarl - sistemul fundamental intem,-intre aceste doutr sisteme se gisegte zona mijlocie, alcituiti din sisteme havers (osteoane) 9i sisteme

interhaversiene.Osteonul, este o formafiune tubulard de aspect cilindroid format din 5-19 lamele osoase a$ezate

concentric in jurul unui canal, numit canal Havers. in grosimea lamelelor osoase gi inte ele se gtrsesc

osteoplastele care prezinti num. eroase canalicule ce se leagd intre ele gi permit astfel osteocitelor (adipostitein osteoplaste) si-gi trimit?i prelungirile pand la osteocitele vecine, in aceeagi lamell sau in lamelele osoase

invecinate, apadin6nd aceluiaqi osteon.

Sistemele interhaversiene sunt sisteme lamelare, situate in spatiile dintre sistemele haversiene. De faptsunt fragrr.ente din sisteme haversiene care au fost padial distruse in timpul edificlrii structurii osului. Acestesisteme au aspectul unor grupe de lame incurbate, formind arcuri, unite intre ele, ce constituie partea dindiafizi cu maximtr rezisten{i.

Sistemul fundamental extem este reprezentat de o pitura osoasd subtire, constituitlt din lamele, situatd

imcdiat sub periost gi insolesc circumferinta intregului os. Aceastd pitur6 osoastr este traversatii de fibrecolagene cu origine in periost, fibrele lui Sharpey.

Sistemul fundamental intem este tot o pdtura sublire de lesut osos (5-10 lamele oso.!se), dispuse

concentric fati de canalul medular, la limita cu acesta.

Fig. 5 Structurr uoui os lung, r€4une lotrgitudindi li trrnsvenlli.

87

Page 80: carte Histologie

HISTOLOGTE _ LUCR.4RI PRACTICE VOL.I TESUTURI

Fig. 8 Os $lefuit. Ob X 20.

Fig. 7 Os ilefuit. Ob X 10.

1. canal Havers

2. osteodit iII osteoplast

3- lamele osoase

Fig. 9 Os decalcificat, ob X20.l. canal Havers2. canal Volkmann3.osteon

Page 81: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCR-iRI PR,ACTICE VOI,.I TESUTURI

Periostul

Este o membrand conjunctivd ce imbracd osul la exterior.Aceastd pdturd conjunctivi prezintd doud straturi ce se continud unul pe altul :

-pdtura exteme, de naturl fibrilard, bogat vascularizati gi inervatd, are rol nutritiv,-pdtura intemd, mai bogati in celule gi cu structurl mai laxd, cu funclie osteogena.

Pentru ca osul si poati fi studiat la microscop, el trebuie in prealatril prelucrat prin unul dinurmitoarele proccdee :

-decalcifiere - cu ajutorul acizilor (azotic, clorhidric, tliclolacetic), in uma cdreia el poate fi prelucratdupa tehnici l'tistologice uzuale. Aceastl rletodd se folosegte pentru studierea componentei neminerale.

-qlefuire - se efectueazi pe osul uscat, nedecalcifiat. Aceasti tehnici presupune secJionarea unuifragment de os de maxim 1mm grosime din diafiza unui os lung. Apoi fragmentul se glef'uiegte pe o piatr[de ascuJit pAnd devine transparent. Se spali bine cu apd, se deshidrateazd in alcool, apoi se trece prinbenzen gi se monteaze in Balsam de Canada. Preparatele de os glefuit sunt folosite pentru a demonstrabirefringenta lamelelor osoase. in lumini polarizatd, birefringenta osului haversian se manifestii sub formaunei figuri, numiti "Cruce de Malta".

Osteogeneza gi osificarea

Osteogeneza reprezintX totalitatea proceselor osteofomatoare qi osteodistructive, ce conduc 1a

:lificarea osului funclional, a osului ca organ. Ea poate fi :

-embrionard sau primard-postnatald sau secundard.

Osificarea cuprinde procesul de formare a osului brut, de tip imatur, osul embrionar. Poate fi de

: - ri tipuri :

Osificarea conjunctivi, de membrand sau desmaliAcest tip de osificare constd in transformarea }esutului conjunctiv in lesut osos. Procesul de osificare

. : :. unctivd se intAlnegte la oasele craniului, unele oase ale fe1ei, claviculd.Etapele osificirii conjunctive :

-faza de remaniere conjunctivd,-faza de mineralizare.

89

Page 82: carte Histologie

}IISToI,OGTE - LUCRiRI PRACTICE VOL. I TESUTURI

Osificarea de tip cartilaginos, encondralS

Reprezintd procesul de substituire a cartilajului hialin din piesele scheletice ale organismului prin

tesut osos. Acest tip de osificare se intAlnegte la :

Oasele lungi, scurte gi o parte a oaselor late.

in acest tip de osificare asistdm la doud procese esenliale : remanierea gi distrugerea cartilajului hialin9i concomitent, inlocuirea lui cu lesut osos.

Etapele (zonele) osificirii encondrale :

-zona dc cartilaj hialin,-zona de cartilaj seriat,-zona de cartilaj hipertroflat,-zona dc vascular izalie gi eroziune.-zona osteoidd,-zona osiform6-os imatur,-zona osificatd sau de os propriu-zis.

.?ona cartilaj hipert{of iat

Fig. l0 Osificare encondrali, (schemi generali).

Fig. ll Osilicare encondrall, col.tricromic Masson, ob X20.

90

Page 83: carte Histologie

HISTOLOGI E - LUCRARI PRACllCE vol,.l TESUTUR|

Articulafiile

Articulafiile sunt formaliuni anatomice, alcdtuite din structuri morfbfunclionale oare leagd intre ele

doud sau mai multe piese osoase. Distingem doui rnari grupe de articulatii :

1. diartroze2. sinartroze

Diartrozele sunt articulalii ce permit ample gi variate migciri qi sunt structurate din :

-cafiilaj articular,-capsula articulard,-ligamente articulare,-seroasa siuoviali,-lesutul conjunctiv periarticular.

Cartilajul articular este de tip hialin, lipsit de pericondru 9i este format din trei straturi :

-stratul superficial, care conline celule mici Si turtite, dispuse paralel cu suprafala articulard,-stratul intermediar, care conline celule mari gi rotunde, agezate in coloane perpendiculare pe stratul

superficial,-stratul profurid, in care substanfa intercelulard este calcificatd.Nutrilia cartilajului afiicular se face pe seama lichidului sinovial.

Capsula ligamentari este o structuri densd, fibroase, constituita din fibre de colagen, care asiguristabilitatea articulaliei.

Ligamentele articulare surrt structuri, fie inglobate in capsuld, fie independente de aceasta. In acestcaz intre capsuld gi ligamentul articularexistd o bursl seroasd. I-igamentele articulare sunt structuri tendinoasecare la locul inse4iei pe os prezint[ o modificare fibrocartilaginoasi.

Sinoviala articulari reprezintd o structura caracteristicl diartrozelor. Ea are structura unei membraneseroase alcatuita din :

-stratul bordant, care delimiteazi cavitatea articulard $i reprezinta structura funclionald a sinovialei.Este un strat bogat vascularizat qi este fonnat dintr-un epiteliu unistratifical sau bistratificat cu celulernari, sinoviocite, bazofile, cu prelungiri citoplasrnatice ce pot conline vacuole gi un nucleu voluminoscentral.

-stratul subsinovial este de natura conjunctivo-grdsoasi. Este sirac vascularizat gi sirac in celule,elementele celulare fiind reprezentate de adipocite, fibroblaqti gi histiocite.

9l

Page 84: carte Histologie

MSTOLOCIE - LUCRARI PRACTICE VOL.I TESUTLRI

LUCRARE PRACTICA NR. 11

r. SANGELE. MORFOLOGIA ELEMENTELoR FIGT,RATE2. HEMATOPOIEZA

PREPARATE DE DESENAT

1. Elemente figurate ale singelui. Frotiu de singe periferic, aspect general-coL MGG2. Frotiu de hemomeduli col. MGG3. Liniile celulare in hematopoiezi

PREPARATE DEMONSTRATIVE

1. Limfocit col. MGG2. Monocit col. MGG3. Granulocit neutrofil, col. MGG4. Granulocit bazofil, col MGG5, Granulocit eozinofil, cot. MGG6.Ilematii, col. MGG

92

Page 85: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRARI PRACTICE VOL.I TESUT{IRI

Morfologia normali a leucocitelor pe frotiurile de sAnge perifericcolorate cu May Grunwald Gimsa.

Citoplasma

Tipulcelulei

Tal ie(p) Culoare

Raportul intrevolumul

citoplasnrei givolumulnucleului

Grrnulatii Nucleu

POLINUCLFAR€

neulrolit

Granulocitneutrofil 9-15 Roz-pa1 Crescut

Numeroase,foarte fine,

discret purpurii

Obignuit 2-5segmente

POLINUCLEARE

eozinolil

Granulociteozinofil

t2-17 Albastru-pal (lrescutNumeroase, marigi rotunde, roqii

portocalii

Obignuit 2segmente

POLINUCLEARE

Granulocitbazofil

10-14 CrescutPulin numeroase,mari gi rotunde

Obi$nuit 2

segmente

Monocit l5-30Albastru-cenugiu Modemt crescut

in numir variabil,fine, rogii purpurii

Folme vadate(rotund, in formd de

C sau U, lobulat)

limfocit

@ Limfocit

limfocitmic

t2-t6-limfocit

mare

Albastru-pal Scdzut/Foartescazut

Pu;ine, fine , rogiipurpurii

Rotund, cu grdmezide cromatinecondensatd

93

Page 86: carte Histologie

HISTOLOGIE _ I-UCRARI PRACTICE VOI,. I TESUTURI

1. SANGELE. MORFOLOGIA ELEMENTELOR FIGURATE

Din punct de vedere morfologic sdngele apare ca o varietate de lesut conjunctiv, a cdrui substanldfundamentald lichidi este plasma, iar celulele-elementele figurate ale sAngelui.

plosmoFig. I Plasma ti elementele ligurate

Practic la histologia sAngelui studiem numai elementele figurate. Pentru aceasta executdm frotiulsanguin 9i-l colordm prin metoda panoptici May Grunwald Gimsa.

Elementele figurate din sdnge sunt:-hematiile sau globulele rogii-leucocitele sau globulele albe-plachetele sanguine sau trombocitele.Pentru examinarea la microscop in vederea diferenlierii acestor celule 9i punerea unui diagnostic,

vom insista pe structura, dimensiunile qi afinitatea lor tinctorial[. qrm

Hematiile (globulele roqii, eritrocitele)

Pe frotiul sanguin hematiile reprezinti majoritatea elemetelor celulare gi

sunt rdspdndite pe toata lama. Ille nu au nucleu, au fomd de disc biconcav, cudiametrul de 7,1-7,3 rnicroni. Migcdnd altemativ in sus qi injos viza micrometricdobservdm centrul hematiei mai sublire, mai palid colorat (la periferie hematiaeste mai groasA).

Aceste aspecte de mai sus sunt datorate gi faptului cd hernatia conline incitoplasmi her-noglobini, iu cantilate mai mare in zona perifericd (unde

figurote

94

Page 87: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCR.IRI PRACTICE VOL. I TESUTUR]

:rosimea este mai mare) ; inclrcarea cu hemoglobin[ este uniformd gi propo4ionaldJ'r cantitatea de citoplasmd. in aspectul normal denumim aceasta ca izocromie, iar:ncdrcarea inegald cu hemoglobind (in stdrile patologice) anizocromie.

Dimensiunile hematiei sunt constante, (izocitozi), dar pot varia in plus sau inninus in diferite boli, (anizocitoz[). Forma poate gi ea varia, in stiri patologice,

':-ipect inelar, in racheti, (poikilocitozd).Numirul hematiilor este constant (4-5 milioane hematii/ml desAnge), iar

rumdrdtoarea hematiilor se face prin diferite metode. Variatiile in plus, peste limitasupcrioari a numirului de hcuratii admis la omul normal le denumim poliglobulie ;.rceasta poate fi fiziologici (la nou-niscut, la cei care triiesc la mare altitudine), sau

patologicd.Sciderea nurnirului de hematii sub lirnita admisd ca normald - apare in stiri

de anemie, de obicei asociatd cu sclderea incdrcdrii cu hemoglobind sau cu modificdride formi celulari.

Uneori hematiile pot prezenta restwi nucleare, de exemplu corpi Jolly- l -3 granule

bazofile sau resturi de membrand nucleard, Inelele Cabot, mai numeroase in stiripatologice.

Leucocitele (globulele albe)Aceste elemente figurate prezintd nucleu, deci sunt celule. Pe un frotiu sanguin colorat May Grunwald

Gimsa, se pot observa aspecte de structurd, numdr $.a.

DupI forma nucleului gi prezenla (sau absenta ) in citoplasm[ a granulaliilor specifice, leucocitele

se clasifici in :

Jeucocite polimorfonucleare sau granulocite - neutrofile- acidofile- bazofile

-leucocite mononucleare sau agranulocite - limfocite- monocite

Polimorfonuclearele neutrofileAceste leucocite aparpe frotiul colorat May Grunwald Gimsa ca celule sferice, de 9-15 microni, cu

citoplasma acidofild care contine fine granulatii specifice, colorate in violet. Aceste granulatii au dimensiuni

mici, sunt lbarte dese gi rdspAndite egal in toate citoplasma. Nucleul lor este format din mai mulli lobiunili intre ei prin filamente de cromatind. Numdrul lobilor unui nucleu aratd gradul de maturitate al

granulocitului. Cu cdt sunt mai mulli lobi , 5-6, cu atAt celula respectivi este mai bitrAnd (formula Ameth).in sAngele recoltat de la femei, 807o din neutrofile prezintd un corpuscul cromatinian, sferic sau oval,

ata$at printr-un filament de unul din lobii nucleului. Acest corpuscul reprezinta cromatina sexuall, gi dupiaspect, se nume$te ( drumstick > (be1i9or de tobd).

95

Page 88: carte Histologie

HTSTOLOCIE _ LUCRARI PRACTICE VOL. I TESUTURI

Numirul neutrofilelor dintr-o sutl de leucocite variaza

intre 62-68; cAnd aceasti propor{ie este mai mare, apare

neutrofilia ce caracterizeazd infecliile acute, iar cdnd numdrul

lors cade, apare neutropenia.Polimorfonuclearele neutrofi le intervin activ in ap[rarea

organismului, in procesele inflamatorii. Rolul lor este, fie acela

de a excreta fermenJi proteolitici in focarul inflamator, ce vor

acliona distrugdnd microbii sau fesuturile alterate, fie prinfagocitarea r.nicloorganisrnelor pe carc lc distrug apoi cu ajutomlfermenlilor. Via{a unui polirnorfonuclear neutrofil este foarte

scurtd, se admite ci in sdngele circulant ele nu depdqesc 3-4

zile.Iiig. 2 Polimorfonuclear neutrofil, col

]ICG, ob X40Polimorfonuclearul acidofi I (eozinofi lul)Apare ca o celuli sferici, del2-17 microni. Nucleul este in general bilobat, cei doi lobi fiind legali

printr-o punte find de cromatini (aspect de nucleu in desagd). In citoplasmd observdm granulalii colorate inrogu viu, egale intre ele, rotunde, unifonn rlspindite, rnai n.rarr decdt la neutrofile. Prin forma 9i culoarea lor,

aceste granulatrii amintesc de Icrele de Manciuria. Grarrulaliile conlin peroxidaze, diferite de mieloperoxidazete

neutrofilelor gi hidrolaze acide.

Mobilitatea lui este scezutd 9i are o slabd capacilate de

fagocitoz6.Proporfia de eozinofile la suta de leucocite este de l-3.

Cresterea numirului lor poarti denumirea de eozinofilie, intalnitiin stdri alergice precum astmul, urticaria sau parazitoze, iar scdderea

numirului lor, eozinopenie.

Fig. 3 Eozinofil, trlE. in microsco-pie elecrronicS. granulaliile sunt volumi-noase, de 0.5-1.5 Amin diametru li contino matrice granulari.

Aceste celule acioneaz| sinergic cu celelalte celule irrreacliile de hipersensibilitate de tip imediat qi intirziat. Ele au rolesenlial in distrugerea parazililor prin intermediul proteinelor(Eosinophil Cationic Protein - ECP qi Major Basic Protein - MBP)continute in cistalele din granulalii . Membrana plasmatici are

receptori pentru IgE 9i pentru histamind. Numdrul eozinofilelorpoate fi influenJat hormonal. Granulocitul eozinofil are o via16 mai

lungd decdt a neutrofilului, considerAndu-se cd ajunge pdnd la

9-12 zile.

)

96

Fig.4 Eozinolil, col iUGC,ob. X,l0

Page 89: carte Histologie

IIISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

Polimorfonucleatul bazofi l.Este o celuld sferici de 10-14 microni. Nucleul

bazofilului este ovalar, mai pulin lobulat, apdrAnd ugorscobit, uneori ca o frunzd de trifoi. Citoplasma deqi ugoracidofili, contine granulalii r[spdndite in citoplasma de

culoare albastrd, de formd qi rnirime diferitd, deseorisuprapuse pe nucleu, mascdndu-1.

Aceste granulaJii bazofile sunt metacromatice.Bazofilul poate trece prin peretele capilar in tresuturi,transformdndu-se in mastocit.

VOL.I TESUTURI

lilkrirt Saint Exupary

Fig. 5 Polimorfonucleatul bazofil., col. MGG, ob X40

Proporfia bazofilelor la suta de leucocite este de 0,25-0,50, creqterea numdrului lor, bazofilie, poate sine indice o leucemie mieloidd.

Mobilitatea lor este scazutd gi nu fagociteazd. Pot trdi in sdnge

12-15 zile.

Fig.6 Polimorfonucleatul bazofil, ME. in microscopia electronici granulafiileapar omogeoe formate din mici granule dense inconjurate de o membrani. Acestegranulafii bazofile confin histamini ti heparini, (glicozaminiglicani sulfatati).

LimfocitulEste o celuld sferic5. de 7- 1 6 microni. cu nucleul mare ce ocupd aproape toati celula, sferic, intens

colorat cu coloranli bazici, datorita laptului cd prezintd o crornatind bogatd dispusd in grunji mari, conglomerali.Citoplasma este mult redusi (apare ca o bandd

ingustd dispusd in jurul nucleului), iirtens bazofild,coloratd in albastru. Obiectiml cu imersie poate detectainconstant in citoplasmd, rare granulalii mici, azurofile,nespecifice.

DupI dimensiunile lor se clasificd in :

-limfocite mici ( 7-8 microni)-limfocite mijlocii ( 8- 10 microni)-limfocite mari ( l0- i4 microni)Fiecare dintre aceste limfocite prezinti

caracteristici morfofunctionale (vezi cursul).

97

Fig.7 Limfocit, col. MGG, obx40

Page 90: carte Histologie

HISTOLO(;IE - LUCRARI PRACT]CE VOL.I TESUTURJ

Fig.8 Limfocit, ME. In microscopia electronici se observi ci nucleul prezinticromatina densi ti nu prezinti nucleol. Citoplasma este saraci in organite.

MonocitulEste leucocitul cel mai mare din sAnge, l6-20 de microni, are forme

sfericd sau ovalari, cu citoplasmd abundentd, slab bazofil[, putAnd prezentagranulaJii nespecifice, azurofile. Nucleul este mare, deseori reniform, sdracin cromatini, avand aspect spongios. Cromatina este dispusi sub formaunor relele fine, slab clomaticd, nu conline nucleol. Este socotit histiocit sanguin.

Numfuul lor este de 6- 10 la 100 leucocite. Cregterea numdrului lor poartd denumirea de monocitozd,apare in boli infeclioase : sifilis etc.

Fig. 9 Monocit, ME

o,Q,m#Hq&tie,",,o

*ooft€eloctrete A

OD

ory Fig.ll Frotiu sarguin. Schemi.

,o

orDo

oo\

98

Fig. l0 Monocig col MGG, ob.X40

N€utrofll

---

,-

Page 91: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRARI PRAC] I(]Ii

Fig. Hemomeduli. Schemi.

VOI,. I TESUTURI

2. SANGELE. HEMATO P OTEZA

i4qouvn h 6TOG€\n

OS (Or\nPiCI

os sFofic.rcs

ji'- {

Fig. Maduva hematogeni.

Locul elementelor figurate ale sdngelui care imbitrAnesc Ai sunt distruse, este luat de altele noi, care

odlpocit€apar printr-un proces regenerativ activ ce poartd numele dehematopoiezi.

Pornite dintr-o celuli stem multipotentd (vechiulhemocitoblast) aceste elemente trec prin etapele dediferenliere, proliferare gi maturare, pentru ca in ultima etapA

sd fie indreptatd spre sAnge (citodiabazd).Formarea eritrocitelor: in mdduvd - eritropoieza.

Se realizeazd astfel : proeriboblast -+ eriboblast bazofil-+eriboblast policromatofil -> eriboblast ; ortocromatic-)reticulocit.

Reglarea ei se face prin eritropoietioni, oglicoproteind. Secretatd in special de rinichi gi stimulati dediferili hormoni.

Formarea in mdduva hematogeni a leucocitelorgranulare poartd numele de granulocitopoiezd gi areprecursori identificali ca: mieloblastul, promielocitul,

l"€(opllorslnusold I

mielocitul, granulocitul, la inceput nesegmentate, apoi segmentate. Reglarea se face prin granulocitopoietinl,r.rn ,,factor reglator" asenidnikx eritr opoietinei.

99

Page 92: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRiRI PRACTICE

MRDWR OSORSR

VOL I TESTIIURI

€BrlnoPor€zn 6p€ *n-or.

GRRM,topoleR -------------', ffitou"o.Fo,',*o.

l\ilopocfioPot€z6

--.> b ,uoNocrT€

sl,yopoN@

--* I utroctr€

rrl€Gncf,mocroporzn ---- ff *o.l.t

ffiI

ffi#fidDoHt

-+-..d,ffis"t;r{*iF.;'1r-Blilt'H(Um66r

100

mtoFtt

-r

Page 93: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRiRI PRACTICE VOL. I TESUTURI

L in ia e ritro c ita ra

tr'-.trrtt*I

fi;;:',ri*1,.;,, .' j

,1.'fi,t;i ',r. .1-*

!i*, ,..- ..,. .,.- - .-., -.,-i

I E ritro blast policromato{il I

Itp'*il".bh{

101

Page 94: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRiRI PRACTTCE

LUCRARE PRACTICA NlL 12

TESUTULMUSCULAR

PREPARATE DE DESENAT

l, f,esutul muscular neted, secfiune longitudinall gi transversali, col. IIE2. fesutul muscular striat, secfiune longitudinali gi transversali, col. HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

l. Fibra musculari netedi, col. HE2. Fibra musculari striati, col. HE3. fesut muscular striat, col. HE4. Endomissium qi perimissium, col. Tiicromica GS (Groldner-Szeckelly)

voL.I TtisuTURr

t02

Page 95: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCRj.RI PRACTICT: VOT,. I TESUTL-RI

TESUTUL MUSCULAR

Jesutul muscular realizeazd in totalitate musculatura olganismului qi prin structurile salemicrofibrilare cu funclie contractild asigurd mi$carea.

Jesutul nuscular este alcituit din fibre musculare (unitdlile morfofunclionale ale lesutului muscular.Fibrele musculare pot fi : celule (fibra musculara netedd gi fibra musculard striatl cardiacl) sau plasmodii,ifi bra musculari striatd scheletici).

In citoplasma (sarcoplasma) fibrelor musculare se gisesc diferenlieri fibrilare specifice cu func1iecontractild, numite miofibrile, care se intind de-a lungul fibrei. La microscopul optic unele miofibrilesunt omogene, iar altele au o structura heterogend (alcituite dintr-o serie de discuri clare qi intunecate,care se succed cu regularitate, miofibrile striate).

Dupd caracterul structural gi funclional al fibrelor musculare, in organism gisim doui tipuri de

lesut muscular:1. tesut muscular neted, alcituit din fibre musculare netede, (care conlin miofibrile omogene),2. tesut muscular striat care la rdndul lui se prezintd sub doul aspecte:

-fesut muscular striat scheletal, format din fibre musculare stdate, - plasmodii (care conJinmiofibrile striate).

-fesut muscular cardiac-miocardul, alcituit din fibre (celule) musculare cu miofibrile striate.

l.fesutul muscular neted

Jesutul muscular neted are ca unitate morfofunclionali fibra musculard netedd, care se rnai numeqteqi miocit.

Fibra musculari netedi (miocitul)Fibra musculard netedd este o celuli uninucleati, de formd alungitd (fusiformd), cu extremitdlile efilate

(uneori ramificate scurt - ca la unelc fibre musculare din vase), iarpartea centrali, care conline nucleul estecea mai ingrogati.

Lungimea miocitelor este cuprinsi intre 20 microni (exemplu, miocitele din peretele arteriolelor) 9i200 microni. Cele mai lungi fibre musculare netede sunt in uterul gravid: 0,5- 1mm.

Diametrul porfiunii centrale este de aproximativ 7-10 microni.

fibra nervoasasinapsa

-*@.-:-_-:=.-:€-'

fibra musculara neteda

Fig. I Fibre musculare netede (schemi generali)

l0-l

Page 96: carte Histologie

FISTOLOCIE _ LUCRA PRACTICE vol..t TESUTURT

Fibra musculard netedd este alcatuit2i din:1. citoplasmi (sarcoplasmi)2. nucleu3. membrana fibreiSarcopiasma este omogend (la celulele nefixate) sau fin granulard (dupa fixare) gi mai abundentd in

jurul nucleului. Fiind acidofild se coloreazi cu coloranli de tipul eozinei. in sarcoplasmi se gdsesc organitele

celulare, incluziuni (glicogen, lipide), mioglobini, AIP, enzime 9i diferenfieri fibrilare numite miofibrile,care sunt specifice fibrei musculare netede.

Fig.2 Tesut musculrr neted, col IfE, ob X10.

Fig. 3 Miocite secfionate transversal, (schemi getrenli)l.fibre musculars netede2.nucleiIn fibrele in care nucleul nu este vizibil, secliunea transve$ala nu trece prin nucleu.

Miofibrilele sunt diferenlieri sarcoplasmatice filamentoase, fine, dispuse in jurul fibrei musculare,paralele intre ele. Sunt omogene, birefringente in lumind polarizati, greu vizibile la microscopul optic incoloratii obiqnuite. Apar insd colorate, evident in negru, dupd colorarea cu hematoxilini-fericd.

Nucleul unic, ag ezat cenftal, are formd alungitd, ca un bastonag, cu extremit[tile rotunjite. Continecromatind relativ abundenti.

Membrana fibrei, este inveligul foarte sublire al miocitului, formatl din plasmalema gi o sarco-plasml discontinui inconjuratd de glicocalix.

In jesutul muscular neted, fibrele musculare netede se asociazi prin intermediul Jesutului conjunctiv(bogat in fibre de reticulini gi fibre elastice), rezultAnd:

t04

-

Page 97: carte Histologie

HISTOLOGIT, _, LT]CR;.RI PRACTICE VOL. I TESUTURI

a) pituri (straturi, tunici), in care toate ltbrele sunt orientate in aceeagi direclie. in asocierea lorfibrele musculare netede se ageazd cu po4iunea centrald a uneia lAngd extremitatea sublire a fibrei vecine.Aceastd organizare o gasim in tunicile musculare din organele cavitare:

tubul digestiv, incepind cu treimea medie a esofagului, pdnd la anus,-aparatul urogenital (uter, trompd uterind, vagin, vezici urinare, uretet bazinet, calice renale),-aparatul respirator (trahee, bronhii, bronsiole),-in media vaselor sanguine (artere, vene) 9i limfatice.b) fascicule-in stroma unor organe (prostata).

Jesutul muscularneted este slab vascularizat ial ileryalia este vegetativi (fibre nervoase silnparicegi fibre neruoase parasimpatice).

2.fesutul muscular striat scheletal

Jesutul muscular striat are ca unitate morfofunclionall fibra musculard striati. in tesutul muscularstriat asocierea fibrelor musculare realizeazd fascicule de diferite mdrimi (fascicule primare, secundare,te4iare, cuatemare). Asocierea paraleli a fibrelor intr-un fascicul se realizeazd, cu ajutorul unui lesutconjunctiv lax, numit endomisium, care conline o bogati retea de capilare anastomozate gi termina{iuninervoase. Fasciculele musculare primare sunt grupate in fascicule secundare gi aga mai departe. Acestefascicule secundare sunt separate intre ele tot prin tesut conjunctiv lax (perimisium intem), care conlinevase gi nervi. in totalitate, fasciculele musculare formeazd mugchiul care este invelit de o membraniconjunctivd (perimisium extem), dublatd de aponevrozd.

Pe ldngd bogata vascularizalie, mugchiul striat este bogat inervat. Inervatia senzitivd realizeazdfusurile neuromusculare, iar cea m otoie realizeazd placa motorie.

Fig.4 Tesut muscular striat, sectiune transversali, (schemigenerali). Fibrele musculare secfionate transvcrsal apar sub formd decampuri citoplasmatice acidofile, poligonaic, cu 2-3 nuclei rotunzi situagi

sub membmna sau IirAnuclei, in funclie de nivelul secgiondrii.La unelefibre husculare se disting gruperi de puncte file, numite cinrpuriCohnheim.intre fibre se gise$te fesut conjunctiv lax

1. fibri musculard2. tesut conjunctiv lax3. campuri Cohnheim

105

Page 98: carte Histologie

HISTOLOCIE - I,UCR,i.RI PRACTICE

Fig.5 Mugchi striat, secfiune transversali, coloratie H.E,,ob X20. Fibrele musculare seclionate transveEal apar sub forma unor campuricitoplasmatice acidofile, poligonale cu 2-3 nuclei rotunzi situali submemblani, sau flri nuclei in funqie de nivelul sectionirii. intre fibre se

gAseste lesut conjunctiv lax. Coloralia diferiti a fibrelor indici diferenla de

metabolism dintre acestea.

Fibra musculari scheleticiEste o formatiune citoplasmaticl giganti,

(plasmodiu), ce conline mai multi nuclei. Ea are o formdalungitd, cilindrice, cu aceeagi grosime pe toatd intindereasa. Lungimea fibrei musculare scheletice ajunge pAnd la3-12 cm, iar grosimea ajunge la 100 microni. Fibra musculare striatd este alcatuitd din :

-citoplasmi (sarcoplasmd),-nuclei,-membrana fibrei.

Fig. 6 Fibrn musculari striati, (schemi generali). Aspectul striat transversal qi longitudinalapare foarte evident

Lsarcolemi2.nuclei3. striatii

Fig. 7 Mutchi striat , limbi, col HE. Ob X20.

VOL.I TESUTURI

106

Page 99: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRARI PRAC'TICE VOl,. I TESUTURI

Sarcoplasma apare fin granulari, dispusi mai abundent in jurul nucleilor gi conline organite celularecomune, incluziuni gi diferenlieri specitice, miofibrile striate, (aga zisa sarcoplasmd functionald, spre

deosebire de sarcoplasma troficd).Miofibrilele au aspect heterogen (dat de altemanla discurilor clare cu cele intunecate), qi se intind,

paralele intre ele, de la un capdt la celilalt al fibrei musculare striate.Pe preparatele microscopice colorate cu metodele obignuite (H. E. , tricromice) - se observd slab

strialiile fibrelor musculare (se coloreazl de fapt doar discurile intunecate). Prin tehnici speciale (coloraliacu Hematoxilind Fericd Heidenhain g.a.), se observi net alteman{a discurilor clare cu discurile intunecate la

nivelul rniofi lamcntelor.Pe preparatele proaspete. la rnicroscopul cu

lur.r.rini polalizatd, se observd ci discurile clare suntnronorefringentc (izotrope, se noteazi cu I) in timp ccdiscurile intunecate sunt birefringente, (anizotrope se

noteaza cu A).Discurile clare sunt strebitute prin mijlocul lor

de o bandi intunecati, care se prelungeqte in afaramiofibrilelor, inserdndu-se pe plasmalemi. Aceastdmembrand numitS "stria lui Amici, sau stria Z), ssolidarizeazd deci miofibrilele intre ele (solidarizarea .r

fiind necesari mai ales in contraclie), indeplinindfunctia de telofragmd. in mijlocul discurilor intunecate

sc observd o bandi clard lbanda Hansen, H).Prin mijlocul zonei H, trece o membrand

intunecatd, M.Segmentul de miofibrili cuprins intre doui

menrbrane Z vecine constituie sarcomerul sau cisulaIui Krause, care este considerat o unitate de contrac;ie.

Nucleii sunt foarte numeroqi. au fonnd ovalari,orientali in axul lung al fibrei, dispuyi sub plasmalemi

1 la periferia sarcoplasmei).Nucleul este uneori risucit, in fibla musculari

contractat5-Membrana fibrei este constituite din plasmalemi

;i dublati in afard de o structure reticulinicl continud,numitd sarcolemd.

Fig. 8 Organizarea mulchiului striat scheletic (l). Fascicul

nruscular: 2, fibra nrusculari: 3 ,niofibrili: 4,sarcomer: 5, 6 analizacupc lor transvcrsa le la nivelul sarcomcrului, 9 : sarcomer la microscopulelc(tronic,7 filanrentc fine dc actinS, 8 - filamcntc dc miozini-

E

.H

I,t;l

I'I

I

tol

Page 100: carte Histologie

HISTOLOCIE - LUCRiRI PRACTICE vol-.t TESUTURT

Legitura muqchi - tendon

Legdtura solidd mugchi tendon se realizeazd prin fibreie tendinoase, care sunt in raport de contiguitatecu plasmalema ce delimiteazd sarcoplasma gi miofibrilele gi in raport de continuitate cu sarcolema.

inveligurile conjunctive ale tendonului (peritenoniu intern gi peritenoniu extern) sunt in raport de

continuitate cu lesutul conjunctiv interstilial (endomisiu qi perimisiu) al mugchiului.Fibrele colagene din structura tendonului, printr-un capdt fac legdtura cu mugchiul, iar prin capltul

celdlalt se ancoreazd in periostul osului prin fibrele Sharpey.

Fig.9 Legitura mutchi - tendon, (schemi generali). Se observi cum fibrclc conjunctiYctendinoase, sunt in raport de contiguitate cu fibrele musculare striate $i in raport de continuitate cu

sarcolema.Tesutul conjunctiv care constituie peritenoniul este in raport dc continuitate cu lesutulconjunctiv care alcetuieste perimisiumul $i endomisiumul.

l. fibri musculari2- tendon

Fig. l0 Legituri mulchi - tendon, col tricromici Masson, ob X40.

r08

Page 101: carte Histologie

HISTOIOGTE _ LUCRiRI PRACTICE VOLI TESUTURI

LUCRAREPRACTICAI{R 13APARATTJL CARDIO -VASCULAR

PREPARATE DE DESENAT

1. fesutul muscular miocardic, secfiune longitudinali gi transvelsali, col. IIE2. Artere gi vene, col. HE3. Capilar tipic, secfiune longitudinali 9i transversali, col. IIE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

1. Arteri de tip elastig col. Orceini, IIE2. Arteri de tip muscular, col HE3. Arteriole 9i venulg col. HE4. Capilar atipic, glanda suprarenali, col. IIE5. Capilar limfatic, ganglion spinal, col. IIE6. Tesut nodalo col. IIE7. Endocard, col. I{E8. Pericard, col. IIE9. Ven6, coL Tlicromic Masson

109

Page 102: carte Histologie

HISTOLOGIE . LU(]RARI PRACTI(]E VOL. I TESUTURI

APARATU L CARDIO -VASCULAR

Inima sau cordul organul central al aparatului cardio-vascular', este un organ cavitar, musculos,situat in mediastinul anterior. Peretele sdu este fonnat preponderant din lesut muscular cardiac, care asigur6,prin contraclii ritmice, circulafia singelui qi a lirnfei prin vase. Inima este deci organul propulsor, colector gi

distnbuitor al sdngelui 5i limfei.Din punct de vedere histologic peretele inimii este structurat din trei tunici concentrice care se

continul cu tunicile vaselor sanguine, care vin sau pleaci de la cord, motiv pcntru care inima este consideratdun vas sanguin cu perete modificat. Accste tunici sunt :

-endocardul-miocardul-pericardul

Endocardul, sau tunica intemA a cordului, tapeteaza perelii cavitdtilor cardiace $i se continue cutunica intemi a vaselor, care pleaci sau vin la inimd. Este constituit din : endoteliu, stratul subendotelial qi

stratul subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu, agezat in strat continuupe o membrani bazald. Stratul subendotelial sau lamina propria este reprezentat de o lami de lesutconjunctiv lax, in care se gisesc rare celule conjunctive, fibre de colagen fine orientate in toate direcliile,rare fibre de reticulind gi fibre elastice. Stratul subendocardic este alcituit dit) Jesut conjunctiv lax, ce se

continud cu Jesutul conjunctiv interstifial al miocardului.

tesutul muscular cardiac sau miocardul este alcetuit din fibre musculare striate (miocardocitelucritoare) anastomozate intre ele. in ochiurile determinate de anastomoza lor se gdsegte un lesut conjunctivvascularizat 9i inervat.

Fibra musculard cardiacd are unele trdsdturi care amintesc de caracterele fibrei musculare netede,altele care amintesc de fibrele musculare striate, dar prezinti gi caractere proprii.

Tabel nr. I

Trisituri aseminitoare fibreimusculare netede

Trisituri aseminitoare tibreimuscular€ striate Trisituri proprii

-aspect unrcelular-poziJia centrali a nucleului-bifurcarea fi brelor musculare-conductibilitate proprie-nu se inserd De schelet

-existen[a constantd a sarcolemei-heterogenitatea miofibrilelor cudubld strialie-existenla cdsulei contractile a lui Kmuse

-striiurile scalariforme ale lui Eberth

ll0

Page 103: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE VOL. I TESUTURI

Fig.l N'liocard, Schemi. Intr-o secli!ne Iongitudinali priD nliocard,:::iele apar cir tli$te benzi mai iDguste dccet cclc alc fibrci striatc scheletice fiij:-'nu sunt frralclc inlrc elc. ci sc anrslonlozcazi . in axul accrlor bcnzi sc vid: r.lei ovalari, irr in toata fibra apar sh iatii atdt Iongitudinalc cat $i tr.nsversalc,

i.estea din urme fiind mult mai evidenJiatc. Pe prcparatele coloratc cu::matoxilind fericb sau cu impregnarc argcntici se vid $i striurile scalariforme.

in structura miocaldului niai irltalninr un lesutcardionector sau nodal, care microscopic prezintd caractereparticulare distincte de cele ale nTiocardului propriu-zis $i o

structuri variabild dupi dif'eritele regiuni ale acestui lesut,Aceste elemente sunt grupate ir1 uodulul sinusal, atrio-ventlicular etc. Celulele Purkinje care alcetuiesc

ace$ti noduli sau fascicule, prezintd unul sau doi nuclei centrali, o sarcoplasnrd abundentd in jurul lor gi

puline miofibrile striate dispuse la periferie. Miofibrilele formeazd relele sau irnpisliri ce trec dintr-o celulIin alta.

Aceastd dispozilie morfologicd explici transmiterea in toate directiile a excitaliei contracfiei. Celr.rlele

tesutului nodal se continud cu miocardocitele lucritoare prin forme de tranzitie.ContracJia cardiacl gi automatismul ritmic sunt sub dependenla lesutului nodal.

) f"''{*

Fig.3 Retea Purkinje, col HE, ob X40

Pericardul, sau tunica externe a cordului este o seroasa care protejeazi cordul dar il 9i ancoreazd deorganele din jur.

Este alcituit din doud foile :

-pericardul seros. sau foiJa intenid

'r ..

rli1.. .

{t*

lll

Page 104: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRAC'TTCE VOL. I TESUTURJ

-pericardul fibros, sau foiJa externdPericardul seros poart5 denumirea de epicard. Este format de la exterior spre interior (spre miocard)

din :

-mezoteliu-membrana bazald a mezoteliului-fesurul conjunctiv submezotelial.Pericardul fibros sau foila exteml continud lp baza cordului pericardul seros. Are o structurd identici

pericardului seros, cu deosebirea cd in lesutul conjunctiv gdsim mai multe fibre de colagen 9i mai putine

vase sanguine qi Iimfatice .

Vasele sanguine

1. Arterele sunt caracterizate prin grosimea peretelui lor, care are o soliditate elastici. Ele nu colabeazl

cdnd vasul este golit de sdnge gi de aceea in sec{iune transversald, lumenul lor apare rotund. Peretele loreste alcAtuit din 3 tunici : tunica intemd, tunica medie gi tunica extemd sau adventicea.

Tunica intemd sau intima, are un endoteliu obignuit, alungit in sensul torentului circulator. in afara

endoteliului se gdsegte o p[turd de lesut conjunctiv slab diferenliat, numitl endarteri. in afara acesteia se

gese$te o membrand elastici numitd limitanta elasticd interna, care pe sectiune transversali a vasuluiapare ca o lameli elasticd fin, mai mult sau mai pulin ondulati.

Tunica medie este groasd, formati din elemente fibroase, elastice gi musculare netede a cirorpropo(iegi dispoziJie diferd de la un tip de arteri la altul. Aceaste tunice este delimitati, de asemenea, la periferie de

o membrani elasticd ondulat5, numitd limitanta elasticd externd prin care peretele arterial se leagd cu lesutulconjunctiv periferic. Acest tesut conjunctiv periferic formeazd tunica externd a arterei sau adventicea.

Adventicea este alcetuite dintr-un fesut conjunctiv lax gi numeroase fibre elastice. in ea se gdsesc

vasa vasorum gi numeroase termina[iuni nervoase .

in raport cu repartilia cantitativd intre fibrele elastice gi cele musculare din tunica medie, arterele se

clasificd in : artere de tip elastic Ai artere de tip muscular.

Tip de artera Localizare Intima Media Adventicea

Artera detip elastic

Aorta,arterapulmonara,trunchiul brahio-cefalic

Limitanta elasti-cA intemd nu este

net vizibild

Este groasd, formati din fibreelastice cu dispozilie circu-lard, paralele, su prap u seregulat,^ formdnd lameleelastice. In ochiurile formatede fibrele elastice se gisescrare fibre de colagen gi rarefibre musculare netede .

Este fibroasi, forma-ti din fascicule con-junctive dispuse lon-gitudinal sau oblic,suslinute intre eleprin puline fibre .

t12

Page 105: carte Histologie

=.:I')LOGIE _ LUCRiRI PRAC 'I(]E

iirel.\r.2 C.racteristicile principrle ale arterelor de tip elasticti a arterelor de tip muscular.

Fig. 4 Artera elastici. Sch€mI. O secliune transversald prin pereteie

aortei ne arata dispozilia in lamele suprapuse a fesutului elastic, care formeazenredia acestui vas. Endoteliul estc abia vizibil, cu nucleii turtili, proeminandusor in lumenul vasului. Endartera este sublire, limitanta elasticA inleme slabvizibili. Lamelele elastice aparcanitte linii ondulate, suprapuse, intrc ele gasim

Si fibre de colageD ti rare fibre musculare netede. Limitanta elastici extemi nu

existi.

VOL.I l TSTJTURI

hlt.n tisnlc. lnlaarr.) ::rr>r<1=:=<i:J_

lnlin ltsolc. hlarrl,).--.rEr::-=all.nlLot. drtih.

Fig.5 Artera musculari. Schemi. O secliune transveNalS prin peretele

anerei de tip muscular ne arati un perete grcs, iD structuIa ciruia distingemurmabarcle stucturi dinspre lumen spre exterior: limitanta elastice intemi, formdnd

o membrani ondulat'a pe a cirei fali inteme se disting nucleii endoteliului, care par

lipili de aceasd limitanti din cauzA ci endartera este foarte redusd. in afara limitantciinteme se giseste o peture de fibre musculare netede dispuse circular, in carc

distingem nucleii bastoniformi dispuSi qi ei in cercuri concentrice. La periferiafibrelor musculare gisim limitanta elasticl exteme li adventicea. Adventicea sc

continue fArA nici o delimitare cu fesutulconjunctiv al organului cAruia iiapa4inevasul.

tl.ntLlnll cl''th!advafillra .,

2. Venele, sunt caracterizate prin peretele lor mai sublire, mai mult conjunctiv, prin lumenul lorrelativ turtit $i prin prezenla in unele din ele a valvulelor venoase. Cele nrai multe valvule venoase suntperechi. in peretele venelor distingem, ca la orice vas trei tunici concentrice :

Media nu are limitanta elesticaexterna

elastice

.{ rtera de tipmuscular

Arterele mai inde-pdrtate de cord :

femurala, radiala,cubitala, tibiala.

Endartera esteredus[ la o pd-turd foarte sub-

{ire, dar Iimi-tanta elasticainternd ia as-pectul unei mem-brane elastice netdistincte-

Bogatd in fibre rnuscularenetede dispuse concentric,alcdtuind un adevdrat man$onmuscular. Printre fibrele musctt-lare se gdsesc Ai rare fibre decolagen $i elasdni. orientate gi ele

concentric. Limitanta elasticlexterne mai slab reprezentatddec6t cea intemi.

Este formatd din

!esut conjunctivlax in care gisimfibre de colagengi clastice, dispu-se orizontal gi

oblic, celule con-junctive, vasavasorum gi termi-naJii nervoa se

libere.

l t3

Page 106: carte Histologie

HISTOLOCIE _ LUCR-IRI PRACTICE VOL, I TESUTURI

Frtero musculoro si veno corespondonto Tunica interni, cuprinde un endoteliuobignuit, in afara ciruia gdsim o pdturd de lesutconjunctiv, endovena, delimitatd la exterior de o

limitantd elastici inteme, inconstantA. Endoteliulare celulele mai pulin alungite 9i mai largi decAt

cele ale arterelor. Endovena gi limitanta elasticdintemd sunt mai reduse decdt la artere.

Tunica medie contrine formaliuniconjunctive, musculare gi elastice care inansamblu iau o directie circulari. La periferiaacestei tunici se distinge limitanta elasticiexternd.

Tunica extemd este de naturi conjunctivo-elasticd, avAnd o dispozilie longitudinald a fibre-

lor predominant colagene, intre care distingem uneori gi fibre musculare netede, precum gi vasa vasorumgi terminalii nervoase libere.

VariaJiile cantitative ale fibrelor musculare sau conjunctive care intrd in alcdtuirea tunicii medii avenelor permite clasificarea acestora in trei grupe : vene fibroase, fibro-elastice gi musculare.

Tabel nr-3

3. Arteriolele gi venulele sunt conducte interpuse intre artere, vene qi capilare. Arteriolele suntalcdtuite dintr-un endoteliu, obignuit descris la artere, in afara cdruia la arteriolele mari se afld limitantaelastici intemd foarte find, care la arteriolele foartemici lipsegte.Tunica medie a arteriolelor estealcdtuiti din 2-3 p5turi de fibre musculare netededispuse circular. Adventicea este sublire, alcdtuitddin hbre conjunctive qi rare fibre elastice.

Tip de vend Localizare Tunica medie

Fibroase Vene cerebrale -fibre conjunctive colagene dispuse circular sau

oblic

Fibro-elastice Venele jugulare, supraclaviculare -fibre de colagen dar qi fibre elastice

Musculare Vena humeralS- fibre musculare ce tind sA se grupeze in fasciculenu prea strdnse intre ele

Arteriolo

lt4

Fig. 7 Art€rioli $i venuli, schemi.

Page 107: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCRARI PRACTICN

4. Capilarele, prezintd varialii structurale care permit diferitegradiente de schimburi metabolice intre sange $i lesuturi.

Clasificare capilare :

-capilare tipice-capilare atipice (fenestrate gi sinusoide)Capilarele tipice sunt cele mai numeroase din organism gi se

prezintS, sub formd de tuburi de calibru regulat, anastomozate inretele variabile. Se gisesc in musculatura scheletici, lesutul nervos,

lesutul conjunctil', glalrde exocrine. Diametrul capilarelor cstcvariabil: unele sunt mai largi, 20-30 microni, altele sunt nrult rnaiinguste, 5-6 microni. HenT atiile avdnd un diametru mai mare dec6,t

al acestora din unnd trebuie sd se dcformeze cAnd le traverseazi.

pericite

membranabazala

VOL.I 'IESUTURI

contlnui

t(N=6 )//

\0

4

\

)

Peretele lor este format drn:-endoteliu-membrana bazali-periteliuEndoteliul este continuu, fiind alcdtuit

dintr-un epiteliu simplu pavimentos, in carecelulele sejonclioneazd intre ele prin interdigitatii,zonule ocludens gi macula adherens. in citoplasmacelulelor se gdsesc numeroase vezicule depinocitozd. Membrana bazald, de naturd reticu-lard lamelard, este continuS. La periferiacapilarului se gdsesc numeroase pericite.

Pericitele sunt celule mezenchimale cuprelungiricitoplasmaticelungi,careinconjoard endoteliuparfial celulele endoteliale. Sunt prezer.rte din locin loc. in cazul unor traumatisme locale, perici-tele prolifereazd gi se diferenJiazd pentru a forma noi vase de sdnge sau alte celule ale lesutului conjunctiv,care participi la procesele reparatorii.

Capilarele atipice au unele particularitiJi structurale :

Capilarele fenestrate, se caracterizeazd prin prezen{a unor fenestra}ii largi in peretele celulelorendoteliale. Se intAlnesc in organe cu schimburi rapide de substanle, intre singe qi lesut : rinichi, intestin,glande endocrine. Fenestraliile reprezintd un mecanism de transport mai rapid decdt transportul prinpinocitozd.

Fenestraliile sunt acoperite sau nu de diafragme, care sunt mai subJiri decdt membrana bazali gi nuprezintd structura trilaminar5 a acesteia. Membrana bazali are aceeagi structura ca gi la capilarele tipice.Peritelinl poate lipsi.

Capilarele sinusoide au lumenul gi traiectul neregulat, Ia nivelul Ior viteza de circulalie a s6ngelui.e reduce foarte mult. Endoteliul este discontinuu datoritI faptului ca celulele endoteliale lasd spalii

/Fig,8 Structura diferitelor tipuri de

capilare. Schemi.

Fig.9 Structura capilarului tipic. Schemi

fenestrale

dlstontinui

I l5

Page 108: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCR;.RI PRACTICE

foarte mari intre ele. Membrana bazali este aici discontinud, iar periteliul lipsegte.

Le intAlnim in ficat, medulosuprarenald, splind, mdduva osoasi.

Funcliile capilarelor :

-func1ie de barierd cu permeabilitate selectivd-funcJie de metabolizare a diferitelor substante organice

-fu nclie antitrombogenici.

VOL.I TESUTURI

l16

I

Page 109: carte Histologie

HISTOLOGIE - LUCR;.RI PRACTICE VOL.I TESUTURT

LUCRARE PRACTICA NR. T4

TESUTUL NERVOS

PREPARATE DE DESENAT

l. Neuron multipolar, neurofibrile, miduva spinirii, col. Impregnare argentici2. Neuron piramidal, corpii Nissl, col. Violet Cresyl3. Nevroglie sateliti perineuronali, ganglion spinal, col. HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

1. Neuron pseudounipolar, ganglion spinal, col. HE2. Fibre mielinice, secfiune transversali, col. Heidenhein3. Fibre mielinice, secfiune longitudinali, col. Heidenhein4. Macroglie fibroasi, col. Impregnare argentici5. Nevroglie sateliti perineuronali. Ganglion vegetativ, col. HE6. Neuron stelat, coarnele anterioare ale miduvei spinirii, col. HE7. Neuron piriform, cerebel, col. HE8, Neuron pyramidal, scoarfi cerebrali, col.HE

rt'7

Page 110: carte Histologie

I{ISTOLOCIE - LUCR;.RI PRACTICE VOL,. I TESUTURI

TESUTUL NERVOS

Jesutul nervos, este un tresut puternic diferenfiat gi specializat, de origine ectodermicd fiind alcdtuitdin:

. Celule nervoase specializate, (neuroni),o Celule nevroglice (celule gliale), cu rol auxiliar de suslinere, trofic, cdptugire sau metabolic.

Neuronul

Din punct de vedere morfologic neuronii

ts dupi numirul prelungirilor, in :

-neuroni unipolari, (celulele amacrine dinretini - au numai axon ),

-neuroni pseudounipolari, (neuronisomatosenzitivi din ganglionul spinal),

-neuroni bipolari, (neuronii olfactivi gglCorti 9i Scarpa),

-neuroni multipolari (neuronii motori dincoarnele anterioare ale mdduvei spinirii,n. granulari, celule Purkinje).

se clasificd astfel :

unipolar e>--

blpolar

pseudounipolar

0,",""#fi ;.1G'H:l;;";:"";;:"u""dupinumirul

F dupi lungimea axonului, in :

-neuroni cu axon lung (Golgi I), la nivelul mdduvei spinirii in substanta albd, sunt numili 9i neuronide proieclie

-neuroni cu axon scurt (Golgi II), la nivelul miduvei spinirii in substanla cenu$ie, sunt numili uneorineuroni de asocialie.

F dupi forma pericarionului,in:

- neuroni piramidali (la nivelulscoa4ei cerebrale),

- neuroni stelaJi (la nivelul scoa4eicerebrale gi cerebeloase, comul anteriormdduva spinirii),

- neuroni piriformi (celulelePurkinje),

- neuroni granulari (la nivelul scoarfei cerebelului),- neuroni fuziformi (la nivelul scoa(ei cerebrale).

Apl.amldal

agranula.

\tusiform

Fig. 2 Clasificarea n€uronilor dupi forma p€ricarionului,(schemi generali)

ll8

Page 111: carte Histologie

: 0(;IE -,I,IJCRARI PRA( TI(]F, VOL. I TESIITURI

Structura neuronului

\euronul, unitatea morfofuncIi')nald a lesutului nervos este

.: ,:: i diu:- corpul celular (pericarion),- prelungiri citoplasmatice (axon qi dendrite).

.{) Corpul celular

Ca orice altd celulA, neuronul prezinti cele trei.r ponente principale :

-rnernbrana (neurilema).-citoplasma (neuroplasma),-nucleul, cu nucleoli.

Fig.3 Neuron, strucluri. SchemS.

Membrana neuronului sau neurolema, este o membrand trilaminari, de naturd lipoproteicd.

Citoplasma, sau neuroplasma, delimitatd de membrana celular6, este relativ viscoas[, slab colorabilItoptic vidd) 9i conline :

-organite comune : (mitocondrii, aparat Golgi, lizozomi, centrul celular),-structuri specifice : (corpii Nissl, neurofibrilele, neurotubulii),-incluziuni : (pigmenl galben lipocrom, pigment feric, glicogen),-echipament enzimatic.

Corpii Nissl, sunt structuri ergastoplasmice caracterizateprin prezenla unui numdr mare de ribozomi liberi gi atagafi

reticulului endoplasmic. Ei sunt rlspdnditri in toati citoplasmapericarionului gi in porliunea iniJiald a dendritelor, dar lipsesc

din axon, inclusiv de Ia nivelul conului de emergenld. in coloraliiuzuale nu se evidenJiazi.

Fig.4 Neuron, corp celular, corpii Nissl (schemi generali)

Dupd fixareatoluidini, apar sub

preparatelor in alcoolforrna unor granulatii

qi colorare cu substanlebazofile.

ll9

bazice, albastru de cresyl, albastru de

Page 112: carte Histologie

HISTOLOGIE .- I,U(]RARI PRACTICE VOL. I TESUTURI

Neurofibrilele sunt organite specifice neuronului gi apar sub lorma unor fllamente fine, prczente incitoplasma pericarionului ca gi in cea a prelungirilor dendritice gi axonale. Releaua constituiti din aceste

neurofibrile sc pare ci ordoneazi $i determina dispozilia corpilorNissl. E,le reprezintd structuri dinamice, prezentdnd intense procese

de oxidoreducere, evidenliate prin coloralii speciale, vitale (albastru

de metilen).Nucleul, in celula nervoasi este de cele nrai mai nrulte ori

unic. Neuronri spinali gi simpatici pot avea insa pi doi nuclei.Nuclcii sunt vcziculogi, mali, au I'r'ccvcnt pozilic ccntlaiJr in ccluli.PoscclS unu sru doi nucleoli.

Irig.5 Neulon, neurofibrile (schemi generali)

Fig.6 Neuron multipolar, coarnclc anlerioare alcmadu\'ei spinarii. Col. lnlpregnare argcnlica.

Fig, ll Nerron grlnulaI strrlul inlcrn ccrebel. Col, Inrpregnrre argcnlicir.

prelungiri(axon, dendrite)

120

Page 113: carte Histologie

: I!TOLOGIE - LUCRARI PRA(-TICE vol-. I TESUTT RI

Prelungirile citoplasnatice :

AxonulPrelungire unicd mai lungi gi mai groasd, pornegte din citoplasrnd cu conul de emergenli. Emite pe

:rrcurs colaterale in unghi drept, iar in porJiunea terminala nurneroase ramuri scurte ce constituie::lodendrium. Axonul este format din axoplasmd, in care se glsesc neurofibrile si alte organite celulare.:ar nu corpi Nissl. La exterior se gasegte axolema, continuarea neurolemei. Axonul conduce influxul:.iervos spre celulele efectoare in sens centrifug.

DendriteleSunt prelungiri citoplasmatice cu rol dc a recepliona influxul neruos gi de a il conduce spre corpul

celular, centripet. incep cu o po4iune rnai groasd qi apoi se divid iu ramuri tot mai sublirr. Pe suprafafa lor,dendritele prezintd un aspect spinos (spinii dendritici), detenninat de contactele sinaptice pe care acestea lerealizeazi cu axonii. Prezintd la suprafaF dendrolema, ce acoperi dendroplasma, ce conline organite cornune

5i organite specifice (neurofibrile gi corpi Nissl).

Dupi prezenfa sau absenfa tecii de mielini prelungirile citoplasmatice (axoni, dendrite) se

clasificr in r oxoNri{rEl*rzA'

-fibre nervoase mielinice (cuteaca de mielinn). fibrele albe.

-fibre nervoase firi mielini(Remak), fibre cenugii.

Fibrele cu mielind 9i cele fErdmielind au anumite particulariteli destructurA, in funclie de felul cum suntsituate in sistemul nervos central sau

periferic.

Fibrele cu mielinl de la nivelulsistemului nervos periferic prezintlurmdtoarele componente :

-fibra nervoasi,teaca de mielini-teaca Schwan,-nevrilemul.

Seliun. tr.nsv!6!la

Fig.9Axoni mielinizati, comparative : Sistem Nervos Central, Sist€m N€rvos Periferic, alcituire.

t2t

Page 114: carte Histologie

HISTOLOGIE, LUCRARI PRACTICE

Fibrele fdrd mielind(Fibre Remak) din sistemulnervos periferic prezi ntdunnitoarele stlxcturi :

-fibra neruoas6,-teaca Schwan,-nevrilemul

VOL,I TESUTURI

AXONI NEMIELINIZATI

Fibrele cu mielind de la nivelul sistemului nervos central au urmS.toarele componente-fibra neruoasd,-teaca de mielind,-oligodendroglia

S€"ctiune longitudin€la

L-_--

__---::=--_--r-]r-tI t-ELJ-Fibra nervgasa

89sObO Sectiune transversala

Fig. I0 Axoni nemielinizati comparatie :Sistem Ncn'os Central,Sistem Nervos Periferic, alcituire.

Fig. ll Fibri nervoasi mielinici, sectiune transyenali prin nerv. Fixarea cu acid osmic pune in evidenfl teaca de mielinA.Mielina apare sub forme de cercuri unice sau concentrice (cu aceeagi grosime sau de grosimi diferite, dupi cum secliunea a trecut maiaproape dc marginea liber6 a unei incizuri Schmidt-Lantermann).

L tcaca de mielini2. secliunc prin teaca de mielini la nivelul incizurii Schmidt-Lantsrman.

r22

Page 115: carte Histologie

rfls't oLoGtE - l,ucRARl PrrA( r {( r' vol-_I tfrsljluRI

Oclule nevroglice (nevroglia)

Aceste celule se gisesc prirrtre neuroni gi fibrc' ne r:r,oase. Prin coloralii uzuale (hematoxilin-eozini),se puu in evidenli nurnai nrrclcii cclulelor nevroglice ;citclplasnra ;i plelungirile celulale ale nevrogliilorapar nuurai prin tehnici speciale (irnprcgnare argentic.l sau sdruri de aur).

Dupd topografia lor, celulelc nevroglice pot li clasificate astfel :

-nevroglia sistemului nervos central,-nevroglia sistemului nervos periferic.

Ncvloglia sistcnrului ner\,os ccntl'al

a) nracroglia :

-ncvroglia protoplasmaticir. se glseqte in substanJa cenugie. ca rrevrogliesateliti a pcricarionului, se caracterizeazd plin prelr,rngiri scurte gi ramificate.

-nevroglia fibroasd, se giseqtc in substanfa albi a sistcuiuhri nelos(ca satelit al fibrelor nervoase). ln citoplasmi 1)rezinti drfereugicri fiblilarenumite gliofibrile, car€ se continui gi in prelungiri. Unele preluueiri vin irrcontact cu capilarele sanguine prin irrgrogdri ale extrcmitalilor, nur n ite tlornpevasculare (cu rol trofic) sau picioruge vasculare.

-nevroglia epiteliali, (ependimo-ventriculari), tapeteazi canalulependimaq ventriculii cerebrali gi plexurile coroide, au lbrrnd prisnraticd sau

pilanridall gi prezinti la un pol cili, iar la polul opus au o prclungile ramificatd.care se duce pAnd la substanla albd.

b) ol igoden droglia, se giseqte atat in substanla cenuqie (satelitdneuronilor), dar rnai ales in substanla albi, dispusi in giraguri lungi. in uronom,de-a lungul fibrelor newoase. Sunt cclulc n.rici cu nucleu rotund qi cu plehurgirirare qi pulin ramificate.

c) microglia, (celula lui Del Rio- Hortega), se gdsegte nrai ales insubstanta cenugie (sateliti a pericarionului), cit 9i in substanta altra (satelitaperifibrilarn) a sisten.rului nervos ceutral. Este singura nevroglie de originemezenchimatoasl. Sunt celule mobile, ou proprietili fagocitare, ficdnd parte

din sistemul reticulo+istiocitar.Ele secretd un polipeptid, cunoscut sub numele de factor de proliferare gliald, cu rol probabil in

glicogencza.(Diculescu, I 9ll7).

Macroglia

Microglia

t23

Page 116: carte Histologie

IITSTOT,OGIE - LUCR;.RI PRACTICE

Fig. l2 Nevroglii tibroase, albastru de toluidinl.in citoplasm[ prezint! diferenlieri fibrilarenumite gliofibrile, care se continua $i in prelungiri.

Fig. 14 Oligodendroglii, impr€nare rrgerticl.Sunt celule mici cu oucleu rotund li cuprclungiri rare 9i pulin ramificate.

VOL, I TESUTURT

Fig. 13 Ncvroglii protoplasm.ticc, impregolreargentici. Se caracterizeazi prin prelungiri scurte iiramificate-

Fig. 15 Micrologii, tmpregnare argertlctr. Micrologia are

corpul celular mic ovalar 9i prclungiri bogat ramificate.Aceste ramificafi au aspect spinos.

Fig. 16 G.nglionul spinal. Col HE Neuronii pseudounipolari apar mari,

alezali central, (2), in jurul lor o coroana de ncvroglii satelite. ( I )

t24

Page 117: carte Histologie

HISTOLOCIE - t,UCRARI PRAC fICF] VOL. I TESUTURI

Nevroglia sistemului nervos periferic

a) nevroglia perineuronali (sateliti). Sunt agezate in juml neuronilor din ganglionii spinali 9iganglionii simpatici, formAnd injurul fiecdrui neurot.t o pdtura de celule, care pe sec{iune aparcunucleiiovoizi, agezali in cerc (corpii neuronali au fornrd sfericd).

Fig. l7 Neuron pseudounipolar, se intilnegte in ganglionul spinal.Cclulclc nctvoasc apar nrari, cu nuclcu caraclcristic cclulci ncrloase, rrrrrc.rorund. veziculos. a5czat central, cu nucleolr. in junrl ncuronilor se giscsc celulcncvroglice satclitc. ca o coroani li lcsur conjunctiv.

l.ncuroll pscudouuipolar

2. ncvroglic satclitA (schemi gcncrali)

b) celulele lui Schwan, constituie un inveli$ (teaca lui Schwann) peste

teaca de mielini, la fibrele nervoase mielinice periferice. Celula Schwanneste mare, cu nucleu turtit. Are rol in formarea mielinei.

c) lemnocitele

SinapsaFig.l8 Celula Schwann. (schemi generali)

Legdturile dintre neuroni se fac prin intennediul sinapselor :

Fsinapse axo-somatice.Fsinapse axo-dendritice,Fsinapse axo-axonice (rare).

Neuronii pot stabili legituri de tip sinaptic Ai cu alte lesuturi , de exemplu, joncfiunile neuro-muscularesau leglturile cu epiteliile senzoriale.La microscopul optic, dupd prelucriri histologice speciale (impregnare argentic[), s-au evidenliattenninalii axonale cu butoni sinaptici pe suprafaja dendritelor sau pericarionului.

t25

Page 118: carte Histologie

HISTOLOGIE _ LUCR,ARI PRACTICE vol-.I TESUTURT

CUPRINS

TEHNICA DE OBTINEREA PREPARATIJLUI HISTOLOGIC

MrcRoscoPul $r UTtLtzAREA LUr ............

CELUTA - CONSTITUENT TISULAR

.......18

.......29

....................................74

TESUTURI CONJ UNCTIVE. ELEMENTE COMPONENTE

TESUT CONJUNCTTV VARTETATI DE TESUT CONJr.JNCTIV.............................

MUCOASE $r SEROASE .............

TESUTUL OSOS $I OSTEOGENEZA

SANGELE. MoRI'oLoGTA ELEMENTELOR FIGURATE

SANGELE. HEMATOPoIEZA

APARATUL CARDIO-VASCULAR

TESUTUL NERVOS ............................ ..........__ll7

127