AUTONOMII LOCALE ŞI INSTITUŢII CENTRALE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC (SECOLELE IX-XVIII)

I. Întemeierea statelor medievale româneşti1. Primele formaţiuni politicea)Factorii: * interni- organizarea comunităţilor româneşti în obşti săteşti şi apoi gruparea mai multor obşti pe un teritoriu, formându-se uniuni de obşti şi în final apariţia cnezatelor şi voievodatelor- apariţia unei categorii privilegiate, viitoarea boierime din care vor face parte cnezii şi juzii* externi- presiunile politice sau militare externe exercitate de pecenegi, uzi, cumani, tătarii sau de state vecine ca Regatul Ungariei, Hanatul Hoardei de Aur, Imperiul Bizantinc)Structurile politice atestate de documentele medievale poartă diferite denumiri: ţări, codrii, câmpuri, cnezate şi voievodate.Transilvania şi Banat – secolele IX-X* izvorul narativ – Cronica notarului Anonymus, Gesta Hungarorum:- voievodatul lui Menumorut – Biharea( zona Crişurilor între Tisa, Mureş şi Someş)- voievodatul lui Gelu- Dăbâca }Transilvania( podişul din interiorul arcului carpatic)- voievodatul lui Glad – Cuvin } Banat* izvorul narativ – Legenda Sf. Gerard - secolul XI:- voievodatul lui Gyula – Bălgrad ( centrul Transilvaniei)- voievodatul lui Ahtum – BanatŢara Românească – secolul XIII* izvorul narativ – Diploma Cavalerilor Ioaniţi – 1247:- voievodatul lui Litovoi- între Olt şi Jiu- voievodatul lui Seneslau – stânga Oltului, în zona Argeşului- cnezatul lui Ioan – sudul Olteniei- cnezatul lui Farcaş – nordul Olteniei- Banatul de Severin – estul Banatului şi vestul OltenieiMoldova – secolele XII-XIII* izvorul narativ – Cronica lui Nestor, documentele papale:- ţara bolohovenilor- nordul Moldovei- ţara brodnicilor - ţara berladnicilor – centrul Moldovei- codrii Cosminului- ocoale( Vrancea)- cobâleDobrogea – secolul XI* izvorul narativ – Ana Comnena, Alexiada:- sunt atestaţi conducătorii locali: Tatos, Sestlav, Satza, Pudilă* izvoare – complexul Basarabi – ţara lui jupan Gheorghe

- Mircea Vodă(inscripţie)- ţara lui jupan Dimitrie2. Românii în izvoarele medievale- secolul VII- tratatul militar bizantin Strategikon

1

- secolul IX- geografia armeană a lui Moise Chorenati( ,, ţara necunoscută ce-i zic Balak-Valahia)- cronica turcă Ogűzname – aminteşte despre o ,, ţară a vlahilor’’( Ulak-ili)- secolul X- Constantin VII Porphirogenetul în lucrarea ,, Despre administrarea imperiului’’ – aminteşte de romani pentru că au venit din Roma- secolul XI- Kekaumenos în ,,Sfaturi şi povestiri’’ – aminteşte românii din apropierea Dunării şi pe Sava- Gardizi în ,, Podoaba istoriilor’’ – românii sunt consemnaţi între Dunăre şi Munţii Carpaţi( ,, un munte mare’’)- secolul XII- istoricul bizantin Ioan Kynnamos- vorbeşte de românii nord-dunăreni veniţi din Italia - secolul XIII- în corespondenţa dintre Ioniţă cel Frumos şi papă- Cronica notarului anonim al regelui Bela al Ungariei, Gesta Hungarorum3. Transilvania. Structuri instituţionale- cucerirea maghiară şi organizarea sistematică a Transilvaniei au început în secolul XI- regalitatea maghiară a încercat să introducă principatul în 1111( ,, Mercurius princeps Ultrasilvanus)- 1176 se revenea la forma tradiţională românească de voievodat, fiind menţionat numele unui voievod, Leustachius- 1366 regele Ludovic I condiţiona calitatea de nobil de apartenenţa la catolicism; nobilii români păstra statutul, acceptând catolicismul şi treptat se maghiarizau.; ceilalţi refuzau şi decădeau în rândul ţăranilor. Românii îşi păstrau autonomia şi o organizare proprie sub conducerea cnezilor şi voievozilor în districtele româneşti. Treptat autonomiile sunt restrânse.Voievodul:- era vasal regelui Ungariei, fiind numit de acesta în funcţie- îşi alegea singur vicevoievodul- avea atribuţii administrative, judiciare, militare- dispunea de o cancelarie proprieTransilvania a fost colonizată cu saşi pentru dezvoltarea economiei şi a oraşelor şi au primit privilegii( 1224- prin Bula de Aur – Andreanum a regelui Andrei al II-lea) şi de secui, având rol de apărare.Organizarea administrativ-teritorială:- 7 comitate- aparţineau regalităţii maghiare şi cuprindeau o cetate împreună cu teritoriul înconjurător( Bihor-1111, Crasna, Dăbâca, Cluj, Alba, Satu Mare, Arad); erau subordonate direct voievodului( probleme judiciare); erau conduse de un comite- scaune-unităţi administrativ-teritoriale ale secuilor şi saşilor; districte ale saşilor: Bistriţa şi Braşov- teritoriile locuite de români, populaţia majoritară, de religie ortodoxă, conduse de juzi, cnezi sau voievozi( Ţara Maramureşului, Ţara Haţegului, Ţara Loviştei, Ţara Amlaşului, Ţara Lăpuşului) - districte- Adunarea generală a nobililor- instituţie cu caracter reprezentativ avea atribuţii judecătoreşti, fiscale, administrative.- în 1437- a fost încheiată Unio Trium Nationum şi a stat la baza sistemului politic al Transilvaniei; recunoştea privilegiile politice ale maghiarilor, saşilor şi secuilor, dar îi excludea pe românii ortodocşi din conducerea voievodatului, iar mai târziu a principatului.- în 1541 Transilvania devenea principat autonom sub suzeranitate otomană; instituţia voievodului dispare treptat, congregaţiile nobiliare se transformau în adunarea privilegiaţilor( dieta)- atribuţii –alegerea principelui.

2

Se menţineau autonomiile săseşti şi secuieşti. Organizarea politic-administrativă se menţinea după instalarea stăpânirii habsburgice. Împăratul prelua şi titlul de principe. Conducerea îi revenea unui ,, guberniu’’condus de un guvernator militar. Cancelaria aulică de la Viena coordona conducerea principatului. Din punct de vedere religios a avut loc Unirea cu Biserica Romei(1697); 1701- Diploma Unirii.4. Ţara Românească Etapele:- formarea cnezatelor şi voievodatelor atestate de Diploma Cavalerilor Ioaniţi în 1247 asupra cărora se exercită suzeranitatea maghiarăSpre sfârşitul secolului XIII acestea fac eforturi pentru înlăturarea dominaţiei maghiare (luptele duse de voievodul Litovoi şi de fratele său, Bărbat, în 1277)- unificarea formaţiunilor politice de la sud de Carpaţi sub autoritatea unui singur conducătorAceastă etapă este reţinută de tradiţia istorică sub forma ,, descălecatului’’ lui Negru-Vodă din Făgăraş în 1291. Întemeierea propriu-zisă a statului este atribuită voievodului Basarab I( 1310-1352) care-şi ia titlul de ,, mare voievod’’. Conform unui document din anul 1324, acesta stăpânea Banatul de Severin, pentru care recunoştea suzeranitatea regelui maghiar Carol Robert de Anjou.Înlăturarea suzeranităţii maghiare şi consacrarea formării statului independent Ţara Românească s-a realizat o dată cu victoria lui Basarab I la Posada( 9-12 noiembrie 1330) împotriva regelui maghiar. Aceasta consfinţea independenţa politică a Ţării Româneşti, care cuprindea Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia până la Dunăre şi teritoriul smuls tătarilor(Basarabia).Statutul politic a fost consolidat de urmaşii lui Basarab I:* Nicolae Alexandru(1352-1364) – a întemeiat în 1359 Mitropolia Ortodoxă a Ţării Româneşti la Argeş- şi-a asumat titlu de domn autocrat; ,, mare şi singur stăpânitor’’- relaţii cu ţarul bulgar şi sârb* Vladislav Vlaicu(1364-1377)- a înlăturat definitiv pretenţiile maghiare asupra Ţării Româneşti- a întemeiat la Severin – 1370 a doua mitropolie ortodoxă- au fost emise primele monede- titluri- ban de Severin- 1368; duce de Făgăraş-1369.-1368- conflict cu regele Ungariei* Radu I – 1377-1384* Dan I – 1384-1386 - întăreau legătura cu Ungaria şi statele din sudul Dunării5. MoldovaEtape:* ,, Descălecatul lui Dragoş’’, prezentat de tradiţia istorică, plasat după anul 1350. Voievodul român Dragoş din Maramureş a organizat în nordul Moldovei, la iniţiativa regelui maghiar Ludovic de Anjou, o ,, marcă’’ de apărare împotriva tătarilor, numită Moldova Mică, având capitala în oraşul Baia şi aflată sub suzeranitate maghiară.* ,, Descălecatul lui Bogdan’’, petrecut în jurul anului 1360. Venit, la rândul său, tot din Maramureş, Bogdan(1359-1365) s-a revoltat împotriva aceluiaşi rege maghiar şi, în fruntea oamenilor săi, a trecut în Moldova. Aici a participat la o răscoală locală în urma căreia descendenţii lui Dragoş au fost înlăturaţi punându-se bazele statului medieval independent.* urmaşii lui Bogdan au continuat politica de consolidare a independenţei statului.Laţcu – (1365-1374)- accepta confesiunea catolică şi obţinea sprijinul Papalităţii împotriva Ungariei

3

Petru I Muşat-(1375-1391)- a iniţiat primele legături de alianţă cu Polonia prin regele ei, Vladislav I Iagello( inaugura jurământul de vasalitate)- 1387 – a încercat crearea Mitropoliei Ortodoxe a Moldovei la Suceava, care nu a fost recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol-muta capitala la SuceavaRoman I- (1391-1394) – a desăvârşit unificarea ţării,, de la munţi până la mare’’.- ,, domn din mila lui Dumnezeu’’Ştefan I-(1394-1399)- îl înfrângea pe regele Ungariei la Ghindăoani6. Dobrogea- a fost întemeiată ca stat în secolul al XIV-lea pe măsura slăbirii autorităţii Imperiului Bizantin şi a Ţaratului Bulgar, având ca nucleu de formare aşa-numita ,, Ţară a Cavarnei’’( în zona Mangaliei) în 1230.Conducătorii au fost: -Balica- (1346-1354)- şi-a afirmat autonomia faţă de Imperiul Bizantin şi s-a implicat în luptele pentru putere de la Constantinopol- Dobrotici- (1354-1386)- în urma participării la un război civil în Imperiul Bizantin a primit titlul de ,, despot’’- Ivanco- (1386-1391)- se desprinde din sfera stăpânirii bizantine; bate monedă proprie pentru a marca independenţaÎn condiţiile apropierii Imperiului Otoman, Dobrogea risca să fie transformată în paşalâc.1388 Mircea cel Bătrân intervine şi o ia în stăpânire.1417 sau 1420 era cucerită de turci şi rămânea sub stăpânire otomană până la 1878.II. Structuri instituţionale. Ţara Românească şi Moldova* Domnia – era atribuită unui ,, mare voievod şi domn’’(comandant militar suprem), ,, de sine stătător’’, proprietar de drept al întregului teritoriu al ţării(majores terrae), ,, singur stăpânitor’’* Domnul avea următoarele atribuţii:- atribuţii militare ca şef al oştirii- administrative- numea dregătorii şi era ajutat de sfatul boieresc şi de cancelaria domnească- judiciare- instanţa supremă de judecată - era apărător al bisericii şi colabora cu ierarhia ecleziastică- veniturile domniei proveneau din impozite( biruri) cât şi din beneficiile aduse de drumurile comerciale* Sfatul domnesc – avea rolul de a-l consilia pe domn- era alcătuit din toţi marii boieri; treptat au fost păstraţi doar boierii dregători şi membrii clerului înaltCele mai importante dregătorii erau: marele Ban al Olteniei( Ţara Românească) şi portarul Sucevei ( Moldova).Boierii împreună cu ostaşii şi slujitorii domnului alcătuiau curtea domnească.* Adunările stărilor privilegiate- nu au fost convocate cu regularitate, fiind rar consultate în probleme fiscale sau administrative.- au avut rolul de a sancţiona alegerea unui domn, măsurile de politică externă( tributul către Poartă) sau reorganizarea societăţii( reformele lui Constantin Mavrocordat)După stabilirea dominaţiei otomane domnul iniţial ales de boieri şi confirmat de Poarta otomană din secolul XVII era numit de turci.

4

1711/1716-1821 – domniile fanariote- domnii fiind aleşi de Poartă dintre grecii din Fanar; erau integraţi în ierarhia administrativă otomană; erau asemănaţi unui paşă cu două tuiuri responsabili numai în faţa sultanuluiCaracteristici:- durata scurtă a domniei – 2-3 ani; plata unor sume de bani pentru confirmarea sau prelungirea domniei; fidelitatea- principala funcţie a statului era cea fiscalăDomnii fanarioţi au încercat printr-o seamă de reforme să reglementeze:- modalităţile de plată ale contribuţiilor către domnie, recensământul contribuabililor, înfiinţarea de instituţii, definirea principalelor categorii sociale - aspecte negative: sistemul venalităţii, fiscalitatea excesivă, conflictele dintre marea boierime locală şi domnitorii greci, epidemiile de ciumă, foametea, războaieleDeşi se aseamănă despoţilor luminaţi din restul Europei, reformele nu au avut rezultatele aşteptate.

5