Aparitia stului getodacStatul geto-dac s-a constituit la o treapta avanstata a dezv soccietatii tracilor de N si a fost generat de mai multi factori:1-Premiza economica;2-Legaturile din int spatiului cat si legat comerciale cu imp Roman. 3-Acelasi zeu-Zalmoxix-consolidarea lor etnica;4-lupta impreuna imp dusmanilor.

Satul geto-dacsi societtea dacica.Statul geto-dac\s-a format in urma razboaielor unificatoare ale lui Burebista,anii 60-59IC,avnd o autoritate centrala puternica:Rege si consiliul de sfetnici.Era monarhie cu un pronuntat character militar bazata pe relatii tributale.Dupa moartea lui Burebista restauatorul daciei a fost Decebal(anii 87-106DH).In per lui Decebal regatul a urcat pe o noua treapta devenind o forta considerabila in Carpati si la Dunare.Cresterea pericolului expansiunii romane servea drept premiza a consolidarii statului lui Decebal.Ajunge la o maxima dezv in secI i.Chr-perioada numita Clasica.

Caract generala a cic geto dacice clasice.Per clasica se caract prin unitatea culturii geto-dacice,inalta dezv a ecenomiei,metalurgii,fierului,constr de cetati etc.Intense relatii economice cu statele vecine.Apar noi asezezari(Sarmisegetusa) civile si militare(orheiul vechi)Soccietatea geto-daca avea drept unitate de baza familia monogama.Un inalt grad de dezvoltare il ating artele.Religia ramane aceasi(zalmoxex).

Repere etnogenezei romanilor.Este procesul istoric de formare a popoarelor.Scopul-stabilirea timpului,spatiului si partilor componente ale etnosului.Il mileniul I p.Chr,in Europa de S-est s-a constituit un etnos nou-poporul roman,care in urmat secole va reprezenta etnia de baza a acestor tinuturi si nucleul lumii romanice de rasarit.Poporul roman face parte din fam indo-europeana,unul din cele mai vechi neamuri din Europa.Reprezinta un popor de orig daco-romana,formata in urma simbiozei traco-geto-dacilor cu romanii.Rolul principal in etnogeneza romanilor la avut elemenul roman.Limba romana reprezinta un idiom romanic sau neolatin.Etnonimul Roman vine de la Romanus.Timpul etnogenezei romanilor corespunde cu perioada de incadrare a triburilor traco-geto-dacice in sistema civilizatiei Romane,asimilarilor de catrea Romani si constituirii in cond migratiei popoarelor a unor trasaturi entice,distincte romanesti.(aprox 900 ani).Etnog romanilor cuprinde 2 componente de baza:traco-geto-daca si romana si a 2-a auxiliara-slava veche.In cazul etnogenezei romanilor rolul decisive l-au avut 2 factori spirituali:romanitatea si crestinismul.La baza etnogenezei romanilor s-au aflat 3 premise fundamentale:1-civ traco-g-t.2-incadrarea lor in sec VII-II a.Chr in sistemul val antice grecesti3-integrarea lor in secI a Chr-secIV p Chr in cadrul civ antice de tip roman.

Romanizarea geto-dacilor-romanizarea reprezinta procesul asimilarii de catre imp Roman a unor popoare antice din europa,oriental apropiat si Africa de N.La romani a insemnat imbinarea civ romane cu civ autohtona din spatial carpato balcanic.Adica preluarea cult de tip roman,a struct sociale,economice,spiituale si a limbii latine ca mijloc de comunicare.Romanizarea a avut 2 faze consecutive:asimilarea economico culturala si asim lingvistico-spirituala.Romanizarea s-a derulat prin intermediul mai multor focare:orase,targuri.asezari rurale etc.Fcatorii romanizarii sunt in dependenta de timp,spatiu etc.Etapele romanizarii sunt 3:1-etapa preliminara(sec II-I a Chr-a 106 p.Chr),2-etapa decisiva(a 106-275p Chr),3-etapa finala(a 275p chr-secV)Procesul romanizarii geto-dacice a intrenat tot spatial geto-dacic.dar rolul decisive la avut provincial-dacia.

Asezari romane de tip rural:Numele au provenit de la fosti ostasi romani,castigatori d elupte.Limba Latina a reprezentat principalul factor al romanizarii pt ca era unicul mijloc de comunicare in administratie,relegie,educatie etc,principalul fiind religia.

Formarea pop roman si limbii romane.Procesul etnogenezei romanilor s-a desf in conditiile marii migratii a popoarelor,care a durat peste 1000 de ani.Migratia si etnogeneza au reprezentat fenomene paralele cu anumite tangente mai mult sau mai putin pronuntate.Dintre toate popoarele migratoare numai slavii au reusit sa influenteze procesul etnogenezei fara a-I schimba esenta.In urma migratiei slavilor civilizatia lumii romanice orientale s-a div in 2 parti:Nord-danubieni si Sud-dunareni.Primii i-au asimilat pe slavi si au format o noua etnie-poporul roman.Cei din Sud vor pastra doar unele insule isolate in dif regiuni din balcani.Convetuirea romano-slava din per Medievala a avut drept urmare formarea unei culture materiale in multe privinte commune,usor vizibila.

Finalizarea etnogenezei romanilor:s-a petrecut in sec VII-VII,cand s-a profilat pop roman nou cu trasaturi distincte si originale.O data cu incheierea etnogenezei s-a finalizat si procesul limbii romane.Din fondul lingvistic traco-g-d pastreaza circa 160 de cuvinte.Caracterul latin se maifesta prin structura sa gramaticala so lexical de baza.

Etnogeneza romanilor-problema istorica:Este una din problemele fundamentale ale ist nationale.Datorita intereselor geo-politice ale unor state problema originii romanilor a capatat de multe ori nuante politice,de aici-diverse teorii preconcepute,care nu reflecta realitatile istorice.(origine slavica,balcanica etc)

Continuitatea romanilor in spatial pruto-nistreanA facut parte din perioada antica si medievala,timpurie din spatial de etnogeneza a poporului roman.Despre aceasta ne vorbesc un sir intreg de argumente geografice,istorice,arheologice si hidronimice,lingvistice si etnogrfice.

Incepand cu sec II-I a Chr sunt atestate importante vestigii materiale romane(valurile lui Traian)

Consiti statelor medievale.Org politica a romanilor:Conditiile:In per medievala timpurie conditiile deosebite,generate de migratiune apopoarelor au determinat aparitia la romani a unor forme specifice de organizare politica.Stabilirea in spatial romanesc a unor regimuri poitice straine ingradea speranta de afirmare politica.Romanii au trebuit sa se adapteze sis a se organizeze in structuri social-politice teritoriale de rang regional,care reprezentau instrumente puternice de mentinere a neamului:1-Uniunile de obsti satesti-se formau in functii de particularit geografice(de vale,codru.despresiune)2-Nuclee prestatale-uniunile de obsti satesti reprezentau formatiuni social politice ,care in perspective istorica constituiau nuclee ale viitoarelor state medievale,numite si ,,romanii populare”(Iorga)3-tara-uniuni de obsti saesti definite de catre romani prin termenul tara,formatiune teritoriala a unor colectivitati umane(la Nemti-,,land”,la Slavi-,,zemlea”)4-Elementele tarii-elementele definitorii erau oamenii.munca agricola si terit pe care il ocupau.5-tari istoice-tara Moldovei,maramuresului,barsei etc.Etape:1-Arhaica-sec VIII-IX-structuri sociale omogene constituite pe orizontala.2-sec IX-X-etapa feudalizarii tarilor romanesti-structuri sociale de tip ierarhic si aparitia voievozilor.Tara holda-insemna ocupatia cu agricultura(tara ardealului,tara oltului)Tara codru,camp(codrii tigheciului,hertei etc)Aparitia voievodatelor-sec IX-XI-un process de consolidare a romaniilor populare si de afirmare pe plan militaro politic.Voievodatele-devin nuclee ale unor formatiuni militaro politice.Aceste structuri erau similare ducatelor din tarile occidentale si este o etapa calitativ noua in evolutia social politica.Primele voievodate-sf sec XI(in transilvania-Vlad,Gelu etc)

Formatiunile politice dinDobrogeaA cunoscut o evolutie specifica,pt ca se gase ain fera de influenta a bizantului si er aintr-o stare mai avanstata social economic.In Evul Mediu timpuriu orasele si cetatile de la gurile dunarii se transforma in centre feudale,in frunte cu carmuitori locali numiti voievozi,jupani.In sec X existau diverse formatiuni politice avand drept centre anumite cetati sau orase(jupanul Dimitrie ).La sf sec X,Dobrogea trece din nou sub stapanire bizantia pana in 1885,cand sunt semnalate 3 formatiuni teritoriale in frunte cu Tatos,Sestav si Sata.In spatial Balcanic,la romani sunt aceleasi tendinte de formare a unor tari sau voievodate.Conform traditiei bizantine formatiunile politice,romanesti din balcani erau numite Vlahia(Vlahia mare,vlahia de sud,mica etc).

Premisele constituirii statelor medievaleFormarea statului in Trnsilvania:O data cu desavarsirea procesului de formare a poporului si limbii romane incepe o noua etapa,cea a constituirii statelor medievale romanesti,datorita cresterii demografice,valorificarii economice a unor noi terit si a bogatiei subsolului.Un rol imp in constituirea statelor romanesti de la sud si est de carpati la avut stabilirea temporara a puterilor statului Ungar,cae se confrunta cu dificultati.Constituirea a decurs in cateva etape:Unificarea lor teritoriala,formarea struct sociale,a instit statale supreme,laice si relig,eliberarea terit de sub dominatii straine,obt indep recunoscuta de tarile vecine,incheierea unor aliante cu aceste tari.De ex:Tratatul romano-bulgar.In urma ac tratat s-a format,in nordul balcanilor un stat al vlahilor,avand rege pe Ionita cel frumos(1197-1207)Forarea statului in Transilvania--in urma rezistentei hotarate a incursiunilor maghiarilor ungariei i-au fost cedate ducatele Menumorut,glad si gelu,pe terit caruia,peste un secol au aparut 2 ducate.Conduse de Antum si Giula.Pe parcursul sec 12-13 regii maghiari au instalat peste vechile tari romanesti formatiuni terit de character administrative,military si relig catolice.Astfel procesul de unificare a statelor romanesti a fost stopat si s-a creat un voieodat supus regelui ungar.Au fost adusi si colonisti din germenia,belgia etc.S-a instalat o administratie centralizata.Inca din 1111 se vorbea de un principe-mercurius,cond al Trans.Numai Trans a pastrat insit politica numita voievodat,disparand abia in sec XVII.In urma invaziei Mongole din 1241,a fost slabita expansiunea maghiara spre sud si est de carpati.Drept urmare,romanii din Trans incep sa se manif in plan politic,isi recapata autonomia tarii fagarasului.La sf sec XVIII Trans isi largeste autonomia sa interna.

Formarea statului-tara romaneasca:Prima incercare de formare a voievodatului romanesc din stanga oltului este interprinsa in 1277-1279.In cronicile muntenesti inceputul procesului de unificare este datata cu anul 1290,sub conducerea lui Negru-VodaProcesul unificarii a pornit din campul lung,a cuprins argesul pana la dunare si Siret.Acest stat,sud carpatic a fost numit Muntenia sau Valaxia de langa Ungaria.Tara romaneasca se va consolida in timpul domniei lui Nicolae Alexandru-1352-1364,cu capitala laCurtea de Arges.Consolidarea tarii romanesti se incheie cu includerea in comp sa a statului dobrogean dintre Dunare si marea neagra.Unirea dobrogei cu tara Romaneasca a constituit inceputul unui process de unificare a tarilor Romane.Tot atunci urmasul tarii romanesti,Mircea cel batran a luat in stapanire tara Dobrogei(a 1388)

Formarea statului-tara MoldoviiFormatiuni politice premergatoareIn sec IX-XII in spatial dintre muntii carapti si nisru s-au produs procese similare ca cele din terit Carpati si dunare.Apar formatiuni mai evaluate cu o pop mixta(Cnezat al,,barladnicilor”-1144).

In anul 1222 se mentioneaza tara ,,brodnicilor” per se mentioneaza in documente ale Papei de la roma ca pe acste teritorii se primeau tainele sfinte de rit ortox,ceea ce inseamna ca catolicii nu aveau sustinere politica,locala.La finele sec XIII se accelereaza formarea Voievodatului moldovei,in sepecial in zona de nord vest,care era mai putin atacata de tatari.Luptele pt suprematie la Est de Carpati s-au solta cu o consolidare a pozitiilor Ungariei in aceasta zona.Infruntea voievodatului din valea moldovei se situeaza Dragos,care se declara vassal al regelui ungar,centru-orasul Baia numit si Moldova de la raul Moldova,care a dat si numele tarii mai tarziu.Voievodul Dragos a incercat sa puna bazele unei dinastii(a transmis functia fiului sau Sa apoi nepotului Balc)A 2-a etapa in constit statului este legata de numele voievodului maramuresean,Bogdan din Cuhea,cre l-a izgonit pe Balc,aprox a 1359,considerat si anul aparitiei voievodatului moldovenesc.Este insa cert faptul ca la mijlocul sec XIV Bogdan a inlaturat suzeranitatea reg maghiar si Moldova a devenit stat independent pe care la unificat cu cel in valea moldovei,tara Saperitului,Hmilov,Tetina si Hotin-pe Nistru.Acest terit a capatat denumirea de tara de sus la1365 obligat de imprejurari internat. Regale unghariei e obligat sa rec ca tara moldovei este un stat independent.Un act imp care a consolidate tara Moldovei a fos intemeierea la suceava a unei mitropolii ortodoxe.Petru 1 Musatin,reuseste sa uneasca tara de jos cu tara moldovei si astfel Cetatea Alba,la 1386 intra in comp tarii Moldovei,Devenirea tarii moldovei,stat riverean la marea neagra i-a consolidate pozitia internationala,i-a asigurat drumul commercial dintre marea Neagra si cea Baltica.In cronicile straine,Moldova era conceputa ca o tara romaneasca numita valahia mica.

Similitudini si sincronisme in procesul de formare a statelor medievale romanesti:In sec VIII-IX,o data cu desfasurarea procesului de constit a poporului si a limbii romane au aparut si cele dintai formatiuni politice,romanesti.Ele sunt semnalate incepand cu sf sec IX pe intreg terit locuit de romani.Acest fapt demonstreaza ca procesul de nastere a formatiunilor politice a fost concomitant si asemanator.Unificarea terit extra-carpatice s-a produs in jurul a 2 nuclee statale:din valea raului Arges si din valea raului Moldova,unde s-au format tara Rom si tara Mold.Formarea viitorului stat,tara romaneasca este atestata in 1247,dupa marea invazie a mongolo-tatarilor.La baza au stat voievodatele lui Litovoi,Senelau,care erau cele mai avansate.Dominatia mongolo-tatara,au determinat ca voievodatele din aceasta zona sa se uneasca .La sf sec XII,la nordul dunarii se slabea stapanirea tatara si expansiunea maghiara.Anume in asemenea imprejurari se desavarsest eprocesul de unificare a traii romanesti.Primul dom al tarii rom atestat la 1310 este basarab 1.Oltenia este introdusa in comp statului unificat.Unificarea s-a incheiat la 1324.Procesul de unificare la est de Carpati e asemanator.Nucleu statal este atestat in valea raului moldova in sec XII-XIII.Dar din cauza ca zonele de Sud si Sud-est erau direct inglobate in Harda de aur procesul d eunificare a decurs mai lent.Se accelearea dupa 1345,cand oastea lui Andrei Lackfi a obtinut o victorie stralucita asupra tatarilor la Est de carpati,dar se instaureaza,in schimb,suzeranitatea maghiara,in reg de Nord-Vest.(Voievod Dragos).

Venirea la putere a lui Bogdan din maramures,accelereaza recunoasterea la 1365 a indep voievodatului tara moldovei si a procesului de unificare a statului romanesc de la est de carpati.Unificarea s-a produs d ela N spre S,pe caile raurilor Suceava,Bistrita,Trotus.Acest spatiu unificat a fost numit Tara de sus.In zona de S,pe masura eliberarii de sub dominatia mongolo-tatara de asemenea s-a produs o unificare a formatiunilor politice,in frunte cu voievodul Costea,numita ulterior tara de jos.Petru Musat.domnul Mold(1378-1391)se orienta spre o alianta cu Polonia si a reusit sa se opuna expansiunii maghiare si treptata a unit terit tarii de Jos cu voievodatul sau,ajungand pana la marea Neagra.Asa s-a produs procesul de unificare,asemanator cu cel din tara romanesca.Aceasta ne denota ca intreg pop roman se dezvolta similar in directia afirmarii,organizarii lui statale.Aceasta a fost posibil numia dat relatiilor stranse,economice,politice si culturale a romanilor din intreg spatial locui de ei.

Intemeierea statelor romanesti in istoriografie:Primii care au scris depre intemeierea statelor romanesti au fost cronicarii moldoveni si munteni.CEa mai veche relatare s-a facut la sf dec XV-(“poveste pe scurt despre domnii moldovei de cand a inceput tara moldovei in anul 6867(1359)”)Cronica descrie popularea tarii moldovei cu oameni adusi din Maramures de catre Dragos.Alt cronicar in sec XVII,mhai cantacuzino aminteste intemeiere tarii Rom la 1290 de catre Negru Voda.Cu totul alata a fost atitudinea fata de relatarile cronicilor din partea scolii critice din sec XIX-XX.Ei considerau ca traditia istorica a descalecatului este o talmacire carturareasca a unei frumoase legende.In istoriografia moderna a fost reexaminata aceast viziune.S-au delimitat aspectele legendae de faptele reale.Principalele conceptii expuse in istografia interbelica au ramas in vigoare si in per postbelica,cu anumite precizari.Istoriografia comunista de la Chisinau a revenit la interpretarea cronicareasca a legendelor,pt a demonstra ca pana la venirea unei populatii din Transilvania tara Romaneasca si mai ales Moldova nu erau populate de romani ci de slavi.O alta viziune(P Parasca) considera ca cronicarii s-au inspirit din cronicile unguresti si ca Bogdan cu Dragos erau defapt voievozi locali.In istoriografia contemporana se accepta conceptia lui Bratianu despre premisele locale ale intemeierii tarilor romane si despre rolul accidental al unor capetenii in accelerarea procesului de constit a tarii romanesti si a moldovei.

Institutiile medievale romanesti:Sec XIV-XVI.In aceasta per au fost create,dupa constituirea statelor si instit statale interne:Struct politice,administrative,juridice si religioase.Ele reglementau relatiile sociale,contribuiau la dezv vietii economice,politice si spirituale.La baza acestui process se afla o sinteza originala a traditiilor organizarii obstii agrare conform “obiceiului pamantului” si a influentelor bizantine,Sud-slave,central si vest-europene,care s-au cristalizat intr-o creatie politica autentica romaneasca.

Forma de org statala a fost voievodatul,cu inst sale politice:Domnul,sfatul Domnesc,Marea adunare a taroo si adunarile generale.Domnia-era reprz in Md si tara Rom de catre domn sau voievod. Domnul reprezenta autoritatea absoluta,suprema din tara si era ales pe viata,pe baza principiului elective-ereditar de catre boieri si cler,fiind ales din reprez ai fam domnitoare,legitimi.Domnul indepline urm fct-conducea dministratia tarii,era inst judecatoreasca suprema,batea moneda si introd impozite,constituia vami si stab taxe vamale,cond pol externa etc.Sfatul domnesc-domnul isi exercita funct impreuna cu sfatul domnesc,alc din boieri si per de incredere.Adunarea-in scopul rez prob majore ale tarii se convoca marea adunare.(boier,tarani,slujitori etc.).Ex:1437-1541

Afirmarea orig culturii medievale rom.Premisele generale le dezv culturii:Este un fenomen diferit de conceptual contemporan asupra culturii Soccietatea medievala prezenta o lume pt care adevarul era ceva,deja existent,conceput si absolute intruchipat in conceptia crestina despre lume.Din acest motiv este greu sa deslusim clar stiinta,teologia,fil ,lit etc una de alta.In spatial Rom,in evul mediu procesul cultural a evoluat la 2 niveluri:Cultura populara sic ea elevate(a celor cu bani).Cultura med rom a cunoscut si numeroase sinteze,datoratate asimilarii si adopt prin intermediul propr valor a influentelor provenite din ac spatii,de aici caract original si complex.

Cultura Rom in sec XIVApare scrisul,circula manuscrise,in special cu caract relig,in limba slava-veche.Aceasta limba s-a raspandit la nord de dunare cu mult inainte,fiind limba bis ortodoxe.Pe plan artistic,secolul prezinta var distincte in diverse zone istorice.(Transilvania-stilul gotic ,tara rom-stil bizantino-balcanic etc.).In Trans,tendinta gen era de integrare in spatial cultural occidental al europei catolice.Molova va cunoaste o asimilare a elementelor stilistice provenite din civ catolica,dar si din cea ortodoxa,Sec XV-acest sec a adus schimbari diferite pt tarile romanesti.In general a fost o eclipsa a act culturale in tara Rom,dar Md cunoaste o epoca de glorie.In timpul domniei lui Al cel Bun -o activitate rodnica a scriptorilor,special cronicile.Invatamantul se creeaza si se concentreaza la manastiri.Apar scoli si in orase.Cele mai mari performante se obtin in arh si arte plastice.Epoca lui St cel Mare a constitui o adevarata maturizare a tuturor dom de act artistica.

Cultura rom in sec XVI:Asupra culturii a influnta epoca renasterii si reforme.In Md si tara Rom continua dominatia slavonismului cultural.Sunt scrise mai multe cronici(macarie.Eftimie etc).Este organizat colegiul de la Cotnari.O adevarat explozie a culturii se produce pe timpul domniei lui Petru Rares.La 1570 se constituie o sc de picture,la Suceava.

Protectia culturii-trasatura a domniei in evul mediu:

In aceasta per Domnii romanesti au pretuit si au sustinut act culturala.Au fost construie multe manastiri.A fost adus tiparul de catre domnitori.

Unitatea culturala a romanilor.Premisele principale ale unit culturale ale romanilor au fost traditiile mostenite din mosi-stramosi,care erau de fapt si niste norme juridice ne scise-(obicei al pamantului).Pe romani ii unea creatia pop comuna.Cultura rom medievala s-a dezvoltat in stransa legatura cu cea occidentala dar si bizantina.A circulat o lit relig comuna,de origine bizantina,expus ain limba slava.Mesterii de cetati si manastiri din Trans erau solicitati si in celelalte tari rom.Circ oamenilor a facut posibila rasp ideilor umaniste,apararea relig,formarea unei limbi literare,pe intreg spatial rom.

Marile puteri si tarile rom in sec XVIII-XIX.Epoca razb ruso-austro-turce sintar rom la incep sec 18 In aceasta per puterea imp ottoman scade.Se manifesta expansiunea habsburgilor.Se intensifica misc de elib nat a pop supuse de turcidar si lupta marilor puteri pt dominatie.In prima jum a sec 18 ce amai active,in privinta tarilor romane,a fost expaniunea habs.Se anexeaza Tran(1699).Oltenia(1716-18).In urma biruinti turcilor,de catre rusia in Crimeea(1737) aceasta cere indep principatelor romane.In a doua jum a sec 18,pe prim plan se sit expansionimul rus,in Europa de sud-est.In acest context,incep cu razb ruso-turc din 1768-1774,boierii din moldova si tara Rom cer protectie de la rusi,pt elib de sub turci.Comandantul milit rus a instaurat in Md si tara Rom o admin civila in frunte cu divanele.In urma infrangerilor suferite de turci pep arc anilor 1773-4 s-a incheiat pacea de la Cuciuc-Harnargi,care inbunatatea sit moldovei si tarii rom.In ac timp s-a produs anxarea Bucovinei la imp Habs.La inceputul anilor 80”,Ecaterina a II,a inaintat propunere de impartire a posesiunilor otomane in Europa.Drept urmare Md si tara rom urmau sa fie unite intr-un stat tampon-Dacia.In urma presiunilor diplomatice a Marii Britaniei si prusiei asupra rusiei s-a incheiat pacea de la iasi,in 1791.In urma careia Rusia a anexat pamanturile dintre Bugl de sud si nistru,deenind astfel limitrofa cu moldova.Nistru fiind declarat delimitare intre cele 2 imperii.Pe parc acestor razboaie,principatele rom erau tratate drept obiect si soarta lor era determinate de catre marile puteri.

Anexarea terit moldovei,dintre Prut si Nistru si marea neagra de catre rusi in 1812:

Politica exp a marilor puteri a continuat si in sec 19.Apare,insa un factor nou-Franta,care a declansat o reorientare spre alianta cu rusia.Raspunzand apelurilor boierilor romani de protectie tarul Al I a cerut turcilor sa respecte tratatele incheiate si s-au inceput negocierile privind drepturile si privilegiile principatelor romane.Conform hatesirefurilor din 1802,Rusia si-a largit drepturile politice de a interveni in viata interna a princip Rom.

In 1806,pt a impune Turcia san u se detaseze de relatiile de colab cu Rusia,armata rusa a ocupat in noiembrie-decembrie ambele principate romane.In razb cu turcia din 1806,rusii au ocupat cetatile de pe nistru si dunare.Poarta s-a opus cedarii principatelor si in 1809 ostilitatile militare s-au reluat.La 1811 armata rusa obtine vict de la Rusciuc si la 23 noiembrie 1811 poarta a capitulat.A fost incheiata pacea de la Buc-1811 si 1812.In urma careia Basarabia a fost anexata rusiei,fara sa fie luate in consid doleantele pop ei.Terit rapit a fost numit basarabia.O data cu divizarea tarii au fost divizate fam si proprieteti,destramata piata ec unica.Acest act a avt urmari d elunga durata chiar pana astazi.

Geneza prob Basarabene:Tratatul de pace de la Buc a fost un compromise in procesul de rez a crizei prob orientale.Intr-o conjunct internat complicate acest compromise a fost realizat pe contul tarii Md.Acest act a generat o noua prob-cea a Basrabiei.Esenta noii prob consta in anexarea terit dintre Prut si Nistru la imp rus.Acest act s-a podus in urma tacticii diplomatiei otomane,care a exploatat la max incordarea raport franco-ruse,pt a ceda cat mai putin si tacticii dipl ruse,care a optat pt cucerirea unor noi terit.

Epoca constituirii socciet moderne-romanesti(prima jum a sec 19)Rascoala lui T vladimirescu(1821)Tarile romane si cirza reg fanariot:Regimul domniilor fanariote intrase intr-o criza acuta.Domnii devenisera niste functionary simpli ai Portii,cre erau schimbati f des.Tronul sevindea si se cumpara.Permanenta instab si insecuritate generate de desele incursiuni ale turcilor,care pradau si jefuiau numeroase localit,demonstrau incapacity domniorilor de a asigura lnistea si securitatea.Se agravase problema agrara dar si a tut sferelor vietii.Aceasta sit putea fi depasita doar inlaturand reg fanariot.Astfel in 1914 a fost infiintata o soccietate secreta numita Eteria.In lupta imp turcilor,Eteria miza pe sprijinul rusiei.Domnit moldovei,Sutu a aderat si el la ac miscare.Se miza pe o rev a tuturor crestinilor din sud estul europei.Tudor Vladimirescu a purtat negocieri cu ac organizatie,insa telurile lor erau diferite.Datorita autorit sale,T Vladimirescu reuseste rapid sa aprinda flacara revolutiei.El atribuie taberei sale un rol military si politic.Isi creeaza puncte de sprijin in nordul olteniei sis pre Craiova.Revolta se rasp rapid in Muntenia si chiar Moldova.A fost tiparita o proclamatie in 1821”cererile norodului romanesc”.Se proclama principiul suv poporului,iar “Adunarea norodului” trebuia sa reprezinte puterea suprema.Fiind insotit de 8000 de pers a pornit spre Buc dorind sa-si instituie autoritate ain tara Rom.Aproape 2 luni a administrat tara rom,principa prob ramanea evitarea interventiei otomane.Negocierile cu turcii au esuat si acestia au invadat tara rom si moldova.In fata invaziei,care venea din 3 directii Tudor decide sa se retraga in Oltenia.Refuzul lui Tudor de ai ajuta pe Eteristi a dus la arrest lui.Oastea ramasa fara conducator s-a destramat.Insemnattea si urmarile rascoalei:A fost suprimat reg fanariot in 1821.Se revine la domniile pamantene.Autoritatea principatelor romane se consolideaza.SE inreg progrese in ec,cultura si soccietate.Aceste

evenimente sunt appreciate drept o miscare revolutionara.Sunt calificate si ca o memorie cu character programmatic de modernizare a soccietatii romanesti.Rascoala de la 1821 a servit ca imbold puternic miscarii de elib nat a romanilor.

Rev romana din 1948-49:Rev romana e parte componenta a misc rev din Europa,cu multiple obiective social economice.La programul rev au aderata reprez boierimii liberale,intellect,lucrat de la oras,taranimii.

Misc rev din Md:La sf lunii martie 1948,la Iasi Grigore Cuza a convocat o adunar epublica,unde s-a alc un comitet din 16 pers in frunte cu V alecsandri.S-a redactat actul programmatic-“Petetiune, proclamatiune”,care revendica ameliorarea conditiei mteriale a maselor taranesti,elib detinutilor pol,libert personala etc.Reformele economice urmau sa stimuleze dezv comertului.Concluzii:rev din 1948-49 a fost una a intregii natiuni romane,cu programe rev unice,cu aceleasi obiective urmarite si a legaturilor dinre rev romani din toate provinciile.Rev a demonstrat ca fara unit statala nu era posibila modernizarea soccietatii romanesti si obt indep politice.

Afirmarea cult moderne Rom,prima jum a sec 19Un rol covarsitor in acest sens la avut introducerea limbii romane in scoli si instit publice.Se manifesta tendinta unei miscari nat culturale numita pasoptism,care avea scop introducerea culturii romanesti in circuitul valorilor occidentale si care dupa 1849 a atins nivelul civ europene din acea epoca.Invatamantul:Existau scoli in toate marile orase.Mitropolitul Md,Veniamin Costache, considera ca educatia trebuie sa aiba loc in context romanesc.A fondat seminarul d ela Socola 1803.Carturarul ardelean,gh Lazar,a contribuit la creearea inv sup national in tara Rom.Reorganizarea inv s-a realizat prin adopt unor legi speciale.In 1835 este reorg scoala domneasca din iasi,sub num de academia mihaileana.Schimbari poz se produc si in inv rural.In basarabia,in pofida pol de rusificare s-au tiparit cateva abecedare romanesti(Bucoavne).dar in liceile judetene din anii 30 limba rom era predate numai ca obiect de studio.Literature:Stilul caract al lit de la incep sec 19 poate fi definit drept classicism.Versurile lui G aschi (1788-1869),cotache conache(1778-1849) aratau un respect mai mare pt maiestria artistica si modele,decat pt imp liric.Lit in ac per are menirea de a servi in calit de arma de lupta pt emanciparea pop si a patriei.Scriitori contribuie in mod definitoriu la procesul dezv si afirmarii constiintei nat romanesti.In basarabia politica tarista de rusificare a avut drept consecinta stagnarea procesulu iliterar si ap inei lit in l rusa,dar cu continut nat(al hasdeu,c stamate ciurea).

Basrabia sub ocupatia imp rus:Dupa anexarea din 1812 a basarabiei tarismul rus a urmarit 2 scopuri:integrarea cat mai rapida a provinciei in struct social politice ale imp si lichidarea specificului nat local si rusificarea pop.Politica tarismului s-a manifestat in org politica-administrativa,in relat sociale si in viata national-culturala.Org politico-administrativa a basarabiei:In scopul excluderii unor eventuale tensionari a fost elaborate o lege speciala-“Regulamentul admin provizorii a Basarabiei”,care acorda tinutului o anumita autonomie.Guvernul era subordonat direct comandantului supreme.Limba romana avea dreptul sa fie utilizata in admin,justitie,religie.Ac drepturi a primit si rusa.Fapt care va permite in perspective,aut tariste sa limiteze in mod fraudulos arealul de act a limbii romane.S-au inceput stramutarile massive ale pop romanesti din basarabia in dreapta prutului.Aceasta a alarmat aut rusesti.In 1818,s-a elaborate un proiect de infiintare a reg –Basarabia,care avea un guv civil in frunte si judetele erau conduse de isparavnici alesi de catre boierimea locala.Acest act a permis conservarea pt o anumita per a tinutului dintre Prut si Nitru.La 1828,acest act e anulat si primit unul nou -,,Asezamant”,care extindea act directa a legislatiei rusesti si limita sfera de act a legislatiei locale.Ultimile ramasite ale part nationale au fost anulate la 1874,o data cu transf regiunii intr-o simpla gubernie ruseasca.

Politica sociala a tarismului:Rusia a dus o pol coloniala camuflata,imp pop balcanice.A cautat sa atraga de partea ei nobilimea locala.Un sprijin al tarismului era si pop alogena din orase,care acaparase ind si comertul.Taranii romani continuau sa se afle in depend feudala fata de propr funciari.O parte componenta a pol tarismului era cea de colonizare a basarabiei cu pop alogena.In 1808,aduce pop bulgara,gagauza,germana etc.Dupa 1812 au fot adusi cazaci,au fost adusi si tarani iobagi rusi,care au fost impropriet cu pamant.In ciuda acestei politici tarismul rus nu a avut efectul scontat.Dupa 100 ani de ocup straina provincial dintre prut si Nistru continua sa ramana preponderant romanesca.Reforma agrara:La 14 iulie 1868 a fost emis REgulamentul car epromulga legea privind ref agrara in Basarabia.Loturile d epamant erau oferite fiecarei fam cu drept d eproprietate si mostenire dupa rascumparare.Tuturor fam de tarani li se dadeau loturi egale.Aprox 8 disitine la N si 13 si jum la S.Transf pam in marfa accelereaza procesul de diferentiere sociala.catre sf sec 19,23 la suta procente din gospt taranesti nu mai aveau deja pam.Reforma agrara a generat migratia fortata a pop.Multi boieri s-au ruinat si aceste pam sunt cump d eboierimea straina,care primiea credite avantajoase de a guv rus.

Ref admin,judiciara si militara:In 1864 imp rus a introdus Institutul de zemstva,extins si in basarabia.Aceste organe rez prob ce tineau de gospodaria locala.In Basarabia sunt inroduse instante judiciare unice pt toate categoriile sociale.Legea proclama egalit tut cetatenilor in fata legii.In ac timp este restrans arealul de activitate a legislatiei moldovenesti.Procesele se duceau in limba rusa.In admin este aplicata ref

oraseneasca si astfel represent etniei ruse aveau majorit in aceste dume orasanesti.A fost introdus serv military obligatoriu.

Politica rusificatoare a tarismului in Basarabia:Pt a curma contactele romanilor d epe ambele maluri ale Prutului sunt adoptate masuri severe la front si in int provinciei.In 1866 este suprimata predarea limbii romane in liceul regional din ch si apoi si in altele.Se inrautateau pe z ice trece relat ruso-romane.Slabesc contactele ec si culturale dintre romani.Proportii amenintatoare capata politica de rusificare a bis ortodoxe.In ciuda acestei politici feroce de rusificare si de deznat,Basarabia isi pastraza caract etnic romanesc si romanii cont sa constituie pop majoritara.

Evolutia vietii social economice a Basarab si trans in a doua jum a sec 19 incep sec 20:

Ramura principala in bas ramanea agricultura 85% din pop era la sate.Se dezv caile ferate si fatul ca pana la 1861 nu a existat serbia a permis favorizarea dezv agriculturii.Suprafata pam arabil s-a dublat dar s-a restrans cresterea vitelor.Dezv capata pomicultra.

Relatiile sociale:O data cu transf pam in marfa se accelereaza procesul de diferentiere sociala.75% din tarani aveau pam in proprietate private si 25%in propriet colectiva.Catre sf sec 19 aceasta sit se inverseaza,si Basarabia ocupa 1 loc dupa nr de tarani fara pamant.Aceasta cauza a provocat migratiunea fortata a pop romanesti in Siberia,reg Amur etc.

Dezv ind,cailor de comunic si a comertului:Se observa o crestere a nr de interprinderi ind mici,care prelucrau material prima locala(vinuri,morarit etc).Dupa volumul productiei ind,basarabia se situ ape unul din ultimile locuri in imp rus.In 1871 ,s-a construit calea fertata Chisinau-odesa,in 1872,Chisinau-cornesti etc.Dar constructia lor a fost dictate de interesele strategice ale tarismului.Oricum,dezv cailor de comunic.a facilitate si dezv comertului.

Misc nat a romanilor basarabeni:Dupa suprimarea autonomiei basarabiei in 1828 Romanii basarabeni opun rezistenta politicii de rusificare si deznationalizare.La inceputul anilor ’60 se constituie o grupare prounionista a nobililor romani din tinut(Fratii Cotruta,fratii casso etc).Isi intensifica contactele cu romanii din dreapta prutului si ei isi vor cont activit timp de 15 a.Intensificarea politicii de oprimare in timpul lui Al al II ingreuneaza desf misc nat a romanilor basarabeni.Multi din basarabeni adera la misc revolutionara a “arodnicilor” din rusia,urmarind si scopuri de ordin national.In 1899 un grup de studenti basarabeni,in frunte cu Pelivan,fondeaza un cerc nat romanesc in Estonia,care intretine legaturi cu romanii din regat.REvolutia rusa din 1905 a dat un nou imbold misc nationale dar lipsea unitatea in cadrul ei.In per reactiunii tariste (1907-1911) politica de rusificare capata amploare si provoaca miscarea Inochentista(manastirea balta).

Constituirea statului modern romanLupta pt unire dupa rev 1848-49:Revolutionarii romani,exilati dupa revolutie in Europa au desfasurat o vasta activitate pt a strain interesul in Europa in favoarea unirii principatelor romane,cum ar fi Nap al III,Stuart etc.Emigratia romana considera rev europeana generala drept unica cale pt realizarea unirii politice a romanilor(Balcescu,Bratianu).

Problema romaneasca-prob internat:Momentul cruciala pt realizarea unirii romanilor intr-un singur stata la constituit razboiul din crimeea(1853).Infrangerea Rusiei a creat perspective unui nou echilibru European.Pt prima data prob unirii Principatelor romane s-a pus,la conf de la Vieana(1855).Sprijinul acordat unirii,insa,nu a fost dezinteresat.Fiecare din participanri urmarindu-si interesele proprii economice,pol si geo-strategice.Congresul a decis suprimarea protectoratului rusesc asupra Principatelor Romane,retrocedarea Sudului Basarabiei.

Dezv miscarii pt unire,adunarile ad-hoc:In 1856-57 miscarea unionista din Principate capata un caracter organizat:(La Iasi-soccietatea Unirea).In anul 1857 s-au desfasurat alegeri,dar politica antiunionista capata proportii amenintatoare.Se desfasoara noi alegeri la sf anului,in Moldova si care se termina cu Victoria deplina a unionistii.In sept 1857,isi incep lucrarile adunarile adhoc,reprezentate prin toate categoriile sociale.In acelasi an in octombrie la Buc,ambele adunari adhoc au votat cu majoriate unanima 2 rezolutii asemanatoare in care intra urmatorul punct:-Unirea pricipatelor Moldova si tara romaneasca intr-un singur stat cu Domn ereditar ales dintr-o dinastie domnitoare a europei.

Conventia de la Paris,august 1858:In decembrie,1957 adunarile adhoc au fost dizolvate.In august 1858,reprez acestora s-au intrunit la paris,unde a fost elaborate o conventie,care cuprindea statutul internat si principiile de organizare interna a celor 2 tari romanesti.

Unirea Moldovei cu tara Romaneasca:In conformitate cu prevederile conventiei de la paris au inceput pregatirile pt alegerile adunarilor elective.Acestea urmau sa desemneze pe urmatorii Domnitori.In ianuarie 1859,Alexandru Ioan Cuza a fost desemnat ca unic candidat din partea partied unioniste.La 22 ianuarie,1859,la Buc,in Adunarea generala a fost ales tot el.Domnia lui Cuza a pus bazele politice,economice,sociale si culturale ale romaniei moderne.

Reformele lui Cuza:A domnit 7 ani dar a realizat o opera uriasa de modernizare a tanarului stat:-secularizarea averilor manastirilor inchinate;Legea rurala(au fost impropriety tarani);Organizarea si modernizarea comertului,meseriilor,industriillor,transp(camera de comert,codul commercial etc);Legea comunala si legea pt infiintarea consiliilor judetene;Este proclamat principiul egalitatii in fata legii si a impozitelor;Legea instructiunii publice;invatamant primar oblig si gratuity etc.

Instituirea monarhiei constitutionale in Rom:La 23 februarie 1866,Cuza semneaza actul de abdicare.Puterea este preluata de catre o Locotenenta domneasca.Domnitor a fost propus,de catre guvernul provizoriu,Filip de Flandra.(dar aceast tentative cu Filip a esuat).In aprilie 1866,la paris s-a intrunit Conf celor 7 mari puteri unde urma sa se decida si soarta Principatelor Romanesti.In toiul lucrarilor seful agentiei diplomatice romane reuseste sa obtina acordul tacit a lui Napoleon al III in favoarea unui principe strain si anume Carol Hohenzollern.In aprilie s-a org un plebiscite in care majorit romanilor s-au declarat pentru el.La 20 mai 1866 in sedinta adunarii constituante a depus juramantul Carol,in calit de Domn al Romaniei.

Constitutia Romaniei din 1866:Este cea dintai constitutie intocmita de reprez legitimi ai natiunii romane.Proiectul sau fusese elaborate inca in timpul Domniei lui Cuza.Principii primordiale:-Principiul suv nationale,principipiul guvernarii representative si principiul sep puterilor din stat.

Obtinerea independentei si consolidarea statului romanCucerirea indep de stat a RomanieiRomania si criza orientala:Scopul major al Rom dupa unirea de la 1859 continua sa ramana cucerirea indep politice.In anii ’60-’70 legaurile de suzeranitate cu Poarta devenisera aproape simbolice,insa era necesar sa fie inlaturate definitive,ca Rom sa devina stat de sinestatator.In aceasta per se amplifica lupta de eliberare a popoarelor din balcani.Criza orientala s-a agravat mult in 1866 cu conflictul ruso-otoman.

Proclamarea indep romaniei:In sept,1876 la intrevederea de la Livadia Romaniei I s-a cerut permisia de trecere a trupelor rusesti pe terit sau.In legatura cu aceasta a fost semnata o conventie pe principii avant pt Romania.Rusia incheie o conv secreta cu Austro-Ungaria,prin care Viena era de accord ca in urma unui razboi ruso-otoman cele 3 judete sud –basarabene,revenite in 1856 la Moldova sa fie reanexate imp tarist.In aprilie,1877 Rusia declara razb imp Otoman.Si in Rom a fost decretata mobilizarea generala.In mai 1877,ministrul de externe-Mihail Cogalniceanu proclama,in plenul parlamentului roman,indep romaniei.Multe din marile puteri au recunoscut official actul d eindep.Rusia s-a impotrivit,insa.

Razb de independenta:Armata romana a participat la lupta imp turcilor,impreuna cu armata rusa(la Plevna,Grivita etc).Cu tot aportulmilitar,decisive al rom,imparatul rus a refuzat paticiparea reprez roman la tratativele de pace.Rom nu era dispusa sa ccepte amputarea teritoriala.rapairea celor 3 judete sud-basarabene venea in contradicie co conv ruso-romana din 1877,in care se prevedea mentineare aintegritatii statului roman.Relatiile ruso-romane se agraveaza considerabil.

Congresul de pace de la Berlin,iulie 1878:Conditiile pacii d ela san-stfenao au provat nemultumirea marilor puteri.Se convoaca un nou congres de pace la berlin,1878,cu part celor 7 Mari Puteri.Toate modific s-au operat in conformitate cu interesele marilor Put.Reprezentantii romani au fost doar auziti,nu si asculati.Prin tratat,Romaniei ii reveneau:Delta dunarii,Insula Serpilor si Dobrogea.

Insemnatatea cuceririi si recunoasterii indep:Romania devenea un stat suveran egal in drepuri cu celelalte state.Putea sa promoveze o pol interna si ext proprie.Se creau premise pt desavarsirea unitatii nationale.A avut un effect benefic si de ordin moral.problema cuceririi indep romaniei ramane o problema mult abordata de istorici.

Viata pol in romania 1878-1914:Sistemul vietii politice romanesti a avut la baza un regim democratic instituit prin constitutia din1866.Monarhia si parlamentul:O data cu indep creste si prestigiul romaniei pe arena internationala.Lui carol I se acorda titlu de Altete regala,recunoscut official de toate guvernele europene.martie 1881,Rom e proclamata Regeat si carol e incoronat ca rege.-se instituie o monarhie dinastica.Institutia monarhica a jucat un rol important in viata politica romaneasca.Parlamentul roman a fost una din inst de baza si a contribuit la formarea sist constitutional.

Partidele politice:In a doua jum a anilor’70 era urmat formatiuni politice:Partidul liberal si conservator.Liberal(Bratianu)-programul se pronunta in fav respectarii legilor si a principipiului regimului constitutional,apararii lib personale etc.Au dominat in pol timp de 10 ani.In 1909 se produce revig partidului si in 1913 adopta un nou program in care se preconiza realizarea unor reforme fundamentalePartidul conservator-acesta reprezenta int economice ale marii proprietati funciare.Principalii reprez-Carp si Titu Maiorescu.In centrul atentiei erau preocuparile privind mentinerea si apararea proprietatii funciare.In dom pol externe erau pt o pol moderata si consecventa in relatiile cu marile put.