„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.RO

Primul

cotidian al

Olteniei Anul XXVII, Nr. 8352sâmbãtã, 20 mai 2017 16 pagini 1 leu

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

Muzeele craiovenepot fi vizitategratuit sâmbãtãnoaptea

culturã / 8ªi, totuºi,va fi al 72-lea!

Lucru ºtiut, la 11 iunie a.c.,avem prevãzute alegeri localeparþiale la nivelul municipiuluiCraiova, pentru desemnarea pri-marului, pentru „un rest demandat”, întrucât postul a fostvacantat, dupã cum se cunoaº-te, în condiþiile opþiunii Liei Ol-guþa Vasilescu pentru statutul deparlamentar, în urmã cu un an.ªi-au anunþat, deja, intenþia dea candida, actualul primar inte-rimar, Mihail Genoiu din parteaPSD, senatorul Mario OvidiuOprea din partea PNL, AniºoaraStãnculescu (ALDE), LucianBernd Sãuleanu, decanul Barou-lui Dolj, ca independent, ing. Du-mitru Cãlina (PMP) ºi deputatulDan Claudiu Prisnel (USR).

eveniment / 4actualitate / 3

- Culmea ar fi, Popescule, sã-þi

dai doctoratul în plagiat.

Exerciþiu al ISU Dolj:

„A luat foc”pãdurea la Tãlpaº

Un incendiu de proporþii, carea cuprins aproximativ 4 hectare depãdure, pe raza comunei doljeneTãlpaº, a pus „pe jar” autoritãþile,ieri, în jurul prânzului. Zeci depompieri, voluntari din zonã, darºi angajaþi ai Direcþiei Silvice Doljau fost implicaþi în activitãþi destingere a incendiului ºi de ges-tionare a situaþiilor neprevãzuteivite pe parcursul intervenþiei. Dinfericire, a fost vorba despre unexerciþiu al Inspectoratului pen-tru Situaþii de Urgenþã „Oltenia”al judeþului Dolj pentru dezvolta-rea deprinderilor de lucru în echi-pã a personalului din cadrul in-stituþiilor ce trebuie sã intervinãîntr-o astfel de situaþie.

COLECTIVUL S.C. PARCTURISM S.A. UREAZÃ UN

SINCER ªI CÃLDUROS,,LA MULÞI ANI”

DOMNULUI DIRECTORGENERAL CONSTANTIN

RÃDUCÃNOIU!

Despre Colegiul Naþi-onal „Elena Cuza” numai sunt foarte multede spus, având în vede-re istoria pe care o are.Ieri, în sala de festivi-tãþi a instituþiei de în-vãþãmânt, s-au marcatcei 184 de ani de exis-tenþã, în prezenþa ca-drelor didactice, deieri ºi de azi, a elevilor,a pãrinþilor acestora,precum ºi a oficialitã-þilor. Momente emoþi-onante, care s-au con-stituit ca o punte întretrecut ºi viitor, trecândprin prezent. 66666 ED

UCAÞIE

pa

gin

a

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,Colegiul Naþional „Elena Cuza”,la 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþãla 184 de ani de existenþã

„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”

2 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 20 mai 2017actualitateactualitateactualitateactualitateactualitateClubul miliardarilor

din România are oficial

încã trei membriÎn clubul miliardarilor din

România au întrat, în 2016,reþeaua de bricolaj DedemanBacãu, cea mai mare compa-nie antreprenorialã din þarã,controlatã de fraþii Adrian ºiDragoº Pavãl, grupul petro-lier ungar MOL ºi magazine-le Auchan. Datele au fostpuse la dispoziþie de compa-nii. Dedeman a avut vânzãriîn creºtere cu 20%, benzinã-riile MOL au raportat unplus de 7%, iar magazineleAuchan ºi-au majorat cifrade afaceri cu 10% anultrecut. Dintre cei trei noimiliardari în euro, doarAuchan a fost pe pierderi.

Moneda care a redevenit

starul pieþelor valutare

la nivel mondialÎn timp ce dolarul îºi

pierde din valoare, euro seapreciazã ºi pare sã aibãsuficientã forþã sã urce încontinuare. Evoluþia nu afost întrevãzutã de foartemulþi pentru 2017, scrie WallStreet Journal. Dolarul erape val, euro era bombardatcu ameninþãri populiste, iarparitatea era la orizont.Acum, moneda europeanã,cotatã la aproape 1,11 înraport cu dolarul, a avansatcu 5,4% faþã de cea america-nã în acest an, comparativ cucreºterile de 4,8% în raportcu lira sterlinã ºi 4% cuyenul. Contextul generalsuferã în prezent schimbãride ambele pãrþi ale Atlanticu-lui. Pe fondul turbulenþelorpolitice ºi al datelor econo-mice modeste, entuziasmulpentru activele americaneeste în scãdere, în timp ce înEuropa riscul politic s-adiminuat, iar creºterea parerelativ robustã.

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 2 A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: mediafax@mail.cvlpress.ro

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu, Valentin Ceauºescu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Educaþie: Cristi PãtruCulturã: Magda Bratu

Sport: Marius Cîrstov, Cosmin StaicuFotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613

Responsabilitate juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Ministerul Justiþiei din Serbia atransmis, într-un rãspuns pentruagenþia MEDIAFAX, cã instituþiava decide dacã Sebastian Ghiþã vafi sau nu extrãdat, dupã ce o in-stanþã din Belgrad, unde fostul de-putat a fost audiat ieri, va stabilidacã sunt îndeplinite condiþiile pen-tru aducerea sa în România. ”Po-trivit Convenþiei Europene de Ex-trãdare, Curtea Supremã va deci-de dacã sunt îndeplinite toate con-diþiile. Dupã decizia Curþii, Minis-terul Justiþiei va avea ultimul cu-vânt în ceea ce priveºte extrãda-rea lui Sebastian Ghiþã”, se aratãîn rãspunsul dat de Ministerul sârb

Preºedintele PSD, Liviu Drag-nea, a declarat, ieri, cã este posibilsã nu se facã nicio remaniere gu-vernamentalã, însã, dacã în anu-mite zone va fi nevoie de “un altritm” nu va avea nicio ezitare sãfacã schimbãri. “Programul de gu-vernare este foarte riguros, dar rit-mul trebuie menþinut. Este posibilsã nu fie niciun fel de re-maniere, dar, dacã vomanaliza cã în anumitezone este nevoie de unimpuls, este nevoie deun alt ritm decât celcare a fost pânã acum,eu cel puþin nu o sã amniciun fel de ezitare”, adeclarat preºedintelePSD, Liviu Dragnea.Liviu Dragnea a afirmatcã “remanierea guver-namentalã nu este lega-

Preºedintele PSD, Liviu Drag-nea, a declarat, ieri, cã rãspun-sul dat de Guvern Curþii Consti-tuþionale la sesizarea fostei salesoþii, Bombonica Prodana, pri-vind abuzul în serviciu “este oprobã de mare specializare juri-dicã”, afirmând cã Parlamentulnu dã astfel de rãspunsuri.“Este o probã de mare speciali-zare juridicã ºi constituþionalã.Noi, de exemplu, de la Parla-ment nu dãm astfel de rãspun-suri. Camera Deputaþilor nu rãs-punde la solicitãri fãcute pen-tru speþe ale unor persoane fi-zice aflate în procese. Noi rãs-pundem când sunt disputeconstituþionale între instituþii,

”Eu am citit tot istoricul ºi toateregulamentele ºi toate comisiile, toateevaluãrile referitoare la arhiva SIPA,am un punct de vedere, voi face ocomisie, vom inventaria ºi noi cumau inventariat alþii ºi le vom dese-cretiza”, a afirmat Tudorel Toader,vineri, la Iaºi. Potrivit ministrului Jus-tiþiei, arhiva SIPA are ”probabil” in-formaþii pe toate palierele, iar Minis-trul Justiþiei poate desecretiza ceea cee secret de serviciu, în timp ce as-pectele care sunt de competenþa Gu-vernului pot fi desecretizate prin ho-tãrâre de Guvern, iar ”dacã vor fiacolo ºi secrete de stat, vor putea fidesecretizate numai la nivel de CSAT”.

Sebastian Ghiþã se opune extrãdãrii în România,Sebastian Ghiþã se opune extrãdãrii în România,Sebastian Ghiþã se opune extrãdãrii în România,Sebastian Ghiþã se opune extrãdãrii în România,Sebastian Ghiþã se opune extrãdãrii în România,argumentând cã este persecutat politicargumentând cã este persecutat politicargumentând cã este persecutat politicargumentând cã este persecutat politicargumentând cã este persecutat politic

Fostul deputat Sebastian Ghiþã a declarat ieri, încursul audierilor la o instanþã judiciarã din Belgrad,cã se opune extrãdãrii în România, argumentând cãeste persecutat politic, avocatul românului cerândblocarea procedurii de extrãdare ºi transferul în

arest la domiciliu, relateazã Tanjug.

al Justiþiei, agenþiei MEDIAFAX.În ceea ce priveºte cauzele din

þarã în care este implicat fostul de-putat, acesta va fi audiat luni prinvideoconferinþã la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie, în dosarul “Pon-ta-Blair”. Audierea a fost amânatãpentru cã Sebastian Ghiþã a cerutsã fie prezent avocatul ales din Ser-bia, au declarat surse judiciare pen-tru MEDIAFAX. Fostul deputat arfi trebui sã fie audiat joi, prin video-conferinþã, procedura fiind amâna-tã pentru luni pentru cã nu eraasistat de avocatul ales din Serbia.

Procurorii anticorupþie au cerutarestarea preventivã pentru Sebas-

tian Ghiþã în dosarul “Ponta–Blair”,în care fostul deputat este acuzatde spãlare de bani, avocatul aces-tuia precizând, sãptãmâna trecutã,cã Ghiþã vrea sã participe activ laproces. În prezent, Sebastian Ghi-þã este în arest, în Serbia, dupã ce

a fost depistat de autoritãþi, la Bel-grad, pe 13 aprilie. Pe numele fos-tului deputat au fost cerute, pânãacum, cinci mandate de arestarepreventivã în lipsã, instanþele dinRomânia dispunând arestarea îndouã cauze.

Ministrul Justiþiei, Tudorel Toader, va faceanchetã pentru desecretizarea arhivei SIPA

Ministrul Justiþiei, Tudorel Toader, va face o comisie pentrudesecretizarea arhivei SIPA, dar nu ºtie când va fi desecretiza-

tã aceasta, deoarece nu ºtie ce conþine.

Preºedintele PSD : Este posibil sã nu fie niciunfel de remaniere guvernamentalã

Liviu Dragnea, despre rãspunsulla sesizarea fostei soþii la CCR:

O probã de mare specializare juridicãconflict între instituþii, contesta-þii fãcute de Avocatul Poporului.Nu intrãm în astfel de... Dar pro-babil la Guvern este o altã prac-ticã. Nici nu cred cã premierulGrindeanu a ºtiut despre ce evorba”, a declarat preºedintelePSD, Liviu Dragnea, solicitatsã comenteze punctul de vede-re transmis de Guvern cãtreCCR cu privire la excepþia deneconstituþionalitate invocatãde cãtre Bombonica Prodana,fosta sa soþie. Livu Dragnea aprecizat la solicitarea jurnaliº-tilor cã relaþiile sale cu premie-rul Grindeanu sunt “foartebune”. “Sunt bune, sunt foartebune”, a rãspuns liderul PSD.

Informaþiile vor fi abordate ”înmod adecvat”, ”cu respectarea pro-cedurilor legale, cu respectarea com-petenþelor ºi a termenului”, a adãu-gat ministrul. Întrebat dacã estimea-zã când va fi desecretizatã arhivaSIPA, ministrul Justiþiei a rãspuns:“Dacã nu ºtiu natura secretului con-þinut în arhivã, pot spune în ce timpse rezolvã?”. Premierul Sorin Grin-deanu declara, luni, cã susþine dese-cretizarea arhivei SIPA, precizând cãa avut discuþii cu ministrul Justiþieipe aceastã temã. Arhiva SIPA a fostreadusã în atenþia opiniei publice deDan Andronic, acesta susþinând cã aufost copiate documente.

tã de indicatorii macro-economici,prezentaþi de Institutul Naþional deStatisticã”. “Aceste rezultate suntgenerate efectiv de punerea în apli-care a Programului de guvernareîn mare parte, de încrederea pecare oamenii de afaceri au avut-oºi o au în programul de guverna-re... “, a spus liderul PSD.

cuvântul libertãþii / 3sâmbãtã, 20 mai 2017 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

ªi, totuºi, va fi al 72-lea!ªi, totuºi, va fi al 72-lea!ªi, totuºi, va fi al 72-lea!ªi, totuºi, va fi al 72-lea!ªi, totuºi, va fi al 72-lea!MIRCEA CANÞÃR

Lucru ºtiut, la 11 iunie a.c., avem pre-vãzute alegeri locale parþiale la nivelulmunicipiului Craiova, pentru desemna-rea primarului, pentru „un rest de man-dat”, întrucât postul a fost vacantat,dupã cum se cunoaºte, în condiþiile op-þiunii Liei Olguþa Vasilescu pentru sta-tutul de parlamentar, în urmã cu un an.ªi-au anunþat, deja, intenþia de a candida,actualul primar interimar, Mihail Genoiudin partea PSD, senatorul Mario OvidiuOprea din partea PNL, Aniºoara Stãncu-lescu (ALDE), Lucian Bernd Sãuleanu,decanul Baroului Dolj, ca independent, ing.Dumitru Cãlina (PMP) ºi deputatul DanClaudiu Prisnel (USR). Nu excludem ºialte candidaturi, de care momentan nuavem cunoºtiinþã. Oricum, primarul alesla 11 iunie a.c., va fi al 72-lea nume,

aliniat dupã cel al lui Gheorghe Chiþu(1864-1866), figurã luminoasã a Olte-niei, dar ºi a þãrii, desemnat prin votul„consilierilor comunali”. Avem în vede-re cã unii dintre aleºi au primit mai mul-te mandate, nu obligatoriu succesive,precum Gheorghe I. Pessicu, NicolaeRomanescu, Gheorghe Potârcã, VasileBulucea, fiecare câte trei, Antonie So-lomon ºi Lia Olguþa Vasilescu, ultimeledouã (incomplete). Sã admitem teoretic– înaintea depunerii candidaturilor – cã„mica bãtãlie” pentru primãria Craioveise va purta între ofertele principalelorpartide politice – PSD ºi PNL – adicãîntre Mihail Genoiu ºi Mario OvidiuOprea, ambii cu ºanse de reuºitã, în con-diþiile mobilizãrii electoratului fidel, am-bii cu suficientã vizibilitate publicã. Ex-

trem de importantã. Pentru cã înjumã-tãþitã fiind, faþã de alegerile locale la ter-men, campania electoralã, de aceastãdatã, va fi una atipicã, comprimatã lamaximum, presupunând un plus de strã-danie din partea candidaþilor ºi a echi-pelor de campanie. În tentativa fiecãru-ia de seducere a electoratului. Cunos-cãtori ai realitãþilor municipiului, MihailGenoiu ºi Mario Ovidiu Oprea se aflã înpole-position, ca sã ne exprimãm astfel.Ce opinãm noi cã ar conta în faþa craio-venilor? Chiar dacã doleanþele acestorasunt diferite, de la un cartier la altul, dela zonã a urbei la alta, nicio promisiunefãrã acoperire nu îºi are rostul. Lectu-rând monografii ale Craiovei, în aborda-rea istoricilor Luchian Diaconu ºi OtiliaGherghe sau a fostului universitar ºi apoi

reprezentant al administraþiei publice lo-cale, judeþene, dar ºi centrale, Petre Gi-gea Gorun, majoritatea „aleºilor”, de-alungul timpului, au lãsat însemne dura-bile în urma lor, respectând interesele ce-tãþenilor, venind în întâmpinarea acesto-ra, putând fi pomeniþi cu respectul cu-venit. Fie cã s-au numit Gheorghe Chi-þu, Nicolae P. Romanescu, ConstantinPotârcã, Petre Gigea, Ion Zãvãleanu,Marin Lungu, Antonie Solomon sau LiaOlguþa Vasilescu. „Moºtenirea” predece-sorilor nu e deloc de neluat în seamã.Dimpotrivã. Este chiar consistentã, dareste treaba fiecãruia cum îºi va croi –strategic – scurta campanie electoralã.Ieri, încã se mai colectau semnãturi, deunii dintre candidaþi ºi echipele ad-hocale acestora sugerau multe.

Potrivit datelor Direcþiei Jude-þene de Statisticã Dolj, efective-le de ovine ºi caprine de pe razaDoljului numãrau, la 2014,221.213 capete, respectiv99.916 capete, acestea din urmãîn creºtere cu peste 10.000 decapete faþã de 2010. În maremãsurã, crescãtorii din acest seg-ment zootehnic trãiesc din valo-rificarea laptelui ºi a produselor

Cu promisiunea unui ajutor de stat insuficient,

Ciobanii, stimulaþi sã valorifice lânaMinisterul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale

a pregãtit un proiect de H.G., prin care crescã-torii de ovine ºi caprine vor fie stimulaþi sã

valorifice lâna. Vor primi 1 leu/kg, atât produ-cãtorii agricoli persoane fizice care deþin

atestat de producãtor, cât ºi producãtorii agri-coli persoane fizice autorizate, întreprinderi

individuale ºi întreprinderi familiale, constitui-te potrivit O.U.G. nr. 44/2008. Pentru a fi eligi-bili, cei ce solicitã ajutorul financiar trebuie sã

deþinã o exploataþie înregistratã în RegistrulNaþional al Exploataþiilor ºi sã facã dovada

comercializãrii cantitãþii de lânã pentru carecere acordarea sprijinului cãtre o entitateautorizatã sanitar-veterinar în acest scop.

lactate, iar primãvara ºi din vân-zarea mieilor ºi iezilor. Lâna au-tohtonã, odinioarã, era folositã înindustria textilã ºi chiar exporta-tã. Acum, ciobanii o aruncã pecâmp, unde putrezeºte cu anii,pentru cã nimeni nu se aratã in-teresat de ea. Guvernul Românieiaduce în dezbatere publicã,acum, un proiect de H.G., iniþiatde M.A.D.R., prin care crescã-

torii de ovine ºi caprine sã fie sti-mulaþi sã comercializeze lâna.

1 leu bonus pentrukilogramul de lânã

vândutã?!Cheltuielile cu furajele, salari-

zarea ciobanilor de la stânã – cenu mai lucreazã fãrã cel puþin2.000 de lei lunar ºi trei mese pezi – ºi concurenþa foarte durã cumarii producãtori de lapte ºi brân-zeturi sunt doar câteva din greu-tãþile cu care se confruntã, zi dezi, proprietarii de ovine. Un spri-jin referitor la stimularea financiarãa comercializãrii lânii cãtre unitãþiautorizate sanitar-veterinar este bi-nevenitã. Chiar dacã, în proiectulde H.G., se avanseazã plata a doar1 leu/kg de lânã. Un pic pare sãfie mai mult decât nimic, în vi-ziunea Executivului.

Schema de ajutor prezentatã deGuvernul actual se adreseazã pro-ducãtorilor agricoli persoane fizi-ce care deþin atestat de producã-tor ºi producãtorilor agricoli per-soane fizice autorizate, întreprin-deri individuale ºi întreprinderi fa-miliale, constituite potrivit Ordo-nanþei de urgenþã a Guvernului nr.

44/2008. Aceºti beneficiari trebu-ie sã îndeplineascã în mod cumu-lativ douã condiþii: sã deþinã o ex-ploataþie înregistratã în RegistrulNaþional al Exploataþiilor, astfelcum e prevãzut în Norma sanitarãveterinarã pentru implementareaprocesului de identificare ºi înre-gistrare a suinelor, ovinelor, capri-nelor ºi bovinelor, aprobatã prinOrdinul preºedintelui A.N.S.V.S.nr. 40/2010 ºi sã facã dovada co-mercializãrii cantitãþii de lânã pen-tru care cere acordarea sprijinuluicãtre o entitate autorizatã sanitar-veterinar în acest scop.

Crescãtorii,tot în pierdere

Fondurile necesare pentru pu-nerea în aplicare a acestei sche-me de ajutor sunt stabilite la ni-velul a 36 milioane de lei ºi vorproveni de la bugetul de stat, înlimita prevederilor bugetare apro-bate cu aceastã destinaþieM.A.D.R, pe anul 2018, la capi-tolul 83.01 „Agriculturã, silvicul-turã, pisciculturã ºi vânãtoare”,articolul 40.15 „Sprijinirea pro-ducãtorilor agricoli”. Direcþiapentru agriculturã judeþenã, dacã

H.G. va trece, va trebui sã în-tocmescã Registrul unic pentruaccesarea Programului susþinerea crescãtorilor de ovine ºi capri-ne pentru comercializarea lânii.

În concluzie, cum o oaie, la untuns, dã circa 2 kg de lânã, iartunsul costã 4-5 lei/oaie, chiardacã primeºte 2 lei de la stat, pro-prietarul rãmâne tot pe minus,pentru cã el o vinde cu preþuriderizorii: 0,70 – 1,00 leu/kg! Ceidin industrial textilã s-au orien-tat demult spre lâna din alte sta-te, motivând cã este mai bine în-treþinutã, oile fiind crescute încondiþii cu totul desosebite de-cât cele din þara noastrã. Pe dealtã parte, distrugerea fabricilorromâneºti de covoare, în ultimeledouã decenii, a reprezentat o pre-siune imensã pe proprietarii de oi.Evident cã lâna româneascã este,deºi nu la volumul de altãdatã,colectatã ºi exportatã, apoi pre-lucratã de marile companii detextile, al cãror produs finit vinespre desfacere în România. Ace-eaºi metodã ca la exportul nostrude lemn brut sau contractele delohn din industria textilã!

VALENTIN CEAUªESCU

4 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 20 mai 2017evenimentevenimentevenimentevenimenteveniment

Pentru verificarea viabilitãþii Pla-nului de apãrare împotriva incen-diilor la fondul forestier al judeþuluiDolj, ieri, pompierii ISU Dolj auorganizat un exerciþiu de amploareîn localitatea Tãlpaº, unde „a luatfoc pãdurea”. Astfel, în jurul orei12.00, ISU Dolj a fost anunþat prin112 despre producerea unui incen-diu la fondul forestier din localita-tea Tãlpaº, Ocolul Silvic Amaradia,existând pericolul de propagare laîntreaga suprafaþã împãduritã. Lanivelul Direcþiei Silvice Dolj a fostactivatã celula de urgenþã care ahotãrât punerea în aplicare a Planulde apãrare împotriva incendiilor lafondul forestier al judeþului Dolj ºisuplimentarea forþelor în zonã.Echipele specializate din cadrul Sec-

Stilul de viaþã este cel care, îndecursul a 20 de ani, a modificatstructura ºi modelele de morbi-ditate ºi mortalitate din întreagalume, dar mai ales în þãrile dez-voltate. Potrivit specialiºtilor în

Tot mai mulþi români suferã de obezitateDin cauza alimentaþiei nesãnãtoase ºi a stilului de viaþã

sedentar aproape jumãtate din populaþia peste 18 ani aRomâniei este supraponderalã, iar 9,3 la sutã suferã deobezitate. Aceastã situaþie este mai frecventã în mediulurban, potrivit datelor prezentate de Institutul Naþionalde Statisticã.

calcul, ar trebui luate trei proble-me majore de sãnãtate: sedenta-rism, alimentaþie iraþionalã ºi stre-sul. Restul bolilor nu sunt decâtrezultatul acestora. Toate treisunt la fel de importante ºi inter-

dependente. Despre alimentaþiaincorectã ºi complet neraþionalã,despre bolile provocate de exce-sele alimentare, s-a tot vorbit,însã cu greu se produc schim-bãri de atitudine.

Excesul de greutateprovoacã afecþiuni gravePotrivit INS, din totalul popu-

laþiei rezidente în vârstã de un anºi peste, 99,5% a consumat fruc-te ºi legume, consumul zilnic defructe fiind însã menþionat dedoar 30,4% din populaþie, iar celde legume de doar 30,1% din po-pulaþie. Din populaþia rezidentãde 15 ani ºi peste, 57,2% a con-sumat bãuturi alcoolice în ultimele12 luni, iar 19,2% nu a consu-mat niciodatã alcool. Bãrbaþii auconsumat alcool în proporþie multmai mare decât femeile (72,6%faþã de 42,8%). Cei mai mulþiconsumatori de bãuturi alcoolicese regãsesc în rândul persoane-lor de sex masculin din grupa devârstã 45-54 ani (83,9%). Dinpopulaþia rezidentã de 15 ani ºi

peste 18,7% au consumat frec-vent bãuturi alcoolice (cel puþino datã pe sãptãmânã).

Diabetul zaharat de tip 2, bo-lile cardiovasculare ºi unele ti-puri de cancer sunt printre boli-le cronice netransmisibile carepot fi atribuite excesului de greu-tate. În unele cazuri apar chiarºi probleme psihologice. Pentrusocietate în ansamblul ei, ea arecosturi directe ºi indirecte ce îm-povãreazã sistemul de sãnãtateºi resursele sociale.

Dacã obezitatea ºi supragreu-tatea continuã sã creascã într-unastfel de ritm alarmant, acest fe-nomen va afecta mai mult de ju-mãtate din cetãþenii europeni pânãîn anul 2030. În unele þãri, pro-centul ar putea ajunge la 90%.

Sedentarismul,una din principalele cauzeConform Eurobarometrului

efectuat de cãtre Societatea Eu-ropeanã de Cardiologie, Româniase aflã sub media europeanã înceea ce priveºte efectuarea exer-

ciþiilor fizice. Experþii estimeazãcã în Europa existã o tendinþã dedescreºtere a nivelului activitãþiifizice din cauza prãbuºirii la ni-vele minimale a efortului fizic înmuncã, ce nu este compensatãde miºcarea în timpul liber.

Îngrijorãtoare este situaþia co-piilor ºi adolescenþilor, în spe-cial a fetelor, pentru care supra-ponderalitatea a ajuns din excep-þie aproape o regulã. În euro-context, România se plaseazã înierarhia inactivitãþii fizice la po-pulaþia peste 15 ani pe o poziþiemijlocie cu o prevalenþã, totuºiîngrijorãtoare, de circa 40%. Înprivinþa prevalenþei supraponde-ralitãþii la adolescenþii de 13 ani,România se gãseºte de aseme-nea la mijlocul euro-scalei cu oprevalenþã de circa 20%.

Totuºi pentru fetele/adoles-centele, de 11-15 ani, din Româ-nia, euro-bazele de date indicãîn intervalul 2005/2006 – 2009/2010 o scãdere alarmantã a ac-tivitãþii fizice, cu peste 60%.

RADU ILICEANU

Exerciþiu al ISU Dolj:

Un incendiu de proporþii, care a cuprinsaproximativ 4 hectare de pãdure, pe raza co-munei doljene Tãlpaº, a pus „pe jar” autori-tãþile, ieri, în jurul prânzului. Zeci de pompieri,voluntari din zonã, dar ºi angajaþi ai DirecþieiSilvice Dolj au fost implicaþi în activitãþi destingere a incendiului ºi de gestionare a si-

tuaþiilor neprevãzute ivite pe parcursul inter-venþiei. Din fericire, a fost vorba despre unexerciþiu al Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã „Oltenia” al judeþului Dolj pentrudezvoltarea deprinderilor de lucru în echipã apersonalului din cadrul instituþiilor ce trebuiesã intervinã într-o astfel de situaþie.

þiei de Pompieri Craiova au fostalertate ºi s-au deplasat la locul eve-nimentului, parcurgând o distanþãde 47 km. Ajungând la locul inter-venþiei, ºeful gãrzii de intervenþie ºistingere din cadrul Secþiei de Pom-pieri Craiova a constatat cã perso-nalul de intervenþie al Direcþiei Sil-vice este expus la arsuri ºi intoxi-caþii cu fum, iar incendiul se mani-festa violent pe o suprafaþã de 4 hacu posibilitãþi de propagare la în-treaga pãdure.Se activeazã planul de apãrare

împotriva incendiilorOperaþiunea de localizare ºi li-

chidare a incendiului era în plinãdesfãºurare, în jur de 20 de anga-jaþi ai Ocolului Silvic Amaradia ac-

þionând cu mijloacele de primã in-tervenþie (mãturi, bãtãtoare, gãleþi,cazmale, lopeþi ºi sticle cu apã),sprijiniþi de un tractor cu plug ºitrei motoferestraie, precum ºi depersonalul Serviciului Voluntarpentru Situaþii de Urgenþã Tãlpaººi Fãrcaº cu 2 tractoare cu plug ºi20 voluntari. Din cauza fumuluidens ºi înecãcios ºi a condiþiilormeteo nefavorabile (vânt moderat),2 persoane prezintã arsuri la nive-lul membrelor superioare ºi 4 aufost intoxicate cu fum. Se dispu-ne balizarea zonei pentru evitareapãtrunderii persoanelor neautoriza-te în perimetru afectat ºi, având învedere amploarea evenimentului,prefectul judeþului Dolj, Dan-Nar-cis Purcãrescu este informat de

inspectorul ºef al ISU Dolj, col.Constantin Florea despre situaþiacreatã, solicitând activarea Planu-lui de apãrare împotriva incediilorla fondul forestier al judeþului Dolj,precum ºi deplasarea la faþa locu-lui a grupei operative ºi a unor for-þe suplimentare de intervenþie dela Detaºamentul 1 ºi 2 PompieriCraiova. În timp ce forþele de in-tervenþie ale Ocolului Silvic acþio-nau pentru localizarea ºi lichidareaincendiului prin defriºarea arbori-lor, comandantul acþiunii a fost in-format cã din cauza neglijenþei, doilucrãtori au fost surprinºi ºi imo-bilizaþi de cãderea unui trunchi decopac, astfel cã este nevoie sã fiescoºi de acolo cu targa. Mai multdecât atât, comandantul interven-þiei este anunþat cã, în timp ce seara terenul din apropiere, plugulunui tractor a scos din pãmânt unproiectil calibrul 120 mm, astfel cãeste necesarã ºi intervenþia echi-pajului pirotehnic din cadrul Deta-ºamentului 1 de Pompieri Craio-va. În timp ce forþele de interven-þie acþionau pentru localizarea ºilichidarea incendiului, comandan-

tul acþiunii aflã cã AdministraþiaNaþionalã de Meteorologie a emis oatenþionare COD PORTOCALIU devânt puternic, cu intensificãri ce potatinge la rafalã 80km/h, astfel cã tre-buie grãbitã stingerea focului, peri-colul fiind foarte mare. Cu toateaceste situaþii neprevãzute, la ora14.00 acþiunile de intervenþie suntoprite, întrucât incendiul a fost li-chidat ºi urmeazã acum ca specia-liºtii sã stabileascã, în urma cerce-tãrilor, cauza producerii acestuia.„Obiectivele acestui exerciþiu aufost verificarea viabilitãþii Planu-lui de apãrare împotriva incendii-lor la fondul forestier al judeþuluiDolj, verificarea interoperabilitã-þii forþelor angrenate în gestiona-rea situaþiilor de urgenþã generatede un incendiu la fondul forestierºi dezvoltarea deprinderilor de lu-cru în echipã a personalului dincadrul forþelor de intervenþie. To-tul a decurs bine ºi consider cã ºiîntr-o situaþie realã toþi cei impli-caþi ºi-ar face datoria corespunzã-tor”, a declarat col. Constantin Flo-rea, comandantul ISU Dolj.

CARMEN ZUICAN

„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº„A luat foc” pãdurea la Tãlpaº

cuvântul libertãþii / 5sâmbãtã, 20 mai 2017 actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

Decernarea titlului de DoctorHonoris Causa al Universitãþii dinCraiova profesorului Eugen Ne-grici s-a desfãºurat într-o atmo-sferã aparte. Deºi s-a respectatîntrutotul rigoarea scenariului, da-toritã sentimentului de bucurie cucare universitarii craioveni l-au în-tâmpinat pe marele profesor, ce-remonia a fost resimþitã ca întreprieteni, „intimã” cum perfect adescris-o prorectorul NicolaePanea: „Profesorul Eugen Negricieste unul dintre cei care au contri-buit la þinerea în viaþã a Facultãþiide Litere, astfel încât astãzi Uni-versitatea din Craiova poate sã ani-verseze cei 70 de ani în integritatefericitã. Acesta este un momentpentru care decernarea de astãzieste o decernare intimã, care pri-veºte istoria Universitãþii din Cra-iova”. Profesorul Gabriel Coºo-veanu a evocat apoi personalitatea„cãrturarului” Eugen Negrici, pecare l-a portretizat astfel: „Singu-rul sãu concurent, în aceastã are-nã a confruntãrii de idei, este doarel însuºi”.

„Sunt fericit cã suntaici, în aceste zile”

Vãdit emoþionat de cãldura me-sajelor, profesorul Eugen Negrici

Criticul ºi teoreticianul literar Eugen Negrici,atât de respectat de profesorii de la Litere, mulþi

dintre ei avându-l drept mentor, a primit, joi, titlulde Doctor Honoris Causa al Universitãþii din Craio-va. Ceremonia în sine, cu simbolistica sa, ºi mesajeleîndreptãþit nostalgice ale universitarilor l-au emoþi-onat vizibil pe distinsul cãrturar, care, cu o sinceri-tate debordantã, ºi-a permis el însuºi un proces al

memoriei. Eugen Negrici ºi-a amintit de casa pãrin-teascã ºi de bunicii sãi, de propriii profesori, oameniimportanþi care i-au influenþat destinul, iar franche-þea ºi generozitatea detaliilor, unele atingând intimi-tatea, au cucerit încã o datã conºtiinþele studenþilor,care, la final, s-au ridicat în picioare ºi ºi-au aplau-

dat, la scenã deschisã, profesorul.

Timp de douã zile, astãzi ºi mâi-ne, cei mai buni mici fotbalisti dinBucuresti vor juca pentru califi-carea la Turneul Final al CupeiHagi Danone, pe terenurile Cen-trului pentru Agrement ºi SportDolj. În anul în care turneul mon-dial Danone Nations Cup va avea,

s-a adresat audienþei cu un discursspiritual, sincer. Pornind de la noulstatut, de Doctor Honoris Causa,Eugen Negrici a mãrturisit cã titlulîl plaseazã cumva în „postumita-te” ºi îi permite sã abordeze un tonmai relaxat.”Sunt de-al casei, cums-ar zice, toatã tinereþea mea a fostaici. M-am cãsãtorit cu soþia mea,colegã de facultate, profesoarã laLiceul Buzeºti, aici am fãcut copi-lul, aici am început viaþa universi-tarã, întâi la Institutul Pedagogicºi apoi la Universitatea, reînfiinþa-tã în 1967. Sunt fericit cã sunt aici,în aceste zile (...)”, s-a adresat, îndeschidere, deopotrivã profesori-lor ºi studenþilor aflaþi în Sala Al-bastrã a Universitãþii, unde s-a des-fãºurat ceremonia de decernare aînaltului titlu universitar.

Amintirileunui licean

De altfel, întreg discursul profe-sorului Eugen Negrici a fost punc-tat cu multe amintiri preþioase, le-gate de famila ºi profesorii pe carei-a avut. ªi-a amintit, de pildã, cã,în facultate, colegii de grupã îl nu-meam „doctor holis causa”, fiind-cã stãtea pe hol, fiind remarcat caun tânãr cuminte, în general. „Eramun tânãr de 17 ani, venit dintr-un

liceu de bãieþi, pentru mine feteleerau o apariþie bizarã. Când eram laRâmnicu-Vâlcea, când trecea o fatãla 100 de metri ºi noi eram într-ungrup în care vorbeam prostioarelevremii, dintr-odatã trecea un curentprin sufletul nostru: pentru cã tre-cuse o fatã. Ele erau la liceul de fete,noi la liceul de bãieþi. Poate nu erarãu, aº zice cã – dacã aº fi directorsau ministru – ne-am reîntoarce lasistemul când fetele erau separatede bãieþi pentru cã exista o pasiunesecretã, o dorinþã de reîntâlnire. Aºa,stând unii lângã alþii, trãgându-se defuste ºi vãzându-ºi fiecare defecte-le, totul cade în dezagreabil ºi mi-zerie. Aºa era o relaþie umanã sub-tilã ºi interesantã între noi”, a oferitEugen Negrici studenþilor ºi citito-rilor sãi un crâmpei preþios, prinineditul sãu, din tinereþe.

Bibliotecadin casa bunicilorProfesorul Negrici ºi-a amintit

apoi de bunicii sãi. Pe bunica adescris-o astfel: „soþie de preot,înþeleaptã, deºteaptã, iute la min-

te, a cãsãtorit 12 fete sãrace, erafiica unui boier vâlcean care a con-struit cinci biserici, deci pãcatelemele sunt iertate dinainte”, iar pebunicul – un preot elegant. „Încasa aceea pãrinteascã a fost demulte ori Iorga, au avut o bibliote-cã fabuloasã pe care au ars-o, dupãmoartea bunicului, în 1945, au ars-o servitorii rãmasºi în casa însi-guratã pentru cã nu aveau lemnede foc. O bibliotecã în care au mairãmas trei-patru cãrþi, sã zic, darcare toate îmi vorbesc de profun-zimea selecþiei ºi de faptul cã era,într-adevãr, un intelectual”, a re-memorat Eugen Negrici.

Un elogiu adusprofesorului

Alexandru PiruPlecând de la uitare ºi eseul pe

care se pregãteºte sã-l scrie peaceastã temã, profesorul EugenNegrici ºi-a amintit apoi de pro-fesorii care l-au format: profeso-rul Vega de la Râmnicu-Vâlcea,„un extraordinar latinist”, profe-sorul Boris Cazacu „care m-a se-

lectat pe mine, dupã un examencu 18 bilete ca sã îmi dea nota10” ºi, bineînþeles, de profesorulAlexandru Piru, care, înainte detoate, „era un om bun”. Dupã cea povestit cum l-a întâlnit la Fa-cultatea de Filologie de la Bucu-reºti ºi cum i-a influenþat destinulmai târziu, datoritã erudiþiei sale,Eugen Negrici a propus condu-cerii Universitãþii din Craiova sãse gândeascã la omagierea aces-tuia, în 2017 împlinindu-se 100 deani de la naºterea sa. „Domnilor,nu credeþi cã ar trebui sã facemun an Piru la Craiova? Acest om aîntemeiat intelectualmente aceas-tã instituþie. Propun conduceriiUniversitãþii sã ia în seamã pro-punerea mea”. Încheindu-ºi dis-cursul cu aceastã lecþie de gene-rozitate, teoreticianul ºi criticul li-terar, Eugen Negrici ºi-a apropiatºi mai mult studenþii ºi publiculcare-l citeºte, întreaga salã ridi-cându-se în picioare pentru a-laplauda pentru mesajul sãu, ca ºipentru întreaga sa activitate.

LAURA MOÞÎRLICHE

Centrul pentru Agrement ºi Sport Doljgãzduieºte Cupa Hagi Danone

Cupa Hagi Danone, cea mai importantã com-petiþie din România pentru copiii de 10-12 ani, îºidesfãºoarã anul acesta cea de-a opta ediþie. Dupãprimele 5 etape, disputate la Cluj, Piteºti, Timi-

ºoara, Baia Mare ºi Bucureºti, a venit rândulCraiovei sã gãzduiascã turneul care trimite ceimai talentaþi puºti la întâlnirea cu Zinedine Zi-dane, ambasadorul Danone Nations Cup.

în premierã, ºi o competiþie dedi-catã fetelor, Craiova este primuloraº din România care va gãzduimeciuri de fete în cadrul CupeiHagi Danone. Patru echipe intrãîn cursa pentru trofeul etapei dinOltenia. În prima faza, competi-þia care i-a lansat, printre alþii, pe

Gabi Torje ºi Ianis Hagi, are 6 eta-pe zonale, la care participa echi-pele celor mai bune ºcoli din ace-le regiuni. Turneul Final al CupeiHagi Danone se va þine la Acade-mia Hagi din Constanta, între 1 ºi4 iunie.

ªase ºcoli ºi ºase cluburi vorjuca pentru titlul de campioanã. Pelângã cele 6 câºtigãtoare ale faze-lor zonale, la faza finalã a compe-tiþiei vor mai participa LuceafarulCluj-Napoca, Dinamo Bucureºti,FC Steaua Bucureºti, Kinder San-georgiu de Mureº, CSU Craiovaºi gazda Academia Hagi. Câºtigã-

toarea turneului final va fi desem-natã campioanã nationalã, iar cei12 copii campioni vor îmbrãca tri-courile României în luna septem-brie, la Danone Nations Cup, cândvor juca la New York pentru titlulsuprem, alãturi de alte 31 de micinaþionale din toatã lumea.

Anual, peste 3000 de copii par-ticipã la Cupa Hagi Danone ºi,pânã în prezent, aproape 20.000de mici fotbaliºti au trãit experi-enþa competiþiei în România, iarcei mai norocoºi dintre ei au de-venit campioni naþionali ºi au ju-cat pentru prima datã în culorile

þãrii lor la Finala Mondiala Dano-ne pe stadioane celebre ca Wem-bley, Santiago Barnabeu sau Sta-de de France. Anul trecut, echipaAcademiei Hagi a fost reprezen-tanþa României la Cupa NatiunilorDanone, turneu ce s-a desfasuratin Paris, pe Stade de France. Celmai bun rezultat al nostru la tur-neul mondial s-a înregistrat în2014, când tot echipa AcademieiHagi a reuºit sã termine competi-þia pe locul 6, fiind opritã doar denaþionalã care avea sã câºtige tro-feul, cea a Japoniei.

MARGA BULUGEAN

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Eugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorEugen Negrici a primit titlul de DoctorHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris CausaHonoris Causa al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din al Universitãþii din Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

6 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 20 mai 2017educaþieeducaþieeducaþieeducaþieeducaþie

Sunt ani mulþi în spate, prin cares-a trecut peste multe momente di-ficile, dar Colegiul Naþional „ElenaCuza” a mers mai departe ºi ºi-acontinuat ºirul performanþelor. Nudegeaba motto-ul unitãþii este „Re-zultate de prestigiu pentru o unitatede prestigiu”. Manifestãrile de ieriau fost deschise de prof. LiviuCotfasã, director al Colegiului Na-þional „Elena Cuza”: „Mulþumesccelor care sunteþi prezenþi, astãzi,aici, la ceas aniversar. Suntem bu-curoºi sã avem printre noi foºti das-cãli ºi elevi, cei care au dus numeleliceului peste tot în lume. Sunt con-vins cã rezultatele vor fi la fel debune ºi în continuare, anul trecutfiind pe primul loc în judeþ ca pro-centaj de promovabilitate la Baca-laureat, ºi, pentru ceea ce a fost ºipentru ceea ce va fi, mulþumit Pri-mãriei, care ne ajutã foarte mult.Avem invitaþi de marcã lângã noi,astfel cã-i invit sã spunã ceea cecred despre ºcoala noastrã”.

Tradiþia trebuiesã meargã mai departe

Primul care a þinut sã-ºi expri-me pãrerea a fost Mihail Genoiu,primar interimar al Craiovei: „Mãleagã foarte multe de acest liceu,de „Filologie-Istorie”, aºa cum se

Sala mare a Teatrului Naþional „MarinSorescu” din Craiova a fost, ieri, arhiplinã,cu ocazia aniversãrii Colegiului Naþional „Ca-rol I” din Craiova. Au fost, unii lângã alþii,profesori de ieri ºi de azi, elevi, pãrinþi ºi invi-taþi. Manifestarea a debutat cu intonarea Im-nului de Stat al României, dupã care acþiunileau mers pe firul lor normal, conform progra-mului bine structurat. „Istoria ne uneºte as-tãzi, în acest adevãrat templu al ºtiinþei ºi cul-turii, care este Colegiul Naþional „Carol I”.Ziua de acum este ucenicia celei de ieri. Amînvãþat ºi ca dascãli ºi ca elevi în aceastã ºcoa-

Paginã realizatã de CRISTI PÃTRU

Despre Colegiul Naþional „Elena Cuza”nu mai sunt foarte multe de spus, având învedere istoria pe care o are. Ieri, în salade festivitãþi a instituþiei de învãþãmânt, s-au marcat cei 184 de ani de existenþã, în

prezenþa cadrelor didactice, de ieri ºi deazi, a elevilor, a pãrinþilor acestora, pre-cum ºi a oficialitãþilor. Momente emoþio-nante, care s-au constituit ca o punte întretrecut ºi viitor, trecând prin prezent.

numea în anii de dinaninte de Re-voluþie, deoarece aici am avut pri-mul loc de muncã, dupã absolvireafacultãþii. Dupã mine, este colegiulcu cea mai mare þinutã, prin mo-destie, disciplinã, acurateþea proce-sului de învãþãmânt, pe tiparul pen-sioanelor sau colegiilor din strãinã-tate. Cât voi lucra în Primãrie voiajuta cât pot acest liceu ºi vã anunþpe toþi, elevi ºi profesori, cã va con-tinua reabilitarea clãdirilor. Vã trans-mit sã duceþi mai departe prestigiulacestui colegiu”. Prof. MonicaLeontina Sunã, inspector generalal Inspectoratului ªcolar JudeþeanDolj, a punctat: „Sunt bucuroasã sãmã aflu aici, cu atât mai mult cucât sunt absolventã a acestui liceu.Am aceleaºi emoþii pe care le-amavut ca elevã. Aþi pãstrat ºtachetaridicatã, dar sunt convinsã cã oputeþi depãºi. Sunt alãturi de dum-neavoastrã ºi vã recomand sã vãstabiliþi o strategie de promovare aperformanþelor, deoarece aveþi cuce sã vã lãudaþi”. O fostã elevã aColegiului, a fost ºi actualul consi-lier local municipal Bianca Pre-descu, care a menþionat: „Mã adre-sez elevilor, în primul rând, deoa-rece ei sunt sufletul acestei insti-tuþii. Am absolvit cu ani mulþi înurmã, când se dãdea ºi treapta a

II-a, iar concurenþa, aici, a fost ceamai mare, în acei ani, cinci candi-daþi pe un loc. Tinerii duc mai de-parte tradiþia. Am lucrat, de-a lun-gul anilor, în calitatea mea de pro-fesor la Facultatea de Drept a Uni-versitãþii din Craiova, cu foartemulþi absolvenþi de aici, unii dintreei ajungând în posturi înalte, inclu-siv în Europa. Dacã elevii sunt su-fletul, dascãlii lor sunt cei care îlpregãtesc, de aceea le adresez ºilor îndemnul sã ducã mai departeistoria. În 1933, când bunicul meuscria monografia, prima, a aliceu-lui, acesta se afffla pe primul loc

în România, iar, mai ales dupã re-zultatele de anul trecut de la Baca-laureat, sper sã ajungã tot pe ace-eaºi poziþie”.

Trecutul ºi prezentul,împreunã pentru viitor

Manageriatul Colegiului a gân-dit foarte bine manifestarea de ieri,douã dintre ele fiind foarte binelegate. În primul a fost prezent unfost director, prof. Dumitru Rã-ducanu, care a precizat: „Mã lea-gã o bunã parte din viaþã de acestttcolegiu, 20 de ani, din care zeceam fost director, un an adjunct.Am venit pe post imediat dupãRevoluþie, alãturi de o echipã cuadevãrat profesionistã. Era aceiani, poate mulþi îºi aduc aminte,destul de dificilã. Având în vede-rea tradiþia ºi pe cei care au con-

dus, pânã în 1989, cu rezultate ex-traordinare, aveam o arecare cris-pare, doarece ne dãdeam seamacã, dacã nu reuºim, se poate faceo comparaþie cu ceea ce a fost.Din fericire, având ºi sprijinul co-legilor, am reuºit. Acum, sunt pu-þin invidios, pe ceea ce au reuºitcei de acum, fiindcã au dus maideparte prestigiul ºi au putut facelucruri extraordinare. Sunt con-vins cã rezultatele vor veni, deoa-rece spiritul acestui liceu nu pie-re”. Cel de-al doilea moment a fostcel legat de actualitate: premiereacelor 12 elevi ºi a cadrelor didac-tice care i-au pregãtit, pentru per-formanþele obþinute la fazele naþi-onale ale Olimpiadelor ºcolare, lamai multe discipline. Practic, tre-cutul ºi prezentul s-au întâlnit, pre-gãtind viitorul.

Aniversare de anvergurã a Colegiului Naþional „Carol I”Ieri, Colegiul Naþional „Carol I” a fost la ceas aniversar (191 de ani de la

înfiinþare), manifestãrile dedicate instituþiei de învãþãmânt preuniversitardesfãºurându-se la Teatrul Naþional „Marin Sorescu” din Craiova. Reprezen-tanþi ai Administraþiei Publice Locale, ai Inspectoratului ªcolar Judeþean Dolj,ai Ministerului Educaþiei Naþionale, cadre didactice, de acum ºi din anii trecuþide la Colegiu, elevi ºi pãrinþi ai acestora au þinut sã participe la ceremonie.

lã. Este o datorie a generaþiei de astãzi ºi acelor viitoare sã ducã mai departe tradiþia aces-tui locaº de învãþãmânt, unul care este renu-mit nu numai în þarã, ci ºi peste hotare”, aprecizat prof. Cristian Stãiculescu, direc-tor al Colegiului Naþional „Carol I”.

Aprecieri de peste totO asemenea manifestare de anvergurã nu

putea sã aibã loc fãrã prezenþa unor repre-zentanþi de marcã ai unor instituþii, localesau naþionale. „Sunt deosebit de emoþionatºi onorat pentru participarea la aceastã ma-

nifestare. Nu pot sã nu mulþumesc tuturorcelor de aici, din Craiova, pentru gãzduireafazei naþionale a Olimpiadei de Religie. Le-am spus tuturor din þarã cã nu se poate gãsio mai mare apropiere faþã de comunitatecum este în Cetatea Bãniei. Revenind laColegiul „Carol I”, se ºtie despre ceea ce

înseamnã acesta în învãþãmântul românesc.Legãtura dintre profesori ºi elevi a dat roa-dele obþinute. Trebuie sã acordãm mai multãîncredere tinerilor ºi, personal, sunt con-vins cã asta veþi face aici, la dumneavoas-trã”, a menþionat conf.univ.dr. VasileTimiº, director în cadrul MEN. Primarulinterimar al Craiovei, Mihail Genoiu, a þi-nut sã prezinte mesajul, atât al sãu, cât ºi alConsiliului Local Municipal: „Sunt mândrucã am absolvit aici. S-a menþinut ºtachetaridicatã ºi cred cã se poate trece ºi mai sus.Niciodatã nu au încetat ºi nu se vor opri

rezultatele mari obþinute la concursuri.Vreau sã mai transmit ceva: aºa dupã cumºtiþi, localurile Colegiului, care sunt legateºi de clãdirea Operei Române, vor intra înreabilitare ºi consolidare, fiind demarate pro-cedurile de licitaþie ºi de execuþie. Fonduri-le necesare sunt bugetate local, în aproxi-

mativ patru ani fiind realizate lucrãrile.De asemenea, va fi reabilitat ºi bazinulde înot, unul care, la înfiinþarea sa, a fostuna dintre mândriile Craiovei, dacã nucumva ºi ale României”. Din partea In-spectoratului ªcolar Judeþean Dolj, me-sajul a fost transmis de prof. MonicaLeontina Sunã, inspector general: „Suntbucuroasã cã sunt aici. Vorbim despreperformanþã ºi prestigiu, într-o unitateºcolarã care le-a îndeplinit, le îndeplineº-te ºi le va îndeplini pe amândouã. Mulþu-miri cadrelor didactice ºi elevilor pentrucã au dus aceastã ºcoalã printre cele mairenumite în plan internaþional. Nu pot în-cheia decât prin „ªcoala cea mai bunãdin lume este cea în care înveþi sã în-veþi” – Nicolae Iorga”.

Premii pentru elevi ºi profesoriElevii nu au fost uitaþi, cei mai merituoºi

dintre ei fiind premiaþi, alãturi de cei care i-au îndrumat. Este vorba de 54 de premianþi(locurile I-III) la fazele judeþene ºi naþiona-le ale Olimpiadelor ªcolare, la diverse dis-cipline, prin contribuþia Asociaþiei Pãrinþi-lor din „Carol I”. ªi, tot fiind ziua lor, tine-rii s-au confruntat, pe terenul de sport alColegiul „Carol I”, la fotbal, volei, badmin-ton, etc. cu rivalii de la Colegiul Naþional„Fraþii Buzeºti”.

„Rezultate de prestigiu, pentru o unitate de prestigiu”

ColegiulColegiulColegiulColegiulColegiul NaþionalNaþionalNaþionalNaþionalNaþional „ „ „ „ „Elena CuzaElena CuzaElena CuzaElena CuzaElena Cuza”, la 184 de ani de existenþã”, la 184 de ani de existenþã”, la 184 de ani de existenþã”, la 184 de ani de existenþã”, la 184 de ani de existenþã

Colegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul Naþional„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017

Colegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul Naþional„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017

cuvântul libertãþii / 7sâmbãtã, 20 mai 2017 educaþieeducaþieeducaþieeducaþieeducaþie

Colegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul NaþionalColegiul Naþional„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017„Carol I”: 1826-2017Instituþie de învãþãmânt preuniversitar cu

vechime ºi o valoroasã tradiþie, Colegiul Naþi-onal „CAROL I” din mândra Cetate a Bãnieia luat fiinþã în anul 1826, în „plinã” primãva-rã – anotimp care, an de an, ne împodobeºtepomii cu fluturi albi; când lalele le cântã, lachemarea soarelui, iar castanii, pe bulevarde,îºi aprind felinare albe, când „privighetoareacântã, iar liliacul e-nflorit”, cum a spus-o,cândva, atât de frumos, în una din celebrele

Primii dascãli ai ºcolii craiovenenou înfiinþate – o ºcoalã de un gradmai înalt, în care, „pentru întâiaoarã, se predau gramatica, lite-ratura ºi ºtiinþa în limba Patrie”,au fost Stanciu Cãpãþâneanu ºiGrigore Pleºoianu, elevi ai cãrtu-rarilor Gh. Lazãr ºi Ion EliadeRãdulescu, la ªcoala „Sf. Sava”din capitala Þãrii Româneºti, „ceidintâi dascãli români ai Craio-vei ºi unii din cei mai harnici ºimai vrednici slujitori ai ºcolii ro-mâneºti”.

Primul din ei, Stanciu Cãpãþâ-neanu, se ocupã „cu instrucþiu-nea secundarã”, iar celãlalt, Gri-gore Pleºoianu, „cu cea primarã”.Excelenþi dascãli. Cãrturari „cuvederi mai înaintate”, democra-tice, cu dragoste faþã de ºcoalã ºicopii. Au meritul de a fi elaboratºi publicat manuale ºcolare ºi de afi tradus (din limba francezã) oseamã de cãrþi cu un conþinut edu-cativ, destinate tineretului. Prin cele20 de cãrþi tipãrite, „unde a pu-tut ºi cum a putut”, Grigore Ple-ºoianu „ocupa Locul I în rândulacelor pionieri ai literaturii pen-tru copii ºi tineret” (Al. Piru);este, în þara noastrã, „începãto-rul acestui fel de literaturã” (IliePopescu Teiuºan).

Acestora li se vor alãtura, înacea perioadã eroicã a începutu-lui, între alþii: profesorul, istoricul,publicistul ºi omul politic AaronFlorian (fost, la început, profe-sor la „mica ºcoalã”, a lui DinicuGolescu, de la Conacul sãu dinGoleºti ºi, dupã aceea, fost profe-sor la Craiova ºi, în 1948, prefectal judeþului Dolj, în timpul Revolu-þiei); Alexe Marin (care, fãcând,dupã aceea, studii strãlucite la Pa-ris, va deveni primul profesor dechimie al Universitãþii din Bucu-reºti); Grigore Mihãescu (profe-sor la clasele începãtoare, unde l-a avut elev în primele douã clase,pe viitorul filosof, logician ºi ompolitic Titu Maiorescu ºi a îndepli-nit, în 1848, funcþia de primar alCraiovei); Constantin Lecca (pic-torul care l-a avut elev, între alþii,pe Theodor Aman, ºi care are me-ritul de a fi ctitorul primei tipografiiºi a primului periodic din Oltenia:„Mozaicul”); Ioan Maiorescu(acest „al doilea Lazãr al româ-nilor”; excelent profesor de istoriela Craiova, Iaºi ºi Bucureºti; foarteapreciat director de ºcoalã ºi revi-zor al unitãþilor de învãþãmânt destat ºi particular din cele cinci jude-þe cuprinse între Dunãre, Olt ºi cu-nuna Carpaþilor Meridionali; preþuitfilolog (deschizãtor de drumuri îndialectologia româneascã); remar-cabil diplomat ºi om politic; neobo-sit publicist; militant de seamã pen-tru cauza Revoluþiei de la 1848 ºiUnirea Principatelor (ºi, când tegândeºti cã – nãscut în 1811 ºi de-

cedat în 1864 – n-a apucat sã trã-iascã decât 53 de ani...).

* * *De-a lungul întregii sale existen-

þe, Colegiul a fost slujit de o pleiadãde profesori, care – de la înãlþimeacatedrei – le-au transmis elevilor lorcunoºtinþe temeinice despre lume siviaþã ºi i-au educat în spiritul dra-gostei faþã de muncã, faþã de pãrinþi,faþã de þarã, în spiritul înaltelor idea-luri ale umanitãþii. O dovadã: peste50 din foºtii elevi ºi absolvenþi aiColegiului nostru ºi-au câºtigat drep-tul de a ocupa un loc în cel mai înaltfor ºtiinþific al þãrii – Academia Ro-mânã ºi, astfel, „cavaleri ai spiri-tului”, au intrat în „familia” selec-tã a „nemuritorilor”.

Iatã, pentru exemplificare, câ-teva nume: matematicienii Gheor-ghe Þiþeica ºi Simion Stoilow; di-plomatul ºi omul politic Nicolae Ti-tulescu; inginerii-inventatori GoguConstantinescu ºi N. Vasilescu-Karpen; poetul Alexandru Mace-donski; geologii Ludovic Mrazec,Sabba ªtefãnescu ºi Nicolae Pe-trulian; geograful George Vâlsan;filosoful C. Rãdulescu-Motru;medicii Constantin Angelescu, Di-mitrie Gerota, Dimitrie Combies-cu, Vlad Voiculescu, ªtefan Milcuºi Petre Vancea; chimiºtii: Ilie Mur-gulescu ºi Eugen Angelescu; juriºtiiIon Tanoviceanu, Valentin Geor-gescu ºi George Fotino; istoriciiDimitrie Pippidi ºi C.S. Nicolães-cu-Plopºor; oamenii politici Gheor-ghe Tãtãrescu ºi ªtefan Voitec; pro-fesorii, criticii literari, dramaturgi,eseiºtii Alexandru Marcu, EugenIonescu, Alexandru Balaci ºi PetrePandrea; pictorii: Theodor Amanºi Corneliu Baba... Sã nu-i uitãm,apoi, pe profesorii – academicieniGeorge Marin Fontanin ºi NicolaeBãnescu. Nici pe Eugen Ionescusã nu-l uitãm (ºi-a absolvit Cole-giul ºi examenul de bacalaureat totla noi).

Trei dintre absolvenþii Colegiuluicraiovean – Ludovic Mrazec, C. Rã-dulescu-Motru ºi Ilie Murgulescu –au îndeplinit, un timp ºi cu apreciaterezultate – misiunea de preºedinþi aiAcademiei Române.

* * *Acestora li se alãturã (fãrã a fi

fost academicieni) alte personalitãþide primã mãrime ale ºtiinþei, artei ºiculturii naþionale: scriitorii ºi criticiiliterari: Traian Demetrescu, SavinConstant, Nicolae Milcu, MihaiDrumeº, George Magheru, GibMihãescu, N.I. Herescu, Radu De-metrescu-Gyr, Nicolae Nicoleanu,N. Burlãnescu-Alin, Victor Papilian,Vintilã Ciocâlteu, Dumitru Ciurezu,Tiberiu Iliescu; economistul, gaze-tarul ºi scriitorul Eugeniu Carada;criticul de artã V.G. Paleolog; as-tronomul Nicolae Coculescu; juris-tul ºi omul politic Grigore Iunian;geologul Ion Popescu-Voiteºti; pic-

torii Eustaþiu Stoenescu, Ion Þu-culescu, Costache Petrescu, N.Petrescu-Gãinã, Eugen Taru, IlieMarineanu, Gabriel Bratu – Mib;muzicienii Grigore Gabrielescu ºiIon Vasilescu; actorii Ronald Bul-finschi, Manu Nedeianu, Tudor Ilie,Amza Pellea etc.

În rândul profesorilor colegiului,nu puþini sunt aceia care – avândvocaþia „ctitoririi” – în afara acti-vitãþii la catedrã, au mai fãcut ºi„altceva”, necesar, important ºidurabil. Cu alte cuvinte, s-au impli-cat ºi în activitatea Cetãþii, în viaþaCraiovei. Astfel, Muzeul Oltenieieste, la origini, opera profesorilorªtefan Ciuceanu ºi Marin Demetres-cu. Filiala din Craiova a ArhivelorNaþionale, ca ºi Societatea „Prie-tenii ºtiinþei” ºi Societatea Scri-itorilor Olteni sunt, în bunã mã-surã, opera profesorului C.D. For-tunescu. ªtefan Ciuceanu ºi TudorPopescu, colegul acestuia, au or-ganizat ºi condus, în perioada eroi-ca a începutului sãu, Muzeul Jude-þean Pinacoteca ºi Biblioteca „Ale-xandru ºi Aristia Aman”.

Profesorii Ion Dongorozi, Tibe-riu Iliescu ºi Ilie Rizea au condus,o vreme ºi cu apreciate rezultate,în calitate de directori, Teatrul Na-þional craiovean „Marin Sorescu”,în timp ce colegii lor Ion Hagiescuºi Petre Severin s-au aflat, un nu-mãr de ani, la cârma Conservato-rului „Cornetti”. ªi nu sunt sin-gurele exemple... Doi dintre absol-venþi (Nicolae Condiescu ºi N.I.Herescu) au îndeplinit, un timp ºicu rezultate demne de laudã, rolulde preºedinþi ai Societãþii Scrii-torilor din România.

Au ctitorit publicaþii: C. Lecca –„Mozaicul”; C.D. Fortunescu –„Arhivele Olteniei”; GrigoreGrandea – „Albina Pindului”;G.T. Buzoianu – „Revista ºcoalei”,„Carpatii” ºi primul cotidian dinCraiova, „Cântarul” etc. Colegide-ai lor au meritul de a fi înfiinþatºi condus un însemnat numãr dereviste ºcolare, între care: „Mur-murul Olteniei”, „Freamãt”,„Citirea”, „Tinerimea ªcolarã”,„Note Matematice ºi ªtiinþifice”,„Înmuguriri”, „Cinel-Cinel”,„Pitagora”, „Platon”, „Licãriri”,„Picãturi de rouã”, „Ioan Maio-rescu” etc.

* * *Colegiul Naþional craiovean, ce

poartã azi numele fostului suveranCarol I, este – aflãm cercetându-ibiografia – instituþia de învãþãmântpreuniversitar care – vatrã mereuaprinsã a istoriei naþionale – a fost(prin profesorii ºi elevii sãi), în mo-mentele mari, de rãscruce, ale isto-riei patriei, alãturi de lupta ºi nãzuin-þele poporului. Aºa a fost în 1848, ºiîn 1857-1859; ºi în 1877; ºi în 1907.ªi în timpul primului ºi celui de-aldoilea rãzboi mondial...

* * *ªcoala noastrã, Colegiul Naþio-

nal „Carol I” din Craiova, a fost,este ºi, în mod sigur, va fi ºi în vi-itor o instituþie de învãþãmânt preu-niversitar de frunte în ierarhia în-vãþãmântului românesc. O ºcoalãde nivel european. O ºcoalã pentrueternitate.

Urmând pilda înaintaºilor ºi având,la catedrã, un „lot” de profesori decertã ºi doveditã competenþã, repre-zentanþii sãi au obþinut, din 1964 –când elevul Octavian Bâscã, fiulunui apreciat mecanic de locomoti-vã din Craiova – a fost rãsplãtit cumedalia de argint, la Olimpiada dematematicã, din Berlinul de Est, ºipânã acum, un numãr de 53 de me-dalii (din care 19 – de aur, 21 – deargint ºi 13 – de bronz). Pe discipli-nele de învãþãmânt, cele 51 de me-dalii sunt grupate astfel: 29 – la ma-tematicã, 2 – la fizicã, 9 – la chimie,2 – la biologie, 9 – la informaticã ºi2 – la limba rusã.

La nivel republican, Colegiulnostru a obþinut – din 1964 ºi pânãîn 2013 – un numãr de 951 de me-dalii (din care un numãr de 88 me-dalii de aur).

Laudã „eroilor” acestor perfor-manþe cu care Colegiul nostru semândreºte. Laudã elevilor care le-au obþinut, în frunte cu OctavianBâscã: Mihai Pãtraºcu, Louis Fu-nar, Mugurel Barcãu, Mircea SavaTeodorescu, Mihai Aniþescu, MihaiBãrboi, Octavian Fãrcãºanu, Cris-tian Tãlãu, Victoi Pãduraru etc...Laudã profesorilor care i-au „îndru-mat cãtre performanþã”, în frunteIuliana Coravu (care „a strâns”unnumãr de 11 medalii: 3 de aur; 4 deargint ºi 4 de bronz); Evelina Stã-nescu; Virgil Schneider; Liliana Ni-culescu ºi Constantin Picu, Nico-lae tãlãu, Ion Rotaru (matematicã);Ion Bãrcãu, Gheorghe Stãnicã, Tra-ian Pribeanu, Gheorghe Brânzan(chimie) ºi mulþi alþii.

Pregãtiþi temeinic, marea majori-tate a absolvenþilor au trecut cu suc-ces – obþinând note mari – exame-nul de bacalaureat ºi, an de an, auocupat locuri de frunte la admitereaîn învãþãmântul superior de stat. Unînsemnat numãr dintre ei a luat ho-tãrârea de a-ºi continua studiile su-perioare la universitãþi de prestigiudin Europa, Canada, S.U.A. ºi dinalte þãri strãine, unde s-au remarcatprin pregãtirea demonstratã ºi inte-resul pentru studiu.

* * *Nu poate fi nesocotit sau uitat,

de asemenea, sprijinul multilateral ºieficient primit din partea organelorlocale (municipal ºi judeþean). Nu-mai aºa, în cadrul Colegiului au pu-tut fi construite ºi date în folosinþãun însemnat numãr de noi spaþii deºcolarizare: baza sportivã în aerliber; internatul ºi cantina; bazi-nul (acoperit) în aer liber (undetoþi elevii din clasele I-VIII învãþau,gratuit, sã înoate); clubul ºcolar (în

spaþiul fostei sãli de mese); sala defestivitãþi (cu o capacitate de 400de locuri); sera de flori. Tot atunci,pe clãdirea ce adãpostea cantina aufost instalate panouri solare care(de primãvara ºi pânã toamna) asi-gurau apa caldã pentru nevoile can-tinei ºi internatului.

În acei ani, materialul didactic afost – în deceniile trecute – îmbo-gãþit cu douã noi colecþii: Colecþiade roci (una din cele mai valoroasedin þarã) ºi Colecþia de fluturi, careadãposteºte un numãr de peste 7000de microlepidoptere (fluturi), dintoate zonele globului. Biblioteca, în-fiinþatã în anul 1836 – care este unadin cele mai vechi biblioteci ºcolaredin Principate – ºi-a sporit simþitorfondul de carte (depãºind, azi, cifrade 85.000 de volume) ºi a pus învaloare cele 299 cãrþi vechi, de pa-trimoniu, aflate în posesia sa.

Apar, atunci, dupã 1948, primelereviste ºcolare: „Picãturi de rouã”(cls. I-VIII) ºi „Licãriri” (devenitã„Ioan Maiorescu”) ºi primeleAnuare ºcolare.

Iau fiinþã Muzeul ºcolii ºi Mu-zeul darurilor.

În 1976 – când a împlinit „vâr-sta” de 150 de ani – Colegiul a pri-mit, în semn de preþuire, Ordinul„Steaua Republicii”, clasa I ºi, totde atunci, Ziua de 20 mai – când,în 1826, s-au pus bazele sale – adevenit Ziua Colegiului (ºi se vasãrbãtori, în fiecare an ºcolar, curegularitate).

Colegiului nostru i s-au mai acor-dat (de douã ori) – „pentru pal-maresul realizat în domeniul edu-caþiei de excelenþã deþinut de olim-picii ºcolii româneºti” – Diplomade Excelenþã. ªi a mai primit – înmartie 2004 – „Cea mai înaltã dis-tincþie a Comisiei Europene pen-tru educaþie”. I s-au acordat, deasemenea, de cãtre Guvernul Ro-mâniei ºi Uniunea Europeanã, titlulde ªcoalã Europeanã (încã dinediþia 2004). ªcoala noastrã faceparte (în calitate de membru fon-dator) din Alianþa Colegiilor Cente-nare din România.

* * *Colegiul Naþional „Carol I” din

Craiova are un trecut. Are un nume.Un renume, chiar, toate câºtigate, întimp, prin truda a numeroase gene-raþii de dascãli caracterizaþi prin pre-gãtire, prin pasiune, printr-o exem-plarã dãruire ºi de elevi înzestraþi,capabili de efort, dornici de afirma-re... A-l menþine acolo, pe o poziþiede frunte, nu este – iarãºi vom spu-ne – deloc uºor. Este datoria gene-raþiilor de azi ºi-a celor viitoare – în-vãþãtori, profesori, elevi.

LA MULÞI ANI!

Prof. emerit

NICOLAE A. ANDREI,

fost director al Colegiului

în perioada 1961-1988

sale Nopþi, elevul sãu de odinioarã, marelenostru poet Alexandru Macedonski. Doamne,cum trece timpul! Tace ºi... trece. Curge ne-contenit... Au trecut, de atunci, din mai 1826,191 de ani, iar data naºterii sale a cãpãtat sem-nificaþia ºi importanþa unei pietre de hotar înistoria învãþãmântului românesc. Argumen-tul? Este, cum se ºtie, ca vechime, a doua ºcoa-lã de bãieþi de grad mediu, în limba românã,din Principate.

8 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 20 mai 2017culturãculturãculturãculturãculturã

Eveniment iniþiat de MinisterulCulturii ºi Comunicãrii din Franþaºi coordonat de organisme euro-pene precum Consiliul Europei,UNESCO ºi Consiliul Internaþionalal Muzeelor (ICOM), NoapteaEuropeanã a Muzeelor are locanual ºi le oferã celor interesaþi de

Muzeele craiovene pot fi vizitate gratuitMuzeele craiovene pot fi vizitate gratuitMuzeele craiovene pot fi vizitate gratuitMuzeele craiovene pot fi vizitate gratuitMuzeele craiovene pot fi vizitate gratuitsâmbãtã noapteasâmbãtã noapteasâmbãtã noapteasâmbãtã noapteasâmbãtã noaptea

Muzeul Olteniei ºi Muzeul de Artã – Palatul„Jean Mihail” invitã publicul sã descopere Cra-iova muzeelor într-o atmosferã nocturnã, sâm-bãtã spre duminicã (20/21 mai), între orele 18.00ºi 2.00, alãturându-se astfel celor peste 3.000de instituþii muzeale europene, în desfãºurareaNopþii Muzeelor. Muzeul Olteniei a pregãtitpentru public circuite de vizitare la cele nouãexpoziþii temporare ºi permanente din cele treisecþii pe care le are în componenþã: Secþia deEtnografie / Casa Bãniei (strada „Matei Basa-

rab” nr. 16), Secþia de ªtiinþele Naturii (strada„Popa ªapcã” nr. 8), Secþia de Istorie-Arheolo-gie (strada „Madona Dudu” nr. 14). Muzeul deArtã vã aºteaptã cu Cabinetul Brâncuºi deschis-, alãturând colecþiei de bazã – ce cuprinde celemai ilustre nume ale picturii ºi sculpturii româ-neºti – expoziþia temporarã de artã contempo-ranã „Despre menine, infante, dive ºi alte gra-þii” (picturã, colaj textil, tapiserie) a artiºtilorMarijana & Relu Biþulescu ºi Cabinetul Colec-þionarului, cu artã flamandã ºi olandezã. Muzeul de Artã inaugureazã în Noaptea Europeanã a Muzeelor recon-

strucþia minuþioasã a unei imagini emblematice a picturii secolului XVIIflamand ºi olandez: Cabinetul Colecþionarului. «Garantãm o întoarcereeducativã în timp, pentru a descrie un concept de artã cu care publicultânãr nu este foarte familiarizat. Este vorba despre o artã practicatã de„meºteºugari” în picturã, dar care posedau cunoºtinþe solide în domeniiadiacente precum chimia, pentru a putea produce culorile, lianþii ºi apregãti suporturile. Pentru ei, a picta nu reprezenta un hobby, ci o mese-rie serioasã, a cãrei deprindere necesita, pe lângã certe abilitãþi, hotãrâreºi rãbdarea de a parcurge etapele de la ucenic la maestru. Deoarece mu-zeul deþine lucrãri ilustrative pentru aproape toate genurile picturii abor-date în epocã, expoziþia va putea oferi o imagine destul de concludentã aconcepþiilor despre artã ºi preocupãrilor cotidiene ale olandezilor ºi fla-manzilor din secolul XVII», se menþioneazã într-un comunicat de pre-sã. Alãturi de tablouri de secol XVII, vor fi prezentate obiecte preþioasesau exotice, într-un decor elegant.

Astãzi, 20 mai, ora 18.00, la Secþia de Istorie-Arheologie a MuzeuluiOlteniei se deschide expoziþia „Din istoria Craiovei: Parcul Bibescu” –un colaj cu peste 40 de fotografii vechi ce surprind transformarea Grã-dinii Bibescu într-un monument de arhitecturã impresionantã. Astfel, suntprezentate imagini ºi documente ce redau aspecte ale lucrãrilor de ame-najare a Parcului „Bibescu”, desfãºurate în 1901-1903, conform proiec-tului arhitectului peisagist francez E. Redont. Dupã cum se ºtie, proiec-tul a câºtigat Medalia de Aur la Expoziþia Internaþionalã de la Paris, din1900, aceasta fiind expusã acum pentru prima datã.

o noapte a culturii posibilitatea dea vizita gratuit, anul acesta, 145 demuzee ºi organizaþii partenere din45 de localitãþi din întreaga þarã.La Craiova, evenimentul este spri-jinit de Consiliul Judeþean Dolj.

Iubitorii de culturã muzealã suntaºteptaþi sã descopere povestea

frumoasã a istoriei ºi tradiþiilor încadrul expoziþiilor permanente dela Secþia de Etnografie a Muzeu-lui Olteniei (Casa Bãniei), im-portant monument de arhitecturãmedievalã ºi, deopotrivã, cea maiveche construcþie civilã din Cra-iova. Aici vor fi prezentate douãexpoziþii permanente: „Ritmurilevieþii”, o expunere în care se re-gãsesc ritualul nunþii, însoþit deartefacte religioase, dar ºi de meº-teºuguri tradiþionale specifice Ol-teniei (olãritul, cojocãritul, þesutul),ºi „Facerea pâinii”. În NoapteaMuzeelor, aici se va desfãºura ºiun atelier de bijuterii tradiþionalehand-made coordonat de ing. Cos-tinela Iacob.

La Secþia de Istorie-Arheolo-gie, vizitatorii pot realiza o incur-siune virtualã prin istoria regiuniinoastre, trecând cronologic printoate perioadele istorice: de la obi-ceiurile ºi credinþele dacilor ºi fa-buloasa civilizaþie romanã la po-doabe ºi monede medievale alecelor ºapte tezaure din patrimoniulSecþiei, craniul de Homo Sapiens,cu o vechime de aproximativ30.000 de ani, dar ºi butaforii spec-taculoase ce redau scene ale Rãz-boiului de Independenþã, PrimuluiRãzboi Mondial, apoi reconstitui-

rea Uliþei Mari a Craiovei din fru-moasa perioada „La Belle Epoque”– strada Unirii, locul preferat deprotipendada oraºului –, precum ºiperioadele colectivizãrii agricultu-rii, industrializãrii României, comu-nismului ºi „mãrirea ºi decãdereaEpocii de Aur”.

La Secþia de ªtiinþele Natu-rii pot fi vizitate expoziþii cu te-matici ºtiinþifice, variate ºi com-plexe, realizate cu mijloace mu-zeo-tehnice moderne (butaforii,sisteme electronice, module lu-minoase º.a.). „Oltenia – TerraFossilis” cuprinde cele mai re-prezentative fosile provenite ex-clusiv din teritoriul actual al Ol-

teniei, cu valoare ºtiinþificã deo-sebitã. Reconstituirile scheleticeale unui urs de peºterã cu vârstade circa 30.000 de ani sau aleunui mamut cu vârsta de circa1,6 milioane de ani sunt doar douãdintre punctele atractive ale aces-tei expoziþii. Periplul muzeal con-tinuã cu „Condiþiile fizico-geo-grafice ºi ecosistemele Olteniei”,„Colecþia de minerale ºi roci” ºi„Universul ºi Sistemul nostru So-lar” – expunere dedicatã cunoaº-terii spaþiului cosmic, în cadrulcãreia este inclus ºi Planetariulcare funcþioneazã pe baza uneitehnologii moderne.

MAGDA BRATU

Pentru astãzi mã voi opri la câteva nume.De personalitãþi. Pentru a arãta cã pânã laurmã nu culoarea pielii sau religia, ori con-vingerile politice sunt cele care conteazã celmai mult în viaþã, ci educaþia, cultura ºi va-loarea intrinsecã a omului. Lumea este plinãde artiºti. Actori, cântãreþi. Unii, uriaºi,monºtri sacri. Pe care îi ºtim de pe marile ºimicile ecrane sau din sãlile de spectacol. Câtãlume ºtie, bunãoarã, ca marele dirijor de ta-lie mondialã, Sergiu Celibidache era þigan laorigine?

Câtã lume ºtie ca inegalabilul GeorgeEnescu s-a inspirat în monumentalele saleopere din lãutaria clasica, aceea cantata de

ªATRA, ORIGINI,VALORI

Laie Chioru - batã-l Domnu’- El nu vede toate cele; ªtie douã din lautã: Una-i dor ºi una-i jele. Când de dor ne zice Laie, Tremurã cupa pe masã; Când de jale cântã Laie, Zboarã cupa pe fereastrã.

Cântece, de: O.Goga,Budapesta, 1 mai 1903

tiganii de odinioara? Catiiubitori de teatru si filmnu se inchina si azi infata personalitatii lui JeanConstantin?

Venind mai în zilelenoastre, câþi oameni nusunt cuprinºi de muzicainterpretatã de câtre Cos-tel Busuioc ºi câþi nu suntîncântaþi de interpretãrileartistice care poarta sem-naturã lui Damian Draghici? Câþi tineri nu îl auca model pe celebrul Connect-r?

Yul Brynner! Un nume strãlucitor de laHollywood, al marilor ecrane. Un adevarat“icon” al celebritãþilor a cãror personalitates-a regãsit într-un talent inimaginabil de mare,dar ºi în look-ul sau, ras pe cap? Roluri me-morabile, iubiri ca in poveºti, replici care rã-mân în timp.

Da, Yul Brynner era þigan la origine. YuliBorisovich Bryner era numele sau din acte.Din Rusia, de la Vladivostok. Atât de mândru afost mereu de originea sa, încât niciodatã nu aascuns de unde se trage, cine îi sunt strãmo-

ºii. Ba chiar, într-o vreme, a fost ºi Preºedinte-le Uniunii Internaþionale a Þiganilor, o posturacare l-a onorat ºi pe care a onorat-o.

Cum toþi suntem egali în faþa lui Dumne-zeu, tot aºa, ar trebui sã fim egali în faþaºanselor pe care societatea ni le oferã. Înfuncþie de cultura pe care o avem, de edu-caþie, de talent. Nu trebuie sã existe preju-decãþi, mai ales în lumea artisticã, atunci cândeste descoperitã o valoare. O valoare trebu-ie slefuitã ºi promovatã. Un patrimoniu cul-tural se creeazã pe piedestalul valorilor. Nupe rasism, nu pe prejudecãþi, nu pe aparte-nenþa la o etnie sau alta.

Unde existã seriozitate, cu siguranþã existãºi performanþã, dacã existã ºi mãcar un minimde recunoaºtere ºi de susþinere. În strãinãtates-a putut ºi sita a cernut valorile, care astãzisunt nestemate pe firmamentul culturii univer-sal. ªi în România merge, dar mai greu. Stauºi mã întreb: oare, dupã o premierã filmuluiCei ºapte magnifici, în Statele Unite ale Ame-ricii, câþi l-or fi aplaudat pe marele Yul ºi câþi orfi zis despre el – “ia uite ºi la þiganul ãsta…”

ROMEO TIBERIADE,

Preºedintele Centrului Zonal Sud-VestOltenia al Partidei Romilor PRO

EUROPA

Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,expuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la CraiovaNestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,expuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiova

cuvântul libertãþii / 9culturãculturãculturãculturãculturãsâmbãtã, 20 mai 2017

Primãria Municipiului Craiova, Consiliul JudeþeanDolj ºi Casa de Culturã „Traian Demetrescu” vã invi-tã în acest weekend la cea de V-a ediþie a Zilelor „Mi-hai Viteazul”. Evenimentul se deschide în aceastã di-mineaþã, la ora 10.00, cu o ceremonie militarã ºi de-punere de coroane de flori la Monumentul domnito-rului Mihai Viteazul, cu plecare din faþa Primãriei Cra-iova. Toate evenimentele vor avea loc, sâmbãtã ºiduminicã, în Piaþa „Mihai Viteazul”.

Nu lipsesc din program nici în acest an atelierelede jonglerii cu poiuri, concursurile interactive de tircu arcul, atelier de bijuterii medievale, spectacole dedansuri ºi lupte medievale, momente cavalereºti cuprezentarea armelor din dotare ºi exemplificarea mâ-nuirii lor, însoþite de reconstituirea unor tehnici de luptã

Încep Zilele „Mihai Viteazul”din Evul Mediu, concerte de muzicã medievalã etc.

Printre elementele noi ale acestei ediþii se numãrãdiscursul lui Mihai Voievod de la Casa Bãniei, roluldomnitorului fiind interpretat de actorul ConstantinCicort, urmat de o parada medievalã pe traseul CasaBãniei – Colegiul Naþional „Carol I” – Piaþa „MihaiViteazul” (azi, ora 11.00), ºi proiecþia filmului istoric„Mihai Viteazul” (1970, în regia lui Sergiu Nicolaes-cu, din a cãrui distribuþie fac parte Florin Piersic ºiAmza Pellea.

De asemenea, duminicã seara, la ora 18.00, craio-veni sunt invitaþi sã participe la concursul de costumemedievale: carnaval ºi paradã. Regulamentul concur-sului poate fi accesat la adresa https://www.facebo-ok.com/trademro

Cea de-a X-a ediþie a evenimentului s-a deschis, ieri,în prezenþa reprezentanþilor organizatorilor – Secþia deªtiinþele Naturii a Muzeului Olteniei, cu sprijinul finan-ciar al Consiliului Judeþean Dolj. Li s-a alãturat un vete-ran al participãrii la acest Salon: geologul Oscar Edel-stein, din Baia Mare. „Este deja o manifestare tradiþiona-lã pentru municipiul Craiova, dar ºi de succes ºi plãcutãpublicului craiovean. În mod special doamnelor ºi dom-niºoarelor, care vor avea posibilitatea ºi de aceastã datãsã admire aceste nestemate ale adâncurilor pãmântului,prelucrate sub forma unor frumoase bijuterii”, a subli-niat Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei.

Ediþie jubiliarã fiind, Aurelian Popescu, ºeful Secþieide ªtiinþele Naturii, a fãcut un scurt bilanþ al acesteimanifestãri iniþiate în anul 2008. «Cele zece ediþii aleSalonului au însemnat aproximativ 400 de expozanþi,20 de conferinþe susþinute de 18 conferenþiari – de lainstituþii de cercetare de prestigiu din România, pre-cum Institutul Naþional de Geologie, Institutul de Speo-logie, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Muzeul Naþionalde Geologie º.a. –, circa 500 de persoane care auasistat la aceste conferinþe, plus un numeros public

Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,Nestemate ale adâncurilor pãmântului,expuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiovaexpuse spre vânzare la Craiova

„La Salonul de la Craiova am venit, ca întotdeauna, cu foarte multecristale în formã brutã – ametist, citrin, chihlimbar º.a. – ºi foarte multebijuterii, în special pandantive realizate din pietre naturale, montate înargint, dar ºi în alte materiale care nu oxideazã. De asemenea, am adusfosile, pomiºori cu pietrele zodiilor ºi multe altele”, ne spune AlexandruVidu, din Bucureºti, expozant cu care craiovenii s-au întâlnit la nouãdintre cele zece ediþii ale Salonului Naþional de Minerale, Fosile ºi Geme.Este motivul pentru care se considerã îndreptãþit sã facã aprecieri, iaruna dintre ele este cã „de la an la an, evenimentul are tot mai mare impactasupra publicului, lumea este mai interesatã ºi mai informatã în acestdomeniu”. Geologul mai spune cã, în ultimul timp, vizitatorii i-au ceruttot mai multe pietre rare ºi l-au surprins plãcut tot mai des prin faptul cãau ºtiut sã aprecieze calitatea exponatelor.

Cristale naturale montate în argint, diverseobiecte din onix, pandante, cercei ºi alte podoabehand-made din coral ori smarald, mici copaci peale cãror ramuri sunt prinse pietre semipreþioa-se ce corespund semnelor zodiacale, toate încãr-cate de semnificaþii ºi simboluri, dar ºi un regalde forme ºi culori – ametist, jad galben, cuarþroz, sare de Himalaya, piatra soarelui… Pe toatele puteþi admira sau cumpãra, zilele acestea, de

la Salonul Naþional de Minerale, Fosile ºi Geme,deschis pe esplanada Teatrului Naþional „MarinSorescu”. Sunt aduse de 35 de colecþionari ºi co-mercianþi de minerale, fosile ºi geme din þarã(Baia Mare, Satu Mare, Cluj-Napoca, Arad, Tul-cea, Bucureºti º.a.) ºi din strãinãtate (Camerun,Ungaria, Ucraina, Republica Moldova) ºi costã, înfuncþie de zona de provenienþã, mãrime ºi altecaracteristici, de la câþiva lei la câteva sute de lei.

Andrei Gorduza este geolog ºi vine din Baia Mare, acolo unde tatãldomniei sale a pus bazele unuia dintre cele mai mari muzee mineralogi-ce regionale din Europa, instituþia purtându-i astãzi numele: MuzeulJudeþean de Mineralogie „Victor Gorduza”. A adus la Salonul de la Cra-iova – la care participã încã de la prima ediþie, fãrã întrerupere – mine-rale ºi bijuterii.

„Autenticitatea este foarte importantã pentru noi. Toþi ce o sã gãsiþila standul nostru este doar piatrã naturalã. Nici un alt amestec, în afarãde montura metalicã”, a precizat participantul. Exponatele sale provindin toatã lumea, achiziþionarea lor fãcându-se în târguri specializate dinEuropa. Cu cât calitatea lor este mai bunã, cu atât valoarea este maimare, explicã geologul.

Dintre numeroasele pietre ºi bijuterii pe care le oferã spre vânzare lastand se remarcã obsidianul „curcubeu” ºi „golden” obsidian, care segãseºte doar în Mexic ºi pe care geologul le-a „prins” în monturã deargint, dându-le formã de pandantive, dar ºi un set format din pandantivºi inel din piritã în ºist, cu un aspect aparte, care îi urcã preþul la 700 lei.

La standul fraþilor cameru-nezi Alain Salvador ºi ColinsMarin, craiovenii s-au oprit,ieri, în numãr foarte mare. Ceidoi vin pentru a patra oarã laSalonul de la Craiova ºi aductanzanit – una dintre cele maibine vândute pietre colorate dintoate timpurile, malahit înnuanþa sa de verde închis, darºi beþiºoare parfumate ºisuporturi pentru acestea,provenite din India.

vizitator. Cât priveºte bilanþul calitativ, putem spunecã expozanþii sunt cei mai buni din România, lumeabunã a mineralogiei româneºti. Majoritatea au pregã-tire superioarã, au studii de geologie, iar ceilalþi suntpasionaþi de mineralogie, de fosile ºi geme. Din punc-tul meu de vedere, cel mai important este publiculcraiovean, cãruia i se adreseazã manifestarea noastrãºi a cãrui educare o urmãrim atât prin conferinþele pecare le organizãm în cadrul Salonului, dar mai alesprin transmiterea informaþiei de cãtre expozanþi»

Salonul Naþional de Minerale, Fosile ºi Geme poatefi vizitat astãzi, în intervalul orar 9.00-19.00, iar dumi-nicã, de la 9.00 la 15.00. Pentru a accentua latura edu-cativã, formatoare, organizatorii includ, an de an, înprogram conferinþe susþinute de specialiºti, care pre-zintã subiecte din mineralogie, geologie ºi din paleonto-logie. Craiovenii pasionaþi de minerale pot participa as-tãzi, 20 mai, ora 11.00, la sediul Secþiei de ªtiinþeleNaturii (strada „Popa ªapcã” nr. 7), la conferinþa „Ol-tenia geologicã”, susþinutã de Ion Stelea, cercetãtorîn cadrul Institutului Geologic Român din Bucureºti.

MAGDA BRATU

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

10 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 20 mai 2017externeexterneexterneexterneexterne ªTIRI

ªTIRI

Ministrul de Externe al Po-loniei, Witold Waszczykow-ski, a declarat ieri cã solici-tarea franco-germanã de areforma zona euro va aveaun impact negativ asupra þã-rilor care nu fac parte dinaceastã zonã ºi „se va înche-ia cu un dezastru”. Într-uninterviu pentru cotidianul ger-man Die Welt, Waszczykow-ski a precizat cã astfel de pro-puneri vor diviza UniuneaEuropeanã, iar Varºovia nueste de acord cu mãsurile dereformã. „Dacã UE doreºtesã-ºi creeze propriile struc-turi politice, precum un mi-nistru de Finanþe sau un bu-get comun, sau dacã zona euro stabileºteun program de investiþii numai pentru þãrilemembre, atunci UE se va diviza. Este foar-te periculos... acest lucru ar putea însem-na sfârºitul Uniunii Europene”, a spus Wi-told Waszczykowski. ªeful diplomaþiei po-loneze a reacþionat ºi în privinþa critici-lor Uniunii Europene privind mãsurile gu-vernului de reformare a Curþii Constituþio-nale, susþinând cã legislaþia Poloniei este în

Donald Trump începe primul turneuimportant în strãinãtate, în cadrul cãruiava vizita Vaticanul ºi Orientul Mijlociu

Preºedintele SUA, Donald Trump, vaefectua primele vizite oficiale la Vaticanºi în Orientul Mijlociu, prioritatea fiindintensificarea eforturilor de combatere aterorismului, anunþã Casa Albã. DonaldTrump se va deplasa la sfârºitul lunii maila Vatican, în Arabia Sauditã ºi în Israel,în efortul de a „uniformiza eforturile decombatere a terorismului” ºi de a limitainfluenþa Iranului, a transmis Preºedin-þia Statelor Unite. Donald Trump inten-þioneazã sã aibã o întrevedere cu PapaFrancisc. Surse de la Vatican citate depublicaþia La Stampa au confirmat cãDonald Trump va fi primit de Papa Fran-cisc, ºeful Bisericii Catolice, pe 24 mai.În cadrul turneului, Donald Trump vaparticipa la reuniunea Grupului G7, des-fãºuratã în regiunea italianã Sicilia, ºila o reuniune a Alianþei Nord-Atlantice,la Bruxelles.

Akihito, primul împãrat japonezcare abdicã în ultimii douã sute de ani

Guvernul de la Tokyo a aprobat, ieri,un proiect de lege ce va permite abdicareaîmpãratului Akihito, 83 de ani, care se con-fruntã cu serioase probleme de sãnãtate.Proiectul de lege, care urmeazã sã fie tri-mis Parlamentului pentru adoptare, arputea intra în vigoare din luna iunie. Înluna august a anului trecut, Akihito atransmis într-un mesaj video cã doreºtesã abdice, astfel devenind primul împãratcare abdicã în ultimii douã sute de ani.Se estimeazã cã împãratul ar urma sãabdice în luna decembrie a anului viitor,atunci când Akihito va împlini 85 de ani.Prinþul moºtenitor Naruhito, 56 de ani,urmeazã sã ocupe tronul dupã abdicareatatãlui sãu.

Statele Unite trimit încã un portavionîn largul Peninsulei Coreea

Administraþia Donald Trump a dispustrimiterea a încã unui portavion în lar-gul Peninsulei Coreea, în contextul in-tensificãrii tensiunilor cu regimul dinCoreea de Nord. Forþele Navale ameri-cane au ordonat trimiterea portavionu-lui USS Ronald Reagan în largul Pen-insulei Coreea, unde se aflã deja porta-vionul USS Carl Vinson. Cele douã port-avioane ºi grupurile navale aferente vororganiza exerciþii comune, pe fondul ten-siunilor generate de activitãþile nucleareºi balistice nord-coreene. Decizia a fostluatã la doar câteva zile dupã ce Coreeade Nord a demonstrat progrese importan-te în programul balistic prin lansarea cusucces a unei rachete care a reuºit sã rein-tre în atmosfera terestrã, potrivit evaluã-rilor preliminare efectuate de serviciilesecrete americane, au declarat doi ofi-ciali militari citaþi de CNN. Coreea deNord a lansat, duminicã, o rachetã ba-listicã, proiectilul cãzând în Marea de Est(Marea Japoniei), la o distanþã de circa700 de kilometri. Racheta a fost lansatãdin regiunea nord-coreeanã Kusong, si-tuatã la nord-est de oraºul Phenian, undeîn trecut au fost testate proiectile cu razãmedie de acþiune. Potrivit unor surse ni-pone, racheta a zburat circa 30 de minu-te, prãbuºindu-se în Marea de Est (Ma-rea Japoniei), la o distanþã de aproxima-tiv 700 de kilometri. Datã fiind distanþastrãbãtutã de rachetã, testul balistic paresã fi fost un succes, au declarat experþisud-coreeni.

Procurorii suedezi au decis sã renunþela ancheta judiciarã care îl viza pe fonda-torul Wikileaks, Julian Assange, pentruviol, anulând mandatul sãu de arestare,poliþia britanicã anunþând însã cã acestava fi arestat dacã va pãrãsi sediul ambasa-dei Ecuadorului la Londra. În cadrul uneiconferinþe de presã, Marianne Ny, procu-rorul general de pe lângã Înalta Curte deCasaþie si Justiþie din Suedia, a declarat cãancheta preliminarã privind o acuzaþie deviol ºi de agresiune sexuala a fost închisã:

Preºedintele Republicii Moldova, IgorDodon, a declarat ieri, în urma unei între-vederi cu experþii Comisiei de la Veneþia,cã vrea sã transforme þara din republicãparlamentarã în una prezidenþialã. Dodon

Ministrul polonez de Externe: O EuropãMinistrul polonez de Externe: O EuropãMinistrul polonez de Externe: O EuropãMinistrul polonez de Externe: O EuropãMinistrul polonez de Externe: O Europãcu douã viteze va produce un dezastrucu douã viteze va produce un dezastrucu douã viteze va produce un dezastrucu douã viteze va produce un dezastrucu douã viteze va produce un dezastru

acord cu normele europene. „PreocupãrileBruxelles-ului cu privire la situaþia statuluide drept în Polonia nu sunt legitime. Noilelegi au fost adoptate de Parlamentul prece-dent, înainte ca partidul de dreapta Lege ºiJustiþie sã ajungã la guvernare. UE aplicãstandarde duble care stigmatizeazã Polonia”,a spus Waszczykowski. Marþi, oficialiiUniunii Europene au cerut discuþii suplimen-tare cu autoritãþile din Polonia în privinþa

reformelor din sistemul judiciar,în contextul în care reprezen-tanþii unor state membre consi-derã cã guvernul naþionalist dinPolonia se îndepãrteazã de va-lorile democratice. Witold Was-zczykowski a avertizat Bruxel-les-ul împotriva iniþierii proce-durilor prevãzute de Articolul 7al Tratatului UE, care pot ducela suspendarea drepturilor devot ale Ungariei în instituþiile co-munitare. Parlamentul Europeana cerut declanºarea acestor pro-ceduri, iar regimul de la Buda-pesta este acuzat de încãlcarealegislaþiei europene dupã modi-ficãrile aduse Legii învãþãmân-tului superior. Ministrul polonez

de Externe a criticat Uniunea Europeanã ºipentru impunerea unor cote de refugiaþi înþarã. Polonia a refuzat sã primeascã vreunimigrant extracomunitar în cadrul sistemuluide relocare. „Cei care au fugit de rãzboiulsirian nu au vrut sã vinã în Polonia. Guver-nul este pregãtit sã accepte refugiaþii dinzonele de rãzboi, în cazul în care aceºtiavor ajunge la graniþele poloneze”, a spusWaszczykowski.

considerã „absolut necesarã” atribuireaunor drepturi suplimentare preºedinteluiþãrii de dizolvare a Parlamentului ºi va în-treprinde acþiuni pentru a obþine acest sta-tut. „Am discutat detaliat cu delegaþia Co-

misiei de la Veneþia, care avenit în Republica Moldovapentru a face o evaluare a ini-þiativei lansate de mine, demodificare a Constituþiei, înceea ce þine de atribuirea unordrepturi suplimentare preºe-dintelui þãrii de dizolvare aParlamentului. Consider cãacest drept este absolut ne-cesar ºi am menþionat cã voiinsista pe modificarea în con-tinuare a Constituþiei prin toa-te cãile posibile, fiind fermconvins cã alegerile parla-mentare anticipate trebuie sãaibã loc cât mai curând posi-bil”, a spus Igor Dodon pecontul personal de Facebook.Igor Dodon pledeazã pentrudizolvarea actualului legislativºi declanºarea alegerilor par-

lamentare anticipate. „Înþeleg mesajele ºipoziþia politicã a altor partide, în special aPartidului Democrat, care au monopolizatputerea în stat ºi nu doresc în niciun cazsã permitã preºedintelui sã-ºi exercite man-datul ºi cu aceastã ocazie, limiteazã atri-buþiile acestuia. Înþeleg poziþia altor parti-de mai mici, cu ºanse minime de a accedeîn Parlament, care sunt categoric împo-triva dizolvãrii Parlamentului ºi doresc sã-ºi prelungeascã prezenþa în forul legislativmaximum posibil, cu orice preþ”, a spuspreºedintele Republicii Moldova. O misiu-ne de experþi ai Comisiei de la Veneþia s-aaflat la Chiºinãu pentru a discuta proiectulde modificare a Constituþiei iniþiat de IgorDodon ºi de deputaþii socialiºti. „Considercã noi trebuie sã creãm un sistem echili-brat politic, indiferent de interesul parti-nic sau ideologic al cuiva. Le-am mulþu-mit experþilor de la Veneþia pentru lucrulefectuat. Am menþionat cã noi vom apre-cia ºi vom þine cont de cele mai bune prac-tici internaþionale în ceea ce þine de pro-movarea sistemelor electorale, dar ºi demodificare a Constituþiei în Republica Mol-dova”, a mai precizat Igor Dodon.

„Având în vedere cã toate opþiunile deavansare a anchetei sunt acum epuizate,se pare cã, în lumina opiniilor exprimatede Curtea Supremã nu mai este proporþio-nalã menþinerea deciziei de anchetare a luiJulian Assange în absenþa sa ºi a unui man-dat european de arestare”. Unul dintre avo-caþii lui Julian Assange a afirmat cã fon-datorul Wikileaks ia în considerare iniþie-rea unei acþiuni judiciare împotriva Sue-diei. Poliþia Metropolitanã a confirmat însãcã arestarea lui Assange este obligatorie

în cazul în care acesta va ieºi din clãdireaambasadei Ecuadorului în Marea Britanie.Assange s-a refugiat la 19 iunie 2012 însediul ambasadei Ecuadorului la Londra,care se bucurã de inviolabilitate diploma-ticã, pentru a scãpa unei extrãdãri în Sue-dia, unde este acuzat de comiterea unoragresiuni sexuale pe care le neagã. El s-atemut cã din Suedia urma sã fie trimis ºijudecat în Statele Unite, din cauza roluluijucat în scurgerea de informaþii condusãde compania sa.

Igor Dodon vrea sã transforme RepublicaMoldova în republicã prezidenþialã

Suedia renunþã la ancheta care îl vizeazãpe fondatorul Wikileaks, Julian Assange

cuvântul libertãþii / 11sâmbãtã, 20 mai 2017 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

DISPOZIÞIA NR.3603PRIMARUL MUNICIPIULUI CRAIOVA În temeiul art.39 alin.1 ºi art.68 alin.1 din Legea nr.215/2001

republicatã, privind administraþia publicã localã;

D I S P U N E:

Art.unic: Se convoacã Consiliul Local al Municipiului Craiova înºedinþã ordinarã, în data de 25.05.2017, ora 10,00, în Sala Mare a Pri-mãriei Municipiului Craiova

ªedinþa va avea urmãtoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea situaþiilor financiare ale muni-cipiului Craiova pe anul 2016.

2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea situaþiilor financiare ale RegieiAutonome de Administrare a Domeniului Public ºi Fondului Locativ Craio-va, pe anul 2016.

3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea situaþiilor financiare aleR.A.T. SRL.

4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea situaþiilor financiare ale S.C.Salubritate Craiova S.R.L., pe anul 2016.

5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea situaþiilor financiare ale S.C.Pieþe ºi Târguri Craiova S.R.L., pe anul 2016.

6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituriºi cheltuieli al municipiului Craiova, pe anul 2017.

7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituriºi cheltuieli la Spitalul Clinic de Boli Infecþioase ºi Pneumoftiziologie „Vic-tor Babeº” Craiova, pe anul 2017.

8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituriºi cheltuieli la Sport Club Municipal Craiova, pe anul 2017.

9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului generalconsolidat al municipiului Craiova, pe anul 2017.

10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþiiale Ansamblului Folcloric “Maria Tãnase” Craiova, pentru anul 2017.

11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþiiale Spitalului Clinic Municipal „Filantropia” Craiova, pentru anul 2017.

12. Proiect de hotãrâre privind modificarea organigramei ºi statului defuncþii ale Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public ºi Fondu-lui Locativ Craiova, pentru anul 2017.

13. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare ºifuncþionare al Direcþiei Publice Comunitare de Asistenþã Socialã a Munici-piul Craiova.

14. Proiect de hotãrâre privind conferirea titlului “Cetãþean de Onoare” alMunicipiului Craiova, dlui. Academician Prof.Univ.Dr. Basarab Nicolaescu.

15. Proiect de hotãrâre privind conferirea titlului “Cetãþean de Onoare” alMunicipiului Craiova, dnei. Daniela Crãsnaru-scriitor.

16. Proiect de hotãrâre privind conferirea titlului “Cetãþean de Onoa-re” al Municipiului Craiova, dlui. Valeriu Dogaru actor al Teatrului „Ma-rin Sorescu”.

17. Proiect de hotãrâre privind conferirea titlului “Cetãþean de Onoare” alMunicipiului Craiova, caporalului Marius-Cristian Cãnuci.

18. Proiect de hotãrâre privind conferirea titlului “Cetãþean de Onoare” alMunicipiului Craiova, Pãrintelui Mihalache Tudoricã.

19. Proiect de hotãrâre privind aprobarea manifestãrilor cuprinse în ca-drul proiectului-program “Ziua Municipiului Craiova 2017”- ediþia a XXI-a, care se va desfãºura în perioada 29 mai-04 iunie 2017.

20. Proiect de hotãrâre privind acordarea de la bugetul local al municipiu-lui Craiova, a unei sume de bani pentru premierea elevilor olimpici craio-veni ºi profesorii îndrumãtori.

21. Proiect de hotãrâre privind aprobarea încheierii contractului de parte-neriat între municipiul Craiova, prin Consiliul Local al Municipiului Craio-va ºi Asociaþia Sportivã Pro EFS Craiova.

22. Proiect de hotãrâre privind aprobarea încheierii contractului de parte-neriat între municipiul Craiova, prin Consiliul Local al Municipiului Craio-va ºi Federaþia Românã de Handbal, în vederea susþinerii meciului de hand-bal masculin România-Belarus.

23. Proiect de hotãrâre privind mandatarea reprezentantului MunicipiuluiCraiova sã voteze în Adunarea Generalã a Asociaþilor S.C. Salubritate Craio-va S.R.L., desemnarea administratorului societãþii sã iniþieze demararea pro-cedurilor de accesare a liniilor de finanþare pentru achiziþia de utilaje.

24. Proiect de hotãrâre privind mandatarea reprezentantului ConsiliuluiLocal al Municipiului Craiova, de a vota în Adunarea Generalã a Asociaþieide Dezvoltare Intercomunitarã „Salubris Dolj”, ordinea de zi.

25. Proiect de hotãrâre privind mandatarea reprezentantului ConsiliuluiLocal al Municipiului Craiova, sã voteze ordinea de zi în Adunarea GeneralãOrdinarã a Acþionarilor S.C. Compania de Apã „Oltenia” S.A., din data de29.05.2017.

26. Proiect de hotãrâre privind aprobarea acordãrii de abonamente lunaregratuite pe toate liniile mijloacelor de transport în comun, pentru persoane-le cu handicap accentuat ºi grav, cât ºi pentru însoþitorii, asistenþii personaliºi asistenþii personali profesioniºti ai acestora, din municipiul Craiova, pen-tru luna iunie 2017.

27. Proiect de hotãrâre privind prorogarea termenului prevãzut la art.2 dinHotãrârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.148/2016 referitoa-re la aprobarea procedurii de acordare a unor înlesniri la platã.

28. Proiect de hotãrâre privind aprobarea repartizarii, în vederea închirie-rii, a locuinþei sociale situatã în municipiul Craiova, str.Tabaci, nr.3A, bl.H 8,sc.1, ap.8.

29. Proiect de hotãrâre privind aprobarea cuantumului chiriei aferentã lo-cuinþelor pentru tineri destinate închirierii.

30. Proiect de hotãrâre privind prelungirea duratei contractelor de închi-riere ce au ca obiect locuinþe pentru tineri destinate închirierii, aflate înadministrarea Consiliului Local al Municipiului Craiova.

31. Proiect de hotãrâre privind prelungirea duratei contractului de conce-siune nr.353/01.06.2012 încheiat între Municipiul Craiova ºi HaralambieGheorghiþa Danusia.

32. Proiect de hotãrâre privind modificarea contractului de concesiunenr.257/01.04.2005, încheiat între Consiliul Local al Municipiului Craiovaºi S.C. General Investment S.R.L.

33. Proiect de hotãrâre privind modificarea contractului de concesiunenr.153/01.08.1997, încheiat între Primãria Municipiului Craiova ºi ProdanIon.

34. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Studiului de Oportunitate, a Caie-tului de Sarcini ºi a Documentaþiei de atribuire privind închirierea, prin lici-taþie publicã, a bunului-imobil “parcare str.Olteþ, nr.30-32“, care aparþinedomeniului privat al municipiului Craiova.

35. Proiect de hotãrâre privind încetarea dreptului de administrare al Re-giei Autonome de Administrare a Domeniului Public ºi Fondului LocativCraiova, asupra unor spaþii.

36. Proiect de hotãrâre privind darea în administrare, cãtre Sport ClubMunicipal Craiova, a unor bunuri aparþinând domeniului public al municipiu-lui Craiova.

37. Proiect de hotãrâre privind scoaterea la licitaþie publicã, în vedereaînchirierii, a spaþiului aparþinând domeniului public al municipiului Craiova,situat în Piaþa Centralã din municipiul Craiova.

38. Proiect de hotãrâre privind modificarea inventarului bunurilor aparþi-nând domeniului privat al Municipiului Craiova.

39. Proiect de hotãrâre privind modificarea inventarului bunurilor aparþi-nând domeniului public al Municipiului Craiova.

40. Proiect de hotãrâre privind aprobarea transmiterii în administrare aunor bunuri aparþinând domeniului public ºi privat al municipiului Craiova.

41. Proiect de hotãrâre privind asocierea municipiului Craiova, prin Con-siliul Local al Municipiului Craiova ºi Opera Românã Craiova, în vedereaadministrãrii în comun a Teatrului de Varã din Parcul „Nicolae Romanescu”.

42. Proiect de hotãrâre privind prorogarea termenului prevãzut în anexa laHotãrârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.28/2017 referitoarela modificarea contractului de concesiune nr.76966/27.05.2014, încheiatîntre Municipiul Craiova, prin Consiliul Local al Municipiului Craiova ºiShandong Ningjian Construction Group Investment România S.R.L.

43. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii între municipiul Cra-iova, prin Consiliul Local al Municipiului Craiova ºi Regia Autonomã deAdministrare a Domeniului Public ºi Fondului Locativ Craiova, în vedereaadministrãrii în comun a Business Centre Sud Craiova.

44. Proiect de hotãrâre privind atribuirea de denumiri unor strãzi din mu-nicipiul Craiova.

45. Întrebãri ºi interpelãri.

Emisã azi 19.05.2017

PT. PRIMAR, PT. SECRETAR,

VICEPRIMAR, Ovidiu MISCHIANU Mihail GENOIU

Vizat de legalitate,Cons. jr. Diana DÃRAC

12 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 20 mai 2017publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!ARHIEPISCOPIA CRAIOVEI prin

CIOCªAN SILVIU cu sediul în Munici-piul Craiova, str. Mitropolitul Firmilian,nr.3, judeþul Dolj, titularã a proiectului “Construire halã pentru fabricã de lumâ-nãri, ministaþie de epurare, împrejmuireteren cu L+235,00 m, platformã betona-tã în incintã” propus a fi amplasat în Mu-nicipiul Craiova, str. Coºuna, nr.17, ju-deþul Dolj, anunþã publicul interesat asu-pra luãrii deciziei etapei de încadrare decãtre APM Dolj – fãrã acord de mediu,pentru proiectul ”Construire halã pen-tru fabricã de lumânãri, ministaþie deepurare, împrejmuire teren cu L+235,00m, platformã betonatã în incintã” pro-pus a fi amplasat în Municipiul Craiova,str. Coºuna, nr. 17, judeþul Dolj. Proiec-tul deciziei de încadrare ºi motivele careo fundamenteazã pot fi consultate la se-diul APM Dolj str. Petru Rareº nr. 1, înzilele de Luni- Joi, între orele 9.00- 14.00ºi vineri între orele 8.00-14.00 precum ºila urmãtoarea adresã de internet http//.arpmdj.anpm.ro.Publicul interesat poa-te înainta comentarii/ observaþii la pro-iectul deciziei de încadrare în termen de5 zile de la data publicãrii prezentuluianunþ, pânã la data de 24.05.2017.

ANUNÞ public privind decizia eta-pei de încadrare (Popa Jane). PopaJane anunþã publicul interesat asupraluãrii deciziei etapei de încadrare decãtre APM Dolj -nu este necesarã efec-tuarea evaluãrii impactului asupra me-diului ºi nu este necesarã efectuareaevaluãrii adecvate -în cadrul procedu-rilor de evaluare a impactului asupramediului ºi de evaluare adecvatã pen-tru proiectul „Desfiinþare corpuri C1 ºiC2 - intrare în legalitate, Construire imo-bile locuinþe colective - P+3 ºi refacereîmprejmuire teren” propus a fi ampla-sat în municipul Craiova, strada Barie-ra Vîlcii, nr. 30, judeþul Dolj, titular PopaJane. Proiectul deciziei de încadrare ºimotivele care o fundamenteazã pot ficonsultate la sediul APM Dolj, stradaPetru Rareº, nr.1, în zilele de luni-vineri,între orele 9.00-14.00, precum ºi la ur-mãtoarea adresã de internet: www.ap-mdj.anpm.ro. Publicul interesat poateînainta comentarii/observaþii la proiec-tul deciziei de încadrare pânã la datade 25.05.2017 (în termen de 5 zile de laafiºare). Afiºat la sediul Bariera Vîlcii,nr.30, în data de 20.05.2017.

CONSILIUL JUDEÞEAN DOLJ

PREªEDINTE

D I S P O Z I Þ I E

Preºedintele Consiliului Judeþean Dolj,în temeiul art. 94 alin. (1) art.104 alin.(1) lit.b), alin.(3) lit.a) ºi art.106 din Legea nr. 215/2001, privind administraþia publicã

localã, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

D I S P U N E:

ART. 1. Se convoacã în ºedinþã ordinarã Consiliul Judeþean Dolj în data de 25.05.2017, ora 14.00 la sediul consiliuluijudeþean.

ART. 2. Ordinea de zi va fi urmãtoarea:1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli al Spitalului ”Aºezãmintele Brâncove-

neºti” Dãbuleni pe anul 2017.2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea contului anual de execuþie al bugetului propriu judeþean, conturilor anuale de execuþie

ale bugetelor instituþiilor publice ºi activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii, contului anual de execuþie albugetului fondurilor externe nerambursabile, contului anual de execuþie al creditelor interne, încheiate la 31 decembrie 2016 ºi asituaþiilor financiare ale anului 2016.

3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea execuþiei bugetului propriu al judeþului Dolj pe primele 3 luni ale anului 2017 ºi a execuþieibugetelor instituþiilor publice ºi a activitãþilor finanþate integral sau parþial din venituri proprii pe primele 3 luni ale anului 2017.

4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii regulamentului de organizare ºi funcþionare pentru Centrul Medico-SocialBrabova.

5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii organigramei, a statului de funcþii ºi a regulamentului de organizare ºifuncþionare pentru Unitatea Medico-Socialã Cetate.

6. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii organigramei, a statului de funcþii ºi a regulamentului de organizare ºifuncþionare pentru Centrul Medico-Social Amãrãºtii de Jos.

7. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii organigramei, a statului de funcþii ºi a regulamentului de organizare ºifuncþionare pentru Biblioteca Judeþeanã ”Alexandru ºi Aristia Aman”.

8. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii organigramei, a statului de funcþii ºi a regulamentului de organizare ºifuncþionare pentru Direcþia Judeþeanã de Pazã ºi Servicii Dolj.

9. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii organigramei ºi a statului de funcþii pentru Muzeul Olteniei Craiova.10. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii statului de funcþii pentru Clubul Sportiv Judeþean ªtiinþa ”U” Craiova.11. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii statului de funcþii pentru Direcþia Publicã Comunitarã de Evidenþã a

Persoanelor Dolj.12. Proiect de hotãrâre privind aprobarea modificãrii organigramei, a statului de funcþii ºi a regulamentului de organizare ºi

funcþionare pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judeþean Dolj.13. Proiect de hotãrâre privind mandatarea împuternicitului Judeþului Dolj la S.C. High-Tech Industry Park Craiova S.A. pentru

a aproba în adunarea generalã a acþionarilor documentele prevãzute de lege.14. Proiect de hotãrâre privind mandatarea împuternicitului Judeþului Dolj la S.C. Parc Industrial Craiova S.A., pentru a aproba

în adunarea generalã ordinarã a acþionarilor documentele prevãzute de lege.15. Proiect de hotãrâre privind mandatarea împuterniciþilor judeþului Dolj la S.C. Parc Turism S.A. Craiova sã voteze în adunarea

generalã a acþionarilor unele mãsuri prevãzute de lege.16. Proiect de hotãrâre privind mandatarea împuternicitului Judeþului Dolj la S.C. High-Tech Industry Park Craiova S.A. sã

voteze în adunarea generalã a acþionarilor prelungirea contractului de administrare-mandat încheiat cu administratorul unic.17. Proiect de hotãrâre privind mandatarea împuternicitului Judeþului Dolj la Societatea Pentru Lucrãri Drumuri ºi Poduri Dolj

S.A. sã voteze în adunarea generalã a acþionarilor unele mãsuri prevãzute de lege.18. Proiect de hotãrâre privind mandatarea împuternicitului Judeþului Dolj la S.C. Parc Industrial Craiova S.A. sã voteze în

adunarea generalã a acþionarilor unele mãsuri prevãzute de lege.19. Proiect de hotãrâre privind mandatarea împuternicitului Judeþului Dolj la S.C. High-Tech Industry Park Craiova S.A. sã

voteze în adunarea generalã a acþionarilor unele mãsuri prevãzute de lege.20. Proiect de hotãrâre privind mandatarea împuternicitului Judeþului Dolj la S.C. Compania de Apã Oltenia S.A. pentru a vota în

adunarea generalã ordinarã a acþionarilor documente prevãzute de lege.21. Proiect de hotãrâre privind numirea membrilor consiliului de administraþie al Regiei Autonome Aeroportul Internaþional

Craiova.22. Proiect de hotãrâre privind modificarea art. 1 din Hotãrârea consiliului judeþean nr. 236/24.08.2016 privind preluarea în

administrarea Consiliului Judeþean Dolj a unui drum proprietatea Municipiului Calafat în cadrul proiectului ”Sistem de managementintegrat al deºeurilor în judeþul Dolj”.

23. Proiect de hotãrâre privind modificarea datei de finalizare a contractului de finanþare pentru proiectul cod SMIS 6036”Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea ºi echiparea Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã Craio-va” ºi aprobarea cheltuielilor necesare finalizãrii acestuia.

24. Proiect de hotãrâre privind aprobarea plãþii cotizaþiei ce revine Consiliului Judeþean Dolj în calitate de membru al AdunãriiRegiunilor Europene.

25. Proiect de hotãrâre privind stabilirea componenþei echipei intersectoriale locale pentru combaterea exploatãrii copiilor prinmuncã.

26. Proiect de hotãrâre privind dezlipirea terenului situat în Craiova, Aleea Voinicului, nr. 14.27. Proiect de hotãrâre privind modificarea elementelor de identificare ale bunurilor aflate în domeniul public al Judeþului Dolj ºi

în administrarea Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã ”Oltenia” al Judeþului Dolj.28. Proiect de hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii consiliului judeþean nr. 226/2009 privind Regulamentul de organizare ºi

desfãºurare a procedurii de închiriere prin licitaþie publicã a unor spaþii, situate în Centrul Medical Calea Bucureºti ºi Centrul MedicalBrazda lui Novac din Craiova.

29. Proiect de hotãrâre privind acordarea unui drept de trecere pentru S.C. Dafarm S.R.L. pe un teren aflat în proprietateajudeþului Dolj.

30. Proiect de hotãrâre privind darea în folosinþã gratuitã a unui teren ºi a unei construcþii cãtre Autoritatea pentru AdministrareaSistemului Naþional Antigrindinã ºi de Creºtere a Precipitaþiilor.

31. Proiect de hotãrâre privind aprobarea ”Documentaþiei pentru elaborarea ºi prezentarea propunerilor de proiecte privindacordarea de finanþãri nerambursabile din fondurile bugetului judeþului Dolj alocate pentru activitãþi nonprofit”.

32. Diverse – interpelãri.

ART. 3. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei dispoziþii se însãrcineazã Direcþia Juridicã Administraþie Localã, Secretariat.

NR. 437 Emisã astãzi, 19.05.2017

Contrasemneazã, P R E ª E D I N T E, SECRETAR,

ION PRIOTEASA GHEORGHE BARBÃRASÃ

cuvântul libertãþii / 13sâmbãtã, 20 mai 2017 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!PLANTINIUM INVESTMENT PAR-

TENERS CRAIOVA SRL prin Florin San-tia titular al proiectului “CONSTRUIRELOCUINÞE COLECTIVE P+9E, AME-NAJARE INCINTà ªI IMPREJMUIRETEREN”, anunþã publicul interesatasupra luãrii deciziei etapei de încadra-re de cãtre Agenþia pentru ProtecþiaMediului Dolj, în cadrul procedurilor deevaluare a impactului asupra mediu-lui ºi de evaluare adecvatã pentru pro-iectul “CONSTRUIRE LOCUINÞE CO-LECTIVE P+9E, AMENAJARE INCINTêI IMPREJMUIRE TEREN” propus a fiamplasat în Craiova, str. B-dul Dece-bal, Nr.73C, judeþul Dolj: proiectul sesupune evaluãrii impactului asupramediului ºi nu se supune evaluãriiadecvate. 1. Proiectul deciziei de înca-drare ºi motivele care o fundamentea-zã pot fi consultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Dolj din str.Petru Rareº nr.1, judeþul Dolj, în zilelede luni- joi, între orele 8.00- 16.00 ºi vi-neri între orele 9.00-14.00 precum ºi laurmãtoarea adresã de internet http//.apmdj.anpm.ro.Publicul interesatpoate înainta comentarii/ observaþii laproiectul deciziei de încadrare în ter-men de 5 zile de la data publicãrii pre-zentului anunþ. 2. Publicul interestatpoate depune propuneri în ceea ce pri-veºte conþinutul raportului privind im-pactul asupra mediului la sediul Agen-þiei pentru Protecþia Mediului Dolj întermen de 10 zile de la data publicãriiprezentului anunþ.

Primãria orºului Dãbuleniintenþioneazã sã achiziþio-neze un imobil pe teritoriuladministrativ al localitãþiicu destinaþie socialã - cen-tru comunitar integrat(medico - social).Persoanele fizice sau juri-

dice pot transmite propu-nerile la registratura primã-riei din str. Unirii, nr. 15pânã la data de 26.05.2017.

ANIVERSÃRICu prilejul aniversã-rii onomasticii, Ele-na soþie, Andra fiicã,Claudiu Constantfiu, Adina – Elenanorã, Dalia nepoatãureazã dragului lorB A Z Ã V E R D ECONSTANTIN, sã-nãtate, viaþã lungã ºi“La Mulþi Ani!”.

PRESTÃRI SERVICIIFotografiez, filmez FullHD la diverse eveni-mente: nunþi, botez,majorat. Relaþii la te-lefon: 0767/674.328.Filmãri foto video decalitate superioarãla preþuri avantajoa-se. Telefon: 0766/359.513.

VÂNZÃRIAPARTAMENTE

Craiova - vând apar-tament 4 camere par-ter, zonã ultracentralã,exclus agenþii. Telefon:0723/868.991.

CASEVând casã 3 camere,bucãtãrie, baie ºi toa-te utilitãþile, teren 1023mp. Telefon: 0766/242.092 sau 0749/129.000.Vând (schimb) casãlocuibilã comuna Pe-riºor + anexe, apã cu-rentã, canalizare lapoartã, teren 4500mp, livadã cu pruni,vie. Telefon: 0765/291.623.

Vând sau schimbapartament CasaAlbã S- 59 mp cu si-milar zonã sau se-micentral. Telefon:0723/ 013.004.Vând casã comunaCalopãr (sat Dîlga) –Dolj, la strada princi-palã 3 corpuri a câte2 camere, 2 sãli beci,pãtul, magazie, teren2000 mp. Telefon:0735/923.982; 0351/410.383.

Vând casã în comu-na Apele Vii, judeþulDolj, din cãrãmidã(anul construcþiei:1967), 3 camere (cusobe de teracotã, par-chet ºi mobilã), douãholuri ºi bucãtãrie;anexe gospodãreºti ºibeci; teren de aprox.1.400 mp; grãdinã cuviþã-de-vie ºi pomifructiferi; fântânã încurte ºi posibilitate deracordare la reþeauapublicã de alimentarecu apã. Preþ: 50.000lei, negociabil. Tele-fon: 0744/810.932.Vând casã 5 camere2400 mp teren satulGhizdãveºti - Celaru,cadastru, carte funcia-rã, unic vânzãtor. Te-lefon: 0748/542.454.

Casã mare cu toateutilitãþile super-îmbu-nãtãþitã în comuna Li-povu cu teren 7000mp. Telefon: 0742/450.724.

TERENURIVând teren intravilan la10 km de Craiova, fi-ind zonã metropolita-nã, cadastru fãcut. Te-lefon: 0744/846.895;0727/884.205.Vând teren arabil2.500 ha Nord 233,Spate Metro. Telefon:0251/548.870.Vând pãdure de sal-câm 7800 mp în co-muna Albeni, judeþulGorj cu 7000 lei. Tele-fon: 0770/303.445.Vând 5000 mp laGara Pieleºti lângãFabrica Q Fort. Tele-fon: 0752/641.847.Vând teren intravilanComuna ªimnicul deSus – sat Albeºti. Te-lefon: 0770/107.765.Vând pãdure Borãscu- Gorj. Telefon: 0723/693.646.Vând 400 ºi 1500mp Bãile Govora,toate utilitãþile, îm-prejmuit, asfalt,lân-gã pãdure. Telefon:0351/402.056; 0744/563.640.Vând lot 500 mp –Craiova, cartier ªimni-cu de Jos, utilitãþi- laDJ, cadastru. Telefon:0744/563.823.

AUTOROMÂNEªTI

VÂND Dacia Papuc,motor pe injecþie. Te-lefon: 0747/398.673.

STRÃINEVând Skoda OctaviaTour 1.6 benzina, unicproprietar - de nouã,super întreþinutã, toa-te consumabileleschimbate recent, fãrãnici un defect. Telefon:0766/632.388.Vând Cielo al doileaproprietar din anul1995. Telefon: 0742/023.399.

VÂNZÃRI DIVERSEVând urgent loc deveci Roboaica, groapãboltitã – placã metali-cã 2 locuri. Telefon:0744/208.585.Vând convenabil unautomatizor APOLLO3WF- 2,6 nou- nefolo-sit. Telefon: 0720/231.610.VIN roºu de buturugã.Telefon: 0749/012.505.Vând mobilier maga-zin din pal melaminatîn stare bunã, 4 ga-lantare cu geam, 3etajere cu rafturi, 2dulapuri. Telefon:0748/ 599.012.Vând lucernã primacoasã ºi baloþi. Tele-fon: 0724/ 053.806.Vând 40 de familii dealbine (stupi puternici).Telefon: 0763/156.760.

STAÞIUNEA DE CERCETARE -DEZVOLTARE AGRICOLÃ ªIMNIC –CRAIOVA, cu sediul în Craiova, ªoseauaBãlceºti nr. 54, oferã spre vînzare din pro-ducþie proprie urmãtoarele:

- BRÂNZÃ TELEMEA VACÃ- LAPTERelaþii suplimentare la telefon: 0251468.159;

Vând douã chioºcuride presã.

Telefon: 0251/412.457.

14 / cuvântul libertãþii sâmbãtã, 20 mai 2017publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)

TALONUL - CONTRACT DE MICÃ PUBLICITATE NR:.................Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.

sâmbãtã, 20 mai 2017

TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnãtura:..........................................

Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ............................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã,la rubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:

Vând masã metalicã140/70/75 cm – 150lei, polizor electric nou- 100 lei. Telefon:0351/181.202; 0732/128.320.Vând þuicã, podea Da-cia faþã nouã. Telefon:0747/674.714.Vând loc de veci –gropi fãcute cimitirulRomaneºti. Telefon:0744/846.895.Vând gropi la CimitirulRomaneºti. Telefon:0744/846.895; 0727/884.205.Vând saltea aproapenouã 1,20x 2 m. Tele-fon: 0770/687.430.Vând maºinã cusutelectricã 200 lei, epi-lator HOMEDICSELOS LASER epi-lare definitivã 800 lei.Telefon: 0751/136.216.Frigider Whirlpool cu2 uºi 300 litri, pompãKama de udat grãdi-na, 4 bare cornier de70cm lungi de2,80m. Telefon:0770/303.445.Vând aparat foto videoSAMSUNG + acu-mulatori 200 lei DVDportabil, adaptor auto200 lei. Telefon: 0751/136.216.Vând maºinã descris electricã, trans-formator 12 ºi 24Volþi, calorifere fon-tã, piese Dacia noi,pantofi, bocanci,ghete militare noi, fri-gider. Telefon: 0735/445.339.Vând 3 canistre tablã,calorifer electric nou 11elemenþi, trotinetã ni-chelatã. Telefon: 0771/558.572.

Vând toc fereastrãsolid 1,25x 1,25 m cugiurgiuvele duble în 2canate, toc aerisirebaie 0,5x0,5m cugiurgiuvele duble. Te-lefon: 0351/809.908.Vând aragaz 4ochiuri, televizor color100 lei bucata, maºi-nã de cusut Ileana, 4gropi fãcute noi cimi-tirul Romaneºti. Tele-fon: 0729/977.036.Vând maºinã de cu-sut - 250 lei, aspira-tor - 70 lei, saltea co-pil - 100 lei, masã ex-tensibilã - 100 lei,scoarþã – 100 lei. Te-lefon: 0770/298.240.Vând aragaz voiajdouã ochiuri cu bute-lie, polizor unghiular,(flex) D125/850W,canistre aluminiu 20litri noi, arzãtoaregaze sobã D 600, re-ductor oxigen sudurã,alternator 12V pickupTesla cu boxe ºidozã de rezervãnouã, discuri cu mu-zicã. Telefon: 0251/427.583.Vând presã hidrauli-cã mase plastice,ladã fibrã, butoi sal-câm - 10 vedre, câr-lige jgheaburi de apãla casã noi. Telefon:0767/153.551.Vând coº fum meta-lic din þeavã D 200mm, menghinã in-stalator, apometruapã normal, aragaz 3ochiuri. Telefon:0767/153.551.Vând masã metalicã- 100 lei, polizor elec-tric - 100 lei, bicicletãcopii - 50 lei. Telefon:0732/128.320; 0351/181.202.

Vâna maºinã despãlat Alba-Lux -100 lei, expresor ca-fea – 100 lei. Tele-fon: 0351/181.202;0732/128.320.Vând aparat de facutpâine electric Alasca –70 lei. Telefon: 0770/303.445.Vând convenabil 1(un)calorifer tablã 1,20/0,60 foarte puþin folo-sit, sau la schimb cuun calorifer de fontãfolosit. Telefon: 0720/231.610.Vând triploc, arboremotor Dacia 106,vând arc spate Dacia5 locuri, sãpun decasã, bobinatoareelectrica. Telefon:0745/589.825.Vând frigider starebunã de funcþiona-re. Telefon: 0724/065.756.Vând þuicã de prunã.Telefon: 0765/291.623.Vând pat mecanic,centralã termicãBosch, saltea dublã,cãrucior handicap, TVcolor 102 cm, sobã te-racotã, 2 picioareschelã metalicã. Tele-fon: 0761/853.192.Vând calorifer dinfontã cu 5 elemenþi,50 lei. Telefon: 0351/416.166.Vând maºinã de cu-sut, aspirator, foto-lii, scaune tapiþate,pat dublu, comodã,masã, saltea rela-xa, scoarþã. Tele-fon: 0351/806.512.Vând 2 TV Color Nei,Royal, telecomandã,defecte - 100 RON.Telefon: 0731/877.880;0721/373.748.

Drujbã electricã EIN-ªEL lanþ rezervã-200lei, cruce albã scri-sã 1200/400- 80 lei,covor persan 200/800bine întreþinut – 100 lei,televizor color cu tele-comandã. Telefon:0770/303.445.Vând TV Color D 102cm, pat mecanic, cen-tralã Bosch, sobã te-racotã, cãrucior handi-cap, polizor 2500 W,diafilm, schelã metai-cã. Telefon: 0768/083.789.Calorifere fontã, aspira-tor, telefon mobil EBO-DA, cutii pãstrare ar-mament mic ºi cartu-ºe, piese Dacia noi, pieibovinã ºi oaie argãsite,combinã muzicalã Ste-reo 205, pantofi, bo-canci noi. Telefon:0735/445.339.Vând 3 uºi solide bradnoi 2 m x 0,90 m, 2 cutoc negociabil, 3 arzã-toare gaze sobã- 150 w.Telefon: 0351/809.908.

Vând avantajos, lã-mâi, canistrã, pieseDacia. Telefon: 0251/416.455.Vând cort 4 persoa-ne, 2 compartimen-te ºi verandã, douãaragaze voiaj, bute-lie aragaz. Telefon:0773/801.619; 0351/410.383.Vând baloþi lucernã,uruitoare cereale, ca-zan þuicã ºi bicicletãcopii pentru vârsta de7 ani. Telefon: 0764/779.702.Vând maºinã cusut,frigider, ºifonier, ca-napea, fotolii, scau-ne, bibliotecã, aspi-rator, masã, salteacopil. Telefon: 0770/298.240.Vând cãrucior dinlemn cu roate cu ºinãimitaþie, dimensiunile1x0,50 m, butelii ara-gaz voiaj 5 litri. Ne-gociabil. Telefon:0251/598.518; 0748/233.140.

Vând þiglã Jimbolia,cãpriori ºi cãrãmidãdin demolãri. Telefon:0722/943.220.

DIVERSESingura argintãrie dinCraiova, situatã în Va-leaVlãicii (vis-a-vis deElectrica) unde gãsiþibijuterii lucrate ma-nual, cu argint laschimb ºi manopera/obiect. Telefon: 0351/423.493.

PIERDERIPierdut CUI: 27181278pentru I I. Hodor Came-lia. Se declarã nul.Pierdut certificat înscopuri TVA seria B,Nr. 0878425 pentru I.F.Matei Mioara. Se de-clarã nul.CONDOLEANÞEFamilia Culcea re-gretã trecea în ne-fiinþã a celui ce afost CONSTANTINSTEPAN. Dumne-zeu sã-l odihneas-cã în pace!

cuvântul libertãþii / 15sâmbãtã, 20 mai 2017 sp rtsp rtsp rtsp rtsp rtPaginã realizatã de COSMIN STAICU

Play-out, etapa a XI-aConcordia – ACS Poli 3-1, s-a jucat în devans

Meciurile Pandurii – ASA ºi CSMP Iaºi – Gaz Metans-au jucat asearã.

FC Voluntari – FC Botoºani, duminicã, ora 13

7. CSMP Iaºi 10 5 5 0 12-3 358. Gaz Metan 10 3 5 2 12-8 349. Botoºani 10 3 5 2 12-7 3010. Voluntari 10 4 3 3 13-14 3011. ACS Poli 11 4 4 3 11-10 2312. Chiajna 11 2 4 5 11-14 2313. Pandurii 10 2 4 4 9-16 2014. ASA 10 1 4 5 3-11 13

CLASAMENT M V E Î G P

PLAY-OUT

ACS Poli Timiºoara – Astra Giurgiu 0-3 (în tur 1-4)Au marcat: Budescu 40, S. Buº 49, Nicoarã 83.

FC Voluntari – Universitatea Craiova 0-0 (în tur 1-0)

Cupa României, semifinale, manºa a doua

FC Voluntari – Universitatea Craiova 0-0Stadion: „Concordia”, Chiajna, spectatori: 5.000.FC Voluntari: Balauru 7 – Maftei 7, Balaur 7, Spahija 7, Cazan 7 –

C. Lazãr 7, Novac 6 – Cãpãþânã 6 (67 Ivanovici) 6, Marinescu 7, Popa-diuc 7 (79 G. Deac) 6 – Ad. Bãlan 6 (75 Curelea) 6. Antrenor: ClaudiuNiculescu.

CS Universitatea Craiova: Calancea 6 – R. Petre 6 (82 Manea) 5, Kelic7, Screciu 6, Dimitrov 6 - Zlatinski 6 – Mãzãrache 4 (46 Fajic) 4, Bãluþã 5,Gustavo 4, Burlacu 7 (84 Jazvic) 4 – Ivan 6. Antrenor: Gigi Mulþescu.

A arbitrat: Marius Avram 6.

FC Voluntari – Universitatea Craiova 0-0

Universitatea Craiova n-a marcat în returulcu FC Voluntari ºi a ratat ocazia de a juca

finala Cupei României dupã 17 ani

ªtiinþa a încheiat dezamãgitor ostagiune în care tot ea oferise des-tule speranþe. Câºtigarea Cupei saumãcar disputarea finalei, cu emu-laþia inerentã, ar fi însemnat totuºiun sezon satisfãcãtor. Sã baþi Di-namo în 10 oameni ºi sã te scoatão echipã comunalã e frustrant. Se-mifinala a fost presãratã de ghinioa-ne. În tur au lipsit Mateiu, Bãluþãºi Zlatinski, iar eºecul a venit înultimul minut, la un black-out allui Bancu. În retur au fost ºicanelecu biletele din partea ilfovenilor, areau þinut de la începutul sãptãmâniiºi pânã dupã începerea meciului,mulþi dintre cei 500 de fani olteniintrând în arenã dupã ce Burlacu aratat cea mai mare ocazie de a egala

Mulþescu a confirmat despãrþi-rea de Universitatea,vine Devis Mangia

Antrenorul Gigi Mulþescu a ofe-rit explicaþii pentru ratarea calificã-rii ºi totodatã a confirmat cã a fostultimul sãu meci pe banca tehnicãa ªtiinþei. „Concluzia e una singu-rã: am dominat douã meciuri ºi amreuºit sã ne bãtem singuri. În turam luat un gol imposibil în ultimulminut, iar aici nu am reuºit sã ma-terializãm ocaziile din prima repri-zã, niºte ocazii incredibile. Cum vreisã câºtigi cu o echipã care nu a fã-cut decât sã se apere 80 de minutela Severin ºi vreo 94 la Chiajna? Amavut ocazii, dar jucãtorii pe care i-am avut în faþã nu au reuºit sã fieeficienþi, sã aibã mai multã preci-zie. Dacã sunt lovite greºit mingilerespective, ce sã faci? Am ajuns sãavem un lot valoric ºi numeric foar-te subþire. Am pierdut niºte jucãtoriaccidentaþi, plus cei patru care auplecat. Nu-mi reproºez nimic legatde Acka, Madson, Kay ºi Rocha.Am fãcut tot ce þinea de mine ºichiar am insistat sã-i pãstrãm, cutoate cã nu voiau sã semneze pre-lungirile contractelor. Dar apoi ei s-au comportat incorect ºi atunci atrebuit sã luãm o decizie împreunãcu conducerea ºi aceea a fost sã-i

scoatem din lot. Ei nu au mai vrutsã revinã ºi n-am mai putut nici sãtransferãm. E final de colaborare,nu mai rãmân la Craiova. A fost ocolaborare foarte bunã, bazatã perespect, pe înþelegere, dar au fostdouã filozofii diferite. Eu am vrutmai mult, am zis cã nu am timp sãaºtept, iar ei au dorit o construcþielentã, dar sigurã. Era normal sã ta-toneze mai multe piste legat depostul de antrenor ºi nu sunt supã-rat“, a mai spus Mulþescu.

În locul lui Gigi Mulþescu va fiinstalat italianul Devis Mangia, carea antrenat în Serie A, la Palermo,iar în Serie B la Ascoli, Bari ºi Spe-zia. Mai mult ca sigur, jucãtori pre-cum Bucuricã, Fajic, Jazvic, Mã-zãrache, Dumitraº sau Popov nuse vor mai regãsi din sezonul ur-mãtor în lotul Craiovei.

Bãluþã ºi Ivan, la naþionalãDoi dintre jucãtorii Universitãþii

Craiova, Alex Bãluþã ºi Andrei Ivanau fost convocaþi la echipa naþio-nalã a României pentru meciul cuPolonia din preliminariile CM 2018,programat la Varºovia ºi pentrumeciul amical cu Chile. PentruBãluþã convocarea vine în premie-rã, în timp ce Ivan a debutat înjocul precedent al tricolorilor, celcu Danemarca.

Handbalistele Craioveis-au calificat asearã înfinala Cupei României,dupã ce au învins în meciuldin Final Four-ul disputatla Ploieºti pe CSM Bistriþa,scor 37-26.

Echipa lui Bogdan Bur-cea a obþinut astfel ºicalificarea în Cupa EHF,fiindcã în finala programa-tã astãzi, de la ora 17, vaîntâlni campioana CSMBucureºti, care a trecutieri de Unirea Slobozia.

SCM Craiova, in finala Cupei RomânieiSCM Craiova, in finala Cupei RomânieiSCM Craiova, in finala Cupei RomânieiSCM Craiova, in finala Cupei RomânieiSCM Craiova, in finala Cupei României

VVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutVVVVVis pierdutis pierdutis pierdutis pierdutis pierdut

situaþia generalã. Au fost destuleabsenþe ºi în retur: Briceag, Ban-cu, Barthe, iar Mateiu s-a acciden-tat chiar în seara premergãtoarepartidei. În prima reprizã a fostºansa Craiovei la remontada. Câti-au þinut picioarele, alb-albaºtrii aunãvãlit peste echipa de veterani co-tonogari din fieful lui Pandele. Bur-lacu a fost jucãtorul meciului. Adoua oarã titular la Universitatea,jucãtorul de 20 de ani a avut 3ºanse mari de a deveni eroul olte-nilor. Dubla barã, lobul ºi ºutul cuefect n-au întors soarta calificãriiîn favoarea ªtiinþei. În repriza adoua, craiovenii au pãrut sufocaþi.Ca în tot finalul de sezon, echipalui Mulþescu a avut combustibil

doar pentru o orã dejoc. Gazdele au ali-niat nu mai puþin de4 fundaºi centrali ºiau oferit un antijocde tot dezgustul, darcare i-a dus în fina-lã. Una cu Astra,care nu intereseazãpe nimeni.Jucãtorii ºi-aucerut scuzefaþã de suporteri

La final, fanii i-au apostrofat pe ju-cãtori, fiind vizaþi în specialstrãinii, care au avut randament

scãzut, Fajic, Jaz-vic ºi Gustavo fi-ind þintele principa-le. Portarul Calan-cea nu a avut ceapãra, iar la final ºi-a cerut scuze faþãde suporteri pentruratarea calificãrii:Vreau sã-mi cerscuze faþã de su-porteri, pentru cãam fãcut un mecisã nu zic slab, darnu am avut realizãriîn atac, nu am reu-ºit sã marcãm, deºiam avut ocazii.Problema asta per-sistã din primeleetape ale campiona-tului. Am ratat dintoate poziþiile, dintoate colþurile ºi nupot sã-mi expliccum facem asta.Dacã marcam 50%din ocaziile avute,

acum ne bãteam la campionat.Felicitãri pentru Voluntari, dar pã-cat cã nu au ieºit la joc ºi s-aubaricadat în jumãtatea lor. Amdominat total, dar fãrã rezultat“a spus portarul moldovean.

Andrei Burlacu a vorbit despreghinion, dar ºi despre un viitormai frumos: „Mi-am dorit nespusde mult sã-mi ajut echipa, de cenu ºi cu un gol, dar din pãcateneºansa ºi-a spus cuvântul. Afost o partidã dificilã, exact cumne aºteptam ºi ne cerem scuzesuporterilor noºtri pentru rezul-tat. Sperãm ca pe viitor sã facemevoluþii bune ºi sã aducem trofeela Craiova“.

16/ cuvântul libertãþii sâmbãtã, 20 mai 2017