2015 mg histologie lp studenti

1

MEDICINĂ GENERALĂ

REZUMATE EXAMEN PRACTIC

HISTOLOGIEGENERALĂ

2

TIMUSUL

Diagnostic pozitiv:

1. Organ limfatic primar(OLP) ;

2. Capsulă conjunctivă septuri conjunctive lobuli incompleţi (pseudolobuli) ;

3. Pseudolobulul 2 zone : -periferifcă, intens bazofilă = corticală ;

-centrală, slab bazofilă = medulară ;

• Corticala conţine predominant timocite .

• Medulara conţine corpusculi HASSAL.

Descrierea elementelor:

• în afara capsulei timice există ţesut adipos alb şi brun;

capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat ce trimite spre interiorul organului septuri conjunctive;

• atât capsula cât şi septurile conţin lumene vasculare;

• corticala conţine 2 populaţii celulare:

1. celule epiteliale reticulare stromale (puţin evidente);

2. timocite (predomină);

• timocitele - au dimensiuni din ce în ce mai mici, mergând din periferie spre medulară;

la periferie se observă figuri mitotice;

• medulara : -conţine puţine timocite; predomină celulele epiteliale reticulare stromale

• celulele epiteliale reticulare stromale : - sunt mari, cu prelungiri;

- nucleul este hipocrom cu nucleol evident;

citoplasmă acidofilă;

• corpusculul HASSAL = modalitate de involuţie a celulelor stromale ,comparat cu un bulb de ceapă ; se poate keratiniza sau calcifica;

• la limita corticala - medulară se găseşte venula post-capilară;

Diagnostic diferenţial:

1. SPLINA: - organ limfatic secundar (OLS);

- capsulă septuri;

-stromă citofibrilară;

- parenchimul este structurat în : - pulpă albă;

- pulpă roşie;

2. GANGLION

LIMFATIC: - OLS ;

- capsulă;


-parenchimul este structurat în : - a) corticala cu 2 zone :- superficială ;

-profundă;

- b) medulară;

3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat;

- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare care se invaginează şi formează cripte amigdaliene;


-parenchim.

3

LIMFOGANGLIONUL

Diagnostic pozitiv :

1. Organ limfatic secundar (OLS) încapsulat;

2. Prezintă : - o stromă citofibrilară ;

-un parenchim care conţine 2 zone : 1) - corticala:-superficială;

-profundă; 2) - medulara;

3. Conţine sistemul sinusoidelor limfatice : - sinus subcapsular;

- sinus cortical;

- sinus medular;

Descrierea elementelor :

• capsula —ţesut conjunctiv dens semiordonat septuri fine incomplete compartimente ce

comunică între ele;

• corticala superficială - conţine foliculi limfatici primari şi secundari = zonaT-

independentă;

• foliculul limfatic primar (areactiv): - este de formă rotundă, alcătuit din limfocite (Ly)

micidispuse în aglomerări compacte, omogene;

• foliculul limfatic secundar (reactiv) : - este de formă ovalară, alcătuit din 2 zone:

- centrul clar (germinativ) Ly mari ;

- coroana de limfocite Ly mici ;

• corticala profundă (paracorticala) este reprezentată dintr-o aglomerare de limfocite

mici dispuse dens, difuz, omogen zona T-dependentă;

• medulara conţine : - cordoane compacte celulare, anastomozate între ele

- sinusoide medulare largi;

-arteriole şi venule;

• sinusul subcapsular este alcătuit dintr-un : - perete continuu spre capsulă ;

- perete discontinuu spre parenchim ;

• venule post-capilare (HEV) în paracorticală;


1. TIMUSUL : - OLP, nu are foliculi limfatici;

- organizare caracteristică: - capsulă septuri pseudolobuli ;

- pseudolobulul - 2 zone: - corticala;

- medulară (corpusculi Hassal) ;

2. SPINA:-OLS;

- capsulă septuri ;

- stromă citofibrilară;

- parenchimul este structurat în: - pulpă albă ;

- pulpă roşie;

3. AMIGDALA : - OLS neîncapsulat;

- tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare

care

se invaginează şi formează cripte amigdaliene;

- stromă citofibrilaiâ;

- parenchim.

4

SPLINA

Diagnostic pozitiv:

1. OLS încapsulat;

2. Capsulă conjunctivă trabecule compartimente comunicante inegale ;

3. Parenchim structurat în

pulpă albă = ţesutul limfoid al splinei - cu cele 2 componente:

• corpusculul MALPIGHI;

• teci (manşoane) periarteriolare

pulpă roşie — cu cele 2 componente :

• sinusuri venoase splenice;

• cordoane BILLROTH; Descrierea elementelor :

• capsula conjunctivă = ţesut conjunctiv dens semiordonat, cu rare fibre musculare netede

trabecule spaţii intercomunicante; capsula şi trabeculele pot conţine lumene vasculare;

• pulpa albă:

tecile (manşoanele) periarteriolare Ly T mici dispuse dens, difuz, omogen,

în jurul unei arteriole centrale = zone T-dependente;

corpusculii Malpighi foliculi limfatici secundari cu o arteriolă situată

excentric = zone T-independente;

• pulpa roşie:

cordoane Billroth = spaţii fără perete propriu, delimitate prin sinusuri venoase;

sinusuri venoase splenice cu structură particulară;

populaţia celulară comună pentru cordoane şi sinusuri sunt: limfocite, hematii, plachete, plasmocite, macrofage;


1. TIMUSUL: - OLP ,nu are foliculi limfatici;

- organizare caracteristică : - capsulă septuri pseudolobuli; - pseudolobulul prezintă 2 zone : - corticala ;

- medulara (corpusculul Hassal);

2. GANGLIONUL LIMFATIC: - OLS;

- capsulă; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în: - a) corticala cu 2 zone: -superficială;

-profundă; -b) medulară;

3. AMIGDALA: - OLS neîncapsulat; - tapetată la exterior de un epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare

care se invaginează şi formează cripte amigdaliene;

- stromă citofibrilară; - parenchim;

5

AMIGDALA


1. OLS neîncapsulat , acoperit de epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formînd cripte amigdaliene;

2. Foliculi limfatici primari şi secundari = zone T-independentă;

3. Arii de limfocite dispuse interfolicular dens, difuz, omogen = zone T-dependente;


• epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare ce se invaginează formând cripte

amigdaliene;

• epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare este alcătuit din 3 straturi:

- bazal; - spinos; - superficial;

• foliculul limfatic primar (areactiv): - este de formă rotundă, alcătuit din Ly mici, dispuse în aglomerări compacte, omogene;

• foliculul limfatic secundar (reactiv): - este de formă ovalară, alcătuit din 2 zone

- centrul clar (germinativ) Ly mari;

- coroana de limfocite Ly mici;

• foliculi limfatici primari şi secundari formează zonele T-independente;

• limfocitele dispuse difuz, dens, interfolicular formează zonele T-dependente ;

• la baza amigdalei se găsesc: - ţesut conjunctiv (hemicapsulă);

- fibre musculare striate; - glande salivare minore; - vase sangvine;


1. TIMUSUL: - OLP, nu are foliculi limfatici;

- organizare caracteristică : capsulă septuri pseudolobuli ;

- pseudolobulul - 2 zone : - corticală; - medulară (corpusculi Hassal);

2. GANGLIONUL LIMFATIC: -OLS ;

- capsulă; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în: -a) corticală cu 2 zone : - superficială;

- profundă; -b) medulară;

3. SPLINA: -OLS;

- capculă septuri ; - stromă citofibrilară; - parenchimul este structurat în: - pulpă albă ;

- pulpă roşie;

6

LIMBA

Diagnostic pozitiv:

1. Mucoasă - alcătuită din : - epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare papile linguale;

- corion care conţine glande salivare minore; 2. Tunică musculară – situată central;


• epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare - alcătuit din 3 straturi : -bazal;

- spinos; - superficial;

• epiteliul formează structuri caracteristice = papile linguale;

• papilele linguale sunt de 4 tipuri : 1) filiforme - epiteliul din vârful papilei poate prezenta zone de ortokeratinizare şi

parakeratinizare; au rol mecanic; nu prezintă muguri gustativi;

2) fungiforme – au rol în perceperea gustului; formă de fung (ciupercă); 3) circumvalate - înconjurate de un şanţ adânc; formează V-ul lingual; - în grosimea epiteliului ce priveşte spre şanţ se observă sute de muguri gustativi; 4) foliate - rar întâlnite la om; au muguri gustativi;

• mugurii gustativi -au aspect de pată clară, de formă ovalară ce ajunge de suprafaţa

epiteliului;

• corionul conţine : - lumene vasculare ; - glande salivare minore formate din : - acini seroşi;

- acini mucoşi ; - canale de excreţie ;

• fibre musculare striate secţionate : - transversal; - longitudinal; - oblic;

• între fibrele musculare striate se găseşte : - ţesut adipos alb; - lumene vasculare; - nervi periferici;

Diagnostic diferenţial: - nu se face.

7

BUZA


l.)Prezintă : • 2 versanţi: - cutanat (extern);

- mucos (intern);

• o margine liberă;

2.) Central se găseşte muşchiul orbicular al buzei - muşchi de tip striat;


• versantul extern (cutanat) este alcătuit din piele cu epiderm subţire:

a) epiderm subţire = epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare

5 straturi: -bazal;

- spinos; - granulos; - lucios (poate lipsi); - cornos (superficial sau descuamant);

b) dermul superficial ţesut conjunctiv lax cu lumene capilare;

c) dermul profund ţesut conjunctiv dens semiordonat, ce conţine:

• glande sudoripare = glande tubulo-glomerulate;

• glande sebacee = glande sacciforme;

• foliculi piloşi -care conţin : - 2 teci epiteliale : - internă şi externă;

- o teacă conjunctivă; - firul de păr : - corticală;

- medulară;

• muşchiul erector al firului de păr (muşchi neted);

• versantul intern (mucos) este alcătuit din:

a) epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare, format din 3 straturi: - bazal; - spinos; - superficial;

b) corion – ţesut conjunctiv bine vascularizat; c) glande salivare minore =glande tubulo-acinoase mixte formate din acini seroşi, mucoşi, micşti şi canalele de excreţie ale acestora;

• marginea liberă este formată din: a) epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare cu zone de orto- şi para-keratinizare; b) corion - bine vascularizat, cu nervi periferici;

• central - se găsesc : - fibre musculare striate secţionate longitudinal şi transversal; - între fibrele musculare striate se găsesc : - lumene vasculare;

- ţesut conjunctiv; - nervi periferici;

Diagnostic diferenţial: - nu se face.

8

ESOFAG - PASAJ ESO-GASTRIC

Diagnostic pozitiv: 1. Segment de tub digestiv (TD) cu perete organizat pe 4 tunici: - mucoasa;

- submucoasa;

- musculara;

- adventice.

2. Mucoasa prezintă : - epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare;

- corion ţesut conjunctiv cu canale de excreţie;

- muscularis mucosae;

3. Submucoasa - conţine glande esofagiene proprii;

4. Musculara - este formată din fibre musculare striate şi netede dispuse pe 2 straturi:

• circular intern (CI) ;

• longitudinal extern (LE) ;

5. Trecerea bruscă între epiteliul stratificat pavimentos fără keratinizare al esofagului şi

epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) al stomacului = pasaj eso-gastric; Descrierea elementelor:

1) Mucoasa - este formată din:

• epiteliu stratificat pavimentos fără keratinizare 3 straturi : - bazal;

- spinos; - superficial;

• corion - ţesut conjunctiv lax în care se găsesc canale de excreţie ale glandelor esofagiene proprii din submucoasă precum şi glande cardiale superioare (1/3 sup.) şi inferioare (1/3 inf.);

• muscularis mucosae conţine fibre musculare netede;

2) Submucoasa:

• este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat şi inervat

(microganglioni vegetativi din plexul nervos Meissner);

• conţine glande esofagiene proprii = glande tubulo-acinoase mucoase formate din acini mucoşi şi canale de excreţie cu epiteliu cubic bistratificat (vizibile şi în corionul mucoasei);

3) Musculara: - este formată din fibre musculare dispuse pe 2 straturi :

• circular intern;

• longitudinal extern;

- fibrele musculare sunt: - în 1/3 superioară fibre striate;

- în 1/3 medie fibre striate şi netede;

- în 1/3 inferioară fibre netede; - între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenterie Auerbach;

4) Adventicea - este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare; Diagnostic diferenţial: 1) Stomacul: - epiteliu simplu cilindric care înfundă formând cripte gastrice;

- glande gastrice caracteristice ; 2) Intestinul subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi caliciforme;

- vilozităţi intestinale; - glande intestinale Lieberkuhn;

3) Intestinul gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi numeroase caliciforme; - glande intestinale Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme.

9

STOMAC - regiune fundică

Diagnostic pozitiv:

1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa;

2) Mucoasa : - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice ; - glande fundice;

3) Musculara : - 3 straturi : - intern oblic ; - mijlociu circular;

- extern longitudinal;

Descrierea elementelor: 1) Mucoasa - este formată din :

• epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido-secretor ,ce se înfundă în corion şi formează cripte gastrice scurte , în baza cărora se deschid glandele fundice care sunt lungi, dese ,tubulare simple sinuoase ,formate din 4 tipuri de celule :

- 3 tipuri de celule exocrine ; - 1 tip de celule endocrine (nu se văd în coloraţia HE) ;

• epiteliul de suprafaţă - este format din celule prismatice înalte ,cu nucleul ovalar perpendicular pe membrana bazală ,cu citoplasmă palidă ;

• glanda fundică 3 tipuri de celule exocrine :

-a)- celule accesorii (mucoase) - localizate la gâtul glandei ,sunt puţine ,mici ,cu nucleu

bazai şi citoplasmă palidă secretă mucus ;

-b)- celule parietale (oxintice) - predomină în corpul glandei ,sunt mari ,rotunde

acidofile ,cu nucleu rotund situat central secretă acid clorhidric (HCl) şi factor intrinsec

Castle;

-c)- celule principale(pepsinogene) - localizate în corpul şi baza glandei ,sunt

prismatice cu citoplasmă intens bazofilă ,cu nucleu rotund-ovalar situat la polul bazai al celulei

secretă pesinogen ;

• corion - de apărare ,cu foliculi limfatici izolaţi;

• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) ;

2) Submucoasa - conţine ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare ; 3) Musculara - conţine fibre musculare netede secţionate oblic , longitudinal şi

transversal; - între fibrele musculare se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ;

4) Seroasa - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ; Diagnostic diferenţial: 1) Stomac - regiune pilorică : - prezintă glande pilorice caracteristice de tip tubular

ramificat; 2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;

- vilozităţi intestinale; - glande Lieberkuhn;

3) Intestin gros : - epiteliu intestinal cu enterocite şi numeroase celule caliciforme ; - glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforme ;

10

STOMAC - regiune pilorică


1) Segment de TD 4 tunici: - mucoasa ; - submucoasa; - musculara; - seroasa;

2) Mucoasa - epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) cripte gastrice ;

- glande pilorice caracteristice ;

3) Musculara — 3 straturi : - intern oblic ;

- mijlociu circular ;

- extern longitudinal; Descrierea elementelor :

1) Mucoasa — este formată din :

• epiteliu de suprafaţă = epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) omogen mucoido- secretor care se înfundă formând cripte gastrice lungi ,1a baza cărora se deschid glandele pilorice care sunt mai rare ,scurte ,tubulare ramificate cu secreţie mucoasă ;

• corion - de apărare ;

• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse în 2 straturi (CI-LE) ; a)- circular intern; b)- longitudinal extern;

2) Submucoasa : - formată din ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare ;

3) Musculara : - fibre musculare netede secţionate oblic ,longitudinal şi transversal între care se găsesc microganglioni din plexul nervos mioenteric Auerbach ;

4) Seroasa : - este formată din ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;


1) Stomac-regiune fundică:-prezintă glande fundice caracteristice ( tubulare simple

sinuoase);

2) Intestin subţire : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;

- vilozităţi intestinale;

- glande Lieberkuhn;

3) Intestin gros : - epiteliu de tip intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;

- glande Lieberkuhn cu numeroase celule caliciforiiţe.

11

DUODEN


1. Segment de tub digestiv 4 tunici : - mucoasa ; - submucoasa; - musculara; - seroasa;

2. Mucoasa - este formată din epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce formează

cu corionul : - expansiuni spre lumen vilozităţi intestinale ;

- invaginaţii glande Lieberkuhn = glande tubulare simple dreapte ;

3. Submucoasa — conţine glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase

; Descrierea elementelor :

1. Mucoasa prezintă : • vilozităţi intestinale largi ,cu aspect de frunză de ferigă ;

• glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate datorită ascensionalii glandelor Brunner în corionul mucoasei ;

• glanda Lieberkuhn conţine 5 tipuri de celule : a)- enterocite - celule prismatic înalte cu platou striat ,citoplasmă slab bazofilă , nucleul este ovalar; b)- celule caliciforme ; c)- celule bazale — de regenerare ; d)- celule Paneth — de formă piramidală, cu nucleu rotund , situat bazal,

citoplasmă acidofilă cu granule intens acidofile ce conţin lizozim ; e)- celule enteroendocrine — care nu se văd în coloraţie HE ;

• vilozitatea intestinală : - epiteliul este alcătuit din enterocite ,caliciforme şi celule endocrine (nu se văd în HE) şi axul conjuncţi vo- vascular ,cu corion de apărare chili fer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) ;

• muscularis mucosae - fiibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) ;

- poate fi disociată ,întreruptă de adenomerii glandelor Brunner ;

2. Submucoasa - ţesut conjunctiv lax ,cu lumene vasculare şi glande Brunner = glande tubulo- acinoase mucoase formate din celule prismatice ,cu citoplasmă palidă ,nucleu turtit ,situat bazai ce se varsă în glandele Lieberkuhn ;

3. Musculara - formată din fibre musculare netede disouse pe 2 straturi (CI-LE) : a)- circular intern; b)- longitudinal extern;

- între cele 2 straturi se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ;

4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ; Diagnostic diferenţial:

1. Jejunul : - vilozităţi intestinale lungi ,dese ,digitiforme ;

- glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la muscularis mucosae

2. Ileonul : - vilozităţi intestinale scurte şi late ;

- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele deviate ;

- plăci Peyer = foliculi limfatici primari şi secundari ;

3. Stomac :- epiteliu simplu cilindric mucoido-secretor cu cripte şi glande caracteristice

4. Intestin gros : - nu are vilozităţi ;

- glande Lieberkuhn -lungi ,dese ,cu numeroase caliciforme .

12

JEJUN


1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa ; - submucoasa ; - musculara; - seroasa ;

2) Mucoasa prezintă : - vilozităţi intestinale lungi ,dese ,digitiforme ;

- glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la fibrele de muscularis mucosae ;


1. Mucoasa prezintă :

• vilozităţile intestinale sunt foarte înalte ,efilate cu aspect digitiform ;

• glandele Lieberkuhn : - nu conţin celule Paneth ; - sunt lungi ,adânci ,dese şi ajung până la fibrele musculare din muscularis mucosae ;

• corion de apărare ;

• muscularis mucosae conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE) ;

2. Submucoasa - este formată din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare ; 3. Musculara - este formată din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE):

• circular - intern ;

• longitudinal - extern ; - între fibrele musculare se află microganglioni vegetativi din plexul nervos

mioenreric Auerbach ; 4. Seroasa - ţesut conjunctiv lax şi mezoteliu ;


1. Duodenul : - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunze de ferigă ;

- glande Lieberkuhn mai scurte ,uşor deviate ;

- glande Brunner = glande tubulo-acinoase mucoase ; 2. Ileonul : - vilozităţi intestinale scurte şi late ;

- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele deviate ;

- plăci Peyer = foii cui i limfatici primari şi secundari ; 3. Stomacul : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor care se înfundă

formând cripte gastrice; - glande gastrice caracteristice ;

1. Intestinul gros : - nu prezintă vilozităţi intestinale ; - glandele Lieberkuhn sunt lungi, dese cu numeroase celule caliciforme ;

13

ILEON

Diagnostic pozitiv:

1. Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa;

2. Mucoasa prezintă :

• vilozităţi intestinale - mai scurte ,late ;

• glande Lieberkuhn - mai scurte ,unele deviate ;

• fibrele de muscularis mucosae întrerupte de foliculi limfatici primari şi secundari

ascensionaţi din submucoasa până în corionul mucoasei = plăci Peyer ;

3. Submucoasa prezintă foliculi limfatici primari şi secundari = plăci Peyer;

Descrirea elementelor:

1. Mucoasa prezintă:

• vilozităţi intestinale scurte ,late ,alcătuite din :

a)- la exterior epiteliul de înveliş alcătuit din enterocite ,celule caliciforme şi celule enteroendocrine;

b)- în interior ax conjunctivo-vascular cu corion de apărare ,chilifer central limfatic şi fibre musculare netede (muşchiul lui Brucke) ;

• glande Lieberkuhn scurte ,uşor deviate conţin enterocite ,caliciforme ,celule bazale de regenarare ,celule Paneth ,celule enteroendocrine ;

• fibre musculare netede din muscularis mucosae întrerupte ;

2. Submucoasa

• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari agminaţi ,ce

pot ascensiona până în corionul mucoasei = plăci Peyer;

3. Musculara

• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse în 2 straturi CI-LE ,între care există microganglioni vegetativi din plexul mioenteric Auerbach ;

4. Seroasa

• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu ;

Diagnostic diferenţial: 1) Stomac : — epiteliu simplu prismatic mucoido-secretor cu glande caracteristice şi cripte

gastrice; 2) Duoden : - vilozităţi intestinale largi cu aspect de frunză de ferigă;

- glande Lieberkuhn mai scurte ,unele uşor deviate ; - glande Brunner tubulo-acinoase mucoase ;

3) Jejun : - vilozităţi intestinale lungi ,dese digitiforme ; - glande Lieberkuhn lungi ,dese ,până la fibrele de muscularis mucosae ;

5. Intestin gros : - nu are vilozităţi;

glande Lieberkuhn lungi ,dese ,cu numeroase celule caliciforme .

14

COLON

Diagnostic pozitiv:

1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa; - submucoasa; - musculara; - seroasa;

2) Mucoasa conţine:

• glande Lieberkuhn lungi ,dese ,cu numeroase celule caliciforme ;

• corion de apărare ,cu foliculi limfatici izolaţi;

3) Musculara — dispusă pe 2 straturi CI-LE ,este grupată în 3 panglici = tenii;


1) Mucoasa prezintă:

• epiteliu simplu prismatic înalt (cilindric) cu enterocite şi caliciforme ,realizează numeroase glande Lieberkuhn ,dese ,1 ungi până la muscularis mucosae ;

• glanda Lieberkuhn conţine : - enterocite;

- celule caliciforme numeroase ; - celule bazale de regenerare; - celule enteroendocrine; - nu există celule Paneth ;

• atât în corion cât şi în submucoasa se remarcă foliculi limfatici izolaţi;

• muscularis mucosae - conţine fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi CI-

LE;

2) Submucoasa:

• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare;

3) Musculara conţine:

• fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi : - circular -intern; - longitudinal-extern;

4) Seroasa:

• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu ;

Diagnostic diferenţial: 1) Stomac : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte gastrice şi

glande caracteristice;

2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme ;

- vilozităţi intestinale caracteristice ; - glande Lieberkuhn caracteristice ;

3) Apendicele ileo-cecal:

• glande Lieberkuhn scurte ,mai rare ,cu puţine celule caliciforme;

• muscularis mucosae întreruptă de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari, precum şi de infiltrate limfoide în corion şi submucoasa;

15

APENDICE BLEO-CECAL

Diagnostic pozitiv:

1) Segment de tub digestiv 4 tunici: - mucoasa;

- submucoasa; - musculara; - seroasa;

2) Mucoasa prezintă :

• glande Lieberkuhn mai scurte ,mai rare ,cu mai puţine celule caliciforme decât în colon;

• muscularis mucosae întreruptă ,de numeroşi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente în corionul mucoasei şi submucoasa;


1) Mucoasa prezintă:

• glande Lieberkuhn — mai rare ,scurte ,care conţin : - enterocite; - caliciforme puţine; - celule bazale de regenerare; - celule Paneth; - celule enteroendocrine;

• corion de apărare;

• muscularis mucosae — conţine fibre musculare netede ce sunt întrerupte datorită bogăţiei de foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide prezente atât in corion cât şi în submucoasa;

2) Submucoasa:

• ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi foliculi limfatici primari şi secundari şi infiltraţii limfoide;

3) Musculara:

• fibre musculare netede dispuse în 2 straturi : - circular - intern;

- longitudinal - extern;

• între cele 2 straturi de fibre musculare netede se găsesc microganglioni vegetativi din plexul nervos mioenteric Auerbach ;

4) Seroasa:

• ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu;

Diagnostic diferenţial: 1) Colon: - glande Lieberkuhn lungi ,dese cu numeroase celule caliciforme;

- corion de apărare cu foliculi limfatici izolaţi; 2) Intestin subţire : - epiteliu intestinal cu enterocite şi celule caliciforme;

- vilozităţi intestinale caracteristice; - glande Lieberkuhn;

3) Stomac : - epiteliu simplu prismatic înalt mucoido-secretor cu cripte şi glande gastrice

caracteristice.

16

TIROIDA şi PARATIROIDA

Diagnostic pozitiv:

1) Capsulă; 2) Foliculi tiroidieni în diferite stadii funcţionale ; 3) Celule parafoliculare;

4) Paratiroida aranjare cordonal compactă a celulelor principale ;

Descrierea

elementelor:

TIROIDA:

1) Capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat -» septuri fine compartimente (denumite impropriu lobuli);

2) Stroma - ţesut conjunctiv lax ,cu o bogată reţea de capilare (fenestrate); 3) Parenchimul — format din foliculi tiroidieni (formă sferică sau ovalară) ;

• foliculii tiroidieni sunt alcătuiţi din : - celule foliculare = tireocite ;

- coloidul tiroidian - situat central;

• foliculii tiroidieni se găsesc în diferite stadii de activitate :

• normofuncţie celule foliculare (tireocite)cubice ;

• hiperfuncţie celule foliculare prismatice ,cu puţin coloid;

• hipofuncţie celule foliculare cubico-plate ,cu mult coloid ;

• celule parafoliculare - sunt situate între foliculi au o citoplasmă clară ,palidă ,eozinofilă ;

- secretă calcitonină;

• tireocitul = celula foliculară - are o citoplasmă bazofilă ,nucleu rotund situat central;

• coloidul tiroidian — conţine tireoglobulina din care se vor forma hormonii tiroidieni T3 şi T4

.

PARATIROIDELE :

• sunt în număr de 4 ;

• prezintă : - capsulă ;

- stromă; - parenchim;

• capsula - este foarte subţire ,formată din ţesut conjunctiv ,trimite în interior septuri fine ;

• stroma - ţesut conjunctiv lax cu fibre de reticulină ,susţine parenchimul;

• parenchimul - prezintă 2 tipuri de celule : - celule principale ; - celule oxifile;

• celulele principale : - sunt de formă poligonală ,cu citoplasmă bazofilă ,nucleu palid ,situat central;

• celule oxifile : - sunt situate printre celulele principale ,sunt mai mici ,au citoplasmă acidofilă şi nucleu intens colorat

17

SUPRARENALA

Diagnostic pozitiv:

1) Capsulă;

2) Corticosuprarenala cordoane celulare aranjate diferit ,pe 3 zone : - glomerulata ;

- fasciculata; - reticulata;

3) Medulosuprarenala centrală ,cu cordoane celulare scurte sau cuiburi celulare;


1) Capsula - ţesut conjunctiv cu fibre elastice care trimite în interior septuri fine ;

2) Stroma - ţesut conjunctiv cu fibre de reticulină (nu se văd în coloraţie HE) ; 3) Parenchim - organizat diferit: - corticosuprarenala ;

- medulosuprarenala;

Corticosuprarenala - prezintă 3 zone :

• zona glomerulata : - cordoane celulare arcuite ,în ghemuri (15%) ;

• zona fasciculata : - cordoane celulare lungi ,cu traiect perpendicular pe suprafaţa glandei (75%);

• zona reticulata : - cordoane celulare scurte ,ramificate ,anastomozate ,ca o reţea (10%) ;

• celulele corticosuprarenalei - sunt prismatice sau poliedrice ,cu nucleul situat central şi citoplasmă palidă ,cu aspect spumos (datorită încărcării cu picături lipidice) ;

• între cordoanele celulare se remarcă capilare cu aspecte diferite ,în funcţie de zonă ;

• celulele corticosuprarenalei secretă hormoni de natură lipidică ,diferiţi în funcţie de zonă :

• zona glomerulata - mineralocorticoizi;

• zona fasciculata - glucocorticoizi;

• zona reticulata - gonadocorticosteroizi;

Medulosuprarenala — prezintă :

• celule care formează cordoane scurte ,anastomozate între ele ,realizând o reţea în ochiurile căreia se găsesc elemente vasculare ;

• celulele sunt mai mari ,poliedrice cu citoplasmă bazofilă ,nucleu central ,prezintă granule de secreţie;

• între cuiburile de celule se găsesc capilare largi;

• celulele secretă catecolamine : - adrenalină;

- noradrenalină;

• conţine şi corpi celulari ai neuronilor simpatici preganglionari .

18

PANCREAS


1) Organizat în lobuli ,înconjuraţi de ţesut conjunctiv ,în care coexistă :

• acini seroşi (componenta exocrină) ;

• insule Langerhans(componenta endocrină) ;


Componenta exocrină :

1) Acinii seroşi - caracteristici :

• nu au celule mioepiteliale ;

• prezintă celule centro-acinoase - formează prima porţiune a canalului de excreţie ;

• sunt alcătuiţi din celule piramidale ,cu nucleu rotund ,bazal ,citoplasmă bazofilă ;

2) Canalele de excreţie intralobulare (intercalare) - sunt mărginite de un epiteliu simplu cubic ; 3) Canalele de excreţie interlobulare (extralobulare) - se găsesc în septurile

conjunctive interlobulare alături de lumene vasculare şi sunt mărginite de un epiteliu simplu prismatic ;

4) Canalul principal rezultă prin confluarea canalelor extralobulare ;

Componenta endocrină:

• este reprezentată de insulele Langerhans;

• insulele Langerhans - apar din loc în loc în lobul ,printre acini ,ca nişte arii rotunde sau ovalare ,mai palide ,cu celule secretorii (care nu se pot deosebi între ele în HE) ;

• insulele Langerhans conţin mai multe tipuri de celule :

• celule A (alfa) - aproximativ 20% ,care secretă glucagon ;

• celule B (beta) — aproximativ 70% ,care secretă insulina;

• celule D (delta) - aproximativ 5% ,care secretă somatostatină ;

• celule G — aproximativ 1% ,care secretă gastrină ;

• celule PP - aproximativ 1 % ,care secretă polipeptid pancreatic ;


Glanda salivară exclusiv seroasă (parotida) care prezintă aspecte caracteristice atât pentru acini cât şi pentru canale :

• acinii seroşi prezintă celule mioepiteliale ;

• canalele intralobulare (intercalare) sunt de 2 tipuri : a)- canale Boli cu epiteliu simplu cubic ; b)- canale Pfluger cu epiteliu cubico-prismatic ;

• canale interlobulare (extralobulare) sunt cu epiteliu bistratificat cubic ,simplu prismatic sau stratificat pavimentos fără keratinizare .

19

FICAT

Diagnostic pozitiv : 1) Organ parenchimatos ; 2) Lobuli clasici hepatici : - hexagonali ,centraţi de o venă centrală ,spre care converg

cordoane de hepatocite ,radiar ,separate de capilare sinusoide ;

3) în colţurile hexagonului se găsesc spaţiile porto-biliare (Kieman) ;


• cordoane de hepatocite ce converg spre vena centrală în cadrul lobulului clasic ;

• hepatocitul celulă poliedrică ,citoplasmă acidofilă sau bazofilă (în raport cu stadiul de activitate ,nucleu rotund ,cu nucleol evident ,situat central; - uneori pot fi binucleate ;

• între hepatocite capilare sinusoide hepatice ,cu endoteliu discontinuu şi membrana bazală fragmentată ,iar în coloraţia HE putem observa :

- celule endoteliale cu nucleu aplatizat;

- macrofagele hepatice (celule Kupffer) cu nucleu rotund ,ce proemină în lumenul sinusoidului;

• spaţiile porto-biliare conţin cel puţin 3 lumene ,într-o atmosferă redusă de ţesut ţesut conjunctiv lax : - o arteriolă ,ram din artera hepatică ;

- o venulă ,ram din vena portă ; - un canalicul biliar ,mărginit de un epiteliu simplu cubic ;

VEZICULA BILIARĂ


1) Organ tubular ,cu perete organizat pe 3 tunici :

• mucoasă epiteliu simplu prismatic ce realizează înfundări în corion(fals aspect de

glande);

• musculară fibre musculare netede dispuse plexiform ;

• seroasă;


• epiteliu de suprafaţă - este simplu prismatic alcătuit din celule cu nucleu în porţiunea bazală - se înfundă în grosimea corionului (de apărare) realizând un fals aspect de glande;

• fibre musculare netede din tunica musculară ,secţionate oblic longitudinal şi transversal;

• seroasa - ţesut conjunctiv lax ,tapetat de mezoteliu .

20

GLANDE SALIVARE

Glandele salivare sunt de 2 tipuri : - glande salivare majore ; - glande salivare minore

. Glandele salivare majore sunt în număr de 3 :

- glanda parotidă -» formată exclusiv din acini seroşi ;

- glanda sublinguală glandă de tip mixt;

- glanda submaxilară glandă de tip mixt;


1) Lobuli ,înconjuraţi de septuri conjunctive ;

2) In lobuli se găseşte : - stromă ţesut conjunctiv lax redus ,cu adipocite ;

- acini seroşi ,mucoşi şi micşti; - canale intralobulare ;


1) Lobului glandei conţine :

• stromă - ţesut conjunctiv lax ,redus cu prezenţa de adipocite ;

• acini : - seroşi secretă enzime ;

- mucoşi secretă mucus ;

- micşti;

• canale intralobulare :

- canal Boll epiteliu simplu cubic ;

- canal Pfluger epiteliu simplu cubico-prismatic ;

• în septurile conjunctive interlobulare se observă : - lumene vasculare ; - structuri nervoase ; - canale interlobulare sau extralobulare ;

• canalele interlobulare iniţal au epiteliu bistratificat cubic ,apoi devine simplu prismatic iar în final se deschid în cavitatea bucală ,unde epiteliul devine stratificat pavimentos fără keratinizare ;

21

TRAHEEA

Diagnostic pozitiv:

1) Organ tubular ,cu partea posterioară incompletă ,superior fixată la laringe ,iar inferior se bifurcă în cele 2 bronhii primare ,dreaptă şi stângă ;

2) Traheea are un perete alcătuit din 4 tunici :

• mucoasa - alcătuită din : - epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator ;

-corion;

• submucoasa;

• fibro-musculo-cartilaginoasă;

• adventice;


1) Mucoasa conţine :

• epiteliu pseudostratifîcat de tip respirator - alcătuit din 3 tipuri de celule :

- celule bazale ,de formă cuboidală cu rol în regerarea epiteliului;

- celule prismatic înalte (cilindrice) cu cili la polul apical;

- celule caliciforme care secretă mucus ;

• corion de apărare — cu fibre elastice şi conjunctive ,bogat în celule cu rol în apărare ,cu elemente limfoide solitare sau grupate şi glande tubulo-acinoase sero-mucoase ;

2) Submucoasa - este alcătuită din :

• ţesut conjunctiv lax ,bine vascularizat ,până la pericondrul cartilagiului traheal;

3) Tunica fibro-musculo-cartilaginoasă este alcătuită din :

• inele cartilaginoase (tip hialin) incomplete ,cu aspect de potcoavă (cu concavitatea posterior)

• aceste inele cartilaginoase sunt solidarizate între ele prin ţesut conjunctiv dens ,bogat în fibre elastice ,în continuitate cu pericondrul;

• extremităţile libere ale inelelor sunt conectate prin fascicule de fibre musculare netede (muşchiul traheal) ;

4) Adventicea — se găseşte la exterior;

• este alcătuită din ţesut conjunctiv lax ,bogat în adipocite lumene vasculare şi nervi periferici;

22

PLĂMÂNUL

Diagnostic pozitiv : 1) Structură caracteristică ,asemănătoare cu o dantelă ,determinată de prezenţa alveolelor

pulmonare separate prin septuri fine interalveolare ;

2) Bronşii supralobulare cu structură asemănătoare cu peretele traheei ;


1) bronşii supralobulare - cu peretele structurat asemănător cu cel al traheei 4 tunici :

• mucoasa :. - epiteliu pseudostratificat de tip respirator;

- corion mai redus ,cu elemente limfoide şi glande tubulo-acinoase sero-

mucoase ;

• submucoasă : - ţesut conjunctiv lax mult diminuat;

• tunica fibro-musculo-cartilaginoasă conţine :

- piese de cartilagiu hialin - cu forme neregulate ,realizând un inel incomplet;

- fibre de colagen şi elastice - care conectează plăcile cartilaginoase ;

- fibre musculare netede = muşchiul lui Reissesen ;

• adventicea - ţesut conjunctiv fibro-elastic ,comun cu teaca conjunctivă care înconjură vasele pulmonare ;

2) bronşii intralobulare - reprezentate de : - bronşiolele propriu-zise ; - bronşiolele terminale; - bronşiolele respiratorii;

• la acest nivel epiteliul devine simplu cilindric ,aplatizându-se progresiv şi devenind simplu cubic ,simplu pavimentos ; - epiteliul la acest nivel nu mai conţine celule caliciforme , acestea sunt înlocuite de celule Clara (bronşiolare) care devin din ce în ce mai numeroase pe măsură ce calibrul bronşiolelor diminuă ; - aceste celule secretă un material surfactant-like ; - alături de aceste celule se mai găsesc numeroase celule ciliate ;

• corionul este foarte slab reprezentat (glandele ,elementele limfoide şi plăcile de cartilagiu dispar);

bronşiolele propriu-zise prezintă un epiteliu simplu cilindric ,format din celule Clara şi numeroase celule ciliate ; - un corion slab reprezentat care conţine fibre musculare netede cu dispoziţie circulară ce înconjură complet lumenul;

bronşiolele terminale prezintă un epiteliu simplu cubic ,format din celule Clara şi celule ciliate ; - un corion redus cu fibre musculare netede discrete ; bronşiolele respiratorii prezintă un epiteliu simplu pavimentos ; - un corion redus cu

fibre musculare netede întrerupte ; - acestea se continuă cu teritoriul respirator al pulmonului;

3) teritoriul respirator al pulmonului - este reprezentat de : -canalele alveolare , - sacii alveolari şi alveolele pulmonare ;

canalele alveolare — au un perete discontinuu,alcătuit din epiteliu simplu pavimentos şi un corion redus conţinând fibre elastice şi rare fibre musculare netede ; - acestea se sfârşesc în "fund de sac " ,formând sacii alveolari ,fâră perete propriu ; alveolele pulmonare — sunt despărţite Intre ele prin septuri Interalveolare fine ,în care se găseşte ţesut conjunctiv ,numeroase capilare şi numoroase macrofage ;

• epiteliul alveolar - este alcătuit din 2 tipuri de pneumocite (alveolocite) :

• pneumocite tip I = membranoase - în MO seamănă cu o celulă endotelială ,sunt celule turtite aplatizate ,cu nucleu turtit ,alungit ,paralel cu MB ; - participă la realizarea barierei aer-sânge;

• pneumocite tip II = granulare - în MO sunt rotunde ,cu nucleu rotund ,proemină în lumenul alveolei ;-produc surfactantul alveolar;

• la periferia preparatului se observă pleura = ţesut conjunctiv tapetat de mezoteliu

23

RINICHI

Diagnostic pozitiv:

1) Prezintă 2 zone : - CORTICALA conţine : - corpusculi renali (CR) ;

- tubii

nefronului; - MEDULARA conţine tubi

colectori ; 2) Cele 2 zone se interpătrund ;


CORTICALA - este alcătuită din :

• cortex corticis nu conţine CR ;

• zona labirintică între piramidele Ferrein ;

• coloanele Bertin între piramidele Malpighi;

MEDULARA - este alcătuită din piramidele Malpighi pe care se găsesc piramidele Ferrein;

CORPUSCULUL RENAL (CR) prezintă următoarele componente :

1) componenta epitelială (capsula Bowmann) cu 2 foiţe :

• parietală epiteliu simplu pavimentos ;

• viscerală tapetează ghemul vascular ; - este reprezentat de celule specifice ,numite podocite ,care prezintă o citoplasmă evidentă ,nucleu globulos ,cu cromatina dispersată ;

2) componenta endotelială - este alcătuită din capilare glomerulare de tip fenestrat; 3) componenta mezangială este alcătuită dintr-o matrice şi celule mezangiale ce se observă

între ansele capilare ; - aceste celule au o citoplasmă condensată şi nucleu cromatic ;

TUBII NEFRONULUI - sunt de 3 tipuri : - tubul contort proximal (TCP) ;

- tubul contort distal (TCD) ;

- ansa Henle;

• TCP — sunt alcătuiţi din celule cubice sau cubico-prismatice cu nuclei evidenţi ,citoplasmă intens acidofilă ,prezintă o "margine în perie" caracteristică ; - TCP au lumen mic ,neregulat;

• TCD - sunt alcătuiţi din celule cubice ,cu citoplasmă palidă acidofîlă ; - TCD au un lumen larg şi regulat;

• la nivelul polului vascular al CR din aparatul juxtaglomerular se observă macula densa = modificarea structurii TCD ce ia un aspect rectiliniu ,cu celule mai înalte în palisadă ;

• ansa Henle - alcătuită dintr-un epiteliu simplu pavimentos ;

TUBII COLECTORI

• sunt alcătuiţi dintr-un epiteliu simplu cubico-prismatic cu celule care prezintă un pol apical în cupolă ,iar limitele intercelulare sunt vizibile ;

24

VEZICA URINARĂ


organ cavitar cu peretele organizat pe 3 tunici:

• mucoasă - formată din uroteliu şi corion ;

• musculară plexiformă ;

• adventice;


1) MUCOASA

Uroteliu - este un epiteliu pseudostratificat ,format din 3 straturi celulare :

• strat bazai celule cubice ,de regenerare ;

• strat intermediar polimorf ("în rachetă de tenis");

• strat superficial celule "în umbrelă" ,mai late la PA ,acoperă 2 celule din stratul subjacent; - aceste celule prezintă o specializare a PA numită cuticulă ;

Corion - ţesut conjunctiv ce se prelungeşte şi între fibrele musculare netede din musculară;

2) MUSCULARA

• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse plexiform ;

3) ADVENTICEA

• este alcătuită din ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi microganglioni vegetativi;


URETERUL - este organizat pe 3 tunici:

• mucoasa - formată din uroteliu şi corion ;

• musculara — alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (LI-CE) :

- longitudinal intern;

- circular extern;

• adventice.

25

OVAR

Diagnostic pozitiv:

• la periferie epiteliu simplu cubic;

• CORTICALA foliculi ovarieni în diferite stadii evolutive şi involutive;

• MEDULARA ţesut conjunctiv bogat vascularizat;


• epiteliu simplu cubic numit impropriu şi "germinal";

• sub epiteliu există o condensare a stromei = ALBUGINEE; CORTICALA — conţine foliculi ovarieni în diferite stadii de evoluţie şi involuţie :

1) FOLICULUL OVARIAN PRIMORDIAL = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare aplatizate;- în exterior există membrana lui SLAVIANSKI;- sunt localizaţi pe mai multe rânduri, imediat sub albuginee;

2) Foliculul ovarian PRIMAR = ovocit I înconjurat de un rând de celule foliculare cubice = celule granuloase;- în exterior există membrana lui Slavianski;

3) Foliculul ovarian SECUNDAR PREANTRAL = ovocit I crescut în diametru; celulele granuloase se multiplică şi se dispun pe mai multe rânduri;- în jurul ovocitului există membrana PELLUCIDA;- la exteriorul foliculului există membrana lui Slavianski şi se edifică tecile foliculare;

4) Foliculul ovarian SECUNDAR ANTRAL = ovocit I înconjurat de membrana Pellucida şi

de

un rând de celule granuloase dispuse radiar = CORONA RADIATA;- celulele

granuloase

sintetizează lichid folicular ce se acumulează formând cavităţi;- la exterior există

membrana

Slavianski, iar în afara ei există :

• TEACA INTERNĂ - predominant celulară;

• TEACA EXTERNĂ - fibro-vasculară;

5) Foliculul ovarian MATUR (terţiar sau de GRAAF) = folicul mare prin creşterea cantităţii

de lichid folicular; rezultă o cavitate mare = ANTRUM, înconjurat de câteva rânduri de

celule granuloase = GRANULOASA PARIETALĂ;- ovocitul este înconjurat de zona

Pellucida, corona radiata şi mai există un grup de celule granuloase = DISCUL

PROLIGER;- la exterior există membrana lui Slavianski şi cele 2 teci (intenfă şi externă);

6) FOLICULI OVARIENI ATREZICI - atrezia implică:

• degenerescenta celulelor granuloase;

• diminuarea dimensiunilor foliculare;

• moartea ovocitului zone Pellucida izolate, ratatinate;

• persistenţa prelungită a tecilor foliculi tecogeni;

• hipersecreţie de lichid folicular foliculi chistici;

26

MEDULARA

• conţine ţesut conjunctiv, bogat în lumene vasculare (artere, arteriole, vene, venule,

capilare);

• pe lamă poate exista :

CORPUL PROGESTATIV- cu 2 tipuri de celule :

1) celule granuloase luteale -> provenite din fostele celule granuloase;- în MO - sunt celule

rotunde sau ovalare, prezintă limite vizibile, nucleu sferic, citoplasmă spongioasă;

2) celule tecale luteale —» provenite din fostele celule ale tecii interne;- în MO — sunt celule mici, alungite, intens colorate;

CORPUL ALBICANS - rezultă din alterarea corpului progestativ prin :

• degenerescentă lipidică;

• hipertrofie fibroasă;

TROMPA UTERINĂ

Diagnostic pozitiv:

• organ tubular, prezintă 3 tunici : - mucoasă; - musculară; - adventice;

• mucoasa prezintă un epiteliu simplu cilindric hormono-dependent;

• corionul mucoasei prezintă numeroase pliuri;


MUCOASA

• epiteliu simplu cilindric hormono-dependent, conţine 2 tipuri celulare : - ciliate;

- secretorii;

• corionul realizează pliuri ce ocupă aproape tot lumenul tubar;

MUSCULARA

• este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 2 straturi (CI-LE)

- circular intern; - longitudinal extern;

ADVENTICEA

• este reprezentată de ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat;- este acoperită de mezoteliu peritoneal;

27

UTER cu ENDOMETRU în fază proliferativă

Diagnostic pozitiv:

organ cavitar cu perete format din 3 tunici:

• mucoasă = endometru;

• musculară = miometru;

• seroasă = parametru;

mucoasa — prezintă un epiteliu simplu cilindric(prismatic înalt) ce se invaginează glande

endometriale şi un corion citogen;

endometru este structurat pe 2 zone : - superioară = pătura funcţională (2/3);

- inferioară = pătura bazală, de regenerare (1/3);


MUCOASA

• epiteliul de suprafaţă - este simplu prismatic cu 2 tipuri celulare :-ciliate mai puţine;

-secretorii mai numeroase;

• epiteliul se invaginează în corion formând glande endometriale = glande tubulare simple sinuoase; - glandele sunt rectilinii, perpendiculare pe suprafaţă; - lumenele glandelor sunt bine definite, rotunde sau ovalare;

• corionul — este citogen predomină celulele de tip fibroblast şi substanţa fundamentală;

- există arteriole, venule, capilare situate subepitelial;

• mucoasa prezintă 2 pături : - funcţională 2/3 superioară a endometrului;

- bazală 1/3 inferioară a endometrului; MUSCULARA

• este alcătuită din fibre musculare netede, dispuse în 3 straturi : - intern longitudinal; - mijlociu plexiform; - extern longitudinal;

• stratul mijlociu plexiform este gros, bine reprezentat şi bine vascularizat conţine arteriole fără adventice, în continuitate directă cu fibrele musculare;

SEROASA

• este alcătuită din ţesut conjunctiv, bogat în fibre elastice, acoperit de mezoteliu în 2/3 superioară;


• uter cu endometru în fază secretorie.

28

ENDOMETRU în fază secretorie

Diagnostic pozitiv:

mucoasa uterină prezintă :

• un epiteliu simplu cilindric (prismatic înalt) ce se înfundă glande endometriale caracteristice;

• un corion; mucoasa conţine 2 zone : - compactă;

- spongioasă;


EPITELIU DE SUPRAFAŢĂ

• este simplu cilindric, în el predomină celulele secretorii;

• epiteliu de suprafaţă se înfundă în corion formând glande endometriale caracteristice;

• glandele endometriale - sunt lungi, sinuoase, cu lumen larg, ondulat, festonat, asemănător cu "dinţii de fierăstrău";

CORIONUL este edemaţiat; - la nivelul păturii funcţionale se disting 2 subzone :

• zona compactă - conţine gâtul glandelor endometriale şi celulele stromale ce s-au transformat decidual;

• zona spongioasă - conţine corpul glandelor cu aspect caracteristic de "dinţi de fierăstrău", iar la acest nivel corionul este edemaţiat cu celule stelate distanţate între ele prin edemul acumulat;


• endometru în fază proliferativă.

29

PLACENTA

• este un organ tranzitoriu;

Placenta I — prezintă 2 componente:

1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare;

2) Placenta maternă - reprezentată de celulele deciduale;

• Vilozităţile placentare sunt de 3 tipuri:

1) vilozităţi primare lipsite de ţesut conjunctiv şi vase sangvine fetale;

2) vilozităţi secundare prezintă un miez conjunctiv;

3) vilozităţi terţiare prezintă un miez conjunctiv invadat de vase sangvine în dezvoltare; Vilozităţile placentare sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST - alcătuit din 2 straturi

celulare :

• CITOTROFOBLAST — situat intern, format din celule cubice cu citoplasmă clară, nuclei mari;

• SINCIŢIOTROFOBLAST — situat extern, apare ca o pătură continuă de citoplasmă cu numeroase vacuole, incluzii lipidice şi nuclei dispuşi pe un singur rând;

Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse sub formă de placarde; - sunt bogate în glicogen;

• zone de fibrinoid — material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice;

• lacuri sangvine materne;

Placenta II - este alcătuită din 2 componente:

1) Placenta fetală - reprezentată de vilozităţi placentare primare, secundare, terţiare; 2) Placenta maternă - reprezentată de celule deciduale;

Vilozităţile placentare — sunt tapetate la exterior de TROFOBLAST format numai din SINCIŢIOTROFOBLAST (citotrofoblastul dispare); Celulele deciduale — sunt mari, poligonale, dispuse în placarde; - sunt bogate în glicogen;

• zona de fibrinoid - material extracelular rezultat din degenerarea celulelor deciduale şi trofoblastice;

• lacuri sangvine materne.

30

Glanda mamară în repaus

Diagnostic pozitiv:

LOBULUL - conţine:

• stromă - ţesut conjunctiv lax bine reprezentat;

• canale intralobulare - mărginite de un epiteliu bistratificat; Ţesutul extralobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat care conţine adipocite, vase

sangvine, canale galactofore (extralobulare);


LOBULUL

• componenta secretorie = ACINII - este practic absentă;

• singurele lumene prezente aparţin canalelor intralobulare, mărginite de un epiteliu bistratificat, format din celule cubice secretorii, care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale;

• stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax evident;

• între lobuli există ţesut conjunctiv dens semiordonat cu lumene vasculare, adipocite, canale extralobulare cu un epiteliu cubic bistratificat;

Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în activitate (sarcină sau lactaţie)

Glanda mamară în activitate

Diagnostic pozitiv:

LOBULUL - este mare, conţine numeroase lumene care în marea majoritate reprezintă

porţiuni secretorii = ALVEOLE;

STROMA - ţesut conjunctiv lax puţin evident;


LOBULUL prezintă:

• porţiunea secretorie = ALVEOLA - este mărginită de un epiteliu simplu cubic, dublat la exterior de celule mioepiteliale; - acestea predomină în dauna canalelor intralobulare ce sunt mărginite de un epiteliu bistratificat cubic;

• stroma intralobulară - ţesut conjunctiv lax, foarte redus;

• interlobular - ţesut conjunctiv dens semiordonat bine reprezentat, cu lumene vasculare, adipocite şi canale extralobulare mărginite de un epiteliu bistratificat cubic;

Diagnosticul diferenţial - se face cu glanda mamară în repaus.

31

Testicol şi căi extratesticulare

Diagnostic pozitiv:

• capsulă la periferie;

• tubi seminiferi cu aspect caracteristic;

• între tubii seminiferi există celulele Leydig;

• căi spermatice extratesticulare cu structură caracteristică;


• capsula - ţesut conjunctiv dens semiordonat;

• stroma - ţesut conjunctiv lax cu lumene vasculare şi celule interstiţiale Leydig (mari, poligonale, cu citoplasmă spumoasă) care secretă hormonii androgeni;

• parenchimul - reprezentat prin tubi seminiferi, la nivelul cărora observăm celulele de susţinere Sertoli şi celulele liniei germinale, recunoscute după aspectul caracteristic al nucleului;

• celula Sertoli - nucleu ovalar dispus în 1/3 bazală, perpendicular pe MB hipocrom cu 1-2 nucleoli evidenţi;

• spermatogoniile - sunt rotunde, cu citoplasmă clară şi omogena, nucleu voluminos, rotund; - sunt situate în vecinătatea MB;

• spermatocitele de ordin I - sunt cele mai mari din linia germinală, cu nucleu mare cu cromatina dispusă în grămezi;

• spermatocitele de ordin II - reprezintă un stadiu de transformare rapid, motiv pentru care sunt mai greu de observat în MO;

• spermatidele - sunt localizate în apropierea lumenului tubului seminifer, sunt mici, rotunde cu nucleu hipercrom; - sunt dispuse în 3-4 straturi;

• spermatozoizii - sunt localizaţi spre lumenul tubului seminifer; - sunt alcătuiţi din cap, gât şi coadă; - se observă ca mici virguliţe;

• în afara capsulei testiculare se observă căile spermatice extratesticulare; - acestea sunt reprezentate de conurile eferente, epididim şi canalul deferent;

• conurile eferente - sunt alcătuite dintr-un epiteliu simplu format din celule cubice neciliate în alternanţă cu celulele cilindrice ciliate, ceea ce conferă lumenului un aspect festonat; - în exteriorul epiteliului există un strat conjunctivo-muscular subţire;

• epididimul - este mărginit de un epiteliu pseudostratificat cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili; - lumenul este larg, regulat în care se observă stereocili; - stratul conjunctivo-muscular extern este mai bine reprezentat decât la conurile eferente;

• canalul deferent — prezintă 3 tunici: - mucoasă;

- musculară; - adventice;

- mucoasa - este alcătuită dintr-un epiteliu pseudostratificat (cu celule cubice bazale şi celule cilindrice cu stereocili) şi un corion;

- musculara - este alcătuită din fibre musculare netede dispuse pe 3 straturi (longitudinal intern, mijlociu circular, longitudinal extern); - adventicea - ţesut conjunctiv lax.

32

PROSTATA

Diagnostic pozitiv:

• organ cu structură musculo-conjunctivă;

• format din 30-50 lobuli;

• fiecare lobul conţine o glandă tubulu-alveolară cu dispoziţie particulară şi canale de excreţie;


Prostata prezintă : - capsulă; - stromă; - parenchim;

1) CAPSULA - este conjunctivo-musculară, trimite travee conjunctive spre nucleul central, rezultând 30-50 lobuli;

2) STROMA - ţesut conjunctiv cu rol de susţinere a parenchimului;

3) PARENCHIMUL - conţine : - elemente glandulare ;

- fibre musculare netede;

Prostata prezintă 2 zone :

1) o zonă centrală = fibro-musculară, traversată de uretra prostatică;

2) o zonă periferică = spongioasă, ce conţine ţesut glandular;

• ţesutul glandular este de tip tubulo-alveolar, se dispune în 3 straturi :

- glande ale mucoasei — cele mai scurte în vecinătatea uretrei;

- glande ale submucoasei;

- ..glande prostatice propriu-zise - cele mai mari, mai evidente;

• fiecare glandă tubulo-alveolară are un duet propriu ce se deschide la nivelul uretrei prostatice;

• epiteliu glandular este pseudostratificat, format din celule cubice bazale şi celule cilindrice

secretorii;

• în lumenul glandelor prostatice se poate observa acumularea de concreţiuni prostatice = simpexioane Robbin.

33

PIELEA

Diagnostic pozitiv:

• structură ce conţine : - epiderm; - derm superficial; - derm profund;

• conţine foliculi piloşi, glande sebacee şi glande sudoripare;


1) EPIDERMUL - conţine 5 straturi celulare :

• bazai;

• spinos;

• granulos - celulele conţin keratohialin;

• lucios - celulele conţin eleidină;

• cornos;

alte tipuri celulare sunt:

• celulele Langerhans - celule prezentatoare de Ag-ne;

• celule Merkel;

• melanocite - produc melanină; 2) DERMUL - este bine vascularizat şi inervat, prezintă 2 zone :

• dermul papilar superficial - este un ţesut conjunctiv lax cu fibre de colagen tip III;

• dermul profund reticular — este un ţesut conjunctiv dens semiordonat, care conţine glandele anexe ale pielii;

3) GLANDELE ANEXE ale pielii sunt:

• Glandele sebacee - sunt de tip sacciform; - prezintă un adenomer şi un canal; - adenomerul prezintă 3 tipuri celulare : - bazale, cu rol în regenerare;

- sebacee - care produc sebum (produs de natură lipidică); - nesebacee - care conţin keratină, cu rol de susţinere;

• Glandele sudoripare - sunt de tip tubulo-glomerulat; - prezintă un adenomer şi un canal; - adenomerul prezintă 2 tipuri celulare (cubico-prismatice care delimitează lumenul şi celule mioepiteliale); - canalul este tapetat de un epiteliu bistratificat cubic;

• Firul de păr - prezintă 2 porţiuni: - o porţiune liberă = tija;

- o porţiune la nivelul pielii = rădăcina;

• rădăcina prezintă o zonă terminală = bulbul pilos;

• rădăcina prezintă mai multe porţiuni:- medulara - în centru;

- corticala - în jurul medularei; - cuticula corticalei; - teaca epitelială internă; - teaca epitelială externă; - teaca conjunctivo-fibroasă;

• ataşat rădăcinii se găseşte muşchiul erector al firului de păr.

2015 mg histologie lp studenti

Documents