istorie

3
REVOLUŢIA AMERICANĂ (1774-1783) SITUAŢIA COLONIILOR AMERICANE În perioada 1584-1733, pe coasta răsăriteană a Americii de Nord s- au intemeiat 13 colonii populate cu europeni proveniţi din vestul Europei. Treptat, toate aceste colonii intră sub stăpânire engleză. CAUZELE COLONIZĂRII Situaţia economică precară a imigranţilor; Persecuţiile politice sau religioase. RAPORTURILE DINTRE COLONIŞTI ŞI AMERINDIENI Populaţia amerindiană avea un mod de viaţă primitiv. Coloniştii europeni au profitat de superioritatea lor economică şi militară: Le-au confiscate pământurile; Au aplicat un veritabil program de exterminare; Prezenţa europenilor a produs şi răspândirea unor boli care au crescut rata mortalităţii în rândul amerindienilor. CAUZELE REVOLUŢIEI AMERICANE CAUZE ECONOMICE Interdicţia extinderii coloniştilor dincolo de Munţii Alleghany; Restricţiile în ceea ce priveşte înfiinţarea unr noi stabilimente industriale; Limitarea severă a libertăţii comerciale a coloniilor americane; Introducerea unor taxe şi impozite împovărătoare, mai ales după războiul Angliei cu Franţa. (Ex.: taxa pe timbru, taxa pe zahăr, taxa pe ceai) CAUZE POLITICE Restrângerea autonomiei coloniilor. Răspândirea ideilor iluministe în America de Nord. DECLANŞAREA STĂRII DE RĂZBOI În anul 1774, la Philadelphia, se reuneşte primul Congres Continental. Sunt declarate nule “Legile inadmisibile” şi este negat dreptul Angliei de a se amesteca în problemele interne ale coloniiilor americane. Populaţia americană se grupează în functie de poziţia avută faţă de idea rupturii de metropolă in Partizanii independeţei coloniilor americane, Indecişii si Loialiştii. Simon Rares Andrei

Upload: rares-simon

Post on 12-Nov-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

istorie clasa 7

TRANSCRIPT

REVOLUIA AMERICAN (1774-1783)

REVOLUIA AMERICAN (1774-1783)

SITUAIA COLONIILOR AMERICANEn perioada 1584-1733, pe coasta rsritean a Americii de Nord s-au intemeiat 13 colonii populate cu europeni provenii din vestul Europei. Treptat, toate aceste colonii intr sub stpnire englez.

CAUZELE COLONIZRII Situaia economic precar a imigranilor; Persecuiile politice sau religioase.

RAPORTURILE DINTRE COLONITI I AMERINDIENI Populaia amerindian avea un mod de via primitiv. Colonitii europeni au profitat de superioritatea lor economic i militar: Le-au confiscate pmnturile; Au aplicat un veritabil program de exterminare; Prezena europenilor a produs i rspndirea unor boli care au crescut rata mortalitii n rndul amerindienilor.

CAUZELE REVOLUIEI AMERICANECAUZE ECONOMICE Interdicia extinderii colonitilor dincolo de Munii Alleghany; Restriciile n ceea ce privete nfiinarea unr noi stabilimente industriale; Limitarea sever a libertii comerciale a coloniilor americane; Introducerea unor taxe i impozite mpovrtoare, mai ales dup rzboiul Angliei cu Frana. (Ex.: taxa pe timbru, taxa pe zahr, taxa pe ceai)CAUZE POLITICE Restrngerea autonomiei coloniilor. Rspndirea ideilor iluministe n America de Nord.

DECLANAREA STRII DE RZBOI n anul 1774, la Philadelphia, se reunete primul Congres Continental. Sunt declarate nule Legile inadmisibile i este negat dreptul Angliei de a se amesteca n problemele interne ale coloniiilor americane. Populaia american se grupeaz n functie de poziia avut fa de idea rupturii de metropol in Partizanii independeei coloniilor americane, Indeciii si Loialitii. Colonitii americani ncep pregtirile de rzboi. Aceste pregtiri sunt susinute de o intens proagand pentru crearea unui tot mai puternic curent de opinie antienglez n aprilie 1775 au loc btliile de la Concord i Lexington. Armatele engleze sunt nevoite s se retrag. n iunie 1775 are loc btlia de la Bunker Hill. Armatele engleze obin o victorie la Pyrrus. Ulterior, situaia militar evolueaz defavorabil pentru americani.

DESFURAREA RZBOIULUI Btlia pentru Boston (1775) se ncheie cu victoria Angliei. n anul 1776, n urma unor grele btlii americanii pierd New York-ul. n paralel cu operaiile militare se desfoar unele demersuri diplomatice. Reprezentani ai Congresului ncearc s ajung la o nelegere cu George al III-lea. Acesta respinge orice compromis, ceea ce strnete un nou val de ur mpotriva englezilor. Se fac eforturi diplomatice pentru atragerea n rzboiul contra Angliei a Franei i a altor state europene. Pentru moment solicitrile de alian sunt respinse.

DECLARAIA DE INDEPENDEN n asemenea momente critice, pentru a redresa moralul sczut al armatei americane, reprezentanii celor 13 colonii se reunesc ntr-un nou congres la Phiadelphia. La 4 iulie 1776 este adoptat Declaraia de independen. Declaraia a avut un impact pozitiv asupra armatei americane dar efectele nu s-au resimit imediat. n perioada urmtoare Declaraiei de independen armatele engleze reuesc s ocupe Philadelphia. Rsturnrile de situaie apar abia n 1777, la Saratoga.Batlia desfurat aici se ncheie cu o rsuntoare victorie a armatei americane. ntre 1778-1780 intr n rzboi, alturi de americani, Frana, Spania i Olanda. Contribuia francez a fost remarcabil. n 1781, n btlia de la Yorktown, armatele americane i franceze obin o victorie decisiv. Pn n 1783 s-au mai desfurat operaii militare pe mare. Acestea nu au schimbat situaia critic a Angliei, care este nevoit s-i declare nfrngerea.

SFRITUL RZBOIULUI n 1783 s-a ncheiat tratatul de pace de la Versailles, prin care Anglia recunoate independena fostelor colonii. ntre fostele colonii au aprut unele disensiuni, privind forma lor de organizare. S-au conturat trei orientri: -Organizarea fiecrei foste colonii ca stat independent; -Unirea tuturor coloniilor ntr-un singur stat; -Organizarea fostelor colonii ntr-o confederaie. A fost adoptat ultima soluie: organizarea S.U.A. ca stat federal. Un moment important al noului stat a fost adoptarea Constituiei. Redactarea ei a fost realizat de reprezentanii de frunte ai Congresului. n 1787 se adopt Constituia S.U.A.care a intrat n vigoare n anul 1789, fiind valabil i astzi. De-a lungul timpului a fost supus unor amendamente.

Dup independen, S.U.A. i-au extins teritoriile de la rmurile Atlanticului, la cele ale Pacificului, devenind o mare putere economic, politic , militar i un reper n organizarea democratic a celorlalte state ale lumii.

Simon Rares Andrei