61471494-histologie - macrofagul

Download 61471494-Histologie - Macrofagul

Post on 19-Jul-2015

297 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Macrofagul histocitulOrigine Celulele stem ale maduvei hematogeneIn tesuturile conjuctive puternic vascularizate sunt mai numeroase decat fibroblastele. Macrofagele sunt prezenta in toate tipurile de tesut conjunctiv dar sunt localizate cu precadere in apropierea contactului cu mediul extern. Isi au originea intr-o celula stern din maduva osoasa; au o structura celulara caracteristica; prezinta un nivel inalt de activitate fagocitara mediate prin imunoglobuline si complement seric. Originea macrofagelor: Macrofagele iau nastere din celulele stern ale maduvei hematogene. Monocitele trec din compartimentul medular in sange, prin diapedeza ajung in tesutul conjunctiv, unde se transforma in macrophage tisulare si desfasoara activitati specifice. Originea medulara a macrofagelor este confirmata de faptul ca ele nu apar in tesutul conjunctiv decat dupa ce acesta a fost vascularizat. Capacitatea lor de proliferare depinde direct de necesitatile organismului. In conditii normale, populatia de macrophage este mentinuta prin self-replicare si prin aport de monocite sangvine. Capacitatea de proliferare a macrofagelor este stimulate de substante secretate de limfocitele T. Macrofagele pot fuziona in unele circumstante patologice ca raspuns la patrunderea in organism a unor microbi generand celulele gigante multinucleare, cu 20-50 de nuclei. Morfologia macrofagului: Macrofagele prezinta dimensiuni strict dependente de activitatea lor functionala, existand macrofage mici inactive si macrofage mari, deosebit de active. Forma lor este sferica sau ovala cu prelungiri scurte, dar numeroase. Nucleul, relativ mic, sferic sau cel mai adesea, reniform. Heterocromatina si nucleolii se disting greu. Citoplasma este abundenta si contine numeroase organite celulare. Caracteristic macrofagului foarte activ este abundenta filamentelor formate in principal, din actina(cca 100 molecule de actina pentru o molecula de miozina). Microfilamentele intervin

1

in procesele de deplasare a macrofagelor si in formarea de pseudopode, necesare asigurarii functiei de fagocitoza sau inlesnire a fuziunii lizozomilor primari cu fagozomii. Membrana celulara prezinta numeroase prelungiri in deget de manusa, iar glicocalixul extrem de bine dezvoltat, prezinta receptori pentru imunoglobulina G, pentru imunoglobulina M si pentru cel de-al treilea component al complementului(receptorii C). Proprietatile fiziologice ale macrofagelor sunt reprezentate de: mobilitate, capacitatea de fagocitoza si cea de secretie. Macrofagele se deplaseaza in tesuturi cu ajutorul valurilor si expansiunilor citoplasmatice care formeaza pseudopode. Fagocitoza este proprieteatea fundamentala a macrofagelor ce se declanseaza la impactul cu un antigen de natura diferita. Macrofagul indeparteaza prin fagocitoza o gama foarte variata de particule. Fagocitoza poate fi: specifica si nespecifica. Prin recunoastere fagocitare, macrofagul diferentiaza microorganismele sau resturile tisulare de materiale endogene normale. Recunoasterea fagocitara poate fi realizata: a) la nivel tisular: cu ajutorul factorilor de recunoastere, denumiti opsonine b) la nivel celular: prin receptori de pe suprafata macrofagelor. Opsoninele pot fi neimunospecifice(ca fibronectina) si imunospeficife(ca anticorpii de tilul lg G, lg M si cea de-a treia fractiune a complementului F) Functiile macrofagului: -indeplineste functii comune cu ale celorlalte macrofage din organism, incluse in sistemul fagocitar mononuclear. Acest sistem grupeaza totalitatea macrofagelor si a celulelor derivate din ele,care, alaturi de limfocite si plasmocite, alcatuiesc celulele sistemului imunitar. In acest sistem se disting trei compartimente cu celule: medular, sanguin si tisular. 1) Compartimentul medular cuprinde ansamblul celulelor care prolifereaza in maduva osoasa, derivand in celula stern hematopoietica pluripotenta si diferentiindu-se in monocite. 2) Compartimentul sanguin cuprinde monocitele sangvine care reprezinta forma circulanta sau de distribuire a macrofagelor din organism. 3) Compartimentul tisular cuprinde monocotele migrate in tesuturi si diferentiate in macrofage tisulare.

2

Macrofagele tisulare pot fi macrofage libere si macrofage fixe. Macrofagul liber este raspandit in tot organismul putandu-se gasi: a) b) c) d) e) Tesutul conjunctiv lax Cavitatile seroase Alveolele pulmonare In organele limfo- si hematopoietice in sistemul nervos central(microglia)

Macrofagul fix este imobilizat in unele organe unde indeplineste un rol local specific ca de exemplu: macrofagele fixe din ficat, macrofagele din foliculii limfoizi, macrofagele fixe din splina. Toate macrofagele cuprinse in sistemul fagocitar mononuclear au o serie de caracteristici comune, precum: a) b) c) d) o serie de particularitati morfologice comune sunt activate de stimulii pentru fagocitoza specifica, mediata de receptori joaca un rol important in procesul de aparare a organismuli participa la reactii imune

Macrofagul capteaza antigelul, il fixeaza pe suprafata sa, punandu-l in contact pentru lungi perioare de timp cu limfocitele pe care le stimuleaza in generarea raspunsului imun. La sfarsitul reactiei imune, macrofagele sunt atrase in focarele de invazie unde fagociteaza si distrug antigenii. Totodata, macrofagele stimuleaza limfocitele in raspunsul imun, creand antigenitatea diferitelor substante. Macrofagele intervin in: 1) reglarea hematopoieziei 2) metabolismul lipidic

PlasmociteleSe formeaza din limfocitul B Plasmocitul este mai raspandit in tesuturile conjunctive din mucoasele organelor cavitare, numarul lui crescand foarte mult in inflamatiile cronice.

3

Plasmocitele se formeaza din limfocitul B, dupa stimularea antigenica. Ca atare, ele nu apar in tesutul conjunctiv decat dupa parturitie. Morfologia plasmocitului Plasmocitul este o celula de talie mare (pana la 20 ), de forma sferica sau ovoidala cu nucleu sferic sau oval dispus excentric cu heterocromatin: sub forma de spita de roata. Citoplasma celulei abundenta, intens bazofila contine un reticul endoplasmic rugos foarte dezvoltat cu cisterne marginite de numerosi ribozomi. Complexul Golgi este foarte dezvoltat si situat perinuclear, citoplasma este slab bazofila sub forma unui halou clar, perinuclear. Rolul plasmocitului consta in a sintetiza si secreta toate tipurile de imunoglobuline din organism, internenind activ in procesele imunitare.

Tesuturile cartilaginoaseRigiditatea si flexibitatea difera de la un cartilaj la altul, in functie de componenta lor in matricea cartilaginoasa a proportiei dintre apa , colagen, acid hialuronic si proteoglicani Pericondrul este o formatiune conjunctiva care inveleste cartilajul, participand la nutritia si cresterea acestuia. In componenta sa intra un strat extern fibros si un strat intern. Stratul extern contine numeroase fibroblaste, fibre de colagen tip 1 si vase sangbine Stratul intern este bogat in celule. Cresterea cartilajului se realizeaza prin doua mecanisme simultane, asigurandu-se o crestere apozitionala si o crestere interstitiala. Prin cresterea apozitionala se adauga noi straturi de matrice la suprafata cartilajului deja format. In cresterea intersitiala are loc o diviziune mitotica a condroblastelor. Pe masura inaintarii in varsta, cartilajul degenereaza datorita scaderii activitatii de sinteza a condrocitelor. In procesul imbatranirii pot sa apara si calcificari ocazionale si metaplazii osoase. Capacitatea de regenerare a cartilajului adult este relativ redusa si depinde de integritatea si buna functionare a pericondrului.

4

Tesutul cartilaginos hialin se caracterizeaza prin aspectul sticlos al substantei fundamentale care este bogata, mascand fibrele de colagen. Grupele izogene axiale si coronare contin mai multe celule si sunt numeroase. La embrion, acest tip de tesut cartilaginos constituie in exclusivitate scheletul, iar la adult este prezent in cartilajele costale, in cele articulare, in septumul nazal, laringe, trahee, bronhii si cartilajele de crestere. Tesutul cartilaginos elastic se recunoaste prin prezenta unor grupe izogenice mici, inconjurate de un numar apreciabil de fibre elastice, dispuse izolat sau in manunchiuri. Substanta fundamentala este slab reprezentata. Cresterea se face mai mult prin apozitie decat interstitial. Se degradeaza mai putin in procesul de imbatranire, nu se osifica si numai in cazuri exceptionale se calcifiaza. Tesutul cartilaginos fibros se caracterizeaza prin reducerea substantei fundamentele, care este partial mascata de abundenta de fibre de colagen, dispuse in fascicule groase, compacte, orientate oblic unele fata de altele dand un aspect periat. Tesutul cartilaginos fibros se dezvolta din tesutul conjunctiv dens si este prezent in structura discurilor intervertebrale, in unele cartilaje articulare si in ribocartilajele complementare. Alte varietati de tesut cartilaginos: a) cartilajul mixt care are in substanta fundamentala atat fascicule de fibre de colagen cat si fibre elastice(cartilajul trompei auditive) b) tesutul fibro-hialino-condroid un tesut precartilaginos, intalnit in zonele de frecare si presiuni moderate.

Fibrele tesuturilor conjunctiveFibrele conjunctive sunt reprezentate de fibrele de colagen, fibrele de reticulina si fibrele elastice. Fibrele de colagen sunt cele mai raspandite in organism, fiind prezente in componenta tuturor tipurilor de tesut conjunctiv. Ele sunt grupate in fascicule cu traiect ondulat si orientate in diferite moduri. In tendoane si ligamente, fibrele sunt groase si lungi, grupate in manunchiuri paralele cu fortele de tractiune. In structurile tubulare( vase de sange, intestin, conductele glandelor), fibrele de colagen apar rasucite helicoidal,. In cornee acestea frmeaza lamele

5

octogonale iar in structura vilroasei sunt groase si subtiri, incluse in masa unui gel de acid hialuronic. Fibrele de colagen sunt alcatuite din proteine fibroase, repre