licenta efectele procesului de globalizare

8/13/2019 Licenta Efectele Procesului de Globalizare

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-efectele-procesului-de-globalizare 1/66

UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING

CATEDRA DE MANAGEMENT – MARKETING

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:

Conf.univ.d. A!"#$ndu Ion"%&u

Absolvent:

En$&'" I. And"i$-M$nu"!$

(u&u")*i

+,+

1



UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING

CATEDRA DE MANAGEMENT – MARKETING

EFECTELE ROCESULUI DE GLO(ALI/ARE

Coordonator ştiinţific:

Conf.univ.d. A!"#$ndu Ion"%&u

Absolvent:

En$&'" I. And"i$-M$nu"!$

(u&u")*i

+,+

2



Cuprins

In*odu&"".........................................................................................................................0

C$1i*o!u! I G!o2$!i3$"$ %$u C$1i*$!i%4u! G!o2$!....................................................5-6

1.1. Globalizarea – Definiţii.................................................................................................61.2. Scurt Istoric...................................................................................................................8

1.3. Cauzele Globalizării....................................................................................................11

1.4. Dimensiunile Globalizării...........................................................................................13

C$1i*o!u! II Ef"&*"!" G!o2$!i37ii 8n Cif"................................................................5-+9

2.1. Inicele e Globalizare...............................................................................................16

2.2. Dinamica inicatorilor macroeconomici !n conte"tul #lobalizării.............................1$

2.2.1. %rousul Intern &rut – %.I.&. 'onial (G.D.%.)......................................................1$

2.2.2. *+oluţia %.I.&.,ului !n -omnia !n conte"tul #lobalizării.......................................23

2.3. Inicele e Dez+oltare /mană – I.D./. (0.D.I.)........................................................26

C$1i*o!u! III Ef"&*"!" 1o&"%u!ui d" :!o2$!i3$"......................................................+;-06

3.1. Comerţul Internaţional...............................................................................................2$

3.2. Comaniile 'ultinaţionale.........................................................................................33

3.3. In+estiţiile Străine Directe – I.S.D..............................................................................36

3.4. %iaţa inanciară Globală.............................................................................................4

3.. -e#ionalizarea.............................................................................................................43

C$1i*o!u! IV o %$u Con*$ G!o2$!i3$"<...............................................................05-

6=

4.1. Consecinţe oziti+e.....................................................................................................46

4.1.1. Cre5terea eficienţei economice la ni+el lanetar.....................................................46

4.1.2. Globalizarea culturală..............................................................................................48

4.1.3. iberalizarea internaţională a muncii.......................................................................4$

4.2. Consecinţe ne#ati+e....................................................................................................4.2.1. 7mericanizarea9oulaţiei.....................................................................................

4.2.2. De#raarea meiului !ncon:urător...........................................................................1

4.2.3. ;erorismul................................................................................................................2

Con&!u3ii...........................................................................................................................60

(i2!io:$fi".......................................................................................................................66

3



An"#"...........................................................................................................................69-56

In*odu&""

i#. 1 Globalizarea

Ce este #lobalizarea< re o efiniţie uni+ersal +alabilă< *ste un ro#res sau un re#res<

tentează acest fenomen la cultura traiţională= la +alorile 5i la ientitatea naţională< *ste

un roces nou< >e utem oune #lobalizării< Cum ne afectectează #lobalizarea !n +iaţa

e zi cu zi< ? utem numi stanarizare< cestea sunt !ntrebarile la care oresc să

rasun rin ezbaterea acestei teme 5i nu numai. Globalizarea este un fenomen creat e

către umanitate= face arte in moul nostru e +iaţa= in e"istenţa noastră= e aceea este

imortant să cunoa5tem !n rofunzime toate feţele acestui roces. *ste imortant să 5tim

!n ce lume trăim.-olan -obertson sunea@ 7Globalizarea se referă la mic5orarea lumii 5i la mărirea

#raului e con5tientizare a lumii ca un !ntre#9= ;om G. %almer afirma că 7Globalizarea

este minunatăAAA9= !n tim ce *u#en ?+iiu CBiro+ici constata@ 7Globalizarea nu este un

fenomen economic sau olitic este cea mai ramatică mutaţie e care secia umană a

cunoscut,o !n istorie9= iar le:anro lano afirma e asemenea că 7Globalizarea este o

4



roceură ce ermite celor uternici să rofite in lin e cei săraci9. 5aar= tema

#lobalizării este una e"trem e contro+ersată= fiin mereu e actualitate= este fenomenul

ce ne afectează e fiecare intre noi= fie stuenţi !n -omnia= a#ricultori !n CBina=

bancBeri in uricB sau traeri e Eall Street. Fn ezbaterea roblemei #lobalizării= +om

remarca oua teninţe= ro,#lobalizare si contra,#lobalizare. Duă ezbaterea acestei

teme= +om 5ti cu si#uranţă e care arte a 7ziului9 ne aflăm.

Fnsa ce este #lobalizarea entru noi= !n cu+inte simle< Ce este #lobalizarea entru

mine ca ersoană< ? ot efini simlu@ #lobalizarea !nseamnă alentineHs Da si

0alloJeen= Coca,Cola= 'cDonalHs si KC= EinoJs= E*& 5i %C= CDC 5i 'icBael

LacMson= #lobalizarea !nseamnă tot ceea ce mă !ncon:oară= e la Bainele e care le ort la

ceea ce mannc= locurile une socializez= e+enimentele la care artici= Bobburile e

care le am= ractic +iaţa e zi cu zi este !n ansamblul ei 7o #lobalizare9.*ste imortant să !nţele#em că #lobalizarea este un estin imlacabil sre care se

!nreată lumea= un roces ire+ersibil care ne afecetază e toţi !n e#ală măsură= iniferent

e locul e aartenenţă #eo#rafică= re#ională= reli#ioasă sau etnică.

Sorin Cerin sunea@ 7Globalizarea +a fi aceea care,l +a urca e om !n *en ar care +a

utea !n aceea5i măsură să,l arunce !n infernul e une se află= oată cu actul cunoa5terii

e sine= 5i in care a lecat !ncetul cu !ncetul cn a reu5it să,5i asume resonsabilitatea

acestui act al cunoa5terii= resonsabilitate care i,a aus mai !nti e toate= ostructuralizare la ni+el e #inţi= care s,au transformat !n triburi= aărn scla+ia= e urmă

!n rimii #ermeni ai unor formaţiuni statale rimiti+e= 5i oată cu acestea a măririi

tretate a uterii ini+iuale e seama celei sociale9. Consier că o rofună cunoa5tere a

#lobalizării ne +a a:uta să !nretăm acest fenomen e rumul cel bun.



C$1. I G!o2$!i3$"$ %$u C$1i*$!i%4u! :!o2$!

.. G!o2$!i3$"$ – D"fini>ii

Globalizarea este termenul !ntrebuinţat entru a escrie un roces multicauzal care are

ret rezultat fatul că e+enimente care au loc !ntr,o arte a #lobului au reercusiuni in

ce !n ce mai amle asura societăţilor si roblemelor in alte ărţi ale #lobului. >u e"istă

o efiniţie a #lobalizării !ntr,o formă uni+ersal accetată 5i= robabil= nici efiniti+ă.

'oti+ul reziă !n fatul că #lobalizarea subinclue o multituine e rocese comle"e cu

o inamică +ariabilă atin#n omenii i+erse ale unei societăţi. *a oate fi un fenomen=

o ieolo#ie= o strate#ie= sau toate la un loc. Globalizarea este termenul moern folosit la

escrierea scBimbărilor !n societăţi 5i !n economia monială= care rezultă in comerţul

internaţional e"trem e crescut 5i in scBimburi culturale. Descrie cre5terea comerţului 5i

a in+estiţiilor atorită căerii barierelor 5i intereenenţei intre state. Fn conte"t

economic= este es !ntlnită referirea= aroae e"clusi+ă= la efectele comerţului 5i !n

articular= la liberalizarea comerţului sau la liberul scBimb.

;ermenul 7#lobalizare9 a aărut la sfar5itul anilor H6 5i a fost lansat e un secialist

canaian !n teoria mi:loacelor e comunicare !n masă= rof. 'arsBall 'cuBan= /ni+.Din ;oronto 5i e secialistul american !n 7roblemele comunismului9= bi#nieJ

&rzezinsMi= /ni+. Columbia. 'cuBan a e"traolat lecţiile războiului in ietnam 5i a

lansat e"resia 7sat #lobal9. ;ermenul e #lobalizare a intrat !n icţionar rima ată !n

anul 1$61. Fn literatura e secialitate e"istă numeroase efiniţii ale acestui fenomen

contemoran. >e +om ori !n continuare la cte+a e care le consier su#esti+e.

7umea e+ine tot mai mult un suermarMet #lobal !n care ieile 5i rousele ot fi #ăsite este tot in acela5i tim. Globalizarea nu +izează= ur 5i simlu=

rocesul obiecti+ e cre5tere a intercomunităţii. *a +izează con5tientul 5i

subiecti+itatea ini+iului= aică scoul 5i intensitatea con5tientizării lumii ca

saţiu unic. Globalizarea este ceea ce cei in umea a ;reia au numit= tim e

secole= colonizare. Globalizarea se referă la rocesul rin care relaţiile sociale

6



e+in lisite e factorii istanţă 5i #raniţe= !n a5a fel !nct +iaţa umană se

esfă5oară in ce !n ce mai mult !n lar#ul unei lumi +azute ca loc unic.9(&ari.

I.= 7%robleme #lobale contemorane9)

7Globalizarea rerezintă mi5carea liberă a caitalului !nsoţită e ominaţia

crescnă a ieţelor financiare #lobale 5i a cororaţiilor multinaţionale asura

economiilor naţionale9 (Geor#e Soros= 7Desre #lobalizare9)

7Globalizarea oate fi efinită ca intensificarea relaţiilor sociale !n lumea

!ntrea#ă= care lea#ă !ntr,o asemenea măsură localităţi !neărtate= !nct

e+enimente care au loc e lan local sunt ri+ite rin risma altora similare=

etrecute la multe mile eărtare 5i in+ers.9 (ntBon Giens)

7Cre5terea !n intereenenţă economică a ţărilor in !ntrea#a lume rin

cre5terea +olumului 5i a +arietăţii tranzacţiilor e bunuri 5i ser+icii este

#raniţe= flu"ul e caital internaţional mult mai liber 5i mai rai= ar 5i o

ifuziune mai lar#ă a teBnolo#iei9 (.'.I.= Eorl *conomic ?utlooM 1$$N)

7ibertatea 5i caacitatea ini+izilor 5i a firmelor e a iniţia tranzacţii

economice +oluntare cu rezienţi ai altor ţări9 (&anca 'onială)

7Intereenenţa sorită 5i inte#rarea iferitelor economii in lume9

('e#Bna Desai)

7/n roces al cre5terii numarului le#ăturilor intre societaţi 5i omenii, roblemă. e+enit un termen la moă= folosit e ce+a tim !n ezbaterile

olitice= ublicistice 5i 5tiinţifice !n mo inflaţionist= 5i care este ri+it= e e o

arte= ca o ameninţare 5i= e e cealaltă= ca o oortunitate9 (LoBannes

arJicM)

7Descătu5area uterilor ieţei moniale 5i slăbirea uterii economice a

statului9 (ScBumann)

9Dinamica #lobalizării este controlată e uterile economice= 5i totu5iconsecinţele sale cele mai imortante aarţin omeniului olitic9 (Klaus

'ller)

Duă cum utem obser+a= este ificil să efinim un roces att e comle" si totoată

att e confuz. Fnsă reflectn la efiniţiile e mai sus= utem reliefa cte+a cu+inte,cBeie

a #lobalizării@

N



i#. 2 Globalizare – Cu+inte cBeie

.+. S&u* i%*oi&

*+oluţia #lobalizării a fost una comle"ă. *a a aărut 5i s,a ez+oltat cunoscn etae

iferite e e+oluţie= nă a atins ra#ul !n care nu a mai utut fi e"licată rin +ecBile

metoe 5i a fost necesară elaborarea unui nou sistem concetual al economiei olitice !n

scoul o#linirii ct mai clare a noilor realităţi inter+enite !n relaţiile economice

internaţionale. /tilizarea tot mai frec+entă a noţiunii e #lobalizare se face la sfr5itul

sec. OO 5i !nceutul sec. OOI. De multe ori !ntlnim o utilizare a noţiunilor e

#lobalizare= #lobalism 5i #lobalitate= fără a consemna o istincţie e sens !ntre acestea. ?

istincţie netă o realizează 'onica Iuliana &ăcescu astfel@ 7Globalismul resuune

istribuţia uterilor !n sensul că o arte omină celelalte ărţi ale #lobului ca !ntre#. Deci

Societate

Intereenenţă

meninţare

Saţiuunic

Inte#rare

ibertate

?ortunitate

-elaţiiSociale

Cororaţiimultinaţio

nale

%ieţefinanciar e #lobale

Sat#lobal

%iaţămonială

G!o2$!i3$"

8



#lobalismul este +ăzut ca o formulă e forţă #irată e rinciiul a+ersităţii 5i e+iată !n

cele in urmă e ambiţiile monialismului si Be#emonismului.9

ără !noială= una intre roblemele teoretice e lar# ezbătută !n le#ătură cu

fenomenul #lobalizarii +izează momentul eclan5ării lui= cu alte cu+inte al !nceutului

său. De5i cercetătorii nu au a:uns la un unct e +eere comun= se oate sune că s,au

conturat trei uncte e +eere 5i anume@

i#. 3 ariţia Globalizării

Desi#ur= acest fenomen oate fi lasat la !nceuturile istoriei= !nsă această afirmaţie

este mai uţin lauzibilă= are a fi o e"a#erare= !n ciua unor ar#umente care= e alocuri=

ar ertinente= cum ar fi aariţia rimelor imerii sau rocesul e răsnire a

cre5tinismului !n lume.

Fn lucrarea 7Globalizarea economiei9= GB. %ostelnicu 5i C. %ostelnicu rezintă o

ierarBizare a fazelor e+oluti+e a #lobalizării= !n carul căreia se re#ăsesc elemente

secifice celor trei arii= economică= olitică 5i culturală@

. F$3$ :"4in$!7 (*uroa= 14,1N)= cnaar rimele Bărţi ale lanetei= ca urmare anoilor escoeriri #eo#rafice= omenirea!ncen să e+ină con5tientă că locuie5te e o lanetă care nu este situată !n centrul sistemuluinostru solar (re+oluţionarea austronomiei ecătre Coernic)= este aotat calenaruluni+ersal 5i !nce să se contureze Botarele+iitoarelor uteri coloniale

+. F$3$ in&i1i"n*7 (*uroa= 1N,18N)= !ncarul căreia aar statele naţiune= !nce să seez+olte relaţiile intre ele= aar rimelecon+enţii le#ale internaţionale= recum 5i rimele iei esre internaţionalism 5iuni+ersalism

=. F$3$ d"&o!7ii (18N,1$2)= cn secon5tientizează e"istenţa unei sin#ure societăţi

0. F$3$ di%1u*"!o 1"n*u '":"4oni$4ondi$!7 (1$2,1$6$)= eclan5ată e rimul

ariţia#lobalizării

S" 1o$*" vo2i d":!o2$!i3$" d" !$

8n&"1u*ui!" i%*oi"i

E%*" un f"no4"n&on*"41o$n?

&$$&*"i%*i& 4od"ni37ii)i d"3vo!*7ii

&$1i*$!i%4u!ui

E%*" un 1o&"% "&"n*?$17u* in u4$indu%*i$!i37ii

$



.=. C$u3"!" G!o2$!i37ii

%rincialele cauze care au us la aariţia #lobalizării sunt@

i#. 4 Cauzele Globalizării

R"vo!u>ii!" *"'no!o:i&"

Ino+aţia teBnolo#ică se referă mai ales la teBnolo#ia e informare 5i

comunicare. -e+oluţia teBnolo#ică imlică 5i o re+oluţie socială 5i o a+ansare insre

caitalismul inustrial sre o ez+oltare ostinustrială a relaţiilor economice. %rima

re+oluţie a constituit,o aariţia ma5inii cu aburi (sfar5itul sec OIII)= a oua re+oluţie

introucerea electricităţii 5i a sistemelor teBnolo#ice electro,mecanice,cBimice (sfar5itul

11

G!o2$!i3$"

R"vo!u>ii!"*"'no!o:i&"

Sf@)i*u!R732oiu!uiR"&"

Li2"$!i3$"$&o4">u!ui4ondi$!

T$n%n$>ion$!i3$"$

fi4"!oIn*"n$>ion$!i3$"$1i">"!o fin$n&i$"



se" OIO)= a treia re+oluţie a !nceut !n 1$= uă ce in 1$48 fusese escoerit

tranzistorul= urmat e microrocesor la !nceutul anilor HN 5i e introucerea acestuia !n

relucrarea informaţiilor= telecomunicaţii 5i telematică. >oul conte"t i#ital aare ca

rezultat !n urma fuzionării teBnolo#iilor in sfera informaticii 5i a telecomunicaţiilor.

Internetul este= in multe uncte e +eere= emblema #lobalizării. Globalizarea ieţelor

financiare= transferul unor sume inima#inabile !n cte+a secune !n :urul #lobului nu ar fi

osibile fără aceasta teBnolo#ie= nici or#anizarea roucţiei inte#rate la ni+el transnaţional=

etc.

Sf@)i*u! R732oiu!ui R"&"

Fn lucrarea P;Be e"us an tBe oli+e tree9= aărută !n 2 !n S/= ziaristul

;Bomas . rieman afirma că sistemul internaţional al războiului rece bazat e i+izare

care a ominat lumea ua 1$4 a fost !nlocuit e unul nou= numit #lobalizare. cest nou

sistem s,a născut !n 1$8$= la căerea ziului &erlinului 5i rabu5irea re#imurilor comuniste

!n *uroa Centrală 5i e *st. Fn 1$$1 a a+ut loc esfiinţarea C*-,ului 5i a ;ratatului e

la ar5o+ia= ca urmare a oţiunii fostelor state socialiste e a se orienta sre est= aică

sre +alorile 5i structurile olitice= economice 5i e securitate occientale.

Li2"$!i3$"$ Co4">u!ui Mondi$!

%rima !ncercare e aotare a re#ulilor care să #u+erneze relaţiile comerciale

internaţionale a fost făcută e unele ţări imeiat ua cel e,al oilea război monial= cn

a fost aotat Pcorul General entru ;arife 5i Comerţ9 (G..;.;. 1$48)= re#ulile sale

alicnu,se comerţului internaţional cu bunuri. Fnfiinţată la 1 Ianuarie 1$$= P?r#anizaţia

'onială a Comerţului9= ?.'.C. rerezintă baza instituţional,:uriică a sistemului

comercial multilateral= fiin unica or#anizaţie internaţională contractuală= care tratează

re#ulile #lobale ale comerţului intre ţări. ?.'.C. ser+e5te ret forum entru continuareane#ocierilor ri+in liberalizarea comerţului cu ser+icii rin esfiinţarea barierelor 5i

elaborarea e re#lui !n noi omenii le#ate e comerţ. ără liberalizarea comerţului monial

!n carul G..;.;. 5i a ?.'.C. #lobalizarea nu ar fi fost osibilă cu ae+ărat.

12



T$n%n$>ion$!i3$"$ fi4"!o

sistăm la o transnaţionalizare accelerată a firmelor. Fncen cu anii HN se#lobalizează nu numai caitalul comercial 5i bancar= ci 5i caitalul inustrial. stfel=

comonente entru comuterele I.&.'. sunt rouse !n Inonezia= sunt montate in ranţa

5i +nute !n S./... irma -enault !5i fabrică motoarele !n Sania= le asambleză !n

-omnia 5i le +ine e terţe ieţe. S,a calculat că un banal iaurt Danone arcur#e e la

+aca cu late la ma#azin $11 Mm. irma franceză care a reluat NQ in inustria e

ciment a -omniei rouce la noi oar clincBet= care aoi este relucrat !n ciment !n

uzinele in ranţa= s.a.m...Di+iziunea muncii s,a internaţionalizat= iar rocesul e

fabricaţie s,a se#mentat. stfel= !ntrerinerile s,au internaţionalizat.

In*"n$>ion$!i3$"$ 1i">"!o fin$n&i$"

Se sune ca soarele nu aune nicioată e ieţele financiare= rin

funcţionarea continuă a burselor e +alori 5i a birourilor e scBimb. ariţia noilor

rouse financiare ca e e"emlu PstocM,ine" futures9 sau PstocM,ine" otions9 s.a. a

făcut ca scBimburile zilnice să eă5ească= !n 1$$N= suma e 1 miliare olari aică

ecBi+alentul %.>.&. francez. 'i5cările e caital rerezentau !n 1$$3 cca. 1.

miliare olari= aică e aroae 1 e ori mai mult ect scBimburile comerciale anuale.

.0. Di4"n%iuni!" G!o2$!i37ii

Globalizarea ri+ită ca un sin#ur roces e cre5tere al #raului e unitate a

lumii ar fi o #re5eală. Globalizarea relaţiilor economice resuune !n rimul rn o

reconsierare a timului 5i saţiului !n +iaţa economică 5i socială. iaţa oamenilor este

influenţată tot mai mult e e+enimente care se etrec earte e conte"tul social !n care ei

!5i esfă5oară acti+ităţile cotiiene. Globalizarea resuune rocese multile=

interconiţionate 5i e mare an+er#ură. stfel= se #enerează anumite di4"n%iuni.

13



i#. Dimensiunile Globalizării

Di4"n%iun"$ E&ono4i&7

Se află e cele mai multe ori e rimul

loc (cre5terea enormă a comerţului 5i ain+estiţiilor irecte= #lobalizarea ieţelorfinanciare= roucţia inte#rată la ni+eltransnaţional= cororaţii transnaţionale=cometiţie la ni+el local !ntre state 5ire#iuni= etc.).

Di4"n%iun"$ So&i$!7

umea a e+enit un 7#lobal +illa#e9=reţelele ino+atoare e comunicare lamare istanţă (cBat= e,mail) aău#nu,se comunităţilor traiţionale recumfamilia sau +ecinătatea. ;otu5i ele nu ot!nlocui aceste sfere traiţionale ecomunicare= entru a numi oar une"emlu in carul imensiunii sociale.

Di4"n%iun"$ o!i*i&7 %olitica se confruntă cu roblemema:ore. Globalizarea 5i concurenţa lani+el local limitează saţiul e acţiune al oliticilor naţionale= multe roblemeneutn fi rezol+ate coresunzătorect la ni+el internaţional= resecti+

14

GLO(ALI/ARE

M"diu Cu!*u7

So&i"*$*"

E&ono4i" o!i*i&7



#lobal. %rin urmare trebuie #ăsite noiforme 5i arene olitice. Fn acest sens=inte#rarea euroeană este +ăzută ca unrasuns e succes la ro+ocările#lobalizării.

Di4"n%iun"$ M"diu!ui A42i$n*

/nele robleme #lobale= cum ar fi!ncălzirea atmosferei= #aura in stratule ozon sau tăierea aurilor troicaleilustrează !n moul cel mai imresionantfenomenul #lobalizării= entru că= !nacest caz= este +orba !n mo cert esre roblemele #lobale care necesită oaborare #lobală. *+ient că 5i !nomeniul meiului ambiant e"istă robleme e orin re#ional 5i local=cBiar acă acestea au un caracter ceeă5e5te uneori #raniţele= cum ar fi oluarea rurilor.

Di4"n%iun"$ Cu!*u$!7

%roucţiile BollJooiene ot fi+izionate este tot in lume= iarRamericanizareaH culturii moniale esteun fat incontestabil. Culturile re#ionale5i locale nu isar !nsă in aceastăcauză. Din contră= informarea cu ri+irela aceste culturi este unul intrefenomenele secunare ale #lobalizării.

;abel 3 Dimensiunile Globalizării

5aar= utem concluziona !nă acum că #lobalizarea este +iziunea #lobală

asura lumii care resuune isariţia barierelor in calea comerţului intre ţări= ar care

rouce efecte in+erse@ căutarea roriei ientităţi culturale 5i economice. Ceea ce

iferenţiază fenomenul contemoran al #lobalizării e receentele rocese

inte#raţioniste sunt scara (anterior re#ională= actual monială)= ritmul scBimbărilor (este

suficient să luăm !n consierare rata anuală a Puni+ersalizării9 Internetului) 5i sri:inirea=

!ntr,o mai mare măsura ect oricn !nainte= e ro#resul teBnic cu imact imeiat

asura coniţiilor +ieţii cotiiene.

C$1. II Ef"&*"!" G!o2$!i37ii 8n &if"

1



Globalizarea a e+enit un roces imlacabil= care se esfă5oară cu o +iteză

fluctuantă= ar eseori foarte mare= curinzn !n sfera sa= !n mo irect sau inirect=

mulţimea statelor lumii. LoseB Sti#litz= economist recunoscut= laureat al remiului

>obel= sunea@ PGlobalizarea rerezintă cea mai amănunţită inte#rare a ţărilor 5i a

ooarelor lumii cauzată e reucerea enormă a costurilor e transort 5i comunicare 5i

e falimentul barierelor !n calea flu"urilor e bunuri= ser+icii= cunoa5tere 5i ersoane

este #raniţe9. *conomiile sunt !ntr,o continuă e+oluţie= #lobalizarea e"ercitnu,se

continuu. Dua cum +om obser+a !n continuare= #lobalizarea la ni+el monial are ca efect

cre5terea 5i ez+oltarea economiilor.

+.. Indi&"!" d" G!o2$!i3$"

%entru fiecare ţară= Inicele e Globalizare sintetizează ni+elul ez+oltăriieconomice (+olumul acti+ităţilor comerciale= +olumul in+estiţiilor străine= +olumul

in+estiţiilor !n alte ţări ale unor a#enţi economici autoBtoni)= ni+elul contactelor

interersonale ale oulaţiei autoBtone (călătorii= turism= ni+elul tranferurilor non,

#u+ernamentale !n interiorul 5i !n afara ţării= 5.a.)= ni+elul conectării teBnolo#ice

(utilizatori internet= număr ser+ere 5.a.)= ni+elul an#a:ării 5i inte#rării olitice a ţării !n

i+erse or#anisme 5i or#anizaţii internaţionale.

Inicele Globalizării se formează ua cinci criterii@ libertatea comeţului=mi5carea liberă e caital= scBimbul e informaţii= mobilitatea forţei e muncă 5i

inte#rarea e ieţe internaţionale. Inicele #lobalizării curine atru +ariabile care= la

rnul lor= curin mai mulţi inici= 5i anume@

• n#a:amente olitice – care curine inclusi+ a:utorul e"tern= tratate= or#anizaţii

recum 5i menţinerea ăcii

• Inte#rarea economică – care curine omeniul comerţului internaţional 5i străin

in in+estiţii irecte

• Date ersonale – inclusi+ aelurile telefonice= e calătorie= etc.

• Conecti+ităţi teBnolo#ice – care inclue numarul e utilizatori e internet si

ser+ere securizate

16



Institutul el+eţian entru cercetarea ciclurilor economice K.?.. a calculat Inicele e

Globalizare e o erioaă e 3$ e ani= la scară monială= entru a sublinia e+oluţia

#lobalizării !nainte 5i uă căerea iului &erlinului. S,au luat in calcul asectele

olitice= sociale 5i economice ale monializării !n 122 e ţări= analiznu,se 24 e

+ariabile@

Indicele de Globalizare Mondial

0

10

20

30

40

50

60

1 9 7 0

1 9 7 2

1 9 7 4

1 9 7 6

1 9 7 8

1 9 8 0

1 9 8 2

1 9 8 4

1 9 8 6

1 9 8 8

1 9 9 0

1 9 9 2

1 9 9 4

1 9 9 6

1 9 9 8

2 0 0 0

2 0 0 2

2 0 0 4

2 0 0 6

2 0 0 8

Grafic 1 Inicele e Globalizare 'onial

Se oate obser+a cre5terea accentuată 5i continuă a Inicelui e Globalizare= !n

secial ua anii 1$$.

1N



Institutul K.?.. ublică e asemenea o Bartă a lumii entru a utea obser+a e"act

e+oluţia inicelui 5i mai ales= ţările !n care a a+ut amloare mai mare@

0arta lumii rin risma Inicelui e Globalizare !n anul 1$N

i#. 6 0arta lumii 1$N

18



0arta lumii rin risma Inicelui e Globalizare !n anul 2$

i#. N 0arta lumii 2$

+.+. Din$4i&$ indi&$*oi!o 4$&o"&ono4i&i 8n &on*"#*u! :!o2$!i37ii

+.+.. odu%u! In*"n (u* – .I.(. Mondi$! G.D.B

%rousul Intern &rut este inicatorul economic cBeie@ rata sa e cre5tere !n

termeni reali a inicat= !n conte"tul #lobalizării= e,a lun#ul timului= o e"ansiune

economică= uă cum +om utea obser+a !n continuare. %.I.&.,ul are rolul e a măsura

economia unei ţări 5i este efinit ca un inicator macroeconomic care reflectă suma

+alorii e iaţă a tuturor mărfurilor 5i ser+iciilor estinate consumului final= rouse !n

toate ramurile economiei !n interiorul unui stat !n ecurs e un an.

1$



%.I.&.,ul er caita (e ca e locuitor) este eseori utilizat ca mi:loc e măsurare

a ni+elului e trai al oulaţiei unei ţări= raţionamentul fiin că toţi cetăţenii unui stat +or

beneficia e e urma ez+oltării economice a roriei ţări. %.I.&.,ul e ca e locuitor

este %.I.&.,ul !marţit la numarul e locuitori. cesta este aesea at ca a:ustat=

!nsemnn ca este astfel calculat !ncat ni+elurile iferitelor reţuri sunt mascate !n

iferite ţări. stfel oate fi comarată eficienţa unei ţări.

%.I.&. se oate calcula rin urmatoarele trei metoe@

a) 'etoa e roucţie@

%I& & T I% T ; –S%= !n care@

& aloarea aău#ată brută

I% Imozite e rouse

; ;a"e +amaleS% Sub+enţiile e rouse

b) 'etoa cBeltuielilor

%I& C T &C T S T (* , I)= !n care@

C Consumul final efecti+

&C ormarea brută e caital fi"

S ariaţia e stoc

* *"orturile e bunuri 5i ser+iciiI Imorturile e bunuri 5i ser+icii

c) 'etoa +eniturilor@

%I& - T *&* T I% – S% T I% T ; – S%= !n care@

- -enumerarea salariaţilor

*&* *"ceentul brut e e"loatare

I% lte imozite e roucţie

S% lte sub+enţii e roucţie

I% Imozite e rouse

; ;a"e +amale

S% Sub+enţiile e rouse

Fn continuare= +om utea obser+a cum a influenţat #lobalizarea e+oluţia %.I.&..

2



0.00E+00

1.00E+12

2.00E+12

3.00E+12

4.00E+12

5.00E+12

6.00E+12

Anul1500

Anul1600

Anul1700

Anul1820

Anul1913

Anul1950

I( Mondi$! Mi!io$n"

I( Mondi$!

Grafic 2 %.I.&. 'onial 1,1$

Fn anul 1= %.I.&. 'onial 248.38 milioaneU

Fn anul 1$= %.I.&. 'onial .32$.N1$ milioaneU

%.I.& 'onial V 21 e ori

Dacă rocesul e #lobalizare a a+ut= recum consieră GB. %ostelnicu 5i C. %ostelnicu

o Wază GerminalăH (+ezi Ca I –Subca. 1.2. Scurt Istoric)= atunci rezultă că= !ncă incele mai +ecBi timuri= #lobalizarea a influenţat cre5terea %.I.&. 'onial. stfel= !ntre

anii 1 – 1$ %.I.&.,ul 'onial a crescut e mai bine e 21 e ori.

21



0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

1969 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1999

I( Mondi$! Mi!i$d"

I( Mondi$!

Grafic 3 %.I.&. 'onial 1$6$,1$$$

Fn a oua :umătate a secolului OO= utem obser+a că influenţa #lobalizării asura

%.I.&. – ului a fost e asemenea e cre5tere@

Fn anul 1$6$= %.I.&. 14884=N miliare U

Fn anul 1$$$= %.I.&. 3N$4N=23 miliare U

%.I.&. 'onial V 2= e ori

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

I( Mondi$! Mi!i$d"

PI Mondial

Grafic 4 %.I.&. 'onial 2,211

22



Fn rimul eceniu al secolului OOI= contrar crizei economice moniale (2N,

212)= #lobalizarea a menţinut ritmul e cre5tere@

Fn anul 2= %.I.&.,ul 'onial 3$$2=N miliare U

Fn anul 211= %.I.&.,ul 'onial 214=14 miliare U

%.I.&. 'onial V 1=32 e ori

Dacă facem o scurtă analiză= +om utea obser+a efectele #lobalizării asura

%.I.&.,ului 'onial !n urmatorul #rafic@

0

5E+121E+13

1.5E+13

2E+132.5E+13

3E+13

3.5E+134E+13

4.5E+13

1500 1950 2000

PI Mondial

Grafic *+oluţia %.I.&. 'onial

Din anii 1 5i nă !n zilele noastre= %.I.&.,ul 'onial a crescut e aro"imati+

16 e ori. stfel= utem concluziona că efectul #lobalizării este unul e"trem e rofun=

este un roces care a moelat lumea.

Fn conte"tul #lobalizării= structura %.I.&.,ului 'onial a e+oluat astfel@

S*u&*u$ .I.(. Mondi$! 9,

5.40!

9.30!

13.40!

3.20!

51.80!16.90!

Indu"#rie

$o%er#

&ran"'or#(

$o%unica#ii

$on"#ruc#ii

A)ricul#ura

*ericii

23



Grafic 6 Structura %.I.&. 'onial 1$N

S*u&*u$ .I.(. Mondi$! +,,

10.50!10.90!

31.10!

13.10!

26.40!

7.00!

Indu"#rie

$o%er#

&ran"'or#(

$o%unica#ii

$on"#ruc#ii

A)ricul#ura

*ericii

Grafic N Structura %.I.&. 'onial 2$

%utem obser+a că rocesul e #lobalizare a influenţat !neosebi ez+oltarea

ramurilor ser+iciilor= comerţului= transortului 5i comunicaţiilor= iminunu,se !nsă

ramurile a#riculturii 5i a inustriei.

%entru a utea obser+a structura %.I.&.,ului 'onial e fiecare an=

consultaţi An"#$ . %entru o Wri+ire sre +iitorH a e+oluţiei %.I.&.,ului= consultaţi An"#$ +.

%entru a utea obser+a istribuţia %.I.&.ului 'onial !n funcţie e

clasificarea economiilor= consultaţi An"#$ =.

%entru a +eea care sunt economiile lumii= consultaţi An"#$ 0.

+.+.+. Evo!u>i$ .I.(.-u!ui 8n Ro4@ni$ 8n &on*"#*u! :!o2$!i37ii

-omnia tra+ersează !n această erioaă o etaă imortantă in istoria sa moernă.

%e e o arte= aerarea in 1 Ianuarie 2N la /niunea *uroeană a necesitat aatarea la

e"i#enţele e care le resuune noul statut e ţară membră= iar e e altă arte= trebuie

să,5i rote:eze iaţa internă e efectele noci+e ale contactului cu iaţa liberă euroeană.

'ai mult= ţara noastră +a trebui să #ăsească soluţii +iabile entru ca economia naţională

24



să facă faţă cu succes #lobalizării !nsă 5i a crizei economico – financiare #lobale in

2N. Căerea comunismului !n Decembrie 1$8$ a rerezentat rimul as a -omniei

sre #lobalizare= la !nceut rin escBierea #raniţelor 5i restabilirea acelor cone"iuni cu

statele euroene care au facut osibil transferul e MnoJ – BoJ occiental. om utea

obser+a !n continuare influenţa #lobalizării asura %.I.&.,ului -omniei@

• %.I.&. –ul !ntre 1$8 , 1$$

Anu! ;6 ;5 ;9 ;; ; ,.I.(. -

Mi!i$d"ROL

81N 838 84 8N 8 88

.I.(. –Mi!i$d"

USD4N.6 2 8 6 3.6 4.8

;abel 4 %.I.&. 1$8,1$$

• %.I.&.,ul !ntre 1$$1 – 1$$$

Anu! + = 0 6 5 9 ; .I.(. -

Mi!i$d"ROL

2.2 6 2 4$.N N2.1 1$ 22 338 4

.I.(. –Mi!i$d"EURO

2.3 1 22.6 2.3 2N.4 28.2 31.2 33.$ 33.4

.I.(. –

Mi!i$d"USD

28.$ 1$.6 26.3 3 3.4 3.3 3.2 38.1 3.6

;abel %.I.&. 1$$1,1$$$

• %.I.&. –ul !ntre 2 – 21

Anu! +,,, +,, +,,+ +,,= +,,0 +,,6 +,,5 +,,9 +,,; +,, +,,.I.(. -

Mi!i$d"RON

8.3 116.N 11.4 18$.1 238.N 28N.2 342.4 44.N 3.$ 4$1.3 13.6

.I.(. –

Mi!i$d"EURO

4.2 44.8 48.4 .3 8.$ N$.2 $N.1 121.2 136.8 11.$ 122.

.I.(. –Mi!i$d"

USD3N 4.1 4.8 6.$ N3.1 $8.6 121.$ 166 2. 161.1 161.6

;abel 6 %.I.&. 2,21

2



Duă cum utem ober+a= influenţa #lobalizării asura %.I.&.,ului in -omnia a fost ecre5tere@

Fn anul 1$8= %.I.&. 4N.6 miliare U

Fn anul 21= %.I.&. 161.6 miliare U%.I.&. V 3.4 e ori

Evo!u*i$ .I.(. Ro4$ni$

,

6,

,,

6,

+,,

;6 , 6 +,,, +,,6 +,,

.I.(.

Grafic 8 *+oluţia %.I.&. -omnia

+.=. Indi&"!" d" d"3vo!*$" u4$n7 - I.D.U. .D.I.B

Inicele e ez+oltare umană este o măsură comarati+ă a seranţei e +iaţă=

alfabetizării= !n+ăţămntului 5i ni+elului e trai. Inicele a fost in+entat e economistul aMistanez 'aBbub ul 0aX. Fncen in 1$$= %ro#ramul >aţiunilor /nite entru

Dez+oltare (/nite >ations De+eloment %ro#ramme) ublică anual -aoarte ale

Dez+oltării /mane (0uman De+eloment -eort) care e"lorează le#ăturile intre

ez+olarea umană 5i +ariabilele infle"ibile care rerezintă starea economică= socială 5i

emo#rafică a societăţii. %ro#ramul urmăreste rele+area erformanţelor iferitelor ţări !n

conte"tul #lobalizării. Concetul e ez+oltare umană este mult mai anc 5i mai bo#at

ect ceea ce oate fi surrins rintr,un inice comozit sau cBiar rintr,un set etaliat e

inicatori statistici. I.D./. rele+ă cu acurateţe structura 5i irecţia ro#resuluiYre#resului

caitalului uman= recum 5i roblemele care !nsoţesc acest ro#res !n 1NN e ţări.

'ăsurarea ez+oltării umane cu a:utorul inicatorilor sintetici are la bază trei

elemente esenţiale@

, lon#e+itatea

26



, ni+elul e eucaţie

, stanarul e +iaţă

I.D./. nu are o unitate e măsură entru că se utilizează stanarizarea atelor 5i

se calculează astfel@

I.D.U. 3

Iv Ied Isv ++

? une@ Is+ Inicele Seranţei e iaţă

Ie Inicele *ucaţiei

I+ Inicele e +enit

I%v .min.ma"

.min.

V V

V Vnom

−

−

= une@ nom. +aloarea nominală

min +aloarea minimă

ma" +aloarea ma"imă

I"d 3

2 Ic Ia += une@ Ia Inicele e lfabetizare

Ic Inicele e curinere !n !n+ăţămnt

Iv .minlo#.ma"lo#

.minlo#.lo#

V V

V Vnom

−

−

enitul e ca e locuitor se calculează utiliznu,se metoa lo#aritmului eoarece un

+enit nelimitat nu este absolut necesar entru a atin#e un ni+el accetabil al ez+oltării

umane.

a ni+el monial= clasificarea ţărilor rousă e -aortul Dez+oltării /mane este

următoarea@

, ţări cu o ez+oltare umană riicată I.D./. 8=≥

, ţări cu o ez+oltare umană meie I.D./. = 5i =N$$

, ţări cu o ez+oltare umană reusă I.D./. Z =

%entru o clasificare a ţărilor !n funcţie e I.D./. 211= consultaţi An"#$ 6

Fn continuare= +om analiza e+oluţia Inicelui e Dez+oltare /mană sub influenţa

#lobalizării@

Anu!I.D.U.

v$!o$"

S1"$n>$ d"vi$>7 !$

n$)*"" $niB

V$!o$"$4"di" d"

)&o!$i3$"$niB

V$!o$"1"&oni3$*7

d")&o!$i3$"

$niB

V"ni*u!N$>ion$! (u*1" &$1i*$ B

2N



+,, .624 6$.3 N.4 12.3 1.631+, .682 6$.8 N.4 11.3 1.82

;abel N I.D./. 21,211

Anu!I.D.U.

v$!o$"

S1"$n>$ d"vi$>7 !$

n$)*"" $niB

G$du! d"$!f$2"*i3$"

B

Ind"#Edu&$>i"

odu%u!In*"n (u*

1" &$1i*$+,,, .N22 66.$ N.1 .N N.446+,, .N22 66.N N.6 .N N.3N6+,,= .N41 6N.1 N.8 .NN 8.22$+,,0 .N41 6N.3 N6.4 .NN 8.833+,,6 .N43 68.1 N8.6 .N $.43+,,5 .N 6N.$ 8.1 .N6 $.N8+,,9 .N3 6N. 83.$ .N84 $.$N2

;abel 8 I.D./. 2,2N

Anu!I.D.U.

v$!o$"

;, .8, .$46 .49 .N6+,,, .N22;abel $ I.D./. 1$8,2

%entru a e+ienţia e+oluţia I.D./. 1$8 – 211 !n conte"tul #lobalizării= am

realizat urmatorul #rafic@

Evo!u*i$ I.D.U.

,

,.+

,.0

,.5

,.;

;, , 6 +,,, +,,6 +,

I.,.-.

Grafic $. *+oluţia I.D./. 1$8,211

Fn urma analizei efectuate= utem concluziona că= er total= efectul rocesului e

#lobalizare asura inicatorilor e scară monială este unul e cre5tere.

stfel=#lobalizarea este factorul cBeie !n ez+oltarea economică #lobală.

28



C$1. III Ef"&*"!" 1o&"%u!ui d" :!o2$!i3$"

PGlobalizarea este o sursă e noi ro+ocări entru umanitate. >umai o or#anizare

monială este caabilă să facă faţă ro+ocărilor la ni+el lanetar. Cn acţionăm

!mreună= suntem mai uţini +ulnerabili faţă e catastrofele ce ne lo+esc e fiecare intre

noi9= sunea Kofi nnan.

Stuiile arată că efectele #enerate e #lobalizare sunt multile= #lobalizarea fiin

o certituine care inclue lumea !n ansamblul ei. %rocesul e #lobalizare este consierat

e mulţi economi5ti ca unul ire+ersibil= ei afirmn că !ntoarcerea la +ecBile re#uli 5i

ractici economice este imrobabilă 5i imosibilă. [i acă ne #nim că economia stă

astăzi la baza tuturor acti+ităţilor umane= tinem să le ăm retate. Cum ar fi acă maineam renunţa la comerţul e"tern= la comaniile multionaţionale 5i la in+estiţiile străine

irecte= la Internet sau la toate teBnolo#iile care s,au ez+oltat rin risma #lobalizării<

Cu si#uranţă ar fi foarte ificil= acă nu cBiar imosibil. *ste foarte ae+ărat că

#lobalizarea nu este un roces numai cu +alenţe oziti+e (esre acest asect +om iscuta

mai e lar# !n Ca. I)= nu rerezintă anaceul uni+ersal. Fnsă= să ne reamintim că

#lobalizarea este Procesul eosebit e inamic al cre5terii intereenenţelor intre

statele naţionale= ca urmare a e"tinerii 5i ancirii le#ăturilor transnaţionale !n tot mailar#i 5i mai +ariate sfere ale +ieţii economice= olitice= sociale 5i culturale 5i a+n ret

imlicaţie fatul că roblemele e+in mai curn #lobale ect naţionale= cern= la

rnul lor= o soluţionare mai curn #lobală ect naţională9 (&ari I.Globalizarea 5i

robleme #lobale). [i= uă cum am +ăzut !n rimele ouă caitole= #lobalizarea s,a

emonstrat a fi factorul cBeie al cre5terii economice moniale.

%rincialele efecte (e care le utem enumi 5i WformeH) ale #lobalizării sunt@

• Comerţul Internaţional

• Comaniile 'ultinaţionale

• In+estiţiile Straine Directe I.S.D.

• %iaţa Internaţională inanciară

• -e#ionalizarea

2$



=.. Co4">u! In*"n$>ion$!

i#. 8 Comerţul

Internaţional

Cea mai

+ecBe formă e

#lobalizare este

rerezentată e

comerţul monial.

Comerţulinternaţional rerezintă totalitatea scBimburilor e bunuri 5i ser+icii intre ouă sau mai

multe state= e zone #eo#rafice. mloarea 5i imlicaţiile comerţului internaţional aura

celorlalte omenii ale +ieţii sociale au crescut consierabil !n ultimele cinci secole= iar !n

rezent +olumul lui s,a amlificat !n mo accelerat. Cre5terea comerţului internaţional a

fost mereu mai accelerată ect cre5terea economică #lobală= cel uţin !n ultimii 2 e

ani. %rintre rincialele cauze ale cre5terii comerţului internaţional se numără@

-e+oluţia teBnico – 5tiinţifică care a us la rocesul e inustrializare

*+oluţia reţurilor la materiile rime naturale

'oernizarea continuă 5i ermanentă a ramurilor inustriale 5i a celorlalte

ramuri (a#ricultură= transort= ser+icii)

ncirea i+iziunii sociale a muncii= ca urmare a ancirii teninţei e

secializare a ţărilor ez+oltate entru a intensifica comerţul intre ele

;oate ţările lumii= iniferent e natura ornuirii sociale= e mărimea 5i forţa lor

economică= e #raul lor e !nzestrare cu resurse naturale sau forţă e munca= a5ezare

#eo#rafică= etc. trebuie să articie !ntr,o măsură mai mare sau mai mică la circuitul

economic monial= acesta fiin o consecinţă firească a interconiţionării economiei

statelor lumii.

Fn continuare= +om analiza cum a e+oluat comerţul internaţional !n conte"tul

#lobalizării@

3



,

6,,,,,,

,,,,,,,

6,,,,,,

+,,,,,,,

0; 5, 9, ;, , +,,, +,,+ +,,0 +,,5 +,,; +,, +,

Eolu#ia E'or#ului Mondial 1948/2011

E#1o* Mondi$!

Grafic 1 *+oluţia *"ortului 'onial 'ilioaneU 1$48,211

Fn continuare= +om analiza e+oluţia imortului monial !n conte"tul #lobalizării@

I41o*Mi!io$n" 0; 6, 5, 9, ;, ,

!$nMondi$!

384. 64$4.$3 13N48.N 32$61.4 2N8123 388N8 868412

E&ono4iid"3vo!*$*"

36$.11 43438.$N $624N.N3 2383N.$ 14$N64 26112$ 41NN41

E&ono4ii 8n *$n3i>i" ,

1N8 64.$$N 1466 83$8 13$$4.1 $28N.42

E&ono4ii 8n

d"3vo!*$"

1N28.$4 18$4N.$6 34N4.$$ 6111N.44 4$688.1 N$N3.2 1$84$6

E&ono4ii%!$2d"3vo!*$*"

121.383 1N64.364 3431.3$ 3.3$$ 242.41 2434.62 41N68.1

;abel 12 *+oluţia Comerţului Internaţional,Imort 1$48,1$$$

I41o*Mi!io$n"

+,,, +,, +,,+ +,,= +,,0 +,,6 +,,5 +,,9 +,,; +,, +,, +,

!$nMondi$!

66626 643N84 66N2862 NN866$ $488N341N$$

11236$$4

$142462

$164622

11266N2

313814

6182NN3

E&ono4ii

d"3vo!*$*"

46383$N 446N814 4$836 341N2 638NN N13N24 826 $66$81128

N$412N 88N82 13N323

E&ono4ii 8n

*$n3i>i"

146$8.8

1224241364N1.

31N222.

42233N$.

2N1$.8 34NN21.3 46814.1 61$3.6 4$82.1 4$1.8 63N8$3

E&ono4ii 8n

d"3vo!*$"

1$1$46$ 18446 1$3N8 22N2N86 2$684 341$466 3$$N163 4N2$NNN N4618 46633N 61264 N26$

E&ono4ii 43418.$1

4N48.22

4$N8$.2 6N3.46

N$33.33

8N144.$ 181.$ 1243N$.4 1622$N.6 148.2 16$33. 2443

32



%!$2d"3vo!*$*"

;abel 13 *+oluţia Comerţului Internaţional,Imort 2,211

Fn anul 1$48= C.I.I. 384. milioane U

Fn anul 211= C.I.I. 182NN33 milioane U

-itmul e cre5tere a imortului e lan monial a crescut cu V 33$.43 e ori

Fn următorul #rafic= +om utea analiza mai bine această e+oluţie a imortului e lan

monial@

,

6,,,,,,

,,,,,,,

6,,,,,,

+,,,,,,,

0; 5, 9, ;, , +,,, +,,+ +,,0 +,,5 +,,; +,, +,

Evo!u*i$ I41o*u!ui Mondi$! 0;-+,

I41o* Mondi$!

Grafic 11 *+oluţia Imortului 'onial 'ilioaneU 1$48,211

Fn următorul #rafic +om utea obser+a cum a influenţat #lobalizarea e+oluţia imortului

5i a e"ortului e"tern !n -omnia@ (%entru a obser+a etaliat e+oluţia comerţului

internaţional al -omniei= consultaţi An"#$ 5)

,

,,,,

+,,,,

=,,,,

0,,,,

6,,,,

5,,,,

9,,,,

;,,,,

,,,,

6= 5, 9, ;, , +,,, +,,+ +,,0 +,,5 +,,; +,, +,

Evo!u*i$ Co4"*u!ui In*"n$*ion$! in Ro4$ni$ 4i!io$n" B

E'or#

I%'or#

Grafic 12 *+oluţia *"ort,Imort -omania 1$3,211 'ilioaneU

33



multinaţionale au e+enit !n erioaa ostbelică un fenomen e amloare= cu oziţii e

rim orin !n economia monială. Cea mai folosită 5i es !ntlnită este enumirea e

comanie multinaţională= eoarece reliefează cel mai irect caracteristica lor esenţială= si

anume fatul că !5i esfă5oară acti+itatea !n cel uţin oua ţări.

Societăţile transnaţionale au aărut 5i s,au ez+oltat e fonul urmatorilor factori@

• iberalizarea oliticilor economice

• ccentuarea ro#resului teBnolo#ic

• -eucerea costurilor e transort 5i comunicare

• Cre5terea concurenţei

Comania multinaţională realizează o or#anizare internaţională a roucţiei

fiecare filială este secializată !n carul acesteia= ce rerezintă un ansamblu inte#rat= iar

ebu5eul rincial al fiecărei unităţi este at e celelalte filiale !n cazul rouselor

semifabricate sau iaţa monială !n cazul rouselor finite. ? societate este consierată

multinaţională numai atunci cn controlează mai multe filiale e roucţie !n iferite

ţări.

*+oluţia comaniilor multinaţionale o e"lică %eter DrucMer@ PComania

multinaţională traiţională – in+entată e la :umătatea secolului trecut e insustria5ii

americani 5i #ermani – este alcătuită intr,o comanie – mamă= a+n fiice !n străinătate.

-olul celei inti este e a roiecta 5i e a rouce entru iaţa internă. Dar roiectarea

moelelor nu intră !n atribuţiile flilialelor sale. *le nu ot ect să roucă la ni+el local

toate moelele e care le roiectează comania,mamă= urmn ca aoi să le +nă e

roriile ieţe. Fn rezent= iferenţa intre comania,mamă 5i filialele sale se estomează

tot mai tare. Fn cazul comaniei transnaţionale= roiectarea moelelor oate a+ea loc

oriune !n carul sistemului. Fn carul comaniilor transnaţionale= e cele mai multe ori

#estiunea fonurilor tuturor elementelor sistemului este !ncreinţată unei sin#ure

comanii= !ntmlnu,se mai rar ca= e e"emlu= #estiunea fonurilor filialei in 'area&ritanie să se facă la onra= a celei in Germania la ranMfurt= a celei in Statele /nite

la >eJ \orM= s.a.m... De asemenea= mana#ementul la ni+el suerior al comaniei

transnaţionale nu coincie cu cel al comaniei,mamă= cBiar acă toată conucerea

e"ecuti+ă a acesteia este concentrată !n aceea5i ţară. iecare !ntrerinere in carul

societăţii transnaţionale= inclusi+ comania,mamă= isune e mana#ement roriu= la

3



ni+el local. 'ana#ementul la ni+el suerior este transnaţional= uă cum sunt 5i lanurile=

strate#iile 5i eciziile e afaceri ale comaniei.9

orţa economică 5i financiară a comaniilor multinaţionale oate fi măsurată astfel@

• %e baza inicatorilor absoluţi@ +olumul acti+elor străine= +olumul +nzărilor !n

străinătate= numarul an#a:aţilor străini= etc.

• %e baza inicatorilor comoziţi@ inicele e transnaţionalitate (I.;.>.) 5i inicele

e !mră5tiere a reţelei (>.S.I.)

*+oluţia comaniilor multinaţionale !n conte"tul #lobalizării@

• Fn 1$N= erau !nre#istrate N e firme multinaţionale

• Fn 2$= numărul comaniilor multinaţionale a a:uns la 82.= eţinn !n

străinătate este 81. e filiale

• NQ in totalul firmelor mulinaţionale sunt ori#inare in ţările ez+oltate= iar

filialele sunt !n roorţie e 8Q !n ţările !n ez+oltare 5i !n tranziţie

Inicele e ;ransnaţionalitate este calculat ca meie a trei raorturi@

;.>.I. le ActiveTota

ine ActiveStra

;.>.I. totala AC

e strainatat AC

−

−

..

..

;.>.I. AngajatiTotal Nr

e strainatat Angajati Nr

−

−

.

.

Fn continuare= +om utea obser+a e+oluţia ;.>.I. e re#iuni@

T.N.I. = ; +,,=Euo1$ 6.2 61. $.3A4"i&$ d" Nod 4.3 46.2 48.3A4"i&$ d" Sud 1N.N 24.6 43.NA%i$ 2.8 4.$ 48.6

36



Afi&$ . 4. 2.1;abel 14 *+oluţia ;.>.I. 1$$3,23

Fn continuare= +om rezenta o istribuire re#ională conform (/.>.C.;..D. 2) a ;?%

1 Comanii 'ultinaţionale – filiale !n străinătate@

&o' 100 &..$. iliale "#raina#a#e 2003

5=F6F

;FF

=F

Euo1$

Au%*$!i$GA%i$

Afi&$

A4"i&$ d" Nod

A4"i&$ d" Sud %i

C"n*$!$

Grafic 13 Distribuirea re#ională ;o 1 ;.>.C. – filiale străinătate 23

De asemenea= utem concluziona că efectul rocesului e #lobalizare asurae+oluţiei comaniilor multinaţionale este unul e ez+oltare 5i cre5tere continuă.%entru a +eea ;?% 1 comanii multinaţionale 2$ (conform /.>.C.;..D.)consultaţi An"#$ 9.

=.=. Inv"%*i>ii!" S*7in" Di"&*" – I.S.D.

i#. 1 I.S.D.

Fn conte"tul #lobalizării= in+estiţiile străine irecte rerezintă cBeia ez+oltării

economice 5i a roserităţii. I.S.D. sunt efinite ca rorietatea irectă sau inirectă a

unei entităţi străine e a eţine cel uţin 1Q in acţiunile cu ret e +ot ale unei

3N



!ntrerineri. ? in+estiţie străină irectă oate !nsemna o acBiziţie= o fuziune= o nouă

fabrică= e"tinerea fabricii sau o absorbire.

In+estiţiile străine irecte rerezintă unul in factorii cBeie ai #lobalizării caitalului.

Intensificarea intereenenţelor in economia monială !n ultimele trei ecenii a fost

#enerată !n rincial e e+oluţia in+estiţiilor străine irecte. Dacă nă !n 1$N acti+itatea

internaţională se concretiza !n scBimburi comerciale e bunuri 5i ser+icii !ntre state=

ulterior= circulaţia caitalurilor a crescut= un loc imortant re+enin societăţilor

transnaţionale= care !5i bazează acti+itatea e in+estiţii străine irecte.

%rintre cauzele e"ansiunii uternice a in+estiţiilor străine irecte #ăsim@

firmarea imortanţei roucţiei internaţionale= romo+ată mai ales e

cororaţiile transnaţionale

'enţinerea isarităţilor intre iferitele #ruuri e state in unct e +eere

al ez+oltării economice sau al staiului e imlementare a reformelor

%romotorul rincial al I.S.D. sunt statele ?.*.C.D. 5i ;.>.C. cu ori#inea !n

aceste state

>umărul mare e fuziuni 5i acBiziţii= mai ales !n S./.. 5i *uroa ?ccientală

Diferenţele intre eficienţa 5i strucura unor ieţe

mlificarea transferului internaţional e teBnolo#ie

Fn continuare= +om utea obser+a e+oluţia in+estiţiilor străine irecte !n conte"tul

#lobalizării@

I.S.D.Mi!io$n"

9, 96 ;, ;6 , 6

In*7i1334.$ 266N.1 4N8.33 866.1 2N44.N 3423$1.4 18$$N

I")ii 1411.42 28$3.6 18$.3 6213.N4 2414$8. 362N4. 1881$8

;abel 1 *+oluţia I.S.D. moniale !n conte"tul #lobalizării 1$N,1$$$

I.S.D.Mi!io$n"

+,,, +,, +,,+ +,,= +,,0 +,,6 +,,5 +,,9 +,,; +,, +,,

In*7i

14268

8261NN.1

6268N3.8

N2N8$.6

N42386.3

$82$3.4

1461863

1$N$4

1N4411

1183

12436N1

38



;abel 1N *+oluţia I.S.D. -omnia !n conte"tul #lobalizării 1$$,1$$$

I.S.D.

Mi!io$n" +,,, +,, +,,+ +,,= +,,0 +,,6 +,,5 +,,9 +,,; +,, +,,

In*7i

16.N3

11N.$31

114.62

21$6.34

643.$1

6482.863

11366.8N

$$21.466

13$$.$$

4846.8$

3N3.2$N

I")ii,

12.8$8

,16.1

N2

16.$438

4.634$

6$.336$

,31.8

$$

422.N68

2N$.28

2N6.821

,86.12$$

1$3.366

;abel 18 *+oluţia I.S.D. -omnia !n conte"tul #lobalizării 2,21

Fn urmatorul #rafic +om utea analiza mai bine această e+oluţie a flu"urilor I.S.D.

-omnia@

/10000

0

10000

20000

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010

In#rari

Evo!u*i$ f!u#ui!o I.S.D. Ro4$ni$ ,-+,,

In#rari

Ie"iri

Grafic 1 *+olutia flu"urilor I.S.D. -omnia !n conte"tul #lobalizării 1$$,21

Fn anul 1$$= I.S.D. , Intrări .1 milioane U

Ie5iri 18 milioane U

Fn anul 21= I.S.D. Intrări 3N3.2$N milioane U

Ie5iri 1$3.336 milioane U

-itmul e cre5tere a I.S.D. – Intrări e lan monial a crescut cu V 3N32$.N e ori

Ie5iri e lan monial a crescut cu V 11 e ori

Duă cum utem obser+a= efectul #lobalizării asura I.S.D. este unul e cre5tere=

att e lan monial= ct 5i !n -omnia. De5i flu"ul e I.S.D. a fost afectat serios e criza

economico,financiară #lobală in 2N= totu5i ritmul e cre5tere !5i re+ine. Fn concluzie=

4



in+estiţiile străine irecte rerezintă +rful e lance al #lobalizării 5i imlicit al !ntre#ii

economii moniale.

=.0. i$>$ Fin$n&i$7 G!o2$!7

i#. 11 %iaţa inanciară Globală

%iaţa financiară internaţională este una intre comonentele imortante ale

#lobalizării. e#ătura strnsă e"istentă !ntre iaţa monetară 5i iaţa bunurilor 5i ser+iciilor

etermină cursul e scBimb să reacţioneze imeiat la toate mutaţiile care inter+in !n

sistemul economic monial. &anii !n calitatea lor e mi:loc #eneral e scBimb=

!nelinesc !n ultimul tim funcţii tot mai comle"e a5a !nct ez+oltarea ieţei monetare

a a+ut loc oată cu ez+oltarea ieţei bunurilor 5i ser+iciilor. Fn rezent= anali5tiieconomici +orbesc esre conturarea unui saţiu financiar #lobal= !n care se re#ăse5te

orice tensiune economică sau e altă natură. %iaţa financiară constituie !n acest moment

Pbarometrul ieţei #lobale9. Fn conte"tul #lobalizării roucţiei se remarcă o eta5are a

banilor e saţiul teritorial naţional. iberalizarea comerţului= e"ansiunea cororaţiilor

transnaţionale= circulaţia forţei e muncă fac ca banii să nu mai aibă un caracter naţional=

Statisticile arată că zilnic se tranzacţionează !ntre cei trei oli moniali ;oMo – >eJ

\orM – onra este 1 miliare olari.

Centralizarea caitalului 5i cre5terea imortanţei oeraţiunilor financiare la ni+elul

marilor #ruuri inustriale este o latură esenţială a #lobalizării@ PFn rinciiu= crearea unei

ieţe lanetare a banilor trebuie să conucă la o mai bună alocare a caitalului !n

economia monială. Cu toate acestea= simultan= mutaţiile financiare s,au manifestat

rintr,o instabilitate crescută= cu reetate crize e bursă 5i !n sfera scBimbului. ctualele

41



• #enţii economici care se manifestă att ca articianţi la cometiţia

economică= ct 5i ca otenţiali in+estitori e iaţa e caital

• %ersoanele fizice care se manifestă !n calităţile lor cele mai imortante= e

consumatori 5iYsau in+estitori

onul 'onetar Internaţional !n calitate e or#anism monial cu lar#i cometenţe

!n soluţionarea roblemelor economice ale statelor aflate !n staii iferite e ez+oltare

5i,a aus contribuţia la eă5irea unui sistem financiar limitat. .'.I. este o or#anizaţie

internaţională cu 186 e state membre (consultaţi An"#$ ;). fost constituit rin ;ratatul

e la &retton Eoos !n anul 1$44= a+n ca sco rincial romo+area unei economii

moniale sănătoase.

'eritele lui sunt unanim recunoscute !n ceea ce ri+e5te formarea sistemului

monetar internaţional. .'.I. a susţinut@

• Stabilizarea cursului e scBimb

• Dez+oltarea comerţului monial

• -estabilirea con+ertibilităţii libere a moneei

• ]ările cu balanţe e lăţi eficitare rin acorare e asistenţă financiară

• Crearea e or#anisme internaţionale !nsărcinate cu realizarea unei cooerări

economice 5i monetare !ntre naţiuni

F.M.I.O2i"&*iv" Fun&>ii

, %romo+area cooerării monetareinternaţionale 5i a stabilităţii +alutare

'onitorizază acţiunile 5i oliticileeconomice 5i financiare in ţările membre= recum 5i la ni+el #lobal

, Stimularea cre5terii economice coră asistenţă teBnică, si#urarea unui ni+el !nalt e ocuare aforţei e muncă

Creitează ţările membre cu ezecBilibre !n balanţa e lăţi

, corare e asistenţă financiarătemorară entru ţările care se confruntă cu

ezecBilibre ale balanţelor e lăţi;abel 1$ ?biecti+e 5i uncţii ale .'.I.

nalizn rezultatele .'.I.= ărerile anali5tilor economici sunt iferite. /nii

susţin ca alicarea ro#ramelor .'.I. au conus la e#raarea economiilor !n cauză=

#raul e atracti+itate al acestora entru in+estiţiile străine irecte au scăzut !n mo

constant. lţii susţin că ţările !n cauză au !nre#istrat o cre5tere economică mai accentuată=

43

http://www.fmi.ro/

http://www.fmi.ro/



e"emlul ţărilor in sia. %rocesul #lobalizării 5i ez+oltării esfă5urat sub

sura+e#Berea .'.I a ro+ocat uneori mari iereri ţărilor sărace= rin ro#ramele

romo+ate= !nsă o+ezile e culă !ntrzie să fie asumate e elin.

Globalizarea financiară consacră suremaţia forţelor ieţei asura oliticilor

economice. stăzi ieţele sunt acelea care eci acă oliticile economice naţionale sunt

bune. utorităţile monetare ale unei ţări nu mai ot face mare lucru entru a,5i aăra rata

e scBimb !motri+a seculaţiilor@ rezer+ele e scBimb ale marilor ţări inustralizare

(rinciala armă e aărare a moneelor) rerezintă oar :umătate in +olumul zilnic al

tranzacţiilor e e iaţa e scBimb.

=.6. R":ion$!i3$"$

i#. 13 -e#ionalizarea

*conomia monială contemorană cunoa5te o e+oluţie comle"ă= uneori

contraictorie. stfel= !n aralel cu inte#rarea crescnă a economiei moniale are loc 5i

o fra#mentare a acesteia. -e#ionalizarea este rocesul realizării unor aran:amente

comerciale re#ionale cu #rae iferite e inte#rare. Fn erioaa ostbelică ot fi

ientificate ouă +aluri e inte#rare re#ională@ Fncen cu anii 1$= au a+ut loc numeroase !ncercări e creare a unor zone e

comerţ liber sau a unor ieţe comune !n *uroa= frica= merica atină= ona

Caraibelor 5i sia.

-e#ionalismul celui e,l oilea +al este un fenomen al anilor 1$$. *ste mai

e"tins ect rimul +al 5i este osibil sa fi fost ro+ocat e intereenenţa

44



internaţională crescnă 5i e ro#resele !n comunicaţii. l oilea +al constă !n

!ncercările e a crea acoruri e comerţ re#ionale= asociaţii +amale= uninuni

+amale 5i ieţe comune.

corurile re#ionale ot curine ţări cu imensiuni 5i staii e ez+oltare iferite. Fn

carul #ruărilor inte#raţioniste ot fi elimitate următoarele staii e inte#rare

re#ională@

ona e liber scBimb – resuune liberalizarea scBimburilor e rouse

!ntre ţările membre= statele menţinnu,5i autonomia !n olitica faţă e

terţi

/niunea +amală – elimină toate obstacolele in calea liberei circulaţii a

mărfurilor !ntre ţările articiante. De asemenea= se elaborează 5i se alică

o olitică comercială comună faţă e terţi 5i un tarif +amal comun

%iaţa comună – resuune un acor care e"tine isoziţiile uninunii

+amale in omeniul scBimburilor 5i la ni+elul factorilor e roucţie. *a

este !n rimul rn o uniune +amală la care se aau#ă libera circulaţie !n

interiorul ieţei unite a factorilor e roucţie forţa e muncă 5i caitalul

/niunea economică – imlică e ln#ă iaţa comună 5i un #ra mai mare

e cooronare= cBiar o unificare a oliticilor economice sectoriale aralel

cu re#ularizarea oliticilor e cooronare a ieţelor /niunea monetară – este o forma e cooerare care aare !n staiul mai

a+ansat al ieţei comune= uă realizarea liberei circulaţii a caitalurilor 5i

conuce la crearea unor rate e scBimb cu un a+ansat #ra e stabilitate 5i

cBiar a unei monee comune= care să circule !n saţiu intre#rat

Inte#rarea economică ser+e5te o serie e obiecti+e re#ionale fără a fi un sco !n

sine. Cel mai imortant intre ele este cre5terea roserităţii entitaţilor inte#rate. De

asememea= un obiecti+ imortant este c5ti#ul e lanul stabilităţii olitice zonale. Ca

urmare= ţările membre sunt obli#ate sa aote o atituine acifistă atunci cn solul

bunăstării este mai fa+orabil ect balanţa izarmoniei.

Inte#rarea re#ională este un roces cu multe a+anta:e ar 5i multe costuri. *ste

e+ientă teninţa e #lobalizare a rocesului e inte#rare= rin accentuarea

intereenenţelor intre i+ersele economii naţionale 5i re#ionale 5i rin cre5terea

4



imactului fenomenelor moniale asura e+oluţiilor economice= sociale= olitice 5i

militare ale fiecarui stat.

Gu17i d" in*":$" "&ono4i&7 ":ion$!7HD"nu4i" Niv"! d" in*":$" Ţ7i 4"42"$&*u! Andin zonă e comerţ liber &oli+ia= Columbia= %eru=

*cuaor= enezuelaCon%i!iu! A$2 d"Coo1"$"

zonă e comerţ referenţial *#it= Iorania= \emen e&runei= IraM

A%o&i$>i$ N$>iuni!o dinA%i$ d" Sud

zonă e comerţ referenţial Inonezia= 'alaesia=iliine= Sin#aore=;Bailana

("n"!u# uniune +amală &el#ia= ?lana= u"embru#

i$>$ Co4un7 C"n*$!A4"i&$n7 iaţă comună Costa -ica= Sal+aor=Guatemala= 0onuras= >icara#ua= %anama

Co4uni*$*"$ E%* Afi&$n7 uniune +amală Kena= ;anzania= /#anaUniun"$ Euo1"$n7 uniune economică 5i

monetarăustria= &el#ia= &ul#aria=Ciru= Danemarca= *stonia=inlana= ranţa= Germania=Grecia= Irlana= Italia=etonia= ituania=u"embru#= 'alta= 'area&ritanie= ?lana= %olonia=

%ortu#alia= -eublica CeBă=-omnia= Slo+acia=Slo+enia= Sania= Sueia=/n#aria

/on$ "&ono4i&7"uo1"$n7

zonă e comerţ liber /.*. T 4 ţări membre.*..S.

A%o&i$>i$ Euo1"$n7 $Li2"u!ui S&'i42A.E.L.S.B

zonă e comerţ liber Islana= >or+e#ia= *l+eţia=iecBtenstein

A%o&i$>i$ L$*ino-A4"i&$n7

zonă e comerţ liber r#entina= &oli+ia= &razilia=CBile= Columbia= *cuaor=

'e"ic= %ara#ua= /ru#uaenezuelaUniun"$ M$:'"2 iaţă comună 'aroc= l#eria= 'auritania=

;unisia= ibiaM"&o%u uniune +amală r#entina= &razilia=

%ara#ua= /ru#uaA&odu! Nod A4"i&$nd" Co4"> Li2"

zonă e comerţ liber Canaa= 'e"ic= S./..

46



;abel 2 Gruări e inte#rare re#ională

C$1. IV o %$u Con*$ G!o2$!i3$"<

Globalizarea este= e multe ori= consierată a fi att un roces istoric ine+itabil=

ct 5i un a+anta: entru secia umană. Din caitolele receente= utem concluziona că

7Globalizarea este !nainte e toate un rezultat cumulati+e al unor rocese cantitati+e 5i

calitati+e esfă5urate e,a lun#ul timului= !ncen cu economia (ri+ită 5i ea sub

multile asecte@ comerţ= finanţe= in+estiţii) 5i terminn cu meiul !ncon:urător= cultura

5i teBnolo#ia. 'ulte in rocesele cu caracter transnaţional au sorit riscul e conta#iune=!n secial !n ceea ce ri+e5te crizele financiare= cren un a5a numit eficit e aatare la

roblemele riicate e #lobalizare. orţa cu care se manifestă astăzi #lobalizarea este att

e uternică= !nct a us !n iscuţie 5i caacitatea instituţiilor #u+ernamentale e a stăni

5i aniBila anumite efecte ne#ati+e rouse e ea.9 (G. %ostelnicu= C. %ostelnicu

7Globalizarea economiei9).

Fn continuare +oi e"une cte+a intre a+anta:ele 5i eza+anta:ele #lobalizării=

ar#umente ro 5i contra= menţionn fatul ca este ificil să istin#em care este #raniţa

intre ele sau care este limita !nă la care #lobalizarea e+ine a+anta: sau eza+anta:.

0.. Con%"&in>" 1o3i*iv"

Deta5nu,se rin comle"itatea sa economică= socială 5i culturală= rin

ermanentele !ntrebări e care le na5te 5i rin răsunsurile balansn !ntre osibil 5i

robabil e care le oferă= #lobalizare a a:uns= a5a cum su#esti+ sunea sociolo#ul

#munt &auman !n cartea sa 7Globalizarea 5i efectele ei sociale9= 7o incantaţie ma#ică=

acel asartu caabil să escBiă orţile tuturor misterelor +iitoare 5i rezente.9

Globalizarea crează oortunităţi e"traorinare entru unele state= ermiţnu,le să

+alorifice !ntr,un mo suerior a+anta:ele oferite e ro#resul teBnolo#ic 5i e

escBierea ieţelor. -euce istanţele 5i ermite comunicarea !n tim real. acilitează

turismul la aarametri mari. Cre5te numărul e stanare alicabile la ni+el monial.

4N



Generază reocuări le#ate e cre5terea ine#alităţilor e lan intern 5i internaţional= !ntre

ini+izi= !ntrerineri= ţări 5i re#iuni= marea seranţă le#ată e acest roces fiin ca +a

stimula !n continuare cre5terea ni+elului e trai !n !ntrea#a lume. %ro+oacă statul rin

cre5terea roorţiei in economia monială ominată 5i controlată e către marile

cororaţii multinaţionale= recum 5i rin sorirea rolului or#anizaţiilor internaţionale=

recum ?.'.C. sau .'.I.= !n stabilirea re#ulilor e or#anizare 5i #estionare a economiei

moniale.

0... C")*""$ "fi&i"n>"i "&ono4i&" !$ niv"! 1!$n"*$

Fn urma analizelor realizate !n caitolele anterioare= utem concluziona că= er

total= efectul rocesului e #lobalizarea asura eficienţei economice moniale este un

efect oziti+= ascenent 5i e ez+oltare. stfel= !nţelesul oziti+ al #lobalizării esteacesla e ro#res. %rincialele a+anta:e care susţin acest asect ar fi@

• -eucerea costurilor e roucţie atorită economiei e scară

• ccelerarea tranzacţiilor scBimburilor

• Cre5terea +itezei e erulare a oeraţiunilor comerciale= financiare 5i teBnolo#ice

• *"tinerea uternică a ieţelor 5i crearea e noi ieţe ineenente e anumite

surse sau zone traiţionale

stfel are loc o cre5tere ca urmare a mi5cărilor libere a caitalurilor= in+estiţiilor=

teBnolo#iilor 5i forţei e muncă sre omeniile 5i zonele mai rofitabile.

0..+. G!o2$!i3$"$ &u!*u$!7

i#. 14 Globalizarea culturală

48



%uţine e"resii ale #lobalizării sunt att e +izibile= lar# răsnite 5i

ătrunzătoare ca roliferarea monială a mărcilor e consum comercializate la scară

internaţională= ascensiunea simbolurilor 5i artefactelor culturii oulare 5i comunicarea

simultană e e+enimente= cu a:utorul transmisiunilor rin satelit= către milioane e

oameni e e toate continentele@ 7Simbolurile cele mai cunoscute ale #lobalizării sunt

Coca,Cola= 'aonna 5i 5tirile e la C>>. ?ricare ar fi semnificaţia cauzală 5i ractică a

acestor fenomene= fără !noială ca una intre cele mai irect erceute 5i trăite forme ale

#lobalizării este cea culturală9 (D. 0el= . 'cGreJ= D. Golblatt= L. %erraton

7;ransformări #lobale9).

Globalizarea are un imact ecisi+ asura culturilor 5i ientităţilor naţionale.

cest roces nu imlică mereu mereu un ni+el riicat e comunicare sau e scBimb !ntre

iferite culturi. Fn mo secial= e"istă teninţa ca o cultură ominantă sa se imunăasura celorlalte= ucn la un roces e uniformizare culturală. Graul e intensitate a

acestui roces nu este at e +aloarea culturilor naţionale= ci mai mult e forţa economică

a fiecărei ţări !n arte.

*ste un lucru :ust fatul că rocesul #lobalizării oate fi un lucru bun= !nsă acă

i+ersele culturi 5i societăţi naţionale nu iau arte la acest roces !n mo ecBitabil= acă

#lobalizarea este tratată ca un roces cu un anumit sco= o irecţie recisă 5i ecisă oar

e societăţile 5i culturile ce eţin uterea economică= atunci omo#enizarea culturilornaţionale oate a+ea efecte ne#ati+e= e unire a iferenţelor ce rerezintă elemente

efinitorii ale ientităţii culturale 5i naţionale.

0..=. Li2"$!i3$"$ in*"n$>ion$!7 $ 4un&ii

%iaţa forţei e muncă rerezintă acel saţiu ieatic at e !ntlnirea cererii e

forţă e muncă cu oferta e locuri e muncă. ceastă iaţă e"trem e inamică este !ntr,o

ermanentă interacţiune cu celelalte ieţe (e caital= e ser+icii= e mărfuri= etc.)

ceea ce !nseamnă ca este interconiţionată= !ntr,o mai mare sau mai mică măsură= e

acestea. Inter+enţia statului e această iaţă este limitată la o serie e sectoare 5i omenii

cum ar fi cel le#islati+= !nrumarea 5i cooronarea formării rofesionale= controlul

alicării normelor 5i re#ulilor e iaţa forţei e muncă= etc. ceea ce !nseamnă că !n mare

arte această iaţă este re#lată e cererea 5i oferta ieţei e muncă.

4$



Globalizarea accentuează monializarea saţiilor e elasare. Se !nre#istrează=

e asemenea= monializarea saţiilor e recrutare a minii e lucru 5i i+ersificarea

calitati+ă a flu"urilor@ 7;ransferurile e cometenţă se !nreată in Su către

>or= curinzn !ntre altele e"oul creierelor= ar 5i in >or către Su= cu firme

multinaţionale care !5i trimit carele e conucere 5i teBnicienii !n străinătate !n funcţie

e roria lor ez+oltare 5i e mutări e !ntrerineri. Din >or= muncitori care nu au o

calificare secială se !nreată tot către >or= ca britanicii 5i ortu#Bezii in /niunea

*uroeană care au emi#rat le#al !n Germania 5i care lucrează la ne#ru e imensul 5antier

berlinez e uă 1$8$. Din Su= bărbaţi 5i femei fu# sre un Su mai uţin sărac= ca

burMinezii care leacă !n Coasta e ile5 sau boli+ienii !n r#entina= sau cBiar sre *st=

ca +ietnamezii sau srilanMezii !n *uroa e *st 5i !n -usia9.(DeJitte %).

0.+. Con%"&in>" n":$*iv"

Globalizarea este e multe ori consierată a fi att un roces istoric ine+itabil= ct

5i un eza+anta: entru secia umană@ 7De fat= toate acestea sunt mituri= roa#ate ca să

:ustifice lăcomia ezmăţată 5i să mascBeze măsura !n care transformarea #lobală a

instituţiilor umane a e+enit o consecinţă a comlicatelor= binefinanţatelor 5i eliberatelor

inter+enţii ale unei elite cu mi:loace financiare care !i au osibilitatea să trăiască !ntr,olume e iluzii= searat e restul omenirii. (^) ceste forţe au transformat cororaţiile 5i

instituţiile financiare cn+a bune= !n instrumente ale unei tiranii e iaţă care se

răsne5te e toată laneta= ca un cancer= colonizn tot mai multe intre saţiile +itale

ale ;errei= istru#n mouri e +iaţă= islocn oameni= făcn neutincioase instituţiile

emocratice 5i e+orn +iaţa !n căutarea nesăţioasă a banilor9. (Korten D.C)

0.+.. A4"i&$ni3$"$J1o1u!$>i"i

7Două ţări care au= 5i una 5i alta= restaurante 'acDonalHs nu au urtat nicioată

război !ntre ele e cn au aceste restaurante9 (;Bomas . rieman= 7e"us 5i

măslinul9). cest asect al #lobalizării oate fi consierat o consecinţă oziti+ă.



De ce se +eBiculeaza fatul că #lobalizarea a e+enit sinonim cu americanizarea<

ăsn subiecti+ismul eoarte= atele statistice răsun !ntr,o oarecare măsură acestei

!ntrebări. Deenentă e restul lumii= Bier,consumatoare= merica a e+enit elementul

cBeie al structurii economice moniale. Statisticile ne arată că $Q in comaniile

multinaţionale sunt localizate !n ţările ez+oltate@ S/= Laonia= Germania= n#lia=

ranţa e concerne multinaţionale controlează 2=8Q in %rousul Intern &rut al

lanetei 5i mai mult e1Y2 in ele sunt concentrate !n Statele /nite. 0e#emonia

americană este 5i mai bine e+ienţiată acă se analizează situaţia rimelor 2 e

comanii in lume= a căror cifră e afaceri eă5e5te 86 miliare /SD@ NQ merica=

26Q *uroa 5i 4Q Laonia.

Fn cartea intitulată 7iclenia #lobalizării9= %aul Dobrescu une semnul e#alităţii

!ntre #lobalizare 5i americanizare@ 7Cn +orbim esre #lobalizare= +a trebui să neobi5nuim cu ieea că este e cale să aară cBiar un cli+a: !n ceea ce ri+e5te !nţele#erea 5i

stănirea roceselor e #lobalizare. 'ai mult= #lobalizarea= e care Statele /nite au

#nit,o ca un mecanism rin care să !5i e"ercite e termen lun# statutul e suerutere

lanetară= a a+ut un efect e bumeran#. ecţiile sale fiin bine !nsu5ite 5i inteli#ent

alicate e către o serie e ţări cum ar fi CBina= Inia sau &razilia. Statelor /nite

rămnnu,le _mn#ierea istorică_ e a fi escBis lacătul #lobalizării 5i e a fi inau#urat

un ciclu lun# al e+oluţiei istorice.9

0.+.+. D":$d$"$ 4"diu!ui 8n&onu7*o

i#. 1 De#raarea meiului !ncon:urător

1



Globalizarea este erceută ca un roces ce !5i manifestă influenţa asura

tuturor omeniilor +ieţii sociale, cultural= olitic= economic= le#al= militar 5i

ecolo#ic.;oate elementele ecosistemului #lobal care sunt utilizate= simţite 5i !mărtă5ite

e toţi oamenii simultan 5i nu se află sub :urisicţia nimănui= rerezintă bunurile comune

ecolo#ice. ceste bunuri comune ot fi afectate e e#raarea meiului 5i !n acest

caz utem +orbi e e#raare #lobală.

Situaţia actuală marcată e accelerarea rocesului e #lobalizare= susţinut e

or#anizaţii recum ?.'.C.= .'.I. 5i &anca 'onială o+ee5te că trăim o ezinte#rare

socială 5i ecolo#ică accelerată !n aroae fiecare ţară a lumii= a5a cum o rele+ă cre5terea

sărăciei 5i a eteriorării meiului !ncon:urător. ceste robleme ro+in !n arte intr,o

cre5tere e cinci ori a roucţiei economice !ncen in 1$= care a sorit solicitările

umane asura ecosistemului incolo e limita la care laneta ne oate intreţine./rmărirea continuă a cre5terii economice= ca rinciiu e or#anizare a oliticii ublice=

accelerează răbu5irea caacităţilor e re#enerare a ecosistemului 5i a structurii sociale

care stau la baza comunităţii umane.

%e măsură ce economia #lobală cre5te= se une roblema limitării cre5terii

economice entru a menţine un ecBilibru otim cu natura= !n +eerea sura+ieţuirii

seciilor. >i+elul emisiilor e bio"i e carbon trebuie menţinut sub limitele ni+elului e

absorbţie. %roucţia trebuie să fie ăstrată la ni+eluri +iabile. Din ăcate= iaţa liberă esteinsensibilă la mii e asemenea obli#aţii.Gu+ernele trebuie să stabilească limitele 5i să se

asi#ure că semnalele coresunzătoare sunt transmise ieţei.

0.+.=. T"oi%4u!

5aar e"istă 5i un alt asect al #lobalizării= mai uţin +izibil ar foarte ericulos

entru ceea ce !nseamnă si#uranţa lumii. Criminalitatea= sub toate formele ei (traficul e

armament= e materiale nucleare 5i e ro#uri= imi#raţia ile#ală= sălarea banilor)= ar 5i

terorismul constituie o ameninţare #lobală= att rin amloarea e nestă+ilit

(eocamată)= ct 5i rin +arietatea 5i= e ce nu= in#eniozitatea mi:loacelor e care isun

5i e care le utilizează entru atin#erea roriilor obiecti+e.

2



Fnsă #lobalizarea romite. Fn tim +a romo+a= !ntr,ae+ăr la scară #lobală=

escBierea= +a !ncura:a reformele olitice 5i economice= +a !ntări orinţa oamenilor e a

trăi !ntr,un sistem #u+ernat e 5i rin le#e= +a stimula inte#rarea 5i +a reuce

robabilitatea războiului 5i a recur#erii la utilizarea forţei militare.

Con&!u3ii

Duă ezbaterea acestei teme= utem astfel concluziona că #lobalizarea este

cu+ntul 7la moă9= este anaceul uni+ersal al roblemelor moniale ar 5i ţara tuturor

ne!mlinirilor noastre. Globalizarea amrentează toate formele e or#anizare= #Biează

sistemele sociale 5i etermină rea5ezările e e scena internaţională. Globalizarea este

in+ocată e oliticieni= romo+ată 5i criticată e economi5ti= e"licată e uni+ersitari 5i

resimţită rofun e Ini+i. Globalizarea este rocesul e ancire 5i e"tinere= e

accelerare 5i cre5tere a imactului intereenenţelor la ni+el monial. Cu toate acestea=

el rămne un roces ine#al 5i asimetric= #enern !n afară e cooerare !n +eerea

soluţionării !n comun a roblemelor #lobale= 5i conflicte urmate uneori e fra#mentare.

Ceea ce !nseamnă că a+em e,a face cu o interacţiune e o comle"itate eosebită a unorforţe caabile să #enereze inte#rare 5i ezinte#rare= cooerare 5i conflict= orine 5i

ezorine= bunăstare 5i sărăcie.

Globalizarea are consecinţe eosebit e imortante asura reonerenţei

statului,naţiune !n afacerile #lobale olitice 5i economice= asura caacităţii sale e a,5i

manifesta !n continuare su+eranitatea= la aceia5i arametri. Globalizarea transformă

olitica monială 5i= imlicit= uterea la ni+el monial= utere care nu mai este astăzi

or#anizată e"clusi+ e,a lun#ul #raniţelor teritoriale= ca urmare a imactului crescut ecare,l au or#anizaţiile sub 5i sura,naţionale. Dacă ceea ce ni se !ntmlă astăzi este un

lucru mai e#rabă cu consecinţe oziti+e ect ne#ati+e= acă este osibilă crearea cu

ae+ărat a unei lumi ecBitabile !n care beneficiile să surclaseze iererile= acă

#lobalizarea este cu ae+ărat calea ce trebuie urmată rerezintă cBestiuni e intense

ezbateri la ni+el acaemic 5i olitic.

4



Globalizarea rerezintă= robabil= cu+ntul cBeie al or#anizării noastre sociale=

concetul central al +remurilor e care le trăim. *l esemnează sistemul reus la o

sin#ură lume= !n care toţi actorii trebuie să :oace uă un sin#ur set e re#uli.

(i2!io:$fi"

• ntBon D. SmitB >aţiuni 5i >aţionalism !ntr,o eră #lobală= 1$$

• &ari. I. %robleme #lobale Contemorane= *. *conomică &ucure5ti= 23

• Consiliul >aţional e Informaţii= umea !n 22= *. Cartier= 28

• Dana %o Globalizarea 5i teorii ale ez+oltării= Suort e Curs= 26

• Da+i 0el= ntBonz 'cGreJ= Da+i Golblatt 5i LonatBan %erraton

;ransformări #lobale. %olitică= economie 5i cultură= *. %olirom= 24

• lorin [laac 5i Gabriela Inea Democraţia 5i orinea #lobală@ e la statul moern

la #u+ernarea cosmoolită= *. /ni+ers= 2

•

Geor#e Soros Desre Globalizare= *. %olirom= Desre Globalizare• GBeor#Be %ostelnicu 5i Cătălin %ostelnicu Globalizarea *conomiei= *.

*conomica= 2

• Guillermo e la DeBesa Fn+in#ători 5i !n+in5i !n Globalizare= *. 0istoria= 28

• i+iu oinea Cororaţiile ;ransnaţionale si Caitalismul Global= *. %olirom=

2N

• 'iBai Sebea *conomie 'onială= /ni+ersitatea -omno,mericană= *iţia 2$

• 'onica Iuliana &ăcescu ;eză e octorat@ Globalizarea economică !nconfruntările e iei contemorane= &ucure5ti 26

• %eter . DrucMer 7-ealităţile lumii e mine9= *. ;eora= 1$$$

• Ser#e atoucBe ?ccientalizarea umii= *. C %ublisBin#= 212

• ;Bomas . rieman e"us 5i 'ăslinul= *. %olirom= 28



• ;om G. %almer Globalizarea este minunatăAAA= CattoHs etter= 22

• &anca >aţională a -omniei , [email protected]"

• &anca 'onială , [email protected]#Y

•

Comisia >aţională e %ro#noză , [email protected]• onul 'onetar Internaţional , [email protected]

• Institutul >aţional e Statistică , [email protected]#esYine".ro.o

• K.?.. (Inicele e #lobalizare) , Btt@YY#lobalization.Mof.etBz.cBY

• ?r#anizaţia >aţiunilor /nite , [email protected]#Y

• ?r#anizaţia >aţiunilor /nite entru eucaţie= [tiinţă 5i Cultură –

[email protected]#YneJYenY

• ?r#anizaţia entru cooerare economică 5i ez+oltare ,[email protected]#Y

• >aţiunile /nite e ez+oltare a ro#ramelor , [email protected]

• -aoartele Dez+oltării /mane , [email protected]#YenY

• /.>.C.;..D. (/nite >ations Conference on ;rae an De+eloment) ,

[email protected]#YenY%a#esY0ome.as"

• E.;.? . (Eorl ;rae ?r#anization) , [email protected]#Y

6

http://www.bnro.ro/Home.aspx



http://www.worldbank.org/


http://www.cnp.ro/

http://www.cnp.ro/

http://www.fmi.ro/

http://www.fmi.ro/

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do


http://globalization.kof.ethz.ch/



http://www.un.org/

http://www.un.org/

http://www.unesco.org/new/en/


http://www.oecd.org/


http://www.undp.ro/

http://www.undp.ro/

http://hdr.undp.org/en/



http://unctad.org/en/Pages/Home.aspx



http://www.wto.org/

http://www.wto.org/

http://www.wto.org/

http://www.wto.org/





http://www.cnp.ro/

http://www.cnp.ro/

http://www.fmi.ro/

http://www.fmi.ro/





http://www.un.org/

http://www.un.org/





http://www.undp.ro/

http://www.undp.ro/





http://www.wto.org/

http://www.wto.org/



An"#$ H Din$4i&$ %*u&*uii .I.( –u!ui Mondi$! 8n &on*"#*u! :!o2$!i37iiH

5.,F

6.;,F

.=,F

=.+,F6.0,F

=.0,F

0.,F

6=.6,F

5.;,F

5.=,F

6.+,F

=.=,F

0.=,F

6,.,F

9.9,F

5.;,F

9.,F

=.+,F

5.9,F

0;.6,F

9.6,F

5.+,F

9.,,F

0.,F

+=.5,F

0.9,F

6.,F

5.;,F

5.0,F

6.5,F

+,.,,F

=;.+,F

0.9,F

0.6,F

9.=,F

6.=,F

;.;,F

=5.,F

0.;,F

0.=,F

;.9,F

9.=,F

+.,F

==.;,F

6.6,F

,.,F

,.;,F

9.,F

+,.,F

=5.0,F

9.,,F

;.;,F

.6,F

9.0,F

+.,,F

==.=,F

9.,F

.=,F

;.6,F

;.;,F

+,.0,F

==.0,F

9.,,F

+.5,F

.;,F

5.;,F

.9,F

=+.,F

6.;,F

+.5,F

,.,F

.9,F

5.,,F

+.,F

6.5,F

6.,,F

,.6,F

+=.;,F

0.0,F

+9.,F

6.0,F

0.=,F

,.0,F

+9.5,F

,F

,F

+,F

=,F

0,F

6,F

5,F

9,F

;,F

,F

,,F

9, 96 ;, ;6 , + = 0 6 5 9 ;

S*u&*u$ .I.(. Mondi$! 9,-

S"vi&ii

T$n%1o*LCo

4uni&$*ii

Co4"*

Con%*u&*ii

Indu%*i"

A:i&u!*u$

N



+.,F

+.,,F

6.0,F

=.=,F

,.0,F

+.;,F

0.9,F

+.0,F

6.,F

.,F

,.9,F

+9.0,F

+.5,F

=,.,,F

5.=,F

.0,F

,.9,F

+.,,F

=.,,F

+9.;,F

5.0,F

.9,F

.+,F

+.,F

0.,F

+9.,F

5.5,F

.;,F

.=,F

+;.=,F

.6,F

+;.,F

9.0,F

=.,,F

.6,F

=,.6,F

;.;,F

+9.;,F

;.0,F

=.9,F

.0,F

+.,F

5.6,F

+9.6,F

,.=,F

=.;,F

.;,F

=,.,F

9.0,F

+6.;,F

.,F

=.;,F

.+,F

+.,F

9.,,F

+5.0,F

,.,F

=.,F

,.6,F

=+.,F

,F

,F

+,F

=,F

0,F

6,F

5,F

9,F

;,F

,F

,,F

+,,, +,, +,,+ +,,= +,,0 +,,6 +,,5 +,,9 +,,; +,,

S*u&*u$ .I.(. Mondi$! +,,,-+,,

S"vi&ii

T$n%1o*LCo

4uni&$*ii

Co4"*

Con%*u&*ii

Indu%*i"

A:i&u!*u$

#

An"#$ +H Evo!u>i$ .I.(.-u!ui Mondi$! ;+, – +,=,

8



Stuiul efectuat e Stanar CBartere &anM in onra arată că economiamonială se află la !nceutul unui nou WsuercicluH e cre5tere economică= al treilea inultimii 2 e ani@

• %rimul suerciclu 18N – 1$13@ erioaă ăn care %.I.&,ul 'onial a crescut curitm meiu anual e 2=NQ= cu 1Q este ritmul e cre5tere !nre#istrat !ntre 182 5i18N. %rinciala ţară c5ti#ătoare a acestei erioae e e"ansiune a fost S./..=care a trecut e locul 4= e rimul loc !n rnul celor mai mari uteri economice.

• l oilea suerciclu 1$46 – 1$N= ritmul meiu anual e cre5tere economică fiine Q. Laonia a fost rinciala ţară c5ti#ătoare= onerea sa !n economiamonială ma:ornu,se e la 3Q la 1Q.

• l treilea suerciclu 2 – 23= a nceut !n anul 2 5i +a ura 3 e ani= otri+it stuiului amintit. Fn această erioaă= %.I.&.,ul 'onial +a cre5te cu unritm meiu anual e 3.Q 5i +a a:un#e la 12$ mii miliare e olari !n 23.

An"#$ =H Di%*i2u>i$ .I.( –u!ui Mondi$! 8n fun&>i" d" %*u&*u$ "&ono4ii!o 8n&on*"#*u! :!o2$!i37iiH

$

http://www.standardchartered.com/en/news-and-media/news/index.html





Anu! +

9.6,F

=.,,F

,.,F

6.=,F

+.,F

E&ono4ii d"3vo!*$*"

E&ono4ii in *$n3i*i"

E&ono4ii in d"3vo!*$" - A%

E&ono4ii in d"3vo!*$" -

A4"i&$


Afi&$

Anu! +,,5

9+.,F

=.+,F

6.5,F

5.,,F

+.=,F

E&ono4ii d"3vo!*$*"

E&ono4ii in *$n3i*i"

E&ono4ii in d"3vo!*$" - A%i$


A4"i&$


Afi&$

An"#$ 0H E&ono4ii!" Lu4ii

6



61



62



An"#$ 6H C!$%ifi&$"$ >7i!o du17 I.D.U. 8n $nu! +,

63



An"#$ 5H Evo!u>i$ Co4">u!ui In*"n$>ion$! 8n Ro4@ni$ 8n &on*"#*u! :!o2$!i37iiH

An 6= 5, 56 9, 96 ;, ;6 ;E#1o*

Mi!io$n"341 N1N 111. 18.8 341.4 112$ 1216N 148N.3

I41o*Mi!io$n" 38 6$$.N 1163.3 211N N68.$8 13843.4

11266.6

$122.44

;abel *+oluţia *"ort,Imort -omnia 1$3,1$8$

An , + = 0 6 5 9 ; E#1o*

Mi!io$n"NN.4

426.N

4363.4

48$2.2

611.3

N$1 884. 8431.182$$.

684.N

I41o*Mi!io$n"

$843.44

N$3.4

62$.6

621.N

N1$12NN.

$1143.

3112N$.

N11821 13$2.1

;abel *+oluţia *"ort,Imort -omnia 1$$,1$$$

An +,,, +,, +,,+ +,,= +,,0 +,,6 +,,5 +,,9 +,,; +,, +,, +,

E#1o*Mi!io$n"

1366.

113$.N

138N.N

1N618.

2348.2

2NN2$.6

3242$.1

4434.

4$333.N$

4444$41.3

66262.6

I41o*Mi!io$n" 134.

16.

$1N861.

N242.

N32663.

N4462.

$1114.$

8N21$.

683N11.8

241.6

36268.

8N62.

;abel *+oluţia *"ort,Imort -omnia 2,211

Fn anul 1$3= *"ortul 341 milioane U

Fn anul 211= *"ortul 6262.63 milioane U

-itmul e cre5tere a e"ortului e"tern a crescut cu V 184 e ori

Fn anul 1$3= Imortul 38 milioane U

Fn anul 211= Imortul N62.13 milioane U

-itmul e cre5tere a imortul e"tern a crescut cu V 1$8 e ori

De asemenea= utem obser+a o scăere a comerţului e"tern ua anul1$8$ (căerea

sistemului comunist)= !nsă in anul 2= utem obser+a o cre5tere accentuată.

64



Guana Inonesia Dominica D:ibouti

Gambia &otsJana St. uciaSt. incent an tBe

GrenainesesotBo 'alta imbabJe &Butan

'auritius SJazilan anuatunti#ua an

&arbua

\emen%eole`s Democratic

-eublic ofSoutBern \emen

&elize 0un#ar

Guinea Camboia St. Kitts an >e+is 'ozambiXue

Camboia\emen rab

-eublic;on#a Kiribati

%olan n#ola /Mraina zerbai:an\emen ;u+alu /zbeMistan ;urMmenistan

&ul#aria >amibia San 'arino&osnia an

0erze#o+ina

'on#olia lbania Croatia 'aceoniaitBuania Geor#ia Slo+enia Serbia

Kr#z -eublic(Kr#zstan)

at+ia CzecB -eublic Slo+aM -eublic

'arsBall Islans *stonia ;a:iMistan 'icronesiarmenia SJitzerlan *ritrea &runei Darussalam

-ussian eeration &elarus %alau;imor este (*ast

;imor)KazaMBstan 'olo+a 'ontene#ro Koso+o

licenta efectele procesului de globalizare

Documents