HISTOI,o(;IF. - I,UCRARI PRACTICO

VOL.I

TESUTUI{I

LUCRARE PRACTICA NR. I TEHNICA DE OBT'INERE A PREPARAT'ULUI HISTOLOGIC

I. I'TAPELE OBTINERII PREPARATULUI HISTOLOGIC PERMANENT

Nr. criteriu

Etape Recoltare

Loc-MaterialBiopsie-necropsie, act

Rezultate Eqantion de fesut cu grosimea de lcm Conservarea structurilor

23

Fixare

chirursical Fixatori simpli, amestecurifixatoare

45

Spilare f)eshidratare ClarificareIncludereSecfionare

ApI distilatiAlcool, 70, 80, 90 Xilen sau alfi solvenli ai parafinei Xilen, parafini topiti

lndeplrtarea fi xatoruluiPregitirea tesuturilor pentru includerein vederea obfineri unui bloc de parafini, in vedereaSe face

67

Microtom XilenAlcool 100,90,80, 70 Coloranfi in solu(ie apoasi sau alcool Alcool 70, 80, 90 XilenBalsam de Canada, lameli

secfionirii structurii cugrosime de 4-5 microni

o

8

o10

Dizolvarea parafinei Hidratare Colorare Deshidratare

Operafiuni ficute in vedereaowonnfirii nnlnrnrii in cnlrrfii

apoase de colorant, parafina nefiind miscibili cu apa

ll1.2

Clarificare Montare

l3

Operafiuni ficute in vederea montirii secfiunilor colorate, montare ce se face in riqini nemiscibile cu apa din solufiade colorant

2. REZULTATELE COLORARII, EXAMINAREA LAPREPARATELOR REALIZATE iN COLORATII DIFERITE

MICROSCOP A

J

IIISl'OI-OC ... t.l.r( r{ARl PltACTl(:E

\,OL.

I

TESIJI'UIU

TtrFTNICA EI.'ECT'

I..J

A

RI

I PREPARA]'E T,()R

Exarrirrarea morfo-funclonal5 a celulelot sc face pe preparate microsctrpit c. [Jn preltarat rnicroscopic este reprezentat dc prol)a de studiat, agezati pe o lal]rii rlt'sticlir',si acopcritd cu o laureld: -lanra. se nrai nunteste ;i < lami port-ot icct > cu laturi paralele qi dinrensiuni de 76126 Innr gi I .5-2 mnr grosinre; - larncla cste din sticla . are forrd pih'ati sau rlrcptunghiulari, cu dirtrensiuni variabile de l8/18, 22122 sau 22132 rnm qi o grosirne de 0,16-0,1 8 mnt. -proba de studiat estc rcprezelitate dc un fragnrent dc tcsut sau o cantitatc nrici tlintr-un lichrd cotpora[, aduse prin secIiouare, respectiv etalare la o grosinre de ciliva rnicroni; la aceasta gl'osiure, luntina strdbate proba-(transilurninare)-pennilind studierea celulelor la rnicloscopul optic. in funclie de starea celulelor de studiat, preparatcle microscopice se clasificd in :

Preparate proaspete, temporarc sau cxtcntporanee 2. Preparate pcrmancntc sau durabilc, care permit un studiu aminunlit al celulelor pe picse fixate gi cololate; ele lezisti in timp gi se pot realiza prin:a) -mctoda

l.

efectuirii sccfiunilor fine b) -mehda etallrii matcrialului biologic in rnonostrat (frotiu, amprente dc organ)

l. Preparatele

proaspete, temporarc sau cxtemporatr,

le

realizirn atunci cdnd vrem

si studiem structura ur.lui lesut sau organ in stare vie.in acest scop se recolteazd din organismul aninral, in lirrpul vieJii (biopsie), un fragnrent foarte sublire de organ sau lesut pe cale-l disociern pe lamd intr-un liclrid natural sau artificia[, favorabil menlinerii vielii celulelor ir.r tirnpul examinirii (plasmd, linifl, lichicl amniotic, ser fiziologic). Acopcrim apoi preparatul cu o lameli ale cirei margir.ri le lipirn cu parafini topitd, pcntru a evita uscarea Jesutului. Acest tip de preparat se mai foloseqtc qi in stuclir"rl cultr.rrilor de lesuturi. Pc astfel de prcparate proaspcte extemporanee, puteln examina celulele sau elenrentele tesutului respectiv necolorate sau colorate printr-o nretodi nunriti coloralie vitali. in metoda coloraliei vitale se intrebuinleazi -spilarea,,-dccalcifierca (in cazul fcsuturilor dure)

)-includerea )-secfionarea F-aplicarca secfiunilor )-colorarea )-montarea l-etichetarea

pe

port-obiect

Recoltarea $i orientarca pieselor Fragmentele de organe sau tesuturi trebuiesc recoltate

in timpul vielii,

(printr-o intervenlie chirurgicalii, cAnd se obfine o piesd operatorie, fie printr-un act opemtor mai redus, biopsie, cdnd se obline un mic fragnrent de 1esut, Iiagrnetrt bioptic), sau imediai dupd moartea animalului, pentru a evita modificirile cadaverice. Apoi, {hri a le deforma sau strivi, sunt tdiate la o grosime de 2-3 mm $i orientate astfel incdt si permiti un studitt cAt mai complet. (exemplu, secliune prin colon, nu votlt face secliunile lorrgitudinal' sd prindern doar epiteliul de acoperire, ci transversal sd prindem toate straturile). Piesa de niaterial bioptic trebuie sd aibi feJe plane 9i paralele, sd rru aibi grosime mai mare de l-4 mm, pentru a facilita pitrunderea rapidi a fixatorului $i a evita aparilia alterdrilor posr n]oftem.

Recoltarea se face : -pe o placd de plutd sau PVC -cu pense fine pentru a nu strivi preparatul -fasonarea piesei se face cu lame asculite degresate ( dace lesutul recoltat este moale, de exemplu SNC, iar fasonarea poate produce strivirea pieselor, se vor fixa fragmente mai mari de tesut, apoi se fasoneazd),

HrsToloclE - LUCIIAI{I PR.\( l tCE

vol.

I

'lt]suTul

FixareaReprezinti un tinrp obligatoriu in realizarea prcparatelor pennanente. Are ca scop conservarea cotrstituienlilor celulari intr-o stare cAt mai aproprat.l dc cca din timpul vielii, consewind fbrrna, structura gi compozilia chirnici, precum gi raporturile rcciproce existente in state vie $i pregetirea lor iu vederea nranevrelor ulterioare (includere, colorare). Fixarea omoari gi imobilizeazd celulele intr-un anume rnomeutal

activitilii lor.

Aceasta depinde, in primul, rind de proteine, principalii constituienli ai materiei vii; ceea ce inseamnd un bun fixator histologrc tlcbuie sI fie in prirnul rdn (be1i9or de tobd).ca celule sferice, de 9-15

Polimorfonuclearele neutrofile Aceste leucocite aparpe frotiul colorat May Grunwald Gimsa

95

HTSTOLOCIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.

I

TESUTURI

Numirul neutrofilelor dintr-o sutl de leucocite variaza intre 62-68; cAnd aceasti propor{ie este mai mare, apareneutrofilia ce caracterizeazd infecliile acute, iar cdnd numdrullors cade, apare neutropenia. Polimorfonuclearele neutrofi le intervin activ in ap[rarea organismului, in procesele inflamatorii. Rolul lor este, fie acela de a excreta fermenJi proteolitici in focarul inflamator, ce vor acliona distrugdnd microbii sau fesuturile alterate, fie prin fagocitarea r.nicloorganisrnelor pe carc lc distrug apoi cu ajutoml fermenlilor. Via{a unui polirnorfonuclear neutrofil este foarte scurtd, se admite ci in sdngele circulant ele nu depdqesc 3-4 zile.]ICG, Iiig. 2 Polimorfonuclear neutrofil, colob X40

Polimorfonuclearul acidofi I (eozinofi lul) Apare ca o celuli sferici, del2-17 microni. Nucleul este in general bilobat, cei doi lobi fiind legali printr-o punte find de cromatini (aspect de nucleu in desagd). In citoplasmd observdm granulalii colorate in rogu viu, egale intre ele, rotunde, unifonn rlspindite, rnai n.rarr decdt la neutrofile. Prin forma 9i culoarea lor,aceste granulatrii amintesc de Icrele de Manciuria. Grarrulaliile conlin peroxidaze, diferite de mieloperoxidazete

neutrofilelor gi hidrolaze acide. Mobilitatea lui este scezutd 9i are o slabd capacilate de fagocitoz6. Proporfia de eozinofile la suta de leucocite este de l-3. Cresterea numirului lor poarti denumirea de eozinofilie, intalniti in stdri alergice precum astmul, urticaria sau parazitoze, iar scdderea numirului lor, eozinopenie.

Fig. 3 Eozinofil, trlE. in microscopie elecrronicS. granulaliile sunt voluminoase, de 0.5-1.5 Amin diametru li contin o matrice granulari.

Aceste celule acioneaz| sinergic cu celelalte celule irr reacliile de hipersensibilitate de tip imediat qi intirziat. Ele au rol esenlial in distrugerea parazililor prin intermediul proteinelor (Eosinophil Cationic Protein - ECP qi Major Basic Protein - MBP) continute in cistalele din granulalii . Membrana plasmatici are receptori pentru IgE 9i pentru histamind. Numdrul eozinofilelor poate fi influenJat hormonal. Granulocitul eozinofil are o via16 mai lungd decdt a neutrofilului, considerAndu-se cd ajunge pdnd la 9-12 zile.

)

Fig.4 Eozinolil, col iUGC,ob. X,l0

96

IIISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Polimorfonucleatul bazofi l. Este o celuld sferici de 10-14 microni. Nucleul bazofilului este ovalar, mai pulin lobulat, apdrAnd ugor scobit, uneori ca o frunzd de trifoi. Citoplasma deqi ugor acidofili, contine granulalii r[spdndite in citoplasma de culoare albastrd, de formd qi rnirime diferitd, deseorisuprapuse pe nucleu, mascdndu-1.

lilkrirt Saint Exupary

Aceste granulaJii bazofile sunt metacromatice. Bazofilul poate trece prin peretele capilar in tresuturi,transformdndu-se in mastocit.

Fig. 5 Polimorfonucleatul bazofil., col. MGG, ob X40

Proporfia bazofilelor la suta de leucocite este de 0,25-0,50, creqterea numdrului lor, bazofilie, poate si ne indice o leucemie mieloidd. Mobilitatea lor este scazutd gi nu fagociteazd. Pot trdi in sdnge 12-15 zile.Fig.6 Polimorfonucleatul bazofil, ME. in microscopia electronici granulafiile apar omogeoe formate din mici granule dense inconjurate de o membrani. Aceste granulafii bazofile confin histamini ti heparini, (glicozaminiglicani sulfatati).

LimfocitulEste o celuld sferic5. de 7- 1 6 microni. cu nucleul mare ce ocupd aproape toati celula, sferic, intens colorat cu coloranli bazici, datorita laptului cd prezintd o crornatind bogatd dispusd in grunji mari, conglomerali. Citoplasma este mult redusi (apare ca o bandd

ingustd dispusd in jurul nucleului), iirtens bazofild, coloratd in albastru. Obiectiml cu imersie poate detecta inconstant in citoplasmd, rare granulalii mici, azurofile, nespecifice. DupI dimensiunile lor se clasificd in : -limfocite mici ( 7-8 microni) -limfocite mijlocii ( 8- 10 microni) -limfocite mari ( l0- i4 microni)

Fiecare dintre aceste limfocite prezinticaracteristici morfofunctionale (vezi cursul).Fig.7 Limfocit, col. MGG, obx40

97

HISTOLO(;IE

-

LUCRARI PRACT]CE

VOL.I

TESUTURJ

Fig.8 Limfocit,

ME. In microscopia

electronici se observi

ci

nucleul prezinti

cromatina densi ti nu prezinti nucleol. Citoplasma este saraci in organite.

MonocitulEste leucocitul cel mai mare din sAnge, l6-20 de microni, are forme sfericd sau ovalari, cu citoplasmd abundentd, slab bazofil[, putAnd prezenta granulaJii nespecifice, azurofile. Nucleul este mare, deseori reniform, sdrac

in cromatini, avand aspect spongios. Cromatina este dispusi sub forma unor relele fine, slab clomaticd, nu conline nucleol. Este socotit histiocit sanguin. Numfuul lor este de 6- 10 la 100 leucocite. Cregterea numdrului lor poartd denumirea de monocitozd, apare in boli infeclioase : sifilis etc.

Fig. 9 Monocit, ME Fig. l0 Monocig col MGG, ob.X40

o,Q,mA

#H q&tie,",,o *ooft

OD

o\

eloctrete

Nutrofll

o rD o ory

Fig.ll

Frotiu sarguin. Schemi.

o

,o98

,-

HISTOLOGIE

-

LUCRARI PRAC] I(]Ii

VOI,.

I

TESUTURI

2.

SANGELE. HEMATO

P

OTEZA

i4qouvn

h

6TOG\n

os sFofic.rcs

ji'- {

OS (Or\nPiCI

Fig. Maduva hematogeni.

Locul elementelor figurate ale sdngelui care imbitrAnesc Ai sunt distruse, este luat de altele noi, care apar printr-un proces regenerativ activ ce poartd numele de odlpocit l" hematopoiezi. (opllorslnusold I Pornite dintr-o celuli stem multipotentd (vechiul hemocitoblast) aceste elemente trec prin etapele de diferenliere, proliferare gi maturare, pentru ca in ultima etapA sd fie indreptatd spre sAnge (citodiabazd). Formarea eritrocitelor: in mdduvd - eritropoieza. Se realizeazd astfel : proeriboblast -+ eriboblast bazofil-+ eriboblast policromatofil -> eriboblast ; ortocromatic-) reticulocit.

Reglarea

ei se face prin eritropoietioni,

o

precursori identificali ca: mieloblastul, promielocitul, mielocitul, granulocitul, la inceput nesegmentate, apoi segmentate. Reglarea se face prin granulocitopoietinl, r.rn ,,factor reglator" asenidnikx eritr opoietinei.99

Fig. Hemomeduli. Schemi.

glicoproteind. Secretatd in special de rinichi gi stimulati de diferili hormoni. Formarea in mdduva hematogeni a leucocitelor granulare poartd numele de granulocitopoiezd gi are

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL

I

TESTIIURI

MRDWR OSORSR

BrlnoPorznGRRM,topoleR

6p *n-or.

-------------', ffitou"o.Fo,',*o.

l\ilopocfioPotz6

--.>sl,yopoN@

b I

,uoNocrT

utroctr

--*rrlGncf,mocroporzn

---- ff

*o.l.t

ffiffi..d,ffis" t;r{*iF.; '1r-Blilt'mtoFttH(Um66r100

I

-+-

#fidDoHt

r

HISTOLOGIE

- LUCRiRI PRACTICE

VOL.

I

TESUTURI

L in

ia e ritro c ita ra

tp'*il".bh{

tr'-.trrtt*Ifi;;:',ri*1,.;,,.'j

I

E

ritro blast policromato{il

I

I

,1.'fi,t;i*, ,..- ..,. .,.- -

i

',r.

.1-*

!

.-.,

-.,-i

101

HISTOLOGIE

- LUCRiRI

PRACTTCE

voL.ILUCRARE PRACTICA NlL TESUTULMUSCULAR

TtisuTURr

12

PREPARATE DE DESENATneted, secfiune longitudinall gi transversali, col. IIE 2. fesutul muscular striat, secfiune longitudinali gi transversali, col. HE

l, f,esutul muscular

PREPARATE DEMONSTRATIVE

l. Fibra musculari netedi, 2. Fibra musculari striati,

col. HE col. HE 3. fesut muscular striat, col. HE 4. Endomissium qi perimissium, col. Tiicromica GS (Groldner-Szeckelly)

t02

HISTOLOGIE _ LUCRj.RI PRACTICT:

VOT,.

I

TESUTL-RI

TESUTUL MUSCULARJesutul muscular realizeazd in totalitate musculatura olganismului qi prin structurile sale microfibrilare cu funclie contractild asigurd mi$carea. Jesutul nuscular este alcituit din fibre musculare (unitdlile morfofunclionale ale lesutului muscular. Fibrele musculare pot fi : celule (fibra musculara netedd gi fibra musculard striatl cardiacl) sau plasmodii, ifi bra musculari striatd scheletici). In citoplasma (sarcoplasma) fibrelor musculare se gisesc diferenlieri fibrilare specifice cu func1ie contractild, numite miofibrile, care se intind de-a lungul fibrei. La microscopul optic unele miofibrile sunt omogene, iar altele au o structura heterogend (alcituite dintr-o serie de discuri clare qi intunecate, care se succed cu regularitate, miofibrile striate). Dupd caracterul structural gi funclional al fibrelor musculare, in organism gisim doui tipuri delesut muscular: 1. tesut muscular neted, alcituit din fibre musculare netede, (care conlin miofibrile omogene), 2. tesut muscular striat care la rdndul lui se prezintd sub doul aspecte:

-fesut muscular striat scheletal, format din fibre musculare stdate, - plasmodii (care conJin miofibrile striate). -fesut muscular cardiac-miocardul, alcituit din fibre (celule) musculare cu miofibrile striate.

l.fesutul muscular netedJesutul muscular neted are ca unitate morfofunclionali fibra musculard netedd, care miocit.se rnai numeqte

qi

Fibra musculari netedi (miocitul)Fibra musculard netedd este o celuli uninucleati, de formd alungitd (fusiformd), cu extremitdlile efilate (uneori ramificate scurt - ca la unelc fibre musculare din vase), iarpartea centrali, care conline nucleul este cea mai ingrogati. Lungimea miocitelor este cuprinsi intre 20 microni (exemplu, miocitele din peretele arteriolelor) 9i 200 microni. Cele mai lungi fibre musculare netede sunt in uterul gravid: 0,5- 1mm. Diametrul porfiunii centrale este de aproximativ 7-10 microni. fibra nervoasa

sinapsa

-*@.-:-_-:=.-:

-'

fibra musculara neteda

Fig.

I Fibre musculare netede

(schemi generali)

l0-l

FISTOLOCIE _ LUCRA PRACTICE

vol..t

TESUTURT

Fibra musculard netedd este alcatuit2i din: 1. citoplasmi (sarcoplasmi) 2. nucleu 3. membrana fibrei Sarcopiasma este omogend (la celulele nefixate) sau fin granulard (dupa fixare) gi mai abundentd in jurul nucleului. Fiind acidofild se coloreazi cu coloranli de tipul eozinei. in sarcoplasmi se gdsesc organitele celulare, incluziuni (glicogen, lipide), mioglobini, AIP, enzime 9i diferenfieri fibrilare numite miofibrile, care sunt specifice fibrei musculare netede.

Fig.2 Tesut musculrr neted, col IfE, ob X10.

Fig. 3 Miocite secfionate transversal, (schemi getrenli)

l.fibre musculars netede2.nuclei In fibrele in care nucleul nu este vizibil, secliunea transve$ala nu trece prin nucleu.

Miofibrilele sunt diferenlieri sarcoplasmatice filamentoase, fine, dispuse in jurul fibrei musculare, paralele intre ele. Sunt omogene, birefringente in lumind polarizati, greu vizibile la microscopul optic in coloratii obiqnuite. Apar insd colorate, evident in negru, dupd colorarea cu hematoxilini-fericd. Nucleul unic, ag ezat cenftal, are formd alungitd, ca un bastonag, cu extremit[tile rotunjite. Contine cromatind relativ abundenti. Membrana fibrei, este inveligul foarte sublire al miocitului, formatl din plasmalema gi o sarcoplasml discontinui inconjuratd de glicocalix. In jesutul muscular neted, fibrele musculare netede se asociazi prin intermediul Jesutului conjunctiv (bogat in fibre de reticulini gi fibre elastice), rezultAnd:

t04

HISTOLOGIT,

_,

LT]CR;.RI PRACTICE

VOL.

I

TESUTURI

a) pituri (straturi, tunici), in care toate ltbrele sunt orientate in aceeagi direclie. in asocierea lor fibrele musculare netede se ageazd cu po4iunea centrald a uneia lAngd extremitatea sublire a fibrei vecine. Aceastd organizare o gasim in tunicile musculare din organele cavitare: tubul digestiv, incepind cu treimea medie a esofagului, pdnd la anus, -aparatul urogenital (uter, trompd uterind, vagin, vezici urinare, uretet bazinet, calice renale), -aparatul respirator (trahee, bronhii, bronsiole), -in media vaselor sanguine (artere, vene) 9i limfatice. b) fascicule -in stroma unor organe (prostata). Jesutul muscularneted este slab vascularizat gi fibre neruoase parasimpatice).

ial ileryalia

este

vegetativi (fibre nervoase silnparice

2.fesutul muscular striat scheletalJesutul muscular striat are ca unitate morfofunclionall fibra musculard striati. in tesutul muscular striat asocierea fibrelor musculare realizeazd fascicule de diferite mdrimi (fascicule primare, secundare,

te4iare, cuatemare). Asocierea paraleli a fibrelor intr-un fascicul se realizeazd, cu ajutorul unui lesut conjunctiv lax, numit endomisium, care conline o bogati retea de capilare anastomozate gi termina{iuni nervoase. Fasciculele musculare primare sunt grupate in fascicule secundare gi aga mai departe. Aceste fascicule secundare sunt separate intre ele tot prin tesut conjunctiv lax (perimisium intem), care conline vase gi nervi. in totalitate, fasciculele musculare formeazd mugchiul care este invelit de o membrani conjunctivd (perimisium extem), dublatd de aponevrozd. Pe ldngd bogata vascularizalie, mugchiul striat este bogat inervat. Inervatia senzitivd realizeazd fusurile neuromusculare, iar cea m otoie realizeazd placa motorie.

Fig.4 Tesut muscular striat, sectiune transversali, (schemi generali). Fibrele musculare secfionate transvcrsal apar sub formd decampuri citoplasmatice acidofile, poligonaic, cu 2-3 nuclei rotunzi situagi sub membmna sau IirAnuclei, in funclie de nivelul secgiondrii.La unele

fibre husculare se disting gruperi de puncte file, numite cinrpuriCohnheim.intre fibre se gise$te fesut conjunctiv lax 1. fibri musculard 2. tesut conjunctiv lax 3. campuri Cohnheim

105

HISTOLOCIE

-

I,UCR,i.RI PRACTICE

VOL.I

TESUTURI

Fig.5 Mugchi striat, secfiune transversali, coloratie H.E,,ob X20. Fibrele musculare seclionate transveEal apar sub forma unor campuri citoplasmatice acidofile, poligonale cu 2-3 nuclei rotunzi situali sub memblani, sau nuclei in funqie de nivelul sectionirii. intre fibre se

flri

gAseste lesut conjunctiv lax. Coloralia metabolism dintre acestea.

diferiti

a

fibrelor indici diferenla de

Fibra musculari scheletici

Este o formatiune citoplasmaticl giganti,(plasmodiu), ce conline mai multi nuclei. Ea are o formd alungitd, cilindrice, cu aceeagi grosime pe toatd intinderea sa. Lungimea fibrei musculare scheletice ajunge pAnd la 3-12 cm, iar grosimea ajunge la 100 microni. Fibra musculare striatd este alcatuitd din -citoplasmi (sarcoplasmd), -nuclei, -membrana fibrei.

:

Fig. 6 Fibrn musculari striati, (schemi generali). Aspectul striat transversal qi longitudinalapare foarte evident

Lsarcolemi 2.nuclei 3. striatii

Fig. 7 Mutchi striat , limbi, col HE. Ob X20.

106

HISTOLOGIE

-

LUCRARI PRAC'TICE

VOl,.

I

TESUTURI

Sarcoplasma apare fin granulari, dispusi mai abundent in jurul nucleilor gi conline organite celulare comune, incluziuni gi diferenlieri specitice, miofibrile striate, (aga zisa sarcoplasmd functionald, spre deosebire de sarcoplasma troficd). Miofibrilele au aspect heterogen (dat de altemanla discurilor clare cu cele intunecate), qi se intind, paralele intre ele, de la un capdt la celilalt al fibrei musculare striate.Pe preparatele microscopice colorate cu metodele obignuite

(H. E. , tricromice) -

se observd slab

strialiile fibrelor musculare (se coloreazl de fapt doar discurile intunecate). Prin tehnici speciale (coloralia cu Hematoxilind Fericd Heidenhain g.a.), se observi net alteman{a discurilor clare cu discurile intunecate lanivelul rniofi lamcntelor. Pe preparatele proaspete. la rnicroscopul cu lur.r.rini polalizatd, se observd ci discurile clare sunt nronorefringentc (izotrope, se noteazi cu I) in timp cc discurile intunecate sunt birefringente, (anizotrope se noteaza cu A). Discurile clare sunt strebitute prin mijlocul lor de o bandi intunecati, care se prelungeqte in afara miofibrilelor, inserdndu-se pe plasmalemi. Aceastd membrand numitS "stria lui Amici, sau stria Z), solidarizeazd deci miofibrilele intre ele (solidarizarea fiind necesari mai ales in contraclie), indeplinind functia de telofragmd. in mijlocul discurilor intunecate sc observd o bandi clard lbanda Hansen, H). Prin mijlocul zonei H, trece o membrand intunecatd, M.

s.r

Segmentul de miofibrili cuprins intre douimenrbrane Z vecine constituie sarcomerul sau cisula Iui Krause, care este considerat o unitate de contrac;ie. Nucleii sunt foarte numeroqi. au fonnd ovalari, orientali in axul lung al fibrei, dispuyi sub plasmalemi1

E

la periferia sarcoplasmei).

Nucleul este uneori risucit, in fibla muscularicontractat5-

Membrana fibrei este constituite din plasmalemi ;i dublati in afard de o structure reticulinicl continud, numitd sarcolemd.

I ,t ;l

I'.H

II

Fig. 8 Organizarea mulchiului striat scheletic (l). Fascicul nruscular: 2, fibra nrusculari: 3 ,niofibrili: 4,sarcomer: 5, 6 analiza cupc lor transvcrsa le la nivelul sarcomcrului, 9 : sarcomer la microscopul elc(tronic,7 filanrentc fine dc actinS, 8 - filamcntc dc miozini-

tol

HISTOLOCIE

- LUCRiRI PRACTICE

vol-.t

TESUTURT

Legitura muqchi

-

tendon

Legdtura solidd mugchi tendon se realizeazd prin fibreie tendinoase, care sunt in raport de contiguitate cu plasmalema ce delimiteazd sarcoplasma gi miofibrilele gi in raport de continuitate cu sarcolema. inveligurile conjunctive ale tendonului (peritenoniu intern gi peritenoniu extern) sunt in raport de continuitate cu lesutul conjunctiv interstilial (endomisiu qi perimisiu) al mugchiului. Fibrele colagene din structura tendonului, printr-un capdt fac legdtura cu mugchiul, iar prin capltul celdlalt se ancoreazd in periostul osului prin fibrele Sharpey.

Fig.9 Legitura mutchi - tendon, (schemi generali). Se observi cum fibrclc conjunctiYc in raport de contiguitate cu fibrele musculare striate $i in raport de continuitate cu sarcolema.Tesutul conjunctiv care constituie peritenoniul este in raport dc continuitate cu lesutultendinoase, sunt

conjunctiv care alcetuieste perimisiumul $i endomisiumul.

l. fibri musculari2- tendon

Fig.

l0 Legituri

mulchi

-

tendon, col tricromici Masson, ob X40.

r08

HISTOIOGTE _ LUCRiRI PRACTICE

VOLI

TESUTURI

LUCRAREPRACTICAI{R 13 APARATTJL CARDIO -VASCULAR

PREPARATE DE DESENAT

1. fesutul muscular miocardic, secfiune longitudinali gi transvelsali, 2. Artere gi vene, col. HE 3. Capilar tipic, secfiune longitudinali 9i transversali, col. IIEPREPARATE DEMONSTRATIVE

col.

IIE

1. Arteri de tip elastig col. Orceini, IIE 2. Arteri de tip muscular, col HE 3. Arteriole 9i venulg col. HE

4. Capilar atipic, glanda suprarenali, col. IIE 5. Capilar limfatic, ganglion spinal, col. IIE 6. Tesut nodalo col. IIE 7. Endocard, col. I{E 8. Pericard, col. IIE 9. Ven6, coL Tlicromic Masson

109

HISTOLOGIE

.

LU(]RARI PRACTI(]E

VOL.

I

TESUTURI

APARATU L CARDIO -VASCULARInima sau cordul organul central al aparatului cardio-vascular', este un organ cavitar, musculos, situat in mediastinul anterior. Peretele sdu este fonnat preponderant din lesut muscular cardiac, care asigur6, prin contraclii ritmice, circulafia singelui qi a lirnfei prin vase. Inima este deci organul propulsor, colector gidistnbuitor al sdngelui 5i limfei. Din punct de vedere histologic peretele inimii este structurat din trei tunici concentrice care se continul cu tunicile vaselor sanguine, care vin sau pleaci de la cord, motiv pcntru care inima este consideratd un vas sanguin cu perete modificat. Accste tunici sunt : -endocardul -miocardul -pericardul

Endocardul, sau tunica intemA a cordului, tapeteaza perelii cavitdtilor cardiace $i se continue cu tunica intemi a vaselor, care pleaci sau vin la inimd. Este constituit din : endoteliu, stratul subendotelial qi stratul subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu, agezat in strat continuu pe o membrani bazald. Stratul subendotelial sau lamina propria este reprezentat de o lami de lesut conjunctiv lax, in care se gisesc rare celule conjunctive, fibre de colagen fine orientate in toate direcliile, rare fibre de reticulind gi fibre elastice. Stratul subendocardic este alcituit dit) Jesut conjunctiv lax, ce se continud cu Jesutul conjunctiv interstifial al miocardului.este alcetuit din fibre musculare striate (miocardocite lucritoare) anastomozate intre ele. in ochiurile determinate de anastomoza lor se gdsegte un lesut conjunctiv

tesutul muscular cardiac sau miocardul

vascularizat 9i inervat. Fibra musculard cardiacd are unele trdsdturi care amintesc de caracterele fibrei musculare netede, altele care amintesc de fibrele musculare striate, dar prezinti gi caractere proprii.

Tabel nr.

I

Trisituri aseminitoare fibreimusculare netede-aspect unrcelular -poziJia centrali a nucleului -bifurcarea fi brelor musculare

Trisituri aseminitoare tibreimuscular striate-existen[a constantd a sarcolemei -heterogenitatea miofibrilelor cu dubld strialie -existenla cdsulei contractile a lui Kmuse

Trisituri proprii-striiurile scalariforme ale lui Eberth

-conductibilitate proprie-nu se inserd De schelet

ll0

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRACTICE

VOL.

I

TESUTURI

Fig.l N'liocard, Schemi. Intr-o secli!ne Iongitudinali priD nliocard, :::iele apar cir tli$te benzi mai iDguste dccet cclc alc fibrci striatc scheletice fi ij:-'nu sunt frralclc inlrc elc. ci sc anrslonlozcazi . in axul accrlor bcnzi sc vid : r.lei ovalari, irr in toata fibra apar sh iatii atdt Iongitudinalc cat $i tr.nsversalc, i.estea din urme fiind mult mai evidenJiatc. Pe prcparatele coloratc cu ::matoxilind fericb sau cu impregnarc argcntici se vid $i striurile scalariforme.

in

structura miocaldului niai irltalninr un lesut

cardionector sau nodal, care microscopic prezintd caractere particulare distincte de cele ale nTiocardului propriu-zis $i o structuri variabild dupi dif'eritele regiuni ale acestui lesut, Aceste elemente sunt grupate ir1 uodulul sinusal, atrio-ventlicular etc. Celulele Purkinje care alcetuiesc ace$ti noduli sau fascicule, prezintd unul sau doi nuclei centrali, o sarcoplasnrd abundentd in jurul lor gi puline miofibrile striate dispuse la periferie. Miofibrilele formeazd relele sau irnpisliri ce trec dintr-o celulI in alta. Aceastd dispozilie morfologicd explici transmiterea in toate directiile a excitaliei contracfiei. Celr.rlele tesutului nodal se continud cu miocardocitele lucritoare prin forme de tranzitie. ContracJia cardiacl gi automatismul ritmic sunt sub dependenla lesutului nodal.

) f"'

'{*

'r

rli

..

1..Fig.3 Retea Purkinje, col HE, ob X40

.

{t*

Pericardul,organele din jur.Este

sau tunica externe a

cordului este o seroasa care protejeazi cordul dar il 9i ancoreazd de

alcituit din doud foile : -pericardul seros. sau foiJa intenid

lll

HISTOLOGIE _ LUCRARI PRAC'TTCE

VOL.

I

TESUTURJ

-pericardul fibros, sau foiJa externd Pericardul seros poart5 denumirea de epicard. Este format de la exterior spre interior (spre miocard)

din

:

-mezoteliu -membrana bazald a mezoteliului -fesurul conjunctiv submezotelial. Pericardul fibros sau foila exteml continud lp baza cordului pericardul seros. Are o structurd identici pericardului seros, cu deosebirea cd in lesutul conjunctiv gdsim mai multe fibre de colagen 9i mai putine vase sanguine qi Iimfatice .

Vasele sanguine

Arterele sunt caracterizate prin grosimea peretelui lor, care are o soliditate elastici. Ele nu colabeazl cdnd vasul este golit de sdnge gi de aceea in sec{iune transversald, lumenul lor apare rotund. Peretele lor este alcAtuit din 3 tunici : tunica intemd, tunica medie gi tunica extemd sau adventicea. Tunica intemd sau intima, are un endoteliu obignuit, alungit in sensul torentului circulator. in afara endoteliului se gdsegte o p[turd de lesut conjunctiv slab diferenliat, numitl endarteri. in afara acesteia se gese$te o membrand elastici numitd limitanta elasticd interna, care pe sectiune transversali a vasului apare ca o lameli elasticd fin, mai mult sau mai pulin ondulati. Tunica medie este groasd, formati din elemente fibroase, elastice gi musculare netede a cirorpropo(ie gi dispoziJie diferd de la un tip de arteri la altul. Aceaste tunice este delimitati, de asemenea, la periferie de o membrani elasticd ondulat5, numitd limitanta elasticd externd prin care peretele arterial se leagd cu lesutul conjunctiv periferic. Acest tesut conjunctiv periferic formeazd tunica externd a arterei sau adventicea. Adventicea este alcetuite dintr-un fesut conjunctiv lax gi numeroase fibre elastice. in ea se gdsesc vasa vasorum gi numeroase termina[iuni nervoase . in raport cu repartilia cantitativd intre fibrele elastice gi cele musculare din tunica medie, arterele se clasificd in : artere de tip elastic Ai artere de tip muscular.1.

Tip de artera

Localizare

Intima

Media

Adventicea

Artera de tip elastic

elastice cu dispozilie circuLimitanta elasti- lard, paralele, su prap u se pulmonara, cA intemd nu este regulat,^ formdnd lamele trunchiul brahio- net vizibild elastice. In ochiurile formate cefalic de fibrele elastice se gisesc rare fibre de colagen gi rare fibre musculare netede .

Este groasd, formati din fibre Este fibroasi, forma-

Aorta,artera

ti din fascicule conjunctive dispuse longitudinal sau oblic, suslinute intre ele prin puline fibre .

t12

=.:I')LOGIE _ LUCRiRI PRAC 'I(]E

VOL.I l TSTJTURI

iirel.\r.2

C.racteristicile principrle ale arterelor de tip elasticti a arterelor de tip muscular.

Media nu are limitanta elestica externa

elastice

Endartera este Bogatd in fibre rnusculare Este formatd din redus[ la o pd- netede dispuse concentric, !esut conjunctiv turd foarte sub- alcdtuind un adevdrat man$on lax in care gisim Arterele mai indefibre de colagen .{ rtera de tip {ire, dar Iimipdrtate de cord : tanta elastica muscular. Printre fibrele musctt- gi clastice, dispumuscular lare se gdsesc Ai rare fibre de femurala, radiala, internd ia asse orizontal gicubitala, tibiala.colagen $i elasdni. orientate gi ele

concentric. Limitanta elasticl junctive, vasa brane elastice net externe mai slab reprezentatd vasorum gi termidistinctedec6t cea intemi. naJii nervoa selibere.

pectul unei mem-

oblic, celule con-

Fig. 4 Artera elastici. SchmI. O secliune transversald prin pereteie aortei ne arata dispozilia in lamele suprapuse a fesutului elastic, care formeaze nredia acestui vas. Endoteliul estc abia vizibil, cu nucleii turtili, proeminand usor in lumenul vasului. Endartera este sublire, limitanta elasticA inleme slab vizibili. Lamelele elastice aparcanitte linii ondulate, suprapuse, intrc ele gasim Si fibre de colageD ti rare fibre musculare netede. Limitanta elastici extemi nu existi.

hlt.n tisnlc. lnlaarr.) ::rr>r