dupa globalizare - cdn4.libris.ro globalizare - andrei marga.pdf · dupi globalizare 9 ultimele...
TRANSCRIPT
Andrei Marga
11
DUPAGLOBALTZARE
ilEIEORM]PRES$JU
U
Editurii Meteor Press.
rBomlniel
r#-
CuPrins
Introducere..................... """"""7l
Partea I:,Modernizarea' modernizfuii?.,........"""'"""''""""""'-"" 21
Ambiguitatea globalizirii """"""""""' 23
Societatea moderni.... """ 28
Societatea mondiali.,....:.;............ """"'54
Partea a II-* Gtohatizarca...;.....................:............. """" 61
Globalitate, globalizare, globalism... """'r"""""""" 63.
Ascendenfa capitalului financiar.....:..:.......' " " """""" """:" 74
Slibirea statului nafional............. ""';"""""""' """"'77
Dependenfa globaH........ """""""""""' 83
Universitatea cabusiness. """":""""-" 89
Educafia ca industrie " ""'?1
Pertea a III-a: Globalizarea ln perspecdvi istorici"""""""""""" 107
Crizn gi dezordine... """"142Societatea nesiguri..... "" 148
Reafirmarea identiti1i1or..................... """""""""" 156
Digitalizare gi democrafie.....-............ "".""""""""' 182
Normopatia 9i viafa fa1s5...,...................i..':""" """' 193
6 4NDREI MARGA
Universitatea postBologna................ ......................200Democratizarea este solutia (Interviu)... .............."206Religia in viafa publici (Interviu) .....2t3Sensul istoriei actuale......... .................237Dificultilile legitimirii... ...................,.264
Partea a IV-a: Dupn $obalizare ........... ........................27gAbordarea istorici a globali2irii................... .........2g1Corectura globalizirii ....ZgsRecuperarea viitorului ........................2gTTranscenderi ale globatizirii............ ....................... 303Alternative la globaIi2are................... ...................... 310Postglobalizare............... ...................... ,r*
lncheiere: Filosofia in fafa globalizirii ........................333
Bibliografie selectivi..... ........341
lnt
Globalizarea atinge astizi
istoriei recente viefile oamenf
preocupanti temi. Daci anu
diferite firi ai confirmarea elcei se discuti Ei se scrie mai des <
Opiniile sunt diversificetc
La un caPit al sPectrului rrni
intreabi ingrijorafi unde se 'competitivitatea Produselor, d
Unii politologi evoci dePendl
mai cuprinzitoare, al1ii trag e
Unii psihologi iau in brafe obilit{ii empatiei. Unii Pedago
gitirii de comPetifiile erei gfo
inteligenfe in fala asaltului unil
ca gansi de a recuPera interr
sunt ingrijorafi de faPtul ciconcureze Pe Dumnezeu- Un
gdndu-se in teorii de rang s
examineze substratul globaliz
grupurile amintite in fiecare d
Diversifi carea qi Polarizira smuls din ridicini multe I
direcfii noi. Ea a schimbat n
survenirea societlfii modern
activitate semnifi cativi, indlde globalizare.
Introducere
Globalizarea atinge ast[zi mai mult decA.t oricare alt fenomen al
istoriei recente viefile oamenilor qi este, direct sau indirect, cea mai
preocupanti temi. DacI arunci o privire pe piala publicaliilor din
diferite firi ai confirmarea elocventi. Despre globalizare qi implicafiile
ei se discuti qi se scrie mai des decit despre alte schimbiri din societate'
opiniile sunt diversificate, iar polii sunt, la rindul lor, elocvenfi.
La un caplt al spectrului unii exalti globalizarea, la celilalt al$i se
intreabi ingrijorafi unde se va opri. unii economigtii pun in fafi
competitivitatea produselor, allii chestioneazi adancirea ineigalitililor'
Unii politologi evoci dependenta deciziilor de cadre de referinfi tot
mai cuprinzitoare, allii trag alarma privind deteriorarea democrafiei.
unii psihologi iau in brafe cognitivismul, algi reiau explorarea posi-
bilitetii empatiei. unii pedagogi dau seama de exigen{ele impuse pre-
gitirii de competifiile erei globalizirii, alfii caute si salveze multiplele
inteligenfein fala asaltului uniformizirii. Uniiteologi salutiglobalizarea
ca gansi de a recupera interogalii privind destinalia umanitilii, alfii
sunt ingrijorali de faptul ci noile zeltitli, banii 9i puterea, vor s1-1
concureze pe Dumnezeu. Unii filosofi au cedat noilor reahte$ retre-
gindu-se in teorii de rang scizut qi ideologii curente, allii incep si
examineze substratul globalizirii gi si detecte ze ce at putea veni. lntre
grupurile amintite in fiecare domeniu sunt numeroase combinafii.
Diversificarea qi polarizirile nici nu sunt de mirare, cici globalizarea
a smuls din ridicini multe activitlfi, le-a resemnificat qi le-a pus pe
direclii noi. Ea a schimbat radical societifile qi viafa oamenilor. Doar
suwenirea societifii moderne a avut o anverguri comparabili! Nicio
activitate semnificativi, individuali sau colectivl, nu rimdne neatinsl
de globalizare.
ANDREI MARGA
In jurul globalizrrii stiruie insi cam acgreagi neclaritifi ca lainceput. chiar gi intelectuali care p:, cunoscitori socotesc ,,globalizareaasta" qansa a orice sau, la capitul opus, o considerd vinovati de toate,dupi ce o confundi ba cu unificarea condi;iilor de viafi gi ,,satulplanetar", ba cu imperialismul, ba cu internafionalizarea sau pur gisimplu cu un soi de neocoronialism. Mul;i contemporani confundiglobalitatea, globalizarea qi globalismul. unii nu disting intre mo-dernizare gi globalizare. sunt gi oameni care sesizea zir $obalizarea ineconomie, dar nu igi dau seama ci pani qi sensibilitatea gi gdndirea lorse afli sub impactul acesteia.
Nu este clar nici micar inceputur globahznrii. Aceasta a presupus -nici nu era posibili altfel - extinderea legiturilor intrq, oameni de pediferite pirfi ale globului, care a dus treptat ra conEtiinfa dependenfeiunii de al1ii. Deja imperiile lumii vechi au scos oamenii din aserrrirealocali' Migra[iile popoarelor i-au amestecat gi i-au ficut congtienfi dediferenfe. cdldtoriile in jurul lumii au frcut posibili congtiinfa viefii peglob. Comerful a permis producerea pentru o piafi largi gi a atrasatenfia asupra diversitifii civilizafiilor. Europenii au creat imperiile depeste miri, care au modificat conqtiin{a geografici gi istorici. Revo-lufia industriali a creat mijloace radical noi pentru a acfiona pe glob.Pe fondul ei, dependenfele au devenit reciproce, incit s_a format,,economia mondiali (w ehw irt sch aft)" . confruntirile marilor puteriau pus treptat in fate nevoia recunoagterii ,,sistemului mondial(weltsystem)" al politicii. pe acest fond, s-a acrfiizatconqtiinfa comu-nitifii de destin qi a unitilii condiliei umane pe prmint. Ea a fost intiritide religii, care au aspirat si fie universale. Filosofiile au cultivat un timppreocuparea de a elabora tabloul lumii humano-socio-cosmice dreptcondilie a unei viefi cu sens, in condiliile culturii.
Istoricii stiruie, pe buni dreptate, asupra mondializirii vieliioamenilor, care a atins noi qi noi trepte de la Alexandru cel Mare p6niastizi. Numai ci aceste trepte nu sunt inci globalizarea ce se triieqteacum. Nici recursul la globalitate in cunoagtere Ei in ac{iunile oamenilornu este inci globalizare. se poate spune, cu probe factuale, ci abia in
DUP
ultimele decenii s-a intrat intadici in epoca unei dePendeq
marilor comunititi, ci Ei a Pere
in definitiv acum - dar abiauundeva in lume gi de rea4ia hsau de rizboi dePinde de lrrrrr
depinde de centre amPlasate
ceea ce fac sau nu fac alPi dePl
directe sunt un rezultat reced
este si datim incePutul acesl
patru evenimente istorice.
Primul a fost trecerea in,
politici a ,,liberalizirii Pie{el
sciderii imPozitelor"I. Acea
urma politicii,,de-reglemend
London City, in 1986. Statde
preEedinlia lui Ronald Reage
spre dislocarea tarifelor vam
nalionale. Globalizarea in qAl doilea eveniment ce
adoptarea Acordului de la tplan ,,teme ale interdePend
globali sau comerful mondir
dial gi de citre regimurile P
,,Efectivul acordurilor intern
A crescut, de asemenea, eft
nafionali. Aceasti cregtere a
contrarul lor moral, adici oAmnesty International"2. A
economiei, au demarat.
I |iirgen Osterhammel, Niels P. Pc
Prozesse, EPochen,2007, P. 106-2lbidem,p.lo6.
IGA
crrn aceleafi neclaritiqi ca lamcitori socotesc,,globalizarea
o consideri vinovatl de toate,ondigilor de viafi qi ,,satul
internafionalizarea sau pur gilnlli contemporani confundiI Unii nu disting intre mo-crre sesizeazi globalizarea inf sensibilitatea gi gAndirea lor
t-li"*rii Aceasta a presupus _
qiturilor intre oameni de peplet la congtiinfa dependenfeiE scos oamenii din aseryirear* gi i-au flcut congtien{i deIposibili congtiinfa vie{ii peffu o piafi largi gi a atrasropenii au creat imperiile der geograficn ;i istorici. Revo-ri pentru a acfiona pe glob.rcciproce, incit s-a format
Cotrfruntfuile marilor puteri.*erii .sistemului mondiall-. acutiTat conqtiinfa comu-:pe pi"mint. Ea a fost intiritiEiil,osofiile au cultivat un timphmano-socio-cosmice dreptdtudi.erpra mondializirii viefii
I h dexandru cel Mare pdniri globalizarea ce se triieEte
lcre qi in acfiunile oamenilorco probe factuale, ci abia in
Dupi globalizare 9
ultimele decenii s-a intrat intr-o ,,epoci globaln @Jobales Zeitalter)",
adici in epoca unei dependenle directe, perceptibile, nu numai a viefii
marilor comunitifi, ci qi a persoanelor fap de ceea ce se petrece pe glob.
In definitiv acum - dar abia acum - joburile depind de ceea ce se petrece
undeva in lume gi de reaclia la ceea ce se petrece undeva, starea de pace
sau de rilzboidepinde de lumea in intregimea ei, informarea persoanei
depinde de centre amplasate undeva pe glob, alimentafia depinde de
ceea ce fac sau nu fac altii deParte de tot. Se poate spune ci dependenfele
directe sunt un rezultat recent al istoriei - rezultatul globalizirii. DacI
este si datim inceputul acesteia, atunci sunt de considerat impreuni
patru evenimente istorice.
Primul a fost trecerea in Marea Britanie, in jurul Lui l979,la noua
politici a ,,liberalizilrii piefelor, a privatizirii proprietifii de stat 9i a
sciderii impozitelor"l. Acea politicl a fost inspiratoare,'mai ales in
urma politicii ,,de-reglementirii", lansati de citre centrul financiar din
London Ciry in 1986. Statele Unite au ajuns la aceleaqi pozifii odati cu
preqedinlia lui Ronald Reagan, iar sub Bill Clinton s-a inaintat efectiv
spre dislocarea tarifelor vamale gi a altor bariere la schimburile inter-
na{ionale. Globalizarea in economie a luat astfel startul.
Al doilea'eveniment care a dus la globaLizarea de astizi a fost
adoptarea Acordului de la Helsinki din 1975. Acesta a adus in prim-
plan ,,teme ale interdependenfei, precum drepturile omului, clima
globali sau comerful mondial", care au fost abordate in sistemul mon-
dial Ei de citre regimurile politice, indiferent de culoarea ideologici'
,,Efectivul acordurilor internafionale pe aceste teme a crescut continuu.
A crescut, de asemenea, efectivul actorilor nestatali in politica inter-
na{ionali. Aceasti creqtere a inclus gi refelele mafiote qi teroriste, ca 9i
contrarul lor moral, adici organiza[ii onorabile precum Greenpeace 9i
Amnesty International"2. Alte comPonente ale globalizirii, din afara
economiei, au demarat.
I fiirgen osterhammel, Niels P. Petersson, Geschichte der Globalisierung. Dimensionen,
Prozesse, Epochen,2O07 , p. 106.2 lbidem,P. 106.
til'\il/
10 ANDREI MARGA
Al tr0ilea eveniment a fost dispari(ia lumii scindate in blocuriideologice opuse, conduse de liberalismul american qi comunismulsovietic, si reorganizarea viefii internafional e pe baza drepturiloromului Ei cetrfeanului, din jurul anului 1990. cu aceasta, s-a pus capitstructurflrii forfelor instalati dupi al Doilea Rizboi Mondial, o lumeeliberati qi preocupati de democratiziriluindu-i locul.
Al patrulea a fost revolu{ia din electronici. pe de o parte, aceasta apermis construirea de televiziuni cu bitaie globali, informarea la maredistanfi, practic pe glob, gi conexiuni globale, odati cu trecerea Inter-netului din posesia exclusivl a armatelor in viafa civili. pe de alti parte,revolufia electronici a permis stocarea de date gi accesul universal la unfond cultural comun. Astizi nimeni nu mai este in afara impactuluirefelelor de comunicafii organizate global. Dezvoltarea firi precedent a
mijloacelor de transport s-a adiugat imediat acestora.
Globalizarea li se pare multora o soarti in care au ocazia si se
bucure de oportunitifi noi de a crldtori, a cunoagte, a lucra. Altora li separe tot o soarti, dar in care au nenorocul si triiasci, sub solicitlri qi lntensiuni mai mari decat oricdnd. Prea pufini fac delimitarea intre soartigi destin, iar sensul istoriei actuale rimdne pentru cei mai mulli oameniinconjurat de mister. vasul pe care oamenii sunt imbarcafi plutegte inlarg, dar directia pe care inainteazi nu mai este siguri.
Globalizarea a debutat la inceputul anilor'90 ca politicr a celei maimari puteri economice, politice, militare qi culturale a timpului nostru.Ea a constat in decizia ieqirii din protecfionism qi a deschiderii fron-tierelor pentru circulafia produselor altor naliuni. Globalizarea ainsemnat la debut dezlimitarea circula{iei libere pdni la nivelul globului,in joc fiind nemijlocittarifelevamale. Moderarea acestora, in perspectivaeliminirii, a fost pasul inaugural al globalizirii.
o comparafie este sugestivi in ceea ce priveEte globalizarea.societatea moderni a survenit dupi un lung ev mediu, in care oameniioperau cu viziuni religioase, mai mult sau mai pulin elaborate teologic.cheia a constat in modificarea raportirii la Dumnezeu. Mult timpDumnezeu a fost reprezentat ca ,,stipan al lumii", iar lumea ca ceva plin
Dupl
de imperfecfiuni, cu care oarnca
de dincolo qi a mintuirii. Aceasd
cu schimbarea condi$ilor de vi
unei rePrezentlri care insernn
.Dumnezeu creator, diriguitor t'revalorizarea lumii date in eryc
a cirei sporire este chiar datori
planul viefii religioase a muDc
de pe coasta Italiei de azi qi X
timpului au exPrimat aceasti
qi-au asumat ci munca 9i cil
Dumnezeu Pentru oameni, fiila survenit din cauze reiigioasar
economice, institulionale.
Globalizarea nu a survenrt d
din initiative in sfera viziunilar
o politicl economici ce a frtransporturile la mare dista{
acordurile internafionale de dtimp, ea a atras noi qi noi firiSUA, China, Germania, IaPq
globalizlrii gi fac din ea o PolitVeniti din economie, gfd
Ea a antrenat, lnvirtutea unorl
Coneunicafiile, cercetarea $iilNici astlzi nu s-a atins globd
este prezenti Pretutindenl /intrarea pe Piafa globall Ei, cur
infelegerii de sine qi a vielii sAga stind lucrurile, nu i
contact cu analizele ce i se a
detecta consecinfele ei. Trditn
enormele ei schimbdri ;i mad
Dupi globalizare
de imperfec{iuni, cu care oamenii au a se descurca, in aqteptarea lumii
de dincolo qi a mAntuirii. Aceasti reprezentare a trebuit si cedeze, odati
cu schimbarea condiliilor de viafi gi cu dezvoltarea spiritului critic,
unei reprezent[ri care insemna revenirea la formula biblici a lui
,,Dumnezeu creator, diriguitor 9i izbivitor al lumii". Formula a antrenat
revalorizarea lumii date ln experienfi ca ,,impirilie a lui Dumnezeu",
a cirei sporire este chiar datoria credinciosului, 9i aducerea in prim-
planul viefii religioase a muncii qi civismului. catolicismul oraqelor
de pe coasta Italiei de azi gi Reforma din principatele germane ale
timpului au exprimat aceasti schimbare de proporlii. credincioqii
qi-au asumat ci munca gi civismul sunt chiar datorii stabilite de
Dumnezeu pentru oameni, fiind condilii ale mantuirii. Modernitatea
a survenit din cauze religioase, pe fondul unor anumite situafii sociale,
economice, institulionale.
Globalizarea nu a survenit din astfel de cauze. Ea nu a venit ln general
din inifiative in sfera viziunilor asuPra lumii. Punctul ei de plecare a fost
o politici economici ce a folosit revoluliile din electronici 9i din
transporturile la mare distanli qi a beneficiat de cadrul creat prin
acordurile internafionale de sub cupola Organizafiei Nafiunilor Unite. In
timp, ea a atras noi gi noi 1eli. Astezi, principalele economii ale lumii -SUA, China, Germania, faponia, Israel - sunt avocalii principali ai
globalizirii qi fac din ea o politici susfinuti puternic.
veniti din economie, globalizarea nu s-a redus ins[ la economie.
Ea a antrenat, in virtutea unor legituri liuntrice, tot mai multe domenii.
Comunicafiile, cercetarea qtiinfifici, educafia au fost printre primele.
Nici astizi nu s-a atins globalizarea tuturor domeniilor, dar tendinta
este prezenti pretutindeni. Asupra tuturor se exerciti presiunea la
intrarea pe piafa globall Ei, cu aceasta,la a face din competitivitate cheia
inlelegerii de sine qi a vielii sociale Ei individuale.
Aga stind lucrurile, nu Poti da seama de globalizare fdrd a lua
;ontact cu analizele ce i se consacrd in economie, sociologie Si fdrd a
detecta consecinfele ei. Trdim, ca ulterior ndscufi, epoca globalizdrii, cu
enormele ei schimbdri gi marile probleme pe care le pune.
11
rdate in blocuri
i comunismul
nza drepturilorla s-a pus capitilondial, o lume!
) lnrte, aceasta a
Dnnarea la mare
n trecerea Inter-Pe de alti parte,
luniversal la un6ra impactuluiEri precedent a
u ocazia si se
ra Altora li se
Ssolicitiri gi lnnea intre soartlrimulli oameni
rcefi plutegte in
hki a celei maihpului nostru.
xhiderii fron-Globalizarea a
tivelul globului,gin perspectiva
I globalizarea.
h care oamenii
borate teologic.
:n- Mult tirnpn ca ceva plin
12 ANDREI MARGA
Aceste probleme sunt atit de mari inc6tasupra corecturii globalizirii. Chiar {ara care
a luat startul reflecfiaa fost locul de start la
globalizirii, statele unite ale Americii, cauti. acum corecturi la aceasta.Alte firi, precum china, au abordat de ra inceput lucrurire cu anumiteprecaufii (de pildi, obligarea firmelor ce vin pe terenul acestei {iri de areinvesti in |ari o parte a profitului, un timp). Unele tiri, precumGermania, Japonia, Israel, s-au ingrijit permanent sd-gi asigure inaltacompetitivitate a propriiror produse gi promovarea ror. Marea Britaniea aplicat o globalizare controlati de cerin{a avantajelor pentru propriaconsolidare.
Este greu de anticipat in detalii evorufia ce urmeazd.. se poate insispune cr globalizarea perrnite deja o abordare istorici. Ipr atunci cdndeste posibilr o abordare istorici, se poate arunca o privire asupra a ceeace vine dupd. Este gi cazul globalizirii in momentul de fa{i.
oricum, globalizarea nu este doar o caracteristici a timpuruinostru, cu un impact relativ, precum impactul altor fenomene carac-teristice, ca zborurile cosmice, trecerea la societatea postindustriala,ecloziunea cprentelor postmoderniste. Ea este un fenomen cuprinzdtor,care afecteazd pozilionarea noastrd tn lume, cunoarterea ;i via{a noastrd,sensibilitatea si ierarhia valorilor, organizdri de orice fel din societate siantreneazd schimbdri istorice. Nu mai este posibili o filosofie lucidi aviefii, cunoagterii qi acfiunii frri a lua in seami globalizarea gi lecfiile ei.
inci gi mai pulin clar este viitorul grobarizirii. cu toate ci sunt totmai clare premisele istorice ale globalizirii, intrebarea cu privire la ceeace vine dupi acest fenomen se pune inci prea pufin. Unii o plaseazl,inci, aproape reflex, in sfera utopiilor.
Toate acestea - limurirea a ceea ce se petrece sub globalizare,risipirea confuziilor in privinfa acesteia, elucidarea naturii acestuifenomen al istoriei gi captarea a ceea ce vine dupi globarizare - cautsi le ating in lucrarea de fafi. Ea este o incercare de a privi mai adancin ceea ce este globalizarea, pini la nivelul la care ceea ce este devineinteligibil in termenii rafiunii, iar un program de acfiuni preciseeste posibil.
Dopl
Nu este deloc de Prisos si t
unui proces care ne-a cuPrins' t
altfel viata. Atunci cand in ixdin punct de vedere sPa$al, o
gAndirii, dar dac6. este vorbc
maximul tangibil.
Nu a fost totdeauna asdcl
din istoria ei in autarhia I)diacronic, globalizarea survircomunitllile lumii la scari scn
peririle geografice, colonizara
Ligii Naliunilor, declara$ile it
grafia populafiilor - gi multc r
genlei pietei mondiale gi, cu xGlobalizarea trebuie Prir
in{elege. 0 seami de distin4
locului. Ele au la bazi obseru{
Prima distinctie care tr&lplecind de la observalia ci e{tu
(in domenii variate - ecolxttr
respectivi. Prin regionalizare iunui grup de state nafionale P
de dezvoltarea, in consecinS
strategii comune. Qlolelizatr
mirime, ci qi prin felul interz
A doua distincfie trebuic
de la observafia c[ existi siu
unor probleme intre stateh I
impirtigesc valorile lumii cj
reglementlri ale relaliilor d
bunuri etc. Prin generalizarei
qi abordiri ale unor state Ecare impirtigesc valorile hr
\I,GA
ri incat a luat startul reflecfiam care a fost locul de start lamti acum corecturi la aceasta.
h inceput lucrurile cu anumitee vin pe terenul acestei firi de a
* *p). Unele [iri, precum
Pcrmanent si-gi asigure inalta
Fomorlarea lor. Marea Britaniei{a aYantaielor pentru propria
lqia ce urmeazi. Se poate insiordare istorici. Iar atunci cdndI lmnca o privire asupra a ceea
rmomentul de fafi.r o caracteristicd a timpului
ryactul altor fenomene carac-
r h societatea postindustriali,heste un fenomen cuprinzdtor,
-, cunoasterea Si viafa noastrd,
izbi de oice fel din societate Si
rte posibili o filosofie lucidi a
*ami globalizarea qi lecfiile ei.
l*atlzarii. Cu toate ci sunt totril intrebarea cu privire la ceea
ci prea pufin. Unii o plaseazi,
ce s€ petrece sub globalizare,dl elucidarea naturii acestui
: vine dupi globalizare - cautbcercare de a privi mai adinc&l la care ceea ce este deviner program de acliuni precise
Dupi globalizare 13
Nu este deloc de prisos si subliniem ci globalizarea este rezultatul
unui proces care ne-a cuprins, ca oameni, iniuntrul siu gi ne-a fasonat
altfel viafa. Atunci cind in joc sunt fenomene plminteqti, globul este,
din punct de vedere spafial, o limiti. Nu avem limite perceptibile ale
gindirii, dar daci este vorba de a trii in spaliu, atunci globul este
maximul tangibil.
Nu a fost totdeauna astfel. in definitiv, umanitatea a triit rnai rnult
din istoria ei in autarhie. Din perspectivi istorici, aqadar privitidiacronic, globalizarea survine dupi lunga innodare de legituri intre
comuniti{ile lumii la scari semnificativi. Imperiile Antichitifii, desco-
peririle geografice, colonizarea lumii, comerful interna{ional, crearea
Ligii Nafiunilor, declaraliile internafionale, rizboaiele mondiale, mi-
grafia populafiilor - gi multe altele - au fost momente pe calea emer-
genfei pietei mondiale gi, cu aceasta, a globalizlrii. '
Globalizarea trebuie priviti insi gi sincronic pentru a o putea
inlelege. O seami de distincfii conceptuale sunt necesare din capul
locului. Ele au labazb.observa{ii factuale.
Prima distinclie care trebuie flcuti este in raport cu regionalizarea,
plecAnd de la observafia ci existi interdependenfe intre statele nalionale
(in domenii iariate - economice, ecologice, militare etc.) in regiunea
respectivl. Prin regionalizare infelegem recunoaqterea interdependenfei
unui grup de state nafionale particularizat de caracteristici geografice 9i
de dezvoltarea, in consecin{i, a unei viziuni, a unor opfiuni, a unor
strategii comune. Globalizarea este din capul locului, nu doar prin
mirime, ci gi prin felul interacfiunilor, altceva decit regionalizarea.
A doua distinctie trebuie ficuti in raport cu generalizarea, plecdnd
de la observafia ci existi similitudini de organizare gi de abordare a
unor probleme intre statele nafionale, in virtutea imprejuririi ci ele
implrtigesc valorile lumii civilizate - organizilri pe baza dreptului,
reglementiri ale relafiilor dintre sexe, organiziri ale producfiei de
bunuri etc. Prin generalizxe avem in vedere atribuirea unor organiziri
:i abordiri ale unor state nafionale tuturor celorlalte state nalionale
care impirtigesc valorile lumii civilizate. Globalizarea poate avea ca
t4 ANDREI MAR.GA
efecte generalizLri (de cunogtinfe, de procedee etc.), dar pune pe piciorde competi{ie componentele, dupi ce suprimi barierele ce re despart.
A treia distincfie trebuie fbcuti in raport cu fragmentarea,plecind de la observafia ci statele nafionale sunt diverse, ireductibildiverse, sub aspectul tradiniilor culturaie, ar nivelului de dezvoltare, alintereselor etc. Prin fragmentare infelegem scindarea patrimoniuiuivalorilor cornuRe in interpretiri pliate la interese qi la contexte.Globalizarea fragmenteazd,, dar din punctul de vedere al capacitifii dea folosi piafa globali.
A patra distincfie trebuie ficuti in raport cu localizarea, plecand dela observafia dupi care viafa noastri este legati inevitabil de comuniti]ilocale - prin locuinfa, cercul de prieteni, firma la care lucrim etc. prinlocalizare intelegem situarea inevitabili a viefii noastre in cadrul unorcomunitifi locale, care dezvolti, in anumite probleme, perspective deabordare gi solu{ii proprii, in funcfie de datele concrete ale situafiei.Globalizarea localizeazb, incurajindu-l pe fiecare si foloseasci opor-tunitifile locului, dar pune in fafi un orizont opus, care smulge, inacelagi timp, din captivitatea unui anume loc.
A cincea distincfie trebuie fbcutr ln raport cu universalizarea,plecind de la observafia ci existi o comunitate de destin a oamenilor(de pildi, fiecare moare cindva, fiecare are nevoie de aer, hranl, api, unloc sub soare etc.). Prin universalizare infelegem imprejurarea ci viafaoamenilor lasi si se constate nevoi, trisituri, posibilitifi ce se intal-nesc la toate fiin{ele umane. Globalizarea incurajeazi bizuirea viefiioamenilor pe trisituri universale sau universalizabile, dar in orizontulei intri o unitate formalizati a competitorilor, nu una a oamenilorincircafi de nevoi gi griji.
Este adevrrat ci, deqi se discuti mult despre globalizare, adeseatermenul este vag conotat. Mulfi autori il iau ca de la sine infeles sauchiar intuitiv. conceperea globalizirii ca action at distancd, de pildi,este importanti, dar trebuie completati neapdrat acfiune la distanfi in
Dupi globr
cadrul interdependenfelor generaliz't
creqtere a interdependenfelor pani heste cel al planetizirii. Economia &cuprinde in interdependente Pe totlin calcul o suprafatl de manifestarc
mare, in multe cazuri maximl dad
in cercetarea qtiinfifi.cil, un alt exerrrl
recunoaqterea este a comunitl]ii sPcci
Globalizarea nu este doar o irtidenlelor, aga cum se extinde Pininseamni nu numai crearea unui sistc
contextelor local gi chiar personal d
noastre de zi cu zi sunt din ce in ce m
petrec in cealalti parte a lumii. Pe <
vielii locale au devenit in mod global,
de a cumpira un obiect oarecare dnumai pentru diviziunea internafk:
sistemul pimintului."a Globalizarea
cici schimbi mediul ac[iunii lor.
Globalizarea nu aduce cu sinr
ea incurajeazb de faPt inovarea, cde predilec{ie produsele ce inc
funcfionalitate.
Globalizarea nu este un fel de st
niveleaz[ qi ce mai rimine de flcutca lucrurilor. Sub entuziasmul incepr
este plati"s qi devine ,,Platl \flammultiplelor forfe. De exemplu, cl:lt
trelor din 1989, aplicarea conceptu!
de creare de software, adoPtarea
a lbidem,p.4.s Thomas L. Friedman, The World Is Flat l3 An'thony Gid dens, Beyond Left and Right. The Future of Radical politics, 1994, p. 6.
Frc-c
Fcd!" crc.), dar pune pe picior
iqrrrri bqrkrele ce le despart.
f in nport cu fragmentarea,
tn'-re sunt d.iverse, ireductibilIg d an-elului de dezvoltare, al
)t4em scindarea patrimoniuluih Ia interese 9i la contexte.iraftI de I'edere aI capacitifii de
lryort cu localizarea, plecdnd de:kgati inevitabil de comuniti{if, firma la care lucrim etc. prinI a vi4ii noastre in cadrul unormite probleme, perspective deI & datele concrete ale situafiei.rl pe fiecare si foloseasci opor-n orizont opus, care smulge, inu loc.
E in raport cu universalizarca,munitate de destin a oamenilorerre nevoie de aer, hranl, ap[, un:hlelegem imprejurarea ci viafaHsaturi, posibilitifi ce se intAl-rrrea incurajeazi, bizuirea viefiiuniversalizabile, dar in orizontulpctitorilor, nu una a oamenilor
mult despre globalizare, adesea
:i il iau ca de la sine infeles saula action at distance3, de pildi,E neapirat acfiune la distanfi in
e fuure of Radical politics, 1994,p. 6.
Dupi globalizare
cadrul interdependen[elor generalizate. Globalizarea este, la propriu, o
cregtere a interdependenfelor pini la plafonul maxim al acestora, care
este cel al planetizirii. Economia, de pildi, este globali in sensul ci iicuprinde in interdependen[e pe to{i, iar intreprinzltorul trebuie s[ ia
in calcul o suprafafl de manifestare a agen{ilor economici mult mai
mare, in multe cazuri maximl daci este si aibi succes. Consacrarea
ln cercetarea qtiinfifici, un alt exemplu, este globalizatd in sensul cirecunoagterea este a comunitifii specialiqtilor din domeniu'
Globalizarea nu este doar o extindere a suprafelelor interdepen-
denfelor, aga cum se extinde pirnza unui piianjen. ,,Globalizatea
inseamni nu numai crearea unui sistem cuprinzltor, ci 9i transformarea
contextelor local gi chiar personal ale experienfei sociale. Activitifile
noastre de zi cu zi sunt din ce in ce mai influenfate de evenimente ce se
petrec in cealalti parte a lumii. Pe de alti parte, obigriuinfele stilului
viefii locale au devenit in mod global consecvenfiale' Astfel, decizia mea
de a cumplra un obiect oarecare de imbriciminte are implica{ii nu
numai pentru diviziunea internafionali a muncii, ci qi pentru eco-
sistemul pimintului."a Globalizarea modifi ci elementele interacfiunii,
cici schimb! mediul acfiunii lor.
Globalizarea nu aduce cu sine o uniformizare. Bine inleleasi,
ea incurajeazi de fapt inovarea, clci pe piafa globali se valorifici
de predilecfie produsele ce incorporeazi inteligen]i, noutate,
funclionalitate.
Globalizarea nu este un fel de stadiu final al istoriei in care toate se
niveleazl qi ce mai rimAne de flcut este un fel de administrare mondiali
a lucrurilor. Sub entuziasmul inceputurilor s-a Putut spune cd ,,lumea
este plati"s gi devine ,,plati (flattened)" in continuare sub acfiunea
multiplelor forfe. De exemplu, ciderea zidurilor gi deschiderea feres-
trelor din 1989, aplicarea conceptului World Wide Web in 1995, valul
de creare de software, adoptarea de standarde ale comunicafiilor.
1lbidem,p.4.s Thomas L. Friedman, The World ls F1at,2006.
l5