TESTE RECAPITULATIVE PE LECTIIl. Geto-dacii qi lumea mediteraneani

1. Cine erau geto-dacii?2. Care era teritoriul locuit de geto-daci?3. Cum erau organiza{i geto-dacii?4. Cflte categorii sociale intdlnim la geto-daci? Numiti fiecare categorie sociali.5. Cand au fost atesta{i istoric gepo-dacii pentru prima dati?6. Cine a condus expedi{ia organizatd la nord de Dundre in anul 335 i.Hr.?7. Care erau ocupafiile geto-dacilor?8. Enumerafi populafiile care au intrat in contact cu geto-dacii.9. Numi{i coloniile greceqti intemeiate pe litoralul pontic.10. Explicali rolul pe care l-au avut coloniile grecegti din bazinul pontic in dez-

voltarea civilizafiei geto-dacilor.

2. Regalitate qi religie

1. Cine a unificat triburile gbto-dace pentru prima dati inh-un stat centralizat?Cine a refdcut unitatea statului dac?

2. Care au fost premisele interne qi externe ale formirii statului dac?3. Care era intinderea statului dac in timpul lui Burebista? Dar in timpul lui

Decebal?4. Ce mdsuri a adoptat regele Burebista pe plan intern? Dar Decebal?5. Ce caracteristici prezenta primul stat dac centralizafl Dar statul dac in timpul

lui Decebal?6. Ce acfiuni a infreprins Burebista pe plan extern? Dar Decebal?7. Enumerati regii daci care i-au succedat lui Burebista in zona Munfilor Origtiei.8. Cdte confruntdri militare au awt loc intre daci qi romani? Care a fost rezultatul

acestora?9. Ce prevedea pacea daco-romand incheiati in anul 89? Dar cea din anul 102?10. Explicati importanfa cuceririi Daciei de citre romani in urma celui de-al

doilea rdzboi daco-roman.

3. Integrarea dacilor in lumea romani

l. Cum a fost organizatd Dacia in urma cuceririi romane?2. Ce teritorii au inffat sub stlpdnire romand?3. Cat dmp a durat stdpdnirea romani in Dacia?4. Ce reprezintd romanizarea?5. Enumerafi factorii care au favorizat romanizarea geto-dacilor.6. Ce rol a avut armata in romanizare? Dar colonigtii?

20

7. Cum erau denumitrDacia roman6.

8. Ce influenle a avut9. Numifi impdratul ca10. Explicati importan!

1. Definifi ce a reprez(2. Identificali, pe baza3. Preciza[i care este si4. Explica{i rolul cregti5. Identifica{i din lec{ie6. Numiti paffu misioni7. Care au fost cele

paleocreqtine?8. De cine este influenr

IX-lea?9. Care este semnifica[10. Unde au func{ional

5. Forn

1. Definifi nofiunea de2. Precizafi care sunt lir

limba romind.3. Identificati care sunt4. Car.e sunt elementele (

limbii romine?5. Ce limbi a influenta

romdne gi in ce procent?6" Cite cuvinte moqtene7. Dali exemple de alte8. Precizafi care sunt lir

gi limba romin[.9. Care sunt primele scr10. Explicati care este i

7. Cum erau denumite oraqele de tip roman? Numi{i trei orage intemeiate inDacia romand.

8. Ce influen{e a avut spiritualitatea romani asupra autohtonilor daci?9. Numili impdratul care a retras armata qi adminisha,tia din Dacia.10. Explica,ti importan{a insuqirii limbii latine in procesul de romanizare.

4. Romanitate gi cregtinisrn

l. Defini{i ce a reprezentat ,,retragerea aureliand".2. Identificali, pe baza lecfiei, patru consecin{e ale retragerii aureliene.3" Precizali care este situa{ia Dobrogei inffe anii 46 i.Hr.

- 602 d.Hr.

4. Explicafi rolul creqtinismului in procesul de romanizare.5. Identificafi din lecfie care au fost impiralii romani ce au sus{inut creptinismul.6. Numiti patru misionari creptini.7. Care au fost cele mai importante descoperiri arheologice de obiecte

paleocregtine?8. De cine este influen{at creqtinismul populaliei nord-dundrene dupi secolul al

IX-lea?9. Care este semnifica{ia anului 1054 penhu cregtinism?10. Unde au func{ionat primele episcopii?

5. Formarea poporului romf,n (etnogeneza)

1. Definifi no{iunea de ,,etnogenez[".2. Precizali care sunt limitele geografice inffe care s-au format poporul romdn ;i

limba romdn6.3. Identificafi care sunt elementele primei qi a celei de a doua ,,sinteze".4. Carp sunt elementele de ,,substrat, strat gi adstrat" care au contribuit la formarea

limbii romine?5. Ce limbi a influen[at in mod decisiv fondul principal de cuvinte al limbii

rom0ne gi in ce procent?6. Cite cuvinte moqteneqte limba romini din limba dacilor?7. Dali exemple de alte popoare neolatine in afari de cel romdn.8. Precizafi care sunt limitele cronologice intre care s-au format poporul romAn

5i limba romdnS.9. Care sunt primele scrieri istorice in care apare denumirea de ,,valah"?trO. Explicali care este insemndtatea istoricd a formdrii popoarelor neolatine.

2t

6. Tfansllvaflir de la voievodet ln pritrclpnt

l, Lsealizafi pe hart6 principalele formafiuni politice prostatalo din spaliulfranslivatiiei,

2. Analizali ovolutid formafiunilor polltiee din Transilvania lirte secolele IX-XI,3. Brplieali procosul instaur$rii stbpflnirii inaghlare ln Ttansilvania,4. Hxplicali organizafea voiovodatulul ftanstlvaniei,5, Nunlfl primui voievod atestat documentar fn Transllvanra,6. Explieali raportul ditttre voievodatul Transilvsnii gi regalitatea maghiard lrr

seeolele XIfi.XV7, E*plieali senrnificalia deeretelor regaie ale lui Ludovic I dtn anii 1365-1j66,E, Expiicali semnificalia alianlei tJnio Wium Nafiortum incheiatd in anul 143?.9. Precizafi prinetpalele unitdfi adrniilistrativ.teritoriale din cadrul voievodatuiui

Tfansilvaniei.10. Numifi uriitatea adminisfativ{dfitoriale spccifiol teritoriilor locuite de rom6ni,11. Explicatt prezeflIa districtelor lrr organizarea sagilon12. Expltcali statutul politic al rom&nilor din Trarrsilvania._13. Menlionati prineipalele forme de rnanlfostare ale eivilizaliei ronitneryti in

cadrul voievodatului Transilvaniei,14, Cotnparati $tatutul politic al Transilvaniei lnainte qi, rospectig dupi anul 1541,

7. $emnlffcrfir lntemelerli statelor medfuvaleValehir, |ara Moldovei, Dobrogea

1. Analieaf premiselc interneierii statului medieval fara Romsneasc[,2. Preeizali etapele intemeierii statului rnedieval Tara Rom6neasc[.3. Explicali tradiua istoricg a descalecatului {&rti Rorninegti,4. Expllcafl semnificalia titlului lui Basarab I: ,,mare voievod gi donrn,,,.

5" Analiza{i proeesul consoliddrii statului rnedieval lara Rorntneasc6 in a douajutndtatc a seeolului al XIV.lea,6. Analizag prcmlsele internelerii statului rnedieval Moldova,7^, Frcy.Izall etapele fnterneierii stazului r'edieval Moldova,8' Analizafi proeesul consolidirii statului ftedieval proraoua in a doua junnitate

a secolului al XIV-lea.9' eompara{i desc8lecatul lui Negru-Vodi din Fdgiraq cu descateeatul lui Dragory,

respectiv, a lui Bogdan ln Moldsval0' $tabili{i doud asemdn6ri 9i dou$ deosebiri dintre procesul constiruirii statelor

medicvale fara RomAReascd qi, respectiv, Moldova,11. Preelzafi etapele intemeieril statutui medievar Dobrogea.12' Preoizafi principalele instituHi nle statelor medievale lara fr.omaneasc6 qi Moldova,

.

l3', Prozentafi, la alegere, douf, institulii ale smtelor rnedievale fera Rom&neasef,gi Moldoval4' Expiicaf rolul Bisedeii ortodoxe ln eonsolldares $ratslor medlevale rom6ne$ti,

22

lS. Evidenfiafl asem6rlillor dirr fara RoniAneesr

8, $tudlu de

1. Preeiaag rtrotivui aqo[Ec regalltatea rnaghiari

l, Numig forrraliunile3. tocalizall pe hartH

troanitl,4, eornparati statutui

Cavalerilor loairifi in rapt5. Preciaali raportul di6. Merrlionali oe inforn

a fdmtuiildr dinfi'e earpal7, Preeitali ee idorna

miei a regiunilor de la su8. Nutrrili un izvor i6t(

eval fara Romfinoascd,9. Numtli urr isvor istr

eval Moldova,10. Numlfl un izvor isr

Transllvanlei,11. Anallaag itnportari

spa;iul roffi0nese,

15. Evidenfiafi asemfii[rile pi, respectiv, deosebirile dintre intemeierea initropo-liilor din fara Romdneasc6 gi Moldova.

8, StUdIU de eaz: DIPTOMA CAVALERILOR IOANITT

1. Preeiaa$ rnotivul aqezirii Cavalerilor loanifi in zona Banatului de Severin deeitr'e rogalitatea maghiari,

l. Nurniti forina$unile politiee menlionate in Diploma Cavalerilor lonnilt.!. Localiza{i pe harti formafiunile politice mentionate in Diploma Cavalerilor

Ioaiiifi,4. Comparrtfi statutul politic al formaliunile politice menlionate in Diploma

Cavalerilor loanifi irr raport cu Regatul maghiat5. Precizafi raportul dintre populalia rom0neasc6 gi Cavalerii loanili.6. Menlionafi ce inforrnatii dferd Diploma Cavalerilor Iourifi despre starea sociald

a rominilor dinte Carpali gi Dun6re,7, Precizali ce informatii oferd Diploma Cavalerilor Ioaniti despre starea econo-

micl a regiunilor de la sud de Catpafi,8. Numifi un izvor istoric ce oferd informalii despre constituirea statului medi-

eval fara Romdneascd.9. Numifi un izvor istoric ce oferd informa{ii despre constituirea statului medi-

eval Molelova.10. Nurtl4i un izvor istorie ee oferb informatii despre constituitea voievodatului

Transilvafiei.11. Analizafi importanfa Diplomei Cavalerilor loani{i, ca izvor istoric, peritru

spa[iul rornflnetlc,

23

BAREME $I REZOLVARIA. TESTE RECAPITULATIVE PE LECTII

l. Geto-dacii gi lumea mediteraneani1: Geto-dacii reprezentau ramura nordicd a tacilor, populafie de origine indo-europeand care

s-a stabilit in mileniul II i.Hr. la nord $i sud de Dundre.2. Geto-dacii ocupau lncd din secolul al VIIlea i.IIr. spaliul delimitat de Munfii Carpafi,

fluviul Duniirea qi Marea Neagr6, spatiul carpato-danubiano-pontic.3. Geto-dacii erau organizali in triburi gi uniuni de triburi, fiecare trib afldndu-se sub

autoritatea unui gef militar qi a aristocrafiei militare, avdnd un centru fortificat ce con{ineaterminalta dava.

4. La geto-daci intdlnim doui categorii sociale majore: aristocrafia militard gi sacerdotali(nvmitftarabostes saupileafl), precum gi producdtorii liberi, agricultori sau crescltori de animale(lol*mifi comati sau capillati).

5. Geto-dacii sunt atestafi arheologic prin agezdri gi necropole datiind din prima vdrstii afierului (Hallstatt), dar qi istoric, de cdtre Herodot, care in lucrarea sa,,[storii': (cartea a VII-a) iiamintegte pe gefi drept,,cei mai viteji gi cei mai drepfi dinte taci", opunindu-se tecerii armatelorpersane conduse de regele Darius t in timpul campaniei din 5 14 i.Ik impofiva sci{ilor din nordulMdrii Negre.

6. Expedi{ia organaatd la nord de Dundre in anul 335 l.Hr. a fost condusd de AlexandruMacedon.

7' Ocupafiile geto-dacilor erau: agricultura (doveditd de uneltele agricole), creqtereaanimalelor, meqtegugurile (in special extagerea gi prelucrarea minereului de fier qi ceramica).

8. Situafi int-un spa[iu care asigura legitura inte Peninsula Balcanici gi restul Europei, geto-dacii au intat in contact cu mari popoare qi civiliza{ii ale Antichititii, precum: grecii (din secolulal VIIlea i.Hr.), persanii, scifii, celtii, ilirii, bastarnii, iar mai t6rziu romanii (secolul I i.[h.).

9" Coloniile greceqti intemeiate pe litoralul pontic au fost llsrna, ?bmrs (Constanfa) qi Callatis(Mangalia).

10. Coloniile grecegti din bazinul pontic au avut un rol deosebit in dezvoltarea civiliza{ieigeto-dacilor: pe plan economic, ge{ii au preluat de la greci roata olarului, noi tehnici metalurgice,utilizarea monedei qi au participat la schimburile comerciale cu cetd{ile greceqti; pe plan politic,coloniile grecegti (organizate in regimuri Oligarhice sau democratice) au servit ca model deorganizare politico-statald gi au avut strAnse contacte politice cu tiburile locale ale ge{ilor.

2. Regalitate pi religie

1. Triburile geto-dace au fost pentru prima dati unite int-un stat centalizat de cdf:e Burebista(82-44 i.rlr.), iar unitatea statului geto-dac a fost refiicuttr de cdtre Decebal (87-106).

2. Premisele constituirii statului dac au fost pe plan intern, gradul de dezvoltare economicd(metalurgia fierului), social-politicd (organizare6 i11 unirrni de fiiburi gi stratificarea sociald) qiculfurali (religia politeistd gi construirea sanctuarelor); pe plan extern, cre$terea pericoluluiexpansiunii romane, ajunse in imediata vecindtate a geto-dacilor, la sud de Dundre.

3. In timpul lui Burebista, statul dac era exftem de intins: de la Carpafii Pidurogi (ln nord)pind la Munfii Balcani (in sud) gi de la vdrsalea Bugului in Marea Neagrd (in est) p6nd la Dunirea

Mijloeie 9i Siovacia (in vest)' Ittcuprindea: Transilvania, Banat,

4. Pe plan intern, Burebista aconstruit un Puternic sistem de flmonarhiilor elenistice qi a dus ocu marele preot Deceneu) 9i a celsistemul de fortifica{ii din Mun!

5. Primul stat dac centralizalprin intinderea qi PutereP sa re1statul dac este mai bine organizadezv ollar ea economiei, construgreco-roman6, iar Prin incqrsiut

6. Pe plan extern, Burebistacucerit cetd{ile greceqti de pe litimplicat in rdzboiul civil din s1i.Hr.), promi{dnd sPrijin militarnord de Dunlire in timPul imPdt

7. DuP[ moartea lui BurebisMun{ii Oraqtiei, unde i-au succer

8. Decebal se confruntd cu rCornelius FuScus, invins; in 88Tapae; in 101-102, Primul rdzbDecebal a or ganizat diversiuneiasedierea caPitalei SarmizegettDecebal a incheiat Pace cu Dor

9. Pacea daco-romani din Iclientelar al Romei, Decebal Prinoi fortificatii' Pacea daco-ronprevedea: Decebal era obligatMunteniei, sudul Moldovei), si

10. in urma cuceririi Dacieprocesul de romanizare Proprromdn gi a limbii romdne.

3. In

1. tn urma cuceririi romarsupusd direct imPdratului, cu tde un guvernator cu titlul de ,

2. Provincia Dacia a cuPritli sudul Moldovei au fost anexiCriqana qi Maramureg nu au i

3. StiPdnireb roman[ in ]ordonat retragerea armatei 9i

4. Romanizarea rePrezintila romani credin{ele, obiceiur

5. Factorii care au favorizprocesul de urbanizare, econ'

Mijlocie gi Siovacia (in vest). iu timpul lui l)ecebal, teritoriul statului dac a fost mai restrdns qicuprindea; Transilvania, Banat, Moldova, Oltenia qi nordul Munteniei.

4. Pe pian intern, Burebista a unificat triburile geto-dace (pe cale diplomaticd sau militari), aconshuit un puternic sistem de fortifica{ii in Mun{ii Ordgtiei, a organizat statul dac dupa modelulmonarhiilor elenistice qi a dus o politic[ autoritard cu sprijinul aristocra{iei sacerdotale (in fruntecu marele preot Deceneu) gi a celei militare. Decebal a reunificat hiburile geto-dace gi a consolidatsistemul de fortifica{ii din Munfii Ordgtiei, statul dac fiind mai bine apdrat.

5. Primul stat dac centralizat era o monarhie militard, cu un puternic caracter teocratic, careprin intinderea qi puterep sa reprezenta un pericol pentru statul roman. in timpul lui Decebal,statul dac este mai bine organizat, mai bine apdrat,cunoaqte progrese privind creqterea popula{iei,dezvoltarea economiei, construfuea cetd{ilor, viafa spirihrald gi legdturile comerciale cu lumeagreco-romand, iar prin incursiunile la sud de Dunire devine un pericol pentru staful roman.

6. Pe plan extern, tsurebista a organizat o campanie impotriva triburilor celtice (60 i.Hr.), acucerit cetdfile greceqti de pe litoralul Mdrii Negre de la Olbia pdnl la Apollonia (55 i.Hr.) qi s-aimplicat in rdzboiul civil din statul roman dintre Caius Iulius Caesar qi Cneius Pompeius (48i.Hr.), promi{dnd sprijin militar celui din urmd. Decebal se confrunti cu expedi{iile romane lanord de Dunire in timpul implra{ilor Domi{ian qi Traian.

7. Dupd moartea lui Burebista, statul dac s-a destrdmat dar s-a menfinut un centru de putere inMun{ii Oraqtiei, unde i-au succedat la conducere; Deceneu, Comosicus, Coryllos-Scorilo qi Duras.

8. Decebal se confruntd cu expedifiile romane la nord de Dundre: in 87, sub conducerea luiCornelius FuScus, invins; in 88, sub conducerea lui Tettius Iulianus, care obline victoria de laTapae; in 101-102, primul rdzboi daco-roman, in care Traian a oblinut victoria de la Tapae, iarDecebal a organizat diversiunea moesiand; in 105-106, al doilea rdzboi daco-roman, incheiat cuasedierea capitalei Sarmizegetusa qi cucerirea Daciei de cdtre romani. in urma confruntlrilor-Decebal a incheiat pace cu Domifian (89) qi Traian (102).

9. Pacea daco-roman[ din 89 era avantajoasl fafd de daci qi prevedea; Dacia devenearegatclientelar al Romei, Decebal primea bani gi megteri cu ajutorul'cdrora gi-a mdrit armata qi a ridicatnoi fortifica{ii. Pacea daco-romand din 102 s-a incheiat in condi{ii foarte grele pentru Decebal qiprevedea: Decebal era obligat si cedeze teritoriile ocupate de romani (Banat, Oltenia, nordulMunteruei, sudul Moldovei), sd ddrflme zidtuile cetd{ilor qi si renun{e la politica externd proprie.

10. in urma cuceririi Daciei de cdhe romani (106), Dacia devine provincie romani gi irrr"p"procesul de romanizare propriu-zisd, caetapl importantd in procesul de formare a poporuluiromdn qi a limbii romdne.

3. Integrarea dacilor in lumea romanif. in urma cuceririi romane, Dacia a fost organizatd ca provincie romand de rang imperial,

supusd direct implratului, cu capitala la Ulpia Tiaiana Augusta Dacica Sarmizegetusa gi condusdde un guvernator cu titlul de ,,legatus Augusti pro praetore".

2. Provincia Dacia a cuprins Tiansilvania, Banatul gi Oltenia, in timp ce Muntenia, Dobrogeagi sudul Moldovei au fost anexate provinciei romane Moesia Inferior, iar nordul qi centul Moldovei,Criqana gi Maramure$ nu au intrat sub stdpdnire romand, fiind locuite de dacii liberi.

3. Stdpdnireb romand in Dacia a durat pdnd in 271, c?nd impdratul Aurelian (270-275) aordonat retragerea armatei gi a administra{iei romane la sud de Dundre.-

4. Romanizareareprezintd un proces de acultura{ie prin care populatia geto_dac5 a preluat dela romani credinfele, obiceiurile. cultura roman6, esenfiali fiind adoptarea limbii latine.

5. Factorii care au favarizatromanizarea au fost; administrafia, armata,veteranii, coloniqtii,procesul de urbanizare, economia, religia, inv[{dmdntul, dreptul roman.

69

6. Armata a jucat un rol important in romanizare, deoarece in Dacia au fost aduse legiuni qitupe auxiliare, iar tinerii daci au fost inrola{i in trupe auxiliare, fapt ce a permis preluareaelementelor de culhri gi civilizalie romand qi insuqirea limbii latine. Coloniqtii au jucat un rolesenfial in romanizare, deoarece au fost adugi in Dacia in numdr foarte mare, din toate provinciileimperiului qi in mod organizat au conhibuit la valorificarea resurselor Daciei, la populareaagez[rilor de tip rorhan, conviefuind in mod direct cu autohtonii qi asigurdnd rlspdndireaelenoentelor de culturd gi civiliza{ie romani.

7. Oragele de tip roman infiinfate in Dacia erau de doui tipuri: colonia (precum: Ulpia TraianaAugusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Drobeta, Napoca, Potaissa) qi municipium (precum:Ampelt'm, Diema, Tibiscum, Troesmis, Porolissum).

8. Via{a spirihrald romand a provinciei a permis insuqirea limbii latine, preclrm gi adorareadivinitilfilor grecegti, orientale sau dacice (precum Bendis sau Zalmoxis) sub nume romane (prinintermediul fenomenului de interpretatio romana), sau contopirea a dou[ sau mai multe divinitdfide origini diferite intr-una singur[ (prin intermediul sincretismului religios), fapt ce a contribuitulterior la adoptarea cregtinismului.

9.Aurelian,10. insugiren limbii latine a fost esenfiald fn procesul de romanizare, limba latind devenind

limha administra{iei, a armatei, a justitiei, a comerfului, principalul mijloc de oomunicare tntreautohtoni gi coloniqti, Autohtonii au preluat lirnba latind vorbit6. (latina vulgata) qi nu limbalstin[ oficiall! oare a tacetat si mai fie folositi dupi retragerea nurelianfi,

4. Romanltatc pi cre$tinlsm

l. Prin ,rotrsgerc Burellsn[" (27 1 ) se tnfelege procssul d refiegere a annatei gi administrafieiromane din Dacia (bbandonarea Dgciei), ln timpul impiratului Aureliann ln conditiile de crizi almperlului Roman provocatl. ql de ataourils dncilor liberi qi ale migratorilor germanici pi dedlfisultatee men{ineril limes-ului la nord de Dunlre,

2. Concecin[ele acestui eveniment au fostl dec[derpa economic[, degradarea viefii urbane,rcFagsrgs populafioi ln zonele rurale gi intensificarea leglturilor cu romanitatea sud-dun[reand,

3. ln anul46 d.Hr., teritoriul dobrogean erte anexat la provincia Moesia qi este parte a ImperiuluiRoman pen6 h anul 602 datorittr importanfei sale strategice, ln timpul imp6ratului Diocle[ian(284-305) este organizat ca provincie distinctd numitfl Scythia Minor, av6nd un important rolmilitar, iar in timpul lui Constantin cel Mare (306-337) se lntireqte rolul sdu strategic,

4. Creptinismul a avut un important rol in romanizarea dacilor deoarece s-a rispfuidit in limbalatin[, fEr[ sprijinul politic al institufiilor bisericegti, ci, prin intermediul solda{ilor qi coloniqtiloradugi fn Dacia de impdratul Traian.

5. lmplralii romani care prin mdsurile luatp au ?ncurajat r[spindirea gi organizarea institu{ional[a oreqtinismului au fost:

* Constantin cel Mareo care prin Edictul de la Milan (313) acord[ libertate de cultcre$tinismului;

* Theodosius, catre interzise celelalte oulte din imperiu;-- Iustinian, care are rol ln organizarea viefii biserioegti,6. PaFu misionari creqtini mai importanli 0u fost: Ulfilas, Sava Gotul, Dionisie cel Mic,

TeotimI,7. Cele mai importante dcscoperiri de obiecte paleocregine au fost la: Biertan, donariul ou tdbli{i

vodvtr din secolul al IV-lea" cmci, opaife cu insemnc cregtine (opaiful descoperit la Tomis, secolul alIV-lea), precum gi numuoase brsilici ca eele de la Sucidav& Porolissum, Tomis, Histia, Callatis,

70

8. Cregtinismul PoPulatiei ncre$tinismul slav

- referitor la I

f. in anul 1054 ueloc Mareacatolicd, reprezentati de PaPaConstantinopol.

10. P-rimele episcopii creqtit

5. Form

1. Prin etrogenezd se in{elegromtneasc[ a fost un Prooes inasimilarea slav[.

2. Poporul romfui gi limbateritoriul delimitat de fostele P

3. Prima sintez[ a fost cea cin urma primei sinteze a rezultasimilat populafia slavd oe s-a stmigrafiilor mai multor populat

4. Elementele de subsfrat, s'daco-moesic (substat); latin (s

5. Limba care a influenfat rcuvinteloi precun gi sfiuctura

6. ln Hmba rom8ni s-au trcadrul notural gi la ocupafii,

?. ln oadrul procesului genpoporul ftancez, italian, spani

8. Poporul gi limbarom0ndal VIII-lea,

9. Primele scrieri ln cere al-

insemnlrile de la MlndstitalVld-lea);

- coresponden{a lmpIratul

10. Popoarele neolatine s-amogtenitoarele vechiului ImPrprincipal[ la toate popoarele rde culturd gi civiliza{ie roman

6. Ifar1. Se localizeazil pe hartl-

seoolul al IX-lee: voievogi voievodatul lui Glad (tn Bt

* secolul al Xl-lca: voievo2. lnbe secolele IX-XI, fr

unui voievodat unic. Evolufiadin secolul al Xl-lea cucerirec

I8. Creqtinismul popula{iei nord-dundrene este influen{at de Lnperiul Bizantin, precum gi Ce

creqtinismul slav * referitor la limba in care se slujeqte gi la modul de organizare ecleziasticd.f. in anul 1054 are loc Mares Schismd prrn carereligia cregtind se imparte ln doui confesipni: cea

catolicd, reprezentatd de papa de la Roma qi cea ortodoxd, reprezentat[ de patriarhrfl de laConstantinopol.

10. Primele episcopii cregtine au func{ionat la: Tomis, Remesiana.

5. Formarea poporului romAn (etnogeneza)

1. Prin etrogenezd se infelege procesul de formare a unui popor gi a limbii acestuia, Efirogenezaromdneascd a fost un proces indelungat care a avut labazd sinteza gi simbioza daco-romand Eiasimilarea slavd.

2. Poporul romAn gi limba romdnd s-au tbrmat atflt la nordul cdt'gi la sudul Dun[rii, peteritoriul delimitat de fostele provincii romane Dacia qi Moesia. i

3. Prima sintez[ a fost cea dintre daci pi romani, care a urmat cuceririi Daciei de cdte Tlaian.ln urma primei sinteze urczultato populalie rsmanizatdcare in secolele al Vllea 9i al VII-lea aasimilat popula{ia slavd ce s-a stabilit Ia nordul Dunirii, Cele dou[ sinteze s-au derulat in contextulmigrafiilor mai multor populafii de origini diferite.

4. l:lementele de substrato strat pi adstrat care au contribuit la formarea poporului romfn sunt:daco-moesic (substrat); latin (strat); slavic (adsffat),

5. Limbs care a influenfat decisiv limba romdnl a fost cea latin6., care a dat 60% din totalulcuvintelor precum qi structura gramaticale a limbii noestre,

6. ln lirnba rom6n[ s-au pdstrat din limha geto-dacilor 150-160 de cuvinte referifoare lacadrul natural 9i la ooupa{ii,

7. In cadrul procesului general de formare a popoarelor gi limbilor neolatine au mailap[rut:poporul francaz, italian, spaniol, portughez,

8. Poporul gi limba romAnd s-au format lncepflnd cu secolul al ll-lea gi s-a lncheiat in secolulalVl[-lea.

9. Primele scrieri in care apare termenul de ,,valah" sunt:-

insemndrile de la Mdn[stirea Castamonihr, unde apare denumirea de ,,vlaho-rinchini"(secolulal VIII-lea);

- corespondenfa impfuatului Vasile al Il-lea, unde apare termenul de oovlahi". l

10. Popoarele neolatine s-au format procesual, pe o perioadd de timp de cflteva secold pi suntmogtenitoarele vechiului Imperiu Roman in ceea ce privegte limba latinfu care are o pondereprincipalI la toate popoarele neolatine. I)e asemenea, aceste popoare au mogtenit qi elenrentelede culturi gi civiliza{ie romand pe care le-au perpetuat in timp chiar p0n6 in zilele noastie.

6. Transilvanifl de la voievodat la principat

1. Se localizeazd pe hart[ forma{iunile politice prestatale:secolul al lX-lea: voievodatul lui Menumorut (fn Bihor), voievodatul lui Gelu (pe Someq)

gi voievodatul lui Glad (in Banat);-

secolul al Xl-lea: voievodatul lui Gyula (pe Someq) gi voievodatul lui Ahtum (tn Banat),2. lntre secolele IX-XI, formafiunile politice din Tlansilvania au evoluat spre constituirea

unui voievodat unic. Evolqia a fost lnfieruptfi de interven{ia regalitflfii maghiare caro a finceputdin secolul al xl-lea cucerirea sistematicfl qi organizat[ a Tfansilvaniei,

7l

3. Instaurarea stipdnirii maghiare in Transilvania a fost un proces dei durat5, intdrziat derezistenfa romdnilor qi de luptele pentru tronul Ungariei, dup[ moartea regelui $tefan cel Sf0nt.Cucerirea Transilvaniei s-a flcut treptat, de la vest la est, intre secolele XI-X[ cucerindu-se maiint6i cet6{ile. in tZZZ,maghiarii erau atestali documentar pe linia Carpa{ilbr Rdslriteni, momentce rnarcheazl sf6rqitul cuceririi teritoriului inkacarpatic.

4. in secolul al XII-lea regalita0ea maghiard a incercat si intoducd institu{ia principatului, dupdn:odelul apusean. incercarea a eguat datoriti rezisten{ei romdnilor, impundndu-se forma tadi[ional6,autohtonl" a voievodatului. Voievodahrl Tiansilvaniei era condus de un voievod ajutat de un vice-voievod. Pe ldngd conducerea centrald, la conducerea Tlransilvaniei mai participau stirile privilegiate:nobilimea maghiard, clerul catolic, patriciatul sdsesc qi fruntaqii secuilor'

5. Leustachius, atestat documentar in anul 1176.6. Voievodatul Transilvaniei era autonom in raport cu coroana maghiard. Voievodul avea

atribu{ii adminiShative, juridice gi militare gi igi alegea oamenii dinte cei apropiafi. Era numit deregele maghiar, de comun acord cu nobilii hansilv6neni. Unii voievozi au intemeiat adevdratedinastii: Roland Borq gi Ladislau Kan (sf6rgitul secolului al XII-le^a li inceputul secolului al XI[-lea gi, respectiv, faniliile Lackfi qi Csaki (secolul al XV-lea). In aceastii perioadi regalitateamaghiarl a acordat largd autonomie Transilvaniei.

7. in urma deoetelor regale ale lui Ludovic I, din anii 1365-1366, religia ortodoxd a romdnilormajoritari devenea toleratd.

8. Prin alianta Unio Trium Nationum incheiatd intre na{iunile catolice (nobili maghiari, saqigi secui), in anul 1437, s-a impus suprema{ia stiirilor privilegiate asupra tnrinimii. Populatiaromineasci era exclusi din via{a politicd.

9. Unitd{ile adminishativ-teritoriale erau:-

comitatele, specifice regafului maghiar;-

scaunele, specifice sagilor gi secuilor;-

districtele, specifice romdnilor.10. Dishictele romdnegti iqi menlineau ,,legea romdneascd". Se intindeau in regiunile de

rnargine ale Tiansilvaniei: lara Ha{egului, Jara Maramuregului, fara Fdgiraqului.11. La saqi au func{ionat districtele Braqov gi Bishi{a duptr modelul disEictelor rominegti.12. Romdnii au fost exclugi treptat din rindul stjirilor privilegiate (nobili maghiari, sagi gi

secui). Prin decretele regale ale lui Ludovic I, din anii 1365-1366, calitatea de nobil eracondilionatl de apartenen{a la confesiunea catolici.

13. in regiunile de margine ale Transilvaniei (f,ara Hafeguhri, fara Maramuregului, taraFdgdraqului, lara Birsei), romdnii iqi plstrau vechile forme de organizare (disfictele), cdt qiinstitufiile cnejilor, juzilor qi voievozilor. Biserica Ortodox{, ca,re avea st6nse legd.turi cu cea dela sud de Carpatr, a fost elementul de rezisten{d al romdnilor.

14. fn anul l54l se modifici statutul politic al voievodatului Transilvaniei. VoievodatulTiansilvaniei, aflat pdnl atunci sub suzeranitatea Regatului ungax, se hansformd in principatautonom sub suzeranitate otoman[.

7. Semnilicafia intemeierii statelor medievaleValahia, fara Moldovei ti Dobrogea

1. Premisele intemeierii [drii Romdnegti:-

contextul extern favorabil: criza Regahrlui rrngar gi slaba influenp a titarilor din Hoarda deAur;-

contibu{ia romdnilor din Transilvania, concretizatd prin tadilia istoricd a descdlecatului;-

nivelul de civiliza{ie atins de societatea romAneascd de la sud de Carpafi.

2. EtaPele int'emeierii firia\ 1272'1275 - lncercarea

un eFc;b) 1291 - descdlecatul lui lc) unificarea formafiunikd) obtinereaindePendent3. SuPrimarea autonomiei

a poPulaliei de aici sd treatNegru-Vodi a intemeiat irn n'Oltenia 9i aPoi clte est' Des

4. Basarab gi-a luat titlul timportant conducitor din fsuprem al armatei, iar titlul c

5. Statul medieval Jara Rdin punct de vedere instinr$

Nicolae Alexandru (l 3 5l(de,plin suveranPe Plan intencare dePindea de Constantin

Vladislav-Vlaicu ( I 3 64-a bitut monedd ProPrie' Pe 1Banatul de Severin qiF[gfut

6. Premisele lntemeierii-

existedta unor formatita Moldovei, mentionate de

- contributia romdnilor d

- nivelul de livilizalie r

- existenta unor drumut

care au influenlat ProsPerit?. EtaPele intemeierii Ia\ 1352-1353 * Primu

intemeiazd in nordul Moldtb) 1359-1364 - al doi

alungi Pe unhaqii lui Dral8. tntimPuturmaqilorl

intdfirea statului medieval-

consolidarea indePe

- desivirqirea organir

- s-au bdhrt Primele m

- s-alnfiinfatMitoPol

de la ConstantinoPol abia-

s-a lnftiPtuit unificarSus cu Moldova de Jos;

- Pe Plan extern PelexPansioniste ale Ungari'

9. RomAnii din Tlansintemeierea statelor medi

Descilecatul lui Negrdoar Pe tadifia istoricd, i

2. Etapele intemeierii !5rii Romdneqti:a'1 1272-1275

- incercarea lui Litovoi de a obline independen{a fa{5 de Urrgaria, incheiati crr

un e$ec;b) 1291 * descdlecatul lui Negru-Vodd din Fngdrag la sud de Carpafi, conform tradi{iei istorice:c) unificarea formafiunilor politice de la sud de Carpafi de cdhe Basarab I (1310-1352);d) ob{inerea independenfei fdrii Romdneqti in 1330, in urma bdt6liei de la Posada.3. Suprimarea autonomiei fnrii Fdglraqului de cdhe regalitatea maghiard a deterrninat o pari*

a populaliei de aici si treaci la sud de Carpali. Conform traditiei istorice, in anul 1291.Negru-Vodd a intemeiat un nou stat ln zona Cdmpulungului gi qia extins autoritateamai intdi inOltenia gi apoi ciEe est. Descllecatul lui Negru-Vodd nu este confirmat de izvoarele istorice.

4. Basarab qi-a luat titlul de mare voievod gi domn, fapt ce demonstreazd cd devenise cel maiimportant conducdtor din fara Romdneascd. Titlul de mare voievod inseamnd conducdtomlsuprem al armatei, iar titlul de domn inseamnd stdpinul {drii gi al supugilor,

5. Statul medieval fara Romflneasci s-a consolidat in a doua jumdtate a secolului al XIV-leadin punct de vedere institufional, economic Ai politic.

Nicolae Alexandru (1352-1364), urmaqul lui Basarab, qi-a luat titlul de ,,singw stdpdnitor"'(deplin suveran pe plan intern gi extern). in t :Sg a infiinfat Mitopolia Ortodoxf, a fdrii Romdnegti,care depindea de Constantinopol. Pe plan'extern a restabilit legiturile de colaborare cu Ungaria.

Vladislav-Vlaicu (1364-1377) a pus bazele principalelor dregdtorii. A incurajat economia qia bdnrt monedd proprie. Pe plan extem a lncheiat in 1368 un katat cu Ungaria, prin care primeaBanatul de Severin qi Figdraqul, qi a confirmat privilegiile comerciale ale negustorilor hragoveni.

6. Premisele intemeierii Moldovei:-

existerita unor fonna{iuni politice incl de la sfdrqitul secolului al Xl[-lea, in partea de norda Moldovei, mentionate de izvoare germane gi poloneze;

- contibufia romfuiilor din Transilvania, prin descdlecahrl lui Dragog gi, respectiv, a lui Bogdan;

- nivelul de civiliza{ie atins de societatea rom0neascl de la est de Carpa{i;

- existenla unor drumuri comerciale de la Marea Batticd la gurile Dundrii qi Ivlarea Neagri,

caxe au influenfat prosperitatea unor orafe-7. Etapele intemeierii Moldovei:a) 1352-1353 * primul desciilecat, al lui Dragoq, voievod romdn din Maramureg, care

intemeiazd in nordul Moldovei o marcd de aplrare impohiva tdtarilor, sub suzeranitatea Ungariei;b) 1359-1364

- al doilea descdlecat, al lui Bogdan, voievod romAn din Maramureg, care

alungi pe urma;ii lui Dragog qi intemeiazd statul medieval independent h4oldova.8. in timpul unnagilor lui Bogdan: LaJcu gi Fetru I Mugat s-au adoptat o serie de mdsuri pentru

intiitirea statului medieval:-

consolidarea independen{ei;-

desdvdrgirea organizdrii politico-institu{ionale;-

s-au biitut primele monede in timpul lui Petru Mugat (1375-1391);-

s-a lnfiin{at Mitopolia Moldovei in timpul lui Petu I Muqat, fiind recunoscutd de Patriarhiade la Constantinopol abia in timpul lui Alexandru cel Bun;

- s-a infiptuit unificarea deplinl in timpul lui Roman I (1391-1393), cwe a unit Moldova de

Sus cu Moldova de Jos;-

pe plan extern Petru I Muqat a incheiat un tratat cu Polonia, impotriva tendinlelorexpansioniste ale Ungariei.

9. Romdnii din Transilvania au contribuit atit in lara Romdneascd, cdt qi in Moldova lalntemeierea statelor medievale.

Descdlecatul lui Negru-Vodi din Fdgdra$ nu este confirmat de izvoarele istoriee gi se bazeazSdoar pe tadifia istorici, iar in Moldova descdlecatul este confirmat de izvoarele istorice.

73

10. Asemdndri:Coustituirea firii Romdnegti:-

descdlecatul lui Negru-Vodd din F[gdrag tn zona Cimpulunngului;-

obfinerea independenfei fdrii Rom6neqti fap de Ungaria;-

c$nsolidarea statului medieval fara Romdneasci in a doua jumdtate tsecolului al XIV-lea.Corirstituirea Moldovei:-

d0scillecatul lui Dragoq, respectiv, al lui Bogdan, din Mararnureg in Moldova;-

obtinerea independenfei Moldovei fafl de Ungaria;-

consolidarea statului medieval Moldova in a doua jumd.tate a secolului al XIV-lea.Deosebiri:-

utificarea formaliunilor politice dintre Carpa{i qi Dundre la inceputul secolului al XIV-lea,in cazql f,[rii Romflneqti.

- dEsctrlecatul lui Dragog, respecti% al lui Bogdan, din Maramureg, care au creat statul,rnedi-

eval Moldova;-

ln, Moldova descilecatul este confirmat de izvoarele istorice, in timp ce in lara Romdneascddesctrldcatul sebazeazd doar pe tradifia istoric[.

11. Etapele intemeierii Dobrogei:a) $ secolul al XIV-lea, in teritoriul dintre Dundre qi Mare, in jurul fdrii Cavarnei, s-au

unificat formafiunile politice din Dobrogea, existente anterior; in 1346 este mentionat Balicadrept cpnducitorul teritoriului dinte Dunfue $i Mare;

b) Dobrotici (1354-1386), fiul lui Balica, gi-a intins st[pdnirea asupra Dobrogei qi a primirtitlul de despot de la Bizan{; de la Dobrotici derivd denumirea de Dobrogeai

o) IVanco(1386-1391),fiulluiDobrotici,preiaconducereastatuluiqiseconfrunt[cupericolulturcescltn anii 1388-1389 Ivanco i-a cedat Dobrogea lui Mircea cel Bithiin, care a unit-o cu TaraRomdnbascd.

12.lPrincipalele institufii medievale din Moldova gi fara RomAneascd au fost: domnia,Biserica, Sfatul domnesc, Adunarea fiirii, armata.

13. Domnia era institufia cenhali in statele medievale Moldova qi lara Romdneascd. Domnulavea ordubli calitate: detin[torul domniei (stdpflnul pdmdntului qi al supugilor) 9i voievod(conduoitorul suprem al armatei). Domnul concentreaz[ toate puterile in stal executivi, legislativd9i judeddtoreascd. Este qeful statului, judecitorul suprem, ,,singur stdpdnitor" (independent fafdde orice putere stdin6), stabilegte legile, bate monedd etc. Au fost intemeiate adevlrate dinastii:Basarafii, in lara Romineasci gi Mugatinii, in Moldova,

Sfatul domnesc era o institufie cu rol consultativ, sprijinind domnul in luarea deciziilor. Eraalcituit ini{ial din marii boieri, iar ulterior numai din boierii cu dregitorii qi clerul inalt(mitopolitul gi episcopii).

Dregdtoriile cele mai importante au fost:-

vornicul * geful Curfii domneqti;-

logoJdtul -

geful Cancelariei domnegti;-

vi|tiernicul -

avea grijd de visteria {irii;-

banul Olteniei * al doilea ln funcfie dup6 domn, ln lara Romdneascl;* portarul Sucevei

- al doilea ln func{ie dupii domn, in Moldova.

14. tsiserica era institu{ia religioas[ gi constituia principalul sprijin al Domniei. lntemeiereaMitop0liilor fdrii Romdnegti gi Moldovei a conhibuit la consolidarea ortodoxiei qi a statelormedievple' Locuitorii din lara RomAneascd qi Moldova erau legali din punct de vedere religiosde Patlarhia de la Constantinopol, opundnd rezisten{d ofensivei catolice. Biserica Ortodox6 ajucat ut rol important in ptrstarea fiinlei nalionale gi in plan cultural.

74

15. Asemdndri:-

intemeiate in a doua jur-

dependente de Patriarh-

au confiibuit la consoliDeosebiri',-

Mitropolia l[rii Romtuintemeiere, din 1359, in timllntemeiatd in timful lui PeConstantinopol abia in timP

8. Studiu dc

1. Protejarea Regatului I2. Diploma Cavalerilor

Severinului, cnezatele lui Ic3. Tara Severinului in

voievodatul lui Litovoi carein zona ArgeEului $ Musce

4. Tua Severinului 9i crvoievodatele lui Litovoi qi Sr

5. Romdnii aveau obligapdrarea tdrii qi infrlngeretromflni in situatii asem6ndtr

6. Diploma Cavalqrilor Iaflati in jurul voievozilor.

7. Diploma Cavaleriloroglindesc o intens6 activita

8. ,,Cronica Pictatl de laregele maghiar Carol RobeI

9. ,,Cronica lui Ioan dec6ruia s-a oblinut indePent

10.,,Cronica notarului atpolitice romdnegti din Tlansi

,,Legenda Sfdntului Geldin Tfansilvania conduse d

11. Importanla DiPlomepolitice romdneqti existenteaminteqte desPre o intensA acl

. Diploma Cavalerilor Ioorganizatd in voievodate 1constitui statul medieval f

II

i

I

15. Asemdndri:* intemeiate in a doua jumdtate a secolului al XIV-lea;-

dependente de Patriarhia de la Constantinopol;-

au contribuit la consolidarea ortodoxiei gi a statelor medievale romdneqti.Deosebiri:-

Mitropolia filrii Romdnegti a fost recunoscutd de Patriarhia de la Constantinopol inc6 de laintemeiere, din 1359, in timpul domniei lui Nicolae Alexandru, in timp ce Mitropolia Moldovei,intemeiatd in timpul lui Petru I Mugat (1375-1391), a fost recunoscutd de Patriarhia de laConstantinopol abia in timpul lui Alexandru cel Bun, in 1401.

8. Studiu de cazz DIPLGMA CAVALIIRII,OR IOANITI

1. Protejarea Regatului maghiar de nivdlirile tdtdre.2. Diplorna Cavalerilor Ioanifi menfioneazd existenta a cinci formafiuni politice: fara

Severinului, cnezateie lui Ioan qi Farcaq, voievodatul lui Litovoi qi voievodatul lui Seneslau.3. Tara Severinului in zona Banatului, cnezatele lui Ioan qi Farcaq in dreapta Oltului,

voievodatul lui Litovoi care cuprindea Valea Jiului gi fara Hafegului qi voievodatul lui Seneslauin zona Argegului qi Muscelului.

4. Jara Severinului qi cnezatele lui Ioan gi Farcaq sunt ddruite Cavalerilor Ioanifi, in timp cevoievodatele lui Litovoi qi Seneslau sunt ldsate rom6nilor, a.Sa cum le-au st6pdnit acegtia pdnd acum.

5. Romdnii aveau obliga{ia si ajute pe Cavalerii Ioaniti cu mijloacele lor ostdgeqti pentruapdrarea tdrii qi infr0ngerea atacurilor strdinilor, iar Cavalerii Ioanifi erau datori sd-i ajute peromdni in situa{ii asemdndtoare,

6. Diploma Cavalerilor loani{i menfioneazdpe ,,mai-marii pdmdntului", categorie privilegiatii,aflatd in jurul voievozilor.

7. Diploma Cavalerilor loani{i mentioneazi mori, sem6n[turi, finefe, p[guni 9i pesclrii, careoglindesc o intensi activitate economicd ln zond,

8. ,,Cronica pictatl de la Viena" oferd informalii despre bitdlia de la Posada intre Basarab I giregele maghiar Carol Robert de Anjou, in urma cdreia s-a oblinut independenta ldrii Romtnegti.

9. ,,Cronica lui Ioan de Tirnave" oferi informa{ii despre descdlecatul lui Bogdan, in urmacdruia s-a obtinut independen{a Moldovei.

10. ,,Cronica notarului anonim (Gesta Hungarorum)" oferi informafli despre cele trei forma]iunipolitice romdneqti din'Iransilvania conduse de Menumorut, Gelu gi Glad, atestate in secolele fK-X.

,,Legenda Sftntului Gerard" ofer[ informa{ii despre cele doud formafiuni politice romAneqtidin Tiansilvania conduse de Gyla qi Ahtum, atestate in secolul al Xl-lea.

11. trmportanla Diplomei consti, in primul r0nd, in faptul cd ne prezint?i cele cinci formafiunipolitice romAnegti existente in 1247 pe teritoriul dinte Carpali qi Dundre. De asemenea, Diplomaaminteqte despre o intensd activitate econornicd in zond qi menfioneaed organizarea militar[ a rominilor.

Diploma Cavalerilor loani{i prezintS tabloul unei societdfi aflate in plin proces de afirmare,organizatl in voievodate puternice. Acestea vor constitui nucleul din care, in curdnd, se vaconstitui statul medieval Tara Rom6neascd.

75