Asul al LXXXVlMe» n-l 78 ÎMJMAROl 2 Lei Braşov Vineri 25 Iulie 1924■■um

*

< * U c t U |1 A â m tn K tn t ţ la |PIAŢA LIB E R TAŢEI B R A ŞO V j

Telefon 226 |Abonament anual 360 lei IPentru strelnătate 800 Iei Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondata i* 1838 de George BariţiuApare în fie-eare zi dé lucru

Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratici, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi politice. E caf şi cum ar grăi prin gura streinului.

M â r â ş tiiAstăzi se împlinesc şapte

ani de când vitejia solda­tului român a scris cu li­tere de aur M ârâştii în Istoria Neamului.

Refăcută şi consolidată, după retragerea ei în Mol­dova, armata română era ţa ţa să dea îngâmfării un- garo-nemţeşti dovada rezis­tenţii şi vitejiei ei.

Iu ziua de 11/24 Iulie 1917 s’a dat această do­vadă. Prin spărtura făcută atunci la Mărăşti în frontul duşmanului, vitejia solda­tului român şi-a tăiat drum pentru ca vestea ei să pă­trundă şi să convingă de tăria ei pe toţi cari nu o cu­noşteau sau nu credeau în ea.

Incăpăţinarea şi lăcomia ungaro-nemţească s a cutre­murat atunci în faţa gla­sului de trăznet eşit din gurile de foc ale armatei româneşti:

, Ce credeţi voi noroade nesătule / . . . . “

Mârâştii au fost prelu­diul faptelor de vitejie [cu cu cari armata română, după refacerea ei, a îm­podobit Istoria neamului.

Cinste şi onor celor ce cu sânge şi baionete au scris acest nume în Isto­rie.

Braşovul - loc climateric?Comisiunea sanitară judeţeană

a crezut de bine să propună guvernului ca oraşul Braşov să fie decretat de localitate cli­materică. In contra acestei ho- tărîri Camera de comerţ şi de industrie din Braşov, în recenta sa şedinţă plenară, a luat po­ziţie pe mot v că această schim­bare a caracterului oraşului ar leza în mod grav in­teresele de ordin industrial şi comercial ai acestui ve- chiu centru industrial şi comer­cial. In sensul acesta biroul Ca­merei de comerţ a şi fost în­sărcinat să intervină la locurile competente ca propunerea co~ misiunei sanitare judeţene să nu fie aprobată.

Nu voim să ne ocupăm de* astădată cu îndreptăţirea pro­testului Camerei de comerţ. Ea va desvolta desigur pe larg doleanţele membrilor ei, iar forul competent chemat să ju­dece în mod nepreocupat inte­resele industriei şi comerţului va şti să aducă hotărîrea cea mai corespunzătoare intereselor oraşului şi ale tării.

Să presupunem că guvernul ar ii aprobat punctul de vedere al comisiunei sanitare şi să stăm în fata unui fapt înde­plinit: Braşovul declarat loc cli­materic.

Intre condiţiile principale pe cari trebuie să le întrunească o atare localitate sunt: aer nein­fectat, curăţenie exemplară, apă bună şi suficientă, băi co­respunzătoare, lumină şi tram­vai electric, zgomot cât de pu­ţin şi înainte de ţoale un control sever din partea autorităţilor sanitare şi poliţieneşti pentru ca să fie observate cu severitat regulamentul privitor la locurile de cură.

Braşovul, cel puţin în si­tuaţia în care se găseşte astăzi, întruneşte însă numai puţine dintre calităţile înşirate. Ozon bun avem, însă nu în interiorul oraşului. Apa bună pentru beut şi pentru băile din locuinţele

particulare ajunge iarna; vara însă precum s’a întâmplat şi anul a- cesta, suferim de lipsă de apă. De băi nu vorbim. Râu curgător nu există; prin interiorul oraşuluise prelinge însă o vale de multe ori infectă. Avem o singură baie, cea a Eforiei şcolare, care însă nu co­respunde recerinjelor multiple ale unei localităţi climaterice. Zgomot avem berechet: sutele de automobile şi camioane, cari circulă zilnic pe străzile ora* şului produc un zgomot infernal şi infectează aerul prin norii de fum, şi mirosul de benzină. Dea* lungul promenăzii principale

, duce linia tramvaiului mânat cu abur, care prin zgomotul produs, prin fumul şi schinteile conbustibulului ars face aproape imposibilă petrecerea pe pro­menadă.

Controlul riguros lasă dease- menea .de dorit. Automobilele trec zilnic cu viteză mare prin străzi, cu deosebire prin Strada lungă şi cea a Fântânei, deşi în toate părţile sunt la loc vi­zibil table, care prescriu o vi­teză de 6 chilometri pe oră. Nimeni din organele politiei nu intervine, ca să se respecte a- cest ordin, deşi sunt puse în vedere pentru contravenienţi a- mende mari în bani. P â*ă a* cum cel puţin n-avem cunoş­tinţă de nici-o amendă dictată, şi ar fi alât de uşor să se dea ordin funcţionarilor dela bari­erele oraşului, ca să atragă a- tenţunea şoferilor asupra ordi­nului în vigoare, iar vardiştilor să oprească imediat pe contra­venienţi, luând procesul verbal cuvenit.

Iată numai câteva din con- ditiunile, pe cari nu le întru­neşte Braşovul ca loc clima­teric şi de cari comisiuriea sa­nitară judeţeană şî autorităţile poliţ eneşti trebuie să tină în pri­mul loc cont, dacă de fapt vreau să imprime oraşului nos­tru pecetea unei localităţi cli­materice.

scrisori din Galaţi

împotmolirea braţului Sulina— P r e c i z a r e a g re ş e lilo r fă c u t e . —

Se ştie că trecerea vapoare­lor din Dunlre In Mare se face numai prin braţul Sulina. îngri­jirea şi supravegherea naviga­ţiei la Dunărea de jos, deci şi a braţului Sulina. este In sarcina Comisiunei Europene a Dunărei, care actualmente este compusă din représentant! Ro­mâniei, Engliterel, Franje) şi Italiei.

Pe timpul războiului Dunărea a fost închisă şt nu I s ’a cură­ţit fundul. In primăvara anului curent apele venind' mari, au adus enorme cantităţi de nomol, cari s’au depus In canal. Astfel gura Sulinei s’a înpotmolit şi ameninţă navigaţia pe maiesto- sul fluviu. Aceasta a produs o enormă ^îngrijorare la Calaţi şi la Brăila. Negoţul marilor noas tre porturi s’a agitat şi să egiiă cu putere şi a pnvocat o miş­care uriaşe pentru îngrijirea gu­rilor Dunărei.

Biroul Camerei de comerţ din Galaţi, făcând o anchetă la fata locului, a constatat că în timpul din u jnâ Comisiunea Europeană a neglijat lucrările. Din inipativa acestei Camere de comerţ a avut loc la Galeţi o imposantă întrunire pub ică, la care au participat şi delegaţi delà Brăila şi s’eu primit nu­meroase aderet ţ : din partea a numeroase Camere de comerţ din (ară.

Dl Ing. Popooici, prezidentul Camerei de comerţ d»n Galeţi, a arătat greşelile tecnice pe cari Comisiunea Europeană le-a fă­cut şi încetineala cu care exe­cută lucrările de dregsj (curaj* rea fundului Dunărei)

D>1 A. P opat vicepres deDt, i arătat corn Comisiaaet Euro­peană percepe taxe exagerate asupra vapoarelor cari îctră p ; Dunăre şi cheltueşte prea mult ca lefnriie funcţionarilor ef, plâ tiţl ta aur, — csea*cc ridică n**

viul şl îngreuiază negoţul Ro­mâniei.

D-l prof. I. G. M unhanut a deacrls însemnătatea Dunărei dia punctul de vedere economic şt politic ptalru Româoia Mare, a făcut istorico! Comisiunei Euro­pene, ţi a arătat csre este ro­tai şi datoria ei.

După aceea au luat cuvântul aiţi vorbitori.

Cu toţii an cerut ca guvernul să intervină numaidecât pe lân­gă Comisiunea Europeaoă «ă*şi facă datoria, asu să cesră dela mirii noştri aliaţi, deşii nţaiea ei. S’a votat o moţiune în sensul acesta.

La adunare au luat parte frun­taşi din toate grupările politice.

Când vă scriu acestea, Corni- stanca Europeană este întrunită in sesiune extraordinară. ...

Chestiunea este de o impor­tanţă colosală pentru negoţul nostru. De ea se ocupă şi ma­rele ziar francez «Le Tempa", sosit a;l azi.

împrumutulGermaniei

j L o n d r a 2 8 . — Repre- I zentanţii cercurilor bancare ' au luat contact cu experţii [ financiari ai delegaţiunilor,

în vederea garanţiilor îm­prumutului ce se va acorda Germaniei.

Presa engleză afirmă că anul financiar german va da un excedent mai mare de­cât au fost aşteptările

Congresul Legionarilorceho-slovaci

- NOTE —de Volcn Mţescn.

v.Ipelol la solidaritate

(continuarea manifestului).

Iată pentru*ce noi legionarii ceho*slovaci plini , de amintirile războiului reclamăm, înainte de ori-ce, pacea şi convieţuirea frăţească între foţi Slavii subt un regim de libertate şi progres.

Noir cerem ca să se stabilească raporturi demo­cratice între toate naţiunile.

' Aducându-ne aminte de hotărârile' noastre din toată vremea, facem apel la ţară ca libertatea câştigată, viitorul şi forţa naţiunii să fie asigurate printr’o unire strânsă ceho-slovacă şi printr’o înţele­gere frăţească şi amicală cu fraţii noştrii slavi din Rusia Subcarpatică, pentru a corespunde | spiritului revoluţiei noastre naţionale, cuprins, prin intervenţia şefului nostru, în declaraţia de Independenţă procla­mată la Washington.

Noi ştim că relele, pornirea şi orgoliul cari au i dus la cumplitul masacru al popoarelor, n’au dis- J părut încăj; patimile deslănţuite de război nu s’au po- |

tolit şi pacea generală încă nu este asigurată de­finitiv.

Nu numai naţiunile învinse, dar şi cele victo­rioase încă n’au înţeles că jertfele din vremea răz­boiului şi moştenirea lăsată de către milioanele de oameni căzuţi pe câmpul de bătaie sunt o poruncă a raţiunii ş’a inimii, care strigă : Nu m ateria ş i min­ciuna f c i spiritul ş i adevăru l; nu fo rţa ş i ura, c i dreptul ş i um anitatea; nu C esar, c i Cristf*,

Se impune deci ca naţiunea noastră să-şi dea pe deplin seamă de importanţa păcii ş’a democraţiei şi de apărarea şi menţinerea Republicei ca un bas* tion al progresului şi dreptului.

Păcătoşii de altădată.La noi, ca şi în alte părţi, din nenorocire, ideile

de adevăr, de libertate şi justiţie nu se confundă încă în sufletul tuturora cu noţiunea de datorie faţă de naţiune şi umanitate. Ş i ia noi sunt încă oam eni, al căror trecut a fo s t condamnat, dar cari, după război, s au instalat din nou plini d e p erfid ie şi în- drăsn eală în c a s a construită de către a ce ia cari s ’ou pus în serviciul libertăţii.

Puterile publice, cari după revoluţia naţională nu*şi pot deriva autoritatea şi sprijinul decât dela p o ­por, dela aprobarea şi colaborarea lui, fac adeseori administraţie după modelul vechii monarhii, care ţi­nând să guverneze fără a ţine seamă de nevoile po* porului, ba luptând chiar în contra, lui şi-a pregătit propria peire.

De multe*ori subt pretext de ordine, de morală

| sau de religiune se suprimă sau se împedecă la noi ţ libertatea criticei şi educaţia adevărului ş’a justiţiei,

singurele, pe cari se pot rezima un adevărat res­pect fală de lege şi o disciplină fermă în Republică.

In modul acesta, sub firma patriotismului şl din- tr’un pretins interes de stat, sunt deseori combătuţi şi jenaţi tocmai aceia cari îşi dau toate silinţele să înlăture şi să împiedece nedreptăţile sociale, care în interiorul ţării suni cauzele principale care provoacă slăbiciunea naţiunii.

Ţara noastră nu*şi va putea îndeplini sarcina sa şi nu va putea fi cu^adevărat tare decât numai dacă ea va merge fără repaus pe drumul progresului, aşa cum o pretinde declaraţiunea dela Washington şl dacă va garanta în mod constant libertăţile de care vorbeşte Constituţia.

libertatea coltolnl, Separaţlnnea bisericii de către StatLibertăţile naţionale şi politice (nu vor fi men­

ţinute în mod durabil fără libertatea spiritului, a con­ştiinţei şi ştiinţei.

In trecut opresiunea naţională la noi mergea paralel cu dispreţul complect pentru drepturile de credinţă ale strămoşilor noştri.

lată de ce datoria noastră naţională ne impune azi, pentru a asigura evoluţia normală a Republicei, de a întroduce pe pământul acesteia, aşa cum o pre- tlde declaraţia dela Washington, libertatea şi egali­tatea complectă a tuturor bisericilor în faţa legii şi sep ararea lor d e către stat.

Pagina 2 QAZBTA TRANSILVANIEI H r. 78 — 1954

G e s t de a d e v ă r a ţi a r t iş t i .Z>//r trecutul E le o h o rel Duse

(marea artistă italiană care s’a stins anul acesla, spre regretul lumei întregi).

Eleonóra Duse era fiica unei familii de actoii originară din provincia Veneţiei. Părinţii ei se luptau cu mizeria, neînfri­caţi de acest duşman crunt ai geniului.

După înmormântarea mamei sale» moartă fiizică în spital, látél primi vesiea că a moştenit dela o rudă, ia care nici odată nu se gândise, câteva mii de lire. Veni la copila sa, atunci de şaisprezece ani, şi emo tionat, o într< bă dacă pot să mai primească această av^re, acum când nu mai este ntvoe, când nu mai au lângă ei pe mama, care să se bucure şi să se folosească de aceşti bani.

Moştenirea, tatăl ' şi fiica, âu refuzat-o.

Ju r n a lu l d r-u lu i P a g e llo .La Milano a apărut o carte

foarte interesantă datorită lui R. Barbiera (NelD citta del’ amore; passioni illustri a, Ve- nezia 1816—1861) cu o scri­soare inedită a Aurorei Dupin, baroneasa Dudevant (cunos­cuta G eorge S a n d ) Autorul dă Şi amănunte inedite despre doc* torul venetian Pietro Pagello, succesorul lui Alfréd de Mus- set In romanul dragosteior cu George Sand.

Pagello a murit foarte bătrân în anul 1898, şi a lăsat un jur­nal manuscris, în care dă note interesante asupra boalei lui Musset în timpul şederii sale la Veneţia, rând poetul a fost în­grijit de Pagello.

Sânt şi trei scrisori de dra­goste ale doctorului Pagello către George Sand.

N u e m ig ra ţi în A r g e n t in ia !Din Prag* ni se scrie;Zilele trecute s’au prezentat

la direcţia politiei din Praga opt Slovaci reîntorşi din Argentinia, unde cu toate încercările făcute n’au găsit lucru. Ei au povestit amănunte de necrezut despre soartea nenorocită a sutelor de Slovaci, cari lucră în minele de aur.

Numai cu mare anevoie — spuneau Slovacii — poţi găsi ocupaţie în Argentinia, încât oamenii trebuie să aştepte luni de zile până pot găsi ceva lu­cru. In desperarea lor munci­torii se adresează agenţilor- mijlocitori, pe cari trebuie să i plătească cu bani grei, ast fel încât nu le rămâne nici un câştig.

Ziarele streineîn New-York

Numărul ziarelor streine, cari ®par Iq New York este de două ori mai mare decât al ziarelor cari apar în limba englezeasca.

Tirajul tuturor ziarelor cari apar înalte limbi decât cea en­glezească este cam un milion.

După numărul cetitorilor, pri­mul loc îl ocupă ziarele evre- eşti: £5 ziare cu un tiraj total

de 390000. Urmează apoi cele italienest*: două la număr, cu 175 000 de cetitori. Ia limba germană apar trei ziare cu110.000 celiiori.

Ruseşte epar două zîere cu un brej de pest? 72.000. Tot două ziere apar în limba gre­cească cam în 55.009 exem­plare. In limbile slovenă, slovacă, sârbă şi croată apar 5 ziare cu un tiraj total de 55 000. In un gureşte apar două ziare cu 47 000 cetitori.

In limba po'onă apar trei cu 26 000 exemplare.

Frân ez i au un singur ziar cu 17.000 cetitori.

Un zinr cu 12 000 cetitori au Cehii şi tot unul cu un tiraj de7.000 eu Spaniolii. Mai apar apoi 3 ziare arabe, cari toate laolaltă au 9.000 <ie cetitori.

M a re le succe s a l R o m â - n 'e i la e x p o z iţia de pic­

t u r ă din V e n e ţia .Gonfsrintt ocazională ţinută

de d l I. Ştefăoescu, bine cgoos cat pablicniai braşovean, ca specialist în arta plastică, la T. Nfţlcm) din Cloj ca prilejul vi­zitei Atest ului Popalir Tâ?âra$- Uşi a adus o vest« auditorului, care a fost o adevărată revelaţie pentru lamei românească. D-aa spune cam a luat iniţiativa c« să fie şi România reprezentriâ la expoziţia internaţională de pictură dela Vineţia. Povesteşte greutăţile întâmpinate îu ţară. pe dram cânj transporta tablourile românear, apoi ia italia onde România a ocupat ce! mai mo­dest locşor, fiind pismuită poli­tic ti aesocctlt artistic.

Dar genial no&tra creiatpr a trióm lat.

La expoziţia de pictură din Veneţii, anul acesta a ş a is p re ­zecea, cea mai mare expoziţie din lame, ia laat parte toate popoarele de mure cultură. Aa ' fost expase 16 mii de tablouri de câirc 3 m i de pictori, Din cele 80 de tablouri sie pictorilor români: Grigores n, Andrecscu, Sterisde, Klmon Loghl, Verona, Luchian şi alţii, Franţa a cum­părat 4, singura ei cumpărătură din 16 mii; regele itáHet, un

mire cnobscltor al artei, din toată expoziţia a cumpărat 2 tablouri Italiene şl 2 ronââaeştf, i*r jurî al, din c o f e a făcu t porte ş i un ungur, i campirat pentru expoziţie, dtn totalitatea tablou rilor, an siagar, tabla: era ro~ m ânesc.

Astfel c?l mai mare succes l-a obţinat R îm âaa ia expoziţia ce pictară din Veneţia, ceea-ce a mărturisit ragele (taliei, ceea- aa recunoscut şi daşmaaii ca şl criticii mari de artă.

Româaia a lătrat în râodal popoarelor de mare creaţie ca pictară ei bisericească, chiar a- tujcl când are subiecte profane.

R e fle c to a re în s e rv ic iu l p o liţie i.

Direcţiunea politiei .’din Za­greb (Croaţia) a înzestrat pe sergenţii de stradă, cari fac serviciul de noapte prin parcuri si cartierele mărginaşe cu re­flectoare, cari luminează la dis­tantă de Va chilo metru

Reflectoarele ţau o greutate de 5 chilograme. Bateriile le poartă fie-care sergent pe spate. Rezultatele obţinute sunt din cete mai favorabile.

D e la b iro u l de p la s a re .Prin biroul public de plasare

din Braşov — str. Hirscher Q26, telef. 3 38 — caută ocupaţie:

2 brutari. 5 croitori de băr­baţi. 1 dulgher, 2 ferari, 1 fo­chist, 1 lucrător în bronz, 1 instalator de electricitate, 1 lă­cătuş de construcţie, 8 lăcătuşi de maşini, 1 monteur de ma­şini, 2 mecanici, 2 pantofari, 4 strungari în fer, 4 tâmplari, 1 tapifer. 2 turnători în fier.

4 agricultori. 1 contabil şi corespondent de limba rom., germ., ung., franceză 3 maga­zineri, 3 silvicultori, 3 dactilo­grafe, 9 vânzătoare, 1 vânzător de coloniale, 3 paşnici de noapte, 1 vizitiu, 6 servitori pentru birou, prăvălie sau hotel şi 5 zilerî.

Ocupaţie pot căpătă: 1 croi­tor bărbătesc confecţionar, 1 rotar, 1 tichinigtu şi instalator,4 bucătărese, 30 servitoare.

Mijlocirea se face gratuit.

J O I ş i S Â M B Ă T Ăcetiţi în G azeta Transilvaniei schiţe inedite, şi descrieri din Braşov şi jur.

Cu începere de Joia viitoare.

Ştiri şcolareMinisterul instrucţiunii a revo­

cat pe ziua de 1 Sept, 1924 toate concedile şi detaşările mem­brilor corpului didactic secun dar de toate gradele. Pentru obţinerea concediilor sau de­taşărilor pe anul şcolar 1924— 1925 trebue să se facă cerere până la 20 August inspectora­telor regionale de cari aporţin şcoaiele unde sunt titulari pro­fesorii. In cerere se va arăta cine va suplini.

*Ministerul a aprobat ca elevii

şi elevele respinşi la examenul de absolvirea ^cursului infeiior şi superior de liceu în sesiunea de Iunie a. c. sa poată, da din nou examen integral ia sesiunea Septemvrie 1924.

*Candidaţii jeuşîfi la exame

neie de capacitate t*nute în fats comisiilor cari au funcţionat ia Cluj, vor trebui să înainteze ce­reri pentru a ft numiţi titulari n învăţământul public, până la

25 August, direct ministerului instrucţiunii, direcţia generală a învăţământului secundar sau să se prezinte la minister în ziua de 8 Septemvrie.

•Cererile de suplinire pentru

învăţământul secundar se vor adresa inspectoratelor regio­nale.

Un ziar cinstit rsmâ. nise istio ocmoariptn- tru cast fiecărui Român. Abonaţi dar „GaZETA TRANSILVANIEI*

D n SecuimeŞ/iri telefonice dela corespon­

dentul nostru spe ia!.

$f Gheorghe 24 iulie 1924.Condamnare. — Tribunalul din

Sf. Gheorghe a condamnat pe funcţionarii C. F. R. Cscrnos Iosli şi tovarăoii, cari eu jefuit anul t ecut mărfuri din vagoa­nele stafion-jte în gările Braşov şi Sf. Gheorghe, ia câle 2 ani muncă silnică. X

0 mare spargere s’a săvârşitalaltăeri seara în locuinţa lui Fr. Bartof de cătrâ indivizi ne­cunoscuţi, cari au furat obiecte, haine etc în preţ de aproxi­mativ 100 000 lei

*Arestare. — Ţigan a Mo:sen,

cunosiută pungdşoaică de bu­zunare pe linia ferată Braşov— Covosna, care a furat dela o doamnă care pleca Ia băi suma de 14 000 k i, a fost eri arestată

h ir e a unor mistreţi uriaşi in regiunea Ostrov la Dunăre (D obrogeo). O numeroasă tarmâ ae porci mistrtţi a apărat dts- trsgâud câteva hectare de po­rumb, ale locuitorilor din cocii. Lipniţa.

Această terroă se găseşte as­cunsă in pădurea »Moara Paşei* şi „Canar«ua Fetei* L paha şi este compusă din vie-o 30 mi­streţi. S ’a format o echipă care, cu arme militare, stă ia pâadâ noaptea penru a d'it oge tarmi care aduce mari pegube câm­pului, ic special porumbului.

Nu se cunoaşte provenienţa acestor mistreţi, a$a că lumea ae miră mult. S joî toarte mari; cel ce 1 aa văzut, spnn că sunt mai miri ca un viţel.

De arendat1,In Poiană, păşune

de prima calitate cca 120 jugăre.

Informaţii Str. Prun­dului 25 . 3—6

No. 328— 1924.

Publicaţiune.Se aduce la cunoştinţa ge*

nerală că pentru asigurarea lu­crărilor de tinichigerie ia şcoala primară de stat din comuna Vâlcele, jud. Trei scaune, se va tine licitaţie publică cu oferte închise în ziua de 15 August 1924 ora 3. p. m. la primăria corn. Vâlcele.

Garanţia în numerar în va­loare de 5% (cinci la sută) se

va retine din preţul lucrărilor efectuate.

Condtţiunile detailate se pot vedea la dirigintele şcoalei pri­mare de stat din comuna Vâl­cele.

Ofertele se vor redacta în limba română.

Ofertele întârziate, cele tele­grafice cum şi supraofertele nu se admit*

Vâlcele, Ia 20 Iulie 1924.Comitetul şco lar din

694 2—3 comuna Vâlcele.

De răizaredină cu pomi roditori, împreună cu casă de locuit cumptisft dtn 2 odăi şi dependinţe, aproape de Piaţa Prundukif, poziţie foarte frumoasă. A se adresa la d 1 lOân Popescu, Valea Morilor a) No. 44.

i Curs preparator.I Dela 4 August până la 1 Sep­

temvrie se va tine un curs pre­parator pentru elevii ce voesc să urmeze în şcolile secundare, în localul şcoalei No. 1. Cei interesaţi se vor adresa pentru înscriere până Luni 28 a. c* în fiecare dimineaţă la d*na Eca- terina PompiLu Dan Str. Sft. loan No. 25.

Cursurile vor fi ţinute de d*l Nic. Garoiu, d-na L. Rotaru şi d-na Ecaterina Dan, institutori la şcoala primară No. 1- 696 2—3

De vânzare,locuinţă liberă, informatiunt la Eremlas Nepoţii, Braşov.

6 '3 9—0

Cetiţi şi răspândiţi:.G a z e t a T r a n s i l v a n i e i ,

j Oe vânzare SudîS-loare galbenă, o căruţă cu co- vâltir uzată din nou lustruită şi un camion uşor.

M a rto n $ za b o |fabricant de cărate Str. Lângă 74699 l - i

A lb itu ri pentru dame să cumpăraţi numai dela magazi­nul special al lui FffllIClSC GrOSS.Saxon ia Nr. 278 1 241 7 0

ConvocareComitetul despărţământului ju­

deţean Braşov al U F. V. îşi va ţine şedinţa lunară Vineri 25 M ie 1924 ora 2 după prânz , în localul mG azetei Transilvaniei".

Toţi membrii sunt rugaţi a se prezenta punctual.

Preşedintele*

Cetiţi, în fie-care zi,€ d i t i a d e o r a 6 s e a r a

r ,

a ziarului nostru, cu ultimele ştiri din toată ţara.

Nr 78.—1924 GAZETA TRANSILVANIEI Pacrina S

i ii Irai il ürIndicaţiuni n ecesare pentnx inform area exactă a vizitatorilor noştri

Rubrica aceista este perma­nentă, ca să (le în ori ce zi la depoziţia cetitorilor nojtri. Cre­dere câ no este nevoie să ară tăra ut litatea ei, ori cine putând ..găsi aci datele necesare pen­tru prima orientare în oraşul no. «tru şi împrejurimiAltitudinea B ra ş o v u lu i

Braşovul aşezat la poalele pâ* duioase ale Carpiţilor, este si­tuat io frumoasa vale a Bârsei la o aititadioe de 585 metri de­asupra nisdulai mărci.

Cu drept cuvânt este staţiune climaterică p in împrejurimile «ale unde clima plăcută, râco- iroai#, aerul cunt ş: bogat în ozon,'face din oraşul nostru un loc de atracţiene pentru m i de

'V zitaton.Suburbiile oraşnlol.

Sunt patru: S:heial, cei mai p toresc, Cetatea (centrul) Biu- măna şi Braşovechiuî. In Schela poţi pătrunde prin străzile : Eca» teriaei, prundului, Cocrac şi atr. «Băilor. Din Sche u duce drumul »latre Pjetrile iui Solomoa“ ş( la „Poiana*.

De vjztat în Scheiu : L ceu! Andrei Ştguna înfiinţat la ao. 1 8 5 0 (p aţa general Beithelot); late matul liceului Şagura (Str. PniBdoloi), Biserica Sf Nico te (originea ei delà anul 1519) Bi aerica Sf. Treime de pe Tocile (1727), Mormintele Eroilor dlu cimitirul aceleiaşi, biserici, Spi­talul de ochi str. Ecaterinei ; in* iernata! Rei»nianei femeilor ro­mâne str. E ;iteriuei; Cimiiirul din Groaven, sub Tâmpa (prin Pi*ţa general B:rthelot> unde este mormântul iui Andrei Ma- reşianu.

In C it a t e : B seri™ Neagră cu muzeele săseşti. B serica Sf. Adormiri şiroi Grâului. Licee : Real „Meşotâ*. Principesa Elena

*(de fete), Şcoala Comercială, Posti, Administraţia financiară, Trlbunalu Jjpe Bulevardul Regele Ferdinand şl pieţtle lui.

In Braşooechiu : B,serica Sf. Adormiri, str. Biaericei. Li Ba'- tolomeu : Cimitirul eroilor. Ce* tâţnia (vedere spre oraş şi B a- şovechlu.)

In a fa ră d e o r a ş : Pe romuri, bodega Belvedere; Warte (ve­dere generală spre ţara Bârsei), Restaurantul »Vederea Carpaţi* lor*, Tâmp« (sus restaurant cu vederi admirabile spre Săcele spre oraş şi Ţara Bârael.

Tramvaiul Honterus- Noua-Dârste-SăceleD elà Prom enadă , plecarea :

ora 6 dira, până ia Dârste, 7.09, '$.23,9.52, 12.08 (până la Dârste),12.19, U 3 7 , 14,39, 15,57, 17.05,18.20, 19.28 (până la Dârste),19.46 — Satuloog.

Ultimul tramvai delà Dârste la Braşov ora 20.

L a B arto lom eu : delà Prome* nadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58, 18 şl 20.38.

D elà Bartolom eu la Prome­nadă : 5.51, 7.00, 7.46, 13.21, 17.40.

L a g a ra Braşov, delà Pro­menadă : 8.03,8.41, 10.55, 13.40, 14.30, 16.30.

D elà g a ră la Prom enadă : .«.26,*9.12. 11.24. 14 09, 15.05,16.46 (pâuâ la Bsrtoiomeu)

D irect Bartolom eu-Prom enadaDârste-Satulung ; plecarea din .Bartolomeu: 5.51, 13 21.

D elà D ârste d irect Bartolo­m eu : 6.50 şi delà Satulung*Bar* tolomeu 11.14, la Promenadă 12,08.

Localităţi de vizitat îa jurul Braşovului

Dela Braşov U Codi™ 15 klm.„ „ Râşnov 15 kim.„ , „ Z'zio (băl) 18 kim.„ „ Predeal 25 k'm.„ „ Vâlcele (băi) 27 km„ „ Brin 28 klm.„ „ Sinaia 48 k1m »• „ Tuşnad (băi) 72 kl.Dela Braşov la Brâu face curse

o tamionetâ care pleacă din P.aţa sfatului (centrul oraşului) !n f ecare zi.

Dumineca şl î» serbători, din piajâ Libertăţei (dela Sfat), câta ua csmioo neutru persoane ia era 5, 6 şi 7 dîm. pâcă ia mar- g nea Scheiula:, în vederea es- tursllor îo Poiana.

FarmaciiGeorge Tuîiu „Sfânta Maria*

Str. Principele Carbl No. 9 l. Popiţterlu „Sfântul George*

Piaţa Prundului No. 6 Victor Kiein „La Coroaca de

Aur* Strada E iteriaei No. 7 Csrol Schmiedt „L1! Uursu*

Strada Orftmlor. No. 1 Iullus H^rnung „La A'ap“

Şiroi Flonior N. 15 Eugen N'us’ăiter „logerul pă-

ztor" Târgui Grâului No. 7 Franckc Kelemen „Biierica

Albă* Str. Principele Carol No. 36 Fridirlth Steuner „La Leul de

Aur* Strada Porţi No. 21 Ferdinand Jekdios „Li Spe­

ranţă* Sbsda Poiţli No. 33 F/itz Lukas „Crucea de Aur*

Str*da Garjt No. 14 E. Etchhorn „Tnrnnl N g u*

Str. Fântânii No. 43 Eduard Kigi^r „Hygeia*

Strada Luogâ No. 81 Gh. Catcanu Str Lucgă, lân­

gă restaurantul „Gambmus*1. Borgovan str. Castelului în

faţa Hoteiuloi Coutincotal.

Drogherii

B ă l .

N. Cariges, str. H racher, Tele­fon No. 515Krsfft & Herber, Sg. Grâu ui.C. H. Ncusîălter, «tr. Porţii 16. lulius Teutsch, s:r. Prnclp*ie Carol 5.

Restaurante„Transilvania*, Principele Ca­

rol 3 1 (pe Promenadă). „Maio ral Mura- . Principie Carol No. 9. Otel „Coroana*, str. Porţel. „Rotenbächer*, str. Lungă 34. „Gewerbeverein*. Bulevardul Re­gele Ferdinand. „Redoute", str. H racher. „Giura dulce*, str. Mă­celarilor. „Gabel*, Tg. Boilor. „Gambrlnus*, str. Lungă 12. „Lv Cerbu", str. Lungă 1 3. „Prede- leanu*, str. Mih.- Weiss No. 10 in Noua: restaurant grădină L a Poiana Verde (Tannenau)

Oteluri„Coroana* Strada Porţii 70,100

camere.Continental Str. Castelului 48

27 camere.Vila Kcrtsch Bul. Ferdinand 4,

20 camere.Metropol str. Neagră 2 ,15 ca­

mere.Coroana Veche Str. Roaelor 3

10 camere.Cârciuma Roşie Prister Str.

Neagră 18, 5 camere.M.elul Alb Str. Lungi 2, 13 ca­

mere.Römer Str. Fântânei 23 ,10 ca­

mere.Knstea Str. Fâutâuei 42,6 ca­

mere,Pesta Str. Gării 28, 4 camere.Calul Alb Gara Braşov 20 ca­

mere.Predeal Gara Braşov 43,5 ca­

mere.In Noua „Otelul Schneider* ca

24 odăi.

Baia de aburi, băi de cadă (vană) şi hydroterapie, a Efo* riei şcoalelor române, str. Prun­dului No. 4. Tei. 161. şi Baia de cadă (vană) din Tg. Boilor*

Tabloud i spre ad rese le Auioritâlilor d e p e teritoriul oraşului Braşov.

Comandamentul Corpului V. armată, »ir. Fântânc, No. 47 (fosta cazarmă de jandarmi) Prefectura judeţului—Bulevardul Regele Ferdinand Te'ef. No. 19.

Prjri ăfia Oraşului Sir. Porţel 63, Telef. No. 24.

Preşedintele Tribunalului—Pa­latul Justiţiei 7eief. No, 20).

Administraţia Financiară—Bule­vardul Regele Ferdinand, Telef. No. 490

Jadecâtoria de O-ol PaL.tui Justiţiei.

Judecătorul de instrucţie—Pa­latul Justiţiei Telef. No. 668

Prim procuror—Palatul Justiţi­ei, Teief. No. 765.

Dir. Regională C F. R. Str. Porţiei 72, Telef. No. 304.

Poiiţ a Oraşului—Şirul Florilor 13, Telef. 26.

Prefectul Poliţiei—Şirul Florilor 13, Telef. No. 374.

Oficiul Sig. Gmera’e —Calea Victoriei 34, (Str. Fântânei) Te-

| lef. 777-778.Poliţia Gârei La Giră Telef. No 759.

Comendutrca Pieţil Str. Fân­tânei Teief. No. 325.

Cercul de Recrutare—Casarma Regele Ferdinand I. Teief. No, 123.

Inspectoratul Muncaî—Sfr. Por- ţei 18, Telef. No. 3 85

Regimentul 8 Jandarmi, Telef 151.Regimentul 89 Iof.—Calea Victo­riei (Sîr. Fântânei) 747.

Bat. II. Vânători de Mante, Casarma Regele Ferdinand I. Telef. 728.

Comand. Bdg. de Artilerie şi Reg. 41 Artilerie, Str. Lungă. Te­lef, 736.

Serv. Silvic de Stat Str. Cas­telului 42 Telef. 251 Prlmprjtoriatul— Casa Primăriei, Telef, 131

Secţa Militară orăş. Str. Por- ţei 63 Telef. 435.Scaunul Orfanal, Str Po'ţef 63. (Primărie)

Dirigintele Poştei} P. T. T. Bu» levardol Regele Ferdinand Telef 255

Serv. Edil, Poduri şi Şosele, Ş-rul Spitalului Militar 3 Telef. 175

Servlcul Hydrauiic, Şirul Ce- tă;u?ei 7 Telef. 91.

Notari Public': Dr. Moşofu— Prlncepele Carol Telef. 274

D . Dav d Bieahv, str. Porţii 67, Telef. 292

Ofic ui Stârci C vile—C»sa Sfa­tului Piaţa L bei ţiţei Teief. 279.

Baroul Avocaţilor, Prlncepele Cat oi 7, Telef. 27?

Camera de I^d. şl Comerţ, Str. Porţei 65 Telef. 27

Ins rectoratul Industrial, Str. Ti­mişului 2, Teief. 754

inspectoratul Ig enjc, Str. Cas­telului 52, Telef. 756.Serv, Silv c Orăşenesc, Str. Ar­gintarilor 5, Teief. 208.

Garaje de automobile.Leonîda & Co., garaj, Strada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdinand.

Fraţii Schiell, garaj, Strada Castelului 138* Magazinul, de­pozit, Strada Porţii.

Zieg'er A., Strada Lungă 14. Babirt'ky, Strada Lungă 105 Hansmann & Martin, -Strada

Lungă 39Gusbeth & Turnus, Strada

Lungă 168.

Expediţii la garăpentru mobile, bagaje, niârfurit

e t c f a c următoarele firme:H. Aronsohn & Co. Piaţa Li­

bertăţii No* 1 (Casa Sfatului). Aci este instalat şi un birou pentru vânzare de bilete C. F. R. (Tel. 7). L SchmidU Strada M hail W eiss No. 25. (Tel. 57). Schenker & Co, Strada SMoan Ne* 24.

Hamalii se pot recunoaşte după numărul aplicat pe caş? cheta lor, şi se găsesc de obi- Ceiu în colţul dintre Piaţa Ei* bertatii cu Strada Hirscher»

0 ;e r 4 i n n i bancare-Banca Cetatea Str. Castelului

48 (Hotel Continental). Cores­pondenţi în toate părţile şi ora- şple ţării. Remiteri, saont, de­puneri în conditiunile cele mai favorabile. Sucursale : Bucureşti, Rupea, Odorhai, Toplita Româ’ nă (Borsec), Gherla, Cluj. Le­gătură cu America.

Cafenele.Transilvania, Principele Carol

No. 31.Coroana, Strada Porţii No. 70.Eiile, Şirul Inului No. 34.

Părinţi! Elevii»C u rs u ri d e p r e p u ra ţ ie

p en tru s c o r ig e n te , e x a ­m e n e d e a d m ite re l a 11« eee , şco li s e cu n d a re , n o r ­m a le , m e se rii, şco li m i­l i t a r i , p r e p a r a ţ i i p e n ­t r u e x a m e n e d e b u r s e c u reu gU ă s ig u ră p r e d ă p ro fe s o r au to risâ t# C u rs sp e c ia l d e lim b a r o m â ­n ă p e n tru s tre in i.

T a x e le d e c u r s u r if o a r te co u T en ab lIe

C u rsu l ţin e 4 5 a llé .în s c r i e r i l e se p r im e s c

p â n ă l a 9 5 I u l ie l a S e ­c r e t a r u l lice u lu i r e a l „O r. I . M e şo ta * . I n fie­c a r e zi d e la o re le IO —1 9 a . m . 684 4—5

Văd. Mărie FriedmannBfron de mijlocire

pentru vânzări şi cumpărări de case, locuinţe, localuri de prăvălie, locuri virane, terene cultivabile şi între­prinderi de fabrici ca şi în­chirieri locuinţe şi viile pe timpul de vară.B r a ş o v , S t r . C a s te lu lu i 4 7 .600 1 1 - 0

L u c r ş z c io ra p i, b lu ze de de lâ n a , c a p o a d e , p r e ţ c o n ve n a b il. B r a ş o v , S t r . l o c u , S p it . M ilita r N o . 112.691 2—2

M E R S U L T R E N U R I L O RV A L A B I L D E

T r e n u r i c a ri so se sc la B r a ş o v .Dela Bucureşti:

L A I I U N I E 19 2 4 .

Trenul expres Expres Orient Tren personal Tren personal Acceleratul Acceleratul Tren personal

Tren expres Tren personal Tren personal Tren accelerat Tren personal

Expres-OrientAcceleratul

31No.No. 1 No. 32/ No 427 No. 401 No. 201 No. 325

Dela Oradea-Hare :No. 32 No. 326 No. 428 No 402 No. 328

Dela Arad:* No. 2:

No* 202:

ora

ora

ora

IDela Făgăraş şl Sibiu:Tren mixt No. 2022 (nu­

mai dela Făgăraş):Trenul de persoane No.

230 (dela Sibiu):Dela Sf. Dheorghe şi Brefcn:

Trenul personal No. 442:Trenul personal No- 444:

Dela Madefalăo, Târgul Mareşalul ele-Trenul personal No. 440:Trenul personal No. 436:Trenul personal No. 438:

Dela lărgeşti:Trenul mixt No. 2018:Trenul mixt No. 2020:

ora

ora

ora

ora

2*02 412 607

13 57 1455 1921 2203

3*31535

14*29154923*23

2 ‘2910*11

740

12*20

8*5818*26

3*1011*1414*23

70913*40

ora

ora

T r e n u r i c a ri p le a c ă dela B r a ş o v .La Bncnreştl:

No. 2 No. 32 No. 326 No. 202 No. 428 No. 402 No. 328

La Oradea-Mare.*No. 31:No. 327:No. 427:No 401:No. 325:

La Arad:No. 1:No. 201:

La Făgăraş şl Sibiu:Personalul No. 229 (până

la Sibiu)Trenul mixt No. 2021 (nu­

mai până la Făgăraş)La Sf. Dbeorghe şl Bretea:

Personalul No. 441: ora 8*22Personalul No. 443: „ 17*10

La Madefalăn, Târgal Marăş etc.

Orient-expres Expresul Personalul Tren accelerat Tren personal Tren accelerat Tren personal

ExpresulPersonalulPersonalulAcceleratulPersonalul

Expres-OrientAcceleratul

ora

ora

2*563*466*09

102614*5616*0623*51

2*30 6*25

14*35 15*13 22 30

4*2719-36

7TO

17*15

PersonalulPersonalulPersonalul

Trenul mixt Trenul mixt

No. 435: No 437: No. 439:

La Băneşti:No, 2017 No. 2019

ora

ora

2356*20

17.3T7*41

Pagina 4, OAZETA TRANSILVANIE» Nf. 78—1924

HOTĂRÂRIde-ale Camerei de comerţ din Braşov.

Ora 5 d. a.

intimek, ştiridela corespondenţii noştri speciali

i mlolii în UniţiL on d ra 2 3 . ~ Ziarul »Times“ înregistrează ştirea

senzaţională, că Tudor Alexandrof, şeful organizaţiilor revolaţionare macedonene — cu ocazia vizitei recente la Londra — s’a pus în legătură directă cu conducă­torii bolşevici ruşi pentru a obţine sprijinul în vederea unei revoluţii în Balcani.

Alexandrof a avut o întrevedere cu AL Bakovski şi cu care a făcut uu acord în acest sens. Acest acord priveşte şi lupta contra guvernului Ţaucof.

0 bandă de hoţioperează in Sfântul Bheorghe

— Fu rfu l în d ră zn e ţ de astă- noapfe în centrul oraşului. —

Prinderea unui primejdios bandit.S f. G heorghe 2 4 . — Astă noapte hoţii au spart

tutungeria locot. invalid Finitu din centrul oraşului. Au furat câteva mii de lei găsiţi în tejghea şi tot tutunul din prăvălie.

* •*

Pe când se ancheta furtul de astă noapte, la ora 11 se petrecea o nouă îndrăsaeaţă spargere la casa d-lui Şiţoş Dezideriu, în str. Regele Ferdinand 52 (strada principală a oraşului).

Individul Mocel Iosif y’a introdus în casă prin spargere şi a furat banii şi bijuteriile pe cari le-a pu­tut gâsi în pripă. A fost arestat, însă, câod vroia să se facă nevăzut.

Cercetările începute de comisarul Duică pare că duc ia surprize: hoţul a declarat că are tovarăşi în oraş. Se crede ;â banda aceasta din care face parte şi M o­cel a comis crima de acum o lună jumătate. Se ştie că un ţăran din Gelencze (lângă Tg. Secuilor) dopă ce-şi vânduse o căruţă cu scânduri a fost ucis şi jefuit. Cri­minalii dispăruseră.

Acum se crede că vor fi descoperiţi.

Bursa: 24 Iulie 1924.Z Ü R I C H

DESCHIDERE:Rirlin 12972 Amsterdam 2081/» Ntw.York 5438/4 Londra 239272 Paris 278272 Milano 2367Yi Praga 1615 Budapesta 6972 Agram 6421/2 Bucureşti 235 Varşovia 106 Viena 763/â Cor. austr. stamp.

b u c u r e ş t i

B E V I Z E :Paris 12.40 BerlinLondra 1035 New»York 234 italia 997 Elveţia 42 Viena 32Vî Praga 685 Budapesta 26

V A L U T E ;

Napoleon 820—840 Mârd 54—56 Leva 150—160 Lire otomane 115— 120 Lire sterline 1015—1025 Franci fran:ezi*l2.35— 12 50 Franci elveţieni 421/, - 4372 Lire italiene 10.10—10.25 Drahme 4 —4.10 Dinari 255—265 Dolari 231—233 Marca polon. 44—46 Cor. austriacă 33—35 Cor. ungară 26—28 Cor. cehoslov. 6.85—6.95

In şedinţa recentă a Ca­merei de comerţ s’au luat între altele următoarele hotărâri:

Apărarea acţionarilor.Adresa Ministerului de Indus­

trie şt Comerţ, relativă la ere- tarea de dlspoziţiunt legale pen­tru apărarea acţionarilor ia s o ­cietăţi p e ac[it transmisă Ca roerei de comerţ arată, că ex­perienţele din ultimii aut au dat doyadl, atât la noi cât şt în streinfttate, că legile aflătoare In vigoare nu apără Interesele acţionarilor în contra abuzurilor ce se pot comite de către unii fondatori, administratori sau di­rectori ai societăţilor pe aefii la întemeierea sau conducerea ncestor întreprinderi. O comisie ce va fi con voce tă de Cameră din cercurile oamenilor specia­lişti se va ocupa mai deaproape de chestiune, cu care ocazie se vor da indicaţii cuvenite despre organizaţiile deja existente, mai ales pe lângă instituţiile finan­ciare din Ardeal.Braşovul — staţiune climaterică.

Şedinţa plenară s-a ocupat mai amănunţit şi de propunerea făcută guvernului de către C o­m isia igienică a judeţului B ra­ş o v »de a declara oro şu i B ra­şov c a staţiune climaterică". In contra acestui plan Camera a Just atitudine în modul cel mai hotărât, atrăgând atenţia autori­tăţilor superioare competente asupra gravelor urmări ale unei asemenea declarări dăunătoare

IN FO R M â T IMPrincipele CaroI în Franţa.

PJncipde car ol al României a sosit eri din Marsilia nude a vizitat central de aviaţie litrei, Jmgareie şi şcoala.

*Căldurile din Bucureşti produc

ravagii în redacţia oficiosului guvernului. La ultima -o ră poli­tică „Viitorul" brodează p e câ ­teva coloan e o poveste ilariantă, care culm inează în constatarea c ă „partidul naţional e s /e am e­ninţai cu ruptură de d-nii V. Ootdlş ş i V. Branişte". In „sen­zaţionalul" reportaj s e afirm ă între altele Câ „d-nii V. Goldiş £/ dr- V- B ran iscc au lipsit d e la ţnirunirea (firi Cluj. Adevărul este c ă d l dr, V, S fanţ f te a fost prezent la ictranlrei aiu Ciaj f iod de perfect acord cu hotărârile Inate, iar d-l V. Gol­d iş n"a pulul lua par le, fiind la Sibiu ocupat cu p reg ătin a în­trunirii secţiilor ştienfijlce a le mAstreim şi cu pregătirea c o ­memorării centenarului Avram lancu".

Prin urmare tot ce s*a bro­dat d e „ Viitorul" e s te o pură invenţie.

Recom andăm reportului de senzaţie duşuri reci.

*Dlctr'o eroare de paginaţie

materia ce revenea eri Paginei distractive i ’a pua în altă parte.

Corespondenţa d)o Galaţi — foarte interesantă — trebuia să apară pe pag. I-a.

. *

Noul preşedinte a l Mexicului. Se anunţă din New-Yoik că ge­neralul Platarg Gaiies a lost a Ies preşedinte al M.*xicului.

*Londra 23 — Coeferluţa In­

ternaţională privitoare ia ener­g iile m ecanice « a termin* t eri. La conferinţă a participat 35 ţări, între cari şi Româna, reprezen­tată prin d-l prof. Başilă dc)a Poliţe.hal.a din Ba coi eşti.

industriei şt comerţului Braşo­vului, dar şt al Intregei ţări.

fadul comercialUn lung schimb de idei a a-

vut loc ia discutarea adresei Ministerului de Industrie şi Co­merţ, relativă la creiarea de dtspozitiunl legale pentru apă­rarea vadului com ercial.

Mtoisterul de Industrie şi Co­merţ pentru a proceda la crela- rea vadului comercial s a adre­sat tuturor Camerilor de comerţ din ţară pentru a înainta pro­punerile lor în această chestiune. Din propunerea Camerei Bra­şov, care este aceiaşi cu a Ca­merei Timişoara, extragem ur­mătoarele: »Cine era negustor în anul 1914, in generai nu poate fi evacuat. Dacă un ne­gustor s-a stabilit înhr’un local de prăvălie după 1 Mai 1914 şt un alt negustor concurează pen­tru local, atunci această ofertă de chirie se va trimite înaintea unei judecătorii arbitrate, care va cerceta dacă contractul de închiriere este real, sau este numai un act deghizat pentru a scoate pe chiriaşi sau pentru a urca chria. Dacă contractul de închiriere corespunde cu chiria, atunci fostul chiriaş beneficiază de dreptul de preferinţă*.

Comerţul ambulantIn cauza comerţului ambulant,

ministerul va fi rugat se regle­menteze comerţul ambulant în mod unitar şt să dea instrucţiuni uniforme tuturor Camerilor şi tuturor oficiilor competente.

fdii din Târgul.M urăşUn călător, care a vizitat zi­

lele trecute oraşul Târgui-Murăş, ne povesteşte următoarea nos­timadă :

La otelul Domokos, unde am descins s’a prezentat în ziua de 16 Iulie un trimis el primă­riei care a invitat pe proprietar să aplice pe casă o tabelă, pe care o adusese, cu următoarea inscripţie:Oprirea trăsurilor es te Oprită!

Proprietarul otelului s’a con­format. Când însă trimisul au­torităţii t a cerut şt o sume de 200 lei drept taxă pentru firmă, proprietarul s’a crucit şi a es- clamat:

»Bine, d-le primes: sa afişez tabela, dar nu înţeleg să m i şi plătesc pentru aceasta!“

In cele di a urmă: or faaî e ordiri fi proprietarul s’a coafor mat.

Calmei nostimidti este îuiă câ oprinda-se, cu tot ordinul dat trăsurile in stradă, proprieti- ral — nefiind aa sergent de stradă de faţă — a fost provo­cat sâ-şi execute ordinul şi să tragă la răspundere pe contra­venient.

Adecă pe lângă că proprieta­rul a admis sâ fie afişată o ta­blă pe casa «a, şi pe lâogâ că a trebuit să mtl plâteas â şi o taxă de 200 Iei, trebuie sâ mii facă şi serviciul de vardist /

Aventura dela Brăila— D ra Cornescu dusă s c con­

stituie prizonieratul său. —Brăila, 23. — Comandantul

operaţiunilor de urmărire Împo­triva banditului Terentf, a ple­cat io Delta cu d-ţo&r* Corne- seu ca sâ reconstituie împreju rărite în cari au stat cele două fete în apropiere de bandit D*ra Cernescu din cauza emo­ţiei, n-a putut sâ dea lămăririle necesare neamisttnduşi exact locurile unde a fost captvâ-

* •După o ştire mai nouă, ban­

ditul a trecut de zona e a>mk rire. Ar fi fost văzut pe moşia

Aviz pentru părinţi. IProfesor titular definitiv la

liceul de Stat din loc. predă Secţiuni. începând dela i August a. c , elevilor de curs secundar, cari urmează să se prezinte la examene in Septemvrie a. c- tn altă parte d ecât la şcoa la , unde dânsul funcţionează; d e a- sem enea, curs de limba română pentru străini.

dresa în Str. Şirul Cetăţuei, No. 9, etajul I. mire orele 11— 12 din zi. 695 1—4

Librării Româneşti.»Cooperativa", Strada Princi­

pele Carol 7.Ciurcu, Strada Hirscher.«Unirea*, papetărie* articole

de birou, rechizite şcolare. Braşov, Strada Lungă No 9. Te­lefon No. 103.

Stadiul actual al Conferinţei dela Londra

P a r i s , 2 8 . — Comisiu- nile conferinţei continuă lu­crările privitor la planul Da- wes şi la condiţiunile îm­prumutului de 8 0 0 milioane pentru Germania, Ziarul » L e Matin“ aminteşte că Poin- caré a acceptat acest plan dar n’a primit să modifice articolele importante din tra­tatul dela Versailles ca sâ satisfacă pretenţiile banche­rilor.

»Petit Párisién“ afirmă că Herriot va sacrifica mai de grabă problema împru­mutului, dacă se va cere modificarea tratatului. Her­riot va veni la Paris şi va face un exposeu Camerei înainte de a începe nego­cierile cu Germania.

Manifestaţiile ostile Grecilor din Bulgaria

Sofia 24. — La Plevna au fost omorâţi de revoluţionarii macedoneni doi comercianţi greci, cari au refuzat să dea sume de bani şi au protestat împotriva şantajului ce se fă­cea. La Burgas, mulţimea a spart geamurile consulatului grec.

Ce este cu stareade asediu?

Bucureşti 24, — R âspândin­da-s e zvonul c â s e oa extinde starea de asediu tn toată ţara, guvernul va da o zi o ordonanţă lămuritoare în ce re va exp lica Câ starea d e asediu nu s e va extinde şi nu este vorba de câ t de unificarea sancţiunilor apli­cabile de către Consiliile d e războiu , privitor la delicte s i ­milare.

Atac banditesc la Cluj

Un ţăran iefoit de 25.000 lei.Cluj 24. — Eri seară la ora

9 a fost atacat, de către 5 ban­diţi mascaţi, locuitorul Ioan Fe- herenz din com. Beneş. A fost somat să-şi dea purg»; victima refuzând a fost bătutâ grav şi bandiţii au jefuit-o de suma de 25.000 let.

Sinuciderea unui Director industrial

din TimişoaraTimişoara *24. — Directorul

unei întreprinderi industriale de aci, dl Andrei Dezső s’a sinucis trăgându-şl un glonţ în cap.

Nu se cunosc motivele sinu­cidere!.

Abonamente la Gazeta Transilvaniei se pot faceori şi când timp mai în­delungat sar» lunareCota-lo"g a d iot Oieieanu. Pi»n»ru »nfomifltmni. a se e-

rirüQRAFlA A. MURESIANU BKANbCE & COMP BRAŞOV. Redactor responzabili iOAN BROTEa