liliana ruxandoiu

Upload: alexandra-stanciu

Post on 06-Apr-2018

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/3/2019 Liliana Ruxandoiu

    1/5

    LILIANA RUXANDOIU NARATIUNE SI DIALOG IN PROZA ROMANEASCA

    Distingerea dintre procesul emiterii si cel al receptarii, pentru ca E si R au de

    solutionatr probleme diferite:

    E: - planificare lingvisctica

    - demerspredictiv (trebuie sa prevasa reactiile lui R la fiecare sintre

    formularile posibile)

    R: - interpretare lingvistica- demers euristic: trebuie sa opteze pentru ipoteza interpretativa

    pentru care nu are contraargumente)

    Contextul: - factori lingvistici (ansamblul de enunturi)

    - factori extralingvistici (situatia de comunicare)

    Limba: forma de baza a comportamentului social

    - intentionala

    - rationala

    Comunicarea verbala:

    a) Filtrulgramaticalitatii: corect/incorect

    b) Filtrul reusitei: reusit/nereusit (R nu sesizeaza intentia E)c) Filtrul eficientei: eficiente/ineficiente (R nu are reactia urmarita de E)

    Enunt - corect - reusite - eficiente

    - ineficiente

    - nereusite

    - incorect

    P priveste comunicarea ca un act indreptat spere un anumit scop

    abordare retorica

    Competenta pragmatica:

    - latura comunicativa = ansamblul conventiilor care guverneaza comunicarea

    (valabila pentru o intreaga comunitate)

    - laturasociala = capacitatea de folosire strategica a competentei comunicative,

    pentru realizarea scopurilor propuse (diferentiata in functie de grup si individ)

    Tipologia textelor (Ch. Fillimore):a) In functie de modelul de contructie:

    - monologic (E=R)

    - dialogic

    - impersonal( E, R neidentificati)

    b) In functie de relatia dintre ocazia producerii si receptarii textului:

    - conversatia

    - convorbirea telefonica

  • 8/3/2019 Liliana Ruxandoiu

    2/5

    - comunicareascrisa

    Actul verbal:

    a) componenta locutionara continutul verbel, lingvistic; independenta de contextul

    comunicativ

    b) componenta ilocutionara continut locutionar + componeta intentionala a E,recunoscuta ca atare de R; presupune filtrul reusitei

    c) componentapersocutionara efectele produse de actele ilocutionare asupra R;presupune filtrul eficientei; nu are indici specifici.

    b) si c) sunt dependente de contextul comunicativ

    Forta ilocutionara este exprimata prin:

    1. verbeperformative, care nu numai semnaleaza un anumit act, ci implica

    realizarea acestuia: a afirma, a declara, a promite, a invita.

    2. Indici nespecifici:

    - modul imperativ

    - intonatia imperativa

    - forma negativa

    - anumite adverbe (sigur, bineinteles, precis)

    3. Indirect, folosind indicatori ai altor acte:

    - mijloace conventionalizate- formularea solicitarilor sub forma de intrebare

    - procedee ad-hoc, care tin de abilitatea E

    - enunt declarativ folosit pentru a exprima un refuz

    Actele ilocutionare:

    a) Declarative: E schimba lumea; presupun un cadru institutionalizat (va declar..., te

    concediez)

    b) Reprezentative: E garanteaza adevarul propozitiei asertive (afirm, sugerez, insist)c) Directive: E il determina pe R sa indeplineasca o actiune (a cere, a ruga, a ordona,

    a invita, a sfatui)

    d) Comisive: E se angajeaza sa faca ceva (a promite, a se angaja)

    e) Expresive: E isi exprima atitudinile, sentimentele (a multumi, a felicita, a se scuza)

  • 8/3/2019 Liliana Ruxandoiu

    3/5

    Principii care guverneaza interactiunea verbala:

    A) Principiul Cooperativ

    - Asigura coerenta si continuitatea discursiva

    - Presupune formularea fiecarei interventii in conformitate cu obiectivul activitatii

    comunicative

    - Presupune emiterea exclusiva a replicilor adecvate conversational

    - 4 maxime:

    - maxima cantitatii: furnizarea tuturor informatiilor necesare si numai acelor necesare

    - maxima calitatii: furnizarea exclusiva a informatiilor pe care le credadevarate si pentru care au probe

    - maxima relevantei: furnizarea exclusiva a informatiilor legate de

    subiectul discutiei

    - maxima manierei: reclama claritatea expresiei (evitarea obscuritatii, a

    ambiguitatii, prolixitatii, urmarirea logicii discursului)

    - esential nu este faptul ca E ar adera in mod constant la aceste maxime, ci ca R

    interpreteaza intotdeauna enunturile E ca fiind conforme cu ele.

    - 2 tipuri de deductii pragmatice:

    - implicaturi conversationale:

    - nu sunt propriu-zis dependente de structura lingvistica, ci de

    contextul comunicativ.

    - Au in vedere presupunerea naturii cooperative a interactiunii

    verbale

    a) Implicaturi standard

    b) Implicaturi bazate pe abuz: incalca deliberat una sau mai multe maxime

    - presupozitii

    - legate direct ed structura lingvistica

    - deductii pragmatice

    - depind si de factori contextuale

    - declansate de anumite elemente lingvistice cu functie de marci

    - cadrul oricarui dialog este definit ed un nucleu de presupozitii

    comun interlocutorilor; unde acesta nu exista, apare dificultatea de a

    dialoga cu persoane straine, si necesitatea unor schimburi cu functie

    fatica.

  • 8/3/2019 Liliana Ruxandoiu

    4/5

    B) Principiul Politetii

    - incalcarea lui determina blocarea canalelor de comunicare

    a) Politetea negativa (a mentinerii distantelor)

    - evitarea aducerii unor prejudicii imaginii publice a interlocutorului

    - respectarea reciproca a nevoii de independenta

    - strategii (mecanisme de atenuare a prejudiciului):

    - exprimarea indirecta conventionala a fortei ilocutionare (intrebare in loc

    de ordin)

    - reducerea la minimum a presupunerilor privind disponibilitatea R de a

    indeplini o actiune

    - adoptarea unei atitudini pesimiste cu privire la dorinta R de a efectua o

    actiune

    - reducerea gradului de interferenta prin apelul la structuri limitative

    (numai o secunda)

    - exprimarea diferentei prin inferiorizarea E

    - formularea directa de scuze

    - impersonalizarea enunturilor

    - formularea enuntului ca si cum E ar contracta o datorie fata de R (iti

    raman dator)

    b) Politetea pozitiva (integrativa)

    - respectarea nevoii fiecaruia de a se bucura de aprecierea celorlalti

    - strategii

    - formularea explicita a unor observatii admirative

    - preocuparea de a spori interesul propriei contributii la dialog

    - sublinierea apartenentei E si R la acelasi grup

    - cautarea acordului R prin abordarea unor subiecte sigure, sau prin

    reluarea replicilor R

    - evitarea exprimarii directe a dezacordului

    - exprimarea optimismului

    - afirmarea existentei unui teritoriu comun

    - gluma

    - Maximele politetii :

    - Maxima Tactului centrate asupra celorlalti

    - Maxima Aprobarii

    - Maxima Generozitatii centrate asupra E

    - Maxima Modestiei

    - Maxima Acordului

  • 8/3/2019 Liliana Ruxandoiu

    5/5

    - Maxima Simpariei