CAPITOLUL 1.SCURT ISTORIC SC.MOBEX.SA TÂRGU.MUREȘ.

Prelucrarea lemnului este o îndeletnicire tradiţională în ţara care după 1960 a

căpătat o amploare deosebită prin dezvoltarea ramurii, atât prin mărimea volumului de

producţie cât şi prin creșterea nivelului de prelucrare

Producţia de mobilă reprezintă ca pondere cea mai importantă subramură a

sectorului de prelucrare a lemnului, cu destinaţie în special pentru export.

Mobilierul, a cunoscut o creştere a volumului producţiei datorită cererii pe piaţa

externă, fiind o grupă de produse solicitată.

Exploatarea şi prelucrarea lemnului este organizată în unităţi coordonate de

Departamentul Industriei Lemnului din cadrul Ministerului Industriilor.1

SC MOBEX.SA.TG MURES a fost infiintata in anul 1991 avand sediul social in

localitatea Tg Mures, judetul Mures,strada Caprioarei numarul 2.

Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: J26/8/1991.

Cod unic de identificare :1222544

Domeniul de activitate al societatii este de productia altor tipuri de mobilier cod

CAEN 3614.

MOBEX SA TG MURES este o societate pe actiuni cu capital majoritar

privat,intreprinderea fiind listata la bursa de valori Bucuresti cu un capital social de

4.238.357,50 divizat in 1 695.343. de actiuni a caror valoare nominala este de 2,5000

lei.

Administratia societatii este asigurata de Presedintele Executiv Ing Mihail

Popescu,si Directorul General Ing.Egri P.Daniel2.

Actionari la SC.MOBEX.SA.TG .MURES

Tabelul1.1.Actionari SC.MOBEX SA.TG MURES.

NUME ACTIONAR NUMAR /ACTIUNI. CAPITAL SOCIAL DETINUT

(%)

POPESCU MIHAIL 874.900 51,6061%

S.I.F BANAT -CRISANA 295.844 17,4504%

1 Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine

2 http://www.bvb.ro.

ALTI ACTIONARI 524.599 30,9435%

http://www.bvb.ro/

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME .

Necesitatea materiilor prime şi materialelor în cadrul desfăşurării oricărui proces

de producţie şi importanţa acestora în asigurarea continuităţii procesului de producţie

este bine cunoscută.

Pentru a-şi asigura o desfăşurare bună a procesului productiv, în scopul

îndeplinirii obiectivelor propuse S.C.MOBEX S.A. TG MURES foloseşte o gamă

variată de materii prime şi materiale, aprovizionate de la diverşi furnizori.

Astfel, materialul lemnos de dimensiuni diferite şi esenţe diferite, PAL, PFL şi

placaj, furnir, care constituie materia primă indispensabilă bunei funcţionări a societăţii,

se procură în cea mai mare pare din ţară.

Furnizorii pentru aceste materii prime sunt:

- ROMSILVA, Ocolul Silvic Câmpeni, Ocolul Silvic Valea Arieşului – buşteni de

fag şi răşinoase;

- S.C. „SIGSTRAT” S.A. Sighetul Marmaţiei, S.C. „MOPAL” S.A. Bistriţa, S.C.

„RUSTRAMO” S.A. Târgu-Jiu – PAL;

- S.C. „STATUSCUOP” S.A. Blaj – PFL, placaj;

- S.C. „SORTILEMN” S.A. Gherla, S.C. „CARPATINA” S.A. Râmnicu Vâlcea,

S.C. „SIGSTRAT” S.A. Sighetul Marmaţiei – furnir de fag şi stejar.

Referitor la alte materii prime şi materiale ca: lacuri, diluant, hârtie abrazivă, coloranţi,

prenadez, aracet, poliuretan, şuruburi de prins lemn, sursele de aprovizionare sunt

acoperite în totalitate în interiorul ţării, principalii furnizori fiind:

- S.C. „POLICOLOR” S.A. Bucureşti – lacuri;

- S.C. „AZUR” Timişoara – diluant;

- S.C. „CARBOCHIM” S.A. Cluj-Napoca, S.C. „HERMES” S.A. Bucureşti –

hârtie abrazivă;

- S.C. „COLOROM” S.A. Codlea S.C. „ICPIL” S.A. Bucureşti – coloranţi;

- S.C. „ROMATRIL” S.A. Râşnov, S.C. „SICOLBRA” S.A. Braşov – prenadez,

aracet;

- S.C. „SPUMATIUM” S.A. Timişoara – poliuretan;

- S.C. „SURSALSALIGURI” S.A. – Şuruburi de prins lemn.

Materiale şi obiecte necesare pentru atelierul de tapiţat, pentru instalarea

feroneriei mobilierului rezultat din producţie, se achiziţionează de la următorii furnizori

mai însemnaţi:

- S.C. „ARTEX” S.A. Timişoara – stofa;

- S.C. „IAMBA” S.A. Arad – feronerie.

Pentru a putea fi trimis produsul finit la beneficiarii interni sau externi este

necesară ambalarea acestuia. S.C. MOBEX S.A. TG MURES.se aprovizionează cu

ambalaje pentru mobilă de la următorii furnizori interni:

- S.C. „MICART” S.A. Prundu-Bârgăului;

- S.C. „AMCO” S.A. Suceava;

- S.C. „CELROM” S.A. D. T. Severin;

Deci, se poate aprecia ca S.C. MOBEX S.A. TG MURES şi-a format de-a

lungul anilor surse de materii prime şi materiale sigure, competente, ceea ce are o

influenţă pozitivă asupra activităţii curente cât şi asupra activităţii viitoare.Putem

observa ca intreprinderea foloseste numai materie prima provenita din tara,lucrand doar

cu furnizori interni,demonstrand dorinta de dezvoltare a acestei ramuri de prelucrare, tot

mai putin exploatata.

1.1.INFORMATII FINANCIARE SC MOBEX.SA.TG MURES.

2011 2010 2009

Active imobilizate 9.073.781,00

(RON)

8.033.010,00 7.027.368,00

Active circulante 20.204.618,00 18.886.258,00 19.466.206,00

Datorii ce trebuiesc platite intr-un an 11.646.666,00 10.606.336,00 11.566.232,00

Active circulante,respectiv datorii curente nete 8.565.403,00 8.290.770,00 7.907.614,00

Total active minus datorii curente 17.639.184,00 15.538.605,00 14.364.195,00

Datorii ce trebuiesc platite intr-o perioada mai

mare de un an

2.879.676,00 2.717.027,00 2.941.680,00

Venituri in avans 678.986,00 785.175,00 570.787,00

Capital subscris varsat 4.238.358,00 4.238.358,00 4.238.358,00

Total capitaluri proprii 14.080.522,00 12.821.578,00 11.422.515,00

Creante-Total 5.503.796,00 5.971.219,00 7.320.872,00

Datorii-Total 14.526.342,00 13.323.363,00 14.507.912,00

Cifra de afaceri neta 44.123.401,00 39.183.920,00 37.086.665,00

Venituri din exploatare-Total 53.731.945,00 45.782.351,00 45.569.862,00

Cheltuieli din exploatare-Total 49.226.864,00 42.800.001,00 40.942.916,00

Rezultat din exploatare 4.505.081,00 2.982.350,00 4.626.946,00

Venituri financiare 543.078,00 789.486,00 834.063,00

Cheltuieli financiare 2.158.562,00 1.562.894,00 1.336.042,00

Rezultat financiar -1.615.484,00 -773.408,00 -501.979,00

Rezultat curent 2.889.597,00 2.208.942,00 4.124.967,00

Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00

Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00

Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00

Venituri totale 54.275.023,00 46.571.837,00 46.403.925,00

Cheltuieli totale 51.385.426,00 44.362.895,00 42.278.958,00

Rezultat brut 2.889.597,00 2.208.942,00 4.124.967,00

Rezultat net 2.268.013,00 1.868.295,00 3,516.665,00

Rezultat/actiune - 2,0000

Plati restante-Total 709.003,00 1.005.409,00 1.408.879,00

Furnizori restanti-Total 709.003,00 1.005.409,00 1.408.879,00

Obligatii restante fata de bug asig sociale de stat 0,00 0,00 0,00

Impozite si taxe neplatite la termen la bug de stat 0,00 0,00 0,00

Nr.mediu de angajati.(permanenti) 1079 1095 1249

Pe baza analizei situatiilor financiare SC.MOBEX.SA TG MURES, se poate

observa o reducere a rentabilitații considerabila fata de anii trecuti.Recesiunea iși pune

amprenta asupra cifrei de afaceri și a profitului obtinut precum si a foreței de munca

antrenata in acest sector.Cheltuielile devin din ce in ce mai mari iar veniturile scad

ingrijorator astfel incat managerul și specialiștii din cadrul departamentului financiar

sunt nevoiți sa semneze contracte de export pe sume tot mai mici aplicând discounturi

tot mai mari pt atragerea cererii de mobila.

La nivel național intreprinderea inregistreaza in 2012 o diminuare a cererii pt

mobilier alarmant,.recurgând chiar la disponibilizări datorita lipsei fondurilor.

Nivelul exporturilor scade cu 20% ,iar facilitățile acordate de stat pentru

producătorii de mobila sunt aproape nule.

In fața unui an 2012 foarte greu sindicatele din industria lemnului își propun

măsuri de relansare a acestei îndeletnciri vechi si f la indemna pentru o țara capabila sa

furnizeze aproape toata cantitatea de materie prima necesare consumului intern

INDUSTRIA LEMNULUI IN ROMANIA.

Romania are o suprafață de 238.391 km.p. din care 62.935,224 km.p. sunt

acoperiți de paduri.Principala specie de lemn este fagul,urmat de rașinoase și de stejar.

Inceputul industriei de prelucrare a lemnului dateaza din anul 1990,începând de

atunci capacitățile de producție si prelucrare se dezvolta intr-un ritm accelerat.De

atunci si până in ziua de azi volumul brut de masa lemnoasa înregistrează o involuție

semnificativa scazând de la 19.464.mii mc,la 14.705.mii mc.ceea ce reprezintă o

scădere cu 20%.

Industria mobilei in Romania are o tradiție lungă,susținută de premise favorabile

de dezvoltare,cum ar fi:

-existența materiilor prime pe plan național.

-costuri de trasnport reduse datorita distanțelor reduse unde se pot găsi materiile

prime.

-costul scazut al forței de munca in raport cu nivelul calificarii

-ponderea mare a exportului in totalul producției.

-capacitațile de producție pot fi sporite prin tehnologizare si modernizare

Industria lemnului in Romnia se imparte in doua mari activitati:

-Industria de exploatare forestiera si prelucrare primara a lemnului existând

aproximativ 31 de astfel întreprinderi,oferind un loc de munca pentru 170.000. de

muncitori .

-Industria mobilei organizată in 47 de Întreprinderi si Combinate de prelucrare a

lemnului,in care lucrau aproximativ 180.000 de oameni.

În prezent întreg sectorul industriei lemnului este privatizat,iar la nivelul

acestuia sunt înregistrate aproximativ 11.310 .societăți în industria mobilei si 7.450 in

activitatea de prelucrare primara a lemnului.

Industria lemnului in Codul Clasificarii Activităților la nivel Național

(CAEN),se ragasește cu doua activități și anume:

-Grupa 20 Industria de Prelucrare a lemnului.

-Grupa 36 Industria de Mobilier și alte Produse Finite din Lemn.

Ponderea industriei lemnului in industria de perelucare a României in anul 2010

reprezenta:

-10,3% din vol producției industriale

-11% din vol exportului de produse industriale

-5% din volumul importurilor totale

-11% din numarul persoanelor angajate in industrie.

Desi Romania are grave probleme in ceea ce privește industria mobilei si

evoluția acestei ramuri,țara noastra importa mobilă din statele străine nefiind capabilă sa

își promoveze si susțina producția internă.

DISTRIBUȚIA PRODUCȚIEI DE MOBILA ÎN PLAN REGIONAL LA NIVELUL

ANULUI 2011 ESTE URMĂTOAREA.

Figura 1.1.Distribuția producției de mobilă.

20,5%

10,6%

26,5%

9,9%

6,0%

6,0%9,0%

CENTRALA VEST NORD-VEST BUCURESTI

SUD-VEST SUD-EST SUD

http://innopas.eu/

Zona cu cea mai însemnată industrie a producției de mobilă o reprezintă partea

de Nord-Vest,suprafața dealtfel preponderent acoperită de păduri.Dezvoltarea industriei

mobilei in regiunile din Nord- Vest,Nord-Est se explica prin accesul la materia primă

dar și apropierea de piețele de vânzare si desfacere în mod deosebit de țările Europene.

La fel ca și în alte ramuri industria lemnului a fost afectată vizibil de recesiune

exporturile au scăzut,la fel ca și cererea pe plan național si internațional. Începând cu

anul 2009 efectele crizei sunt tot mai evidente in aceasta ramura ducând la diminuarea

masiva a forței de munca.

Producția de mobilier a României este mult mai mare in comparație cu necesarul

consumului național,iar in aceste condiții producătorii de mobilier și-au căutat clienți

din afară începând sa exporte.

Aproximativ 65% din mobila produsă în România este exportată către celelalte state

membre.

PRINCIPALELE ȚĂRI ÎN CARE ROMÂNIA EXPORTĂ MOBILĂ.

Figura 1.2.Zonele în care România exportă mobilă.

0,0%

2,0%

4,0%

6,0%

8,0%

10,0%

12,0%

14,0%

16,0%

18,0%

20,0%

1

ZONELE IN CARE SE EXPORTA MOBILA ROMANEASCA

FRANTA

GERMANIA

ITALIA

OLANDA

ANGLIA

AUSTRIA

UNGARIA

BELGIA

SUEDIA

CEHIA

http://innopas.eu/

Șomajul în industria lemnului reprezintă în prezent o problemă gravă ca urmare a

restructurărilor atât în ceea ce privește structura proprietății cât și a investițiilor și a

importurilor de tehnologii avansate.

Începând cu 2008 sunt falimentate câteva sute de întreprinderi si fabrici din industria

lemnului,fiind concediați aproximativ 200.000 de salariați.

Datorită salariilor mici și politicilor guvernamentale defectuase a investițiilor

insuficiente, industria mobilei se confruntă cu o lipsă acută de muncitori calificați.

Pe langă faptul că nu avem forță de muncă pregătită corespunzător,lipsa

subvențiilor,nivelul scăzut al investițiilor și proiectelor de dezvoltare România este una

din țările care importă mobilă deși capacitatea de producție ar putea satisface cu mult

consumul intern

În prezent aproximativ 35% din necesarul consumului de mobilă este importat.Volumul

importurilor de mobilier la nivelul celor peste 18 mil de locuitori a fost de peste 300 de

mil de euro.

Țările din care România importa mobilă sunt:

Figura 1.3.Țările in care România importă mobilă.

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

1

ITALIA

POLONIA

GERMANIA

FRANTA

CEHIA

UNGARIA

AUSTRIA

GRECIA

SPANIA

OLANDA

ANGLIA

SLOVENIA

http://innopas.eu/

REVISAL-PROGRAM DE EVIDENȚĂ AL PERSONALULUI.

SC.MOBEX.SA TG MUREȘ folosește pentru evidența salariațiilor programul

REVISAL,consecință a faptului ca din 1 ianuarie 2011 carnetul de muncă își incetează

existența,evidența muncii realizându-se doar electronic.

Inspecția Muncii pune la dispoziția angajatorilor conform Hotărârii de Guvern

1.105/2011,o nouă versiune a aplicației REVISAL modificând astfel prevederile

Hotărârii de Guvern nr 500/2011.

Fiecare anagajator are obligația de a înființa și transmite inspectoratului teritorial

de muncă un registru general de evidență a personalului si de a-l prezenta inspectorilor

de muncă,la solicitarea acestora.

Noua variantă a programului permite:

-introducerea si actualizarea sporurilor salariale in valoare procentuală ,astfel

cum sunt prevăzute in contractul individual de munca.

-preluarea datelor aferente registrului din versiunea anterioară a aplicației

REVISAL.5.0.6

-actualizarea nomenclatorului COR conform clasificării compatibile ISCO

08,reglementată prin Ordinul Ministerului Muncii ,Familiei si Protecției Sociale

nr .1832 din 6 iulie 2011/Institutul Național de Statistică nr 856 din 11 iulie 2011.

-generarea registrului ce urmează a fi transmis către Inspectoratul Teritorial de

Munca.

-validarea registrului generat din aplicații proprii de gestiune a salariaților ,altele

decât Revisal,conform legislației in vigoare.

Refuzul de pune la dispoziția inspectoratului de muncă registrul în format

electronic ,dar si dosarul personal al salariaților,precum si netransmiterea registrului in

termenul prevăzut de lege se sancționează cu amenzi cuprinse intre 5.000-8.000 lei.

Registrul se completează in ordinea încheierii,modificării,suspendării sau încetării

contractelor de muncă de către una sau mai multe persoane nominalizate prin decizia

scrisă de catre angajator.

Aplicația electronică REVISAL se poate obține:

-online prin intremediul portalului Inspecției Muncii-implică solcitarea și

obținerea de către angajator a numelui de utilizator și a parolei

-prin email,pe baza de semnatură electronică.

-direct de la I.T.M.

In REVISAL,se vor trece salariul de baza brut lunar,si sporurile,astfel cum sunt

prevăzute în contractul individual de muncă.

PIAȚA MUNCII IN ROMÂNIA ȘI ÎN CELELALTE STATE MEMBRE UE-

STUDIU COMPARATIV.

Evoluția salariilor in România și în statele mebre UE.

În conditțiile economiei globale actuale,subjugată mai mult sau mai puțin de

recesiune în toate domeniile de activitate s-au înregistrat începând din anul 2010 stopări

ale creșterilor economice,în unele state chiar dramatice si însoțite de măsuri de

austeritate neîntelese de oamenii de rând.Criza economică a afectat deopotrivă țările

puternic dezvoltate cât și pe cele în curs de dezvoltare,atât marile firme cât și

întreprinderile mici și mijlocii,instituții private sau cele de stat

În sectorul bugetar românesc criza s-a simțit din 2010 în buzunarele

funcționarilor,veniturile acestora diminundu-se cu 25%.Această diminuare

semnificativă vine ca masură de reducere a deficitului bugetar aplicată de guvern.Cel

de-al treisprezecelea salariu nu va mai fi platit la fel ca si primele de vacanță.În timp ce

în România costurile cu salariile bugetarilor sunt de 10% din PIB in alte state acestea

ajung chiar la 19,3%- Danemarca,15,4% -Suedia,15,6- Cipru.

În România costurile salariale se ridică la 44,9% din PIB pe când în celelalte

state membre costul muncii ajunge la o medie de 50%.

Chiar și in condițiile unei recesiuni mondiale costurile lunare cu munca în UE au

crescut de la începutul anului 2011 pana la sfarșitul anului cu 2,8%,iîn schimb în

România si Bulgaria pt aceeași perioadă costurile privind munca au crescut cu 7,9%

respectiv 9,9%3.

Făcând o comparație între țara noastră și celelalte țări în România deși salariile

sunt mult mai mici la fel si plafonul salariului mediu, costurile salariale sunt mai mari

decât în celelalte state membre .

Salariul minim lunar in România în 2012 este de 700 de RON.

Factorii care contribuie la marirea salariilor in România sunt sectorul de

activitate ,gradul de pregătire,politica de salarizare aplicată de fiecare întreprindere în

parte,concediile pre și post natale.Pe lângă acești factori în celelalte state

membre,remunerarea angajaților se face in funcție de sex,diferențierea de salarii între

bărbați și femei păstrându-se în cote alarmante.

3 Mediafax.ro

In anul 2011 creșterile salariale in rândul femeilor au scăzut cu 17% decât cele

ale bărbaților.Cea mai mică diferență între factorul de muncă feminin și cel masculin se

înregistrează în Slovenia,Italia,Malta,România,Belgia.

Nivelul taxelor în costul salariilor este unul destul de ridicat atât în România cât

și în celelalte state membre UE.

Tabelul.1.2.Evoluția salariului minim in România.

In iulie 2011 douăzeci din cele douăzeci și

șapte de țări membre UE au stabilit printr-un

acord multinațional, un salariu mediu lunar

ajungând la un plafon de 1750 de euro în

Luxemburg,pe când în România salariul

minim este de 158 de euro. Datorită

contextului economic,a industrializării,a

numărului populației România se află pe cea

mai joasă poziție alături de Bulgaria în

clasamentul plafonului salariului minim.

SALARIILE MEDII IN UE,CROATIA TURCIA,USA 2011

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

BG RO LT EE HU CZ SK PL TR HR PT MT ES SI EL US UK FR BE NL IE LU

EVOLUȚIA SALARIULUI MINIM IN ROMÂNIA

2012 700 RON2011 670 RON2010 600 RON2009 600 RON2008 540 RON2007 500 RON2006 390 RON2005 330 RON2004 310 RON2003 280 RON2002 250 RON2001 175 RON2000 140 RON

Tabelul.1.3.Salariile medii in UE.

Cele mai mari creșteri salariale la nivelul anilor 2010-2011 s-au înregistrat în

Danemarca cu un nivel pe țara de 56.044. euro,urmată îndeaproape de

Luxemburg,Irlanda,Olanda,Germania toate cu aproape 40.000. euro investiți in măriri

de salarii.

Cele mai neînsemnate creșteri salariale se inregistrează în România,unde

creșterile salariale însumeaza 5.981.euro,urmată de Bulgaria cu 4.085.euro.

Figura 1.4.Creșterile salariale la nivel de țară.

35.099

34.844

34.506

33.23230.84630.568

29.920

26.460

26.28020.088 5.9814.085

MAREA BRITANIE GERMANIA BELGIA

OLANDA AUSTRIA SUEDIA

FINLANDA FRANTA ITALIA

CIPRU ROMANIA BULGARIA

Deși rata șomajului este una ridicată în contextul economiei globale sunt și țări în care

disponibilitatea locurilor de muncă este pozitivă.

Figura 1.5.Rata locurilor de muncă vacante(pe trimestre)4

4 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante se înregistrează în Germania-

3,0 %,Malta-2.6%,si Norvegia-2,5.La polul opus se situează Lituania și Portugalia cu o

scădere de 4%.

Rata locurilor de muncă vacante a crescut în 10 țări comparativ cu aceeași

perioadă a anului trecut.Numărul locurilor de muncă crește și în

Cehia,Irlanda,Franța,Lituania,Slovenia,Suedia.In România,Bulgaria,Italia,,Portugalia

rata locurilor de muncă vacante rămâne stabilă.

În România in 2011 numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,64%

fiind disponibile in total 26.000. de locuri de muncă în toate sectoarele de activitate.În

administrația publică sunt cele mai multe joburi vacante,la fel în sănătate și asistența

socială.5

Piața muncii in România precum și în celelalte state membre prezintă

fluctuații,creșteri, descreșteri fiind unul dintre sectoarele cele mai instabile ale

economiei unei țări.

In Romnia la sf lunii ianuarie 2012,rata somajului a fost de 5,26% mai mare cu

0,14 pp decat cea din luna decembrie anul 2011,si mai mica cu 1,48 pp decat cea din

ianuarie anul 2011.

Numărul total al șomerilor inregistrați in evidențele agențiilor județene pentru

ocuparea forței de muncă la finele lunii ianuarie anul in curs a fost de 473.569 de

persoane ,cu 12.556 persoane mai multe decât in lunile anterioare. 5 http://www.ziarmm.ro/

Scaderi ale ratei somajului se inregistrează in 3 județe și in Municpiul București

respectiv:Covasna 1,08pp,Dambovița cu 0,03pp,și Teleorman cu 0,01pp.

Cele mai ridicate niveluri ale ratei somajului su fost atinse in

județele:Mehedinți,9,94%,Vaslui 9,85%,Dolj 8,84%,Buzău 7,99%,Alba 7,92%,Ialomița

7,88%,Galați 7,77%.

Din totalul șomerilor inregistrați la nivel național 191.969. au fost șomeri

indemnizațti și 281.600 neindemnizați.