Asul al t'XXXVM-Iea a-i 6Z HOMARUL 2 Lei Braşov Vineri 19 Iunie 1025

}■-

irtetH Adniaiste&ţaifl&ŢA Li SERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226âfe®«Rment anual 360 le!**iwtru strelnătafe 800 le! A nm n ferl, reclame, după tarif.

Fondată i» 1838 <*• ie o r g e iariţiu

Apare de trei ori pe săptămână

Prin line însuţi, celăjene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

FruntaşiEl pot Ii oameni bogaţi cu

mintea seu cu punga, învăţători sau preoţi, plugari sau econmi luminaţi sau înstăriţi. Nu e ni­meni fruntaş prin prcfssia sa, ci prin f a p te ie ş i a h t a d m ite s a le in o r i c e îm p re ju ra re ; J mai cu seamă prin fapte din cari reese că obştescul bine nu e un pre­text de satisfacere a poftelor egoiste ori îmbinare de vorbe spuse ia ocezii când poporul se adună şi are răbdarea să

' ^ asculte.E o l e g e a î firii, dovedită a

fftt în societăţile omeneşti cât şi în regnul animal, ca în gru­puri sa se afirme câţiva cari prin firea, situaţia moştenită ori anumite însuşiri se ptidrumeze şi să conducă grupul.

In regimuri oligarhice, aristo­craţia dominantă e o castă în­chisă, pe când în cele demo­cratice e o clasă deschisă şi fluctuantă.

In triburi cel mai războinic şi mai bogat în turme, sclavi şi femei, e stăpân. La sate, în lu­mea civilizdă, cel mal chibzuit, mai cumpănit şi mai muncitor « ^unlăş, oraşele sunt conduse de cei mai inteligenţi şi mai energici. Aşa ar trebui să fie, potrivit propăşirii fie-cărui loc. In realitate şî în societăţile pre­tinse civilizate, deseori e tocmai pe dos. La oraşe e idol cei mai bogat, mai repede îmbogă­ţit, sau guraliv în anumite îm­prejurări. lin gest îndrăzneţ faţă de un chip cioplit apus, îi urcă în vârful gloriei, dar ei sufere de ameţeală şi cade. I se in­vocă prezenţa în consiliul mu­nicipal, în comitete filantropice ori cercuri de inteie Ju&h. Şi

tră, purtându-şi greutatea fi- că pretutindeni. Ei tronează, lumea, prlntr’un neînţeles fe

tisişm, se simte mândră de a sta sub oblăduirea iui, el frun­taş poporal, democrat şi darnic Sn împărţirea strângerilor de mâini.

La sete poate fi socotit ca fruntaş un om cum se cade, fruntaş prin starea sa şi înţele­gerea ce o are pentru intere­sele obşteşti. Buna cuviinţă şi omenia sunt plante ce rodesc mai des şi mai bine în ogorul rural decât în amestecătura cosmopolită a oraşelor. — De­seori şi aci lumea e prostită de vorbele goale priceput îm­binate, minţită vreme îndelun­gată de farisei ceri ver cu ori­ce preţ să domnească fără ca să existe. Uneori e stăpân car- ciumarul cămătar cu o jumătate de sat de datornici, alteori vre­unul cu spoiaiă de deşteptă- ciune, ori slujbaş de vr’o cate­gorie oare-care, iar de mulieori nu e nimeni şi obştea tânjeşte, stă pe loc, pe când cu cei din­tâi m ă ca r mişca, .... da ’napol.

CeJoşi de poziţia lor clădită pe nimic, pretind a monopoliza generozitatea, desinteresarea şi ^patriotismul obşte!; ei folosesc toate prilejurile, în drum, in casă, spre biserică ori cârciumă, spre a te hrăni cu minciuna is­prăvilor lor. Şi 'n minte ţi se perindă doar imaginea bănuiiă a tăvăiuceior de oxigen Inghi-

i sa te lo rfite de aceste chipuri -ce-şi cioplesc necontenit micimea su­fletului lor, dar dalta limbii nu poate drege şi împlini golul vieţii unei făpturi ce a vegetat un cârd nesfârşit de ani. Te­zaure de vânt şi vorbe, se răs­colesc cu ntreg beg jul enorm de frazeologie, de câte ori bă- nuesc că tronul de cârpă le poate fi ameninţat. Instinctul de conservare le spune că li s e apropie sfârşitul. Şi anticipân- dii'Şi căderea spumegă furioşi dar neputincioşi. Dar pronun­ţată sentinţa, aceste glorii ur­bane sau rurale se dau la f jnd. Idoli ridicaţi prin prostia altora cad prin propia lor prostie.

Rostul acestui articol însă nu e de a înşira crâmpee din psi­hologia ipocritului dela sete sau oraşe. Orice societate «re aţâţi câţi poate suporta; acolo unde societatea nu reacţionează, me­rită să aibă câţi mai mulţi.

Ua adevăr crud se desprinde: f ia ţa la s a t e nu p r o p â ş e ş te ui n d s tâ u il i tâ în m a jo r ita te a c a ■ z u r tlo r d e p s e u d o -fr u n ta ş ii c o c o - ta ţ i d e în g ă d u in ţa o b ş t e a s c ă , s a u d e a c e i c a r i p r in lo c u l i e - ra i h -c c e l o c u p ă a r f i in d ic a ţi a în tre ţin e fe rm e n tu l d e p r o p ă ­ş ir e s o c ia lă , c e tă ţe n e a s c ă ş i e c o n o m ic ă a s a te lo r .

Orice acţiune colectivă stâr­neşte scrupulositatea regulamen­tară a unora, ambiţia bolnavă a altor», rezervele bogat docu­mentate ale câtorva; In fruntea bucatelor ar vrea fiecare,— acolo unde totul se rezumă la o vorbă de parada şl tămâieri cu osa- neie din partea mulţimii, şi cu asta îşi socot datoria împlinită. Acţiunea se poticneşte, planul se sfarmă şi prilejui unei înfăp­tuiri temeinice scapă poate pen­tru totdeauna.

Alteori „fruntaşii“ asaltează slujbele comunale. Adulmecând

Conul Moritioil al M or dela M iton

Un succes al femeilor române.Io ziua de 14 Mai s'a închis

congresul Interneţional al femei­lor care a avut ioc ia Washing­ton, printr’un banchet la care au luat parte 700 de persoane, a- dică toate delegaţlunile trimise de către 38 de state din cele 5 continente şi numeroase per o- nshtâţi politice ca d. Kellog, prim ministru, d-na Kellog, d. Hoover, ministrul comerţului, di­feriţi ambasadori, etc.

Banchetul era prezidat de Lady Aberdeen, prezident a ge­nerată a C. 1. F,, însoţită de noul comitet executiv ales pe o perioadă de 5 ani şi compus din 14 membre din care două românce: d*na A . G r, C a n t a c u - z n o ca vice-prezideniă şi d-na t i . R o m n ic e a n u ca secretare.

Faptul ca o româncă să fie aleasă ca vice- prezi denia a unei organizări care reprezintă vre-o 30 milioane de femei din care multe azi au dobândit drep­turile politice şi cere toate la o

un vânat oareşcare, dau buzna, pretextând că interesele gene­rale le reclamă prezenţi ; gos­podăria comunală o vor reface in toate, mint până ajung şi pleacă lăsând urmaşilor moşte­nire bagajul promisiunilor în numele cărora au venii.

Satele şi oraşele îşi au de bună seamă adevăraţii şi demnii lor fruntaşi. Fruntaşi cu gândul, cu vorba şi cu fapta, tră esc umbriţi de silueta găunoasă şi isterică a miluiţilor naivităţii şi răbdării publice. In povârnişu-

| riie de ezi ale moralei publice I şi private, rezerva, pasivitatea

tuturor acelora car! simt că pot li de folos cu sfatul şi faptele lor, e condamnabilă.

Conducerea efectivă spre noi forme de viaţa, cerute de ţ’ re­facerile adânci ale structurii e* con ornice a majorităţii locuito­rilor ţării, să între pe mâna celor cari se simt capabili de această misiune. Această elită să ia atitudine hotărâtă faţă de limbuţii şi meticuloşîi seniimen- talişti, fejă de fuduiii găunoase şi încrezuţii cu trecut de zile şi viitor de vorbe; cbrazuliorgros se resimte numai de soluţii us­turătoare.

Adevăraţii fruntaşi se găsesc în toate vârstele. Cunoaşterea vieţii şi chibzuinţă bătrânilor se’îibiuâ minunat cu râvna şi entuziasmul tinerilor. Secăturile cari nesocotesc pe cei dintâi ori nu ţin seemă de cei de ai doilea, sunt nechemaţii cari sc- cot că numai dela ei începe lumea sau că cu ei se sfârşeşte; ei n’au loc în rândurile celor ce vor să ’ndrumeze.

De alcătuirea şi închegarea mănunchiului de fruntaşi a d e o â f* ra ţi ̂ va depinde, în mare mă­sură, folosul marilor reforme cari chiamă satele ţării între­gite la o nouă viaţă de întâie­tate morală, politică şi econo­mică alături de cea numerică.

Dl Victor Jinga-

laltă au o mare înrâurire asu­pra opiniei publice mondiale, are o însemnătate deosebit de mare şi este în acelaş timp o izbândă pentru prestigiul României de oarece ceie 8 vtce- prezidente sunt alese printre personalităţile femenine cele mai de seamă ca d-na Avrie de S-ie Croix şi Forschhammer, dele­gate la Societatea Naţiunilor, dr. Salomon, deputat ia Rekhstag, e tc .

Lb act st banchet, d-na Can- tacuzino fiind rugită să ia cu* vântul, a adus călduroase mal* ţătclri Americet psntru primirea făcută delegatele r şî a amintit cu emoţie sjatoiul dat de Ame­ricani orfanilor noştri de războit; a terminat arâiâad fn cuvinte focrte mişcătoare sufletul ame­rican cam greu de pătruns Ia ţ rima vedere, dar care cu tim­pul se desvăluie descoperind bo­găţii nepreţuite de civism şi de credinţa.

Ca prilejul acestei conferinţe s’au dat lămuriri însemnate con* greslştdor asupra şcolilor rem o ­ntare şi altor chestiuni in jenai cărora se răspândiră ştiri ten­denţioase contra României şi un mare număr de broşuri şi ra- 1

Lupta o p u se i unite— Declaraţiile deputatului Sever Dan —Vorbind despre plaiul de ac­

ţiune şl campania opoziţiei u- nite împotriva guvernului, d-î depuid Sever Dan din Partidul Naţional, a declarat, între altele, următoarele, unui ziar mino­ritar :

In vacanţa parlamentară.In timpul vacanţei parlamen­

tare campania politică nu va mai fi atât de vehementă, opo­ziţia unită îşi va continua însă activitatea ei extraparlamentară. Se vor ţine mari adunări popo­rale în intreegă ţara, în Ardea!, în Banat, în Bucovina şi în Ba­sarabia. L a fin e a a c e s te i luni s e ua în trun i la B ra şo u , cu p r i- le ju l s e rb ă r ilo r ju b ila re e le L b c e u lu i „A n d re i Ş a g u n a " , c o m b t e ta t d e o su tă .

Opoziţia unită îşi dă seama | că luptele el nu pot avea ime | dkt rezultata! dorit. Va conti­

nua însă lupta fârl întrerupere, voind să dea dovadă ţării şi în ptimui rând opiniei publice din Ardea! că Partidul Naţional, considerând reforma adminis­trativă ca retrogradă şl reacţio­nară, *va căuta cu toate mij­loacele să împiedice aplicarea ei, iar în cazul venirei la pu­tere să rezolve această proble­mă într-un spirit mal larg, mai modern şi europenesc. Tot­odată prin continuarea campa- paniei, Partidul Naţional caută să dovedească că blocul opo­ziţiei unite stă pe o bază solidă, care nu poate fi slăbită de nici o intrigă.

Părerile şl stăruinţele Regelui-Conducătorii opoziţiei cunosc

părerea Regelui asupra aciua­tului parlament şi guvern. Ei ştiu cu ce mijloace şi argu­mente lucrează liberalii ia Palat.

poarte au fost răspândite pentrua lămuri opinia publică.

Mica înţelegere femesină a arătat ca ocazia acestui congres că este, prin solidaritatea mem­brelor sale, o patere însemnată, care atâî la alegeri cât şi in alte chsstiunt poate da an spri­jin nepreţuit.

Ia urma congresului d na Can* tacuziuo şi d-a* Cerchez au ple­cat spre Colorado şi San Fran­cisco,

D-l luliu Manlu a fost primit în audienţă.Din Sinaia ni se comu­

nică, că d-l lu liu Maniu a fost primit eri într’o au­dienţă mai lungă de M. Sa Regele şi reţinut la de­jun.

Mâne va fi primit în au­dienţă d-nul lo m M tkx- lache.

Ştiu, că Brătianu se referă me­reu, în faţa Regelui, la fspful că actualele Corpuri legiui­toare, fiind înj acelaşi timp A- diinSri Naţionale Constituante, nu po! fi disolvate înainte de a vota reforma electorală. Nu poate fi deci vorba de noui a- iegeri înainte de înfăptuirea nouri legi electorale.

Opoziţia, natural, nu împărtă­şeşte această cerere a lui Bră- tianu, cere tocmai bazat pe a- ceastă concepţie a amânat şi trăgănet mereu depunerea pro- ectuiui rc formei electorale.

Totodată opoziţia este con­vinsă că Regele stăruie cu toate mijloacele ca ţara să tjungă la normal. Regele vede azi, în al şaptelea en după război, ori-ce dlsoîvare a Parlamentului înainte de vreme ca un eveniment extra­ordinar, ca ceva anormal, şi pen­tru, aceea doreşte ca ori-ce le­gislaţie să-şi aibă durata ei de patru ani. In împrejurările date această concepţie a Regelui este în de favorul opoziţiei, Pe de altă parte însă iot această concepţie oferă garanţia, că în cazul venire! ei ia putere, opo­ziţia de «zi îşi va putea conti­nua activitatea ei în pace şi neconturbată.

Campania de toamnă. mAvem siguranţă câ !n toamnă

campania noastră va fi încoro­nată cu succesul dorit. A fost pe de o parte bine că acest succes nu a venit prea repede, căci în felul acesta diferitele partide din opoziţie s au con­vins de necesitatea coalizării lor. Cu toată siguranţa, ambiţiile personale şî diferite alte deose­biri de păreri vor dispare până ia toamnă, atât de mult, încât eu, fără ca să fiu optimist, pot prezice fuziunea Partidului na­ţional cu cel ţărănist.

Cu toate declaraţiile contrare, în Septembrie va fi convocată o şedinţă parlamentară extra­ordinară în vederea reformei electorale. Ministrul preşedinte vroeşte o cursa: dorind ca în Septemvrie să-şi poată face &- iegerite comunale şi de judeţ fără de deputaţii opoziţiei, va căuta ca în aceiaşi timp să a- ducă în Parlament proectul re­formei electorale. Partidul na­ţional, care e pregătit Sn vede­rea acestor alegeri, va duce însă o energică campanie şi speră ca în aceste alegeri să dea o cumplită lovitură guvernului.

Opoziţia unită e convinsă că Brătianu vrea cu orice preţ men­ţinerea actualului regim. Pentru acest scop el ar merge până la o dictatură militară. Noi însă nu ne îndoim că conducătorii opoziţiei vor reuşi să convingă pe rege de pericolul ce-l pre­zintă astfel de combinaţiuni anti­constituţionale ca şi despre fap­tul câ partidele din opoziţie, — pentru a evita un conflict între Coroană şi ţară, — sunt dis­puse să ia o atitudine atât de moderată, încât regele să poată preda In linişte conducerea ţarii partidelor opoziţiei unite.

Ni. 62 I92SPagina 2 g a z e ta : t r a n s il v a n ie i

In ajunul serbărilor liceului „Andrei Saguna“ din Brasov

Donatiaoi.Aranjarea unor serbiri în st!»

Iul festivităţilor dela Braşov sunt împreunate fără îndoială cu multe chellueli. Transforroen’a locului din faţa liceului într’o grădină mare festivă cu tribune, podiţi pentru corul jubller, io curi de şezut, flori, plante, ar* curt decorate cu culorile stătu» ul şi cu verdeaţă, — în mijlo­cul cărora se va desfăşura şe­dinţa solemnă jubilară — tipă­rituri de tot solul (almanachul iubilar, programe, bilete etc.) precum şi alte ararj mente, costă sume enorme.

La apelul făcut de direcţiu­nea liceului jubilar — aîâi de bogat şi măreţ prin activitatea sa culturală-naţională timp de 75 ani, dar atât de sărac în mijloace makriale, de a! veni in efutor cu daruri în bani au răspuns cu drag nu numai in* siituţiuni publice ci şi particu­lari.

In primul rând se cuvine să relevăm gestul primăriei oraşu­lui nostru, care a dăruit spre acest scop în bani gata suma de 50,000 lei, luând în acelaş timp asupră şi esecularea tutu« ror lucrărilor şi decorurilor pe lo­cul din faţa liceului. Costal a» cestor lucrări se urcă la 2 2 8 0 0 0 lei.

Din celelalte contrîbuîri fă­cute amintim următoarele: Bise­rica Sf. Nicolae lei 30 000; bise­rica Sf, Adorm'rî din Braşov- Cetate Iei 30,000; Banca N)ţro nală lei 50,000; ministerul să­nătăţii publice şt ocrotirilor so- ciale lei 30,000; ministerul in strucţiunei tei 15,000; ministe­rul cultelor Je! 20 000; Cesa ş coaie lor tei 8000; o colectă fă­cută de dr. Bordea lei 8000 etc. etc.

Se mal eşteaptă şi alte dona- ţluni.Armata şl festivităţile iabllare.

A fost numai firesc ca pen­tru reuşita apropiatelor serbări culturale şi naţionale să-şi dea şi armata noastră fot concursul et. La Invitarea adresată de di­rectorul dr. I. Blegi, dlui co­mandant al corpului de armată şi comandamentului garnizoanei de-a lua parte la aceste festi­vităţi şi de-a le sprijini, dl ge­neral de divizie M a r c e l O llea n u , acest distins şi înţelegător su­flet de ostaş, a convocat pe co­mandanţii regimentelor şi unită­ţilor din Braşov, hotărând ca corpul ofiţeresc din Braşov să ia parte în mod oficial la festi­vităţi.

la acelaş timp s’an dit ordine pa regimente şi unităţi, ca s i se pună la dis poziţia liceului câte­va sate de pitari, pături şi cear­ceaf ar] pentru aranjarea diferi­telor dormitoare din intere aţele şi şcolile din Br a ţ o î n care vor fi găsduiţi o parte din oispeţii anunţaţi. La corurile festive co* lacorează de asemenea şi fan­fara Vânătorilor de Munte.

Gestul armatei noastre a fă­cut o escelentă impres ene în cercurile societăţii braşovene.

Artiştii noştriLa festivalul artistic, care v i

avea loc Duminecă seara iu Teatrul Naţional şi-au pus în vedere preţiosul lor concurs şi câţiva dintre artiştii noştri, foşti elevi ai şcoaleior. Vor debuta cântăreţii de opsrâ In d r ie ş fi O la r iu . Directorul Teatrului Na­ţional din Cluj, d A Z a h ir ie B â r ­s a n , fost elev al liceului din Braşov, fiind in străinătate pe timp ni serbărilor jubilare, a de­legat pe anul dietre cei mai a* predaţi elevi al conservatorului ca să ia parte activă la festival.

Aflăm deasemenea cu multă bucurie că marele nostru cân­tăreţ de operă, basul G h ifă F o- le s c u , care a colaborat in tre­cut atât de des şi cn atâta drag

cu reuniunea de cântări dia Bra­ş o v a fost invitat să-şi dea preţiosul tău concurs.

A!te amănunte în n-ri! viitori.

Ua aviz important.D ire c ţiu n e a liceu lu i „ A n d r e i

Ş a g u n a " ne roagă să aducem ia cunoştinţa publică celor ce i-g’au adresat in scris cerând diferite lă­muriri'următoarei;

C ertifica te le de că lă to ­r ie pentru obţinerea reduce- rei de 75Q/o pe cfr., vala­bile dela 26 Iunie—*1 Iu­lie a. c., s’au expediat tu­turor celor cari 'au cerut.

Ia ce priveşte încarti- ru ir e a , toţi cei cari s’au anunţ it vor fi încvartiraţi. In scopul acesta vă fi insta­lat îo ziua de 27 Iunie un birou de încartiruire la gara mare din Braşov, unde li se vor comunica oaspeţilor cvariirele, fiind conduşi de cercetaşi la locuinţe. La dispoziţia oaspeţilor stau trăsuri şi autobuse.

T o ţi cei ca ri încă n u s a u a n u n ţa t sa u n -a u c e ru t c e r tific a te de c ă lă ­to rie sunt rugaţi a lua mă­suri de urgenţă, adresân- du-se direcţiunei liceului „Andrei Şaguna“, ca să poată fi la timp serviţi.

Anunţările pentru ban­c h e tu l de Duminecă, 28 Iunie, să se tacă de ase­menea de urgenţă. Biletele se pot lua în primire Du­minecă înainte de amiazi în biroul Eforiei şcolare din edificiul liceului. Bra­şovenii, cari doresc să ia parte la banchet, sunt de­asemenea învitaţi să anunţe aceasta cât mai degrabă.

Teatru maghiarSzépasszooy kocsisa. Această

operetă se reliefează întrucâtva priit melodii drăgălaşe, uşoare, a căror autor este d-i C z o b o r K á r o ly . D-aa E D a lia D o n n a 8 dovedit, în roiul cam ingrat al contesei Ih yra , că este nu nu­mai o bună cântăreaţă, dar şi o actriţă — în sens mai res- trâas — de ras să, cu atitudini bine nuanţate de joc, mimică şi temperament. E e k a te R s z s i , in rolul servitoarei Mâl şi R u d o s B a n d i, in rolul băiatului tirolez au avut de asemenea presta- ţfuni f o n t e reuşite. D-şoara H i l d y In c i, ca de obicei, cu jocul ei discret, a Io st Ia înăl­ţime. Ceilalţi au fost de ase­menea Ia postul lor.

Csibl. Această admirabilă co­medie franceză, din peana scrii, toriior R . G g n o n şi /. T h ery , plină de spirit şt de surprtse ia situaţii şi în desfăşurarea ac­ţiunii, a fost jucat! cu mai pu- ţin succes corespunzător şi a* ceasta mat ales din cauza lipsei „tempo" ului necesar şi carac­teristic unei etari piese. Co­media e clădidă pe ideea fun­damentală, că d na Beauchsmp caută să se mărite bogat, ceea- ce i reuşeşte printr’un truc, iar ca să nu pară prea în vârstă o d termină pe fica ei de suflet, în vârstă de 23 ani, să joace rolul unei copile de 13 ant. De aci hazul principal al piesii.

Stafoia luiAvram lansa

Cimttctal executiv pentru sta­tuia lai Avram linca ia Cioj a hotărât ca, Îj vederea executării acestei statut, să se ţină sn nou concurs In z ua de 15 Ianuarie 1926, dspt ce prunul coa:urs, ţinut anul trecat, s’a închis fără rez.lt»t, ochind acceptate ma­chetele prezentate. In condiţinnlD noului concura se spâne intre sitele :

Se va fa:e proiectai anei sta tu1 eq testre care va prezenta în mod caracteristic pe Arran lanca în anii 1848—1849, pre- cum ii descria tradiţii populară şi precom se găseşte îa d;fe*l- tele tablouri. D meniiuaile »ta- tuei să fie proporţionale ca stă­tu a, pri vită dia ori care parte să apară cu ceva mal mare decât mărimea naturală. Eventaaleie figal secundare ş' schţe var trebui să caracteriza spiritul timpului şi eao:a desteptărei na­ţionale din 1848—1849. Mache­tele vor fi lucrate pe scara 1 :10; Locui pe care va fi ridicată sta­tuia eate Piaţa Caza VoJă din faţa Teatralul Naţional, Înaintea catedralei greeo ortodoxo-ro nâ- ne, care se edifică acum.

Costul monumentului se fixea­ză ia sama de 2.000.000 fiouâ milioane Iei)« în cire sumă no este socotit bronzul şt piatra, ps care corn t Tul executiv le pune gratuit U dispoziţia executoriu­lui statuei.

L \ concura s î vor admite lu­crări de ele sculptorilor dn Ro­mă ii*.

ConvocareAsociaţia învăţătorilor d a ora­

şul şf judeţul Braşov e convo­cată în şedinjă extraordinară în ziua de 23 Iunie a. c. la ora 10 a. m. in sala sfatului cu urmă­torul P r o g r a m

1 . Cuvânt de deschidere. 2 . Memoriu adresat Ministerului Iistrucţiunti pentru împroprietă­rirea şcoalelor cu teren de ex­perienţă cât şi a învăţătorilor cu lot de casă şi pământ. 3 în­fiinţarea corului judeţean. 4. în­fiinţarea fondului propriu. 5. Ale­gerea a 5 membri in juriul de onoare. 6 Propuneri şi inter­pelări.

S a iu la n g t la 15 Linie 1915.Va s i le h a n , N ic o la e S p e r c h e z ,

preşedinte. ssoratar.

| Rolul fetiţei i-a jucat, cu mult | succes d-na F e k e te R o z ă . Ca ' oaspe, în rolul bogătaşului ra­

molii, a j icat d-1 F orgâ s S â i- do r , care trădează cailiăţi deo­sebite de actor dramatic, pe cari iasă în rolul său nu a avut ocazia să şi ie manifesteze.

Mal sunt de relevat d-l Tar- n*y. Szabados, Vâkâ-, dna Boros M. şi ceilalţi L.

Reşedinţele cămărilor I de agricultură

Camerlle de agricultură vor funcţiona pe următoarele centre;

Mthedi&ţl, Dolj cu Corj, Ro­mana!), Vâlcea, Argeş cu Mus­cel, Oit, Teleorman, Viaşce, Il­fov, Dâmboviţa, Prahova, lato- mlţş, Brăila, Buzeu, R. S&rat, Constanţa, Tulcea, Caliacra, Durostor, Pulna, Bacău, Neamţ, Roman, Vaslui, Tutova, Fălciu, Fălticeni, laşi, Botoşani, Doro hoi, Covurlul, Tecuci, TimişTo ronţ dl, Caraş-Severin, Arad, Bi­hor, Satu Mare, Maramureş, Co- jocna, Solnoc-Dobâca cu Bis­triţa Năsăud. Turda-Arleş, A ba de jos, Mureş Turda cu Târnava Mica, Huniedoare, Făgăraş, Si­biu, Târnava-Mire cu Odorhei, Braşov cu TreiScaune şl Cluc, Sălaj, Cetatea-Albă, hmail, Ga­bii, Tighine, Chtşinău, Hoţia, Bălţi, Oihef, Suceava cu Gura-

Scrisori din Maramureş

Efectele pactalul dela (bacei

Ct o armare a ^pactului dela Clucea minoritarii — în apec a’ ungarii fac propajaadi pentru avereasaoi şi pregătesi o pl ai a.*3 ea publică ca loznea nc â d a c ă g u v e rn u l g en era lu lu i v a van i p o to p u l ş t îm p ă ră ţia la i H o r ly . De;i Irredcutlsmu e ia floare Iar ungarii cant atât de cuteză* tori, în cât sfidează pe faţă auto­rităţile şt statei naţional romlo.

E( mai spîră — şi pe sab mână li se promite reînfiinţarea liceului cslvines: şt cel ai piartş- iilor pentru întărirea pepinierei de maghiarizare, care e S ghe- tul. Legea Reformei Agrare fi­reşte ua se vU executa şl unde sa luat vreun petec de pământ se va re tlu şi fraudele lb:ra- itlor se vor permanentiza.

In acest cerc îagast de idei se învârte propaganda averesca- n lor ajitsţi dc J bera i şi autori­tăţi Dela averescani ungurii aştea ptârăiturasrea ţării,Iar evreii p tu perizarea şi aserrirea R mInilor.

Ci metod vor oferi naţioni* liştilor Bingsri iubiţi de popor şi pcpjiarj — 2 mandate J* ale­geri 4! p act electoral. Fereşte dacă d-l dr. T Doroş a' fi pre­fectul şi familia Bad *r primi recompînse politice peatru pier derea vicariataicf. D J Doroj nu ts-e agreat de « inoritar., iar re- negiţii pateataţi uu ar avea si­guranţa dont»: de aceea se iu crează în c e r şu rile c io c o ie ş t i sâ f e adas ca prefect dr. Fioriaa Mihalyl ţsau dr. lom Red sic. Atunci ar urma alt pact eiecto* ral cu iiceralil ca să f.e aleşi Peter Mhi yi şi U dea îa opo­ziţie: primai ca p r im u l c a g a - ra n ţă n o fio n a lâ ş i c e lă la l t c a m o ra lă peatiu asigurarea ech • iibrului soc,al tocat. Atunci — ar urma riderea naţionaliştilor cu „armat*“.

lairgie şi d.vers'aaife ce ţin tauţ, iar Gezeta Mir*mare?lanâ a g ită p e n tru a v e r e s c a n i ca silo­gismul iog c; „later duos iiti- gaates..." Nu au sile mfj’oaceio. arsenalul intelectual. Poporul râde de cei cu 2 bani ia 3 pttngi şt aşteaptă al gerfie. Loz aca ţâ racilor c: „cd ia n e v o ie s ă - ş i f a c ă d r e p ta te cu păru i* . De fapt în Maramureş in urma arondâ­rei circumscr pţihor electorale prin dr. ion baciu şt dr. V. Meş­ter sub gaverna! generalului — mlnontara domiaeizâ situsţia in 5 circamicnpii', iar Românii a- bia ia Dragomireşti işi au majo­ritate L a a le g e r i a v e r e s c a n ii au / o s t a b s e n ţi ş i lu cra u p e f a tă p en tru lib era li c a ia te r p u ş i — d e a c e e a p o p o ru l ii c o n s id e r ă c a p e p o m m a g ii d e la s tâ n ă ş i i c â r ă e .

Cor.

Cetiţi şi răspândiţi:„Gazeta Transilvaniei*

cel m&i vechi ziar românesc

Himorului, Câmpulung. Soro ca, Cernăuţi cu Zusidvna cu Vijuiţi cu Coţmani şi cu Vascăuţi, Ră­dăuţi cu Şiret şi cu Strojiueţ.

A'egerile pentru aceste ce­rnere se vor face în toamna a- ceasta. Termenul pentru înscriere în listele electorale pentru a< ceste alegeri a expirat ia 14 Iunie. C e i c a r i nu s ’j u în sc r is în c ă la co m u n ă , s e p o t în sc r ie la ju d e c ă to r ie , în c o n fo rm ita te cu le g e a ş i reg u la m en tu l c a m e • rito r a g ' ic o le .

F a in a în ori ce can tita te cu preţu ri redu se se a flă la

FEDERALA COOPERATIVELOR,BRAŞOV

Strada Fântânei Na 21.543 2 - 2

fu a | | jtt j|)7 două odăi» bncătă- l l l l i l l l l IvM rfe etc şt gradină, cn mobtiă san fără.537 3 3 „GAZETA TRANSILVANIEI*

ANUNŢC o m ite tu l p a ro h ia l a! B seri­

cei Sf. N ic o la e d in B ra şo v -S c h e i p ub bcă lid ia t iu n e cu oferte in - c h ;se pentru d a re a în a n tre p riză a constru irii îm p re jm u ire i (te ­m e lia d in b e to n ) la casa bise- ricei d in S tra d a P a jiş te a ) Nr. 1.

O fe rte le b ine în ch ise şi sigi­la te , co n ţin â n d v a d iu l prescris de 1 0% , se v o r în a in ta B iro u ­lu i C o m ite tu lu i (C u rte a B iseri­c ii), u n d e se pot v e d e a şi c u ­noaşte cond iţiile de lic ita re d im ­p reu n ă cu d e v izu l de* b a z ă , c e l m ni tâ rz iu p â n ă la 2 5 Iunie 1 9 2 5 o ra 5 p . m.

O ferte le in tra te d u p ă acest te rm in nu se iau în cons iderare .

B raşo v, d in şed in ţa C o m ite ­tu lu i p a ro ch ia l a l B isericei Sf. N ic o la e din B raşo v-S ch ei, ţin u tă la 12 lu m e 1925

P reşed inte Dr. N . S tln gh a .

S ecretarV lo ^ d tc h e . I—3

Judecătoria ocolului Braşov secţia et Z B

N r. 2 1 9 6 /1 9 2 5 cf.

Extract ’din publica- ţrune da licitaţie.

In cererea de exe c u ta re fă ­c u tă de u rm ă rito ru l In stitu tu l de îm p ru m u t S- pe A. d .n C ris ­tian con tra u rm ă rit lo r D u m itru şi R e v e ica N e g ru v o d ă .

Ju d ecă to ria a o rd o n a t licita* ţiu n ea d n nou , în b a za s u p ra ­o ferte i în ce priveşte im o b ile le situate în c o m u n a Crist an , c ir­cum scrip ţia Ju d ecăto rie i o c o lu ­lu i B raşo v, cuprinse în cf* a c o m u n e i C ristian N r. 107 N r. top- A t 796 casă de lem n şi curte ia Nr. 517 cu su p ra fa ţă to ta lă d e 33 st. p* în p reţu l d e 1 2 2 10 L e i d e la care în cep e stri­g ă rile pentru în ca sa rea crean ţe i de 75 L e i. c a p ita l şi accesorii.

L 'C ita tiu n ea se va ţine în z iu a de 14 lu n a iu lie a n u l 1925 oYa 10 a* rr.. la casa c o m u n a lă a c o m u n ei Cristian*

P o rţiu n ile ce vo r fi lic ita te , n u v o r fi v â n d u te pe un preţ m a i m ic d e câ t d o u ă tre im i d in pre­ţul de strigare.

C e i cari doresc să Lc iteze sunt d a to ri să d ep o z ite ze la d e le g a ­tu l ju d ec ă to re s c 1 0% din pre­ţul d e strigare d rep t g a ra n ţie , în n u m erar sau î i e fecte d e c au ţie socotite d u p ă cursu l f i­x a t în § 42 legea LX. 18SI, sa u sâ p red ea ace lu ia? d e leg at c h i­tan ţa constatând d e p u n erea , ju - decătoreşte , p re a la b ilă a garan* ţ e i şi să sem n eze co n d ţiu n ile d e lic ita ţie (§ 147, 150, 170 le ­gea LX 1 8 8 1; § 21 legea X L . 1908).

D a c ă n im en i n u o fe ră m a i m u lt, cel ca re a o ferit p en tru im o b 1 un preţ m a i u rca t d e cât cel de strigare este d a to r să în tregească im e d ia t g a ra n ţia — fix a tă conform p ro cen tu lu i preţu lu i d e strig ire — la a c e ­iaş i parte p ro cen tu a lă a pretu* lu i ce a oferit. (§ 25. X U . 1908).

D a lă în B reş>v la 19 J u n a M a i a n u l 1925.

J u d e c ă to r :D r. I. B o g d u n m. p.

P en tru co n fo rm ita tein d es c ifra b il

552 1— 1 E xp ed ito r.

CINEMA MODERNAstăzi Joi 18 iunie începe pro­

iectarea marelui film■ fw * »1 ■ • f l J — W

ţţlHM lllISU INI U11MVmare dramă senzaţională, în 6 mari acte. Ua joc de scenă su­perior şf ireproşabil cu artişti vestiţi. Scene arhi-emoţionente.

In rolurile principale: ConradTetft şt Carmen CartellleriAbonamente la Gazeta

Transilvaniei se pdt faceori şi cântf timp mai in delungat sau lunare.

Nr.®62—lP9n GAZETA TRANSILVANIEI Pegtna 5

In atenţiunea primăriei şi poliţiei.Eri dimineafă pe la orele 10

autobusul No 410 proprietatea societăţii „Mercur* făcând cursa spre Prund s’a răsturnat cu ro file în sus în dreptul casei Nr. 53 din co’tul Strada-Prundului şl Strada Pietroasă. Şoferul Peíö jozsef, despre care se afirmă că a lost cam beut, s’a aies cu tăieturi la ambele mâni iar vânzătoarea de bilete Luká :s MitzicuotăieturS la mâna, tăieturi produse de sfă­râmarea geamurilor şi răstur­narea autobusului. Singurul pa­sager, o femeie, s’a ales, spre norocul ei, numai cu spaims.

Comisarul expoziturei poliţiei din Prund, unde s’a încheiat pro­cesul verbal, a constatat că ac­cidentul s’a produs îa urma de­teriorării arcului deia roţile de «dinainte. Cei răniţi au fost pan­saţi.

Prin urmare în resumai : un autobus sfărâmai, două per­soane rănite şt una îngrozită de -spaimă. N* întrebăm însă ce s’ar fi întâmplat, dacă autobu­sul ar fi fost încărcat de pasa* ţgeri şi dacă în momentul aci- dentuUii s’er fi găsit pe trotuar

' .jŞf' trecători ? ! Strada Prundului şi Piaţa Prundului sunt doar unele din cete mai cercetate străzi ale Scheiului, îndeosebi de copilaşi şi elevi ai şcoalelornoastre cen­trale. Ca dovadă, cu o oră mal 4ârz!u după acest accident, toc­mai când redactorul ziarului nos­tru lua informaţii dela poliţia din Prund, era să fie călcat un co­pilaş de 5 ani de autobusul Nr. 473 la intrarea îa Piaţa Prun­dului.

Prin urmare se impune un cât mai sever conirol din par­cea autorităţilor în ce priveşte starea autobusurilor ca sS nu se mai întâmple ruperi de ar­curi, şj o deosebită atenţiune din partea şoferilor ia traversa- Tea acestor străzi împopulat?, ca sa se evite accidente mai serioase. In caz contrar să se a- p lite sancţiuni severe.

Alte accidente.Dealtfel aceste nu sunt pri

mele accidente cu autobusurlte introduse la Braşov. Când cu serbarea dată din prilejui ple­cării A. S. R. Prinţului Carol din fruntea Vânătoritor de Munte, un autotexi a intrat într’un grup de soldaţi, rănind pe câţiva.

0 delegaţie a bírj irit or con- í dusá de preşedintele sindica-

Ţflului .fu lger“ dl Constantin, ne-a semnalat eri numeroase iamponări, cari au avut loc în timpul din urmă cu birjtle de pe piaţa. Cai şi birje au tost târâie de aceste autobuse. Astfel bir­je le 34, 57, 3, 38, 54, 72 şi 24, iar acum trei zile caii birjei 103, proprietatea lui Dumitru Sârbu, eu fost prinşi de un autobus. Pasagerul a sărit speriat din birje, iar proprietarul birjei a în cetat eri din oiaţâ. Nu e escius ca şi emoţia suferită din cauza tampon arii să fi contribuit la ac­celerarea morţii lui D. Sârbu.

E firesc că aceste dese tain ponári produc conflicte intre bir­jari şi şoferi. Ba chiar şi şofe­rii autobuselor diferitelor socie­tăţi — avem pe piaţă aproape 20 autobusuri — se iau intre ei ia biţii pe chestii de ambiţie şi alte motive.

In ajunul vllegiatnrei.N i acugetăm cum la apropiata

vilegiatură, care aduce in lunile de peste vară o mulţime de oas­peţi şi escursionişti la Braşov. N e cugetăm ia sutele de auto­mobile şi alte vehicule, cari vor

w inunda in curând Braşovul. Şi * a e cugetăm cu groază îndeo­

sebi la arterele principale de circulaţie, cum e de pildă s/ra. é a Por fii, în care eşti expus şi azi la fiecare moment, în dio sebi tn zilele de tineri, ia ac­cidente.

Situaţia aceasta critică trebue

Inomis remediată. Nu suntem în contra autobusurilor, al că­ror rost îl înţelegem prea bine, nu voim să adtucem critici nici poliţiei şi nici primăriei. Ia ur­ma celor ce vedem însă şl a celor ce se pot întâmpla sub ochii noştri cerem, în numele opiniei publice, celor în drept să ia toate masurile ce se im­pun de împrejurări.

.Se impas măsnrl severeCerem înainte de toate un

control secer al calităţilor auto­busurilor şi o supraveghere ne- întreruptă a autobuselor, auto­mobilelor şi a altor vehicule de câtră comisari şi vardişti eilBf- gfcl cu deosebire la întretăerile de străzi, unde or trebui să ve• gh eze tn permanenţă unvardist. Orice v teză, care trece peste cea stabilită tn interiorul or­aşului, să primească imediat sanefiunt Severe deasemenea şi alte neglijenţe

Cerem descongestionarea stră* zii Porţii, care este artera prin. cipală din interiorul oraşului. Autobusurlte, cari circulă atât de des ta gara mare, fie că pleacă din Prund, fie din Piaţa Libertăţii, sâ fie îndreptate de pildă prin strada'^Neag’â, care are legături destul de bune şi scurte prin străzile pe care o leagă cu strada Porţii. Autobu- surite, cari au o singură haltă tn strada Pârlii, ta otel Coroana, pot trese pe lângă acest otel cârnind din strada Neagră, dacă e tocmai nevoie. Pierderea du timp ( i —2 minute) nu poate faca rol când e vorba de eoi tarea unor accidente.

Stabilinda se un conirol se ­ver şi aplicându*$e sancţiuni, suntem convinşi câopinia publică se va linişti, încrederea tn ese- cutiva poliţiei şi primăriei se va întări, iar accidentele se vor împufina.

In vederea acestor măsuri stăm bucuros la dispoziţia au­torităţilor acordă adu ie tot spri­jinul nostru. B.

Ştiri dio Sata-mare— 16 ianle.

DcSoălîrea bustului clostitaloi român dr. Ion M hali s’a amâu&t U ordinul prefectului »«ins die“ până-i va succede să-fi alocă pentru reclama familiei vre ua ministru Ia Sighei. Ia urmi sfi. dârei comite tal ^despărţământului Sighet al „Astrei" a rămas plouit.

O reuniune culturală germană —Ia 7 Iaaie orgtniziţU din Vi­şini de sus a reuniuce; cu tu­rale germane din S biu a a r a n ­jat o serbare ca conferinţe ş! bal. A foit prezent sl d-1 depa tit R. Brandsch. Cu toată te­roarea ienicerilor moghlaroni, Ţipţerlt încep a se e nioclpa din cercai periculos al u o g a n s m u ui. Ar fl de dorit înf.iuţarea u n e i episcopii germane ia Timişoara şi alăturarea comonitâţiior rom. cat. germ «ne ca sâ acape de bi­serica mighiarizătoare din Satu- mire,

Pentru clădirea celor 150 «a c de învăţământ s'an primit dela ministrul Anghelescu 303.000 lei, din cari abia se vor putea aco­peri spesele de autamob.l ai inspectorilor.

Reuniunea de misiuni a a- ranjat şi ţinut în 8—9 Iunie mi­siuni reiigioase în Maisaf, dar a uitat sâ trimită delegaţi.

EscrocherieCreatura prefectului, percep­

torul Unger Vijmoa din Ocnc- şugitag a excncat şi furat peste300.000 lei ,din bănit statului. A fost depus în arestul parchetului ia Sighet.

Inf.

Examenele debacalaureat

Gomlslnnlle da exam inare din Regiunea IV, Sibiu.

Ministerul instrucţiune! pune în vedere candidaţilor la exa­menele de baceulaureat, urmă­toarele :

Candidaţii Ia examenele de bacalaureat trebue să aibă pre­gătită o fotografie, format cartă de vi sită, pe care gs'o depună preşedintelui comisiei în prima zi a examenului, pentru contro Iul identităţii lor; aceasta foto­grafie se va lipi îa urmă pe diplomă.

Taxa de 800 lei se va plăti de candidat cu începere deia 20—25 Iunie, la direcţia şcoaici unde vi lucra comisia căreia est a repartizat, contra unei re­ci pi se. Cererile de scutire se adresează inspectoratului regio­nal. Ia caz de neaprobare t o ­tală sau parţ;aiă a scutirii, etn datul trebue să fie pregătit a plăti taxi întreagă sau j urnă* trie d<n ea, direct presedinielu comisiei, în ziua d ‘ 25 Iunie; eltfri va fi eliminat din examen.

Comislunile pentru exame­nele de bacalaureat în Reg IV. Sibiu au fost astfel Instituite :

La Braşov. Pentru liceul de băeţi şi fete, lic. „A. Şiguna“, iic. Roro.-Catolic, lic, ev.-Juieran, lic. din Tg. Secuilor şi lic. din Sf. Gheorghe reformai.

Preş. Popa-Llseanu Gh , mem­brii: Teodorescu Petre, Io ne seu K. C , H lî Virgll, Banciu Axeirie, Grăd nescu Aristid, Nanu Ion.

La Sighişoara. Pentru liceul evanghelic, lic. din IbaşfalSu, lic. din Odo heiu, iic. rom. ca­tolic şi reformat ,din Odorheiu, iic. din Cristurul Secuiesc.

Preş Bănescu Niculae, m?ra brii: Odor lom, Petres;u Z ilţa N., T«corian Ştefan, TanoviceanuC., Pop Nîcolce, Şiefânescu- Galaţi G.

La Sibiu. PeaL’u liceele de băeţi şi fete lic. evanghelic şl lic. din Făgăraş.

Preşedinta Dragomirescu M., membrii: ion do viat Ştefan, Pan delea N., Andreescu Petre, Gheamao. Z.tnria, Lupescu V., Dumiirescu Consi.

La Blaj. Pentru iiceulde fete şl băeţi, lic. din Aiud, reformat, şi tic. din Mediaş.

Preş. Călug^reaeu D., mem­bri; Caii mi Aug., Evoescu IE mii, Chasier P., Pop Ştehn, Za- grSnseu G h , Tiaian Gherman.

La Deva. Pentru liceele din Aibo-Iulia de stat şi lic. catolic, iic. din Orăştlc, iic. dia Pct o- şa ni şi lic. din Deva.

Preşedintele, M^ruţiu Vasilîe, membrii; Ioitescu N $ , Boe- rescu lo», Periţeanu Mircea, Teodorescu ioau, Nicolau Sa* bastian, Rodeanu Ioa him.

In China revoluţia se întmde hrănita cu b;nt sovietici. Revo­luţionarii propagă boicotul strei­nilor şi râsboiut cont a Angliei şi Japoniei, t>nr«atoţâad cu o noiâ răscoală a boarilor.

Moară de apă de vânzare dincauza fcbsenţţi proprietarului, împreună cu o sită, treier de bucate, 2 părechi de pietrii, piuă de postav, trei odăi de lo­cuit, bucătărie şi apartioenţe, toate acoperite cu ţiglă şi 3 ju- găre pământ cu pomi fructiferi. Preţui 240 000 lei. Se pot lua imddtat în primire şt locui. A se adresa notar uhu eercual în Satul Cioc, judeţui Maramuraş, staţiune de cale ferate. De pre­ferit tratative ia faţa locului.

555 1 ^ 1

Abonaţii cari ne fac re- clamaţiuni şi comunicări in scris în chestia ztaru* lui sunt rugaţi a ne in- aica întotdeauna şi n-rul de pe adresă sub care ii se trimite ziarul.

întocmirea nouilorliste electorale

Acordarea unul non term en de 8 zile

Afragem deosebita atenţiune a Românilor din Braşov ampra ur­mătorului comunicat oficial al primăriei Braşov:No. 11989 —1925.

Conform ordonanţei Ministe­rului de Interne |No. 56159/925 în chestiunea «donării mitertalu- iu$ pentru întocmirea nouilor liste eiectjrsle comunale, — toţi lo iu torit, bărbîţ», din Braşt v, cari sunt cttifrni romlai şt năs­cuţi ta anul 1904 şi mai înainte, cari domictHază de 1 an aici, dar nu sunt aparţinători ii B a* $Ov, sânt invitat!, a se prezenta In timpul dela 20 până la 28 Ian le a C de fiece dată după praoz intre orele 3—6, în sila mică a S atului (Piaţa Libertăţi!) spre a comunica comlsinuii oră­şeneşti ce lucrează acolo, datele necesare listelor de aiegltorî, refentosre ia etate, domiciliu, naţionalitate. Cei ce s’aa prezen­tat deja îa iuu& trecută sunt dis­pensaţi de a se prezenta din nou.

Funcţionarilor publici nu II se cere dornici-iarea d i 1 an.

Braşoj, ia 18 Iau e 1925.558 l — l Df. Schnel, primar.

întocmirea listelor de recrutare.

Pentru întocmirea listelor de recrutare a contingentului 1927 şi pentru formarea listelor de recensământ a contingentelor 19 28 şi 1929 se chspune con- scrierea următorilor tmeri, năs­cuţi aici precum şi a tinerilor născuţi în alte localităţi, domi­ciliaţi cu părinţii lor permanent aici î

Se conscriu : 1. tinerii amâ­naţi la ultima recrutare în luna Apriiie 1925 din cauza unor in- f rmitâţi corporale ale tinerilor născuţi la anii 1903, şi 1904. 2. I tinerii născuţi în anul 1905, 1903, ! şi 1907, încă nerecrutat?. Con- | scrierea se face la secţia mili­tară orăşenească (Str* Porţii 63) după suburbii, în zilele urmă­toare, de fie ce dată dela 8 —12 ore a* m

1. La 22 Iunie 1925 tinerii do­miciliaţi în Schei.

2. La 23 Iunie 1925 tinerii do* miciliafi în cenUul oraşului.

3. La 24 Iunie 1925 tinerii do* mieibaţi în Braşovu-vjchi.

4. La 25 Iunie 1925 tinerii do* mic.liaţi în Blnmâna.

5 La 26 Iunie 1925 tinerii do* miciliaţi în împrejurimi (Stupini, fabrica de ciment, Honterus, Noa} Dârste, Timişul de sus şi de jos şi Predea!), precum şi eventual tinerii încă neconscrişi din alte părţi ale oraşului.

Fiindcă toţi tinerii trebue con* scriş’. car; sunt născuţi în anii sus înşiraţi, de aceia trebue să se prez nte şi toţi funcţionarii publici, pieeum şi cei deia Ad­ministraţia financiară, Tribunal, Căile ferate, Poşta etc, etc- fără deoseb re, că sunt ei de prezent acasă, sau nu.

Cei absenţi sau eventual în­corporaţi Irt b iese reprezentaţi prin părinţii sau rudele lor.

Documente, în special extras de naştere, trebue să le aducă fiecare cu sine.

Acei tineri resp. rudeniile lor, cari neglijează de a face anun­ţările la terminele fixate, vor fi pedepsiţii — în senzul legei şi regulamentului de recrutare,

braşov, la 5 Iunie 1925.Consiliul orăşenesc.

556 1 - 2

Curs de dans de Vacanţă.In şcoala FRANCISC IJAC(Ge- werbeverein) se va începe la 1 Iulie un curs pentru copii şi la 15 Iulie a. c. un curs pentru studenţi.] înscrierea se poate face zilnic Str. Castelului Nr* HO

Nr. 547execuţional 1925.Pubiicaţlune de licitaţie. Subsemnatul executor judi­

ciar aduc la cunoştinţa publică în senzul legii articlul LX din 1881 § J02 respective XLI din 1903 § 19 cumcă lucrurile ur­mătoare ş. a. aranjament de pră­vălie care în urma decisului Nr. 8822 din anul 1924 al judecă­toriei de ocol din Braşov s’au execvat în 20Mai 1925 In favo­rul execvatorului Affred Tartler repr. prin advocatul dr Constan­tin Moga pentru încassarea ca* pitalului de 2847iei 50 b. şi acces^ prin execuţie de acoperire şi cari s au preţuit în 18.000 lei se vor vinde prin licitaţie publică.

Pentru efeptuirea acestei li- citaţiuni, pe baza decisului Nr. G : 4089—1925 al judecătoriei de ocol din Braşov se fixează ler- minul pe 4 Iulie anul 1925 la orele 3 p. m. în comuna Satu­lung No. 371 şi toţi cari au voie de a cumpăra sunt in­vitaţi prin acest edict cu ob­servarea aceea, că lucrurile sus- amintite vor fi vândute în sen­zul legii LX din 1881 § 107 şi 108 celor cari dau mai mult» pe lângă solvirea în bani gata şi în caz necesar şi sub pre­ţul de strigare-

Pretenziunea care e de în- cassat face 2847 lei 50 b. capital, dobânzile cu 57o socotind din 2 Decemvrie 1924, iar spesele până acum staverite de 975 lei plus cari se vor mai ivi.

întrucât mobilele cari ajung Ia licitaţie ar fi fost execvate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câş­tigat dreptul de acoperire, lici­taţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în senzul articlului XLI din 1908 § 20.

Dat în Braşov, la 10 Iunie 1925.

E. Crişan,executor judecătoresc de ocol« 549 1—1

CINEMA AP0LL0In zilele de 18 —19—20 Ianle va

rula filmul

Dansatoarea Ecaterinji cea mare

film rusesc în 6 mari acte. In rolul principal: Osslp Rnnlcl Re­gele cxranului prim artişti ai teatrelor din Kiew, Hsikow,

Odessa.O. Grovskaia, prima artisfS a

teatrului de artă din Moscova.E. Hooanska, prima artistă a

teatrului de artă din Moscova.M, Hirhanoo, prim artist al

teatrului de artă din Moscova.21 Ian le

M A L V AŞlagăr mondial. In rolul prin­

cipal: Lya de Pnttl-

CĂRĂUŞIE DE NISIPCaut cărăuşi pentru cărăuşie

de nisip. In acest scop se pot prezenta oricât de mulţi dori­tori. Pe un metru cub (m3) mă­surat pe căruţă plătesc 120 Lei« Plata se face ulterior în fiecare a doua săptămână.

Nisipul va fi trecut prin ciur din alvia râului Tărlung. Alvia conţine o cantitate de nisip de cel puţin 35*/*.

Locul de descărcat este nu­mai la o distanţă de 37s km. dela alvia râului Tărlung, la te­renul aflător dinaintea Carierei de Piatră a Tunelului-Mare din Teliu.

Teliu, Ia 15 Iunie 1925.557 1 - 2 AROV IIDIR.

Se caută spre cumpă* rare un strung de fier

in bună stare.J0HAN KRAUSS,

BBâŞOV551 1 -2 Str, Lungă 56.

Pag’na 4 GAZETA'TB »NSItVANlEl Nr. 62— 1925

Situaţia politică— Manifestările din urmă ale d-ltsi Ion Brătianu vreau să as­cundă sub o trufie orgrlioasă golul de forţe politica ca reprezintă.

Formula, sa — „Guvernul averesc&n“ a fast înlocuită, cu solu(ia guvernului de functianari ori neutru.

Bucureşti, 17 Iunie. — Cltito* ral ar fi aplicat să spână, cetind ştirile ziarelor şi văzând colpor­tarea tutaror zvonorilor cari de cari mai surprinzătoare, că in ţara românească s’a perdut echi­librai jndecăţif» că la noi voinţa anal om este totul, că no există logica desvoltărei 'normale a faptelor politice, că într’o zi poa­te serveai ori-ce surpriză. Toate sunt posibile, fără nici o pro­testare a |ărcl.

Sunt oameni, cari nu fac po­litică, afirmând că liberalii sunt atot puternici In ţara aceasta ţi că în zadar este lupta ce se dace contra lor. Aceştia sunt produsul nenorocit al degnâdejdii celor ce au încercat «ă facă po­litică şi an căzut învinşi; sânt oameni nepregătit! să judece e- venlmenle'e cari lor li se Înfăţi­şează numai sub raportai de forţă, ca şi când in istorie nu s’au msi văzet guverne alot-pu­ternice răstarnate pe vecie de-o mişcare populară. Aceştia cred că la noi este o mentalitate veş­nică în popor, — cum credeau acei dintre marii proprietari ce nu-şl Închipuia« că ţăranul poate îi agricultor bun pe pământul iai şi că împioprietărirea este o mare nenorocire.Raportul de forţe politice apare

acestor camen’, sub prisma in- drăsneki unui guvtra ce nare până estâzi teamă de factorul constituţioml chemat sâd reţie sau să i concedieze.

La mulţi, cuvântarea d-lui Bră- liana la Bacău şi la banchetul dela Lezase, organizat de gene­ralul Moşolu, ii s’a părut drept manifestarea unei forje reale, ane; forţe ce va domina nu nu­mai prezenţi.

Ori nu este aşa. Na trebu e a i judecăm după ceea-ce falitul spune, căci el na va recunoaşte starea ta niciodată, ci depâ fap­te. Ori faptele arată că regimul Brătianu este pierdut.

Dacă ar fi să scoatem la evi­denţă eroarea de judecată & con­ducătorilor de popoare în secole, a’ar vedea — şi avem un exem­plu recent: revoluţia rusă — că nki-când transformările mart n’au găs'.t agenţi prevenitori în pătară suprapusă, adecă gaver- cărei de reînviere a justiţiei şi repunere în făgaşul natural a treburilor publice,—în momentul Izbncnirei revoluţiei,

De aceea, nu ne vom lăsa in* flaioţsfi de cuvântarea primului factor conducător ai regimului ci vom judeca după priceperea masselcr de-a aprecia situaţiile.

Guvernul Brătianu este mo­ralmente căzui. Poate veni ca o surpriză cu consecinţe fatale ori-cere guvern, dar sâniun si­guri că în mersul normei ai iu- cruriior va veni guvernul dat de Partidul National şi se va face o seiecHime a sffueflllor şl valorilor. Se va vedea atunci că forfele vil ale poporului sânt capabile să restaureze dreptul şi legalitatea ia beza statului nou românesc, fără revoluţie.

Ori-ce sforţări adversare sânt de prisos. Vremea le îssiocu- eşte, dar şi le nimiceşte. Nici unui dintre poiiîicianii de azi nu se va putea opune şi d*i Brătianu — ori cât neîngră­dit esie în megalomania sa —■ va trebui să se piece In faţa forjei de neînvins a voinţei eo* lectivliêf i poporului.

Socotelile In jarul succesiu­ne! ia guvern, a»terminată de voinţa diui Brltianu : fie prin- trun guvern profizoriu„Afle prin înlesnirea formarei unui guvern

Averescu, — sânt bazate pe in­diferenta populară manifestată până acum faţă de actele de violenţă ale oligarhiei ce se în­trece pe sine. Dar situaţia s*a schimbat: ţara nu mai este in­diferentă în faţa luptelor poli­tice şi, dacfi nu man festă încă o voinţă hotărâtă, aşteaptă mo­mentul unei acţiuni comune de relevare a voinţei ei. Acest mo­ment va fi alegerile generale. Dacă însă acestea vor fi vio­lentate de forţa executivă a li­nei administraţii corupte, — se va întâmpla ceea-ce este logic: indignarea populară va izbucni sub formă violentă, cu mai mare măsura de cât se poete închi­pui, fiind o surprindere pentru toţi acei resemnaţi în faţa atot­puterniciei liberale de ezi.

Să-i spunem pe nume: ori ce abatere dela mersul normal al lucrurilor publice, va însemna revoluţia po­pulară . Ea va şterge a- tunci toate aşezămintele false de azi. Când va veci \ Aceasta nu se poate pre­ciza; ceea- ce iasă se poate cu certitudine observa, este pregătirea sufletului revo­luţionar în masse prin gu­vernări provocatoare de lipsă şi mizerie, de sfrun • tare a moralei publice, de aţifare continuă la pro­teste ce rămân fă r ă nici o urmare ceea-ce măreşte fo r ţa nativă a revoltei.

** *Convinşi de aceste adevăruri

— cari este bine să le privim în fată, -— nu vom cerceta de­cât ca simple curiozităţi politice planurile de viitor ale d iui Bră- tianu.

Se spune că se va forma un guvern provizoriu, care să facă alegerile comunale ba chiar şi cele generale.

Formula vine să înlocuiască legenda de până azi a posibi- litâtei unui guvern Averescu* Dacă n’er fi necesitatea aceasta, nu ar fi fost lansată.

Faptul că din cercul intim fii d iui Bf&ii&nu se lansează for­mula guvernului de funcţionari, arată c i s’a exclus cu totul po­sibilitatea guvernării sverescane şi atunci trebuia înlocuită cu ceva ce nu convine opoziţiei unite.

Nu credem în posibilitatea formărei unui actfel de guvern şi nu ne îndoim că, în cele din urmă, Ragele va lăsa liberă ma­nifestarea voîiifei populare prin guvernul rgr-^st de coaliţia opo­ziţiei. Dacă se aduc mnaiute soluţii de genul acelora de mai sus, cu guverne provizorii, neu­tre, eîc-, — însemnează numai că dă Brătianu nu mai are bu­sola succesiunei şi că factori streini de d-sa impresionează Coroana prin ruperea rânduri­lor izolatoare de până azi.

Nu îndemneszâ încă succesul opiniei publice.

Nu, fiindcă sui este de cât în­ceputul unei clarificări de foiţe politice ce trebue să se aşeze cu în temeiu raportul lor natural, adică să se asigure şi in tora noastră echilibrul politic care să nu permită surprize în mijm locul unei activităţi roditoare

TIPO G R A FIA A. M UREŞIANU : BR Ă N ISC E & CO M P. BRAŞOV.

pentru ţarc, cum a fost cu gu­vernai Vaida.

Suntem la începutul acestei clarificări. Forţele populare stau compacte şi încep a fi pregS- f tlte pentru sprijinirea unei ac- \ tivităti politice de însemnătate J epocală• Până ce nu se vor a- sigura toţi piloţii acestui edifi­ciu nou, nu se va clădi nimic. Deocamdată aceştia se aşeeză

Ce poate face d-j Brătianu împotriva acestui uriaş curent popular? II poate canaliza pe scurtă vreme pe căi rătăcitoare dar cu o ameninţare spăimân* iătoare: cu cât mai târziu, cu atât mai violentă va fi izbucni­rea revoltei masselor înşelate• Şi nenorocul d-lui Brătianu este în faptul că s au găsit conducă­tori naturali ai acestui curent I popular de regenerare a vieţii politice• Conducătorii opoziţiei unite sunt de fapt reprezentanţii selecţionaţi de frământările po­porului. O i Brătianu vede şi constată aceasta, cu toată ne­putinţa urei sale.

Na este cuvântare a sa din vremea din ui mă să nu relefieze această ură neputincioasă. Pen• tra un bărbat de stat de talia situaţiei suie, aceasta este o scădere compromiţătoare, o în­frângere politică recunoscută.

De aceea, prevăzător şi temă­tor ca să nu fie deja prea târ­ziu, d-l Brătianu îşi organizează — ca nimeni în lumea politică din ţările civilizate — serbători- rea jubilarâ ca un reg>, ca un paşă, mal bine zis. E nevoia să compenseze durerea convingem sale intime, că din lupta politică ce a întreprins în vremea din urmă, după râzbolu, a e$it învins d sa ş! partidul său, neputându’f asi­gura — cu toate legile votate la comandă şi prin modificări de regulament — o desvoiîare do­minantă în stat.

Nu trebue dar să judecăm fap­tele prin trufia exprimată in dis­cursurile d lui Brătianu, cl prin prisma cercetărilor de după cu- lse, de după aceste manifestări orgolioase. Şi nu va trece muită vreme şi se va vedea cât gol neputincios se ascundea sub masca trufiei. CofOSP,

L o c a lePentru monumental V Oniţia

s’au mai tăcut următoarele con îrîbuirl:

O colectă prin păr. Eugen Saftu lei 1061.

George Mthalicscu lei 100.D irecţiunea liceului.

*D l Dr Teodor Sfearcea, medic-

judeţean, reîntorcându»se din concediu, şi*a luat în primire postul. Zilnic dă consulte {luni dela 8 —10 dtm. în locuirţa dinStrada Caterme!.*

Băile de hidro terapie, acid carbOQÎC, tot feim de bat medicale, cu ni şi cele din bazinuviie de vară în liber şi pentru înot delaBĂILE EFORIEI DIN STRADA PRUN­DULUI Nr. 4 DIN BRAŞOV s’audeschis ia 1 Iunie a. c. sub con­ducerea medicală a doctorului Sgarddi care dă consultaţii ia sediul băilor dela orele 9 —10 dimineaţa. Personalul de serv» ciu, specialişti în hîdroteraple, băi medicale, masaje şi pedi­atră, cari au lucrat ia băi renu­mite din străinătate. Băile des­chise zilnic dela orele 6 dimi* nea ţa la 8 seara. Se fac abona­mente.

Ultime ş tir iPatul ie in ii iglo-iriez

Predarea notei franceze ia BerlinBerlin, 17 Iu n ie : Ambasadorul Franţei la Berlin, a predat

d*Iui Stresemann, ministrul de externe ai Germaniei, nota de răs­puns a d*lui Briand la propunerile germane referitoare la în~ cheerea unui pact de siguranţă.

Nota Franţei stabileşte principiul că zona demilitarizată a Rhinului va putea fi încălcată de trupele franceze, m caz că Germania ar încerca să violeze dispoziţîunile teritoriale ale tra­tatelor în vigoare, fără ca acţiunea Franţei să f e considerată ca o vătămare a neutralităţii zonei demilitarizate.

Nota mai precizează că un eventual pact de siguranţă nu va putea întră în vigoare decât după ce Germania va fi ce­rut admiterea ei Liga Naţiunilor.

I N F O B M A Ţ I U N II n a ju n u l serbărilor iubi-

leu tu i liceu lu i „A n d re iu Ş-i- guna* vom scoate u n n u ­m ăr special înch ina t acestui „8ion“ al M o m â m sm u iu i.

J lu g ă m pe p r ie t in ii n o ş­tr i, fo ş ti elevi ai şcoulelor noastre , m â n u ito r i ai con­de iu lu i şi a lţi colaboratori ai z ia ru lu i nostru , să ne tr i­m ită contfibupiuni scurte pentru acest n u m ă r, p â n ă în 2 6 l. c.

Despre and lea ţa d lu i pro! N iorga la M. Sa Regale se comu­nică următoarele amănunte.- D-l prof. N, Iorga a fost primit Luni ia ora 1272 şi reţinut Ia dejun. Audienţa a început la ore'e 2 şi a durat până ia orele 4 d. a. Dela Sinaia d l N. Iorga a ple­cat ia Vălenii de munte.

*Investirea Eplscopîlor de Arad

şl A lba-Ialia. Sâmbăta în 20 1. c. se va face cu ceremonialul obicinuit la castelul Peleş din Sinaia investirea Episcopului Ara­dului Dr, Grigore Comşa şi a Episcopului militar Dr. locn Stroia. •

Regulam ente! organizării c ie ru ­lu i m irean a primit urmutoarea mod ficare:

„Episcopul clerului mil iar va fi arhiereu ortodox, membru ai Sfântului Sinod, ales dintre can­didaţii recomandaţi de Sfântul Sinod, de acord cu ministerul de război şi va fi numit prin înalt decret „Inspector al cleru­lui militai“, cu titlul de „Episcop de Aiba-Iulia".

El primeşte învestirea regală şi va fi senator de drept potri­vit lvgilor ţării.

•La tO im iă vor fi concentrări

de instiuiţie cu oamenii de tiupă din rezervă din toate armele, după normele ce vor fi stabilite de marele stat major.

*Fostul m in istru liberal d r. An

rel COS Sta a fost pălmuit Luni se&ra pe Calea Victoriei din Bucureşti de căiră ziaristul Ma­tei Cheorghîu din Timişoara. Moiivui agresiune! a fost, că fostul ministru a refuzat sa-şi ia răspunderea atacurilor, pe cari ziarul d-s&le „Nădejdea" din Timişoara le-a adus d-iui Ghecrghiu şi altor doi ziarişti timişoreni.

*Aviz. Din motive independente

de voinţa noastră suntem ne- voiţi a întrerupe deocamdată apariţia revistei mCulturam. D-nii abonaţi pot reclama până Ia 30 Iunie a. c. institutului da arte grafice „Ardealui*, Guj, strada Memorandului 22, rambursarea sumei de 50 iei, echivalentul celor două numere neapărate. Mulţumind revistelor şi ziarelor care ne-au onorat cu schimbul, le aducem Ia cunoştinţă, că nu le mai putem trimite »Cultura“.

*

Corn! jubilai va mai ţine încă două rcpeu|is generale, mâne, Vineri, la ora 8 Seara şi Martia viitoare la acelaşi ori. In vede­rea stabilirii programului defini­tiv de cântece, cari se vor exe­cuta în zilele de Sâmbătă, Du­minecă şi Luni şi pentru luarea ultimelor dispoziţii, sâ nu lip­sească dela aceste repetiţii nici un membru. *

Descoperiri arheologice de pe timpul D anilor s’au tăcut m tim­pul din urmă în comuna Mind- szeni din şesul Ungarie:. Mal nou s’au găsii obiecte de bronz, despre cari se susţine că da® tează din secolul ai cincilea după Crisios. Acesîe descope­riri par a confirma părerea a- celora ctri fcfirmă că teriioru! pe cere au irlît Hunii şi unde a fiinţat capitula iut Âttila a fost triunghiul dintre oraşele Czegled,.Szentes şi Seghedin.•

Dansai M e ta lu l fo s il Llgetldela opera română din Cluj este cu totul modern, nu e nici şcoală italiană, nici bucată de artă acro­bată, ci expresiunea unui senti­ment intern, mijloc pentru expri­marea sentimentului, ca alte m’j- loace ale artei, graiului, tonului şi ale culorii. Corpul omenesc miş­cat in mod ritmic este aici mij. locul şt ca atare cei dintâîu şli mat primitiv, căci ceea-ce îi dă-, capacitatea de-a se afirma, este gestul arhibătrân. gestul veşnic omenesc, conceput şi format în mod artistic. De aceia acestui gssî îi lipseşte orice apucătură şi şi orice construcţie. Sentiment ş! gândire, gustate de fiecare, căci fi eşte care le-a trăit singur, de­vin graiul artistic formulat al

; corpului, devin esenţa dansului,. * iar privitorul simte, aude par'câ

cu och i săi, muzica, care dă a - celor sentimente şi acelui conţi­nut forma armonică.

•Direcţiunea generală a căilor

ferate aduce la cunoştinţa gene­rală, că deşi unele trenuri de se­zon pentru băl s’au pus în cir­culaţie, b!.!ete de băl cu reducere nu se vor vinde decât cu înce­pere dela 1 iulie.

*In cău tarea exp lorato ru lu i A-

m uilitsea. O radiotelegramâ so­sită ia Beriin în 15 Iunie din Spitzhergen anunţă că prima cxpediţiune de salvare a sosii in Advsnlbty. Avioanele sduse au fosi despachetate şi în de­cursul nopţii au fost executate câteva sboruri de probă cu am­bele aerupiane la lumina pol oră.

*L i o ţ i bilete de-ale loteriei

Breşet lto m â n e d tn A rd ea l ş i B a n a t, pen tru sporirea fo n d u lu i necesar la r id ica ­rea urnii „ Că *n%n ai p rese i* d in CJmf, JPr&ţul biletului 2 lei. I r agerea irevocabil la 16 A ug usc 1925. 8unt 5112 prem vi în valoare ioktiă de5 0 0 .0 0 0 iei.

Keckdoi í'cspoí^abi i IGÁN BKOTEA