„Grija pe care un popor o aratã persoanelor în vârstã esteo mãsurã a gradului de civilizaåie“.

„Împreunã vom fi mai puternici !“

TRIBUNASENIORILOR

TRIBUNASENIORILOR

Periodic al Federaåiei Naåionale a Pensionarilor din România FEBRUARIE 2017 – Anul XVIII

Începând cu luna ianuarie 2017,au fostimplementate sau promovate în vede-

rea asigurãrii unui nivel de trai decent al pen-sionarilor æi în scopul evitãrii excluderiisociale, urmãtoarele mãsuri:

Creæterea valorii punctului de pensie

Majorarea cu 5,25% a valorii punctuluide pensie începând cu data de 01.01.2017,respectiv la 917,5 lei, de care au beneficiattoåi pensionarii din România.

Aceastã valoare a rezultat prin utilizareaformulei de calcul prevãzutã de art. 102 dinLegea 263/2010 privind sistemul unitar depensii publice.

În luna ianuarie a acestui an, Ordonanåade Urgenåã a Guvernului nr. 2 privind unelemãsuri fiscal-bugetare, precum æi modificareaæi completarea unor acte normative, a pre-vãzut schimbãri importante pentru pensio-narii sistemului public de pensii a cãror apli-cabilitate va conduce la creæterea veniturilor.

Una dintre aceste modificãri prevedemajorarea valorii punctului de pensie, prinexcepåie de la prevederile art. 102 din Legea263/2010 privind sistemul unitar de pensiipublice, cu un procent de 9% respectiv 1000de lei, începând cu data de 01.07.2017.

Pentru persoanele înscrise la pensie,începând cu data de 1 ianuarie 2017, indicelede corecåie prevãzut la art. 170 din Legea nr.263/2010, cu modificãrile æi completãrileulterioare, este de 1,14.

Pentru persoanele înscrise la pensie,începând cu data de 1 iulie 2017, indicele decorecåie prevãzut la art. 170 din Legea nr.263/2010, cu modificãrile æi completãrileulterioare, este de 1,05.

Începând cu data de 1 ianuarie 2017,cuantumul indemnizaåiei pentru însoåitor pre-vãzutã la art. 77 din Legea nr. 263/2010, cumodificãrile æi completãrile ulterioare, devine734 lei.

Începând cu data de 1 iulie 2017, cuantu-mul indemnizaåiei pentru însoåitor prevãzutãla art. 77 din Legea nr. 263/2010, cu modi-ficãrile æi completãrile ulterioare, devine 800lei.

Creæterea cuantumului îndemnizaåiei sociale minimegarantate

Majorarea de la 400 lei la 520 lei a cuan-tumului indemnizaåiei sociale minime acor-date în baza Ordonanåei 6/2009, începând cudata de 01.03.2017.

Numãrul beneficiarilor creæte, iarîncepând cu luna martie niciun pensionar nuva mai avea venituri cumulate din pensii æiindemnizaåii sub pragul de 520 lei.

Majorare de drepturi acordate prin legi speciale

Începând cu data de 1 ianuarie 2017,potrivit prevederilor OUG nr. 92/2016, pentrumodificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991privind acordarea de indemnizaåii æi sporuriinvalizilor, veteranilor æi vãduvelor de rãzboiæi pentru stabilirea unor mãsuri privind drep-turile prevãzute la art. 11 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de rãzboi, invaliziiæi vãduvele de rãzboi, se majoreazã astfel:

- Invalizilor de rãzboi, veteranilor derãzboi æi vãduvelor de rãzboi li se acordã oindemnizaåie dupã cum urmeazã:

a) invalizilor de rãzboi:- 259 de lei lunar, pentru marii mutilaåi

æi cei încadraåi în gradul I de invaliditate;- 231 de lei lunar, pentru cei încadraåi

în gradul II de invaliditate;- 196 de lei lunar, pentru cei încadraåi

în gradul III de invaliditate;b) veteranilor de rãzboi: 161 de lei lunar.c) vãduvelor de rãzboi, dacã nu s-au

recãsãtorit: 161 de lei lunar.

Alte mãsuri de creætere a veniturilor din pensii

În luna ianuarie 2017 a intrat în vigoareLegea nr. 2 pentru modificarea æi completareaLegii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal æipentru modificarea Legii nr. 95/2006 privindreforma în domeniul sãnãtãåii.

Începând cu data de 01.02.2017, venitulimpozabil lunar din pensii se stabileæte prindeducerea din venit a sumei neimpozabilelunare de 2.000 lei.

Cota de impozitare este 16% æi se aplicãnumai asupra venitului din pensie caredepãæeæte 2000 lei.

În luna ianuarie 2017 venitul lunar dinpensii s-a stabilit prin deducerea sumei neim-pozabile de 1100 de lei. Dacã în luna ianuarie2017 au plãtit impozit un numãr de 1.506.249lei, începând cu luna februarie numãrul celorcare vor fi scutiåi de plata impozitului pe pen-sie se ridicã la 1.277.018 pensionari.

Plata contribuåiei de asigurãri sociale desãnãtate va fi eliminatã pentru toåi pensio-narii, începând cu data de 01.02.2017, aceastaurmând sã fie suportatã de la bugetul de stat.

Pensionarii a cãror pensie depãæea valoa-rea punctului de pensie, plãteau înainte deintrarea în vigoare a Legii 2/2017, contribuåiepentru asigurãrile sociale de sãnãtate calcu-latã în procent de 5,5%.

Eliminarea cotei de contribuåie de asigu-rãri sociale de sãnãtate asupra pensiei are caefect creæterea veniturilor din pensie pentruun numãr de 2.252.562 de persoane.

MAJORAREA VENITURILOR PENSIONARILORPrecizãri ale doamnei ILEANA CIUTAN -

preæedinte al Casei Naåionale de Pensii Publice

Cu sentimentele depreåuire æi respect dintotdeauna, conducerea FederaåieiNaåionale aPensionarilor dinRomânia, adreseazãdoamnelor membre aleorganizaåiilor de pensionari, precum æicolegelor noastre dincomisiile de femei aleorganizaåiilor din structura federaåiei,felicitãri, le ureazã:multã sãnãtate æibucurii alãturi de cei dragi.

LA MULÅI ANI, DOAMNELOR!

Ziua de 8 Martie a fost æi este o zi deluptã pentru drepturile femeilor. Lanoi æi în lume, modul în care femeile

au participat la obåinerea æi apãrarea drep-turilor lor, la scrierea istoriei rãmâne insufi-cient cunoscutã, într-o societate care valo-rizeazã mai degrabã masculinul, lãsând înumbrã femininul æi tot ce au produs femeilemai valoros pentru aceastã societate.

''Pentru mare parte din istorie,Anonimul era o femeie."

Aceasta este una dintre propoziåiile cele-bre rostite de scriitoarea americanã VirginiaWoolf. Ai stat sã te gândeæti vreodatã oare câtadevãr rezumã acest gând al scriitoarei?

Admirate sau detestate, uneori controver-sate, alteori nedreptãåite de istorici, câteodatãneînåelese æi neapreciate pe deplin de contem-

poranii lor æi nici de posteritate, personali-tãåile feminine de marcã din istoria noastrã

alcãtuiesc o galerie de personaje: artiste,oameni de ætiintã, regine æi scriitoare. Înainte

vreme, ceea ce reåinea îndeosebi atenåia eracaracterul æi felul de a gândi al femeii. Aæa se

face cã istoria le-a pãstrat în memorie maidegrabã pe cele care s-au implicat în domenii

considerate multã vreme, prin tradiåie, "activi-tãåi de-ale bãrbaåilor".

Unele au facut-o strident, rãmânând înamintire ca niæte fanatice ale unei idei. Alteleau ætiut sã-æi joace rolul cu discretie, fãcândtotul fãrã ostentaåie, aducându-æi o contribuåiede seamã la mersul istoriei, fãrã a æoca însãopinia publicã, æi atât de tiptil încât abia târziuposteritatea le-a fãcut dreptate, recunoscându-leînsemnãtatea faptelor. Iar altele, împinse deforåa lor lãuntricã, scoasã la ivealã de împre-jurãri nebiænuite, au sãvâræit uimitoare acte decuraj. Dintre toate femeile care alcãtuiescaceastã galerie, am ales unele foarte cunos-cute, altele mai puåin, multe dintre ele foarteinfluente la vremea lor.

Luciana CÃNILÃ(Continuare în pagina 2)

8 MARTIE - ZIUA INTERNAÅONALÃ A FEMEII

TRIBUNA SSENIORILOR / februarie 20172

(Urmare din pagina 1)

Femeile Pe lângã rolul de a naæte æi a creæte copii æi-au asumat æi

rolul de a schimba societatea. Româncele nu au stat, nici ele,deoparte.

Sã ni le amintim!

Elisa Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer din lume

S-a nãscut pe 10 noiembrie 1887 la Galaåi. Dupã ter-minarea liceului, s-a înscris la Æcoala Poduri æi Æosele dinBucureæti, însã, din pricina prejudecãåilor a fost respinsã.

A plecat la Berlin æi, în 1909, s-a înscris la la AcademiaRegalã Tehnicã. Decanul a încercat s-o convingã sã renunåe,invocând "cei trei K" (kirche, kinder, küche - biserica, copiii,bucãtãria) definitorii pentru profilul de atunci al femeii. Elisanu s-a rãzgândit æi, în 1912 a absolvit cu brio Academia,devenind prima femeie inginer din lume.

A fost æefã a laboratoarelor Institutului Geologic alRomâniei.

Ana Aslan - "Savanta care a învins bãtrâneåea"S-a nãscut în1897, la Brãila. S-a

înscris la Facultatea de Medicinãdin Bucureæti în 1915.

În 1949 îæi începe cariera îndomeniul gerontologiei, iar în 1951devine directorul Primului Institutde Gerontologie din lume.

Metodele de tratament æimedicamentele brevetate, aduceaustatului român un profit de 17 mili-ioane de dolari pe an.

Produsele Institutului Ana Aslanau continuat sã fie cunoscute æi apreciate în întreaga lume.

Virginia Andreescu Haret - prima femeie arhitect Nepoata marelui pictor Ion Andreescu.Rãmasã orfanã la 9 ani, a fost nevoitã sã aibã grijã de cei

trei fraåi.La 18 ani a intrat prima, la Æcoala Superioarã de

Arhitecturã din Bucureæti. A studiat în paralel æi la Academiade Arte Frumoase.

Acuarelele ei au devenit parte din colecåia BiblioteciiAcademiei Romane. Dintre proiectele arhitecturale fac parte:

Clãdirea Colegiului DimitrieCantemir-Bucureæti, InstitutulMedical Bucureæti, ColegiulGheorghe Æincai, Latura administra-tivã a Aeroportului Bãneasa,Biserica ortodoxã Ghencea etc.

A fost prima femeie care a atinsgradul de inspector general în arhi-tecturã.

Între cele douã rãzboaie mondialea reprezentat România la congreseleinternaåionale de arhitecturã de laRoma, Paris, Moscova æi Bruxelles.

Sofia Ionescu - prima femeieneurochirurg din lume

A fost medic neurochirurg vreme de47 de ani la Spitalul Bagdasar, formândechipã cu Ionel Ionescu, ConstantinArseni, sub îndrumarea profesoruluiDimitrie Bagdasar.

Ei au format prima echipã de neu-rochirurgie din România, "Echipa de aur"

Elvira Popescu -actriåa supranumitã NotreDame de Theatre

Actriåã românca de teatru æi film,directoare de scenã, a fãcut carierã înFranåa.

În România a urcat pe scenã la 16 ani.Ajucat multe roluri, a fost distribuitã

æi în numeroase filme unde a jucat alãturide Alain Delon æi de Claudia Cardinale.

A fost numitã director al Théatre de Paris æi al Theatre deMarigny.

Martha Bibescu - importantã femeie a culturiiromâneæti

A fost educatã într-o mânãstire din Belgia. În 1905 se cãsãtoreæte cu prinåul George Valentin Bibescu,

nepot de frate al lui George Bibescu, domnitorul abdicat la1848, devenind prinåesa Martha Bibescu.

Îæi publicã în Franåa prima carte: Les Huit Paradis (1908),volum premiat de Academia Francezã.

Aurora Gruescu - prima femeie inginer silvicultor din lume, prima româncã intratã înGuinness Book

Fiicã de învãåãtor, ea intrat laFacultatea de Silviculturã unde era colegãcu 130 de bãieåi.

Pe tot parcursul facultãåii decanul æicolegii au descurajat-o în continuu æi i-aupus piedici.

A practicat silvicultura între 1938 - 1973. Numele ei este legat de primul plan de

împãdurire naåionalã.A condus lucrãrile de combatere avio-chimicã a dãunãto-

rilor din pãdurile infestate din jurul Capitalei, a fãcut inovaåiilegate de lucrãrile de mecanizare în combaterea dãunãtorilor,publicând mai multe articole.

Elena Ghica - scriitoare, feministãFiica marelui ban Dimitrie Ghica, nepoata domnitorilor

din aceastã familie, a primit o educaåie aleasã. Consideratã uncopil minune, a învãåat pânã la vârsta de zece ani- nouã limbistrãine, pictura æi pianul. La numai 14 ani a tradus, în limbagermanã, Iliada lui Homer.

Elena a escaladat vârful Moench din Alpii elveåieni, undea înfipt tricolorul pe care era brodat numele României,devenind prima femeie care a reuæit acest lucru.

Sã ne amintim æi de: Clemansa Barberis-Plãcinteanu (1899-1986) -

prima femeie compozitor de muzicã de operã din România Sarmiza Bilcescu (1867-1935) -Prima femeie din

lume care a obåinut titlul de Doctor în Drept, la Universitateadin Sorbona

Smaranda Brãescu (1897-1948) - prima femeie pilotdin România

Elena Densuæianu-Puæcariu (1875-1966) - primafemeie profesor universitar în domeniul medical din România,prima femeie profesor de clinicã de oftalmologie din lume

Angela Lefterescu (1926-2007) - prima femeie cãpi-tan de cursã lungã din Europa.

Uca Maria Marinescu (n.1940) - prima româncã ce aajuns în Antarctica.

Ætefãnia Mãrãcineanu (1882-1944) - adevãratadescoperitoare a radioactivitãåii artificiale.

Elena Teodorini (1857-1926) - prima solistã dinRomânia care a cântat pe scena teatrului Scala din Milano.

Maria Teohari (1885-1975) - prima femeie astronomdin România.

8 MARTIE - ZIUA INTERNAÅONALÃ A FEMEII

Paul Grigoriu: Doamnelor æi dom-nilor, avem plãcerea sã-l avem cainvitat, în Studioul 31 al Cadra-nelor, pe domnul Preda Nedelcuvicepreæedinte al FederaåieiNaåionale a Pensionarilor dinRomânia æi membru al ComitetuluiExecutiv al Federaåiei Europene aPensionarilor. Bine aåi venit !Preda Nedelcu: Bine v-am gãsit!

Paul Grigoriu: Domnule PredaNedelcu, nu vã ascund cã de ovreme se poartã în presã niætecomentarii a cãror concluzie esteaceasta: reprezintã sau nu pensio-narii o povarã? Aæ vrea mai întâi sãne oprim asupra numãrului exactal pensionarilor din România,asupra distincåiei care se face, sauar trebui sã se facã între pension-arii normali, care au o vechimerealã æi alte categorii care benefi-ciazã de pensii. Vã rog.P.N.: În anul 2006, numãrul

total al pensionarilor de asigurãrisociale de stat este de 4.620.000,din care numai 2.100.000 sunt pen-sionari pentru limitã de vârstã custagiu complet de cotizare; difer-enåa o constituie pensionarii deinvaliditate, pensionarii urmaæi,pensionari pentru limitã de vârstãfãrã stagiu complet de cotizare.Deci, pensionari, aæa cum i-aåinumit dv. domnule Grigoriu, suntnumai 2.100.000.

P.G.: Este bine de ætiut acest lucru. P.N.: La afirmaåia æi întrebarea,

dacã pensionarii reprezintã opovarã, iatã rãspunsul nostru scurt:nu sunt o povarã. Generaåia oame-nilor care în perioada activã areconstruit åara dupã Al DoileaRãzboi Mondial, au contribuit dinplin la progresul economic al åãrii,la progresul ætiinåific, cultural æimaterial al ei, nu poate constitui opovarã pentru åarã lor, pentru care amuncit. Æi au muncit, bine se ætie,într-un regim totalitar, în condiåii demuncã uneori foarte dificile. Nu s-alucrat cinci zile din sãptãmânã, une-ori programul zilnic depãæea optore, iar zilele de sâmbãtã æiduminicã erau rezervate pentruactivitãåi în agriculturã.

Ar fi o eroare gravã ca generaåia

acestor oameni, azi pensionari, sãfie consideratã o povarã pentru åarã.Poate cã nu ar trebui, dar cu îngã-duinåa dv. aæ vrea sã reamintesc cãasemenea afirmaåii, clar nepotrivite,ultimul cuvânt este un eufemism,au fost fãcute æi de persoane de lacare nu ne puteam aætepta sã lefacã: un intelectual de prim rang aapreciat în scris cã pensionarii nuætiu decât sã înveåe copiii æi nepoåiisã fure, pentru cã ei au furat în tim-pul cât au lucrat, iar acum nu facaltceva decât sã ceræeascã baniGuvernului. Au fost formulate æialte epitete, jigniri pe care nu vreausã le reamintesc. Trist a fost æi fap-tul cã într-o publicaåie literarã, unnumãr semnificativ de scriitori,oameni de culturã, ziariæti au luatapãrarea autorului, om de culturã,care a publicat acea infamie.

…………………………………

P.G.: Am foarte multe întrebãri sãvã pun însã timpul se scurgenecruåãtor. Mai am totuæi câtevaminute în care sã vã pun uneleîntrebãri. Domnule vicepreæe-dinte, una din chestiunile cele maidiscutate în prezent este ceaprivind punctul de pensie. Ce estede fãcut?P.N.: În anul 2.000 când a fost

aprobatã, Legea 19 privind sistemulpublic de pensii æi alte drepturi deasigurãri sociale conåinea prevederifavorabile pensionarilor, pe care le-am reåinut cu satisfacåie. Din pãcate,la o lunã, când probabil nici nu seuscase cerneala de pe semnãturapentru promulgarea legii, a domnu-lui preæedinte Emil Constantinescu,aceastã lege a fost modificatã, iar totce era favorabil pensionarilor nu semai regãsea în urma acestei operaåii.Articolele au fost modificate æi s-aajuns la urmãtoarea situaåie: în

forma iniåialã legea prevedea ca va-loarea punctului de pensie sã reprez-inte cel puåin 45% din salariulmediu brut pe economie. În prezentînsã, cuantumul punctului de pensiereprezintã doar 30% din salariu.

Creæterea va-lorii punctului depensie, se ætie,este o cale sigurãde majorare apensiilor, majo-rare agreatã de ministrul Muncii,domnul Barbu, care, puåin timp înurmã, afirma cã preferã sã majorezepensiile decât sã le indexeze. Noivrem æi cerem sã se majoreze val-oarea punctului de pensie, deci pen-siile. Aceastã formulare necesitã oprecizare: majorarea despre carevorbesc, este legatã de mãrimea æievoluåia salariului mediu brut peeconomie, iar indexarea are în vedererata inflaåiei dintr-o anumitãperioadã.

P.G.: Ultima întrebare înainte de avã pune în legãturã directã cuascultãtorii noætri. Pensiile parla-mentarilor, toatã lumea o spune, esteo sfidare. Dv. cum le consideraåi?P.N.: Tot o sfidare, mai mult

chiar decât o sfidare. Federaåianoastrã, în anul 2000, înainte de a

se promulga Legea pensiilor, însemn de protest faåã de o modifi-care a legii care oferea privilegiiunei categorii speciale, magistraåii,a refuzat sã participe la PalatulCotroceni la ceremonia de promul-gare æi am cerut æi cerem æi înprezent sã fie eliminate toate privi-legiile din sistemul de pensii, decare beneficiazã categoriile cusalariile cele mai mari.

…………………………………

P.G.: La Sfertul academic de la Radioactualitãåi, suntem împreunã cu dom-nul Preda Nedelcu, vicepreæedinte alFederaåiei Naåionale a Pensionariloræi din acest moment æi cu ascultãtorulnostru din Bucureæti, domnul TraianPreda. Ce întrebare aveåi pentrudomnul Nedelcu?Traian Preda: Domnule

vicepreæedinte, vreau sã ætiu dacã potveni la dv., la federaåie, pentru a dis-cuta despre pensii. Vreau æi unnumãr de telefon.

P.N.: Puteåi veni la federaåie înorice zi lucrãtoare între orele 9-13.Numãrul de telefon al federaåieieste urmãtorul: 021 313 36 55.

P.G.: Mulåumesc domnule TraianPreda, o ascultãm acum pe doam-na Paula Munteanu din BucureætiPaula Munteanu: Vã mulåumesc

cã l-aåi adus în emisiune pe domnulNedelcu. Am douã probleme. Prima:vã rog sã atrageåi atenåia guvernuluicã nu ne-a acordat inflaåia pentru2005 æi 2006. A doua problemã, defapt o întrebare: o persoanã cu pensiede invaliditate æi care a lucrat 10 ani,are o pensie de 1.800.000 lei, a pri-mit o reåetã de medicamente compen-sate care costã 2.500.000 lei. Din cebani sã plãteascã? Vã mulåumesc.

P.G.: Vã mulåumim æi noi, vã rogdomnule vicepreæedinte

P.N. : Aveåi dreptate paråial înce priveæte indexarea pensiilor curata inflaåiei. Anul trecut ratainflaåiei a fost de 8,6%, iar pensiileau fost indexate cu 3,3%. Anulacesta, la o ratã a inflaåiei prognoza-tã de 5,5%, pensiile au fost indexatecu 9,3%. Dacã adunãm aceste cifre,constatãm cã este o diferenåã întrerata inflaåiei æi mãrimea indexãrii deaproape 3% . Într-un cuvânt s-aindexat numai 84% din rata inflaåieicumulatã în cei doi ani. În ceea cepriveæte procurarea medicamen-telor, aceastã mare durere a pen-sionarilor, nu pot sã vã spun decâtatât: banii îi procurã cel în cauzã.Din pãcate guvernul nu asigurã fon-durile necesare pentru medica-mentele care se compenseazã, ceeace face ca pensionarii sã stea la coziumilitoare care se formeazã de la ora3- 4 din noapte în faåa farmaciilor.Federaåia face în aceastã privinåã totceea ce poate: intervenåii ferme laguvern æi ministerul Sãnãtãåii.

…………………………………

P.G.: Chiar aæa domnule vicepre-æedinte. De ce trebuie pensionariisã contribuie la fondul asigurãrilorde sãnãtate cum vrea guvernul?P.N.: Opinia federaåiei comuni-

catã de altfel Ministerului Sãnãtãåii,Ministerului de Finanåe, Guvernului,a fost aceasta: nu trebuia ca pension-arii care au plãtit toatã viaåa con-tribuåia de asigurãri sociale sãplãteascã din nou aceastã contribuåie.Am înåeles raåiunea pentru care s-adecis ca æi pensionarii sã plãteascãîntr-un mod, aæ zice nu chiar nefericitpentru toåi; cei cu pensii pânã la 9milioane de lei vechi nu vor suportadin pensia lor contribuåia de asigurãride sãnãtate, de 6,5%, iar pensionarii,sunt puåini la numãr din pãcate, careau pensii peste 9 milioane lei, vorplãti contribuåia de asigurãri de sãnã-tate numai pentru diferenåa caredepãæeæte 9 milioane lei.

………………………………P.G.: Invitatul emisiunii Sfertulacademic de astãzi, a fost domnulPreda Nedelcu, vicepreæedinte alFNPR. Vã mai aæteptãm la noi, vãmulåumesc cã aåi acceptat invi-taåia noastrã.P.N: Æi eu vã mulåumesc; pen-

tru mine a fost o onoare sã fiu alã-turi de dv.

REMEMBERComentarii la „Sfertul academic“

- Radio actualitãåi, 5 mai 2006 -

TRIBUNA SSENIORILOR /februarie 2016 3

Dupã cum secunoaæte, spresfâræitul trimestru-

lui III al anului trecut, a avutloc, Congresul al 8-lea alFederaåiei Naåionale aPensionarilor din România,cadru privilegiat pentru pro-movarea revendicãrilor jus-tificate, îndreptãåite ale pen-sionarilor, într-o abordareconformã cu prevederilelegale æi normele morale,pilonii unei activitãåi constru-ite cu dãruire, pricepere æipasiune de-a lungul a peste25 de ani.

Însemnãtatea evenimentu-lui este pusã în evidenåã defaptul cã, în cadrul creat de

prevederile statutare, delegaåidin 267 organizaåii teritorialeau putut evalua modul în carea fost îndeplinit mandatulacordat conducerii Federaåieiîn urmã cu 4 ani æi au înve-derat cu claritate situaåia încare ne gãseam.

Departe de a fi privit caformã decorativã de lucru,Congresul a fost perceput caspaåiu adecvat de dezbatere æijalonare a activitãåii de per-spectivã, ca un moment deevaluare responsabilã acapacitãåii federaåiei noastre,de cuprindere æi înåelegere aproblemele esenåiale, speci-fice ale tuturor membrilor.

Bilanåul de încheiere amandatului conducerii areflectat pe deplin calitateaactului de conducere, înansamblul sãu, dar æi afiecãrui membru în parte,constituind o pledoarie cuvaloare peremptorie pentruideea de continuitate.

Susåinem aceste aprecierireferitoare la bilanå, având învedere modul responsabil încare s-a acåionat pe toatãdurata perioadei analizate æirolul federaåiei ca deziderat alexprimãrii membrilor æi alsporirii încrederii în cei aleæiæi, nu în ultimul rând, datoritãpoliticii de protecåie desfãæu-

ratã conform statutului sãu dereprezentant legitim al celormulåi, al celor care au pustemelia României de azi.

Congresul a decis nouacomponenåã a organelor deconducere stabilind, prinRezoluåia adoptatã, direcåiileæi programele viitoare deacåiune.

Rezoluåia obliga organelede conducere ale federaåiei æiale organizaåiilor teritorialesã acåioneze în continuarepentru a determina autori-tãåile centrale sã aproberealizarea unor obiectiveimportante, printre caremajorarea pensiilor, anulareaplãåii CAS de cãtre pensio-nari æi neimpozitarea pensi-ilor, obiective soluåionate,Guvernul rezultat în urmaalegerilor democratice dindecembrie 2016.

Fiind inspiraåi de moæ-tenirea trecutului, generatoral valorilor de conåinut æi desubstanåã pentru structuraactualã a federaåiei noastre,avem datoria sã consolidãmæi sã pãstrãm credibilitateaacesteia, ca partener de dia-log atractiv æi de sprijin atâtpentru membrii sãi cât æi pen-tru pensionarii care doresc sãni se alãture. Activitatea fe-deraåiei trebuie privitã æi con-

sideratã ca o activitate cu ca-racter de unitate æi continui-tate a acåiunilor menite sã neasigure un trai mai bun, oviaåã decentã, în deplin con-sens cu aspiraåiile fiecãruia æicerinåele impuse de lege.

Este nevoie de continui-tate deoarece istoria celorpeste 25 de ani de existenåã aFederaåiei Naåionale aPensionarilor din Româniaobligã. Ne obligã sã pãstrãmcapitalul de moralitate æi derevendicãri obåinut, sãmenåinem federaåia ca foråãvitalã, pozitivã, capabilã sã-æiadapteze permanent acåiunilela schimbãrile apãrute în planeconomic, social æi legislativ.

Sã pãstrãm æi sã pro-movãm federaåia ca pe o casãa tuturor, un cãmin deschis înpermanenåã membrilor sãi învederea asigurãrii coeziuniipensionarilor.

În acest fel, federaåia îæiva dovedi, pe mai departe,rolul ei de sprijin constantpentru viaåa æi intereseletuturor vârstnicilor.

Jr. IoanCONSTANTINESCU

Vicepreæedinte al FNPR

COMUNICAT Comitetul Director al

Federaåiei Naåionale aPensionarilor din

România a hotãrât, în æedinåa sa din4 februarie a.c., sã facã publicã sa-tisfacåia membrilor organizaåiilordin structura federaåiei, faåã decunoscutele mãsuri de creætere aveniturilor a milioane de pensionariromâni, intrate în vigoare laînceputul anului, adoptate de actu-

alul guvern, în scopul ameliorãriitraiului acestora.

Comitetul Director a hotãrât sãcearã Guvernului României, legiti-mat prin votul cetãåenilor, sã-æicontinue activitatea æi sã aplicemãsurile prevãzute în Programul deguvernare aprobat.

De asemenea, cere demnitarilorcu cel mai înalt rang, preæedinteluiRomâniei, sã renunåe la declaraåiicare au drept consecinåã propagareaurii între cetãåenii åãrii.

Înaltele foruri ale åãrii au capaci-tatea sã rezolve paænic æi legal,regretabila crizã care a fost provo-catã recent în România.

Preæedinte,Preda NEDELCU

04.02.2017

Privind cu încredere în viitor

Calde urãri de sãnãtate, viaåã lungãæi bunã colegilor noætri care s-aunãscut în luna martie:

- FLOREA MITROI - preæedinte al Asociaåiei,,Pensionarul" Olt

- EVA BATORY - preæedinte al Asociaåiei Pensionarilor Sighetu Marmaåiei

- ION ÆANDRU - preæedinte al AsociaåieiPensionarilor Boræa

PROPUNERIAvând în vedere ponderea

mare a pensionarilor æi a per-soanelor vârstnice în populaåiafiecãrui judeå, propunem ca laLegea 218/2002 cu modificãrileæi completãrile ulterioare, Secåi-unea a III-a, respectiv Autori-tatea Teritorialã de OrdinePublicã, la art. 17 (2) sã seadauge ,, sã facã parte 1-2reprezentanåi ai ConsiliuluiJudeåean al PersoanelorVârstnice".

În prezent din aceastã auto-ritate fac parte 3 reprezentanåiai comunitãåii numiåi de pre-æedintele Consiliului Judeåeandintre membrii partidului sãuæi 6 consilieri judeåeni.

În Codul Civil, Secåiunea aIV-a, la art. 874 privind Dreptulde folosinåã asupra bunurilorproprietate publicã care seacordã cu titlu gratuit instituåi-ilor de utilitate publicã, sã seadauge acest drept æi pentrucluburile æi sediile organizaåi-ilor de pensionari.

Înfiinåarea în cadrulMinisterului Muncii æi JustiåieiSociale a unui Departament alpensionarilor æi persoanelorvârstnice.

Maria PARASCHIVPreæedinte al Organizaåiei

Judeåene Botoæani aPensionarilor

TRIBUNA SSENIORILOR /februarie 20174

Organizaåii membre ale FNPR: în acest numãr

A fost înfiinåatã în 1991 æi dupão scurtã perioadã (1993) æi-a în-cetat activitatea, care a fost reluatãîn 1996.

Liga Judeåeanã a Pensionarilor"BUCOVINA", este o organizaåieafiliatã la FNPR, æi are drept scopreprezentarea æi apãrarea intereselormembrilor sãi în raporturile cuautoritãåile statului sau cu alåi teråi,organizarea de acåiuni prin care sãfacã bãtrâneåea mai uæoarã(bãtrâneåe haine grele, ce n-aæ da sãscap de ele).

În august 2016, AdunareaGeneralã, a ales o nouã conducerea ligii, care, prin voluntariatul sãugeneros æi competent, iniåiativeleeficiente pe care le-a întreprinsîntr-o perioadã scurtã, a ridicatprestigiul organizaåiei æi a demon-strat membrilor ligii cã onoreazãcu brio încrederea care i-a fostacordatã.

Liga este condusã de un ComitetExecutiv, care are urmãtoarea com-ponenåã: Mihai Gramaticu - pre-æedinte; Doiniåa Stroe - vicepreæed-inte; Claudia Irimia - PreæedintaComisiei de femei; Viorel Nica -secretar; Floarea Moisa - contabil;Magda Axon - purtãtor de cuvânt alligii æi reprezentant pentru relaåiile cupresa; Ion Bedicov - responsabil cumiæcarea sportivã. Toåi membrii dinconducerea asociaåiei desfãæoarã activ-itatea pe bazã de voluntariat, nimeni nuare salariu sau indemnizaåie.

Activitãåile pe care æi le-a pro-pus Liga sunt orientate în principalspre douã direcåii:

1.- Sprijinirea eforturilor FNPR înatingerea principalelor obiectiveale acesteia:

a. modificarea metodologiei decalculare a cuantumului punctuluide pensie prevãzut de Art.102 dinLegea 263/2010 astfel încât pon-derea acestuia în salariul mediubrut sã reprezinte cel puåin 45%,iar evoluåia punctului de pensie sãfie conformã cu evoluåia salariuluimediu brut; (salarial mediu brutpentru anul 2016 a fost fixat lanivelul sumei de 2.681 lei, dar aajuns la 2870 lei), ceea ce ar con-duce la o valoare a punctului depensie de aprox.1290 lei.

Valoarea punctului de pensie s-asituat la 762,1 leiîn anul 2013, la790,7 leiîn anul 2014, la 830,2lei,în 2015 æi la de 871,7 lei în2016.

b. impozitarea numai a pensi-ilor care depãæesc salariul mediubrut æi numai partea care depãæeæteacest cuantum;

c. desfiinåarea pensiilor spe-

ciale urmând ca toåi românii sãbeneficieze de pensii calculate pebaza veniturilor realizate æi a con-tribuåiei stabiliteîn funcåie de aces-te venituri, viratã la fondul natio-nal de pensii;

d. obåinerea dreptului pensio-narilor în vârstã de peste 70 de anide a cãlãtori gratuit pe calea feratã;

e. continuarea demersurilorpentru ca medicamentele dinreåetele eliberate de medici sã secompenseze la preåul cu amãnun-tul æi nu la preåul de referinåã.

2. Desfãæurarea de acåiuni pe planlocal care au drept scop sã atragãpersoanele de vârsta a treia ladiferite activitãåi de socializare,comunicare, informare, activitãåirecreative æi de miæcare care sãajute la menåinerea unei sãnãtãåifizice æi mintale în condiåii cât maibune.

Pentru aceasta liga æi-a propusorganizarea de activitãåi cultural-recreative (participare la specta-cole - ex. teatrul local, concerte,vernisaje ale unor expoziåii de artã(picturã, fotografii, caricaturi etc.),activitãåi sportive (concursuri deæah, tenis de masã, tenis de câmp,cros,înot etc.), serate literare, lan-sãri de carte æi multe alte acåiuni.În programul sãu a prevãzut :

Strângerea de semnãturi pentruobåinerea gratuitãåii transportuluiîn comun în Suceava pentru toåipensionarii, indiferent de domiciliu(æi pentru cei din mediul rural), acåi-une ce va fi extinsã æi în celelalteoraæe din judeå unde existã trans-port în comun.

Înfiinåarea în Suceava a unuiClub al pensionarilor;

Parteneriate cu ONG-urilocale (asociaåii æi fundaåii) ;

Pentru iubitorii de pescuitliga va cere la FNPR æi pe planlocal ca pensionarii ce au vârstapeste 65 de ani sã fie scutiåi de taxã(aæa cum este în deltã).

Crearea unui site æi paginãde Facebook proprii;

Atragerea de sponsorizãri,redirecåionarea a 2% din impozitul

pe venit pentru ligã;

În trimestrul IV 2016 æi în trimes-trul I al anului 2017, Liga a organi-zat æi a programat pentru a fi real-izate acåiuni semnificative pentrumembrii sãi:

- O amplã festivitate pentru sãr-bãtorirea Zilei Internaåionale aPersoanelor Vârstnice, închinatãunui sfert de veac de când a fostinstituitã.

Au participat numeroæi pen-sionari, precum æi conducãtori aiinstituåiilor judeåene. Dupã cuvân-

tul de deschidere a lucrãrilor adu-nãrii rostit de preæedintele Consili-ului Judeåean al Persoanelor Vârst-nice, au luat cuvântul: Prefectuljudeåului, care a adus un omagiututuror persoanelor vârstnice æi asubliniat cã manifestarea reprezintãun bun prilej de reflecåie asupracondiåiei de pensionar în societateade astãzi; preæedintele ConsiliuluiJudeåean Suceava,în intervenåia sa,a insistat asupra nevoii de dez-voltare armonioasã a tuturor zoneloråãrii æi în special a judeåuluiSuceava, care a suferit în ultimultimp din punct de vedere economic.

-întâlnire de socializare de,,Lãsata Secului" - 12 noiembrie2016. Organizarea de astfel deîn-tâlniri, cu ocazia sfâræitului de an,este o tradiåie pe care, LigaPensionarilor ,,BUCOVINA", orespectã. Preæedintele ligii, prof.dr. ing. Mihai Grãmãticu, a apreci-at cã este o oportunitate importan-tã pentru ligã de a se întâlni cumembrii sãi la un alt nivel decâtcel al æedinåelor, adicã mai person-

al æi mai uman. Va putea astfel sãtransmitã informaåii despre asoci-aåie æi intenåiile conducerii ligii,precum æi sã seîmbine în mod plã-cut muzica, melodiile cu dansul,cu impresiile despre cum vompetrece sãrbãtorile de iarnã æidespre multe altele". Cât despreaceastã întâlnire, organizatorul,Liga Judeåeanã a PensionarilorBucovina æi-a dorit-o ca pe uneveniment cultural pe care sã-l reiaæi cu alte ocazii dacã membrii ligiivor fi încântaåi. A fost muzicã agre-abilã, dans pentru rupt pingelile æibuna dispoziåie pe care toåi parti-cipanåii au adus-o la aceastã petre-cere. S-a precizat cã se vor petrececlipe minunate împreunã æi o primãgrijã e sã nu se amestece vinul cuapa. Apa æi vinul sunt douã bãuturipreåioase. Ele au valoare numaibãute separat. Apropo de vin: s-aprecizat: Cicero spunea cã "Vinuleste o poezie îmbuteliatã" de aceea

meritã savurat din plin. Obiceiulde a bea spriå se recomandã numaiin familie. Cum la aceastã petre-cere s-a format o mare familie deprieteni a fost permis æi æpriåul,dacã aæa cum spunea PãstorelTeodoreanu, dacã "într-o picãturã(de apã) pui un kil de viniæor".

- Acåiuni culturale :Pagini de istorie: ,, 28 noiem-

brie 1918 - Ziua Unirii Bucovineicu România - expunere la Bi-blioteca Bucovinei ,,I.G. Sbierea"

Vizitã la Expoziåia ,, Aurul æiargintul antic al României"dincadrul Muzeului Bucovinei;

2017 Ianuarie:

16 Ianuarie, la Bibliotecajudeåeanã,în colaborare cu Aso-ciaåia Culturalã ,,Friedrich Ævarå",expunerea ,,Geniul eminescian";

Conferinåã - 24 Ianuarie,Unirea Principatelor;

Comemorarea a 112 ani de lanaæterea marelui actor GrigoreVasiliu Birlic 24 ianuarie 1905 -24 ianuarie 2017

Februarie:Atestarea documentarã a

Cetãåii de Scaun a Sucevei - vineri,10 februarie, conferinåã susåinutãde lector dr. univ. Vasile Demciucla Muzeul Bucovinei, urmatã devizitã la Cetatea de Scaun - 10 fe-bruarie.

"Cu drag de Dragobete" -mãråiæoare muzicale pentru doamne,domniæoare æi nu numai -întâlnirecultural-muzicalã, 26 februarie.

Ion Irimescu, "sculptorulgratiei" - Vizitã la Muzeul Ion Iri-mescu din Fãlticeni - Comemora-rea Zilei de naætere a maestrului -27 februarie

Deschiderea cercului de dans -Tango argentinian æi Vals vienez -încolaborare cu Muzeul Bucovinei,înfiecare luni, miercuri æi vineri, sãp-tãmânal (cursuri gratuite).

Martie:Mãråiæoare pentru doamne

de Ziua Internaåionalã a Femeii - 8martie 2017- Sala de festivitãåi aMuzeului Bucovinei, Suceava

Ziua Francofoniei - 20 mar-tie - Scurt istoric al Francofoniei -în colaborare cu Biroul Francezdin Suceava - Casa Prieteniei dinSuceava

Poezia - muzicã æi terapie(23 martie) - Ceainãria "SAKURA"din Suceava

Mihai Bãcescu - zoologul,oceanologul æi muzeologul român,membru al Academiei Române (n.28 martie 1908, Broæteni, jud.Suceava - d. 6 august 1999, Bucu-reæti), comemorare: maråi 28 martie- vizitã la Muzeul Apelor " MihaiBãcescu" din Fãlticeni;

LIGA JUDEÅEANÃ ,,BUCOVINA" a PENSIONARILOR - SUCEAVA

Recent, Comisia de femei din cadrul Asociaåiei Judeåenede Pensionari Prahova æi-a fãcut cunoscutã, printr-unRaport, activitatea desfãæuratã în anul 2016. Din acestraport rezultã cã obiectivul principal al comisiei l-a consti-tuit organizarea unor variate acåiuni de socializare pentrupensionarele membre ale asociaåiei.

De douã ori pe lunã, comisia a organizat, în cadrulcluburilor asociaåiei din municipiile Ploieæti, Vãlenii deMunte, Câmpina æi Slãnic, întâlniri ale membrelor organiza-åiei, cluburile devenind adevãrate ,,arene" de luptã împotri-va singurãtãåii, a sentimentului de inutilitate pe care multepersoane îl au. O generoasã activitate, subliniatã în raport,pe care a desfãæurat-o æi o desfãæoarã în mod permanentComisia de femei, o constituie ajutorarea persoanelor aflateîn dificultate la procurarea de medicamente, plata facturilorla utilitãåi, precum æi la efectuarea cumpãrãturilor (de lapiaåã sau produse alimentare).

Comisia de femei a acordat, ca de fiecare datã o atenåiespecialã organizãrii sãrbãtoririi zilelor de 1 æi 8 Martie pre-cum æi Zilei Internaåionale a Persoanelor Vârstnice.

Sãnãtatea pensionarilor reprezintã un obiectiv urmãrit cuatenåie, permanent. În acest scop s-au stabilit legãturi cumedici, cabinete stomatologice de la care s-au obåinut unele

facilitãåi pentru pensionari. Femeile pensionare beneficiazãde æapte analize gratuite, se asigurã testãri ale glicemiei æicontrolul tensiunii arteriale gratuit.

Comisia de femei organizeazã de douã, trei ori pe an,vizite la Cãminul de bãtrâni din comuna Pucheni æi oferãbãtrânilor obiecte de îmbrãcãminte, de igienã æi dulciuri.Întotdeauna vizitele la cãmin se încheie cu un program decântece ale Grupului ,,FLORILE TOAMNEI".

În lista cu realizãri s-a menåionat æi faptul cã datoritã

demersurilor asociaåiei, 50 de pensionare, cu pensii mici aubeneficiat de o excursie gratuitã în Grecia, iar 160 de pen-sionare au beneficiat de excursii gratuite în åarã. La organi-zarea tradiåionalului revelion - la care au fost prezente 500de persoane, din care 70% au fost pensionare - Comisia defemei a avut o contribuåie esenåialã.

În fiecare sâmbãtã æi duminicã, în Ploieæti, se organizeazãîntâlniri la un restaurant care oferã produse la preåurimodice, întâlniri relaxante, dorite, la care se leagã prietenii.

Comisia de femei se mândreæte cu Grupul vocal ,,FLO-RILE TOAMNEI", solista acestuia fiind chiar preæedintacomisiei de femei, care oferã pensionarilor cu diferite prile-juri mult apreciate spectacole.

Dar, Comisia de femei s-a gândit æi la ce va face în 2017,ce acåiuni va organiza în folosul femeilor pensionare æi nunumai. Se vor continua acåiunile organizate æi apreciate în2016 æi vor fi folosite noi metode de atragere a femeilorpensionare la acåiuni de socializare pentru a le induceconvingerea cã nu sunt singure.

Sufletul æi organizatoarea activitãåii Comisiei de femei aAsociaåiei Judeåene Prahova a Pensionarilor - trebuie sub-liniat - este preæedinta acesteia, Domnica Sorescu Voicu.

COMISIA DE FEMEI a ASOCIAÅIEI JUDEÅENE de PENSIONARI - PRAHOVA

TRIBUNA SSENIORILOR /februarie 2017 5

Sfâræitul fiecãrui an reprezintã pentruasociaåiile pensionarilor din structuraFNPR ocazia organizãrii unor variateacåiuni cultural recreative pentrumembrii lor. De tradiåionalele sãrbãtoriale Crãcinului æi Anului Nou, nu au lip-sit manifestãrile specifice : ,,Vine MoæNicolae", pentru cei care au fostcuminåi, colindele, mesele festive, iarla cumpãna dintre ani, revelionul.

Asociaåia CASPEV - Baia Mare Deæi aflaåi în toamna vieåii, seniorii de la Asociaåia

Caspev a Pensionarilor, au întâmpinat cu drag anotimpuliarna æi au trãit din plin magia sãrbãtorilor prin bucurii,daruri æi colinde.

Ce este mai frumos decât a reînvia o tradiåie vechecare sã cuprindã alãturi de muncã, cântec, joc æi voiebunã! Toate acestea s-au întâmplat în cadrul acåiunii``Sezatoare la Caspev``, când membrele grupului decreaåie, îmbrãcate în frumoase costume populare, s-auîntâlnit cu mulåi pensionari, moment în care s-au depãnatamintiri, s-au povestit întâmplãri din viaåã, s-a cântat, dars-a æi lucrat.

La sezatoare au participat si nepotii, alaturi de buniciilor, pentru a cunoaæte, în forma lor originalã aceste tra-ditii si obiceiuri.

În aæteptarea sãrbãtorilor de iarnã, senioarele dingrupul de creaåie au realizat diferite obiecte artizanale:pãpuæi fantezie, jucãrii, toate acestea fiind oferite în darcopiilor care au colindat vârstnicii din Centrul de ziRivulus Pueris æi Caspev. Un moment artistic deosebit afost susåinut de Corul ``Crizanteme``, împreunã cu eleviide la Colegiul de Artã din Baia Mare, cu ocazia sosiriiMoæului Nicolae, cu multe daruri pentru copii æi seniori.

Ne-am implicat în domeniul ajutorãrii unor persoaneaflate în dificultate. Astfel membrii asociaåiei au fãcutdonaåii în produse alimentare, obiecte de îmbrãcãminte,precum æi un frumos brad de crãciun pentru persoanelede la Centrul de Asistenåã Medicalã de la Târgul Lãpuæ.

O acåiune reuæitã a fost æi petrecerea de Revelionorganizatã în cadrul Asociaåiei noastre, la care au parti-cipat peste 170 de seniori.

Asociaåia Judeåeanã a Pensionarilor -GIURGIU

Desfãæurând o variatã activitate pentru a se facecunoscutã în rândul pensionarilor giurgiuveni, informân-

du-I despre scopul æi obiectivele asumate, AsociaåiaJudeåeanã a Pensionarilor Giurgiu, este recunoscutã demembrii sãi, ca o autenticã organizaåie de luptã pentru oviaåã mai bunã, pentru apãrarea drepturilor æi demnitãåiilor.

Câteva dintre acåiunile organizate la finele anului 2016 :

Sãrbãtorirea Zilei Internaåionale a Persoanelor

Vârstnice, în cadru festiv, la sala Ateneul ,,NicolaeBãlãnescu" din Giurgiu, la care au participat 340 de per-soane;

Concursuri de æah, table, rummy æi altele;Membrii Cenaclului ,,ARMONIA" al asociaåiei, æi-

au prezentat, într-o întâlnire de suflet, în luna noiembrie2016, creaåiile care vor apãrea în paginile revistei în anulurmãtor;

Sãrbãtorirea Revelionului împreunã cu pensionari;O excursie de documentare la vecinii bulgari;Întâlnirea pensionarilor cu cadre ale Poliåiei de

proximitate, cu tema ,, Protejarea vârstnicilor împotrivaviolenåei æi a furturilor".

Liga Pensionarilor CONSTANÅA - TRADIÅII ÆI OBICEIURI DOBROGENE

Respectând tradiåia dobrogenilor de a omagia ZiuaReintegrãrii Dobrogei la Patria mamã eveniment ce aavut loc în urmã cu 138 ani, (noiembrie 1878), LigaPensionarilor Constanåa, împreunã cu conaåionalii deetnie turcã æi tãtarã au organizat un simpozion cu aceastãtemã.

Membri organizaåiei au participat la un spectacol deobiceiuri æi tradiåii, dansuri, cântece, costume specifice.

În perioada sfintelor sãrbãtori ale Crãciunului æiAnului Nou, pensionarii au participat, alãturi de alåilocuitori ai oraæului de la malul mãrii, la impresionantulConcert, organizat în centrul istoric al Constanåei, care afost urmat de un splendid foc de artificii.

BÂRLAD C.A.R.P. "Elena Cuza" Bârlad, a organizat cu prilejul

Crãciunului æi Anului Nou o serie de manifestãri, printrecare:

- Spectacolul "Trei pãstori se întâlnirã..." desfãæuratîn sala Casei de Culturã a Sindicatelor" GeorgeTutoveanu" . Au participat numeroæi pensionari æi nunumai. Spectacolul a fost susåinut de un grup de preoåi æide formaåia ,,ECOU" din Bârlad;

- Spectacolul ,,Suflet pentru suflet" prezentat degrupul artistic "Bucuria copiilor" din satulul Floreni,

oraæul Murgeni grup artistic alcãtuit dintr-un numãr de45 de copii, spectacol realizat în parteneriat cu televi-ziunea localã MEDIA TV;

- Membrii C.A.R.P. "Elena Cuza" au participat laspectacolului "Zãpezile de altãdatã" susåinut de îndrãgi-tul interpret Fuego la Teatrul "Victor Ion Popa";

- La 20 decembrie 2016,asociaåia a pregãtit, pentruiubitorii de colinde, datini æi obiceiuri româneæti, specta-colul "Ninge iarãæi în decembrie cu credinåã-n visurimari!". Au susåinut momente artistice: grupul "Bucuriacopiilor" din Rai-Floreni, Murgeni, Corul "Crizantema"al C.A.R.P. "Elena Cuza", grupul Æcolii GimnazialeFloreæti.

Asociaåia Judeåeanã a Pensionarilor -BOTOÆANI

Sãrbãtorile din luna decembrie, Sf.Ætefan, MoæNicolae, Crãciunul , Anul Nou au prilejuit organizareade manifestãri care au adus bucurie în sufletele multora

dintre membrii asociaåiei.La cumpãna dintre ani, a fost organizat tradiåionalul

revelion. Pensionarii participanåi ,,au neglijat"bunãtãåile de pe mese în favoarea dansului æi a jocurilordesfãæurate; au ales ,,Miss Revelion 2017"- concurs lacare au participat 55 de doamne.

IAÆIAsociaåia Judeåeanã ,, MOLDOVA" IAÆI a

Pensionarilor a organizat, cu prilejul sãrbãtorilor deiarnã, æi un program umanitar intitulat "Deschide uæacreætine", pentru copii æi persoane aflate în dificultate,cãrora li s-au oferit daruri. Sunt numai douã din multeleacåiuni organizate la sfâræit de an.

Despre tradiåii æi obiceiuri de Crãciun æi Anul Nou,într-o întâlnire - spectacol , cu etnologi, profesori, soliæti,dansatori æi …mulåi spectatori.

Judeåul MUREÆLiga Pensionarilor din judeåul Mureæ æi filialele sale

din judeå au organizat variate acåiuni de socializare pen-tru membrii lor. La Tg. Mureæ, Reghin, Iernut,Sighiæoara æi Sãntana sute de pensionari au participat latradiåionalul Revelion, s-au distrat, au jucat æi au dansat.

Comisiile de femei ale organizaåiilor au prezentat laTârgul de Crãciun, obiecte de artizanat realizate de pen-sionare. La Tg. Mureæ a fost organizat un Concurs gas-tronomic, cu degustare.

Organizaåia pensionarilor din Reghin a pregãtit æi dãruitpachete unor femei nevoiaæe æi copiilor de la ,,Casa Maria",

iar organizaåia din Tg. Mureæ a dãruit alimente æiîmbrãcãminte pentru persoanele de la Cãminul - spital dinCãpuæul de Câmpie.

Grupul coral al pensionarilor ,,Crenguåa de brad" dinReghin, a colindat la salina Turda æi, împreunã cu Corul decopii de la ,,Casa Maria", la Primãria Reghin, Bibliotecamunicipalã æi Muzeul Etnografic ,,Anton Badea".

Asociaåia Judeåeanã - TELEORMAN a pensionarilor

Perioada sfâræitului de an, cu o puternicã încãrcãturãemoåionalã æi religioasã, a prilejuit asociaåiilor de pensio-nari, organizarea unor variate acåiuni în municipiileAlexandria, Turnu Mãgurele, Roåiorii de Vede æiZimnicea: Sãrbãtoarea Cozonacului, concursul ,,Sarmauade post", carnavalul ,,Masca" æi tradiåionalul Revelion.

(Continuare în pagina 6)

Tradiåiile de Crãciun æi Anul Nou în atenåia organizaåiilor pensionarilor

TRIBUNA SSENIORILOR / februarie 20176

Vulnerabilitateaafectivã la vârstaa treia (depresia)

este determinatã de schim-bãrile care se produc inviaåa oamenilor din aceastãcategorie: schimbãrile biolo-gice, pierderea (a persoa-nelor dragi, a lucrurilorsemnificative), izolarea(determinatã de pensiona-re), problemele medicale(boli, operaåii), medicaåia(dupã o anumitã vârstã or-ganismul nu mai reacåio-neazã normal la medica-mente, gândurile la moarte.

Simptomele depresieienunåate conform înca-drãrii medicale (DSM IV)sunt: dispozitie tristã, lipsainteres sau pierderea capaci-tãåii de a-åi mai plãcea ceva,pierdere sau câætig în greu-tate, insomnie sau hiper-somnie, încetinire sau agi-taåie psihomotorie, obo-sealã sau lipsa de energie,sentiment de devalorizare,dificultate în gândire æi con-centrare, gânduri de moartesau sinucidere.

Depresia (Holdevici,2005) se caracterizeazãprin: trãirea sentimentuluide tristete; plâns frecvent;sentimente de culpabilitate;iritabilitate; anxietate; ten-siune psihicã; subiectul nuse mai bucurã de activitã-åile normale; nivelul ener-giei psihice e redus æi oriceacåiune, cât de micã, pre-supune efort; tendinåa deretragere; pacienåii petrecmult timp în pat sau înfotoliu; activitãåi obiænuiteæi agreabile, cum ar fi lec-tura ziarelor sau vizionareaunor programe TV, devindificile æi plictisitoare, pen-tru ca subiectul nu se mai

poate concentra; subiectuleste absorbit de starea saproastã sau de dificultãåileinsolubile cu care se vaconfruntã; somnul estedificil; apetitul scade.

Prin urmare, sentimen-tul de tristeåe nu este singu-rul simptom al bolii depre-sive. Cele mai frecventesimptome sunt: sentimentulde a te simåi "la pãmânt", încea mai mare parte a tim-pului, dar mai accentuat,de obicei seara; pierdereainteresului pentru prob-lemele curente de viaåã,incapacitatea de a te bucu-ra de lucrurile care de obi-cei fac plãcere; persistenåasenzaåiei de obosealã saufatigabilitate chiar æi atuncicând nu faci mare lucru,astfel încât æi cel mai micefort se transformã într-unul major; motivaåia æielanul sunt æi ele scãzute;scãdere a apetitului æi deci,a greutãåii; un sentiment deneliniæte, ceea ce duce laimposibilitatea uneirelaxãri adecvate; dorinåade a sta departe de oameni,iar dacã nu este posibilapare nervozitatea æi irasci-bilitatea; tulburãri ale som-nului, de obicei vârstniculse trezeæte foarte devremeæi nu mai poate dormi;lipsa de încredere în propriile

foråe, însoåitã frecvent desentimente de inutilitatesau de convingerea de a fio povarã pentru ceilalåi;sentimentul de vinovãåie;gânduri de suicid: majori-tatea persoanelor cu depre-sie severã isi doresc sã "ter-mine" la un moment dat.

Cauzele æi condiåiilefavorizante pentru apariåiadepresiei la persoanelevârstnice sunt scãdereacapacitãåilor fizice ale per-soanei, retragerea din viataprofesionalã, pierderea per-soanelor dragi (partener,fraåi etc), izolarea. La polulopus pentru contracarareaacestor efecte persoanelevârstnice trebuie sprijinitepentru a se menåine activeîn viaåa profesionalã, pepiaåa muncii în funcåie depregãtirea æi experienåa pecare o are fiecare, în viaåafamiliei pentru ajutareamembrilor mai tineri aiacesteia, în viaåa comu-nitãåii prin implicarea înactivitãåi de voluntariat.

Responsabilitatea estedeopotrivã a persoaneivârstnice, familiei sale æi asocietãåii în ansamblu, pen-tru ca viaåa seniorilor sã fieîmplinitã æi echilibratã, iarstarea de sãnãtate æi situ-aåia economicã sã fie satis-facãtoare în raport cunevoile lor.

Din analiza rãspun-surilor socio-demograficeobåinute în cadrul uneicercetãri pe care a efectuat-oîn 2015 GFK, s-a conturaturmãtorul profil al per-soanei vârstnice cel maiafectate de singurãtate:femeie cu vârsta cuprinsã în-tre 75 æi 85 de ani, di-voråatã sau vãduvã. Cel

mai puåin afectate de sin-gurãtate se pare cã suntpersoanele vârstnice cãsã-torite de sex masculin cuvârsta cuprinsã în interva-lul 65-74 de ani æi având unvenit de 1.001 - 1.500 lei.

Apãsaåi de fiecare zitrãitã în izolare, împovãraåide griji æi de boli supãrã-toare, persoanele vârstnicese luptã cu singurãtatea, iarpentru a-i ajuta ar fi nece-sare mãsuri precum:

pregãtirea ieæirii lapensie prin intermediulcentrelor de consiliere;

angajarea de cãtreprimãrii a persoanelor vârst-nice fãrã afecåiuni de sãnã-tate ca însoåitori pentru per-soanele cu handicap pre-cum æi a îngrijirii la domi-ciliu sau asistenåi maternalipentru copiii abandonaåi defamiliile naturale;

atragerea în activitãåide voluntariat în vedereaimplicãriiîn viaåa comu-nitãåii din care fac parte;

ajutorarea vârstni-cilor în deprinderea folo-sirii computerului, astfelpot åine legãtura cu rudeleplecate în strãinãtate saupur æi simplu sã intre peforum-uri sau site-uri desocializare pentru a discutacu alte persoane cu interesecomune cu ale lor.

Solidaritatatea inter siintra generaåionalã estefoarte importantã pentruasigurarea suportului per-soanelor vârstnice singureæi vulnerabile, ca un rãspunsde apreciere æi recunoætinåãfaåã de tot ce au fãcut aces-tea de-a lungul vieåii, pentrucontribuåia fiecãrei gene-raåii la evoluåia societãåii.

Alina MATEI

Recentul bilanå al activitãåii des-fãæurate în ultimii ani de feder-

aåie æi de organizaåiile membre a scosîn evidenåã munca - fãrã a fi retribuitãîn vreun fel - depusã, cu suflet æidãruire de organismele de conducereale federaåiei æi cele ale organizaåiilorteritoriale, în care noi ne-am angajat.Doresc sã subliniez eforturile æidemersurile permanente fãcute deconducerea federaåiei noastre, atât laParlament, la Guvern, la preæedinteleRomâniei, la Ministrul Muncii æiJustiåiei Sociale, cât æi la alte instituåiicentrale ale statului, pentru a obåineadoptarea de mãsuri care sã asigurereducerea sãrãciei în rândul pensio-narilor, creæterea calitãåii vieåii lor æiprotejarea puterii de cumpãrare a pen-siilor. Din pãcate, dupã cum se ætie,multe din demersurile fãcute nu aufost "auzite" în ultimii doi, trei ani æinu a existat voinåã pentru rezolvarearevendicãrilor prezentate. Iatã de cecred æi susåin cã obiectivul federaåiei,strategia sa în 2017 trebuie sã fielupta continua pentru a obåine de lacei cãrora le-am acordat votul nostru,o pensie care sã ne asigure un traidecent în anii de viaåã pe care îi maiavem. Trebuie ca federaåia, toateorganizaåiile membre, noi toåi sã nurenunåãm la obiectivul nostru princi-pal, actual: stabilirea cât mai curânda valoarii punctului de pensie la celpuåin 45% din câætigul salarialmediu brut pe economie.

Este adevãrat cã pentru un timp,noi am abandonat ieæirile în stradã -manifestãri care atunci când au fostorganizate au avut ecoul, consecinåebune, manifestãri pe care le-am iniåiat- nu pentru cã eram mai tineri, ci pen-tru cã eram mai hotãrâåi æi entuziaæti.

S-a afirmat în repetate ori cã åaranoastrã a obåinut în ultimii doi ani ocreætere economicã semnificativã. Înce s-au concretizat pentru noi acesterealizãri? Pensionarii nu au avut maimulåi bani în buzunar, nu le-a crescutnivelul de trai, fapt evident mai alesîn cadrul pensionarilor din judeåulnostru, Giurgiu, în care cuantumulpensiei medie este doar de 676 de lei.

Adaug la cele de mai sus douãpropuneri:

- sã cerem Consiliului Naåionalal Persoanelor Vârstnice sã facã inter-venåii la Parlament pentru a obåinemodificarea Legii 16/2000 cu include-rea propunerilor noastre care vor con-tribui la mai buna organizare æi des-fãæurare a activitãåii consiliului;

- sã se reitereze propunereaprivind completare HG 499/2004privind Comitetul Consultativ deDialog Civic pentru ProblemelePersoanelor Vârstnice din cadrul pre-fecturilor.

Alãturi de celelalte organizaåii depensionari, care compun marea fami-lie a Federaåiei Naåionale a Pensio-narilor din România æi noi la Giurgiune-am preocupat permanent ca asoci-

aåia pensiona-rilor sã fieputernicã æi re-cunoscutã caatare pe planlocal æi jude-åean. Datoritãeforturilor Co-mitetului aso-ciaåiei, care seocupã zilnic desoarta pensio-narilor giurgiu-veni, avem înprezent peste6.000 de mem-bri, ceea ce reprezintã peste 35% dintotalul pensionarilor din mediulurban. În judeå avem filiale care aunumeroæi membrii.

Asociaåia Judeåeanã Giurgiu des-fãæoarã o variatã activitate care are înprim plan pensionarul, nevoile lui,ajutorarea æi rezolvarea problemelorpe care le au cu pensile, sãnãtatea,condiåiile în care locuiesc, prevenireaviolenåei asupra lor, a furtului dinlocuinåe, etc.

Gândul nostru la început de an seîndreaptã æi cãtre nevoia consolidãriiunitãåii organizaåiilor membre aleFederaåiei Naåionale a Pensionarilordin România, pentru a demonstra cãsuntem energici æi hotãrâåi. Altfelvom pierde!

VULNERABILITATEA AFECTIVÃ LA VÂRSTA A TREIA

Uniunea judeåeanã Galaåi aPensionarilor

1 Decembrie - sãrbatoarea Marii UniriZiua Naåionalã, 1 decembrie - este o zi de mare

sãrbãtoare pentru tot neamul românesc, prilej decinstire a memoriei celor care au reuæit sã ducã laîndeplinire idealul de unire al locuitorilor tuturor

provinciilor româneæti.UJP Galaåi, a marcat aceastã zi, prin organi-

zarea unui program literar - artistic în cadrul cãruiacare a început cu intonarea imnului naåional, dupãcare a urmat alocuåiunea preæedintelui Uniunii,Costicã Chihaia despre semnificaåia actului Unirii,æi apoi recitãri dedicate Unirii æi cântece patriotice.

Programul a fost pregãtit de Comisia de Femei,æi membrii Cenaclului literar, întreaga desfãæurarefiind o reuæitã, ce a adus în sufletul celor prezenåimândrie æi multã bucurie.

Tradiåii æi socializarePoporul român are bogate tradiåii, care au înåe-

lesuri profunde despre relaåiile interumane æidespre relaåiile oamenilor cu natura.

Obiceiurile tradiåionale româneæti au ca moda-litãåi de exprimare versul, muzica æi dansul, menite

sã marcheze momentele importante din viaåaoamenilor.

Au avut loc întâlniri de socializare cu alte orga-nizaåiile de femei , precum cea din Oneæti, undeam încercat sã punem în valoare aceste tradiåii;alãturi de celebra ie româneascã am expus æi coro-niåele fãcute din flori de câmp, culese æi con-fecåionate de noi.

Prin toate întâlnirile de socializare, organizate peparcursul anului, ne-am fãcut mulåi prieteni, ne-amsimåit bine æi ne-am împãrtãæit chiar întâmplãri dinviaåa de zi cu zi .

Æcoala bunicilorBunici si nepoåi! Nu existã o relaåie mai fru-

moasã, mai împlinitã! ...æi pentru unii æi pentruceilalåi.

A avea grijã de nepoåi, este acel ceva cu carebunicii reuæesc sã îæi astâmpere dorul de copiii lor,acuma mari, " rãscumpãrarea" timpului pe care nu

au apucat sã îl petreacã cu aceætia æi, împlinirearostului unui om pe aceastã lume.

Însã, bunicii ar trebui sã fie atenåi la mani-festãrile lor, care uneori, ar putea face, fãrã voie,mai mult rãu decât bine.

De aceea, la aceastã acåiune, "Æcoala bunicilor",a Comisiei de Femei, a Uniunii Judeåene, am avutîntâlniri æi cu psihologul Cornelia Mateiåã. Întâl-nirile au avut loc într-o atmosferã caldã æi relaxan-tã, unde s-a discutat, s-au dat unele sfaturi æi s-aupus diferite întrebãri legate de acest subiect.

Tradiåiile de Crãciun æi Anul Nou în atenåia organizaåiilor

pensionarilor(Continuare din pagina 5)

GÂNDURI LA ÎNCEPUT DE AN- Marcel VULCAN -

TRIBUNA SSENIORILOR /februarie 2017 7

LECÅII DE VIAÅÃ DE LA UN BÃTRÂN DE 90 DE ANIViaåa nu este dreaptã dar este totuæi bunã.Nu-åi compara viaåa cu a altora. Nu ai cum sã ætii

despre ce este cãlãtoria lor.Nu e niciodatã prea târziu pentru a fi fericit. Dar

depinde numai de tine æi nu de altcineva.Fi excentric acum. Nu aætepta bãtrâneåea pentru

purta mov.De fiecare datã când eæti într-o situaåie care pare

dezastruoasã întrebã-te: va conta asta peste cinci ani?Alege întotdeanuna viaåa.Oricât de bunã s-ar pãrea o situaåie se va schimba.Fi prezent æi bucurãte de viaåã cât de mult poåi

acum. Tot ce conteazã la sfâræit este ceea ce ai iubit.Viaåa nu vine legatã cu o fundã, dar e totuæi un

cadou.

*Unde este libertate a cuvântului, sunt întotdeauna

æi destule cuvinte prosteæti;Un stat bazat pe un singur om nu este stat;Este greu sã priveæti mai departe decât poåi vedea;Singura cãlãuzã a omului este conætiinåa sa;Faptele sunt mai bune decât visele.

WINSTON CHURCHILL

*Dacã ataci replica unui prost, riæti sã te trezeæti cu

tot prostul în discuåie.NICOLAE IORGA

*Acum, când am învãåat sã zburãm prin aer ca

pãsãrile æi sã înotãm pe sub apã ca peætii, avem nevoiede încã un lucru: sã învãåãm sã trãim pe pãmânt caoamenii.

Lumea asta e formatã din leneæi, care doresc sã fiebogaåi fãrã sã lucreze æi proæti, care sunt gata sã lucrezefãrã sã se îmbogãåeascã.

Soåul ideal este acel bãrbat, care considerã cã areo soåie idealã.

Nu este periculos sã fi sincer, mai ales dacã eæti æiprost.

Dacã noi doi avem cãte un mãr æi facem schimbde mere, atunci ambii vom avea în continuare câte unmãr. Iar dacã eu am o idee, tu ai o idee cu care facemschimb între noi, atunci fiecare ar avea douã idei.

Femeile ghicesc îndatã cu cine suntem gata sã leînæelãm. Uneori, chiar înainte de a ne trece aæa cevaprin cap.

Este mai uæor sã trãieæti cu o femeie pasionalãdecât cu una plictisitoare. Cei drept, ele sunt uneoristrangulate, dar rareori sunt pãrãsite.

Alcoolul este anestezia care permite tolerareaoperaåiei numitã viaåã.

Strãduiåi-vã sã obåineåi ceea ce iubiåi. În caz con-trar va trebui sã iubiåi ceea ce aåi primit.

Unica lecåie, pe care o putem extrage din istorie,

constã în faptul cã oamenii nu învaåã din istorie nimic.Democraåia este ca un balon care atârnã deasupra

voastrã æi vã determinã sã priviåi în sus în timp ce alåiivã scotocesc prin buzunare.

Omul este ca o cãrãmidã: arzându-se el devinemai puternic.

BERNARD SHAW

*

Adevãrul face æi pe dracul sã roæeascã. Shakespeare

De bun simå toatã lumea are nevoie, puåini îl au æifiecare crede cã-l are.

B. FRANKLIN

*Pe prietenul sigur îl cunoæti în împrejurãri nesigure.

CICERO

*Iubirea æi muncã - acestea sunt pietrele pãtrate

care stau la baza omenirii.Noi nu scãpãm de greæelile pe care le fac alåii, iar

noi râdem de ei.Masele niciodatã nu au dorit sã cunoascã ade-

vãrul. Ele vor iluzii fãrã de care nu pot trãi.Fiecare persoanã are dorinåe pe care nu le spune

nimãnui æi dorinåe pe care nu le recunoaæte nici eaînsãæi.

Omul nu renunåã niciodatã la nimic, el doarschimbã plãcerile.

Venim pe lume singuri æi singuri plecãm din ea.

Cel ce iubeæte multe femei - le descoperã. Celcare o iubeæte doar pe una - descoperã iubirea.

Omului îi trebuie un vis ca sã suporte realitatea.Dacã vrei sã dobândeæti puterea de asuporta viaåa,

fi gata sã accepåi moartea.Femeia e o creaturã menitã sã fie iubitã, nu înåe-

leasã.Fiecare om pe care-l întâlnesc în drumul meu îmi

e superior prin ceva. De aceea încerc sã învâå cãte cevape lângã fiecare.

Prima dovadã de prostie este lipsa completã aruæinii.

SIGMUND FREUD

*Unii trãiesc gratis, alåii degeaba.Femeile nu înæealã, comparã.Lanåurile au redactat definiåia libertãåii.Fericirea se trãieæte numai de la o clipã la alta.

Între ele bagã intrigi viaåa.Minciuna premeditatã nu mai e o chestiune de

fantezie, ci de caracter.Amintirile unora se numesc remuæcãri.Fiecare inimã are podul ei cu vechituri, pe care nu

se îndurã sã le arunce niciodatã, dar le scuturã din cândîn când.

Nu plânge fãrã motiv. Æi mai ales, nu plânge cândai motive.

Când åi se cuvine ceva, sã nu ceri. Pretinde.Æi dacã ai chelit, ce? Parcã pe lumea asta nu sunt

vulturi pleæuvi.Focul sacru nu se aprinde cu chibrituri.

TUDOR MUÆATESCU

Înurma alegeri lorlegislative demo-

cratice din decembrie2016, componenåa Co-misiei Permanente aConsiliului Naåional alPersoanelor Vârstnice(C.N.P.V.), organismcare, conform Legiinr.16/2000, asigurã

conducerea consiliului în intervalul dintre æedinåelesemestriale ale Plenului æi în cadrul cãreia se con-cretizeazã însuæi scopul pentru care consiliul afost înfiinåat, respectiv realizarea necesarului dia-log social între reprezentanåii pensionarilor æivârstnicilor æi autoritãåile publice centrale, în vede-rea protecåiei drepturilor æi libertãåilor acestor per-soane, a fost modificatã.Componenåa actualã a Comisiei Permanente esteurmãtoarea.

a) Reprezentanåi ai pensionarilor æi persoanelor vârstnice sunt:

Preda Nedelcu, preæedinte CNPV, preæedin-tele Federaåiei Naåionale a Pensionarilor dinRomânia;

Gl. (r) Mihai Iliescu, vicepreæedinte CNPV,preæedintele Asociaåiei Naåionale a CadrelorMilitare în Rezervã æi Retragere "Alexandru IoanCuza";

Toma Neamåu, vicepreæedinte CNPV, preæed-intele Uniunii Generale a Pensionarilor dinRomânia;

Dumitru Cojanu, preæedintele FederaåieiNaåionale "Unirea" a Pensionarilor din România;

Gl. (r) Ioan Hurdubaie, preæedintele AsociaåieiNaåionale a Cadrelor Militare în Rezervã æiRetragere din MAI;

Gl. (r) Marin Badea Dragnea, preæedinteleAsociaåiei Naåionale a Veteranilor de Rãzboi;

Cornelia Croitoru, preæedintele UniuniiVeteranilor de Rãzboi æi a Urmaæilor Veteranilor.

b) Reprezentanåii autoritãåilor publice, la nivel de secretar de stat, conform Legii16/2000, sunt:

Adrian-Marius Dobre, secretar de stat laMinisterul Muncii æi Justiåiei Sociale;

Rareæ Triæcã, secretar de stat la MinisterulSãnãtãåii;

Attila Gyorgy, secretar de stat la MinisterulFinanåelor Publice;

Ileana Ciutan, secretar de stat, preæedinte alCasei Naåionalã de Pensii Publice;

Rãzvan Teohari Vulcãnescu, vicepreæedinteal Casei Naåionale de Asigurãri de Sãnãtate;

Tudorel Andrei, preæedinte al InstitutuluiNaåional de Statisticã.

Marius Augustin POP

SCHIMBÃRI LA COMISIA PERMANENTÃ A CONSILIULUINAÅIONAL AL PERSOANELOR VÂRSTNICE

Colåul misoginuluiCACEALMAUA

Moto:- Draga mea damã de cupãvin' la mine de mã pupã!- Vezi-åi, domnule, de soartã. Cã de mult mi-e chinta spartã...

Ei, decar licenåiat, dar sãrac æi (deh!) treflat,Se-amãgea, la o adicã, cum cã dama poate-i picã,Fãr' a fi-nåeles, netotul, cã de fapt ea umflã potulDe la riga cel fudul, de la doi valeåi din full,Ca apoi, æoptindu-i "Pas!", sã disparã cu un as.................................................................................Astfel, i-a fost dat sã vadã full de popi cu-o damã-n coadã:Dama lui de cupã, dragã, popii- de inimã neagrã,Æi cu asul cel perfid (Dar cu pot în bãnci, solid).Deci decarul, uite-aæa, a cãzut de ... cacealma!

Adrian-Nicolae POPESCU

O placã din ToledoPe o placã de ceramicã, care dateazã de mai bine

de 800 de ani æi care fost descoperitã în Toledo,societatea este descrisã astfel:

Sãracul munceæte.Bogatul îl exploateazã.Militarul îi apãrã pe cei doi.Contribuabilul plãteæte pentru toåi trei.Leneæul se odihneæte pentru toåi patru.Beåivul bea epntru toåi cinci.Bancherul îi lasã fãrã bani pe toåi saæe.Avocatul îi minte pe toåi æapte.Medicul îi omoarã e toåi opt.Groparul îi îngroapã pe toåi nouã.Politicianul trãieæte pe spinarea celor zece.

MAXIME - CUGETÃRIA reaminti oamenilor cugetãrile

din vechime înseamnã a-i îndemna spre virtute.

MONTESQUIEU

82 de academicieni îi invitãpe oamenii politici sã conlucreze pentru bineleRomâniei

Un grup de 82 de academicieni autransmis un apel, cãtre poporul român æiinstituåiile statului, în care se pronunåã "cutãrie în favoarea identitãåii, suveranitãåii æiunitãåii naåionale" æi îi invitã pe oameniipolitici "sã conlucreze cu responsabilitateæi patriotism pentru binele României".

Semnatarii apelului, se declarã „îngri-joraåi de evoluåiile interne æi inter-naåionale din ultimele decenii, caracteri-zate printr-o continuã æi alarmantã încer-care de erodare a identitãåii, suveranitãåiiæi unitãåii naåionale a României, cu multeacåiuni plasate sub semnul globalismuluinivelator sau al unei exagerate 'corectitu-dini politice', dar æi cu multe acåiuniîndreptate direct împotriva statului æipoporului român (rescrierea ten-denåioasã, lacunarã sau chiar mistifica-toare a istoriei, denigrarea simbolurilornaåionale, subminarea valorilor æi insti-tuåiilor fundamentale, sabotarea viitoru-lui, dezmoætenirea generaåiilor care vindupã noi prin vânzarea pãmântului, aresurselor solului æi subsolului, prindefriæãri masive, prin înstrãinarea saufalimentarea unitãåilor economice, prindegradarea învãåãmântului æi a sistemuluisanitar, prin politizarea excesivã a tutu-ror subsistemelor statului æi societãåii,ceea ce are ca efect deprofesionalizarea,confuzia valorilor, corupåia, lipsa de efi-cienåã, apariåia unor tensiuni sociale)“.

De asemenea, semnatarii apelului sedeclarã preocupaåi în mod deosebit deîncercãrile recurente de „regionalizare“ aRomâniei sau de crearea de enclaveautonome pe baze etnice, contrareConstituåiei României æi tendinåelor deintegrare europeanã, total neproductivedin punct de vedere economic, social, al

calitãåii vieåii în aceste zone.

„Ne pronunåãm cu tãrie în favoareaidentitãåii, suveranitãåii æi unitãåiinaåionale, solicitãm instituåiilor abilitateale statului român, de la toate nivelurile,sã vegheze æi sã acåioneze pentru a pre-veni, pentru a contracara æi, atunci cândse încalcã legea, pentru a pedepsi toatediversiunile æi agresiunile la adresa iden-titãåii, suveranitãåii æi unitãåii naåionale aRomâniei æi a stabilitãåii statului de drept.Chemãm alãturi de noi, în acest demers,întregul popor român, pe toåi locuitoriiacestui pãmânt. Ne adresãm în particularintelectualilor, invitându-i sã fie exemplude înåelepciune æi de patriotism, neadresãm oamenilor politici, invitându-i sãconlucreze cu responsabilitate æi patrio-tism pentru binele României, cu atât maimult cu cât ne aflãm în preajma sãrbã-toririi Centenarului Marii Uniri, a cente-narului aducerii împreunã a tuturorprovinciilor româneæti, eveniment pe carepoporul român l-a aæteptat, pentru care asuferit, a lucrat æi a luptat atâtea veacuriæi pe care l-a realizat cu atâtea jertfe. Sãne cinstim eroii, sã fim la înãlåimea lor,lãsând generaåiilor urmãtoare, tuturorlocuitorilor României, o åarã unitã, suver-anã, cu dragoste pentru trecut æi pentrucultura sa, cu respect de sine, stãpânã pepãmântul sãu, educatã æi prosperã, o åarãa Europei Unite, dar cu identitate proprie,româneascã. Aæa sã ne judece viitorul!“,se subliniazã în apelul academicienilor.

Printre semnatarii apelului se numãrã:Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop, EugenSimion, Irinel Popescu, Nicolae Breban,Mircia Dumitrescu, Mircea Martin,Victor Spinei, Mircea Dumitru, FlorinFilip, Dinu C. Giurescu, Cristian Hera,Mircea Flonta, Pãun Ion Otiman,Alexandru Zub, Marius Sala, IonelHaiduc, Maya Simionescu, SorinDumitrescu, Dan Berindei, DumitruRadu Popescu, Wilhelm Dancã.

TRIBUNA SSENIORILOR /februarie 20178

NU AM FOST NOI...Adesea se criticã persoanele mai în vârstã pentru cã nu se

adapteazã lumii moderne.Fãrã îndoialã, noi nu suntem responsabili pentru tot ceea ce

am fãcut æi nu învinuim pe nimeni pentru asta.Totuæi, dupã o liniætitã meditaåie, mi-ar plãcea sã semnalez cã,

deæi am avut parte de cel mai mult bine din lume, de a fi trãit orevoluåie sexualã, de a ne fi rãsculat împotriva anumitor valoritradiåionale æi de a fi dansat pe muzica Beatles-ilor æi a celor de laRolling Stones...

Nu am fost noi cei care am eliminat:- melodia din muzicã,- talentul æi creativitatea lucrãrilor artistice,- vocea bunã pentru a cânta,- mândria pentru aparenåa noastrã exterioarã,- politeåea în vorbire,- romantismul în relaåiile amoroase,- compromisul în cuplu,- responsabilitatea paternitãåii,- uniunea familiei,- învãåãtura æi gustul pentru culturã,- sentimentul de patriotism.

Nu am fost noi cei care am abolit:- politeåea în scoli æi oraæe,- bunul comportament intelectual,- rafinamentul limbajului,- gustul pentru literatura bunã,- prudenåa în privinåa cheltuielilor,- ambiåia æi dorinåa de a fi cineva în viaåã.

Nu generaåia noastrã a fost cea care a impus:- lipsa de respect faåã de colegi, vulgaritatea æi grosolãnia,- lipsa de solidaritate cu oamenii de pe stradã, din æcoli, din

spitale;- sentimentul de mândrie de a fi scos pe Dumnezeu din viaåa

noastrã.

Nu am încetat sã respectãm pe ceilalåi:în special femeile æi vârstnicii. Æi nu am fost noi cei care am

eliminat rãbdarea æi toleranåa în relaåiile noastre personale, nici îninteracåiunea cu ceilalåi.

De fapt, eu sunt o persoanã mai în vârstã! Dar încã pot animao petrecere, deæi rezist numai jumãtate de zi...

Încã mai pot sã râd de critici, deæi de multe ori mã costã sã îmicadã bine ceea ce spun despre mine.

Sã nu credeåi cã am devenit un cârcotaæ sau un intransigent.Pur æi simplu cred cã am vârsta sã pot spune cã sunt lucruri carenu îmi plac...

Deja nu îmi plac ambuteiajele din trafic, nici aglomeraåia, nicimuzica tare, nici copiii gãlãgioæi æi prost crescuåi, nici câinii carelatrã fãrã încetare, nici eternele cozi, nici multe alte lucruri... decare acuma nu îmi aduc aminte.

Dar am intenåia sã continui, bucurându-mã de viaåa mea, viaåape care mi-a dat-o Dumnezeu, respectându-i pe ceilalåi æi dorindca æi ceilalåi sã mã respecte pe mine.

Doar noi, persoanele mature, putem înåelege de ce trimitemmesaje æi bancuri prin posta electronicã, aproape în fiecare zi,pentru a ne distra æi a ne bucura de atâtea lucruri care existã æicare nu fac rãu nimãnui.

Acuma mã apasã o îndoialã... Ti-am mai trimis asta? Pentru arisipi orice îndoialã åi-o trimit din nou, ca sã fiu sigur cã o citeæti.Este doar o dovadã cã îmi amintesc de tine MEREU!

PENSIONARII MINERI SPRIJINÃ GUVERNULLa Petroæani, înValea Jiului, peste200 de mineri pen-sionari, timp de treizile, într-un mitingautorizat, - 8, 9, 10februarie a.c. - aucerut sã fie lãsatguvernul alesdemocratic, sã-æicontinue activitateapentru a realiza Programul de guvernare prezentat în campa-nia electoralã din toamna anului 2016.

TTRRIIBBUUNNAASSEENNIIOORRIILLOORR

Colectivul redacåional: PREDA NEDELCU,LUCIANA CÃNILÃ, SIMONA GHIÅÃ,

FLORICA VLÃSCEANU

Tehnoredactare: CICERO S.A. Tipãrit la:

periodic editat de Federaåia Naåionalã a Pensionarilor din România

Str. Eugen Lovinescu nr. 36, sector 1, Bucureæti, tel/fax: 021.313.36.55

Academia Românã - 8 Feb 2017

A P E L