ioan slavici padureanca

119
P Ă D U R E A N C A 1 F ă trei cruci ş . i zi " D o a m n e - ajut ă i" cînd treci pragul case i , fie ca s ă ie ş i, fie ca s ă întri, c ă c i lumea 5 d i n î n t î m p l ă r i se a l c ă t u i e ş t e , i a r intimplarea e noroc or i neporocire, ş i nimeni nu ş t i e d a c ă · e r ă u or i b u n ceasul î n care a pornit, nici d a c ă v a face ori nu ceea c e - ş i pune de gînd. . . . Busuioc î n s ă , b o g ă t o i u l , era om care t i e ce v o i e ş t e . iOPe vrute, p e muncite, pe chibzuite, el ajunsese gos podar ce a r ă cu patru pluguri zece zile de-a rîndul ş i s e a m ă n ă brazdele numai cu grîu bo b ales, ş i de aceea se putea s i m ţ i destoinic a scoate l a c a p ă t lucruri pe care al ţ ii nici m ă c a r d e gind a ş i l e pune nu se incu- 1 5 metau. Se ivise holera-n ţ a r ă , i a r Busuioc n u voia s ă ş t i e de ea . H o l e r ă - n timpul s e c e r i ş u l u i ? ! L a aceasta nu s-a gindit ş i nici acum n u voia s ă se g î n d e a s c ă . Avea patruzeci de j u g ă r e de p ă m î n t a c operite cu grîu, u n 2 0 singur l a n ce ş o v ă i e mereu sub s a r c i n a de spicuri grele: h o l e r ă , n e h o l e r ă , el trebuia s ă - ş i adune rodul î n timp de trei zi l e, c ă c i p u ţ i n se s c u t u r ă d e la cei s ă r a c i , d a r mult de l a dînsul. Ş i d e l a m u l ţ i mult s-ar s c utura î n f i e ş t e c a r e a n ş i P Ă DUREAN A F t ei crci ş i i Doa e aj t i c nd treci prag casei ie ca s ie ş i ie ca s ntri c ci ea 5 din nt p ri se a c t ie ş te iar nt p area e noroc ori ne orocire ş i ni eni n ş tie dac e r ori b n c as n care a pornit nici dac a ace ori n ceea ce ş i p ne de g nd , B s ioc ns bog toi era o care ş tie ce oie ş te 1 0 Pe r te pe ncite pe chib ite e aj nsese gos po ar ce ar c patr p g ri ece i e de a r nd ş i sea n bra de e n ai c gr b ob a e s ş i de aceea se p tea si ţ i destoinic a scoate a cap t cr ri pe care a ţii nici car de g nd a ş i e p ne n s e nc 1 5 eta Se i ise ho era n ţ ar iar B s ioc n oia s ş ie de ea Ho er n ti p seceri ş i L a aceasta n s a g ndit ş i nici ac n oia s se g ndeasc A ea patr eci de g re de p nt acoperite c gr n 2 0 sing r an ce ş o ie ere s b sarcina de spic ri gre e ho er neho er e treb ia s ş i ad ne rod n ti p de trei i e c ci p ţin se sc t r de a c ei s raci dar t de a d ns Ş i de a ţ i t s ar sc t ra n ie ş tecare an ş i 5 nc ai t ani ş i ani de a r nd dac n ar i bra ţ

Upload: liviu-laurentiu

Post on 14-Apr-2018

383 views

Category:

Documents


11 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 1/118

P Ă D U R E A N C A

1F ă trei cruci ş zi " D o a m n e a j u t ă i" cînd treci

pragul casei, fie ca s ă i e ş i , fie ca s ă întri, c ă c i lumea

5 din î n t î m p l ă r i se a l c ă t u i e ş t e , iar intimplarea e noroc

ori neporocire,ş i

nimeni nuş t i e d a c ă

er ă u

ori bunceasul în care a pornit, nici d a c ă va face ori nu ceeac e - ş i pune de gînd. . . .

Busuioc î n s ă , b o g ă t o i u l , era om care t i e ce v o i e ş t e .i O P e vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gos

podar ce a r ă cu patru pluguri zece zile de-a rîndul

s e a m ă n ă brazdele numai cu grîu bob ales, ş i de aceea

se puteas i m ţ i

destoinic a scoate lac a p ă t

lucruri pecare a l ţ i i nici m ă c a r de gind a ş i le pune nu se incu-1 5 metau.

Se ivise holera-n ţ a r ă , iar Busuioc nu voia s ă ş t i ede ea. H o l e r ă - n timpul s e c e r i ş u l u i ? ! La aceasta nu s-agindit ş i nici acum nu voia s ă se g î n d e a s c ă . Aveapatruzeci de j u g ă r e de p ă m î n t acoperite cu grîu, un

20 singur lan ce ş o v ă i e mereu sub sarcina de spicurigrele: h o l e r ă , n e h o l e r ă , el trebuia s ă - ş i adune rodul în

timp de trei zile, c ă c i p u ţ i n se s c u t u r ă de la cei s ă r a c i ,dar mult de la dînsul.

Ş i de la m u l ţ i mult s-ar scutura în f i e ş t e c a r e an

2 5 î n c ă mai mult ani ş i ani de-a rîndul d a c ă n-ar fi b r a ţ u lp ă d u r e n i l o r f l ă m î n z i .

a62

PĂDUREANA

F tei crci ş i i Doaeajt i cnd treciprag casei ie ca s ieşi ie ca s ntri cci ea

5 din ntpri se actieşte iar ntparea e noroc

ori neorocire şi nieni n ştie dac e r ori bncas n care a pornit nici dac a ace ori n ceeaceşi pne de gnd ,

Bsioc ns bogtoi era o care ştie ce oieşte 1 0 Pe rte pe ncite pe chibite e ajnsese gos

poar ce ar c patr pgri ece ie dea rnd şisean bradee nai c gr bob aes şi de aceea

se ptea siţi destoinic a scoate a capt crri pecare aţii nic i car de gnd a şi e pne n se nc1 5 eta

Se iise hoeran ţar iar Bsioc n oia s şiede ea Hoern tip secerişi La aceasta n sagndit şi nici ac n oia s se gndeasc Aeapatreci de gre de pnt acoperite c gr n

2 0 singr an ce şoie ere sb sarcina de spicrigree hoer nehoer e trebia sşi adne rod ntip de trei ie cci pţin se sctr de a cei sraci dar t de a dns

Şi de a ţi t sar sctra n ieştecare an şi5 nc ai t ani şi ani dea rnd dac nar i braţ

pdrenior ni

a

Page 2: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 2/118

S i m ţ i n d apropierea timpului de secere, p ă d u r i l e sepun în m i ş c a l l e c o l i b ă Cu c o l i b ă , sat Cu sat se a d u n ă ,

v ă i l e pornesc lîntregi spre cîmpia î n t i n s ă , ş i în cîtevazile cît ţ i n e locul din M u r e ş p î n ă în p ă r ţ i l e O r ă z i i ş i

5 p î n ă la izvoarele C r i ş u r i l o r nu mai r ă m î n prin satedecît m o ş n e g i i n e p u t i n c i o ş i , babele b ă t r î n e copiiinevîrstnici: setea de v i a ţ ă îi ia ş i - i duce pe t o ţ i la

s ă r b ă t o a r e a cea mare ce se ţ i n e în f i e ş t e c a r e an o d a t ăpentru î m p ă r ţ i r e a pînei de toate zilele .

10 Acum s t ă p î n r e a oprise a c e a s t ă serbare: se d ă d u s ede ş t i r e ş i cu toba prin sat, ş i în auzul oamenilor

a d u n a ţ i la b i s e r i c ă precum c ă nimeni nu are voie ăp ă r ă s e a s c ă de s e c e r i ş hotarul satului s ă u , nici s ă pri

m e a s c ă de seceris oameni din alte sate.

15 - S ă v ă d eu cine m ă o p r e ş t e pe mine a-mi strîngerodul muncii mele I s t r i g ă Busuioc. C u r a t ă nebunie!

De unde ia s t ă p î n i r e a puterea de a ne op6 pe noi pet o ţ i ? La asta nu s-a gindit? I Intr-o m i n ă e: " M ă i ,omule, vreai s ă mori de foame?", iar in c e a l a l t ă :

20 " B a g ă de s e a m ă ca nu cumva s ă dai de h o l e r ă ! " Apoitot mai b u n ă e holera. P a r c ă d a c ă mi-a fi dat s ă morde h o l e r ă , s t ă p î n i r e a o s ă ş t e a r g ă data mea de acolounde s-o f i aflînd! Ţ i - e scris, ţ i - e scris; nu ţ i - e scris,nu ţ i - e scris, ş i s ă n ă t a t e b u n ă .

25 Socoteala lui Busuioc era f ă c u t ă : n-avea decît s ăp u n ă caii la cîteva c ă r u ţ e , s ă plece la p ă d u r i ca s ă - ş i

a d u c ăoameni,

ş iapoi ar fi vrut el

s ă ş t i ecare-i acela,un om din Curtici, care ar î n d r ă z n i s ă f a c ă g u r ă .

- M ă i t a i c ă eu zic s ă m ă duc eu, g r ă Iorgovan,30 iar Iorgovan era feciorul t ă t î n e - s ă u .

Busuioc nu prea stetea de v o r b ă cu oamenii,

unul dintre oamenii cu care mai ales nu stetea dev o r b ă era fiul s ă u , Iorgovan.

Iorgovan era, ce-i drept, mai t i n ă r decît t a i c ă - s ă u ,35 î n s ă tocmai f i i n d c ă era mai t i n ă r ş i f i i n d c ă îl avea pe

Busuioc b o g ă t o i u l t a t ă , î n v ă ţ a s e mai mult în v i a ţ alui ş i era oarecum mai cuminte: asta o s i m ţ e a Iorgovan, iar Busuioc o ş t i a , ş i în fundul inimii se bucurade ceea ce ş t i e .

40 Iorgovan umblase cinci ani de zil e la ş c o l i l e dinArad; era vorba s ă se f a c ă "domn" , f i i n d c ă avea pe

[63

11*

Simţid apropira timpuui d scr pduri spu î mişca coib u oib , sat cu sat s adu ,vi porscîrgi spr cîmpia îtis şi î cîtvai cît ţi ou di Muş pî î prţi Orii ş i

pî a ivoar rişurior u mai rmî pri satdcît moşgii puticioşi bab btrî şi copiiivîrstici sa d viaţ îi ia şii duc p toţi asrbtoara ca mar c s ţi  î iştcar a o datptr împrţira pîi d toat i

0 Acum stpîira opris acast srbar s ddusd ştir şi cu toba pri sat, şi î au oamioradaţi a bisric prcum c imi u ar voi sprsasc d scriş hotar sati s, ici s primasc d scriş oami di at sat

S vd ci m oprşt p mi ami strîgrodu mcii m I  strig Bsioc rat bui D d ia spîira putra d a op p oi ptoţi? a asta sa gdit I  tro mî Mi,om, vrai s mori d oam iar î caat

2 Bag d sam ca cmva s dai d hor 1" Apoitot mai b hora Parc dac mia i dat s mord hor, stpîira o s ştarg data ma d acood so i ad i scris, ţi scris u ţi scris, ţi scris, şi stat bu

2 5 Socotaa i Busuioc ra cut ava dcît spu caii a cîtva cruţ , s pc a pduri ca sşi

aduc oami, şi apoi ar i vrut s şti cari aca,u om di urtic i , car ar îdri s ac gur Mi taic ic s m dc u, gri I orgova

0 iar Iorgova ra cioru ttîsuBusuioc u pra stta d vorb cu oamii, şi

uu ditr oamii cu car mai as u stta dvorb ra iu su, orgova

orgova ra ci drpt mai ir dcît taicsu 3 îs tocmai iidc ra mai tir ş i iidc ava p

Busioc bogtoiu tat îvţas mai mut î viaţaui şi ra oarcum mai cumit asta o sima Iorgova, iar Busuoc o ştia şi î udu iimii s bucurad ca c şi

40 Iorgova ubas cici ai d i a şoi dArad r orba s s ac dom, iidc ava p

*

Page 3: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 3/118

ce, ş i Busuioc visa n o p ţ i întregi la domnia fecioruluis ă u nici n-avea de ce s ă nu viseze, f i i n d c ă feciorul

s ă u era bun ş c o l a r . într-o b u n ă d i m i n e a ţ ă se pomen e ş t e i n s ă cu el a c a s ă .

5 - T a i c ă , eu m-am gîndit s ă m ă dau ş i eu la p l u g ă -rie, ii zisese el atunci.

Busuioc s-a uitat lung la el, a mai stat pe gînduri,apoi l-a întrebat:

- Care va s ă z c ă r ă m î i plugar ca mine: de ce nu10 mi-ai spus-o tu asta mai-nainte?

- Pentru c ă - m i ziceam, a r ă s p u n s Iorgovan, d a c ăîl

întreb,ş t i u c ă

n-ares ă v o i a s c ă ;

dac-o fac,ş t i u c ă

are s ă - i p a r ă r ă u o d a t ă , iar d a c ă a ş t e p t p î n ă ce s-omai gîndi ş i el, m ă tem c ă o s ă - m i t r e a c ă pofta.

15 " A ş a - i 1 - gîndise Busuioc în el - tot mai bineplugar de frunte decit boier de rînd."

î n s ă Busuioc era om insurat, el unul ş i cu nevasta

doi, iar nevasta lui îl avea frate pe popa din Socodor,o avea s o r ă pe preuteasa din Otlaca, mai avea ş i veri,

2 o ş i v e r i ş o a r e , ş i e greu lucru s ă ai neamuri multe s ăte temi de gura lor.

"Busuioc nu ş t i e s ă - ş i ţ i e feciorul în frîu": astan-ar fi voit Busuioc s-o z i c ă neamurile nevestei saledespre dînsul, pentru c ă avea el neamuri, ş i aceste

25 se s u p ă r a u cind acelea i l g r ă i a u de r ă u , ş i apoi ses u p ă r a u acelea cînd ş t i a u c ă aceste s-au s u p ă r a t ,incit Busuioc se b ă I ă b ă n i s e cîte un an de zile p î n ă ceajungea s ă le impace.

El se duse dar la popa, f i i n d c ă popa era cel mai30 cu minte dintre toti.

- L a s ă - I , frate ( - a g r ă i t popa - c ă el ş t i e maibine la ce-l trage inima 1

De atunci Iorgovan tace, face a ş t e a p t ă , cat a i c ă - s ă u s ă se bucure, iar Busuioc e t a t ă ş i se b u c u r ă

35 atunci cind nu prea are de ce .Cu toate aceste, acum Busuioc stete pe gînduri.De mai cu minte era fiul s ă u mai cu minte; acum

î n s ă nu era vorba de minte, ci de trecere, ş i trecere

tot el, t a t ă l , avea mai m u l t ă . Ş t i a pe t o a t ă lumea,40 t o a t ă lumea i l t i a pe el: nu intra în mintea lui gindul

c ă i s-ar pune cineva în drum cînd ii zice: ".Eu sunt

164

c, şi Bsioc isa nopţi ntrgi a donia ciors şi nici naa d c s n is, iindc ciors ra bn şcoar ntro bn diinaţ s ponşt ns c acas

5 Taic , a gndit s da şi a pgri, i iss atnciBsioc sa itat ng a , a ai stat p gndri,

apoi a ntrbat: ar a s ic r pgar ca in d c n

iai spso t asta ainaint Pntr ci ica, a rspns Iorgoan , dac

ntrb, şti c nar s oiasc daco ac , şti car s par r odat, iar dac aştpt pn c soa gnd şi , t c o s trac pota

5 Aşai 1 - gnds Bsioc n tot ai bnpgar d rnt dct boir d rnd

ns Bsioc ra o nsrat , n ş i c nastadoi, ar nasta i aa rat p popa din Socodor,o aa sor p prtasa din Otaca, ai aa şi ri,

2 şi rişoa, şi gr cr s ai nari t şi st ti d gra or

"Bsoc n şti sşi ţi cior n r astanar i oit Bsioc so ic nari nsti sadspr dns, pntr c aa şi nari, şi acst

2 5 s spra cnd aca gria d r, şi apoi sspra ş aca cnd ştia c acs sa sprat,

nct Bsioc s bbnis ct n an d i pn cajnga s pacE s ds dar a popa, iindc popa ra c a

3 c int dintr toti Las, rat a grit popa c şti ai

bin a c trag inia 1D atnci Iorgoan tac, ac şi aştapt, ca

taics s s bcr, ar Bsioc tat şi s bcr3 5 şi atnci cnd n pra ar d c toat acst, ac Bsioc stt p gndriD ai c int ra i s ai c int ac

ns n ra orba d nt, ci d trcr, şi trcrtot , tat, aa ai t Ştia p toat a, şi

toat a şta p n ntra n inta gndc i sar pn cina n dr cnd i ic: E snt

Page 4: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 4/118

Busuioc de la Curtici" . A ş a era! lui nu i se punea

nimeni în drum; î n s ă Iorgovan era mai mult decîtdînsul: feciorul lui Busuioc!

- Bine, b ă i e t e , dar b a g ă de e a m ă , r ă s p u n s e t a t ă5 Ş i nici nu ar fi fost r ă u d a c ă Iorgovan, tot ca alted ă ţ i , ar fi fost p o v ă ţ u i t numai de gîndul c ă - i va p ă r e a

o d a t ă bine b ă t r î n u l u i .Era cu minte Iorgovan; î n s ă mintea este ş i ea

d u p ă timpuri ş i î m p r e g i u r ă r i : b ă i a t u l era de d o a u ă -10 zeci de ani, ş i mai ales în timpul s e c e r i ş u l u i ar fi s l a b ă

de tot mintea de d o a u ă z e c i de ani, prin care nu trece,

fie chiarş i

numai pe fulgerate,ş i

cîte un gînd zburdalnic.

S e c e r i ş u l este o s ă r b ă t o a r e , ş i Iorgovan voia ca15 pentru a c e a s t ă s ă r b ă t o a r e el s ă - i a l e a g ă pe oameni,

ş i c o s a ş i , ş i l e g ă t o r i , ş i fete ce trec de-a lungul brazdeis-adune în urma c o s a ş u l u i m ă n u n c h i i sub secere.

An, lucrul fusese minunat: erau f l ă c ă i sprinteniş i la v o r b ă , ş i la lucruri, un c i m p o i e ş ş i doi l ă u t a r i ,

20 era ş i - o g u r ă s p a r t ă , erau ş i fetele tot una ş i una,încît iarna t o a t ă Iorgovan numai s e c e r i ş a visat.

Iar în mijlocul s e c e r ă t o r i l o r i se ivea totdeaunaSimina, fata crîsnicului de la Zimbru, ş i î n d a t ă ce i seivea Simina, el trecea cu gîndul de la s e c e r i ş la trier

25 ş i de la trier la culesul viilor, f i i n d c ă Simina nu aplecat decît abia pe la fiertul vinului. La casa lui

Busuioc e totdeauna de lucru pentru o S i m i n ă , pentrut a t ă l ei ş i pentru î n c ă doi, trei oameni ce se ţ i n ded î n ş i i .

30 Dar cu Simina n-ar fi voit Iorgovan s ă deie f a ţ ă ;asta ş i - o pusese el de mult în gînd. Prea î ş i i e ş i s e dinfire pe atuncea: era bine c ă s-a dus.

Nu-i vorba, de cîte ori se gîndea la dînsa, el î ş if ă c e a m u s t r ă r i c ă n-a s ă r u t a t - o nici m ă c a r o d a t ă .

35 Nu era b ă i a t r u ş i n o s de felul lui, ş i chiar în celedintîi zile a voit s-o f a c ă .

- Tu ş t i i c ă eu te las de b u n ă v o i e , îi zisese eaatunci; de ce vrei s-o faci cu de-a sila?

De acolo înainte el nu mai voia s ă o s ă r u t e , iar(,,0 acum, cu un an mai b ă t r î n , i i era c i u d ă c ă n-a voit,

ş i n-ar fi vrut ă deie a ţ ă cu dînsa, pentru ca nu cumva

11.65

Busuc de la Curtc Aşa era 1 lu nu se puneanmen n drum nsă Irgvan era ma mult decdnsul ecrul lu Busuc !

Bne, băete, dar bagă de seamă, răspunse tată

5 Ş nc nu ar s rău dacă rgvan, t ca altedă , ar st pvăut numa de gndul că va păreadată bne bătrnulu

ra cu mnte Irgvan ; nsă mntea este ş eadupă tmpur ş mpregurăr băatul era de dauă

1 0 zec d e an , ş ma ales n mpul secerşulu ar slabăde mntea de dauăec de an , prn care nu trece,

e char ş numa pe ulgerate , ş cte un gnd zburdalncSecerşul este sărbăare, ş Irgvan va ca

1 5 pentru aceasă sărbătare el să aleagă pe amen,ş csaş , ş legăr , ş ete c e rec dea lungul brazdesadune n urma csaşulu mănunch sub secere

An, lucrul usese mnuna erau lăcă sprntenş la vrbă, ş la lucrur, un cmpeş ş d lăutar,

2 0 era ş gură spară, erau ş etele t una ş una,nct arna tată Irgvan numa secerş a vsaIar n mjlcul secerătrlr se vea tdeauna

Smna, ata crsnculu de la Zmbru, ş ndaă ce sevea Smna, el recea cu gndul de la secerş la rer

2 5 ş de la trer la culesul vlr, ndcă Smna nu aplecat dect aba pe la ertul vnulu a casa lu

Busuc e ttdeauna de lucru pentru Smnă, pentrutatăl e ş pentru ncă d, tre amen ce se n dednş

3 Dar cu Smna nar v Irgvan să dee aăasta ş pusese el de mult n gnd rea ş eşse dnre pe atuncea era bne că sa dus

Nu vrba, de cte r se gndea a dnsa, el şăcea musrăr că na săra nc ăcar dată

35 Nu era băat ruşns de elul lu, ş char n celedn zle a v s acă

u şt că e e las de bunăve, zsese eaatunc ; de ce vre s ac c dea sla

De acl nante el nu ma va să sărute, ar(0  acum, cu un an ma bărn, era cudă că na v,

ş nar vrut să dee aă c dnsa , pentru ca nu cumva

6

Page 5: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 5/118

s ă - I î m p i n g ă p ă c a t u l s ă - i arate ă poate voi, d a c ă vrea,

chiar ş i mai mult.Nu dar la Simina se gîndea Iorgovan, ci numai la

un fel de S i m i n ă , care vine ş i trece nu l a s ă - n urma

5 ei decît o s c u r t ă p ă r e r e de bine c-a fost.Lui Busuioc î n s ă nici m ă c a r atît nu-i trecea prin

minte, cînd Iorgovan ş i - a ă c u t cele trei cruci azis "Doamne a j u t ă 1" , t a t ă l se gîndea la cele patru

zeci de pogoane ale sale, iar feciorul la s e c e r ă t o a r e .1 O - Doamne a j u t ă ! g r ă i Ş o f r o n , sluga, care nu

se gîndea decît s ă f a c ă treaba în care-l trimisese

s t ă p î n u l s ă u .

I I

Busuioc avuse dreptate.15 N-avea s t ă p î n i r e a d e s t u l ă putere spre a-i opri pe

oameni la casele lor. Serile de i a r n ă ei p e t r e c u s e r ăt impul p o v e s t i n d u - ş i unii altora cele ce v ă z u s e r ă peste

v a r ă la cîmpie, p r i m ă v a r a i i opreau mereu pe d r u m e ţ iîn cale ca s ă afle de la d î n ş i i cum stau s ă m ă n ă t u r i l e

2 O de pe ş e s , iar acum ş t i a u cu t o ţ i i c ă anul a fost m ă n o sş i a ş t e p t a u cu n e r ă b d a r e s ă le vie vestea c ă spicul s-aî n g ă l b e n i t .

I n d a t ă dar ce le-a venit vestea, ei s-au pornit la

vale.25 Ş i a d e c ă de ee s ă nu p o r n e a s c ă ?

Pe la d î n ş i i nu era h o l e r ă . Porunca s t ă p î n i r i i ?S t ă p î n i r e a nu cerea nimic de la d î n ş i i : îi oprise numaipentru c ă 'voia s ă le f a c ă bine ferindu-i de primEljdie,

ş i treaba lor era d a c ă voiesc ori nu s ă se î m p ă r t ă ş e a s c ă30 de a c e a s t ă binefacere.

A ş a - n ţ e l e g e a t o a t ă lumea treaba, ş i de aceea, cîndoamenii au început s ă plece, s l u j b a ş i i satului, care 'erau ş i ei tO,t oameni ca lumea , se f ă c e a u c ă nici nu

ş t i u , nici n-aud, nici nu v ă d , iar d u p ă ce drumurile

35 s-au umplut, i s-a trimis s t ă p î n i r i i r ă s p u n s precumc ă n-a fost cu p u t i n ţ ă s ă - i o p r e a s c ă pe oameni pe la :casele lor.

să mpngă păcaul să arae că pae v , dacă vreahar ş ma mul.

Nu dar la Smna se gndea Irgvan, c numa aun el de Smnă care vne ş rece ş nu asăn urma

5 e dec scură părere de bne ca s.u Busuc nsă nc ăcar a nu recea prn

mne, ş cnd Irgvan ş-a ăcu cele re cruc ş azs "Damne ajuă aă se gndea la cele paruzec de pgane ale sale, ar erul la secerăare

- Dane ajuă ! gră ş Şrn sluga care nuse gndea dec să acă reaba n carel sese

spnu său

Busuc avuse drepae 5 Navea săpnrea desă uere spre a pr pe

amen la casee r Serle de nă e ş perecuserămpul pvesndş un ara cele ce văzuseră pesevară a cmpe , prmăvara preau mereu pe drumeţn cae ca să ale de a dnş cum sau sămănăurle

de pe şes, ar acum şau c că anu a s mănsş aşepau cu nerăbdare să le ve vesea că spcu sangăben

ndaă dar ce lea ven vesea, e sau prn la

vale. 5 Ş adecă d e e s ă n prneascăe la dnş nu era eră runca săpnr

Săpnrea nu cerea nmc de a dnş : rse numapenru că va să e acă ne erndu de prmjdeş reaba r era dacă vesc r nu să se mărăşească

3 de aceasă bneacere

Aşanel egea aă lumea reaba ş de aceea, cndamen au ncepu să pece, suaş saulu, careerau ş e amen ca umea, se ăceau că nc nuş, nc naud nc nu văd ar după ce drumre

3 5 sau mpu, sa rms săpnr răsuns precmc na s cu punţă s prească e amen pe acasele r

m '

Page 6: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 6/118

Drumul de ţ a r ă de pe valea C r i ş u l u i Alb, ajungînd

în apropierea ş e s u l u i , la Maghierat, se d e s p i c ăd o a u ă , ş i o parte din cete o ia prin Pîncota spre mijlocul ş e s u l u i , iar alta a p u c ă spre Ş i r i a , C)8. s ă înain-

5 teze la Arad s ă t r e a c ă M u r e ş u l în Banat.Sosind la Ş i r i a , cetele trec de-a c u r m e z i ş a prin sat

se opresc în b ă t ă t u r a de la marginea Cîmpiei.Aici e începutul.

Satul se-ntinde la poalele celui din u r m ă ş i r de10 dealuri. Din sus de sat locurile sunt p r e s ă r a t e cu vii,

mai sus coasta e a c o p e r i t ă cu t î r ş i , pe culmea plaiului se vede marginea p ă d u r i l o r , iar într-un vîrf i e ş i tînspre Cîmpie, cel mai înalt dintre toate, se r i d i c ăzidurile p ă r ă s i t e ale V i l a g ă ş u l u i , o cetate veche, de

15 unde ochiul s t r ă b a t e t o a t ă Cîmpia cît p ă t r u n d e zareade l u m i n ă

Iorgovan plecase de la Curtici înspre amurgul

serii mîna drept · spre ţ u g u i u l V i l a g ă ş u l u i , mînaiute. f i i n d c ă - I mîna ş i pe el ceva înainte.

20 . Iar ' o f r o n se n e c ă j e a c ă Iorgovan mîna a ş a deiute ş i [ - ş i ] zicea mereu: ."Ce-o fi avind de-i a ş a den e a s t î m p ă r a t ? !"

In curînd apoi se i n s e r ă ş i Iorgovan i l l ă s ă peŞ o f r o n departe-n urma sa.

25 Dealurile se ridicau ca n i ş t e ziduri întunecate înf a ţ a lui; se i v i r ă apoi unul cite unul focurile b ă i e ţ i lor

i e ş i ţ icu vitele la

p ă ş u n e , ş iiar se vedea cetatea,care acum stetea-n zarea r o ş i a t i c ă a unui foc mare ca

o m o g î l d e a ţ ă n e m i ş c a t ă . .30 Era înspre miezul n o p ţ i i cînd el i e ş i dintre holdele

din hotarul Ş i r i e i ş i apuca drumul cel mare.

Plecat cu gîndul de l u n g ă c ă l ă t o r i e în treburi

grele, el era dus cu gindul lui departe înainte, de

cîte ori vedeac ~ t a t e a

înaintea sa,i i

erap a r c ă

n-a35 plecat î n c ă ş i iar mai indemna caii la pas iute. I n s ă

om era ş i el.. In cele din u r m ă începu s ă m o ţ ă i e , ş icaii, o b o s i ţ i ş i ei, s i m ţ i n d c ă li se slobod frinele , od e t e r ă în pas domol de tot.

Apropiindu-se de sat, el d e o d a t ă se tre.zi din obo-40 seala lui.

167

Drumul de ară de pe valea Crşul Alb, aungndn aprperea şesulu, la Magherat, se despcăauă, ş pte dn cete a prn ncta spre mlcul şesulu , ar alta apucă spre Şra, c să nan

5 teze la Arad ş să treacă Mureşul n Bana.Ssnd la Şra, cetele trec dea curezşa prn saş se presc n bătătura de la margnea Cmpe

Ac e nceputulSatul sentnde la palele celu dn urmă şr de

10 dealur D n sus de sat lcurle sunt presărate cu v ,ş ma sus casta e acpertă cu trş , p e culmea plau

u se vede margne pădurlr, ar ntrun vr eştnspre mpe cl ma nalt dntre tate, se rdcăzdurle părăte ale Vlagăşulu, cetate veche, de

unde chul străbate tată Cmpa ct pătrunde zareade lumnă.

Irgvan plecase de la Curc nspre amurgulser ş mna drept spre uguul Vlagăşulu, ş mnaute ndcă mna ş pe el ceva nante

20 . Iar Şrn se necăea că Irgvan mna aşa deue ş[ş] zce mereu "Ce avnd d aşa deneastmpărat 1"

n curnd ap se nseră ş rgvan l lăsă p eŞrn departen urma sa

25 Dealurle se rdcau ca nşte zdur ntunecate naa lu se vră ap unul cte unul ş curle băe

lr eş cu vtele la păşune , ş ar se vedea cetatea ,care acum stetean zarea rşatcă a unu c mare ca mgldeaă nemşcată

30 ra nspre mezul npţ cnd el eş dntre hldeledn hrul Şre ş pca drumul cel mae

lecat cu gndul de lungă călăte n reburgrele el era dus cu gndul lu depate nante, ş de

cte r vedea c�tatea nantea sa, era parcă na pleat ncă ş ar ma ndemna ca la pas ute nsă era ş el . n cele dn urmă ncepu să măe şca, bs ş e, smnd că l se slbd rnel deteră n pas dml de tt

Aprpnduse de sat, el dedată se re dn b0 seala lu

i67

Page 7: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 7/118

De mult î n c ă îi p ă r u s e c ă aude a ş a , din cînd încînd, cimpoi, ş i c e t e r ă , ş i fluier, chiote zburdalnice:trecînd acum un pod de p e a t r ă , i se i v i r ă ş i focurilede la marginea satului, d i m p r e u n ă cu lumea ce se

5 îndesuia prin zarea lor.El s ă r i în picioare, ca s ă v a d ă mai bine, apoi

strînse frînele ş i trase cu biciul între cai, iar a c e ş t i a ,n e d e p r i n ş ' i cu biciul, l u a r ă z ă b a l e l e în d i n ţ i i

s e - n t i n s e r ă drumului, încît oamenii de pe la focuri,10 s p e r i a ţ i de goana lor, g r ă b i r ă din toate p ă r ţ i l e s ă li

se p u n ă în drum.

Oprind caii, Iorgovan se uitaa m e ţ i t

împregiur.Lume, lume i iar lume, s u t e ş i sute, mii de oameni,

un bilci întreg, ş i tot nu era bilci, f i i n d c ă la bîlci

15 sunt care, sunt ş i ş e t r i , iar aici nu erau decît oameni

vii, o oaste î n t r e a g ă , ş i tot nu era oaste, f i i n d c ă aicierau pe c î ţ i f l ă c ă i , pe atîte fete. Ş i precum priveaprecum asculta din drum, el nu pute:a s ă î n ţ e l e a g ănimic: pe ici, pe colo, cîte un foc, oameni, g r ă -

20 m e z i - g r ă m e z i , unii î n t i n ş i pe jos, a l ţ i i îndesuindu-se,cei mai m u l ţ i jucînd - cimpoi, l ă u t a r i , f l u i e r a ş i ,cîntece) chiote v o r b ă , v o r b ă , v o r b ă , care le l e a g ătoate le î m p r e u n ă în o s i n g u r ă b î j b î i t u r ă .

Iorgovan era foarte nenorocit.

25 Plecase în cale l u n g ă plecat abia, se s i m ţ e ala s f î r ş i t u l c ă l ă t o r i e i . Ş t i u s e el c ă va g ă s i p ă d u r e n ila Ş i r i a , dar c ă va g ă s i atit de m u l ţ i încît s ă nu maia i b ă nevoie de a merge mai departe, la asta nu s-agîndit.

30 Dar acum era vorba s ă v a d ă ce era de v ă z u t .El s ă r i din c ă r u ţ ă , desprin;8e caii pe de l ă t u r i

p l e c ă spre m u l ţ i m e .Oamenii erau veseli, ş i Iorgovan speriase

somnul. V ă z î n d u - s e dar în mijlocul g ă I ă g i e i repede-re-35 pede ii t r e c u r ă prin minte trei gînduri deosebite.

"Bani ai?Am.Aici nu te c u n o a ş t e nimeni nimeni nu te a g ă în

s e a m ă .40 Cine ş t i e d a c ă o s ă - ţ i mai fie dat a vedea î n c ă o

d a t ă un lucru ca acesta.

[68

De mult ncă i păruse că aude aşa, din cnd ncnd, cimp, şi ceteră , ş i luier , şi chite zburdalnicetrecnd acum un pd de peatră, i se iviră ş curilede la marginea satului, dimpreună cu lumea ce se

5 ndesuia prin zarea lrl săr n piciare, ca să vadă ma bine, apstrse rnele i tase cu biciul ntre cai, iar aceştia ,nedeprnş cu biciul, ş luară zăbalele n dini şi sentnseră drumuui, nct amen de pe la curi,

0 sperai d e gana r, grăbiră din ae pările să lise pună n drum

Oprind cai, Irgvan se uita amet mpregiurume, lume ş iar lume, sute şi sute, mi de ameni ,un blc ntreg, şi tt nu era blci, iindcă la blci

5 sunt ş care , sunt ş şetr , iar aic i nu erau dect amenvi, aste ntreagă, ş tt nu era aste, indcă aicierau pe c lăcăi, pe atte ete Ş precum privea şiprecum asculta dn drum, e nu puta să neleagănimic: pe c, pe cl, cte un c, ş amen, gră

2 0 mezigrămei, un ntnş pe js, ali ndesunduse,ce mai mul jucnd cimpi , ătar i , lueraşi ,cntece, chite ş vrbă, vrbă, vrbă, care le leagătate şi e mpreună n ngură bjbtură

Irgvan era arte nenrct.2 5 lecase n cale ungă ş, plecat aba, se smea

la srştul călătrie Ştuse el că va găs păduren

la Şiria, dar că va găs att de muli nct să nu maiaibă nevie de a merge ma departe, la asta nu sagndit

3 0 Dar acum era vrba ă vadă ce era d e văzut .l săr din căruă, deprnse cai pe de ătur şi

plecă spre mulimeOameni erau veseli, ş Irgvan şi sperase

smnul Văznduse dar n mj lcul găăge repedere3 5 pede i trecură prin minte trei gndur desebteani aiAm .Aici nu te cunaşte nimen şi nmen nu te bagă n

seamă40 Cne ştie dacă să ma e dat a vedea ncă

dată un lucru ca şi acesta

 

Page 8: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 8/118

o s ă - I trimit pe Ş o f r o n cu c ă r u ţ e l e la vreun birtdin sat si o s ă m ă duc eu mai tîrziu."

C ă c i 'erau aici multe pe care omul trebuie s ă le

ş t i e ş i ă le v a d ă .5 C î ţ i v a p a ş i de la drum el dete peste o g r ă m a d ă

a d u n a t ă împregiurul unui foc de vreascuri. Uniiş e d e a u pe jos, iar a l ţ i i steteau in picioare, dar t o ţ iascultau n e c l i n t i ţ i cîntecul unui m o ş n e a g ce ş e d e a peun f e d e l e ş de l î n g ă foc. Era cintecul lui Novac. Iorgo-

10 van îl mai auzise, par' î n s ă c ă nu tot astfel, ş i sen e c ă j e a c ă nu poate s ă - I a u d ă destul de bine în g ă I ă jia cea mare.

In dosul lui un f l u i e r a ş ş i un l ă u t a r cintau Ardelea-

na, iar un ă c ă u de cei cu gura s p a r t ă luase cinci fete

15 le juca. Lumea a d u n a t ă impregiurul lor izbucneala t o a t ă ş o t i a lui in hohote ş i iar se s t ă p i n e a , ca nucumva s ă - i scape vreo v o r b ă pe neauzite.

Iorgovan, auzind chiotul ş i hohotele, se-ntoarse

in c ă c î i , apoi t r e s ă r i , r ă m a s e o c l i p ă n e m i ş c a t ş i se20 dete c î ţ i v a p a ş i înapoi.I i trecuse ca o s ă g e a t ă prin i n i m ă : una dintre cele

cinci fete era Simina.Nu! nu era Simina; era numai o p ă d u r e a n c ă o

f a t ă , p ă d u r e n c e l e ş i fetele mai ales pe la miezul25 n o p ţ i i s e a m ă n ă unele cu altele.

Dard a c ă

nu era Simina, puteas ă

fie, era un lucrufiresc s ă fie.T r e c u s e r ă luni de zile de cind n-o mai v ă z u s e în

gindul lui: ş t i a numai c-a v ă z u t - o , ş t i a cum fusese,30 dar nu mai s i m ţ i s e acreala de care i-a fost cuprins

tot sufletul in timpul cît a stat dinsa la Curtici ;·acum,d i m p r e u n ă cu oamenii de la p ă d u r i i se ivi ş i chipul

P ă d u r e n c i i , s i m ţ ă m î n t u l de a c r e a l ă , nu a m ă r î c i u n e ,a c r e a l ă , ca acreala vinului s t ă t u t de fiert ş i î n c ă

35 nelimpezit. Cît a stat dînsa la Curtici, zimbet în f a ţ alui nu s-a ivit, mîncarea lui n-a fost mincare ş i somnullui n-a fost somn, ş i t o t u ş i de cite ori era vorba deplecarea ei, i i venea s ă r ă c n e a s c ă ş i - ş i infigea ghiarelein ş o l d u r i . Era grozav lucru cînd vrei s ă nu v o i e ş t i

40 ce vreii m ţ i c ă

nup o ţ i

voi nimic, ci te duce altul

169

o să imi pe Şn cu căuele la eun bidin sa si să mă duc eu mai ziu.

Căci  eau aici mule pe cae mul ebuie să e

şie şi să le vadă.5 Cia paşi de la dum el dee pese gămadăadunaă mpegiuul unui c de eascui Uniişedeau pe js, ia alii seeau n piciae, da iasculau neclnii cnecul unui mşneag c e şede peun edeleş de lngă c. a cnecul lui Nac g

0 van l mai auzise pa nsă că nu asel şi senecăjea că nu pae să audă desul de bine n găăjia cea mae

n dsul u i un luieaş şi un lăua cnau Ardla-na, ia un lăcău de cei cu gua spaă luase cinci e

5 şi l e juca . umea adunaă mpegiuul l izbucneala aă şia lui n hhe şi ia se săpnea, ca nucumva săi scape e bă pe neauzie.

Igvan, auzind chiul şi hhele, sense

n călci api esăi, ămase clipă nemişc şi se20 dee civa paşi napi i ecuse ca săgeaă pin inimă una dine cele

cinci ee ea SiminaNu ! nu ea Simina ea numai pădueancă,

aă şi păduencele şi eele mi ales pe la miezul 5 npii seamănă unele cu alele

Da dacă nu a Simina puea să ie, e un lucuiesc să ieecuseă luni de zile de cnd n mai ăzuse n

gndul lui şia numai ca ăzu, şia cum usese3 0 da nu mai simise aceala de cae ia s cupins

suleul n impul c a sa dnsa l Cuici acumdimpeună cu amenii de la pădui i se ii şi chipulăduencii , şi simămnul de aceală , nu amăciune,aceală, ca şi aceala vinului său de ie şi ncă

3 5 nelimpezi C sa dnsa la Cuici, zbe n aalui nu sa ivi mncaea lui n-a s mncae şi smnului n-a s smn, şi uşi de ce i ea ba deplecaea ei, i venea să ăcnească şişi nigea ghiaelen şldui. a gzav lucu cnd ei să nu vieşi

0 ce vei ş i smi c ă nu pi i nimic , ci e duce alul(69

Page 9: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 9/118

d u p ă cum te poate. Ş i lucrul ă s t a grozav îl s i m ţ e aIorgovan ş i acum.

Tremura in tot trupul.

N-ar fi voit s ă deie f a ţ ă cu dînsa, dar voia s-o5 v a d ă , s-o g ă s e a s c ă , s ă afle d a c ă e aici ori nu, pentru

ca nu cumva s ă - I z ă r e a s c ă ea pe el ş i s ă se lege dedinsul. Ş i f i i n d c ă sufletul ii era plin de dinsa, oriundese uita, tot pe dînsa o vedea, ş i de cite ori s e - n c r e d i n ţ a

c ă tot nu e dinsa, iar o vedea in a l t ă parte.

10 Trecuse-n lung ş i - n lat, in c r u c i ş ş i - n Q , u r m e z i ş ,mergînd la început ingrijat ş i fricos ş i apoi mai iute

tot mai iute, dind cu cotul la dreapta la stinga

v i r i n d u - ş i mereu capul printre oameni.- Pe cine c a u ţ i , cîmpiene? ' i l i n t r e b ă un f l ă c ă u .

15 Iorgovan r ă m a s e incremenit.. - Eu? pe nimeni, r ă s p u n s e el. Am venit ş i eu s ă

v ă d . .Se d ă d u s e de gol, se f ă c u s e de r u ş i n e , î ş i a r ă t a s e

s l ă b i c i u n e a .20 Dar de unde-l c u n o ş t e a p ă d . u r e a n u l ?

·De unde? De pe port 1- Dar prost mai sunt 1 s t r i g ă el.

" i e ş t e c a r e s.at are portul lui: n-avea decit s ă cauteun .zimbran, pentru ca s ă afle de la el d a c ă Simina

25 este ori nu aici. . .

Nu era Siminaş j

nici nu era vorba,s ă

vie.Nu era, ş t i a c ă nu poate s ă fie, dar el,. cu toate

'aceste, o vedea mereu: se uitase p a r c ă prea cu dinadins

in soare ş i ii s c ă p ă r a u ochii.30 In zadar 1 O S i m i n ă , o p ă d u r e a n c ă era pe lumea

aceasta, ş i de aceasta el .nu putea s c ă p a : : se temuse c ăo va g ă s i aici, iar acum, d u p ă ce ş t i a c ă nu o poate

g ă s i ,era nemingiiat

i - ivenea

ăplece drept la Zimbru.Ş o f r o n , g ă s i n d c ă r u ţ a - n drum, s-a n ă c ă j i t c ă Iorgo-

35 van a l ă s a t caii plini de s p u m ă îri r ă c o a r e a n o p ţ i i ;·a dus apoi c ă r u ţ e l e la birt, le-a dat yailor n u t r e ţs-a intors ş i el in b ă t ă t u r a de la marginea satului.

- Ei, ce zici!? cum î ţ i place!? i n t r e b ă , trezit

el din somn.

40 - Mai ş t i u ş i eu l? i i r ă s p u n s e Iorgovan ·.

170

după cum te poate. Şi lucrul ăsta goav l simeaIorgovan şi acum

Tremura n tot trupul

Nar i voit să ee aă cu sa, dar voa so5 vadă, so găsească, să ale dacă e aci ori nu, pentuca nu cumva să zărească ea pe el şi să se lege dednsu Ş indcă suetul era pn de dnsa, oriundese uta, tot pe dnsa o vedea, ş de cte or sencredinacă tot nu e dnsa, ar o vedea n altă parte

0 Trecusen ung şin at , n cruiş şin urmeziş,mergnd a nceput ngrat ş rcos ş apoi ma uteşi tot ma ute, dnd cu cotu a dreapta şi la stngaşi vrnduş mereu capu printre oamen

e cine cau , cmpene ntrebă un lăcău. 5 Iorgovan rămase ncrement.

u pe nimen, răspunse e. A vent şi eu săvăd.

Se dăduse de go, se ăcuse de ruşie, şi arătase

săunea2 0 Dar de unde cunoştea păureanuDe unde De pe port Dar prost ma sunt strgă e

Fieşecare s at are portul li navea dect să cauteun zimbran, pentru ca să ale de a el dacă Simina

25 este ori nu ac .

u era Smna şi nc nu era vora să vie Nu era, şta că nu oate să e, dar e, cu toaeceste, o vedea mereu se utase parcă prea cu dinadinsn soare ş 8ăpărau och

3 0 n zadar O Smnă, o pădureancă era pe umea aceasta, ş de aceasta elnu putea scăp se temse ăo va găs ac, ar acum, după ce şta că nu o poae

găs , era nemngiat ş venea să pece drept la Zimbru .oron, găsnd căruan drum, sa năcăt că Iorgo3 5 van a lăsat ca pn de spumă răcoarea nopii

a dus apo căruee a birt, ea dat ailor nutre şsa ntors ş e n bătătura de a marginea saului

, c e zc cum pace ! ? ntrebă, rezit şie din somn

� a ştu ş eu răspunse Iorgova#0·

Page 10: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 10/118

Prea ji p ă r e a u molateci p ă d u r e n i i . Erau veseli, nu-iv o r b ă jucau , chiuiau, rîdeau, dar Iorgovan ar fivoit s ă - i v a d ă i e ş i ţ i din fire, ca s ă - I ieie ş i pe ieI din

minte. ,

5 Degeaba! veselie a d e v ă r a t ă f ă r ă de vin nu sepoate . .

- Haid' s ă facem noi una, încît s ă - i m e a r g ă vestea! s t r i g ă el. Ad-o v a d r ă de vinI T o v a r ă ş i o s ă ne

g ă s i m noi. .10 O v a d r ă d o a u ă , multe vedre putea feciorul lui

Busuioc d a c ă voia. Iar t o v a r ă ş i - s l a v ă Domnului!

- seg ă s e s c t o v a r ă ş i .

In amurgul zilei f l ă c ă i i f r ă m î n t a u p ă m î n t u l , i a r ăIorgovan ş e d e a pe e d e l u ş u l de î n g ă focul de vreascuri,

1 5 b ă t e a din palme ş i striga mereu:

- H u p a - ţ u p a , h u p a - ţ u p a , hop IAbia o d a t ă , de d o a u ă ori atinsese bocala cu vin,

era î n s ă a m e ţ i t , r ă u a m e ţ i t . . iD e o d a t ă ochii i se u m p l u r ă de l a c r ă m i .

20 '- Nu mai vreau I s t r i g ă el indirjit, apoi se r i d i c ăo l u ă spre sat. .!

I I I:J

Ş o f r o n , om c ~ de treizeci de ani, fusese · ă t a n ăî m p ă r ă t e a s c ă ş i era de mai m u l ţ i ani acum s l u g ă cu25 simbrie, ş t i a dar ce este datoria porunca s t ă p î n u l u i .

C î t ă vreme vedrele erau pline, ş i - a f ă c u t ş i elparte c u v e n i t ă din ele, i a r ă partea lui era mare. Tocmai m ă t ă h a l ă nu era Ş o f r o n ; te uitai . n s ă la el ş is i m ţ e a i c ă nici cu parul, nici' cu p ă h a r u l nu-l p o ţ i

30 dobori. Inalt nu era a f a r ă din s e a m ă n , era i n s ă > c i o l ă nos, lat in umeri greu in tot trupul, 'un ' om careduce la t ă v ă l e a l ă Cu toate aceste, întorcîndu-se la

birt, p ă m î n t u l i se l e g ă n a sub picioare ş i drumul deţ a r ă ii era prea îngust. '

35 Ajuns ]a u ş a grajdului, el se o p r L ş i - ş i a d u n ă toateputerile ca s ă steie drept.

"Sunt a m e ţ i t , nu-i v o r b ă , zise el, r ă u a m e ţ i tdar beat nu sunt. Busuioc e om cinstit, Iorgoyan e

171

Pea peau oaec păden Eau ese , oă, juca ha, deau, da ogoan a o să adă eşţ dn e, ca să ee ş pe e dne

5 Degeaa esee adeăaă ăă de n sepoae Had să ace no a nc să eag es

ea sgă e Ado adă de n oaăş o s negăs no.

0 O adă , doauă , e ede puea ecou Busuoc dacă oa a oaăş sa Do

se găsesc oaăşn augu e ăc ănau pă , aăogoan şeda pe edeuşu de ngă oc de easc ,

5 ăea dn pae ş sga ee Hpaţupa , hpaţupa , hop Aa o daă, de doaă o asese ocaa c ,

ea nsă aeţ, ău aeţDeodaă och se upă de ac

2 0 u a eau g e nd , apo se cŞI o ă spe sa ' !

II

'1

oon, o c de eec de an, sese căa

păăească ş ea de a ţ an ac ă c2 5 se, şa da c e ese daoa ş poca spnă ee edee ea pe, şa c ş e

pae cuenă d ee, aă paea ea e oca ăăhaă n ea oo e a s a e şsţea c nc c pa, nc cu pha n poţ

30 doo na nu ea aaă dn seaă, ea ns oăos, a n e ş ge n o p, n caedce a ăeaă u oae acese, ocdse a, păn se egăna s pcoae ş u deţa ea pea ngus .

3 5 Ajs a uşa gajdu , e s e op şş adnă oaepuee ca să see dep

n aeţ, n oă, ş se e, aeţda ea n sun. Bus e o cns, ogoan e

7

Page 11: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 11/118

b ă i a t de t r e a b ă , jupîneasa Vica e b u n ă ş i ea, de totb u n ă . Ei 1 i ce-i mai departe I? Prea p u ţ i n îmi p a s ă 1Tot m ă - n s o r la t o a m n ă 1"

Ş i putea Ş o f r o n s ă se însoare. Avea b ă n i ş o r i d a ţ i5 cu împrumutare , avea un loc de c a s ă în Curtici.

Intrase s l u g ă la Busuioc pentru ca s ă ş i - l c î ş t i g e n a ş :teate erau gata; numai nevasta mai lipsea. Iar acum,nu era beat Ş o f r o n , era î n s ă a m e ţ i t ş i ar fi voit s ă

a i b ă n e v a s t ă , ca s ă p o a t ă s ă r u t a pe cineva. A ş a era el10 cînd era a m e ţ i t : ii era d r a g ă lumea t o a t ă .

- B u n ă d i m i n e a ţ a 1 zise el intrînd în grajd.

- B u n ă s ă - ţ i fie inima 1 ă s p u n s e tot el, deoarececaii, c ă r o r a le zisese " b u n ă d i m i n e a ţ a " , nu îi puteau

r ă s p u n d e .15 - Dar fin mai a v e ţ i d-voastre?

- Ia vino, m ă rog, ş i te u i t ă 1- Bun 1 bun 1 zise el iar, î n c r e d i n ţ î n d u - s e c ă este

fîn.

- Da, bun!20 t n s ă Vulpoiu, unul dintre caii de la c ă r u ţ a luiIorgovan, stetea gînditor ş i nu mînca.

Ş o f r o n î ş i î n c r e ţ i sprîncenele, îl a p u c ă de urechiş i - l ţ u ţ u r ă , apoi se dete înapoi ş i g r ă i :

- Ş o f r o a n e 1 a s ă 1 nu te n e c ă j i ! c u l c ă - t e s ă tragi25 un pui de somn; dar b a g ă de s e a m ă s ă nu te fure

somnul, Ş o f r o a n e , c ă e z i u ă , Ş o f r o a n e , ai t r e a b ă ,Ş o f r o a n e !

Culcat apoi în u ş a grajdului, cu capul pe prag, elîn curînd începu a zîmbi prin vis.

30 Cînd se albea de z i u ă , el s ă r i sprinten în picioareca s ă adape caii ş i s ă - i ţ e s e l e , i a r ă cînd soarele seivea din dosul dealurilor, el se-ntorcea in b ă t ă t u r ade la marginea satului, ca s ă v a d ă ce-i ş i cum ş i s ă - i

p o a t ă da s t ă p î n u l u i s ă u r ă s p u n s pe cînd se va scula.35 Ş o f r o n , p ă d u r e a n ş i el, ş t i a s ă v o r b e a s c ă cu p ă d u -renii, tocmai de aceea î n s ă în curînd s i m ţ i c ă anevoiase va î n ţ e l e g e cu d î n ş i i .

Nici nu voiau p ă d u r e n i i s ă steie de o r b ă cu dînsul.Cei mai m u l ţ i ziceau c ă nu r ă m î n pe aici, ci trec în

40 B ă n a t , unde ziua se p l ă t e ş t e mai bine. A l ţ i i îl aminau

pe mîne, pe pomîne, zicînd c ă nu ş t i u î n c ă cum se

172

băa de reabă jupîeasa Vca e buă ş ea de obuă ş ce ma depare ? Prea puţ m pasă To măsor la oamă 1"

puea ofro să se soare Avea băşor daţ cu mprumu are ava u loc de casă î Curc Irase sluă la Busuoc peru ca să şl cşe aşae erau aa ; uma evasa ma lpsea Iar acumu era bea ofro era îsă ame ş ar f vo săabă evasă ca să poaă sărua pe ceva Aşa era el

0 cd era ame era draă lumea oaă Buă dmeaţa se el rîd î rd

Buă să fe ma răspuse o el deoarececa cărora le sese buă dmeaţa u î pueaurăspude

- Dar f ma ave dvoasre? Ia vo mă ro ş e u ă ! Bu bu se el ar îcredţîduse că ese

Da bu 2 0 să Vulpou uul dre ca de la căruţa luIorova seea îdor ş u mîca

ofro ş cre sprceele l apucă de urechşl uţură apo se dee apo ş ă

ofroae lasă u e ecăj culcăe să ra2 u pu de som; dar baă de seamă să u e fure

somul ofroae că e uă ofroae ş a reabăofroae 1Culca apo uşa rajdulu cu capul pe pra el curîd îcepu a îmb pr vs

3 0 Cîd se albea de uă el săr spre î pcoareca să adape ca ş să esele ară cîd soarele sevea d dosul dealurlor el seorcea băăurade la marea saulu ca să vadă ce ş cum ş să

poaă da săpulu său răspus pe cîd se va scula3 ofro pădurea ş el şa să vorbească cu pădure ocma de aceea să î curd smţ că aevoase va ţelee cu dş.

Nc u voau pădure să see de vorbă cu dîsul .Ce ma mulţ ceau că u rămî pe ac c rec

0 Băa ude ua se plăeşe ma be . Alţ l amaupe mîe pe pome cd că u şu îcă cum se

2

Page 12: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 12/118

vor h o t ă r î p r e ţ u r i l e . Iar p u ţ i n i i care erau gata de amerge chiar de pe acum la lucru cereau n i ş t e p r e ţ u r ide te speriai de ele. Trebuia s ă le p l ă t e ş t i zilele perdute

pe drumo s t ă n e a l a drumului.

Apoianul

era5 bun, dar din dar se face. Apoi v e n i s e r ă mai p u ţ i n idecit i n t r - a l ţ i ani. Apoi - ş i mai ales - era h o l e r ă ,

ş i degeaba omul în gura m o r ţ i i nu i n t r ă . t

Dar toate aceste calea-valea; vorba era c ă nu seg ă s e a u oameni pe placul lui Busuioc.

10 Busuioc i ş i f ă c u s e socoteala c i ţ i c o s a ş i , c î ţ i l e g ă -tori c î ţ i m ă n u n c h e ş i i i trebuiau pentru ca s ă - ş ip o a t ă aduna rodul in timp de trei zile. P ă d u r e n i iaveau î n s ă alte socoteli. Voind a pleca la s e c e r i ş , eise a d u n ă în cete de cite cinci p i n ă la o s u t ă de i n ş i .

15 Fiecare din aceste cete are apoi un om al ei, care seî n v o i e ş t e pentru ceata lui; oameni ă z l e ţ i nu se g ă s e s c ,deoarece p ă d u r e a n u l o d a t ă cu capul nu se despartede ceata cu care a plecat. Degeaba se c ă z n e a dar

Ş o f r o n s ăadune

n u m ă r u lporuncit de Busuioc: o

d a t ă20 erau prea m u l ţ i l e g ă t o r i ; a l t ă d a t ă prea p u ţ i n i c o s a ş i .

Dar, ceea ce era mai r ă u , se nimereau totdeauna pream u l ţ i care nu fac nici o t r e a b ă . F i e ş t e c a r e c e a t ă decel p u ţ i n opt i n ş i are cite un c i m p o i e ş ori l ă u t a r ş icîte un b ă i a t care p o a r t ă f e d e l e ş u l cu a p ă in urma

25 s e c e r ă t o r i l o r , iar I ă u t a r u l e socotit drept c o s a şb ă i e t u l drept m ă n u n c h e ş . Busuioc h o t ă r î s e un cim

p o i e ş , un l ă u t a r doi b ă i e ţ i , iar lui Ş o f r o n i se nimereau cîte patru l ă u t a r i , doi, trei c i m p o i e ş i ş i citecinci, ş a s e b ă i e ţ i .

30 " S ă f a c ă Iorgovan ce v o i e ş t e ell" g r ă i Ş o f r o n ş i s ăîntoarse n ă c ă j i t la birt.

Mai r ă u se n ă c ă j i cind a f l ă c ă Iorgovan tot nu s-asculat î n c ă , iar d u p ă ce se duse la grajd, el incepu

a se s c ă r p i n a la ureche.35 Vulpoiu stetea cu urechile d ă b ă l a t e ş i f ă c e a zimbre.

- Am zis .eu, g r ă i Ş o f r o n . Are ceva Iorgovan,t rebuie s ă a i b ă . Ziceam eu i n c ă de ieri c ă o m o a r ă caii.A s t ă - n o a p t e i-a l ă s a t a s u d a ţ i in mijlocul drumului,iar acum doarme ca ne alte d ă ţ i .

4 O I l ş t i a om care nu p r i m e ş t e s ă fie purtat deslugile t ă t î n e - s ă u jdar Vulpoiu era bolnav, n ă c ă j i t

1173

vo hor preţurle Ia puţn cae erau aa de amere char de pe acum la lucru ceeau nşe preţude e spera de ele. Trebua să le plăeş lele pe

due pe drum ş osneala dumulu Apo anul era5 bun ş dar dn dar se face Apo venseă ma puţndecî nralţ an . Apo ş ma ales era hole ş deeaba omul în ua moţ nu nă t

Dar oae acese caleavalea voba ea că nu seseau omen pe placul lu Busuoc

0 Busuoc îş fcuse socoeala cîţ cosaş cîţ leo ş cîţ mnuncheş ebuau penu ca săş

poa aduna rodul n mp de re le Pduenaveau însă ale socoel Vond a pleca la secerş ese adună n cee de ce cnc pnă la o suă de nş.

5 Fecare dn acese cee ae apo un om al e ca seînvoeşe penu ceaa lu oamen ăleţ nu se ăsescdeoaece pdureanul o daă cu capul nu se despaede ceaa cu cae a pleca. Deeaba se cnea da

Şofron să adune numrul pounc de Busuoc: o daă0 erau prea mulţ leo ală dă pea uţn cosaş Dar ceea ce era ma rău se nmereau odeauna peamulţ care nu ac nc o reabă Feşeae ceaă decel puţn op nş are ce un cmpoeş o lua şîe un b care poară fedeleşul u apă în uma

5 seceorlo ar ăuaul e soco drep cosaş şbeul dep mnuncheş Busuoc hoîse un cmpoeş, un lu ş do beţ a lu Şofon se nmeeau cîe paru lăua do, e cmpoeş ş cecnc sase be.

3 0 facă Iorgovan ce voeşe el r Şofon ş s

înorse năcj la br.a ru se năcăj cînd află c Iorovan o nu sa

sula încă a dup ce se duse la ajd, el ncepu

a se scpna la ureche.3 5 Vulpou seea cu urechle dăblae ş fcea mbe Am s eu ră Şofron. Ae ceva Ioovan,

ebue să abă. Zceam eu încă de er că omoaă ca .Asănoape a lsa asudaţ în mjlocul dumulua acum doame ca ne ale dţ

O şa om are nu pmeşe să fe pua de

slule înesu da Vulpou ea bolnav, ş năcj 3

Page 13: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 13/118

5

10

15

20

25

30

35

40

il74

cum era, Ş o f r o n nu mai avea r ă b d a r e ş i trebuia s ă - It r e z e a s c ă .

Iorgovan durmea ş i nu durmea: nu ş t i a nici elsingur

ce face.Obicinuit

a se scula ded i m i n e a ţ ă ,

els-a trezit d e o d a t ă cu Ş o f r o n , dar nu-i venea ă se scoale.ti era greu s ă mai deie f a ţ ă cu oamenii care-l v ă z u s e r ăpeste noapte ş i inchise iar ochii,pentru ca s ă f u g ă dinlume ş i s ă nu mai ş t i e nimic.

El se u i t ă dar cam s u p ă r a t la Ş o f r o n cînd acesta i ltrezi.

- C e - ţ i p a s ă I ? îi zise apoi. Nu cumva ai voi s ă - m istric cheful ca s ă nu r ă m î i numai cu paguba? L a s ă - Ip i a r ă d a c ă n-are zile I

Ş i iar închise Iorgovan ochii: ar fi voit s ă d o a r m ămereu s ă nu se mai t r e z e a s c ă tot el î n s u ş i .

Dar el nu mai putea s ă d o a r m ă ., Un caII? P u ţ i n ă t r e a b ă I Dar nu era a bine I Tot

n-ar fi vrut Iorgovan s ă p ă g u b e a s c ă .I n s ă

el voias ă - i

arate luiŞ o f r o n c ă

preap u ţ i n

îip a s ă nu s-ar fi sculat - f e r e a s c ă Dumnezeu! - nicin-ar fi întrebat, d u p ă ce se s c u l ă , despre Vulpoiu.

- Ce-i cu oamenii? î n t r e b ă el uitîndu-se a ş a campe f u r i ş în f a ţ a lui Ş o f r o n .

- S ă vii s ă vezi I i i r ă s p u n s e Ş o f r o n .- Sunt ori nu sunt?- 'Sunt ş i nu sunt.

- V o r b e ş t e - m i cum se v o r b e ş t e , g r ă i Iorgovanmai r ă s t i t . Ai fost? n-ai fost? ai g ă s i t ? n-ai g ă s i t ?

- Am g ă s i t ş i n-am g ă s i t , îi r ă s p u n s e Ş o f r o n . A ş acum îi cere nenea Busuioc, n-ai putea s ă - i aduni decît

în sat, din plin.

Atît ii mai trebuia ş i lui Iorgovan. D a c ă nu putea

s ă d o a r m ă , a r fi voit s ă m e a r g ă mereu înainte p î n ă ce

nu va i e ş i din lume.- Atunci pune caii, ca s ă mergem mai departe,

zise el h o t ă r î t se duse ca s ă f a c ă socoteala c'onacului.Ş o f r o n puse caii - la c ă r u ţ a sa trei, iar la a lui

Iorgovan numai doi. ..Iorgovan se urca-n c ă r u ţ a cu doi cai intocmai cum

s-ar fi urcat cînd ar fi fost cu trei. S l a v ă Domnului,

5

1 0

1 5

2 0

2 5

3 0

3 5

4 0

4

cum era ofro u mai avea răbdare şi rebuia sărezască

Iorova durmea şi u durma u şa ici el

siu ce face Obiciui a se scua de dimieaţă elsa rezi deodaă cu ofro dar ui veea să se scoalei era reu să mai deie faţă cu oameii arel văzuserăese oae şi chise iar ochiieru a să fuă dilume şi să u mai şie imic.

l se uiă dar cam suăra la ofro cîd acesa lrezi

Ceţi asă ? i zise aoi u cumva ai voi sămi

sic şi cheful ca să u rămi umai cu auba? asălă iară dacă are zile i iar chise Iorova ochii ar fi voi să doarmă

ereu şi să u se mai rezească o el suşDar el u mai uea să doarmă

U ca ? Puţiă reabă Dar u era a bie I  Toa fi ru orova să ăubească.

să el voia săi arae lui ofro că rea uţi iasă şi u sa fi scula ferească umezeu iciI ar fi reb duă ce se sculă desre uloiu

Cei cu oamei i? rebă el uiduse aşa came furiş faţa lui ofro

Să vii să vezi i răsuse ofro Su ori u su? Su şi u su orbeşemi cum se vorbeşe răi Iorova

ai răsi Ai fos? ai fos? ai ăsi? ai ăsi? Am ăsi şi am ăsi i răsuse ofro Aşa

um i cere eea Busuioc ai uea săi adui decî sa di li

A i mai rebuia şi lui Iorova. Dacă u ueasă doarmăar fi voi să meară mereu aie îă ce

u va ieşi di lume Auci ue cai i ca să merem mai dearzise el hoăr şi se duse ca să facă socoeala cacului

ofro use cai i la căruţa sa rei iar la a luiIorova umai doi. .

Iorova se urca căruţa cu doi cai îocmai cumsar fi urca cd ar fi fos cu rei . Slavă Domului

Page 14: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 14/118

5

10

feciorul lui Busuioc n-avea nevoie s ă - ş i p i a r d ă rostulpentru atîta t r e a b ă . ..

Dar omul om r ă m î n e . ,...

. - Cu pielea cum r ă m î n e ? î n t r e b ă feciorul lui Busu

IOC.

- O s-o g ă s i m aici, i i r ă s p u n s e sluga.- M î n ă tu inainte I

Ş o f r o n i e ş i cel dintii din curte, i a r ă Iorgovanr ă m a s e - n urma slugii.

- Mare minune! g r ă i Ş o f r o n . Fire-ar s ă nu-i fiede diochi.

IV ....Noaptea, pe la cintatul c o c o ş i l o r , Iorgovan ·era la

CiI se b ă I ă b ă n e a cu I u ţ u , un om de acolea din sat,15 în vreme ce Ş o f r o n durmea la locul lui, în u ş a grajdu-

lui, cu capul pe prag. •

- Care va s ă z i c ă mîne d i m i n e a ţ ă e ş t i cu oameniiaicil . ..'

- Las' pe mine, g r ă i I u ţ u . D a c ă nu g ă s e s c în Cil,20 caut prin satele de dimpregiur. Am p î n ă d i m i n e a ţ ă

timp s ă cutreier toate satele p î n ă î n D u l c e l e ş i Zimbru.Iorgovan t r e s ă r i .- Nu e departe Zimbru de aici? î n t r e b ă el fricos.

- Cale de un ceasş i

nici atîta, îir ă s p u n s e I u ţ u .

25 Ţ i u mereu drumul de ţ a r ă p î n ă la I o s ă ş e l , iar de aiciapuc valea la stinga ş i ies drept în Zimbru.

- Raid' I p l e a c ă I nu pierde timpul I g r ă i Iorgovan,cuprins de· e a s t î m p ă r . .

R ă m î n î n d apoi singur, el începu s ă se plimhe prin

30 curtea mare d e ş a r t ă .Avea destul timp p î n ă d i m i n e a ţ ă : putea s ă m e a r g ă

s ă se î n t o a r c ă , f ă r ă ca s ă ş t i e Ş o f r o n în ce treburi aumblat. I n s ă caii erau o b o s i ţ i , p ă g u b i s e o d a t ă , ş i

Ş o f r o n durmea-n u ş a grajdului.35 Era o nebunie I De ce s ă se d u c ă ? de ce·s-o . a d ă ?

ce avea el cu dînsa!? Nimic, nimic, nimic I Era o mare

nenorocire pe capul lui p ă d u r e a n c a aceea; dar ti i e ş i s eo d a t ă primejdia-n cale ş i nu se mai putea feri .de ea,

175

fecoul lu Busuoc navea nevoe s pad osulpenu aa eab I

Da oul o ne Cu pelea c ne? neb fecol l s

5 oc O so s ac, spnse sla Mn naneofon e cel dn dn ce a oovan

asen ua sl 0 Mae nune ! ofon Fea s n fe

de doch.

IV

Noapea, pe la cnaul cocolo, oon ea laCl se bbnea c , n o de acolea d sa,

5 n vee c e ofon duea l a locul l n dl , cu capul pe pa •

Cae va s c ne dnea e c oaenac

as ' pe ne uu . D ac n sesc n l 0 cau pn saele de dpeu. A pn dnea

p s cuee oae saele pn n Dulcele Zb Ioovan es. Nu e depae Zbu de ac ? neb  el fcos

Cale de un ceas nc aa snse uu5 u ee dul de a pn la Iosel a de acapuc valea la sna es dep n Zb

ad' pleac I  nu pede pul I  oovan,cupns de neasp.

Rnnd apo snu, el ncepu s se ple pn3 0 cuea ae dea.

Avea desul p pn dnea puea ea s se noac f ca s e ofon n ce eb abla ns ca eau obos, pubse o da, ofon dan ua adulu

3 5 a o nebune De ce s se duc? de ceso vad?ce avea el cu dnsa ! Nc , nc, nc a o aenenooce pe apl lu pdueanca aceea da eseo da pejdan cale nu se a pua fe de ea,

Page 15: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 15/118

5

10

15

.20

25

30

35

!i0

8.76

i l apucase o d a t ă gindul de a se pune c ă l a r e nu mai

putea, nu mai putea, r ă c o a r e a n o p ţ i i , lumina lunii,umbrele copacilor, toate-l adimineau.

- C u l c ă - t e ş i dormi I zise el îndîrjit, apoi se duse

drept spre o claie de fin ce se afla in fundul c u r ţ i i ,g ă t i un c u l c u ş ş i se c u l c ă ş i închise ochii.Somnul î n s ă e c î t e o d a t ă p r i m e j d i o a s ă s c ă p a r e .S-a c ă z n i t cît s-a c ă z n i t , a adormit de la o vreme,

dar i n d a t ă ce l-a ă p u s somnul, el a ş i pornit la drum,iar in vis c ă i l e sunt scurte pornit o d a t ă , nu se mai

opri decît acolo unde-l ducea gîndul lui. In cele dinu r m ă se trezi speriat din somn, se u i t ă z ă p ă c i t împregiurul s ă u d î n d u - ş i s e a m ă c ă tot n-a plecat i n c ă ,

s ă r i in picioare ş i se duse la grajd.Nu era decit pe u m ă t a t e treaz, ş i d a c ă s-ar fi culcat

iar ă d o a r m ă , d i m i n e a ţ a n-ar fi putut ă - ş i deie e a m ă ,a visat oare lucrul acesta ori l-a f ă c u t în aievea; cutoate acestea, el l u ă de la s c a r ă pe cel mai prost dintrecei cinci cai .

Ş o f r o n s ă r i in picioare, gata de a-l umfla.- S t ă i pe pace, c ă eu sunt, g r ă i Iorgovan incet.- Ce vrei s ă faci?- M ă duc s ă caut s e c e r ă t o r i .

Ş o f r o n a ş t e p t ă s ă i a s ă cu calul, apoi se c u l c ă iar

cu capul pe prag i durmi l i n i ş t i t mai departe.

"N-o s ă mai fac eu in i a ţ a mea lucrul ă s t a cu atîtap o f t ă " , zise Iorgovan d u p ă ce se v ă z u i e ş i t in drumulcel mare.

Drumul p î n ă la I o s a ş i e p l ă c u t chiar ziua, dar

i n c ă în zori de zi, pe r ă c o a r e , la lumina lunii, ş i Iorgovan i l trecea ca prin vis. I n s ă numai de la I o s a ş iinainte era, mai ales pentru el, omul crescut la Cîmpie, ţ a r a minunilor nespuse.

Aci drumul a p u c ă pe o vale mai s t r î m t ă , ţ i i n d u - s emereu de ţ ă r m u r i i unui r i u l e ţ zgomotos, acum printreţ a r i n i ş i f i n a ţ e , mai departe printre livezi ş i r a r i ş t i ,

iar mai departe prin p ă d u r i dese ori pe sub stînci cea t î r n ă greu de coastea p i e z i ş ă , p r e s ă r a t ă pe ici, pecolo cu cîte un fir de m e s t e a c ă n . Se albea de z i u ă ,

p ă s ă r i l e î n c e p u s e r ă a zbura din c r e a n g ă în c r e a n g ă :din cînd în cînd se auzea cîte-o g a i ţ ă ori cîte un sturz,

5

0

5

.

2 0

2 5

3 0

35  

{

8

apucase o dat dul de a se pue clare şi u maiputea u mai puea rcoarea opţii lumia luiumbrele copacilor toatel adimieau

Culcte şi dormi 1 ise el îdrj it apoi se duse

drept spre o claie de f ce se afla î fudul curţii şiti u culcuş şi se culc şi îchise ochiiSomul s e cteodat primejdioas scpareSa cit ct sa cit a şi adormit de la o vreme

dar dat ce la rpus somul el a şi porit la drumiar vis cile sut scurte şi porit o dat u se maiopri dect acolo udel ducea îdu lui ele diurm se trei speriat di som se uit pcit mpreiurul su şi dîduşi seam c ot a plecat csi picioare şi se duse la rajd

Nu era dect pe jumtate trea ş i dac sar f i culcatia s doarm dimieaţa ar fi putut sşi deie seama visat are lucrul acesta ori la fcut aievea ; cutoate acestea el u de a scar pe ce ai prost direei cici cai

ofro sri picioare ata de al umfa. Sti pe pace c eu sut i Iorova cet Ce vrei s faci? M duc s caut secertori ofro aştept s ias cu caul apoi se culc iar

cu capu pe pra şi durmi iiştit mai depareNo s mai fac eu viaţa mea lucru sa cu atîta

poft şi ise Iorova dup ce se vu ieşt drumuce are.Drumul p la Iosaşi e pcut chiar şi iua dar

c ori de i pe rcoare a lumia uii şi Iorova trecea ca pri vis. s umai de la Iosaşiaite era mai aes petru el omul crescut la Cpie ţara miuior espuse

Aci drumul apuc pe o vale mai strmt ţiiduse

mereu de ţrmurii uui ruleţ omotos acum pritreţarii şi faţe mai departe pritre livei şi rariştişi iar mai departe pri pduri dese ori pe sub stîci ceatr reu de coastea pieiş presrat pe ici pecoo cu cte u fir de mesteac Se albea de iu şipsrie cepuser a bura di crea î creadi cd î cd se auea cîteo aiţ ori ce u sur

Page 16: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 16/118

turturica g u r ă i a , c i o c ă n i t o a r e a b ă t e a - n s c o a r ţ a copacului, c o c o ş u l - s ă l b a t e c cînta de zori, iar priveghitoarea,care-l î n s o ţ i s e pe Iorgovan în tot drumul lui, s p e r i a t ăp a r c ă de lumina ce începuse a se r e v ă r s a peste culmile

5 dealurilor în vale, î ş i urma cîntecul cu î n d o i t ă p a t i m ă .Crescut la Cîmpie, Iorgovan n-ar fi crezut i c i o d a t ă

c ă sunt cu p u t i n ţ ă atîte f r u m u s e ţ e i n g r ă m ă d i t e la unloc. I n s ă el n-avea timp pentru ele. Ceasul lui I u ţ u

i e ş i s e de tot lung, Iorgovan ş i î m b ă r b ă t a mereu calul,10 ca s ă nu-l apuce ziua pe drum.

Era ziua mare cind valea se l ă r g i .In fund se ridica Moma, un munte înalt, cu coastelep i e z i ş e ş i acoperit de sus p î n ă jos cu p ă d u r e d e a s ă , la

dreapta un deal stincos, iar la stinga alt deal mai15 prelungit, pe care se intinde satul cu biserica ş i cu

mormintii din sus de ea.Iorgovan se opri, ş i p a r c ă - i venea s ă se î n t o a r c ă .Aici era Simina.Ce s ă - i z i c ă ? ce s ă - i f a c ă ? ce voia el cu dinsa?

2 0 Putea el, om în t o a t ă firea, s ă - i s p u n ă c-a venitatita drum de dragul ei? I Ori putea ă - i s p u n ă c ă numaidin întimplare a nimerit pe aici? I

Dar de unde ş t i a el ce poate ş i ce nu poatel?

Simina, f a t ă h a r n i c ă , se sculase d e s - d e - d i m i n e a ţ ă ,25 c ă c i avea u r z e a l ă - n r ă z b o i , ş i la r ă z b o i h ă r n i c i a sem ă s o a r ă cu cotul.N e a c ş u , t a t ă l

ei,i e ş i s e

inp ă d u r e s ă

caute lemn dejuguri, ş i ea ş e d e a s i n g u r ă la r ă z b o i u l pus în o p o i a t ădin fata casei.

30 La 'moarte s-ar fi gindit Simina, dar la Iorgovannu. Nu-i vorba, era un timp cind se gîndea ş i dînsamult ş i pe cind se gîndea, se pomenea c ă plînge. n s ăfetele nu pot porni ca f l ă c ă i i pe urma gîndului lor, ci

stauş i

se gindescş i a ş t e a p t ă ş i

plîng,i a r ă

gîndul te35 p ă r ă s e ş t e cind vede c ă nu te iai d u p ă el, atunci se

c u r m ă plinsul. Era f r u m o a s ă Simina se ş t i a frum o a s ă . I n c ă pe cind era c o p i l ă s i m ţ e a c ă t o ţ i se u i t ăd u p ă dînsa, iar de cînd se f ă c u s e f a t ă mare, ii spuneau

a l ţ i i in f i e ş t e c a r e zi c ă e f r u m o a s ă , ş i se vedea ea4 o î n s ă ş i în ochii l ă c ă i l o r . Iar fetele frumoase pot ă a l e a g ă

il7712

turturca urăa cocătoarea băta scoarţa copacuu cocoşusăbatec cta de zor ar prvehtoareacare îsoţse pe Iorova tot druu u speratăparcă de ua ce îcepuse a se revărsa pese cue

5 deauror î vae îş ura ctecu cu îdotă patăCrescut a Cîpe Iorova ar f crezut codatăcă sut cu putţă atte fruuseţe îrăădte a uoc . să e avea tp petru ee Ceasu u Iuţueşse de tot u ş Iorova ş bărbăta ereu cau

tO ca să u apuce zua pe drura zua are cîd vaea se ăr.

fud se rdca Moa un ute îat cu coasteepezşe ş acopert de sus pîă jos cu pădure deasă adreapta u dea stcos ar a sta at dea a

5 preut e care se tde satu cu bserca ş cuort dn sus de ea

Iorvan se opr ş pacă veea să se îtoarcăAc era SaCe să zcă? ce să facă? ce voa e cu dîsa?

0 Putea e o toată frea să spuă ca vetatîta dru de drau e? Or putea să spună că uad îtîpare a ert pe ac?

Da de ude şta e ce poate ş ce u poate ?Sa fată harcă se scuase desdedeaţă

5 căc avea urzeaă războ ş a războ hărca seăsoa cu cotu

Neacşu tată e eşse pădure să caute e dejuur ş ea şedea sură a războu pus î o poatăd faţa case

3 0 a oarte sar f îdt Sa dar a Iorovau Nu vorba era u tp cd se îdea ş dsaut ş pe cd se îndea se poeea că pe săfetee u pot por ca făcă pe ura îduu or c

stau ş se îdesc ş aşteaptă ş p ară du te3 5 părăseşte cîd vede c ă u t e a după e ş atuc secură ş pu ra fruoasă Sa ş se şta fruoasă . că pe cîd era copă sţea că toţ se u tădupă dîsa ar de cd se făcuse fată are î spueauaţ feştecare z că e fruoasă ş se vedea ş ea

4 O îsăş och făcăor Iar fetee fruoase pot să aeaă

1

Page 17: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 17/118

din plin. Cu toate acestea, Simina nu ş i - a ales ea peIorgovan.

S-a nimerit a ş a . Pe cînd l ţ i f l ă c ă se a ţ i n e a u mereu .d u p ă dînsa, feciorul lui Busuioc stetea departe ş i

5 numai din cînd în cînd îi zicea cîte-o v o r b ă , pe carenumai dînsa putea s-o î n ţ e l e a g ă nici aceasta nu erav o r b ă de dragoste, ci v o r b ă s c u r t ă , a omului ce vrea

s ă - ş i a s c u n d ă durerea. Astfel a stat timp de trei luniaproape de dînsul,iar cind era s ă plece dînsa, el trei

10 zile de-a rindul n-a mai dat pe a c a s ă p e n t r ~ ca nucumva s ă deie f a ţ ă cu dînsa.

V ă z î n d u - 1acum întrat pe

p o r t i ţ ă ,ea

î ş i c u r m ălucrul, a r u n c ă ochii la el, puse încet suveica pe pînza

î n t i n s ă , apoi se r i d i c ă ş i - ş i f ă c u cruce.15 Un fior, unul singur, îi trecu tot trupul ş i o r u n c ă

cu un an în u r m ă : îi venea s ă î n c h i d ă ochii ş i s ă ser e p e a d ă la el.

El î n s ă venea zîmbind l i n i ş t i t , ca cînd abia

ieri s-ar fi d e s p ă r ţ i t de dinsa.20 - A ş a - i c ă te miri? zise el oprindu-se în f a ţ a ei;î n s ă f ă r ă de a privi drept la dînsa.

- Nu ş t i u - îi r ă s p u n s e ea, începînd s ă tremure- ş t i u î n s ă c ă - m i pare bine.

- Am venit s ă te iau la s e c e r25 . - Mai ş t i u eu?! zise ea. Taica fi-avea de gînd s ă

m e a r g ă iestimp.

- Dar tu aveai? î n t r e b ă el. ·- Nici eu! r ă s p u n s e ea h o t ă r î t .- Ei! atunci te-am v ă z u t m ă c a r , g r ă i el cu glasul

30 înecat; poate c ă e mai bine a ş a . .- Mai ş t i u eu?! zise ea, l a c r ă m i l e o n ă p ă d i r ă .Iorgovan î ş i m u ş c a buzele ş i se uita împregiurul

s ă u : ar fi voit s ă r u m p ă , s ă f r î n g ă , s ă s p a r g ă ; nu cutezas ă

se uite drept la ea; i se inchideau ochii cînd o vedea,35 c ă c i s i m ţ e a c ă î n d a t ă ce o vede, îi vine s-o apuce i s-o

s t r î n g ă în b r a ţ e , încît s ă - i p e a r ă pofta de a mai plinge.

- Degeaba te u i ţ i , g r ă i dînsa, c ă nu-i nimeni

a c a s ă ; chiar dac-ar fi, mie nu mi-e r u ş i n e s ă plîng.

- Atunci de ce plingi? g r ă i el apropiindu-se de40 dînsa. Am venit eu ca s ă te v ă d plingind?!

din plin Cu toate acestea, Simina nu şia ales ea peorovan.

Sa nimerit aşa. Pe cnd alţi flăcăi se aţineau mereu după dnsa, feciorul lui Busuioc stetea departe şi

5 numai din cnd n cnd i icea cteo vorbă, pe carenumai dnsa putea so înţeleaă, şi nici aceasta nu eravorbă de draoste, ci vorbă scurtă a omului ce vreasăşi ascundă durerea Astfel a stat timp de trei luniaproape de dînsul,iar cînd era să plece dînsa e tre

0 ie dea rndul na mai dat pe acasă , pentr ca nucumva să deie faţă cu dînsa.

Văîndu acum ntrat pe portiţă, ea îşi curmăucrul, aruncă ochii la el, puse ncet suveica pe pnaîntinsă, apoi se ridică şişi făcu cruce.

5 Un fior , unul sinur, îi treu tot trupu şi o aruncăcu un an în urmă: i venea să închidă ochii şi să serepeadă la el

l însă venea îmbind şi inişit, ca şi cînd abiaieri sar fi despărţit de dînsa.

0 Aşai că te miri? ise e oprinduse n faţa ei ,însă fără de a privi drept la dns Nu ştiu îi răspunse a, înepînd să treure

ştiu însă cămi pare bine. Am venit să te iau la seceriş .

5 . ai ştiu şi eu? ! ise ea . Taica navea de îd sămeară iestimp.

Dar tu aveai? întrebă el. Nici eu ! răspunse ea hotărît i ! atunci team văut măcar, răi e cu lasu

0 înecat; poate că e mai bine aşa ai ştiu şi eu? ! ise ea, şi lacrămie o năpădiră .orovan îşi muşca buele şi se uita mpreiurul

său : ar fi voit să rumpă, să frînă , să spară ; nu cutea

să se u ite drept la ea i se nchideau ochii cînd o vedea,35 căci simţea că îndată ce o vede, îi vine s o apuce şi sostrînă în braţe, încît săi peară pofta de a mai pne

Deeaba te uiţi, răi dînsa , că nui nimeniacasă ; şi chiar dacar fi , mie nu mie ruşine să pln .

Atunci de ce plni? răi el apropiinduse de4 0 dînsa Am venit e u ca să te văd pnnd? 1

a78

Page 18: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 18/118

- Mai ş t i u ş i eu de ce ai venit! r ă s p u n s e ea a ş e z î n du-se ş i întorcînd f a ţ a de Ia dînsul.

Iorgovan începu s ă - ş i r u m p ă c-o m î n ă unghiile de

Iac e a l a l t ă .

In cele dinu r m ă

el op u c ă

cu vîrful dege-5 telor de m î n e c ă ş i - i zise:- Simino! Auzi tu, Simino?! Fii cuminte. Uite,

z ă u c ă - m i pierd ş i eu s ă r i t a . Ş i de ce? 1Ea î ş i ş t e r s e ochii se întoarse spre el.- Tot am vrut s ă te întreb, zise apoi, nu ş t i u

10 de ce nu te-am întrebat: ce vrei tu cu mine?El dete din umeri.

- Nimic! Ş t i u numai c ă - m i esti d r a g ă de mi s-auurît zilele. .

- Dragoste-n sec 1 zise ea.Eu d r a g ă tot eu a r s ă15 de dor.

- A ş a - i - r ă s p u n s e f l ă c ă u l - ş t i u c ă - i a ş a .- Atunci d ă - m i pace 1- Dar tu de ce nu-mi dai mie? 1

Ea se u i t ă lung Ia el, dar nu-i r ă s p u n s e nimic.20 - A ş a el g r ă i Iorgovan strîmtorat. Tu nu ai alergat

d - q . p ă 'mine, dar m-ai f ă c u t pe mine s-alerg. Dar cineş t i e , poate c ă e mai bine a ş a I

El ar mai fi voit s ă - i z i c ă multe, multe ar maifi avut ea s ă - I intrebe, dar mai departe urmau lucruri

25 despre care el nu putea s ă v o r b e a s c ă pe care ea ar

fi voit s ă le afle oarecum pe ' i m ţ i t e . R ă m a s e r ă dar

t ă c u ţ i , ea ş e z î n d în r ă z b o i , i a r ă el r ă z ă m a t pe stîlpulş u r i i , cum steteau a ş a , f i e ş t e c a r e s i m ţ e a c ă este un

lucru de sine î n ţ e l e s s ă steie a ş a s ă t a c ă .30 A ş a i-a g ă s i t N e a c ş u cînd s-a întors de l a p ă d u r e .

" A d e c ă t e cum vine lucrul ă s t a I?" se întreba el uitîndu-se nedumerit la Iorgovan. Nu ş t i a nici el, se b u c u r ăori se n ă c ă j e ş t e .

Dar de aceasta nici nu-l întreba nimeni: vorba era3 5 s ă - ş i ieie fata ş i s-o d u c ă la Cîmpie.

El stete pe gînduri.

O s i n g u r ă f a t ă avea: d a c ă nici pentru asta n-ar fi

avut s l ă b i c i u n e , ce mai de om era ş i elI?S ă plece el singur Ia drum atît de lung? Asta n-o

4,0 mai f ă c u s e n i c i o d a t ă în v i a ţ a lui, i nu putea p a r c ănici acum s-o

f a c ă .Cine

ş t i ecîte i se pot omului

179

12*

Ma şu ş eu de ce a ve ! răspuse ea aşeduse ş îorcîd faţ de la dîsu

Iorova îcepu săş rupă co îă uhe de

a ceaală cele d ură el o apucă cu vîrful dee5 eor de îec ş se So ! Au u So? ! F cue Ue

ău c perd ş eu săra de ce? a îş şerse och ş se îoarse spre e To a vru s e îreb se apo ş u şu

0 de ce u ea îreba: ce vre u cu e? dee d uer Nc I u ua c es draă de sauurî lee

Draose sec se eaEu draă ş o eu ars5 de dor

Aşa rue flăcu şu că aşa Auc dă ace 1

Dar u de ce u da e

Ea e u lu a e dar u răspuse c0 Aşa e r orova srora u u a aerdup e dar a cu e e saer Dar ceşe poae c e a e aşa 1

E ar a f vo că ue ş ule ar af avu ea rebe dar a depare urau ucrur

5 despre care e u uea vorbeasc ş pe care ea ar

f vo e afe oarecu pe sţe Raser

darăcuţ ea şed î rbo ar e răa pe slpuur ş cu seeau aşa feşecare ţea că ese ulucru de se îţeles s ee aşa ş s acă

30 Aşa a ăs Neacşu cd sa or de la pădure"Adecăe cu ve ucrul sa ? se îreba el uî

dse eduer a orova Nu şa c el , se bucurăor e căeşe

Dar de aceasa c u îreba e vorba ra3 5 săş ee faa ş 8- ducă a Cîpe see pe durO sur fa avea dac c peru asa ar f

avu slăbcue ce a de o era ş el?S ă pece e l ur a dru a d e lu? Asa o

40 a făcuse codaă î vaţa u , ş u puea parcă

c acu so fa Ce şe cîe se po oulu79

12*

Page 19: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 19/118

întîmpla!? Ş i t o t u ş i tocmai în drumul acesta el n-arf i voit s ă a i b ă t o v a r ă ş om din satul lui.

El se uita împregiurul lui, la c a s ă , la ş u r a cu r ă z boiul ş i cu sculele lui de dulgherie, la g r ă d i n a cu pomi

5 ş i la o r t i ţ a c u r ţ i i sale, se uita cu un fel de i n d u i o ş a r e ,apoi g r ă i :

- Se i n ţ e l e g e c-o s ă mergem! Trebuie s-o facemasta, ca s ă nu zicem c ă n-am ă c u t - o , a d ă u g a iar maiîncet, a ş a , pentru dînsul.

10 Iorgovan se s i m ţ e a ca popa ce -a ajuns cu-chiu, cuvai s ă - ş i puie patrafirul ş i , cind e vorba s ă î n c e a p ăslujba, nu ş t i e s ă c i t e a s c ă .

Ii venea ă le i c ă : "Uite! dar d a c - a ţ i veni la anul?!"I n s ă nici pentru asta n-avea d e s t u l ă i n i m ă .

15 El porni c ă l a r e - n a i n t e , iar pe dînsa o l ă s ă ca s ăvie-n urma lui pe jos, p î n ă la CiI, s e - n ţ e l e g e , numaip î n ă la CiI.

De la Zimbru p î n ă la CiI, Iorgovan î ş i ţ i n e a mereu

calulîn

friu, deoarece, cucît mai mult

sed e p ă r t a ,

cu20 atît mai r ă u îi p ă r e a c-a plecat. !,osind, în s f î r ş i t , la

Cil, el se plimba n e a s t î m p ă r a t se uita mereu în

drumul din care sosise, dar se uita pe f u r i ş a t e , h o ţ e ş t e ,ca nu cumva s ă z ă p s e a s c ă Ş o f r o n

P a r c ă lui Ş o f r o n îi treceau daI de-astea prin cap!?25 Ş o f r o n , cînd o v ă z u pe Simina, se uita la ea a ş a

din intîmplare, apoi se uita mai cu dinadins, apoi

r ă m a s e cu gura c ă s c a t ă în cele din r m ă s i m ţ i p a r c ăi s-ar fi stricat t o a t ă v i a ţ a c i t ă - i mai r ă m ă s e s e ,intregul suflet i se strînse intr-un singur gînd: s-o

30 a s c u n d ă , ca numai el s ă ş t i e de dînsa.- Raid', soro I tu vii cu mine, îi zise el cind oame

nii î n c e p u r ă a se urca în c ă r u ţ e ; s ă r i apoi sprinten,î ş i scoase sucmanul de subt sacul cu g r ă u n ţ e ş i - l intinse

pes c î n d u r ă , l î n g ă

dînsul .35 Simina mai stete o c l i p ă n e d u m i r i t ă , mai trase cucoada ochiului înspre 16rgovan, apoi se u r c ă ş i se pusepe sucman l î n g ă Ş o f r o n .

Iorgovan le vedea toate se n e c ă j e a , dar nu puteael s ă - ş i deie înaintea slugii s l ă b i c i u n e a pe f a ţ ă ; apoi pe

q o Simina n-o perdea el o r i ş i u n d e ar fi l ă s a t - o ; îi eradestul c-o t i e aproape poate s-o v a d ă în tot minutul.

1180

tpla ? i totuşi tocai î ruul acesta el arfi voit să aibă tovarăş o i saul lui

l se uita îpreiurul lui l a casă l a şura cu răoiul ş i cu sculele lui e ulherie la răia cu poi

5 şi la portia curii sale se uita cu u fel e uioşare apoi răi

Se îelee co să ere Trebuie so face şiasta ca să u ice că a făcuto aăua iar aiîcet aşa petru îsul

1 0 Iorova se siea ca popa cea ajus cchiu cuvai săşi puie patrafirul şi cî e vorba să îceapă

slujba u ştie să citească i veea să le ică "Uite ar acai vei la aul? să ici petru asta avea esulă iiă

1 5 l pori călareaite iar pe îsa o lăsă ca săvie ura lui pe jos pîă la Ci seelee uaipîă la Ci

De la Zibru pîă la Ci Iorova îşi iea ereu

caul î fru eoarece cu t ai ult se epărta cu att ai rău îi părea ca plecat osi sfîrşit laCi el se pliba eastîpărat şi se uita ereu îruul i care sosise ar se uita pe furişate hoeşteca u cuva să ăpsească ofro

Parcă lui ofro îi treceau a eastea pri cap ?5 ofro cî o vău pe Siia se uita la ea aşa

i îtîplare apoi se uita ai cu iais apoi

răase cu ura căscată şi î cele i ură sii prcăi sar fi stricat toată viaa cîtăi ai răăsese şitreul suflet i se strse tru siur so

3 0 ascuă ca uai el să ştie e îsa. ai soro tu vii cu ie îi ise el c oae

ii îcepură a se urca cuţe; sări apoi spriteîşi scoase sucaul e subt sacul cu răue şil îtise

pe scîură lîă îsul.35   Siia ai stete o clipă euirită ai trase cucoaa ochiului îspre 6rova apoi se urcă şi se pusepe suca lîă ofro

Iorova le veea toate şi se ecăjea ar u puteael săşi eie îaitea sluii slăbiciuea pe faă ; apoi pe

4 o Siia o perea el orişiue ar fi lăsato; îi eraestul co ştie aproape şi poate so vaă î tot iutul

180

Page 20: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 20/118

Simina ar fi voit cu toate aceste s ă fie s i n g u r ă , cas ă p o a t ă plînge.

vBusuioc m o ş t e n i s e de la t a i c ă - s ă u o m o a r ă de vint,

5 ş i e u n ă s c u l ă moara de vînt, mai ales la Curtiei, unde

cale de o zi de giur împregiur a p ă c u r g ă t o a r e nu sep o m e n e ş t e . B ă t u t ă î n s ă mereu de vînturi, moara luiBusuioc s-a hodorogit în cele din u r m ă , pe cînd elumbla s-o repareze din temelii, c u m n a t u - s ă u , popa,

10 i-a dovedit c ă - i vine mai bine s ă - ş i cumpere o m o a r ăcu foc: acum Busuioc avea o 1 0 c o m o b i l ă u ş u r i c ă

i e f t i n ă , care lucra cu foc de paie mîna vara o a ş i n ăde treierat, i a r ă în alte timpuri moara cu d o a u ă petri,

p u s ă in g r ă d i n a de la marginea satului, în locul celei15 de vînt.

P u p ă z ă f ă c e a focul la cazan.

Acest P u p ă z ă , un om de vreo patruzeci de ani, eramai scurt decît t o ţ i oamenii s c u r ţ i , cu capul de totmare, cu f ă l c i l e i e ş i t e ş i cu ochii î n f u n d a ţ i in cap ş i îi

20 ziceau P u p ă z ă pentru c ă era cam tont de felul luiumbla c r ă c i t , încît p a r c ă s c h i o p ă t a de a m i n d o a u ăpicioarele.

El se trezise la moara lui Busuioc, unde-l l ă s a s em a i c ă - s a , o femeie f ă r ă de c ă p ă t î i , de care abia cîte

25 un b ă t r î n i ş i mai aducea aminte. Ş i , precum e lumea,se vorbeau multe despre P u p ă z ă : m a i c ă - i este r u d ă ,mai c ă frate din flori cu Busuioc. Destul c ă nu era

s l u g ă cu simbrie, ci om care se ş t i a la el a c a s ă . Ş i nici

nu-i poruncea nimeni lui P u p ă z ă : el f ă c e a numai ce-i30 p l ă c e a lui. Se pomenise la m o a r ă , crescuse la m o a r ă

acum n u - ş i mai putea inchipui el v i a ţ a lui altfeldecit la m o a r ă , întocmai precum nici Busuioc nu

ş i - a r fi putut închipui moara f ă r ă de P u p ă z ă .Cu toate aceste, tocmai P u p ă z ă era omul care nu

35 trebuia s ă steie la m o a r ă : mînca P u p ă z ă ce apuca,durmea unde-l prindea somnul, dar ţ i n e a la c u r ă ţ e n i ede ţ i se f ă c e a m i l ă de el, d a c ă Busuioc punea

il81

Simina ar fi voit cu toate aceste să fie sinură casă poată plîne

v

Busuioc moşteise de la taicăsău o moară de vnt,5 şi e bună sculă moara de vînt , mai ales la Curtii , unde

cale de o zi de iur împreiur apă curătoare n sepomeneşte Băttă însă mereu de vîturi, moara luiBsuioc sa hodoroit n cele din urmă, şi pe cînd elumbla so reparze din temelii, cumnatusău, popa,

1 0 ia dovedit căi vine mai bine săşi cumpere o moarăcu foc acum Busuioc avea o comobiă uşurică şiieftină , care lucra cu foc de paie şi mîna vara o maşinăde treierat, iară în alte timpuri moara cu doauă petri ,pusă n rădina de la mariea satului, în locul celei

5 de vîntPupăză făcea focul la cazan

Acest Pupăză, un om de vreo patruzeci de ani, eramai scurt decît toi oamenii scuri, cu capul de totmare, cu fălcile ieşite şi cu ochii înfudai n cap şi îi

0 ziceau Pupăă pentru că era cam tont de felul lui şiumbla crăcit, încît parcă schiopăta de amndoauăpicioarele .E se trezise la moara lui Busuioc undel lăsase

maicăsa, o feeie fără de căpătîi de care abia cîte5 un bătrîn şi mai aducea aminte i precum e lumea,se vorbea mlte despre Pupăză mai căi este rdă ,mai că frate din flori cu Busuioc Destul că n erasluă c simbrie, ci om care se ştia la el acasă i nicinui poruncea nimeni lui Ppăză el făcea numai cei

30 plăcea lui Se pomenise la moară, crescse la moaă

şi acum nşi mai putea chipui el viaa li altfeldecît la moară, întocmai precum nici Busioc nuşiar fi putut nchipui moara fără de Ppăză.

Cu toate aceste , tocmai Ppăză era omul care nu3 5 trebia să steie la moară mînca Pupăză ce apca

durmea undel prindea somnul dar iea la crăniede i se făcea milă de el, şi dacă Busuioc pnea

i81

Page 21: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 21/118

cioareci ş i ! peptar de postav civit, P u p ă z ă ţ i n e a ăa i b ă el cioareci ş i peptar din t ot acel post av.

Altfel se ducea-n lume.La m o a r ă n s ă ş i la gura cazanului c u r ă ţ e n i a vest-

5 mintelor nu se poate p ă s t r a : P u p ă z ă era mereu plin def ă i n ă , de prav, de funingine de ulei, de te fereai s ănu te atingi de el.

Nu-i v o r b ă , el avea t r e a b ă m u l t ă nu-i ,venea

timp s ă - ş i deie s e a m ă despre aceasta; se g ă s e a ~ n l : l ă din"lO cind în cind cîte un om care, neavînd a l t ă t r e a b ă , se

lega de el ş i - l n ă c ă j e a . . ,Plecind Iorgovan, Busuioc ă c u r î n d u i a l ă , .ca ă

macine griul ce mai era la m o a r ă , pentru ca d u p ăs e c e r i ş s ă p o a t ă pune m a ş i n a de treierat neîntirziat

15 in lucrare. El puse oameni s ă c u r ă ţ e locul de arie in

mijlocul g r ă d i n i i ş i h o t ă r î locurile pentru ş i r e l e ,oamenilor î n v o i ţ i s ă treiere cu m a ş i n a lui.

Era dar lume m u l t ă la moara lui Busuioc.P u p ă z ă crescuse la m o a r ă ; la m o a r ă u m b l ă m u l ţ i

20 oameni; m u l ţ i oameni ş t i u multe , ş i multe i n v ă ţ a s eP u p ă z ă in v i a ţ a lui: roata morii tot se mai oprea

c i t e o d a t ă , dar gura lui nu. Spunea mereu spunea

tot prostii , ş i prostii p u ţ i n e , cî.te î n v ă ţ a s e el de laa l ţ i i , dar le spunea mereu la a l ţ i oameni iar la l ţ i i ,

25 incit morarului îi venea s ă f u g ă în lume, i a r ă oameniiziceau c ă nu e om mai de haz decit P u p ă z ă .

V e r i g ă ,om de aci din sat,

a ş t e p t ade

d o a u ăziles ă - i vie rindul la m o a r ă : auzise o d a t ă , de d o a u ă ori

prostiile lui P u p ă z ă i s,e urise de la o vreme cu ele.3 0 Ar fi voit s ă f a c ă ceva ca s ă - i t r e a c ă de urit.

El se u i t ă lung la P u p ă z ă ş i - i zise:- Bin,e, m ă i P u p ă z ă , cum ai ajuns tu?

P u p ă z ă nu se s u p ă r a cînd i i ziceau P u p ă z ă , f i i n d c ăacesta-i era numele; el se ~ i t a î n s ă Ia c ă m a ş a de pe

35 trupul s ă u ş i era foarte 'strimtorat.- Ce- i? î n t r e b ă el, uitindu-se la c e i l a l ţ i oameni,

ca s ă v a d ă d a c ă sunt ori nu ş i ei de p ă r e r e c ă nu ec u r a t ă c ă m a ş a lui. ', Oamenii se s i l i r ă s ă nu' i d ă ; dar nu era cu p u t i n ţ ă

40 s ă - ţ i s t ă p î n e ş t rîsul cind i l vedeai pe P u p ă z ă uit in-

1 In text: pe

182

coarec ş pepar de posav cv, Pupăă nea să

abă ş el coarec ş pepar dn o acel posav.Alfel se ducean lume

La moară însă ş la ura caanulu curăena ves5 mnelor nu se poae păsraPupăă era mereu pln dfănă, de prav, de funnne ş de ule, de e ferea să

nu e an de elNu vorbă, el avea reabă mulă ş nu venea

mp săş dee seamă despre aceasa ; se ăsea ă dn'0 cnd în cnd cîe un om care, neavnd ală reabă, s

lea de el şl năcăjea. .

Plecînd Iorovan, Busuoc făcu rînduală  ca sămacne rul ce ma era la moară, penru ca după

secerş să poaă pune maşna de reera nnra1 5 n lucrare l puse oamen să curăe locul de are n

mjlocul rădn ş hoăr locurle penru şrele oamen lor nvo să reere cu maşna lu .

ra dar lume mulă l a moara lu Busuoc Pupăă crescuse la moară ; la moară umblă mul

oamen ; mul oamen şu mule, ş mule nvăasePupăă n vaa lu: roaa mo o se ma opreaceodaă dar ura lu nu Spunea mereu ş spuneao pros, ş pros pune, ce nvăase el de laal , dar le spunea mereu la al oamen ş ar la al

5 nc morarulu î venea să fuă n lume, ară oameneau că nu e om ma de ha dec Pupăă

eră, m de ac dn sa, aşepa de doauă lesă ve rndul la moară: ause o daă, de doauă orprsle lu Pupăă ş se urse de la o vreme cu ele.

3 f vo să facă ceva ca să reacă de ur se uă lun la Pupăă ş se Bne mă Pupăă, cum a ajuns uPupăă nu se supăra cnd ceau Pupăă fndcă

acesa era numele el se ua nsă la cămaşa de pe3 5 rupul său ş era fore srmora Ce? nrebă el , unduse la celal oamen ,

ca să vadă dacă sun or nu ş e de părere că nu ecraă cămaşa lu

Oamen s e slră să nu rdă ; dar nu era cu pună4 să săpneş rîsul cnd l vedea pe Pupăă n

1 In text: pe

Page 22: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 22/118

du-se astfel, cînd la c ă m a ş a de pe trupul s ă u , cînd la

oamenii ce o v ă d .- R î d e ţ i ! g r ă i P u p ă z ă , apoi se s c u t u r ă pe mîni,

i e ş i din m o a r ă , se puse pe un b u ş t e a n ş i r ă m a s e bu-

5 sumflat.l i era s ă r i t ă ţ a n d ă r a , ş i cînd îi s ă r e a lui ţ a n d ă r a ,era s ă r i t ă ş i pace b u n ă .

Acum degeaba se trudeau oamenii s ă - I î n c r e d i n ţ e z ec ă V e r i g ă v o r b e ş t e s ă c ă t u r i , c ă n-au rîs de dînsul c ă

10 la m o a r ă nimeni nu poate s ă a i b ă c ă m a ş ă mai, u r a t ădecît a lui: el era om cu minte, cu j u d e c a t ă ş i vedeacu ochii lui . Muncea cit zece, iar Busuioc nici nu-l

î m b r ă c a m ă c a r cu,msecade: asta era o nedreptate. Nuputea u p ă z ă suferi ca oamenii ă - i s p u n ă c ă i s-a f ă c u t

1 5 nedreptatea aceasta.In curînd el se r i d i c ă se d e p ă r t ă spre sat, ca s ă

le s p u n ă altor oameni mai cu i n i m ă c ă l-a p ă r ă s i t peBusuioc, c ă l-a l ă s a t pe el singur s ă f a c ă d a c ă poate .

, A ş a f ă c e a P u p ă z ă totdeauna cînd i i s ă r e a ţ a n d ă r a ,20 f i i n d c ă lumea ş t i a cum face, oriunde se ducea, t o ţ i

se mirau de c u r ă ţ e n i a vestmintelor lui j i a r ă copiii seluau droaie d u p ă dînsul ş i - l întrebau mereu d a c ă este

, ori, nu f l ă m î n d . F l ă m î n d ! ? Vorba aceasta P u p ă z ănti o putea suferi în urechile lui: era mai bucuros s ă

:] 5 m o a r ă de foame d e c î ţ s ă p r i m e a s c ă , o b u c a t ă de pinede la cineva. Ş i cu toate aceste, cutreierînd u ţ i ţ i l e ş icolindînd iute de la

c a s ă 1\1. c a s ă ,el

f ă c e a p o f t ădemîncare, iar pofta de mîncare îl î n d u i o ş a pe P u p ă z ă .

Inspre s e a r ă el îp.cepu a li se plinge oamenilor c ă30 Busuioc l-a alungat de la casa l u ţ .

Iar Busuioc se plimba n e c ă j i t prin c a s ă - nu,n e c ă j i t nu - mîhnit p î n ă în adîncul inimii lui. Cutoate aceste, acum, tocmai acum, nu s-ar fi legat,Doamne f e r e ş t e , de nimeni: i i era greu a i e ş i din c a s ă .

35 Nu I ş t i a el cine e P u p ~ z ă , dar ş t i a ce zicea lumeadespre dînsul ş i îi venea s ă 'deie cu toporul cînd segîndea la droaia de copii la oamenii ce rîd de-alungul u l i ţ i l o r . '

Iar el nu putea s ă f a c ă nimic .4 O I n d ă r ă t n i c din fire, P u p ă z ă r ă m a s e noaptea n t r e a g ă

pe u l i ţ i , umblind de ici p i n ă colo vorbind mereu a ş a

11.83

5

3

3 5

duse asfel , c nd a cămaşa de p e rupul său , cînd laoamen ce o văd

Rîdeţ ! ră Pupăă , apo s e scuură pe mîn,eş dn moară, se puse pe un buşean ş răase bu

sumfla era sără ţandăra, ş cînd î sărea lu ţandăra,era sără ş pace bună.

Acum deeaba se rudeau oamen să încredneecă eră vorbeşe săcăur , că nau rîs de dînsul ş căla moară nmen nu poae să abă cămaşă ma curaădecî a lu el era om cu mne, cu judecaă ş vedea

cuoch lu uncea cî ece, ar Busuoc nc nul

îmbrăca măcar cmsecade asa era o nedrepae Nupuea Pupăă sufer ca oamen să spună că sa făcunedrepaea aceasa.

n curînd el se rdcă ş se depără spre sa, ca săle spună alor oamen ma cu nmă c ă la părăs peBusuoc , că la lăsa pe e l snur să facă dacă poae

Aşa făcea Pupăă odeauna cînd sărea ţandăra,

ş fndcă lumea şa cum face, orunde se ducea, oţse mrau de curăţena vesmnelor lu ară cop seluau droae după dînsul şl înrebau mereu dacă eseor nu flămîn Flămînd ! ? orba aceasa Pupăăn o puea sufer n urechle lu era ma bucuros săoară de fame decî să prmeasc o bucaă de pînee la cneva Ş cu oae acese, cureerînd uţle ş

colndînd ue de la casă l casă , el îş făcea pfă demcare, ar pofa de mncare l înduoşa pe Pupăănspre seară el începu a l se plne oamenlor că

Busuoc la aluna de la casa luIar Busuoc se plmba neăj prn casă nu,

necăj nu mhn pnă n adîncul nm lu Cuoae acese, acum, ocma acum, nu sar f lea,Doamne fereşe, de men era reu a eş dn casă .

Nu şa el cne e Pupă, dar şa ce cea lumadespre dînsul ş î venea să dee cu oporul cînd seîndea la droaa de cop ş la oamen ce rîd dealunul ulţlor

Iar el nu puea să facă nmc .ndărănc dn fre, Pupăă rămase noapea nreaă

pe ul , umblnd de c pnă colo ş vorbnd mereu aşa

3

Page 23: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 23/118

singur, abia a doaua zi pe la prînz, s t ă p î n i t , îns f î r ş i t , de foame, el începu s ă deie tîrcoale pe la casalui Busuioc.

Era tirziu d u p ă a m i a z ă z i cînd el deschise p o r t i ţ a ,5 i n t r ă fricos ş i se opri la intrare.

- Du-te, frate, c-a venit 1 g r ă i Busuioc, care nuputea s ă - I v a d ă .

Vica t ă i e un coltuc de pîne i e ş i cu el a f a r ă .Cînd o v ă z u , P u p ă z ă începu s ă p l î n g ă , s ă f a c ă

10 m ă t ă n i i ş i s ă s ă r u t e p ă m î n t u l ; luînd apoi .Qoltuculdin mîna ei, se-ntoarse ş i se d e p ă r t ă iute, vesel ş i tot

mai vesel spre m o a r ă .Abia se-nchise p o r t i ţ a in urma lui P u p ă z ă , ş i se

deschise poarta cea mare, ca s ă între Iorgovan, cu cele15 d o a u ă care de s e c e r ă t o r i .

Ş i n-ar fi putut Iorgovan s ă s o s e a s c ă în ceas maipotrivit decît acesta.

" S e - n t î m p I ă c î t e o d a t ă 1" g r ă i Busuioc în el cîndv ă z u c ă la c ă r u ţ a lui Iorgovan sunt numai doi cai.

2o Un lucru de nimic!Ar fi vrut s ă nu-l fi b ă g a t de s e a m ă .

Ş i t o t u ş i ...

II t i a pe Iorgovan om cu s o c o t e a l ă ş i nu se puteadumiri ce oare i se va fi intîmplat de - a pierdut ros-

25 tul, c ă c i numai a ş a , din senin, paguba nu vine, ciomul trebuie s ă f a c ă ş i el ceva ca s ă ş i - o a d u c ă ori s ă - i

d e s c h i d ă m ă c a r drumul.Busuioc nu era acum dintre oamenii în curtea

c ă r o r a p o ţ i s ă întri f ă r ă ca s ă fii b ă g a t in s e a m ă de3 o s t ă p î n u l casei, ş i nici Simina nu era femeia care poate

s ă t r e a c ă pe n e v ă z u t e pe dinaintea cuiva.

I e ş i n d în calea celor s o s i ţ i , el trecu o d a t ă cuprivirea peste oameni ş i ochii lui se o p r i r ă la dînsa.

II ardea p a r c ă la i n i m ă .35 O ş t i a de tot bine- ş i - i era destul s-o v a d ă pentru

ca s ă î n ţ e l e a g ă o m u l ţ i m e de lucruri, c ă c i iute se desc u r ă lucrurile în mintea omului cînd l i se i v e ş t e c ă p ă tîiul.

I n c ă anul trecut s i m ţ i s e Busuioc c ă - i plac fecioru-40 lui s ă u ochii P ă d u r e n c e i , s-ar fi mîhnit, poate, d a c ă[84

siur şi abia a doaua i pe a pr stăpi sfrşit de foae e cepu să deie trcoae pe a casaui Bsuioc.

ra triu după aiaăi cd e deschse portiţa5 itră fricos şi se opri a trare

Due frate ca veit răi Busuioc care putea să vadă .

Vica tăie u cotuc de pe şi eşi cu e afară.Cd o vău Pupăă cepu să pă să facă

1 0 ătăii ş i să sărute pău ud apoi otucudi a ei setoarse şi se depărtă ute vese şi to

ai vese spre oară.Abia sechise portiţa ra ui Pupăă şi sedeschise poarta cea are ca să re orova c ce e

1 5 doauă care de secerători.i ar fi putut orova să sosească ceas ai

potrivit dect acesta"Setpă cteodată 1 răi Busuoc e cd

vău că a căruţa ui orova sut uai doi cai o U ucr de iic !Ar fi vrut să u fi băat e seaă.i totuşi . ştia pe orova o cu socoteaă şi u se putea

diri ce oare i se va fi tpat de şia pierdut ros2 5 t căci ua aşa di sei pauba u vie c

ou trebuie să facă ş i e ceva ca să şio aducă ori sădeschidă ăcar druBusuioc u era acu ditre oaeii curteacărora poţi să tri fără ca să fii băat seaă de

3 stăpu case şi ici Siia era feeia care poatesă treacă pe evăute pe diaitea cuiva

eşid caea ceor sosiţi e trecu o dată cuprivirea peste oaei şi ochii ui se opriră a dsa

ardea parcă a iiă3 5   O ştia d e tot bie şii era destu so vadă petru

ca să ţeeaă o uţie de ucruri căci iute se descură ucrure itea ouui cd i se iveşte căpătiu.

că au trecut sţise Busuioc căi pac fecior ui său ochii Pădurecei şi sar fi hit poate dacă

4

Page 24: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 24/118

nu i-ar fi p l ă c u t , f i i n d c ă erau f ă c u ţ i pe p l ă c u t e , dar

c-a trecut anul nu i-a uitat, dar ă plac atît de multîncît î ş i pierde rostul ş i - ş i o m o a r ă caii de dragul lor,asta îl punea pe ginduri.

5 Acesta era dar gîndul care l-a f ă c u t s ă m e a r g ă eld u p ă s e c e r ă t o r i ? ! Ş i s-a dus cale de d o a u ă zile ca s-oa d u c ă pe dînsa?!

1 se f ă c e a lui Busuioc o mare nedreptate; chiar

feciorul lui ii f ă c e a o mare nedreptate.

10 Ş i cind i se f ă c e a nedreptatea aceasta?

Acum, chiar acum, d u p ă ce i s e ( ă c u s e o l t ă nedrep

tate tot atît de mare: abiai e ş i s e P u p ă z ă

din curte,ş i întra Simina în ea. Dar Iorgovan era feciorul lui.

Busuioc ii f ă c u fetei semn s ă se apropie.15 Simina î ş i rîndui prin o s i n g u r ă s c u t u r ă t u r ă hainele

pe trup, apoi î n a i n t ă cu capul ridicat p î n ă la el, sep l e c ă ş i - i s ă r u t ă mîna.

- S ă fii s ă n ă t o a s ă 1 îi zise el. Bine-ai f ă c u t c-aivenit. Du-te-n c a s ă , c ă leichii-ti o s ă - i p a r ă bine.

20 Vico 1 - s t r i g ă apoi, întorcîndu-se spre c a s ă - iavino de vezi ş i tu ce oameni ne-au sosit la c a s ă !

Dup-aceea el se duse la N e a c ş u , îi dete mîna ş i - lî n t r e b ă de s ă n ă t a t e în vreme ce Simina se d e p ă r t a cupas l i n i ş t i t spre c a s ă .

25 Iorgovap. î ş i f ă c e a de lucru la c ă r u ţ ă , iar Ş o f r o nstetea n e m i ş c a t ş i se uita.

In ş a p t e ani de zile, cît a muncit cu simbrie, ş i - aadunat b ă n i ş o r i , f r u m o ş i bani, ş i f-a dat lui Busuioc,s ă - i p u n ă cu camete bune pe la oameni, ş i mai avea

30 d o a u ă j u g ă r e de p ă m î n t cu grîu, iar altul cu porumb;

aceasta era m u l ţ u m i r e a v i e ţ i i lui, î n c e p ă t u r a tuturor

visurilor c e - ş i f ă c e a despre ziua de mîne; cum stetea

acum ş i se uita, ar fi vrut s ă - ş i s t r î n g ă - n o c l i p ă tot

ce are, s ă - ş i cumpere paie, multe paie, ş i s ă le deie35 foc paielor ş i s ă r î d ă încît s ă se p r ă p ă d e a s c ă .

- S ă desprindem caii, i i zise Iorgovan , care semira c ă trebuie s ă i-o z i c ă .

Ş o f r o n se uita sperios la el.- N-am p o f t ă , îi r ă s p u n s e . S ă - i d e s p r i n d ă cine-i

40 arel

[85

nu ar f plăcu fndcă erau făcuţ pe plăcute darca recu anul ş nu a u a dar că plac aît de ulnc ş perde rostu şş ooară ca de dragul lorasa l punea p e ndur

5 Acesa era dar ndu care a făcu să eargă edupă secerăor ? ! sa dus cale de doauă le ca soaducă pe dnsa? !

se făcea lu Busuoc o are nedreptae charfecoru lu făcea o are nedrepae

0 cnd se făcea nedrepaea aceasa?Acu char acu după ce seăcuse o ală nedrep

ae to a de are aba eşse Pupăă dn curteş nra Sna în ea Dar Iorovan era fecorul luBusuoc făcu fee sen să se aprope

5 Sna ş rndu prn o sngură scuurăură hanelepe rup apo nană cu capul rdca pnă la el seplecă ş săruă na

Să f sănăoasă se e Bnea făcu caen Duen casă că lech o să pară bne

0 co 1 - stră apo norcînduse spre casă ano de ve ş u ce oaen neau sos la casă Dupaceea e se duse a Neacşu dee îna ş

nrebă de sănăae n vree ce Sna se depărta cupas lnş spre casă

5 Iorgova ş făcea de ucru a căruţă ar ofronseea neşca ş se ua

n şape an de e c a unc cu sbre şaaduna bănşor fruoş ban ş a da u Busuocsă pună cu caee bune pe a oaen ş a avea ş

3 0 doauă jugăre d e păn cu rîu ar alul cu porub aceasa era uţure a veţ lu ncepătura tuturorvsuror ceş făcea despre ua de ne cu steeaacu ş se ua ar f vru săş srnăn o clpă o

ce are să cupere pae ute pae ş să le ee3 5 foc paeor ş s ă rîdă nc s ă s e prăpădească Să desprnde ca se Iorovan care se

ra că rebue să o că.ofron se ua speros la e Na pofă răspunse Să desprnă cne

4 0 are

185

Page 25: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 25/118

Iorgovan r ă m a s e o c l i p ă uimit, apoi se u i t ă împregiurul s ă u , ca s ă v a d ă d a c ă nu cumva a auzit cinevavorbele aceste.

- N-am acu timp de c e a r t ă , i i zise; dup-aceea des-

5 prinse caiiş i - i l u ă

dec ă p ă s t r u ,

cas ă - i d u c ă

in grajd.. - Ce faci cu caii?! s t r i g ă Ş o f r o n aspru s ă r i de-il u ă c ă p e s t r e l e din m î n ă . Nu-i vezi c ă sunt î n f i e r b î n t a ţ ide drum?!

G r ă i n d aceste, el trase caii d u p ă el începu s ă - i10 plimbe prin curte.

Iorgovan era feciorul lui Busuioc p u t ~ a s ă f a c ăce vrea el cu caii t ă t i n e - s ă u ; î n s ă sluga avea dreptate,

sluga era mai cu b ă g a r e de s e a m ă decît chiar fiuls t ă p î n u l u i . El se duse dar, desprinse caii de la c ă r u ţ a15 slugii, îi l u ă de c ă p ă s t r u ş i începu el s ă - i plimbe.

Astfel se plimbau amindoi prin curte, privind mereu,cînd unul, cînd altal, la s c ă r i l e casei, ca s ă o v a d ă peSimina i e ş i n d . Iorgovan ar fi dorit s ă steie cit de multîn c a s ă , pentru ca s ă nu-l g ă s e a s c ă in curte cind se.

2O întoarce,c ă c i

n-ar fi voits ă

deief a ţ ă

cu' dînsa, iarŞ o f r o n ar fi fost gata s ă plimbe t o a t ă noaptea caiiprin curte, pentru ca nu cumva, ducindu-i la grajd, s ă - i

d u c ă ş i I o r g o v a n pe ai lui ş i s ă m e a r g ă - n c a s ă mainainte de a se fi întors Simina. De aceea, pe cît era de

25 l i n i ş t i t Ş o f r o n , pe atît de n e l i n i ş t i t Iorgovan. In celedin u r m ă el nu se mai putu t ă p î n i duse caii' la grajd.

Ş o f r o n ar fi vrut s ă - i s p u n ă c ă nu i-a plimbat î n c ădestul, dar aceasta nu era a d e v ă r a t , ş i a ş a nu.-i r ă m î n e adecît s ă plece ş i el în urma lui.

30 Din grajd ei nu puteau s ă v a d ă d a c ă Simina seintoarce ori nu: erau dar ca î n ţ e l e ş i s ă - ş i f a c ă iutetreburile ş i s ă i a s ă cît mai degrab' la l u m i n ă .

Busuioc avea slugi destule feciorul lui n-ar fi avutnevoie s ă d e s p r i n d ă caii, s ă - i plimbe prin curte ş i s ă - i

35 d u c ă la grajd, î n s ă nimeni nu-l putea opri de a le facetoate aceste a c ă a ş a era pofta lui. Iar acum, d u p ă ce lef ă c u s e toate ş i Simina tot n u - ş i mai i s p r ă v i s e vorba

cu s t ă p î n a casei, el mai putea s ă t r a g ă c ă r u ţ e l e in

ş o p r o n , s ă v a d ă d a c ă boii au n u t r e ţ , d a c ă sunt toate~ O in b u n ă r î n d u i a l ă . M u l t ă t r e a b ă - ş i poate face un om

harnic în o g o s p o d ă r i e ca a lui Busuioc.

186

Ioovan ae o clpă u apo e uă îpeuu ău ca ă vadă dacă nu cuva a auz cnevavobele acee.

Na acu p de ceaă e dupaceea de

pne ca ş uă de căpău ca ă ducă în ajd. Ce fac cu ca? ! ă ofon apu ş ă deluă căpeee dn nă. Nu ve că un înfebînaţde du?!

Gănd acee e ae ca după e ş începu ă 0 pbe pn cue.

Ioovan ea fecoul lu Buuoc ş pua ă facăce vea e cu ca ăîneău înă lua avea depaelua ea a cu băae de eaă decî cha fulăpînulu. e due da depne ca de la căuţa

5 lu î uă de căpău ş începu ş e ă- plbeAfe e plbau ando pn cue pvnd eeu

cînd unu cînd a a căle cae ca ă o vadă peSna eşnd. Ioovan a f do ă ee cî de ulîn caă penu ca ă nu ăeacă în cue cînd e

0

înoace căc na f vo ă dee faţă cu dîna aofon a f fo aa ă plbe oaă noapea capn cue penu ca nu cuva ducîndu la ajd ăducă ş Ioovan pe a lu ş ă eaăn caă anane de a f îno Sna De aceea pe c ea de

2 nş ofon p e aî d e nenş Ioovan. n ceedn uă el nu e a puu ăpîn ş due ca a ajd

ofon a f vu ă pună că nu a plba încădeul da acaa nu ea adevăa, ş aşa nu ăîneadecî ă pece ş el în ua lu .

3 0 Dn ajd e nu pueau ă vadă dacă Sna eînoace o nu eau da ca înţeleş ă-ş facă ueebule ş ă aă cî a deab' la ună

Buuoc avea lu deue ş fecou lu na f avunevoe ă depndă ca ă pbe pn cue ş ă

3 5 ducă la ajd înă nen nu puea op de a e faceoae acee dacă aşa ea pofa lu . Ia acu după ce lefăcue oae ş Sna o nu-ş a păve vobacu ăpîna cae e a puea ă aă ş căuţee nşopon ă vadă dacă bo au nueţ, dacă un oae

0 în bună înduală Muă eabăş poae face un ohanc în o opodăe ca a u Buuoc

]

Page 26: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 26/118

Dar, în cele din u r m ă , el era fe ciorul p ă r i n ţ i l o r ăsi se întorsese din drum: e b u n ă h ă r n i c i a , dar tot nu te

i a r t ă s ă vii a ş a ca din p u ş c ă ş i s ă - ţ i c a u ţ i de treburif ă r ă de a fi schimbat mai-nainte o v o r b ă cu p ă r i n ţ i i

5 t ă i . Voia, nu voia, n-avea încotro: el trebuia s ă se d u c ăîn c a s ă .

Ş i - i era greu lui Iorgovan s ă deie a ţ ă cu p ă r i n ţ i i s ă i .N-ar fi vrut, f e r e a s c ă Dumnezeu, c,a ei s ă c r e a d ă c ă

el u m b l ă cu gîndul de a ş i - o lua de n e v a s t ă pe Simina,10 dar o iubea, î n c ă mai p u ţ i n a vrut ca cineva ă s i m ţ ă

. c ă - i este d r a g ă nu v o i e ş t e s-o ieie.Mai bine ar fi fost d a c ă o l ă s a unde a g ă s i t - o .Dar Iorgovan se ş t i a s t ă p î n la c a s ă d a c ă era

vorba, putea s ă deie f a ţ ă cu o r i ş i c i n e f ă r ă ca s ă i se15 i n c l e ş t e z e inima: el se d e p ă r t ă cu pas h o t ă r î t .

Ş o f r o n se u i t ă cit se u i t ă in urma lui, cum te u i ţ i, în f a ţ a puhoiului ce vine de-a valma preste tine,

apoi, cînd i l ă z u intrînd, se l ă s ă r ă z i m a t de u ş c h i o r u lde la u ş a grajdului ş i r ă m a s e a m e ţ i t I i era ca i cînd i

20 s-ar aprinde casa-n cap s-ar p r ă b u ş i t o a t ă lumeapeste dînsul.

" R ă u m-ai b ă t u t , Doamne 1" zise el într-un tîrziu,

apoi î n t r ă oarecum u ş u r a t în grajd începu s ă - ş i caute

de treburi.25 El î n s ă nu mai putea s ă f a c ă nimic.

Nenorocirea-i ajunsese n ă p r a z n i c : era f ă r m e c a tnu

a l t ă .El

i e ş iiar în curte, dar în zadar,

c ă c inu puteas ă v a d ă nimic din cele ce se petreceau în c a s ă , ş i nu-i

r ă m î n e a decît s ă a ş t e p t e s ă d o r e a s c ă , atît de tare3O îi era dorul, încit îi p ă r e a c ă el trebuie s-o a j u n g ă , s-o

ieie ş i s-o a d u c ă .Ş i cine ş t i e d a c ă nu cumva chiar d u s ă de dorul lui,

S ~ m i n a i e ş i în cele din u r m ă din c a s ă ş i se u i t ă peste

curtea in care nu mai r ă m ă s e s e nici unul din t o v a r ă ş i i35 'ei de drum. '

Ş o f r o n o dorise pentru ca s ă n-o mai ş t i e aproape de

Iorgovan, dar nu voia nici s ă o v a d ă , nici s ă deie f a ţ ăcu dînsa: v ă z u s e destul, prea destul. El g r ă b i dar s ă - i

s p u n ă c ă c e i l a l ţ i s"au pus la o d i h n ă în ş u r a cea mare,

4 O ce se afla pe aria din dosul graj durilor, i a r ă Simina

11.870

Dar în cele din ură el era eciorul părinilor săisi se înorsese din dru e bună hărnicia dar o nu eară să vii aşa ca din puşcă şi săi caui de reburiără de a i schiba ainaine o vorbă cu părinii

5 ăi . Voia nu voia navea încoro el rebuia să se ducăîn casă.ii era reu lui Iorovan să deie aă cu părinii săi Nar i vru erească Duneeu ca ei să creadă că

el ublă cu îndul de a şio lua de nevasă pe Siina 0 dar o iubea şi încă ai puin a vru c a cineva să siă

căi ese draă şi nu voieşe so ieie.ai b ine ar i os dacă o lăsa unde a ăsio .Dar Iorovan se şia săpîn la casă şi dacă era

vorba puea să deie aă cu orişicine ără ca să i se 5 ncleşeze inia el se depără cu as hoăî.

oron se uiă c se uiă în ura lui cu e uii n aa puhoiului ce vine dea vala prese ine şi

apoi cnd l vău nrînd se lăsă răzia de uşchiorude la uşa rajdului şi răase aei . i era ca şi cînd i

20 sar aprinde casan cap şi sar prăbuşi oaă lueapese dînsul." Rău ai bău Doane ise el înrun îriu

apoi înră oarecu uşura în rajd şi începu săşi cauede reburi .

5 l însă nu ai puea să acă niicNenorocireai ajunsese năpranic era ăreca ş

nu ală . l ieşi iar în cure dar în zadar căci nu pueasă vadă niic din cele ce se pereceau în casă şi nuirăînea decî să aşepe şi să dorească şi aî de are

30 î i era dorul nc îi părea că e rebuie so ajună soieie şi so aducă

i cine şie dacă nu cuva chiar dusă de dorul luiSina ieşi î n cele din ură in casă ş i s e uiă pese

curea n care nu ai răăsese nici unul din ovarăşii 5 ei de dru. oron o dorise penru ca să no ai şie aproape de

Iorovan dar nu voia nic i să o vadă nici să deie acu dînsa văzuse desul prea desul l răbi ar săispună că ceilali sau pus la odihnă în şura cea are

4 ce se ala pe aria din dosul raj durilor iară Siina

8

Page 27: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 27/118

ş e z u s e tot drumul pe sucmanul lui acum ii era greude dînsul.

Ea nu mai î n t r e b ă dar nimic, ci se duse incotrosocotea c ă - i va afla, spre p o r t i ţ a de la c a p ă t u l dinspre

5 case al grajdurilor.Acum Ş o f r o n r ă s u f l a mai u ş u r a t , dar el tot nu puteas ă se d e p ă r t e z e . Era-n amurgul serii: încetul cu încetulse însera de tot; în cele din u r m ă r ă s ă r i luna, elstetea mereu la u ş a grajdului, c î t ă vreme vedea

10 l u m i n ă în case, îi era peste p u t i n ţ ă s ă - ş i p ă r ă s e a s c ălocul. -

El trebuia s ă v a d ă cînd iese Iorgovan, d a c ă artrebui s ă i a s ă , ş i s ă ş t i e unde se duce .

Ş i precum stetea a ş a , gindurile îl mînau mereu

15 nainte nu-l î n g ă d u i a u s ă se o p r e a s c ă la ziua în carese afla.

Putea el s ă împedece pe Iorgovan de a se întîlni

cu Simina?Trebuie ă - I p o a t ă ? I De cîte ori ş i - i gîndea pe d î n ş i i

20 singuri î m p r e u n ă , s i m ţ e a c ă - ş i iese din fire c ă trebuies ă fie moarte de om. Ş i , t o t u ş i , 10rgovan era feciorullui Busuioc, ş i in c a s ă , el, sluga lui Busuioc, nu putea

s ă - I u r m ă r e a s c ă . Iar Simina ii spusese c-a stat treiluni de zile în casa lui Busuioc, d a c ă a stat o d a t ă ,

25 mai putea s ă steie. Apoi, d a c ă Iorgovan voia s ă fiesingur cu dinsa, putea s ă - I t r i m i t ă pe el undeva.

"Trebuies ă

i-o spun!"g r ă i Ş o f r o n h o t ă r î t .

El auzi cheia în broasca de la usa casei. Busuiocî ş i încuia, ca în toate s ă r i l e , u ş i l e de l ~ c a s ă mai-nainte

30 de a se culca.Acum se putea pune ş i el la o d i h n ă .Nu se putea.

S t ă t u s e t o a t ă seara in f a ţ a casei ş i - i v ă z u s e pe t o ţ icare au întrat ori au i e ş i t ; cu toate aceste, acum, cînd

35 v ă z u u ş a î n c u i a t ă , îl izbi gîndul: "Dar d a c ă Simina arfi ş i ea în c a s ă ? 1"

Trebuia s-o v a d ă el cu ochii lui, ori lua un t ă c i u n eş i - i dedea foc casei.

în ş u r ă era l i n i ş t e . O a m e n i i ş i f ă c u s e r ă c u l c u ş u r i4O de fîn ş i durmeau t o ţ i , a f a r ă de trei, care steteau de

v o r b ă împregiurul unui foc de la gura ş u r i i . Intre

188

şezuse tot drumul pe sucmaul lui şi acum îi era reude dîsu

a u mai îtrebă dar imic ci se duse cotrosocotea căi va afla spre poria de la capătul dispre

5 case al raj drilorAcum ofro răsfla mai şurat dar el tot u puteasă se depărteze ra amurl seri i îcetu cu îcetse sera de o; î cele di urmă răsări şi lua i elstetea mereu la şa ajdului şi ctă vreme vedea

0 lumiă case îi era peste putiă săşi părăseascălocul.

l trebuia să vadă cîd iese Iorova dacă arrebi să iasă şi să ştie de se ducei precm stetea aşa îdurile îl îau ereu

5 aite şi ul îăduiau să se oprească la ziua î carese afla.

Puea el să împedece pe Iorova de a se îtîlicu Simia?

Trebuie să poaă? De cîte ori şii îdea pe dîşii 0 siuri împreuă simea căşi iee di fire ş i c ă trebuiesă fie moare de om i totuşi Iorova era feciorul

lui Busuioc şi î casă el slua lui Busuioc u peasă urmărească. Iar Simia i spusese ca stat treilui de zile casa li Busuioc şi dacă a sat o daă

5 ai puea să steie. Apoi dacă Iorova voia să fiesiur cu dîsa puea să trimtă pe el udeva

Trebuie să io spu răi ofro hotărîtl auzi cheia broasca de la uşa casei. Busuiocşi cuia ca î toate sările şile de la casă mai-aie

3 0 d e a s e culcaAcum se puea pe şi el la odihăNu se puteaStătuse toată seara î faa casei şii văzuse pe oi

care au tra ori a ieşit c oae aceste acm cîd 5 văzu uşa îcuiată l izbi îdul "Dar dacă Simia afi şi ea casă? 1

Trebuia so vadă el c ochii lui or i lua ăciueşii dedea foc casei

şură era liişte Oameiişi făcuseră clcuşri O de fî şi durmeau oi afară de trei care setea de

vorbă împreiurul uui foc de la ura şrii tre

8

Page 28: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 28/118

a c e ş t i a era ş i N e a c ş u . Nu era om b ă t r î n t a t ă Siminei;î n s ă vara t o a t ă suferise de frigur i, boalele se î n t o v ă

r ă ş e s c ş i multe se a d u n ă unde s-a pus o d a t ă una: eln-avea p o f t ă de mîncare, t u ş e a cam des nu putea s ă

5 d o a r m ă . Iar omul care se simte o d a t ă s l ă b ă n o g mereula boala lui se g î n d e ş t e : N e a c ş u vorbea cu c e i l a l ţ i deh o l e r ă ş i le spunea c ă se teme de ea, fire-ar s ă n-o fizis în ceas r ă u .

T a t ă unei fete frumoase, N e a c ş u era obicinuit cu10 oamenii d u ş i cu gindul la î n s u r ă t o a r e , ş i fusese destu l

s ă schimbe o v o r b ă cu Ş o f r o n , pentru ca s ă - I ş t i e undebate . l i spusese Ş o f r o n in de a m ă n u n t ce are ş i ce nu

are, ce poate ş i ce nu poate, d ă d u s e t o a t ă s i l i n ţ as ă se puie bine cu dînsul, ş i nici nu nimerise r ă u . Dar

15 tocmai de aceea N e a c ş u ar fi voit s ă fie culcat cînd îlv ă z u pe Ş o f r o n : dac-ar fi fost un om ca t o ţ i oamenii,

t r e a c ă , d u c ă - s e ; nu era î n s ă ş i - i venea greu s ă - I v a d ăc ă degeaba vine, degeaba se duce.

Ş o f r o n s i m ţ i ş i el c ă b ă t r î n u l u i nu-i prea pare bine

20 de dînsul, ş i d u p ă ce se î n c r e d i n ţ ă c ă Simina nu estein c a s ă , se porni pe d u c ă . Dar una e s-o vrei, altae s-o faci. Venind, el stricase vorba oamenilor, caremai s t e t e r ă cit mai s t e t e r ă , apoi î n c e p u r ă s ă c a ş t eîn cele din u r m ă se dus r ă ei s ă se culce.

25 Ş o f r o n r ă m a s e singur cu N e a c ş u acum nu se mai

putea d e p ă r t a .Steteau ă c u ţ i la foc, se uitau din cînd în cînd unul

la altul cum steteau a ş a , ei se î n ţ e e g e a u unul pealtul.

30 - R ă u am ajuns, nene e a c ş u l e , g r ă i Ş o f r o n într-un

tîrziu; eu, om in anii mei! N - a ş fi crezut n i c i o d a t ă c ăse poate una ca asta .

- Ş t i u ! îi r ă s p u n s e N e a c ş u , dus pe gînduri.

Mai departe ces ă v o r b e a s c ă ? A ş a

era cum zicea35 Ş o f r o n , a ş a era cum zicea N e a c ş u ; s t e t e r ă dar cît mai

s t e t e r ă , apoi Ş o f r o n se r i d i c ă p l e c ă f ă r ă ca s ă z i c ăm ă c a r o: "Noapte b u n ă ! " i a r ă N e a c ş u l u ă citeva

surcele ş i le a r u n c ă una d u p ă alta în foc.In vremea aceasta Busuioc se plimba prin c a s ă

40 uitîndu-se din cînd în cînd la Filip, feciorul lui mezin,

[89

aeştia era şi eaşu . u era om bătrî taă Simiei să ara toată suerise de riguri , şi boaee se îtoărăşes şi mute se aduă ude sa pus o dată ua eaea potă de mare, tuşea am des şi u putea să

5 doarmă ar omu are se simte o dată săbăog mereua boaa ui se gdeşte: eaşu orbea u eiaţi doeră şi e spuea ă se teme de ea, irear să o izis eas rău

Tată uei ete rumoase, eaşu era obiiuit u1 0 oameii duşi u gîdu a îsurătoare , şii usese desu

să simbe o orbă u Şoro, petru a să- ştie udbate i spusese Şoro de amăut e are şi e uare, e poate şi e u poate, îşi dăduse toată siiţasă se puie bie u dsu, şi ii u imerise rău. Da

1 5 tomai de aeea eaşu ar i oit să ie uat d îăzu pe Şoro daar i ost u om a toţi oameiitreaă, duăse; u era să şii eea greu să adăă degeaba ie, degeaba se due.

Şoro simţi ş i e ă bătruui ui prea pare bie 0 de dsu, şi după e se rediţă ă Simia u est asă, se pori pe duă. Dar ua e so rei, şi ata

e so ai Veid, e striase orba oameior, aremai steteră ît mai steteră, apoi îepură să aşte şiî ee di urmă se duseră şi ei să se ue

5 Şoro rămase sigur u Jeaşu i aum u se maputea depărta

Steteau tăuţi a o , se uiau di d î îd uua atu şi, um steteau aşa, ei se îţeegeau uu peatu

0 ău am ajus, ee eaşue , grăi Şoro îtrutrziu ; eu, om î aii mei 1 aş i rezut iiodată ăse poate ua a asta.

Ştiu i răspuse eaşu, dus pe gîduri

ai departe e să orbeasă ! Aşa era um zie3 5   Şoro, ş i aşa era um iea eaşu steteră dar ît masteteră, apoi Şoro se ridiă şi peă ără a să ziămăar o oapte buă 1 iară eaşu uă tesuree şi e aruă ua după ata î o.

remea aeasta Busuio se pimba pri asă4 0 uitîduse di îd î îd a iip, eioru ui mezi

[89

Page 29: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 29/118

un b ă i a t de vreo optsprezece ani, care ş e d e a la a s ă cupeana asupra hîrtiei.

- Scrie I r ă i p ă r i n t e l e , în f î r ş i t : "Cumnate d r a g ă 1"

- Dar de ce s ă nu-i scriu eu din partea mea? î n t r e b ă5 b ă i a t u l .

- Scrie a ş a cum zic eu! - g r ă i t a t ă l a ş e z a t- c ă tot vine mai bine. "Mîne încep s e c e r i ş u l - u r m ăel apoi dictînd - ş i mi-au adus oameni de la p ă d u r e ,cincizeci ş i doi, c î ţ i îmi trebuie. Tu ş t i i î n s ă c ă e o p r e a L ă

1 0 din partea s t ă p î n i r i i ; te rog dar s ă pui caii ş i s ă vii cîtmai neîntîrziat la mine, ca s ă ne s f ă t u i m ce trebuie s ăfac.

Nucumva

s ăîntîrzii,

c ă c iam mare

t r e b u i n ţ ă detine." Atit! zise el d u p ă aceea, apoi i ş i scoase peceteadin saltarul mesei, dete cu ea in perna cu v o p s e a l ă

15 o puse sub scrisoare.

VI

N o p ţ i l e de v a r ă sunt scurte,_dar ele despart zilelelungi una de alta, c ă c i multor bucurii, multor dureri

necazuri, multor gînduri, ş i bune, rele, li se perde

20 firul prin vis, ş i d a c ă ţ i se î n t u n e c ă gindul, c u l c ă - t eş i dormi, c ă ori te vei d e ş t e p t a înveselit, ori f i r e a - ţ ieste p o s o m o r î t ă întristarea î ţ i p r i e ş t e .

Pe la cîntatul c o c o ş i l o r casa lui Busuioc era-npicioare, I ă u t a r u l î ş i strunea coardele, c i m p , o i e ş u l î ş i

25 potrivea piscoiul, i a r ă oamenii se g ă t e a u de s ă r b ă t o a r el u î n d u - . ş i f l ă c ă i i coasele pe u m ă r , iar fetele secerea la

brîu. Ziua nu era î n c ă d e z v ă l u i t ă de tot din noapte

cind ei erau s t r î n ş i cu t o ţ i i in f a ţ a casei, a ş t e p t î n d s ăi a s ă gazda , ca s ă - i ureze de s e c e r ă t o a r e .

30 I n d a t ăapoi ce cheia

r ă s u n aîn broasca

u ş i ide lac a s ă , c i m p o i e ş u l î ş i u m f l ă cimpoile I ă u t a r u l începu

s ă t r a g ă cu a r c u ş u l .V i o a r ă ş i cimpoi cît î ţ i place, dar vioara, ş i

cimpoile s u n ă a pustiu cind nu sunt î n s o ţ i t e de glas35 omenesc, ş i p a r c ă nu erau zori de zi de a r ă , ci amurgul

unei neguroase ser i de t o a m n ă .

190

u băiat de vreo optsprezece ai , care şedea la masă cupeaa asupra hrtiei

Scrie I grăi păritele, srşit : "Cumnate dragă 1" ar de ce să ui scriu eu di partea mea trebă

5 băiatul. Scrie aşa cum i zic eu grăi tatăl aşezat că tot vie mai bie. "Mîne încep secerişul urmăel apoi dictd şi mi-au adus oameni de a pădure,cincizeci şi doi cîţi îmi trebuie. Tu ştii însă că e opreaă

0 din partea stăpînirii; te rog dar să pui caii şi să ii cUmai nentria a mine ca să ne sfătuim ce ebuie să

fac Nu ma să întîrii căci am mare trebuinţă detine Att ! zise el după aceea, apoi şi scoase peceteadi saltarul mesei, dete cu ea pera cu vopseală şi

o puse sub scrisoare.

VI

opile de vară sut scurte dar ele despart zilelelugi ua de alta, căci multor bucuri i multor dureri şiecazuri, multor gduri, şi bue, şi rele li se perde

0 irul pri vis , şi dacă i s e tuecă gdul , culcăeşi dormi, că ori te vei deştepta veselit, ori ireaieste posomortă şi tristarea i prieşte.

Pe la ctatul cocoşilor casa lui Busuioc erapicioare ăutarul şi struea coardele, cimpoieşul şi

potrivea piscoiul, iară oameii s e găteau d e sărbătoareluduşi lăcăii coasele pe umăr, iar etele secerea labru Ziua u era că dezvăluită de tot di oaptecd ei erau strşi cu toii aa casei aşteptd săiasă gazda, ca săi ureze de secerătoare

dată apoi ce cheia răsua broasca uşii de lacasă, cmpoeul ş umlă cimp oi le ş i ăutarul cepusă tragă cu arcuşul

Vioară şi cimpoi ct i place, dar şi vioara, şicimpoile suă a pustiu cd u sut soite de glas

oeesc, ş parcă u erau zori de zi de vară, ci amurguluei eguroase seri de toamă

0

Page 30: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 30/118

Erau p o r n i ţ i oamenii spre veselie, nu-i v o r b ă , dar

la casa altuia omul a ş t e a p t ă s ă vie gazda s ă - i d e s c h i d ăinima, iar aici gazdele erau toate puse pe gînduri.

Simina, dac-ai fi intrebat-o ii este inima b u n ă ori

5 nu, ar fi dat zimbind din umeri. Ii era p a r c ă veneas ă zboare ca p a s ă r e a ce se vede i n t o a r s ă la cuibul eis ă cinte ş i s ă f a c ă toate nebuniile, t o t u ş i umbla caprintre o a u ă ş i c u ţ i t e ş i - i era f r i c ă s ă v o r b e a s c ă , s ă seuite la unul ori la altul, se temea s ă se d u c ă de ici

10 p i n ă colo, c ă c i m u l ţ i erau pe care ii putea s u p ă r am u l ţ i care puteau s ă - i strice voia b u n ă Dac-ai fi t ă i a tcu

c u ţ i t u l in carneaei, ea s-ar fi

legat iute ş i ar fi

mers v e s e l ă mai departe, numai pe a l ţ i i s ă nu-i v a d ăp o s o m o r i ţ i . Ar fi voit dar s ă între la î n v o i a l ă cu d î n ş i i :

15 mine-i mine, d a ~ azi s ă le u i t ă m toate, f i i n d c ă nimeni

nu ş t i e d a c ă sunt a d e v ă r a t e .Ş o f r o n ş t i a un lucru: c ă e zi de s e c e r i ş . Ş i omul

care m u n c e ş t e zi cu zi tot anul m u n c e ş t e cu dragin ziua s e c e r i ş u l u i nu se mai t i r g u i e ş t e . La n u n t ă tot

20 mai p o ţ i sta pe ginduri ş i la cumetrie, pentru c ă nuntacumetria sunt inceputuri; dar la s e c e r ă t o a r e nicio

d a t ă . I n s ă Ş o f r o n nu era IJesel pentru c ă nu ş t i a s ă fietrist: el se n ă c ă j e a , se minia, i e ş e a c î t e o d a t ă din

fire, dar asta nu-l ţ i n e a , cît dai în palme , iar îl25 vedeai cum i l ş t i i , a ş a , nici z ă r , nici s m î n t i n ă

In timpul cit Ş o f r o n petrecuse pe drumuri, Petrea

ş i Matei, a r g a ţ i la carele cu boi, s u c i s e r ă din paie des ă c a r ă l e g ă t o r i de snopi ş i le î n c ă r c a s e r ă intr-unul dincare, ca s ă le s c o a ţ ă la cimp . Erau multe, c ă c i multe

30 trebuiesc la patruzeci de j u g ă r e de grîu, erau grelef i i n d c ă le s t r o p i s e r ă cu a p ă , ca s ă fie jilave.

Ei se c ă z n e a u s ă î n t o a r c ă carul cu p r o ţ a p u l sprep o a r t ă , dar locul era strhllt nu puteau s ă - i vie dehac, i a r ă Ş o f r o n , care se cobora din pod cu un sac de

35 porumb, se opri la mijlocul s c ă privea zimbindla cazna lor.

Femeile sunt cam fricoase din fire, v ă z î n d c ă scarase îndoaie cu Ş o f r o n , Simina s i m ţ i t o a t ă greutatea

sacului se apropie cam cu f r i c ă de s c a r ă .40 - D ă - t e jos, c ă - m i vine r ă u , i i zise ea lui Ş o f r o n .

Mai bine te-ai duce s ă le a j u ţ i lor.

191

Erau porii oameii spre veseie ui vorbă daa asa auia omu aşeapă să vie gazda săi desidăiima iar aii gazdee erau oae puse pe gduri

Simia daai i rebao i ese iima buă ori5 u a i da zmbid di umeri i era parăi veeasă zboae a pasăea se vede oarsă la uibu ei şi

să e şi să aă oae ebuiile şi ouşi umba aprire oauă şi uie şii era riă să vorbeasă să seuie a uu ori a au se emea să se duă de ii

pă oo ăi mui erau pe are i puea supăra şmui are pueau săi srie voia buă Daai i ăia

u uiu area ei ea sar i ega iue şi ar fmers veseă mai depare umai pe aii să ui vadăposomori A i voi dar să re la voiaă u dşii

5 mei me dar azi s ă e uiăm oae iidă imeu şie daă su adevărae

Şoro şia u uru: ă e zi de seeriş Şi omulare mueşe zi u zi o au şi mueşe u drag ziua seerişuui u se mai rguieşe. La uă o

mai poi sa pe gduri şi la umerie peru ă uaşi umeria su epuuri; dar a seerăoare iiodaă să Şofron nu era Iese pentru ă nu şia să feris: e se ăăjea se mia şi ieşea eodaă diire dar asa u iea şi dai pame iar l

5 vedeai um şii aşa ii zăr ii smă. impu Şoro pereuse pe drumuri Perea

şi aei argai a aree u boi suiseră di paie desăară egăori de sopi şi e raseră ruu diare a să e soaă a mp rau mule ăi ue

rebuies a paruzei de jugăre de gru şi erau grleiidă e sropiseră u apă a să ie jiave.

i se ăzeau să oară aru u proapu sprepoară dar ou era sr şi u pueau săi vie dea iară Şoro are se obora di pod u u sa de

5 porumb se opri a mijou sării şi privea zmbida aza or.

Femeie su am rioase di ire şi văzd ă sarase doaie u Şoro Simia simi oaă greuaeasauui şi se apropie am u riă de sară.

4 Dăe jos ămi vie rău i zise ea ui Şoroai bie e-ai due să le ajui or.

Page 31: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 31/118

5

10

15

20

25

.30

40

il.92

Ş o f r o n stete O c l i p ă r u ş i n a t , apoi coborî scarapuse sacul jos.I i ă r e a bine c ă d e s - d e - d i m i n e a ţ ă Simina l-a v ă z u t

ş i i-a vorbit ş i i-a spus s ă f a c ă ceva; trebuia s ă - i z i c ăsi el o v o r b ă, E î n s ă greu s-o n i m e r e ş t i precum o g l n d e ş t i .

El o p u c ă de a m î n d o a u ă mînile i se i t ă nedumeritîn fata ei.

-' t i i c ă - m i vine s ă te s ă r u t ? I îi zise apoi.Simina era f a t ă de optsprezece ani ş i crescuse în

s ă r u t ă r i ; o s ă r u t a r e mai mult sau mai p u ţ i n , 1'1-0 scoteadin apele ei; î n s ă Ş o f r o n era om de treizeci de ani,fetele tinere se simt in strimtoare f a t ă de oamenii detreizeci de ani. Apoi Ş o f r o n nu era ilecar.

- N-ai decit s ă v o i e ş t i pentru ca s ă o faci, îi r ă s punse e a , f i i n d c ă e ş t i mai tare decit mine, dar s ă r u t a t u lcu de-a sila nu are nici o n o i m ă .

- Asta n-o ş t i i t.u, g r ă i el, apoi ii l u ă capul între

mîni ş i - o s ă r u t ă drept pe buze.

Simina î ş i strînse buzele.A ş a nu voia Ş o f r o n , a ş a mi era m u l ţ u m i t ; cînd euscat de sete, omul nu se s a t u r ă cu roua de pe frunze.

El î ş i l ă s ă b r a ţ u l peste umerii ei ş i o strînse lapieptul lui, apoi îi s ă r u t ă gîtul ochii ş i iar gura,cu cît ea î ş i strîngea buzele, cu atît s ă r u t ă r i l e lui eraumai lungi.

E a - ş ipuse mîna pe obrazul lui, ca

s ă - I d e p ă r t e z ede la dînsa.. -:- L . a s ă - m ă - îi ş o p t i ea î n e c a t ă - c ă mi-e r u ş i n e

ş I - m I vIne greu.- S ă r u t ă - m ă ş i tu - îi r ă s p u n s e el - c ă nu te las

p î n ă ce nu m ă s ă r u ţ i .Simina î ş i închise ochii ş i - ş i întinse buzele.

Oă r u t a r e , d a t ă

des î l ă ,

deu n ă v o i e , dar

oă r u t a r e .

- Dumnezeu ă ţ i o r ă s p l ă t e a s c ă , g r ă i Ş o f r o n ,dîndu-i drumul.

- Om în t o a t ă firea - zise ea t u r b u r a t ă - ş if ă r ă toate m i n ţ i l e ! Du-te acum ş i le d ă ajutor.

Ş o f r o n se a r u n c ă din o s ă r i t u r ă la car, i l a p u c ă dei n i m ă , intre roatele de dinapoi, i l i d i c ă ş i - l suci: încit

Şofro see o clipă ruşat, apoi cobor scara şipuse sacul jos

i părea bie că desdediieaţă S ia la văzutş ia vorbit şi i-a spus să acă ceva i trebuia săi zică

şi el o vorbă să greu so ereşti precu o gdeştil o apucă de adoauă ile şi se uită eduerit

ata ei Ştii căi vie să te sărut i zise apoi

Siia era ată de optsprezece ai şi crescuse sărutări o sărutare ai ult sau ai puţi, o scotea

d apele eii

să Şoro era o de treizeci de ai şietele tiere se sit strtoare ată de oaeii detreizeci de ai Apoi Şoro u era lecar.

5 ai dect să voieşti petru ca să o aci , i răspuse ea, iidcă eşti ai tare dect ie, dar sărutatulcu dea sila u are ici o oiă

Asta o ştii tu, grăi el, apoi i luă capul trei şio sărută drept pe buze

Siia şi strse buzeleAşa u voia Şoro, aşa m era ulţuit ; cd euscat de sete, oul u se satură cu roa de pe ruze

l şi lăsă braţul peste uerii ei şi o strse lapieptul lui, apoi i sărută gtul şi ocii şi iar gura, şi

5 cu ct ea ş i strgea buzele, cu att sărutările lui erauai lugi

aşi puse a pe obrazul lui, ca să depărtezede la dsa Lasăă i şopti ea ecată că ie ruşie

0 şii vie greu Sărutăă şi tu i răspuse el că u te las

pă ce u ă săruţiSiia şi cise ocii şişi tise buzele

sărutare , dată de slă , de buăvoie, dar o sărutare Duezeu să ţio răsplătească grăi Şoro,ddui druul

toată irea zise ea turburată şifără toate iile Dute acu ş i l e dă autor

Şofro se aucă di o săritură la car, l apucă de4 iiă, tre oatele de diapoi, ridică şil suci ct

2

Page 32: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 32/118

c e i l a l ţ i n-aveau decît ă c î r m e a s c ă din p r o ţ a p pentru

ca s ă - I î n t o a r c ă spre p o a r t ă"Ce s ă - m i fac d a c ă - i a ş a de tare, zise Simina în ea.

Ş i la urma urmelor, g a u r ă - n cer pentru o s ă r u t a r e nu5 se face ."

I n s ă Iorgovan le v ă z u s e toate.Stetea ş i se uita, dar

se ă c e a c ă nu vede ori c ă prea p u ţ i n îi p a s ă . Ş i multnici c ă îi p ă s a lui Iorgovan. Ş t i a el c ă Simina nu s-a

l ă s a t de u n ă v o i e ş i c ă ea s-a s u p ă r a t de sîla ce-i f ă c u s e ,10 ş i atît îi era destul. Un lucru nu ş t i a dînsul: c ă Simina,

de s î l ă , b u c u r o s l-a s ă r u t a t ea pe Ş o f r o n . Ş i o r i ş i c i n ei-ar fi spus-o aceasta, el i-ar fi r ă s p u n s c ă minte. Simina

î n s ă o ş t i a aceasta, ş i de aceea începu s ă tremure întot trupul cînd dete cu ochii de Iorgovan.

15 Ea î n s ă nu era s u p ă r a t ă pe Ş o f r o n , n u - ş i f ă c e a sieî n s e ş i m u s t r ă r i , ci se întorcea cu pas h o t ă r î t spre c a s ăuitîndu-se drept în ochii lui Iorgovan,ca cînd ar fiV'oit s ă - i z i c ă : "Tu ar trebui s ă faci ca a l ţ i i s ă nu i n d r ă z

n e a s c ă a m ă s ă r u t a " . Iorgovan îi î n ţ e l e g e a privirea20 f i i n d c ă se s i m ţ e a vinovat, se f ă c e a c ă n-o î n ţ e l e g e

se a r ă t a vesel.Un singur om era care s-ar fi mîniat r ă u dac-ar fi

v ă z u t cele petrecute: acesta era Busuioc. S ă - I puiep ă c a t u l pe un slugoi s ă s ă r u t e fata de dragul c ă r e i a

25 feciorul î ş i o m o a r ă calul: n-ar fi avut ochi s ă v a d ăfeciorul, nici

i n i m ă s ăo mai

p o a t ă r ă b d ape sluga aceeaun ceas m ă c a r in preajma casei lui.

Dar el nu ş t i a nimic.

Ş t i a numai c ă e zi de s e c e r ă t o a r e c ă satul vede30, cind ies oamenii lui in cîmp. ,

- V o i o ş i , b ă i e ţ i I nu v ă l ă s a ţ i , feteI 'le s t r i g ă elînchinînd p ă h a r u l . Simino I Ş o f r o a n e , ş i tu, m ă i lor

govane, . a ţ i nainte, voi s u n t e ţ i de c a s ă !F l ă c ă i i p r i n s e r ă fetele'-n joc î n c e p u r ă s ă c h i u i a s c ă ,

35 apoi i e ş i Vica, s t ă p î n a ~ a s e i , i e ş i Filip cu p u ş c a - nspinare, i e ş i r ă ş i copiii mai' mici, ş i d u p ă ce se î n t r e m ăveselia, fetele î n c e p u r ă s ă cînte s e c e r ă t o r i i p l e c a r ăcîntînd ş i jucînd la cîmp.

Iar veselia-i b u n ă ş i p l ă c u t ă , ş i cind o g ă s e ş t e omul,

4 O cu una cud o u ă

n-op ă r ă s e ş t e .

[93

13 - Opere, voI. III - r. Sla,lel

ceaţ aeau dec să easă d proap peruca să oarcă spre poară.

Ce să ac dacă aşa de are zse Sa ea.

Ş a ura ureor gaură cer peru o săruare u5 se acesă Iorgoa e ăzuse oaeSeea ş se ua dar

se ăcea că u ede or că prea puţ pasă Ş uc că păsa u Iorgoa Şa e că Sa u saăsa de buăoe ş că ea sa supăra de sa ce ăcuse

1 0 ş a era desu U ucru u şa dsu : ă Sade să bucuros a sărua ş ea pe Şoro. Ş orşcear spuso aceasa e ar răspus că e Sasă o şa ş aceasa, ş de aceea cepu să reure o rupu cd dee cu oc de Iorgoa

1 5 Ea să u era supăraă pe Şoro uş ăcea seseş usrăr se orcea cu pas oăr spre casăuduse drep oc u Iorgoaca ş cd a o să zcă : Tu ar rebu să ac ca aţ să u drăz

ească a ă sărua Iorgoa ţeegea prrea ş20 dcă se sţea oa se ăcea că o ţeege şse arăa es .

U sgur o era care sar a rău dacar ăzu cee perecue acesa era usuoc Să puepăcau pe u sugo să sărue aa de dragu căea

2 5 ecoru ş ooară cau ar au oc să adă

ecoru c ă să o a poaă răbda pe suga aceeau ceas ăcar preaa case uDa e u şa cŞa ua că e z de secerăoare ş că sau ede

30. cd es oae u cp Vooş băeţ u ă ăsaţ ee e srgă e

cd păaru So Şoroae ş u ă Iorgoae daţ ae o sueţ de caă

ăcă prseră eee oc ş cepură să cuas 35 apo eş Vca săpa case eş p cu puşca

spare eşă ş cop a c ş după ce se reăesea eee cepură să ce ş seerăor pecarăcd ş ucd a cp

Iar esea buă ş păcuă ş cd o găseşe ou

4 0 cu ua u două o părăseşe.

13 - Opere vo II - 1 . SlacJ

Page 33: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 33/118

Atît erau de veseli oamenii, încît Ş o f r o n uitase c ătrebuie s ă se s i m ţ ă nenorocit cînd Iorgovan se a f l ă i napropierea Siminei. El nu cinta, pentru c ă nu ş t i a s ăcînte, nu ă c e a

glume,pentru ă nu t i a s ă

lei m e r e a s c ă ,

5 nu spunea minciuni, pentru c ă n-avea de unde s ă les c o a ţ ă ; le ţ i n e a i n s ă celor ce cîntau isonul, m o r m ă i n d

el din cînd in cind, rîdea de se p r ă p ă d e a cind ă c e a ua l ţ i i glume asculta cu gura ă s c a t ă minciunile altora.Treaba lui era s ă adune snopii s ă a ş e z e in cruci bine

10 încheiate, ca nici vîntul ă nu le ă s t o a r n e ş i nici ploaia

s ă nu strice bobul. Ş i de cîte ori lua cîte un snop in

f u r c ă ş i - l s i m ţ e a c ă e greu, inima îi ridea de bucurie,ş i pentru ca bucuria s ă - i fie mai mare, lua cite doitrei snopi d e o d a t ă ş i se ducea cu ei ţ i n i n d furca-n

15 sus ca un steag. I a r ă cind se nimerea s ă s c o r m o n e a s c ăvreo p r e p e l i ţ ă a d ă R o s t i t ă sub snop, el se lua d u p ă ea

mare ii era mirarea c ă n-a prins-o din zbor.Simina ş i Iorgovan nici ison nu le ţ i n e a u celor ce

cintau, nici de glume nu rîdeau, nici Ia minciuni nu20 as.cultau, nici p r e p e l i ţ e l e din ' zbor nu alergau s ă le

p r i n d ă : ei î ş i t r ă i a u ziua lor a l b ă .C o s a ş i i mergeau inainte, pas cu pas, culcînd lanul

greu in brazde lungi groase oprindu-se din cînd incînd, ca s ă - ş i s c o a t ă cutea din t e a c ă ş i s ă t r a g ă cu ea

25 de-a lungul coasei ce r ă s u n ă departe s u h - b ă t a i a pietrii.

In urma lor fetele sprintene a d u n ă cu secerea h a r n i c ăbrazdele in m ă n u n c h i . Vin apoi f l ă c ă i i cu b r a ţ e l evînjoase, intind l e g ă t o a r e a , a d u n ă m ă n u n c h i i i pe ea

ş i o strîng sub genunchele lor greu , ca ţ e a p ă n s ă fie30 snopul. Tocmai în c o a d ă sunt c i m p o i e ş u l , I ă u t a r u l ,

b ă i e ţ i i cu f e d e l u ş u l Ş o f r o n cu furca-n trei coarne defier.

Ş i merg mereu inainte, precum merg, lanul se

c u l c ă - n calea lor crucile li se r i d i c ă pe u r m ă .35 Iorgovan merge el cu d î n ş i i , mai e a g ă ici u.n snop,

mai colo altul, mai s t ă f ă r ă de nici o t r e a b ă , mai seu i t ă d a c ă crucile sunt bine l ă d i t e , e s t ă p i n , s t ă p î n u ltrebuie s ă - ş i puie mîna la toate.

Ca alin intimplare se duce s ă s t r i n g ă - n snop m ă n u n -4 O chii adunati de Simina, si mai cu drag îi a d u n ă decit

a l ţ i i , p e n t r ~ c ă din mîna ~ i trece în a lui. Ea se u i t ă din

1194

Atît erau  de vesel  oamenii , încît Şofron uitase că trebuie să se simţă nenorocit cînd  Iorgovan  se află n apropierea Siminei. El nu cînta, pentru că nu ştia săcn

te nu făcea glume, pentru că nu ştia să lenimerească ,5 nu spunea minciuni, pentru că n-avea de unde să lescoaţă ; le ţinea îns celor ce cntau isonul, mormăindşi el din cnd n cnd , rîdea de se prăpădea cnd făceau alţii glume şi asculta cu gura căscată minciunile altoraTreaba lui era să adune snopii şi săi aşeze n cruc bine

1 0 încheiate, ca nici vntul să nu le răstoarne şi i ploaiasă nu strice bobul . Şi de cte ori lua cîte un snop n

urcă şil simţea că e greu, inima îi rdea de bucurie,şi pentru ca bucuria să-i fie mai mare, lua cte doi şitrei snopi deodată şi se ducea cu ei ţinnd furcan

5 sus ca u n steag Iară cnd se nimerea să scormoneascăvreo prepeliţă adăRostită sub snop, el se lua după eaşi mare i era mirarea că n-a prinso din zbor

Simina şi orgovan nici ison nu le ţineau celor ce

cntau, nici de glume nu rdeau, nici a minciuni nu20 acultau, nici prepeliţele din ' zbor nu alergau să lerindă: ei şi trăiau ziua lor albă.

Cosaşii mergeau nainte, pas cu pas, culcînd lanulgreu n brazde lungi şi groase şi oprindu-se din cînd ncînd, ca săşi scoată cutea din teacă şi să tragă cu ea

25 de-a lungul coasei ce răsună departe su bătaia pietri .n urma lor fetele sprintene adună cu secerea harnicăbrazdele în mănunchi Vin apoi flăcăii cu braţelevînjoase, ntind legătoarea adună mănunchiii pe eaşi o strng sub genunchele lor greu , ca ţeapăn să fie

3 0 snopul Tocmai n coadă sunt cimpoieşul, ăutarul,băieţii cu fedeluşul şi Şofron cu furca-n tre coarne defier

Şi merg mereu nainte, şi precum merg, lanul se

culcă-n calea lor şi crucile li se riică pe urmă3 5 I orgovan merge ş i el cu dnşii , mai leagă ici un snop,mai colo altul, mai stă fără de nici o treabă, mai seuită dacă crucile sunt bine clădite, e stăpn, şi stăpnultrebuie să-şi puie mna la toate.

Ca in ntmplare se duce să strngă-n snop mănun4 o chii adunaţi de Simina, şi mai cu drag îi adună · dect

alţii , pentru că din mna ei trece în a lui Ea se uită din

194

Page 34: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 34/118

cînd în cînd peste secere la el, ş i el din cînd în cîndpeste snop la dinsa, a ş a vorbesc pe neauzite ş i se

î n ţ e l e g unul pe altul.

- Nu te-ai s u p ă r a t ? îi zice ea in cele din u r m ă .5 - Ş o f r o n e un n ă t ă r ă u ! îi r ă s p u n d e el ş i se d e p ă r -

t e a z ă , pentru ca peste cîtva timp iar s ă se î n t o a r c ă .Simina îl r m ă r e ş t e cu ochii, ş i - l c h e a m ă ş i - l aduce,

ş i - l ţ i n e aproape de dînsa. Iar tac ş i iar trec de lam i n ă la m i n ă m ă n u n c h i i cu spicuri grele.

t O - Dar vezi - îi zice ea, tot ea cea dintîi - obraz-

ni cuI m ă n î n c ă praznicul.Iorgovan s c ă p ă l e g ă t o a r e a din m î n ă r ă m a s eprivind nedumirit la dînsa .

- Nu te î n ţ e l e g , îi zise el. Vrei s ă fac eu cat 5 dinsul?

- Nu! îi r ă s p u n s e ea rîzînd., Eu s ă fac. 'Iorgovan se f ă c u r o ş u ca bujorul. l i era r u ş i n e , ş i

nici el î n s u ş i nu putea s ă - ş i deie s e a m ă de ce: pentru

c ă e atit de s l ă b ă n o g , î n c i t l a s ă ca o f a t ă s ă - i z i c ă vor-20 bele aceste, ori pentru c ă - i este d r a g ă fata care le zice.

Destul c ă - i era r u ş i n e ş i nu-l ' mai ţ i n e a locul. Mail e g ă un snop, apoi se d e p ă r t ă . '

Simina se f ă c u acum ş i ea r o ş i e . Era f a t ă mare ş ise mustra c ă a g r ă i t vorbele acelea, ş i e r a m î h n i t ă c ă

25 el a îmbrîncit-o la ele. De aceea f a ţ a i se î n t u n e c ă din

ce in ce mai mult, ş i ea nu-l mai c ă u t a Cu ochii, cise a p r o p i ă pe-ncetul de celelalte fete î n t r ă în v o r b ăcu ele.

Iorgovan trase de cîteva ori cu ochiul spre dînsa ş i30 v ă z î n d c ă nu mai î n t î l n e ş t e ochii ei, iar nu-I-mai ţ i n e a

locul.Fata ş t i a c ă iar trec m ă n u n c h i i -din mînile ei in

ale lui sed e p ă r t ă

cu totul de celelalte fete; eaî n s ă

nu mai î n d r ă z n e a s ă se uite la el, nici s ă - i v o r b e a s c ă . .35 - Lesne te superi, îi zise el într-un tîrziu. "

Simina se î n d r e p t ă spre el ş i se i t ă l i n i ş t i t ă în f a ţ alui.

- Eu? îi r ă s p u n s e apoi. Un lucru s ă ş t i i : p o ţ ăm ă n e n o r o c e ş t pe t o a t ă v i a ţ a , dar gînd r ă u n-am s ă - ţ i

~ O port n i c i o d a t ă!l.95

13*

îd îd pese seee a e, şi e di îd î dpese sop a dsa, şi aşa obes pe eauzie şi seîţeeg uu pe au

u eai supăa îi zie ea î ee di umă Şoo e u ăăău ! îi ăspude e şi se depă

ează, peu a pese îa imp ia să se îoaăSimia î umăeşe u oii, şi eamă, şi adue,

ş ţie apoape de dîsa . Ia a şi ia îşi e de amă a mîă măuii u spiui gee

t O Da ezi îi zie ea, o ea ea diîi obaz

iu măîă paziu.Iogoa săpă egăoaea di mîă şi ămasepiid edumii a dîsa.

u e îţeeg, îi zise e . ei să a şi eu at 5 dsu

u ! îi ăspuse ea îzîd u să aIogoa se ău oşu a bujou i ea uşie, şi

ii e îsuşi u puea săşi deie seamă de e: peuă e a de săbăog,î asă a o aă săi ziă o2 0 bee aese, oi pu ăi ese dagă aa ae e zie

Desu ăi ea uşie şi u mai ţiea ou aiegă u sop, apoi se depăă

Simia se ău aum şi ea oşie a aă mae şise musa ă a găi obee aeea, şi ea mîiă ă

2 5 e a mbîio a ee De aeea aţa i s e îueă di

e î e mai mu, şi ea u mai ăua u oii , ise apopiă peeu de eeae ee şi îă î obău ee

I ogova ase de îea oi u oiu spe dîsa şi30 ăzîd ă u mai îeşe oi e i, ia umai ţiea

ouaa şia ă ia e măuii di mîie ei

ae ui şi se depăă u ou de eeae ee ea îsău mai îdăzea să se uie a e, ii săi obeas3 5 Lese e supei, î i zise e î-u îziu .

Sima se îepă spe e şi se uiă iişiă î aţaui

E i ăspuse apoi uu să şi i poţi sămă eooeşi pe oaă iaa , da gîd ău am săţi

po iodaă

13*

Page 35: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 35/118

- Nu ş t i e omul care o s ă - i fie gîndul de mîne,g r ă i f l ă c ă u l turburat.

- Ba ş t i e I i i i n t i m p i n ă fata, adunînd UI;l noum ă n u n c h i . Ş t i e

- zise iard u p ă c e - ş i r i d i c ă

secerea5 de pe b r a z d ă - f i i n d c ă simte ceea ce nu poate ş t i .Nu-i mai p ă s a acum d a c ă cei de dimpregiur îi aud

vorbele ori nu, c ă c i toate le r ă b d a , a f a r ă de una: caIorgovan s ă - i p u n ă dragostea la î n d o i a l ă . ,

- Ş t i u - u r m ă ea l i n i ş t i t ă - o v ă d , o s i m ţ în10 tot ceasul c ă ţ i - e r u ş i n e de dragostea ce o ai c ă t r ă mine

ş i te f e r e ş t i ca nu cumva lumea s ă afle despre ea:, a c ă nu m ă pot s u p ă r a de asta, Iorgovane, n-o s ă m ă

s u p ă r de nimic tn v i a ţ a mea. ,Lui Iorgovan îi venea s ă r ă c n e a s c ă .

15 - Nu-mi mai zice vorba aceasta - îi zis,e el inecat

- c ă m ă omor. L a s ă I haid' s ă t ă c e m I U i ţ e , mie mi-edestul s ă ş t i u c ă - m i e ş t i in apropiere, f ă r ă ca ă te ă d ,

f ă r ă ca s ă - ţ i aud glQ.sul, ş i p ă m ~ n t l , l 1 pe c a r ~ l - a i c ă l c a ttu îmi s a l t ă sub picioare cind i l ,ating, spicul care

2 O a fost în mina ta, s p i c ~ l ă s t a m ă f a r m e c ă . J.)oamne Icît de t r i s t ă e v i a ţ a -mea, tot a ş fi gata s ă s u f ă rmuncile iadului de drag-ql unei sing).lre ~ ~ l ~ din ea.

- Ş i eu, Iorgovane, g r ă i Simina m i ş c a t ă .- Atunci, haid' s ă t ă c e m " zise el iar, < ; l ă Viqrbele

25 sunt f ă . c u t e ca o8.II).enii s ă - ş i c e a r ă cu l ~ p î n ~ a d e t o a t ezilele; pentru aceal:lta nu s-au f ă q u t î n q ă w o r p e , nicinu-i nevoie de ele. U i t ă - t e - n ochii,mei precum, p , l ă uit

eu intr-ai t ă i , ş i d a c ă nu m ă î n ţ e l e g i , a t u n : c i n a i întine aceea , e - ţ i d ă î n ţ e l e g e r e a . -,

30 - Te î n ţ e l e g , Iorgovane, r ă s p u n ~ e ea,. '(,iar u i t ~- a d ă u g ă a r ă t î n d spre o f r o n , care alerga Q c r p . a i d u p ăo p r e p e l i ţ ă - a ş voi s ă te, ă d 'pe tine alergînd s ăprinzi p a s ă r e a din zbor.

,Iorg,ovan se u i t ă lung d u p ă Ş . o f r o n . ,_o

35 - E nebun, g r ă i el zîmbind. Eu a ş fi uJllblat s ~ oprind din cuibul ei cind ă d i c a m snopul; d a c ă a inceputo d a t ă s ă zboare, ori n-o mai prinzi, ori o s t r i v e ş t i cîndpui mîna pe ea. '

- Unde dai ş i unde c r a p ă ! zise ea. Eu cu gindurile4.0 mele tu cu ale tale. A ş voi s ă te ă d pe tine vesel

ca pe dînsul.

096

u şte omu are o s e gîdu de mîegr u urburat.

Ba şte 1 tmp ata adud u ou

mu te zse ar dup eş rd seerea5 de pe brazd d smte eea e u poate şt u ma psa aum da e de dmpregur aud

orbee or u toate e rbda aar de ua: aorgoa s pu dragostea a doa

Ştu urm ea ştt o d, o smţ î 0 tot easu ţe ruşe de dragostea e o a tr me

ş te ereşt a u uma umea s e despre ea:da u m pot supra de asta orgoae, o s msupr de m aţa mea

u orgoa eea s eas 5 um ma ze orba aeata ze e et

m omor as ad s tem 1 Ute, me medestu s ştu m eşt aproper, r a s te dr a sţ aud gsu ş pmt pe ar a at

tu m sat sub poare îd atg ş sp are a ost ma ta spu sta m arme Doame 1

ît de trst e aţa mea ş tot aş gata s surmue aduu de dragu ue sgre e d ea.� Ş eu orgoae gr Sma mşa . Atu, ad ' s tem zse e ar < rbee

2 5 sut ute a oame sş ear e pa \toate

zee ; petru aeasta u sau ut or , ş u eoe de ee Utte o me peu utş eu tra t , ş da u m îţee au a îte aeea eţ d ţeegerea ·

0 Te ţeeg, orgoae, rspue ea r ut adug artd spre oro, are aerga toWadupo prepeţ aş o s te d ş pe t� argîd sprz pasrea d zbor

orga se ut ug dup Şro. ._ .

5 - E ebu, gr e zîmbd u aş fi uat soprd d ubu e d rdam spu ; da a eputo dat s zboare or o ma prz , or o sreşt îdu ma pe ea

Ude da ş ude rap 1 z se ea . Eu u gîdure4 0 mee ş u u ae tae Aş o s e d ş pe te ese

a pe dîsu

Page 36: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 36/118

5

10

15

20

25

30

35

40

- Se vede c ă are de ce s ă fie vesel, îi r ă s p u n s eIorgovan.

Simina se u i t ă în fata lui si se î n c r e d i n t ă c ă el n-ag r ă i t acele vorbe ca ă o u s t r e pe dînsa, nu se gîndea

Iorgovan la cele ce sep e t r e c u s e r ă d i m i n e a ţ a ,

dar segîndea dînsa, ş i obrajii iar i se o ş i r ă .- Nu are - zise dar - ci crede numai .- Are cine crede c ă are , nu cine are numai, g r ă i

Iorgovan.- Atunci crede tu!

Iorgovan se î n t r i s t ă ş i r ă m a s e pierdut în gînduri.- Lesne e n ă d e j d e a cînd ţ i e p u ţ i n ă d o r i n ţ a -z i se

el în cele din u r m ă - d o r i n ţ a mea e mare, S i m i n ă ,m ă tem de n ă d e j d e .Astfel, din v o r b ă - n v o r b ă , iar a j u n s e r ă acolo de

unde nu puteau s ă m e a r g ă mai departe.

Ş o f r o n ? el îi vedea schimbînd din cînd în cînd cite-ov o r b ă , dar ce -i p ă s a lui de-un p a p ă - l a p t e ca Iorgovan .

El i-ar fi c r ă p a t lui Iorgovan in d o a u ă capul d a c ăl-ar fi v ă z u t s ă r u t î n d pe Simina, iar Iorgovan nici nuera m ă c a r s u p ă r a t .

Tot a ş a zicea N e a c ş u . Pentru c ă dragostea edragoste, d a c ă ţ i - e d r a g ă o femeie, nu prea te pricepila glume.

Ei 1e r u m o a s ă fata e e ş t e a p t ă ; îi place ă petreac ă cu dînsa. Ş i nici dînsa nu prea ţ i n e la el, c ă c i altfels-ar fi s u p ă r a t pe Ş o f r o n . .

A ş a zi cea N e a c ş u , a ş a credea el, f i i n d c ă a ş a credea,era vesel, t u ş e a din cind în cînd, i l treceau într-una

sudorile, se obosea la tot pasul, dar era vesel t o a t ăziua.

Seara tîrziu, d u p ă ce oamenii î n c e p u r ă s ă se aline,el c ă u t ă rost s ă fie singur cu f i i c ă - s a. O iubea ş i el pe Simina, ar fi iubit-o chiar ş i d a c ă

nu ar fi fost f r u m o a s ă , iar a ş a cum era, ar fi iubit-ochiar ş i d a c ă nu i-ar fi fost f a t ă .

N i c i o d a t ă î n s ă el n-a s i m ţ i t atit de viu c ă o i u b e ş t eca acum, d u p ă ce se întorsese de la secere obosit de-ldureau toate încheieturile. Seara t o a t ă el a ş e z u t la oparte pe un petroi de la c o l ţ u l ş u r l l , r ă z ă m î n d u - ş i

197.

5

0

5

0

5

0

40

Se ede ă ae de e să ie ese, îi ăspuseIogoa

Simia se uită aţa ui şi se îediţă ă e agăit aee obe a să o muste pe dîsa, şi u se gîdea

Iogoa a ee e se peteuseă dimieaţa, da segîdea dîsa, şi obaj ii ia i se oşiă u ae ise da i ede umai Ae ie ede ă ae, u ie ae umai , găi

Iogoa Atui ede şi tu Iogoa se îtistă şi ămase piedut î gdui Lese e ădejdea d ţie puţiă doiţa ise

e ee di umă doiţa mea e mae , Simiăşi mă tem de ădejde

Aste, di obă obă, ia ajuseă acoo deude u puteau să meagă mai depate.

Şoo e îi edea shimbd di d î îd teoobă, da ei păsa ui deu papăapte a Iogoa

E ia i ăpat ui Iogoa doauă apu daă

a i ăut săutîd pe Simia, ia Iogoa ii uea măa supăatTot aşa iea şi eaşu etu ă dagostea e

dagoste, şi daă ţie dagă o emeie u pea te piepia gume

Ei ! e umoasă ata şi e deşteaptă îi pae să peteaă u dîsa Şi ii dsa u pea ţie a e ăi ate

sa i supăat pe ŞooAşa iea eaşu, aşa edea e şi iidă aşa edeaea ese, tuşea di d îd teeau îtuasudoie, se obosea a tot pasu da ea ese toatăiua

Seaa tiu, după e oameii epuă să se aiee şi ăută ost să ie sig u iiăsa

iubea şi e pe Simia a i iubit hia ş i daău a i ost umoasă ia aşa um ea a i iubitohia şi daă u ia i ost ată

iiodată îsă e a simţit att de iu ă o iubeştea aum după e se tosese de a seee obosit dedueau toate heietuie Seaa toată e a seut a opate pe u petoi de a oţu şuii ăămduş

7

Page 37: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 37/118

spatele de stîlpul cel mare. Era dus în gînduri, dar

ochii lui nu se d e p ă r t a u de la f i i c ă - s a .n apucase d e o d a t ă dorul de c a s ă , de satul lui, de

oamenii cu care ş i - a petrecut v i a ţ a , de biserica in care5 s-a cuminecat atît de adeseori, de m o r m i n ţ i i in care

atît de des a aprins de ziua m o r ţ i l o r l u m i n ă r i l e dec e a r ă g a l b e n ă , t o p i t ă din fagurii stupilor s ă i . M u l ţ i

ş i lungi ani t r e c u s e r ă decînd s-a spart cea din u r m ăo a l ă de pragul casei lui, ş i numai ca din p o v e s t e - ş i

10 mai aducea aminte de p ă r i n ţ i i de f r a ţ i i s ă i , de s o ţ i ade copiii s ă i , dar cum se uita acum la f i i c ă - s a

cum se gîndea la dînsa, o r ţ i i lui unul cîte unul înviau.

"Taica, fie iertatul, taica întreg", zise el oprind u - ş i privirea asupra ochilor ei. Nu erau tot acei ochi,15 nu tot acele gene, dar din o s i n g u r ă c ă u t ă t u r ă a lor se

î n t r ă m a întregul om a ş a cum el fusese o d i n i o a r ă ."Maica, fie i e r t a t ă , m a i c a - n t r e a g ă " , zise apoi,

cînd privi la buzele ei." Ş i t o t u ş i - u r m ă el iar - p a r c ă o v ă d pe Saveta

20 cînd m ă uit la dînsa: a ş a î ş i dedea fie iertata p ă r u ldin f a ţ ă , a ş a î ş i sugea buzele, ă s t a îi era glasul in

t i n e r e ţ e tot ca dînsa rostea vorba", zise el iar.

T o ţ i erau, în s f î r ş i t , r ă m a ş i într-însa, dar nici unul

mai mult decît el însusi. Pe sine însusi nu se vedea

25 N e a c ş u în i i c ă - s a : el ş i ' s i m ţ e a sufletul trecut în trupul

ei cel t î n ă r plin de v i a ţ ă . P l e c ă r i bune ş i rele, s l ă biciuni a p u c ă t u r i , firea cea a ş e z a t ă î n d ă r ă t n i c ă ,toate erau rupte din el ş i de aceea toate m i n g ă i e r ipentru sufletul lui.

30 El îi f ă c u Siminei semn s ă se apropie .- Ce-i, t a i c ă d r a g ă ? îl î n t r e b ă ea, c u p r i n s ă de

ingrijare.- Nimic, Simina tatii - îi zise el, f ă c î n d u - i loc

pe p e a t r ă - ş e z i -aci l î n g ă mine, aproape, de tot

35 aproape. Sunt obosit mi se i n t r a m ă puterile cîndmi te simt aproape.

Simina ar fi vrut s ă puie capul pe u m ă r u l lui,

dar ă s t a nu era obicei la d î n ş i i .- Nu mai lucra d a c ă te s i m ţ i slab, îi zise ea,

~ o mustrîndu-se in inima ei c ă l-a f ă c u t s ă plece de a c a s ă .

it98

spatele de stlpul el mare Era dus gduri, daroii lui u se depărtau de la iiăsa

n apuase dedată drul de asă, de satul lui, deameii u are i-a petreut iaţa, de bseria are

5 s-a umieat att de adeseori, de mormiţii areatt de des a apris de ziua mrţilor lumiările deeară galbeă, tpită di agurii stupilor săi ulţii lugi ai treuseră ded sa spart ea di urmăoală de pragul asei lui, i umai a di poestei

0 mai aduea amite de păriţii i de raţii săi, de soţiai de opiii săi, dar um se uita aum la iăsa ium se gdea la dsa , mrţii lui uul te uul iau .

Taia, ie iertatul, taia treg, i zise el pridui priirea asupra oilor ei u erau tt aei oi, 5 u tot aele gee, dar di o sigură ăută tură a lr se

trăma tregul om aa um el usese odiiarăaia, ie ierttă, maiatreagă, i zise apoi,

d prii la buzele ei.Ş i totui urmă el iar pară ăd pe Saeta

0

d mă uit la dsa: aa i dedea ie iertata păruldi aţă, aa i sugea buzele, ăsta i era glasul tiereţe i tt a dsa rostea orba, zise el iar.

Tţi erau, srit, rămai trsa, dar ii uulmai mult det el susi . Pe sie su si u se edea

5 au iiăsa el isimţea suletul reut trupul

ei el tăr i pi de iaţă. Pleări bue i rele, slăbiiui i apuături irea ea aezată i dăătiă,

toate erau rupte di el i de aeea tate mgăierpetru suletul lui. 0 l i ău Simiei sem să s e aprpie

Cei, taiă dragă l trebă ea, uprisă degrijare

imi, Simia tatii i zi se el , ădui lope peatră ezi ai lgă mie, aproape, de tot

3 5   aproape. Sut obsit i mi se tramă puterile dmi te simt aproape.

Simia ar i rut săi puie apul pe umărul luidar ăsta u era obiei la dii

u mai lura daă te simţi slab , i zise ea�o mustrduse iima ei ă la ăut să plee de aasă

i

Page 38: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 38/118

- Nu-i a ş a , fata mea, îi r ă s p u n s e el. E de mult

de cînd n-am lucrat, ş i de aceea obosesc atît de lesne;simt î n s ă c ă munca-mi prinde bine, nu mor eu a ş ade lesne.

5 - Nu vorbi de moarte ,g r ă i

ea cu inimaî n c l e ş t a t ă .

- Zic numai a ş a , i n t î m p i n ă el, ş i timp îndelungat

r ă m a s e r ă t ă c u ţ iNu-i vorba , mai curînd ori mai tîrziu trebuia s ă

m o a r ă ş i el ş i s ă r ă m î i e dînsa s i n g u r ă .10 Ei nu v o r b i s e r ă n i c i o d a t ă despre Iorgovan; a ş a , pe

n e s i m ţ i t e , l u a s e r ă î n ţ e l e g e r e între d î n ca lucrulacesta s ă lase neatins. Acum el o prinse de m î n ă ş ise u i t ă lung în f a ţ a ei.

- Crezi tu - îi zise apoi - c ă Iorgovan o s ă te15 ieie de n e v a s t ă ?

Simina î ş i opri r ă s u f l a r e a , ş i b ă t ă i l e inimii îil ă b i r ă : îi era greu s ă r ă s p u n d ă , dar i i p ă r e a bine c ă

e cineva în lume c ă r u i a poate s ă - i v o r b e a s c ă despreaceasta.

20 - Nu cred, r ă s p u n s e ea.- E ş t i cuminte, fata mea, g r ă i t a t ă l . R ă u ar fidac-ai crede, ş i mai r ă u ar fi d a c ă s-ar întîmpla unaca aceasta.

- De ce, t a c ă ? îl î n t r e b ă ea u i m i t ă .25 - Pentru c ă însotirea f ă c u t ă f ă r ă de voie nu-i

pentru oamenii p l ă m ă d i ţ i ca noi, îi r ă s p u n s e el.- Cum f ă r ă de voie? cine s ă - I s i l e a s c ă ?- S l ă b i c i u n e a lui - g r ă i b ă t r î n u l - asta nu

ţ i n e t o a t ă v i a ţ a , nici n-o au cu t o ţ i i pentru tine. Nu30 te face, fata mea, pui de cuc în cuib de c i o a r ă - u r m ă

el peste p u ţ i n - c ă n u - ţ i este firea pentru aceasta.

Tu ai durmit a s t ă - n o a p t e aici, î n t i n s ă pe un b r a ţ defîn, ai durmit bine, dar ei au durmit în paturi cuperini de puf ş i n-au s ă uite n i c i o d a t ă c-ai durmit

35 în ş u r a lor.- Nu-mi p a s ă , t a i c ă !- Poate c ă n u - ţ i p a s ă acum, zise el, dar o s ă vie

vremea cînd o s ă - ţ i pese. Tu nu ş t i i s ă ş e z i la masa lor ,nici s ă m ă n î n c cu lingura lor, nici nu ş t i i s ă te îmbraci

4. o in portul lor, nici s ă v o r b e ş t i în limba lor.

11.99

ui aşa, aa mea, îi răspuse el E de mulde d am lura, şi de aeea bses a de lesesim îsă ă muami pride bie, u mr eu aşade lese.

5

u vrbi de mare, grăi ea u iima îleşaă Zi umai aşa, mpiă el , şi imp delugarămaseră ăui.

ui vrba mai urd ri mai rziu rebuia sămară şi el şi să rămîie dsa sigură.

Ei u vrbiseră iidaă despre Irgva aşa, peesimţie luaseră îelegere îre dîşii a lurulaesa să lase eais Aum el prise de mă şise uiă lug î aa ei. Crezi u îi zise api ă Irgva să e

5 ieie de evasăSimia îşi pr răsularea, şi băăile iimii îi

slăbiră: îi era greu să răspudă, dar îi prea bie ăe ieva î lume ăruia pae săi vrbeasă şi despreaeasa

u red răspuse ea Eşi umie aa mea, grăi aăl. ău ar idaai rede şi mai rău ar i daă sar îîmpla uaa aeasa

De e aiă î l îrebă ea uimiă .5 Peru ă îsirea ăuă ără de vie ui

peru ameii plămădii a îi răspuse el Cum ără de vie ie să sileasă Slăbiiuea lui grăi bărîul şi asa u

ie aă viaţa ii au u ii peru ie u e ae aa mea, pui de u î uib de iară urmă

el pese pui ă ui ese irea peru aeasaTu ai durmi asăape aii, îisă pe u bra deî, şi ai durmi bie, dar ei au durmi î pauri uperii de pu şi au să uie iidaă ai durmi

î şura lr. umi pasă, aiă ! Pae ă ui pasă aum, zise el dar să vie

vremea îd săi pese Tu u şii să şezi la masa lr,ii să măîi u ligura lr , ii u şii să e mbrai

o prul lr , ii s ă vrbeşi limba lr

99

Page 39: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 39/118

N-a crezut Simina n i c i o d a t ă c ă Iorgovan o va lua

de e v a s t ă , cel p u ţ i n a ş a zicea, c ă nu crede j acum î n s ă ,cînd i l vedea pe p ă r i n t e l e ei atît de îngrijat, ea incepua se teme ă tot o va lua Iorgovan ar fi voit s ă - i arete

5 b ă t r î n u l u i c ă n-ar fi o nenorocire pent ru dînsul, nicipentru dînsa.

- T a i c ă , îi zise ea, m-am gindit eu la toate j

dar, vezi, s l u j n i c ă s ă - i fiu, tot m a ş s i m ţ i f e r i c i t ă :e om cuminte cu i n i m ă b u n ă .

10 - Dar e slab de înger, îi r ă s p u n s e b ă t r î n u l . Dac-arfi om ca Ş o f r o n , ai putea s ă treci prin foQ. ş i prin

a p ă a l ă t u r e a cu dînsul j dar grea e t o v ă r ă ş i a cu un om

care nu se u i t ă mereu înaint e, ci c a u t ă la tot pasulîn dreapta în stînga, ca ă v a d ă cum vor a l ţ i i s ă - I15 d u c ă . Dar ce vorbesc eul? a d ă u g ă peste p u ţ i n . Cum

ţ i - a fi data, a ş a - ţ i va fi norocul. Dar tot a ş vrea s ă ş t i ucum o s ă - t i fie!

Ce s ă v o r b e a s c ă mai departe? 1Ş t i a u ei oare care este care nu este a d e v ă r u l , ca

2 0 s ă t ă r u i a s c ă asupra lui? lN a c ş u ar fi voit s ă nu mai .f.i g r ă i t vorbele pe care

le-a c ă p a t , iar Simina ar fi voit ă p l î n g ă ş i nu putea.- Dumnezeu s ă te poarte-n c ă i l e tale ! zise el în

cele din u r m ă si se r i d i c ă .25 - Mai r ă m î ' i , t a i c ă , îl u g ă , cine t i e cînd ne-o mai

veni s ă s t ă m a ş a î m p r e u n ă .El se a ş e z ă din nou l î n g ă dînsa ş i - o î n t r e b ă ce

v o i e ş t- Nimic, t a i c ă , r ă s p u n s e ea, apoi puse capul

30 pe u m ă r u l lui începu s ă p l î n g ă- Fata mea, draga mea f a t ă ! plîngi, c ă e bun plin

sul, g r ă el m i ş c a uitîndu-se mereu în f a ţ a ei .

VII

Cumnatul lui Busuioc era popa F u r t u n ă de la

35 Socodor.

200

Nu-l chema F u r t u n ă pe p ă r i n t e l e Ioan, dar a ş a - izicea lumea lumea ş t i a ce zi ce.

a reut Simia iiodată ă Iorgova o va luade evastă , el puţi aşa iea, ă u rede aum să,îd vedea pe păritele ei atît d e îgrijat, ea îepua se teme ă tot o va lua Iorgova şi ar i voit să-i arete

5 bătrîului ă ar i o eoroire petru dîsul, iipetru dîsa.

Taiă, îi ise ea , mam gîdit şi eu la toate dar , vei , slujiă săi iu , tot maş simţi eriită e om umite şi u iimă buă.

0 Dar e sla de îger, îi rspuse bătrîul . Daari om a Şoro, ai putea să trei şi pri o şi piapă alăturea u dîsul dar grea e tovărăşia u u om

are u se uită mereu îaite, i aută a tot pasuî dreapta şi î stîga, a să vadă um vor alţii să 5 duă. Dar e vorbes eu adăugă pese puţi. Cum

ţia i data, aşa-ţi va i oroul . Dar tot aş vrea să ştiuu o săţi ie!

Ce să vorbeasă ai depare lŞtiau ei oare are este şi are u ese adevărul, a

0 să stăruiasă asupra lui1 eaşu ar i voit să u mai i grit vorbele pe are

lea săpat, iar Simia ar i voit să plîgă şi u putea Dumeeu să te poare- ăile tale ise el

ele di urmă si se ridiă - ai rămî

i , taiă, î l rugă, ie şie d eo ma

vei să stăm aşa împreuă.El se aşeă di ou lgă dîsa şio îtrebă e

voieşte. im , taiă, răspuse ea, apoi îşi puse apu

0 pe umărul lui şi îepu să plîgă. Fata mea, draga mea ată ! plîg , ă e bu pl

sul, grăi el mişat, uitîduse mereu î aţa ei

V I

Cumaul lui Busuio era popa Furtuă de a35   Soodor

ul hema Furtuă pe păritele Ioa, dar aşaiea lumea şi lumea ştia e ie

Page 40: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 40/118

Primind scrisoarea cumnatului s ă u , el incepu ăz î m b e a s c ă .

unde 1-0 fi strîngînd opinca de-i este ş a de g r a b ă ? 1C ă c i de h o l e r ă nici nu putea s ă fie vorba. Doctorii

5 d o v e d i s e r ă c ă nu mor de h o l e r ă decît cei ce se îmboln ă v e s c ş i n-au în ei d e s t u l ă putere pentru ca s ă se f a c ă

s ă n ă t o ş i ; de aceea s t ă p î n i r e a schimbase poruncilesi orînduise ca oamenii s ă nu m ă n î n c e c a s t r a v e ţ i , nici

pepeni, nici poame necoapte, ş i d a c ă , cu toate aceste,10 ar muri, s ă li se f a c ă groapa c-o p a l m ă mai a d î n c ă

decît la c e i l a l ţ i Asta Busuioc trebuia s-o ş t i e , ş i chiar

d a c ă n-o ş t i a , n-avea el nevoie de barba lui popa Furt u n ă pentru ca s ă se descurce cu holera.Popa începu s ă - ş i scarmene barba. Acesta era obi-

15 ceiul lui cînd îi venea vreun gînd bun.

Avea el vreo d o a u ă z e c i de j u g ă r e s ă m ă n a t e cugrîu a ş t e p t a s ă - i vie s e c e r ă t o r i , ca s ă nu fie .silit ase c ă c i u l i pe la poporeni. Era lucru minunat: n-aveadecît s ă - i ieie pe cei de la Busuioc. Apoi era vorba s ă

20 p u n ă caii la ă r u ţ ă , grozav îi p l ă c e a lui popa u r t u n ăs ă m e a r g ă s ă vie, s ă b a t ă drumul ş i cimpurile.

- P r e u t e a s ă ! P r e u t e a s ă 1 striga el uitîndu-se prin

c a s ă spre a - ş i alege cele ce-i f ă c e a u t r e b u i n ţ ă la .drum,p u ş c a , p ă t a ş c a , cornul cu prav, s c ă u n e l u l in trei

25 picioare, p ă h ă r e l u l de a p ă dichisul cu tacim, c ă c if ă r ă aceste nu se putea.

I e ş e a d u p ă prînz, cu gindul de a se intoarce-namurg, î n s ă el le lua toate cu dînsul, pentru c ă altfelnu-i pria î n ă t o a r e a . Dac-ar fi s ă c a u ţ i cu d e - a m ă n u n t ,

30 nu prea ii ş e d e a bine popii u ş c a , dar d a c ă i-ar fi trecut

cuiva prin minte s ă - I o p r e a s c ă de la v î n ă t o a r e , el ş i - a rfi ras barba ş i ar fi f ă c u t ca Iorgovan. F ă r ă de cine

f ă r ă de p u ş c ă nu putea t r ă i popa F u r t u n ă .- Ce-i, p o p ă ? s-a aprins casa? î n t r e b ă preuteasa

35 i v i t ă - n u ş ă .El se u i t ă sperios la ea.- A ş a - i ! te-am chemat, zise el iute. Foarte bine!

l a s ă , c ă fac eu, nu mai am t r e b u i n ţ ă de tine. S t ă i 1ce -mi mai trebuie? u r m ă apoi peste p u ţ i n , oprindu-se

~ O în mijlocul casei p u i n d u - ş i mîna pe frunte.

201

Pimind sisoaea na i s , e ep sîmbeas

nde i sîngînd oina dei ese aşa de gab Ci de oe nii n pea s ie oba Dooi

5 doedise n mo de oe de ei e se îmbones şi na n ei des pee en a s se asnoşi; de aeea sniea îşi simbse poniesi oîndise a oamenii s n mnîne asaei, nipepeni , nii poame neoape, şi da , oae aese,

0 a mi, s i se a goaa o am mai adndeî a eiai Asa Bsio ebia so şie şi ia

da no şia, naea e neoie de baba i oa n pen a s se dese oeaPoa nep sşi samene baba. Aesa ea obi

5 ei i nd i enea en gnd bnAea şi e eo doaei de jge smnae

g şi aşea s-i ie seeoi, a s n ie sii ase ii pe a opoeni Ea minna : naea

de si ieie pe ei de a Bsio. Apoi ea oba s 0 pn aii a , ş i goa i ea i op ns meag şi s ie, s ba dm şi împie

Peeas I Peeas I siga e iîndse pinas se aşi aege ee ei ea ebin a dm,pşa, aşa, on pa, sne n ei

5 piioae, e de ap şi diis am, i aese n se ea .

Ieşea d pn, gînd de a se noaenamg, îns e e a oae dns, pen aeni ia înoaea Daa i s ai deann,

0 n pea î i şedea bine popi i pşa, da da ia i eia pin mine s opeas de a înoae şiai as baba şi a i a Iogoan. de îneşi r de ş n ea i poa n

Cei, o sa ains asa îneb peeasa 5 iin ş

E se i speios a ea Aşai eam ema, ise e ie. oe bine I

as , a e , n mai am ebin de ine. Si emi mai ebie m apoi pese in, opindse

4 o în mijo asei şi indşi mîna pe ne

2

Page 41: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 41/118

- Dar unde vrei s ă pleci? îl î n t r e b ă ea rîzînd.- La Curtici, r ă s p u n s e el a d u n î n d u - b o s c î r ţ e l e ;

o s ă aduc s e c e r ă t o r i . Uite ( - u r m ă apoi dîndu-iscrisoarea - c i t e ş t e tu. E vreo t r e a b ă la mijloc.

5 Acu m ă duc ş i acu m ă n t o r c .G r ă i n d u - I e aceste, el o a p u c ă în semn de ziua b u n ăde ureche i e ş i , iar pe cînd preuteasa se ivi-n curte,el ş e d e a - n c ă r u ţ ă , cu p u ş c a la dreapta, cu traista lastînga cu prepelicarul la picioare.

10 - Raid' ( - îi t r i g ă apoi vizitiului - nu durmi,dobitocule.

- Incotro, p ă r i n t e ?- La Curtici (Cît ţ i n u drumul prin sat, popa ş e d e a p o p e ş t e la

15 locul lui, uitîndu-se mereu la cai, ca s ă le v a d ă mersul;i n d a t ă î n s ă ce i e ş i r ă la cîmp, el se r i d i c ă în picioarel u ă frînele din mînile slugii, ca s ă - i arete cum se m î n ăcaii d a c ă vrei s ă - i î n v e ţ i la t r e a p ă t bun. ~ o r u , pre

p e l i c a r u l , s ă r i el în locul popii se a ş e z ă ţ e a p ă n ,20 . uitîndu-se drept înainte ş i t r e s ă r i n d mereu cînd se

ivea cîte o p a s ă r e în calea lor.Ş i iar se a ş e z a popa se dedea jos prepelicarul,

iar se ridica popa s ă r e a prepelicarul în locul lui.Zboru ş t i a a p u c ă t u r i l e s t ă p î n u l u i s ă u , n i c i o d a t ă ei

25 n u - ş i steteau unul altuia-n cale.Busuioc s i m ţ e a c ă se apropie cumnatul s ă u , îl ves

t i s e r ăcînii satului, care se

ţ i n e a utotdeauna

h a i t ădec ă r u ţ a u ş u r i c ă a lui popa F u r t u n ă , în vreme ce popa-l

punea pe l u g ă s ă t r a g ă mereu cu biciul între ei, s u p ă -30 rat c ă nu poate s ă f a c ă el î n s u ş i treaba aceasta mul

ţ u m i t de cîte ori se nimerea ca sluga ă p i ş t e pe vreunuldin ei.

- Ce-i, ce s-a întîmplat? î n t r e b ă el chiar mainainte de a se fi dat jos din c ă r u ţ ă .

35 - Toate la timpul lor, îi r ă s p u n s e Busuioc. Acumm u l ţ ă m e s c numai c ă nu ne-ai uitat.

Dar popa u r t u n ă nu era omul care poate ă a ş t e p t e ;el voia s ă ş t i e acum, nentîrziat, pentru ce l-a chematBusuioc. Intrînd în c a s ă , el îi zise surorii sale: " B u n ă

40 ziua (", î ş i dete mîna s ă i-o s ă r u t e n e p o a t ă - s a , Persida,apoi i l u ă pe cumnatul s ă u la o parte, ca s ă - I descoase.

202

Dar ude re să plec îl îtrebă ea rîd. La Curt c , răspuse el aduduş boscrele

o să aduc ş secerător . Ute urmă apo dduscrsoarea cteşte ş tu E reo treabă la mj loc

5 Acu mă duc ş acu mătorcGrădue aceste, el o apucă î sem de ua buăde ureche ş eş, ar pe cîd preuteasa se curte,el şedea căruă, cu puşca la dreapta, cu rasta lastîga ş cu prepelcarul la pcoare.

1 0 ad' I strgă ap tuu ş u durm ,dobtocule

cotro, părte La Curtc ICt u drumul pr sat, popa şedea popeşte la

5 locul lu , utîduse mereu l a ca, ca să l e adă mersul dată îsă ce eşră la cmp, el se rdcă î pcoare şluă rele d mîle slug , ca să arete cum se măca dacă re să îe la treapăt bu oru, repelcarul,săr ş el î locul pop ş se aşeă eapă

0 utduse drept ate ş tresărd mereu cîd seea cîte o pasăre calea loŞ ar se aşea popa ş se dedea jos prepelcarul, ş

ar se rdca popa ş sărea prepelcarul locul luZboru şta apucăturle stăpîulu său, ş codată e

5 u-ş steteau uul altua caleBusuoc smea că se aprope cumatul său, l es

tseră cî satulu, care se eau totdeaua hată decărua uşurcă a lu popa Furtuă, reme ce popalpuea pe slugă să tragă mereu cu bcul ître e , supă

30 rat că u poate să acă el îsuş treaba aceasta ş mulumt de cîte or se merea ca sluga să pşte pe reuuld e.

Ce , ce sa tmplat îtrebă el char maate de a se dat jos d căruă.

3 5 Toate la tmpul lor, răspuse Busuoc . Acumî mulămesc uma că u ea utat

Dar popa Furtuă u era omul care poate să aştepte el oa să şte aum, etrat, petru ce la chematBusuoc trd î casă, el se suror sale: "Buă

40 zua 1" ş dete ma să o sărute epoatăsa, Persda,apo l luă pe cumatul său la o parte, ca să descoase

202

Page 42: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 42/118

Busuioc era om trecut de patruzeci de ani ş i cu vreozece ani mai b ă t r î n decît cumnatul s ă u , î n s ă acesta

era o p ă , ba chiar om de frunte între popi, de aceeaneamurile nu f ă c e a u nimic f ă r ă de a-l fi întrebat mai-

5 nainte pe dînsul. Ş i nici nu era nevrednic p ă r i n t e l eIoan de trecerea pe care o avea la neamurile sale. A ş aiute furtunos cum era, el nu se pripea i c i o d a t ă , c i - ş i

l ă s a timp. Ş i acum el asculta cu luare-aminte dedeamereu din cap zîmbea din cînd în cînd cu neîncredere.

10 - P a g u b ă de calul acela, zise el n ă c ă j i t . N u - ţ ispuneam eu s ă mi-l vinzi, c ă n-ai tu oameni care s ăstie umbla cu el?, - L a s ă - I în ş t i r e a Domnului de caII g r ă i Busuioc

s u p ă r a t . Ia spune-mi, ce s ă fac eu acum.15 - Nimic t îi r ă s p u n s e popa scurt. Tineretul s ă - ş i

f a c ă el singur treburile .- . t ă i t g r ă i Busuioc a ş e z a t . De cînd a venit fata

aceea la casa mea, stau mereu ca pe spini, f i i n d c ă nu

ş t i u cum s ă m ă port cu dînsa. Ce fac eu d a c ă b ă i a t u l20 pune carul în pietri ş i o ia de n e v a s t ă ?

- N u - ţ i c u n o ş t i feciorul, îi r ă s p u n s e popa.- Nu c u n o ş t i tu fata, î n t î m p i n ă Busuioc. N - a ş

voi de loc s-o am o r ă , dar a ş a b ă t r î n cum SUB.t, d a c ă a şfi v ă d u v , m - a ş face luntre punte s-o am e v a s t ă . E d e ş -

25 t e a p t ă , p o p ă , b i n e f ă c u t ă , ş i e r u m o a s ă mare minune.- Apoi nu-l ş t i u eu pe Iorgovan al nostru!? r ă i

popa rîzî'nd. Trebuie s ă fie ceva de dînsa d a c ă a f ă c u tde dragul ei cale atît de l u n g ă . Dar n-o ia, cumnate.Tu ai lua-o pentru c ă e ş t i b ă t r î n , iar el n-o ia pentru

30 c ă e t i n ă r n-are nevoie. L a s ă - I , frate, l a s ă - l s ă - ş it r ă i a s c ă si el traiul.

- N-âm zis c ă nu-l las, r ă s p u n s e Busuioc. Te

g î n d e ş t e , numai, c ă greu mi-ar fi s-o am n o r ă dac-artrebui s ă - m i fie r u ş i n e de ea. Vezi tu - a d ă u g ă el mai

35 iute - nu ş t i u , s-o pun la m a s ă cu mine, ori s ă n-opun?

- S ă n-o pui d a c ă n-o vrei o r ă I- Dar d a c ă mi-o voieste b ă i a t u l ?- Nu te învoi I '

40 - De asta nu poate s ă fie vorba, r ă s p u n s e Busuioch o t ă r î t j mi-e fecior nu pot, pentru c ă nu ş t i u d a c ă

203

Busuio era o treut de patruzei de ai şi u reozee ani ai bătrn det unatul său să aestaera popă ba hiar o de runte ntre popi şi de aeeaneaurile nu ăeau nii ără de al i ntrebat ai

5 nainte pe dnsul Şi nii nu era neredi părinteleIoan de treerea pe are o aea la neaurile sale Aaiute urtunos u era el nu se pripea iiodată işilăsa tip Şi au el asulta u luareainte şi dedeaereu din ap şi zbea din nd n nd u neredere

0 Pagubă de aul aela zise el năăit uţispunea eu să il inzi ă nai tu oaei are să

stie ubla u el Lasă n tirea Donului de al ! grăi Busuiosupărat Ia spunei e să a eu au

5 ii ! i răspuse popa surt Tineretul săşiaă el sngur treburile

Stăi grăi Busuio aşezat De nd a eit aaaeea la asa ea stau ereu a pe spini iind uştiu u să ă port u dnsa Ce a eu daă băiatul

2 0 şi pune arul n pietri şi o ia de neastă uţi unoti eiorul i răspunse popa u cunoti tu ata ntpiă Busuio aş

oi de lo so a noră dar aşa bătrn u SUB., daă ai ădu a ae luntre şi pute so a neastă E deş

25 teaptă popă i bineăută i e ruoasă are inune Apoi nul tiu eu pe Iorgoan al nosru grăi

popa rzd Trebuie să ie ea de dsa daă a ăutde dragul ei ale att de lungă Dar no ia unateTu ai luao pentru ă eti btrn iar el o ia pentru

0 ă e tinăr i nare neoie Lasă rate lasăl săşitrăiasă si el traiul.

â zs ă nul las răspunse Busuio Tegndeşte nuai ă greu iar i so a oră daar

trebui săi ie ruşine de ea Vezi tu aăugă el ai 5 iute nu tiu so pun l a asă u ine ori s ă opun

Să no pui daă no rei oră ! Dar daă io oieste băiatul u te oi I

'

4 0 D e asta nu poate să e orba răspunse Busuiootărt; e eior şi nu pot pentru ă nu ştiu daă

Page 43: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 43/118

fac bine ori r ă u . De aceea te rog pe tine ă des ope b ă i e t , ca s ă ş t i u ce s ă fac, unde-o pun , cum ii vorbesc.

- Cumnate, fii om cuminte, g r ă i popa n e r ă b d ă t o r ;5 nu te speria de umbra ta.

L a s ă - I , c ăîncetul cu încetuli se u r e ş t e de dînsa.

Busuioc se u i t ă lung la el dete de citeva ori dincap.

- Du-te de vezi fata, îi zise apoi, v o r b e ş t e cu ea,10 vino s ă ne î n ţ e l e g e m dup-aceea.

Popa F u r t u n ă s t ă t u s e destul la un loc, -era obositde atîta l i n i ş t e foarte m u l ţ u m i t c ă se poate ducemai departe.EI a d u n ă dar b o s c î r " ţ e l e , l u ă pe Filipcu dînsul i e ş i r ă , ei doi cu prepelicarul trei, la

15 v î n ă t o a r e .Iorgovan era posomorît. Iar i se î n ă c r i s e v i a ţ a .

Simina fusese t o a t ă ziua t ă c u t ă nu se d e p ă r t a de locde t a t ă l s ă u , incit el nu se apropia de dînsa.

Z ă r i n d u - 1 acum din d e p ă r t a r e pe unchiul s ă u , el

20 se d e p ă r t ă f ă r ă de veste din preajma Siminei. I l ş t i ape ·popa, ţ i n e a la el n-ar fi" vrut, Doamne f e r e ş t e , ca

s ă b ă n u i a s c ă ceva.P ă r i n t e l e Ioan, sosind la s e c e r ă t o r i , le zise bun

lucru ş i incepu s ă certe mai pe unul, mai pe altul25 dintre d î n ş i i , pe o f a t ă pentru c ă nu ţ i n e bine secerea,

pe un f l ă c ă u pentru c ă nu s u c e ş t e bine l e g ă - t o a r e a orinu o strînge din destul, pe un c o s a ş pentru c ă nu r ă s t o a r n ă bine brazda: de t o ţ i se lega popa, tuturora le

g ă s e a p r i c i n ă .30 Iorgovan mergea pe urma lui a ş t e p t a la tot pasul

s ă - i vie rîndul.. - Dar tu cine e ş t i ? o întreba el pe una dintre fete.Fata-i s ă r u t ă mina, i ş i spuse numele, ş i satul,

. p ă r i n ţ i i . .

.35· - Prea bine, g r ă i popa ş i se duse la alta.Simina-l ş t i a pe popa F u r t u n ă . O d a t ă i l v ă z u s e ,

dar atunci mai multe zile de-a rindul f ă c u s e delucru cu el, intrebînd mereu pe a l ţ i i ce-i ş i cum ş i deunde, iar despre popa F u r t u n ă oamenii ş t i a u multe

40 m ă r u n t e . Dar i i era destul s ă - i a u d ă glasul ş i s ă - i v a d ăpasul, pentru ca s ă - i c u n o a s c ă firea.

204

5

1 0

·5

0

5

3 0

. ,

5'

0 .

04

a bie ori rău. De aeea te rog pe tie să desoşipe băiet a să ştiu e să a udeo pu um i vorbes

Cumate ii om umite grăi popa erăbdător

u te speria de umbra ta Lasă ă etu u etui se ureşte de dsa.usuio se uită ug a e ş dete de teva ori di

ap.D d

b ute e vez ata se apo vor eşte u ea

ş vio să e ţeegem dupaeea.Popa Furtuă stătuse destu a u o ra obosit

de atta iişte şi oarte muumit ă se poate duemai eparte şi aduă dar bosrţee uă pe Fiipu dsu şi ieşiră ei doi şi u prepeiaru trei avătoare

Iorgova era posomort. Iar i se ărise viaţaimia usese toată ziua tăută şi u se deărta de ode tată său t e u se apropia de dsa

Zăridu aum di depărtare pe uiu său e

se depărtă ără de veste di preajma iei ştiape popa ţiea a e ş i ar i vrut Doame ereşte asă  bănuiască  ceva.

Păitee Ioa sosid a seerători e zise buuru şi epu să erte mai pe uu mai pe atuditre dşii pe o ată petru ă u ţie bie seereape u ăău petru ă u sueşte bie egătoarea ori

u o strge di destu pe u osaş petru ă u răstoară bie brazda: de toţi se ega popa tuturora egăsea priiă

orgova mergea pe urma ui şi aştepta a tot pasusă vie rdu

Dar tu ie eşti o treba e pe ua ditre ete .Fatai sărută ma şi spuse umee şi satu şi

păriţii.

Prea bie grăi popa şi se duse a ata.imia ştia pe popa Furtuă dată văzusedar atu mai mute zie dea rdu şi ăuse deuru u e trebd mereu pe aii ei şi um şi deude iar despre popa Furtuă oameii ştiau mute şmăute Dar i era destu săi audă gasu şi săi vadăpasu petru a săi uoasă irea

Page 44: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 44/118

5

10

15

20

25

30

35

40

"Acesta-i om care se c e a r t ă t o a t ă v i a ţ a , dar nu ses u p ă r ă n i c i o d a t ă " , zise ea; v ă z î n d c ă el vine pas cupas spre dînsa, l ă ţ i un. m ă u n c h i ca s ă P 9 a t ă .vedea

spicele, alese apoi cîteva dintre cele mai frumoase,le î n n o d ă paiul potrivindu-l.e în chip de a r ~ p ă ..rupseîn cele din u r m ă paiele, o ş c l > . i o a p ă .din jos de nod.

Cind se apropie popa, ea-l a ş t e p t a .cu l e g ă t u r i despice în m î n ă . ..'

Iorgovan s i m ţ i c ă i se ap.ripd <;>braj,ii ..-,.. Ce -i asta? î n t r e b ă popa p r i v i : r ţ d cam perdut la

dînsa.' . . ._. --:- S e c e r i ş , p ă r i n t e , r ă ~ p u n s e ea JntinziI).du-i l e g ă -tura 9.e spice. . . . . . . ' : .. Popa l u ă p ă J ă r . i a din pap, (la.. ă .. p:q.ie, p ~ Q e l e laea, a.poi .o a p u c ă p e , f a t ă de I I i i n ă ş i ~ o î n t r . e p ă voie-

b u n ă ." , . . ' . . ,:.:;~ ·Dar tu ·de u n d e ~ a i r ă s ă r i t ? . ' ,Siminl;l. îi s ă r u t ă mîna . , . :. ,1- E a n o a s t r ă , p ă r i n t e r ă s p u n s e N ~ a c ş ~

P ă r i n t e l e Ioan se.-ntoar.se ş i se u i t ă lung la ă t r î n u ls l i i b ă n o g ş i uscat de b o a l ă ş I . d e a r ş i ţ a s o a ] 1 e ~ 1 , l ţ !-:- A ta efata? - îi zise ""7 ş i de unde . ş t . i t u ?- De la ·Zimbru suntem, p ă r i n t e S l l . l ) . t ~ J l l ~ r î s n i c

la b i s e r i c ă . '. .. ' . ' . ;',. - De la Zimbtu? foarye. bine'l C.e)ll.ai .fa.ce . ă r i n -

tele Teodor.? . ' , .. :.:. - E bine, s l a v ă Domnului. r ă s p u n s e b ă t r i n u l- tocmai acum.În postul a ş t i l o r a v r u t Dllnul Dumne-'. zeu. 9.e i s-a nimerit noroc la c a s ă . .' ,'.

Popa F u r t u n ă se Q.use ~ a i d e p ~ r t e la alt .o.w ş i iar

la .altul, .·el inainte . ducind: d e ~ o m i n ă pe Si-minaţ i i n d u - ş i in c e e a l a l t ă p ă l ă r i a , iar d u p ă el -Iorgdvan

f r a t e - s ă u Filip. . .. ,;,;)Ş i e lucru nu ş t i u cum s ă te ieie cineva ş i s ă te

poarte a ş a , t r ă g i n d u - t e d u p ă dînsul: Simina: abia î ş i. mai putea s t ă p î n i risul; iar lui Iorgovail. lCv;.enea s ă

intre in p ă m î n t de greu ce-iera. " . ;In cele din r m ă ei r e c u r ă t o ţ i oamenii ş i , ~ j u n g î n d

la o cruce de grîu, popa se opri .

- Dar tu ce mai zici? o i n t r e b ă ~ l pe .Simina.

2.05'

5

0

5

0

5

0

5

4 0

Aesta om are se eartă toată aţa, dar nu sesupără nodată , îş zse ea ; ăzînd ă el ne pas upas spre dînsa, ăţ un măun a să 9ată edeaspele, alese apo îtea dntre ele ma rumoase,e înnodă pau potrndule în p de arpă ş rupseîn ee dn urmă pale o şoapă dn os de nod.

Cnd se aprope popa, ea aştepta u legăur despe în mînă

Iorgoan smţ ă se apd braCe asta întrebă popa pd am perdut a

dînsa

! Seerş, părnte, răpunse ea ntnzu egăra e se : � I

Popa îş luă păăa dn ap, a să e spele aea ao o apuă pe ată de nă ş i-o · înţepă : pv oebună: , . ' ; . :;

Dar u de undea răsăt

Smn î săut."mîna. .

, !E a noastră, părnte, răsunse aşPărntee Ioan sentoarse ş se ută ung a bătr

slbănog ş usat de boaă ş de arşţ soae A ta e ata î zse ş de une şu De a Zimbru suntem, părte; rîsn

la bseră . ; De la Zmbu ore bne a e părn

tee To .

: . - E bne, saă Domnulu răspnse bărînu

toma aumîn postu Paştlor rut nu Dumne zeu e sa nmert nro a asă '

Popa Furtun s e duse a departe la at . Q ş ar a atu, e nane duînd deo mnă pe Sna ş

ţnduş n eeaaltă pălăra, ar după e organ ş

ratesău Fp

; ) e uru nu ştu um să te ee nea ş să tepoarte aşa, trăgndue după dînsul Smn a ş

ma putea săpîn rîsu ar lu oroa enea săîntre n păînt d greu e era

. .

n ee dn urmă e treură toţ oamen ş , ungînda o rue de grîu, popa se opr

Dar tu e ma z o întrebă l pe Sna.

Page 45: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 45/118

- Eu, p ă r i n t e ? - r ă s p u n s e ea zîmbind de-i i e ş e a ut o ţ i d i n ţ i i m ă r u n ţ i la i v e a l ă - eu zi c s ă - ţ i pui p ă l ă r i ain cap, c ă te arde soarele.

P o p a - ş i puse p ă l ă r i a , apoi l ă s ă mîna Siminei ca s ă5 se scarmene-n b a r b ă .

- P r e p e l i ţ e sunt? î n t r e b ă el întorcîndu-se spreIorgovan.

- Foarte multe 1 îi r ă s p u n s e f l ă c ă u l .- Atunci haid' 1 a - ţ i tu p u ş c a vino cu noi.

10 l i p l ă c e a grozav popii s ă î m p u ş t e p r e p e l i ţ e l e din

zbor.Iorgovan ar fi voit s ă spuie c ă a uitat p u ş c a

n e c u r ă ţ i t ă , c ă nu-i prea t i e rîndul, c ă trebuie ă r ă m i i ela s e c e r ă t o r i , dar cu popa F u r t u n ă m u l t ă v o r b ă nu se

15 putea face: ori te lua cu sila, ori te l ă s a în mijloculdrumului. P l e c ă dar popa, îi p l e c a r ă n e p o ţ i i , ş iSimina ă m a s e s i n g u r ă la crucea de pe i r i ş t e a ţ e p o a s ă .

Iorgovan seu i t ă

od a t ă - n a p

oi ; nu maiş t i a : s ă

seî n t o a r c ă ori s ă se d u c ă si s ă n-o mai v a d ă .20 - Haid', g r ă b e ş t e , i i zise popa. Pare-mi-se c ă - ţ i

u m b l ă m i n ţ i l e î n t r - a l t ă parte, d ă u g ă apoi peste u ţ i n .M ă i Iorgovane, b a g ă de s e a m ă , c ă dai de dracull Tu

m ă ş t i i pe mine: s ă nu te puie p ă c a t u l s ă te legi de a t ă 1D a c ă ţ i - e de fete, are t a i c ă - t ă u d e s t u l ă stare s ă te

25 însoare destule neamuri s ă - ţ i dea-perechea p o t r i v i t ă .M-ai î n ţ e l e s ? 1 Fata nu-i s l u t ă ş i - i mai v i c l e a n ă decito ş e r p o a i c ă cu pui: s ă nu aflu c ă umbli d u p ă ş t r e n g ă r i i .

Ce-ar fi putut el s ă z i c ă I? Nu ş t i a el oare c ă peunchiul s ă u nu poate s ă - I s c o a t ă din ale lui I? Asta o

30 ş t i a . Dar nu ş t i a Iorgovan cum j u d e c ă unchiul s ă udespre dinsul. Ş t r e n g ă r i i I? Asta era vorba!? El u m b l ă

d u p ă ş t r e n g ă r i i : atît, numai atît? De alta nu le este

b u n ă Simina? 1. P a r c ă nu tot a mea e vina 1" zise el a m ă r î t35 se duse mai departe la v î n ă t o a r e .

Erau trei i n ş i cu Zboru patru, dar numai Zboruera-n apele lui: popa dedea mereu g r e ş , Iorgovan setrezea totdeauna prea tîrziu, iar Filip nici nu î n ţ e l e g e acum e cu p u t i n ţ ă ca cineva s ă c r e a d ă c ă poate nimeri

~ o o p a s ă r e care nu doarme pe c r e a n g ă . I i era lui popaF u r t u n ă destul s ă deie o d a t ă g r e ş pentru ca s ă - i

206

Eu părte răspuse ea zîmbd de eşeauto d măru a eaă eu z să pu păăra

ap ă te arde soareePopaş puse păăra apo ăsă mîa Sme a să5 se sarmee barbă

Prepee sut îtrebă e îtorîduse spreorgoa

oarte mute 1 î răspuse ăău . Atu ad a ş tu puşa şi u o

1 0 păea groza pop să împuşte prepeee d

ororgoa ar ot să spue ă şa utat puşaeurătă ă u prea şte rîdu ă trebue să rămea seerător dar u popa urtuă mută orbă u se

1 5 pute ae or te ua u sa or te ăsa î mjoudrumuu. Peă dar popa î peară ş epo şSma rămase sgură a ruea de pe mrştea epoasă

orgoa se ută o datăapo j u ma şta: să seîtoară or să se duă ş să o ma adă20 ad grăbeşte zse popa. Paremse ă

umbă me îtrată parte adăugă apo peste puă Iorgoae bagă de seamăă da de drau Tumă şt pe me : să u te pue păatu să te eg de ată 1aă e de ete are taătău destuă stare să te

2 5 îsoare ş destue eamur să dea pereea potrtăa îees 1 ata u sută ş ma eaă det erpoaă u pu : să u au ă umb după ştregăr

Cear putut e să ă u şta e oare ă peuu său u poate să soată d a e u Asta o

30 şa ar u şta orgoa um judă uu săuespre dsu Ştreg ăr Asta era orba E umbădupă ştregăr: att uma atît De ata u e este

uă Sma 1 Pară u tot a mea e a 1 îş se e amărît ş3 5 s e duse ma departe a îătoare.

Erau tre ş ş u Zboru patru dar uma Zboruera apee u: popa dedea mereu greş Iorgoa setrezea totdeaua prea tîrzu ar p u îeegeaum e u pută a ea să readă ă poate mer

40 o pasăre are u doarme pe reagă. li era u popaurtuă destu să dee o dată geş petru a să

26

Page 46: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 46/118

între-n cap gîndul c ă n-a plecat cu noroc de a c a s ă ş is ă nu mai p o a t ă nimeri.

- Mi-ai stricat tot cheful, îi zise el r ă s t i t lui

Iorgovan, apoi a r u n c ă p u ş c a - n spinare ş i se întoarse5 in sat, certîndu-l mereu pe Filip c ă e p a p ă - l a p t e , c ă e

p r i n d e - m u ş t e , c ă e ă m ă l i g ă n e f e a r t ă ş i cîte i mai cite.- Ce-i? î n t r e b ă Busuioc d u p ă ce se v ă z u singur

cu dînsul.Popa a r u n c ă p u ş c a , cornul, p ă h ă r e l u l ,

10 p ă t a ş c a , dichisul cu tacim, toate una peste alta,

in pat.- Ş t i e dracu ce s ă mai zic, zise apoi aprins. Ş ia d e c ă de ce s ă le iau tot eu toate-n spinare? I

- Nu ţ i - a m spus I? g r ă i Busuioc a ş e z a t .15 Vorba aceasta popa F u r t u n ă nu putea s ă o sufere.

- Ce mi-ai Sp1!l.s? I îi i n t i m p i n ă el t r ă g ă n i n d vorbele. Asa-i cum am zis eu. De undeI? Nici v o r b ă IL-a încm.cat fata, atîta e t o a t ă treaba. Dar, vezi, l-aincurcat r ă u .

20 - Asta o zic eu - g r ă i Busuioc nedumirit - ş ide aceea te-am pus pe tine s ă - I d e s c o ş i , f i i n d c ă mie

nu-mi venea bine.- L a s ă - I , frate, s ă se descurce elI s t r i g ă popa

minios; ce te amesteci in trebile 10r? I Las-o s ă - ş i2.5 s p a r g ă capul de zid!

- Ş i d a c ă ş i - l sparge el? .- I m ~ rad barba I ă s p u n s e popa h o t ă r î t . Ş i n-aveapopa j u r ă m î n t mai greu decît a c e s t a , f i i n d c ă nimic nu

l-ar fi durut mai p u ţ i n decît s ă - ş i r a d ă barba.30 · l n s ă Busuioc nu era m u l ţ u m i t cu barba cumnatului

s ă u ."Nu s-a l ă m u r i t î n c ă , zise el; s ă - I mai .las s ă

se g î n d e a s c ă . "Ş i - l vedeai Iie popa ă nu e ă m u r i t , f i i n d c ă se plimba

35 mereu prin c a s ă muta la tot pasul cîte ce.va din loc.- Cine dracu a adus-o pe ă d u r e a n c a aceasta aicea I

s t r i g ă el in s f î r ş i t , a d u n î n d u - ş i unul cîte unul bOBcir-

tele.

, - Eu am adus-o, cumnate - îi r ă s p u n s e Busuioc40 cu inima î n d o i t ă - chiar eu, uite, îmi aduc aminte

c ă - m i p ă r e a bine cind am g ă s i t - o , f i i n d c ă oamenii

207

5

1 0

1 5

0

5

30

3 5 

40

într-n cap gînd că n-a pcat c noroc d acaă ă n a poată nr

M-a trcat tot chf î z rătt

Iorgoan apo îş arncă pşca-n pnar întoarîn at crtînd- r p Fp ·că papă-apt că prndşt că ăăgă nfartă cît ş a ct.

C- întrbă Boc dpă c ăz nrc dîn

Popa îş arncă pşca ş corn păhă pătaca dch c tacî toat na pt ata

în pat Şt drac c ă a zc z apo aprn . Şadcă d c ă a tot toatn pnar

ţ-a p ră Boc aşzaorba acata popa Frtnă n pta ă o fr C -a p ntpnă trăgănnd or-

b. Aa c a z D nd Nc orbă I

L-a înrcat fata atîta toată traba Dar z ancrcat ră

Ata o zc ş gră Boc ndrt d aca ta p p tn ă- dco fndcă n- na bn.

Laă- frat ă dcrc trgă popaîno c t atc în trb or Lao ă-pargă cap d zd

Ş dacă parg rad barba răpn popa hotărît naapopa răînt a gr dcît actafndcă nc n-a f drt a pţn dct ă radă aba

nă Boc n ra ţt c barba cnată

-a ărt încă ş z ; ă a a ă

gîndacă .Ş- da popa că n ărt fndcă ar prn caă ş ta a tot pa cît ca d oc

n dac a ad-o p pădranca acata aca trgă în fîrşt adnînd-ş n ct n ocîrt.

a ad-o cnat răpn Bocc na îndotă char ş t î adc ant

că- păra bn cnd a găt-o fndcă oan

7

Page 47: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 47/118

l u c r e a z ă mai cu i n i m ă cînd au de aceste în preajmavederii lor.

- Atunci nu te mai plînge, g r ă popa p l e c ăstrigînd

s ăi se puie caii .5 - Vii mine ă te pui la cale cu oamenii! s t r i g ă

Busuioc.- 'Viul- O s ă mai vorbim atunci .- Eu nu mai am nici o v o r b ă I

10 ' Busuioc tot ca mai-nainte, ă c i - in ă d a r i - omulcu copii tot p ă r i n t e r ă m î n e , p ă r i n t e l e , oricit de

. b ă t r î n i-ar fi copiii, tot copii ii ş t i e ş i nu poate credec ă ei vor face ca oamenii cu minte. Î l chemase pe popapentru ca acesta s ă - I f a c ă s-o c r e a d ă aceasta i acum nu

15 putea s ă - I c r e a d ă pe popa.. "Eu in t i n ă r e ţ e l e mele a ş fi f ă c u t prostia aceasta,

. i - ş i zicea el; iar feciorul meu e t i n ă r . "Uitli Busuioc c ă el era feciorul t ă t î ţ t e - s ă u , i a r ă

Iorgovan era feciorul lui B.usuioc.20 · lntorcindu-se de la v î n ă t o a r e , Iorgovan c ă l c a raI'

m ă s u r a t . T r ă i s e în timp de citeva zile mai mult

decit alte d ă ţ i in luni intregi i se p ă r e a c-au trecutani de zile de cind a plecat d u p ă s e c e r ă t o r i . Noapteap e t r e c u t ă - n b ă t ă t u r a de la Ş i r i a , drumul f ă c u t de la

25 Cil la Zimbru, intilnirea lui cu Simina, toate i sep ă r e a u d e p ă r t a t e ş i d ~ s p ă r ţ i t e

prin multeş i

însemnateî n t î m p l ă r i de clipa in care se afla. Ş i trecute eraut " o a t e ~ toate. .

Simina era mai t r i s t ă de cum fusese t o a t ă ziua:30 a;vea de ce s ă fie. El nu era trist: n-avea de ce s ă fie.

Alte d ă ţ i ii era g r o a z ă s ă se apropie de dinsa; acumnu-i p ă s a d a c ă - i este ori nu aproape, d a c ă o vede orinu, d a c ă - i v o r b e ş t e ori nu .

. " . Simina se uita din cind în cind la el ş i s i m ţ e a c ă35' nu mai e omul c ţ l p r i n s în l u p t ă cu n e a s t î m p ă r u l s ă u .

.- Iorgovanel vreau s ă vorbesc a s t ă z cu tine, îig r ă i dînsa cînd s e c e r ă t o r i i p l e c a r ă spre sat.

- A s t ă z i e ş i acum, r ă s p u n s e Iorogvan. ·. '- Acum nu pot, g r ă i dînsa.

~ o . . .:..:... Cum vrei - zise ' el - cînd vrei:' n-o s ă mai

p o ţ i zice c ă mi-e greu cînd m ă vede lumea cu tine.

208

crază ai c iniă cnd a d acs n prajadrii or.

Atnci n t ai png grăi popa şi pcă

trignd ă i pi caii5 - ii n ă t pi a ca c oanii I srigăBioc

i ă ai orbi anci n ai a nici o orbă I

1 0 ' Bioc o ca ai-naint căci n zăda oc copii tot părint răîn şi părin oric d

bătrîn iar fi copii i to copii i şi şi n poa crdcă i or fac ca oanii c in 1 cha p popapnr ca acsta ă facă s-o cradă acata şi ac n

1 pta ă- cradă p popa în tinărţ aş fi fc prosia acasa

i zia iar fcior inăr it Bioc că ra fcior tăă iară

orgoan ra fcior i sioc2 0 · norcnd- d a înătoar orgoan căca r ăsra răi î ip d cta z ai tc a dăţi n ni ntrgi i i păa ca tctani d zi d cnd a pcat dpă crăori Noaptaprctă-n bătăra d a iria dr făct d a

25   i a ibr ntnira i c Siina oa i

păra dpărta şi d�spărţi prin şi însnanpări d cipa n car afa i rct raoat toa

Siina ra ai triă d c f toată zia3 0 a d c ă fi n ra tris n-aa c ă fi

A dăţi i ra groază ă apropi d dna aci păsa dacă-i t ori n aproap dacă o d orin dacă-i orbş ori n .

Siina s ia din cnd în cnd a ş iţa că n ai o cprins n ptă c nastpăr ă

Iorgoan a ă orbsc astăzi c in răi dîna cînd scrătorii pcară pr at

Astăzi ş i ac răspns Iorogan Ac n pot grăi dînsa .�o

' C ri zis cînd ri n-o ă

poi zic că i gr cînd ă d a c n.208

Page 48: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 48/118

- Mi-e greu mie! ş o p t i ea î n e c a t ă ş i ei u r m a r ăcalea mergînd t ă c u ţ i u n u l l i n g ă altul, N e a c ş u în urmalor, i a r ă Ş o f r o n cind trei p a ş i la dreapt a, cind trei p a şla stinga.

5 VIII

Seara, d u p ă ce oamenii au inceput a se alina, Simina

umbla c u p r i n s ă de n e a s t i m p ă r de ici p î n ă colo ş i nu-putea s ă se d e p ă r t e z e , pentru c ă b ă t r i n u l n u - ş i mailua: -@chii de pe dinsa.

10 _- T a i c ă l eu m ă duc m ă intorc l i i zise ea, voind

s ă se d e p ă r t e z e·EI o a p u c ă de m i n ă o î n t r e b ă unde se duce.

- - Am o v o r b ă cu Iorgovan, r ă s p u n s e ea cu inimad e s c h i s ă .

15 .. - B ă t r i n u l i i strinse mina mai tare, dar nu-i zise nici

da, nici ba. _Ea ş t i a mai bine ce-o duce. Ar f i _ oit s-op u n ă -înaintea sa ş i s ă se uite 'mereu la ea p î n ă ce nui ' se vor fi stins vederile: s i m ţ e a t o t u ş i c ă d a c ă eav o i e ş t e , v o i e ş t e el, d a c ă ea nu poate r ă m l n e a ,

2 0 îi pare i lui bine cind o vede plecind .Ş i Simina o ş t i a aceasta: ' i-o spuse b ă t r î n u l nu cu

gFa.-iul, nu cu ochii, ci cu mîna cea u s c a t ă . Ea se p l e c ăa supra lui, ii

ă r u t ă p ă r u lde-pe frunte, apoi se

d e p ă r t ă ,'iar b ă t r i n u l r ă m a s e l i n i ş t i t la locul s ă u . L i n i ş t i t ? nu ,

25 asta nu e vorbal R ă m a s e cu v i a ţ a o p r i t ă - n loc.. Iorgovan, daI el era l i n i ş t i t A ş t e p t a ş i el, dara ş t e p t a ca omul care ş t i e c ă nu în zadar a ş t e a p t ă ş iare timp s ă a ş t e p t e .

î ş i f ă c e a b ă i a t u l de lucru prin curte.30 . Ş o f r o n stetea in u ş a grajdului: acolo ii era locul.

A ş t e p t a ş i el, el î n s ă ca omul care ar dori ca z a d a r n i c ă, ă fie a ş t e p t a r e a . Cind Simina se ivi in curte, el t u ş i

o d a t ă .Simina se dete cu inima î n c l e ş t a t ă înapoi. Nu ş t a

35 d a c ă el a z ă p s i t o ori nu, dar o d a : t ă cu capul n-ar maif i i e ş i t .

Iorgovanp l e c ă d u p ă

dinsa.

209--.

M g ! şopt a încată, ş îş aăcaa gînd tăcţ n ngă at , Nacş n ao, aă Şoon cnd t paş a dapta, cînd t paşi

a tnga

5 " I I I

Saa, dpă c oan a ncpt a ana, Snaba cpnă d natpă d c pnă coo ş npta ă dpăt, pnt că băîn nş aa @ch d p dna

0 . Tacă ă dc ş ă ntoc a, ond ă dpăt.

o apcă d nă ş o înbă nd dc . A o obă c ogoan, ăpn a c nadchă

" Bătn tn îna a a, da n- nc

da nc ba a şta a bn co dc A ot -onă nana a ş ă a a pînă c nî ' o tn d a otş că dacă aoş, oş ş , ş dacă a n poa ăîna,

2 0 p ş bn cnd o d pcnd Sna o şa acata -o p bătîn n c

ga n c och, c c îna ca caă a pcă

apa , ăă pă d p n, apo dpătă a băn ăa nşt a oc ă Lnşt n, ata n oba Răa c aa opăn oc

ogoan, da a nşt Aşpta ş , daaştpa ca o ca şt că n în ada aştapă şa p ă aşp

ş ăca băa d c pn ct3 0

oon tta n şa gad acoo a oAştpa ş , nă ca o ca a do ca adanică

ă aştpaa Cînd Sna n c, tşio daă

Sna dt c na încştată înapo N şta3 dacă a ăpt-o o n, da o dtă c cap n-a a

şt

ogoan pcă dpă dna-

1

Page 49: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 49/118

Ea r i d i c ă mînile ş i - i f ă c u semn s ă se d e p ă r t e z e .El se opri in loc privi impregiurul s ă u .

Ş o f r o n i e ş e a în m î n ă cu furca de fer din grajd: se

duceas ă

coboaredin

pod of u r c ă

de finpentru

cai.5 Nu 1 tot n-ar fi voit Iorgovan ca sluga t ă t î n e - s ă us ă - I v a d ă stind noaptea de v o r b ă cu Simina. Trebuia

s ă mai a ş t e p t e .Ş o f r o n cobori finul ş i - l duse-n grajd, iar Iorgovan

se întoarse spre c a s ă . Nu ş t i a ce s ă f a c ă . Era s u p ă r a t .10 I n t r ă : te p o m e n e ş t i c ă Simina nu se mai--întoarce,

crezînd ă el nu mai iese, ori se întoarce nu-l g ă s e ş t e .Nu i n t r ă : ce-o fi gîndind sluga? 1 Oamenii c i n s t i ţ ifac treburile ziua, la lumina mare. Era u p ă r a t , s u p ă r a tpe Simina, pe Ş o f r o n , pe sine î n s u ş i , s u p ă r a t pe t o a t ă

15 lumea. Mai mare î n s ă decît s u p ă r a r e a îi era r u ş i n e ade lucrul pe care i l f ă c e a nu putea s ă - I f a c ă .

Busuioc avea fecior n-avea a s t î m p ă r . Nu i-atrecut n i c i o d a t ă prin minte s ă - I intrebe pe feciorul s ă uunde se duce si cînd se intoarce: asta era treaba lui.

20 Acum î n s ă t a t ă l n u - ş i g ă s e a ' locul: ar fi voit s ă ş t i eunde se a f l ă ce face, ar fi voit î n s ă f ă r ă ca s ă întrebepe cineva. '

In cele din r m ă el se r i d i c ă de la a s ă , unde steteau

cu t o ţ i i de v o r b ă . Par' î n s ă c ă t o ţ i ş t i a u de ce iese25 cu ce gînd l e a c ă : în clipa cînd întinse mîna spre broasca

u ş i i despre curte, el se întoarse, î n t r ă în casa cea mare,

se duse la f e r e a s t r ă ş i se u i t ă in noaptea l u m i n a t ă del u n ă p l i n ă .

Ş o f r o n 'se cobora din pod cu o f u r c ă de fîn, Iorgovan3€l se întorcea spre c a s ă , iar la c a p ă t u l grajdurilor Simina

stetea i n a l t ă n e m i ş c a t ă .I i era ş i lui Busuioc r u ş i n e de ceea ce f ă c e a , dar

nici el nu putea s ă nu o f a c ă , avea datoria de a ş t icele ce se petrec.

35 Acum tremura ş i el, tremura Iorgovan, tremura

Ş o f r o n , tremurau cu t o ţ i i in trupurile lor, neastimp ă r u l pornit de la Simina îi cuprinsese pe t o ţ i : dedeaut o ţ i din prisosul v i e ţ i i lor.

Unul singur dedea din l i p s ă , tocmai acesta tre-40 mura mai tare, N e a c ş u , care nu mai avea timp s ă

21fl

a idică îni şii făc n ă dpăz. opi n oc şi pivi pgi ăŞofon işa în înă c fca d f din gajd

dca ă coboa din pod o fcă d fn pn cai5 N o na fi voi Iogovan ca ga ăîn-ăă vadă nd noapa d vobă c Siina Tbiaă ai aşp

Şofon cobo fn şi- dn gad ia Iogovan înoa p caă N şia c ă facă. a păa

10 Ină ponşi că Siina n aiînoaccznd că n ai i oi înoc şi n- găş

N ină co fi gndind ga Oanii ciniţi îşifac bi zia a ina a a păa păap Siina p Şofon p in înşi păa p oaă

1 5 a Mai a înă dcî păaa îi a şinad c p ca făca şi n pa ă facă

Bioc ava fcio şi nava aîpă N iac niciodaă pin in ă înb p fcio ă

nd dc şi cînd noac: aa a aba i20 Ac în aă n-şi găa oc a f voi ă şind afă şi c fac a fi voi înă făă ca ă înbp cinva

n c din ă idică d a aă nd ac oţii d vobă. Pa înă că oţi şia d c i şi

2 5 c c gînd pacă : în cipa cînd înin îna p boacaşii dp c noa nă în caa c a d a faă şi iă n noapa inaă dnă pină

Şofon coboa din pod c o fcă d fîn Iogovan3€ noca p caă ia a caă gadio Siina

a îna şi nişcaăi a şi i Bioc şin d ca c făca da

nici n pa ă n o facă ava daoia d a şi

c c pc3 Ac a şi a şi 1ogovan ma

şi Şofon a c oţii în pi o şi napă poni d a Siina îi cpin p oţi ddaoţi din pio viţii o

Un ing dda din ipă şi ocai aca 40 a ai a Nacş ca n ai ava ip ă

Page 50: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 50/118

a ş t e p t e . El se ivi la o l ţ u l ş u r i i , privind i n t ă la i i c ă - s a ,care înainta iar spre curte.

Ş o f r o n iar t u ş i"Care va s ă z i c ă , ă s t a s t ă la p î n d ă I?" g r ă i Iorgovan

5 in el ş i p l e c ă h o t ă r î t spre Simina.Ş o f r o n i e ş i cu furca-n m î n ă .Iorgovan se f ă c u c ă nu-l b a g ă de s e a m ă .Acum Ş o f r o n a r u n c ă furca cit colo o l u ă drept

spre feciorul s t ă p î n u l u i s ă u , care se opri în cale ş i - l10 a ş t e p t ă .

Simina r ă m a s e î n c r e m e n i t ă , iar N e a c ş u p l e c ă sprecei doi f l ă c ă i .- Ce vrei tu cu fata aceea? î n t r e b ă Ş o f r o n l i n i ş t i t ,

de tot l i n i ş t i t .15 - Ce vrei tu? i l î n t r e b ă Iorgovan.

- Eu vreau s-o iau de n e v a s t ă r ă s p u n s e Ş o f r o n .- Eu nu vreau s-o iau! g r ă i Iorgovan deschis.- Atunci las-o-n pace I- Nu m ă q a s ă ea pe mine I

20 Ş o f r o n se dete un pas înapoi. Acum era acum: ceputea el s ă f a c ă ?

- M i n ţ i - s t r i g ă el - m i n ţ i , m i n ţ i ISimina, c u p r i n s ă de f r i c ă , f ă c u un pas înainte

se puse intre amindoi.25 - Nu minte, Ş o f r o a n e , g r ă i dînsa ridicind mîna.

De cind e lumea nu s-a spus a d e v ă r mai mare.Ş o f r o n r ă m a s e cu ochii i n t i ţ i la ă m î n t , ş i p ă m î n t u lnu se deschidea ca s ă - I î n g h i t ă .

R i d i c î n d u - ş i apoi privirea, se u i t ă lung ş i la Ior-30 govan, ş i la Simina: ar fi vrut s ă v a d ă ce este în el de

ea i l i u b e ş t e atit de mult ş i ce l i p s e ş t e în ea de el nueste gata s ă între în foc pentru dînsa.

- Nu. s-as f î r ş i t î n c ă ! g r ă i

el întorcîndu-se înapoi.O s ă vedem, o s ă mai p ă ţ i m noi multe.35 N e a c ş u r ~ m a s e neclintit între Simina ş i Iorgovan ..

Era dus Ş o f r o n ş i era p a r c ă dus pentru vecie:Simina i l alungase, ş i nimeni nu-i mai putea zice s ăse î n t o a r c ă .

B ă t r î n u l se uita drept în f a ţ a lui Iorgovan. Multe40 ar fi vrut s ă - i z i c ă , dar cu o s i n g u r ă v o r b ă Simina îl

d e z v i n o v ă ţ i s e .211

14*

aşp. ii a coţ şrii , priind ţină a fiicăa ,car naina iar pr cr

Şofron iar şi"Car a ă ică , ăa ă a pndă grăi Iorgoan

n şi pcă hoăr pr SiinaŞofron işi c frcan nă.Iorgoan făc că n bagă d aă.Ac Şofron arncă frca c coo şi o ă drp

pr fcior ăpni ă, car opri n ca şi10  aşteptă. 

Siina răa ncrniă, iar Nacş pcă prci doi făcăi. C ri c faa aca nrbă Şofron inişi,

d o inişi C ri nrbă Iorgoan.

ra o ia d naă ! răpn Şofron n ra o ia grăi Iorgoan dchi. Anci aon pac N ă qaă a p in

2 0 Şofron d n pa napoi Ac ra ac cpa ă facă

Minţi rigă inţi , inţi Siina, cprină d frică, făc n pa nain şi

p nr andoi.2 N in, Şofroan, grăi dna ridicnd na

D cnd a n a p adăr ai arŞoron răa c ochii ţiniţi a păn, ş i pănn dchida ca ă nghiă

Ridicndşi apoi priira, iă ng şi a Ior3 0 goan, ş i a Siina ar fi r ă adă c n d

a ibş a d şi c ipş n a d n gaa ă nr n foc pnr dna.

N a frşi ncă 1 grăi norcnd napoi O ă d, o ă ai păţi noi .3 Nacş ra ncini nr Siina ş i Iorgoan

ra d Şofron şi ra parcă d pnr ciSiina anga, şi nini ni ai pa zic ă noarcă

Bărn ia drp n faţa i Iorgoan M40 ar fi r ăi ică, dar c o ingră orbă Siina

dzinoăţi.

Page 51: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 51/118

- Ş i d a c ă nu vrei, de ce nu vrei? î n t r e b ă el in celedin u r m ă . ,

Iorgovan ş t i a de ce nu v o i e . ş t e , dar era , ă t r i n u lacela s l ă b ă n o g c ă r u i a nu voia s ă i-o s p u n ă , pentru c ă

5 i l durea grozav cuvintul s ă u tn urechile lui.- De ce nu vrei d a c ă vrei, c ă de vrut vrei? î n t r e b ă

Neacsu s t ă r u i t o r .-.:'Pentru c ă nevasta mea nu are s ă - m i fie numai

mie n e v a s t ă - ii r ă s p u n s e Iorgovan - ci ş i p ă r i n ţ i l o r10 mei n o r ă ş i rudelor mele om din c a s ă , ş i ar treblii s ă fie

moarte de om. 'Pe Simina o î n e c ă plinsul. I ,

, I a r ă Busuioc" n - a u z ţ s e nimic ,din toate, aceste,era bine c ă n-a auzit, pentru c ă n-a! mai ft a v . . q . ţ ochi

15 s ă - ş i mai v a d ă feciqrul care l-a osindit ?-tît_de greu.Cînd ,il v ă z u s e pe Ş o f r o n mergînd spre fiul s ă u ,

d e o d a t ă a î n ţ e l e ~ ce-l duce pe s l u g ă ~ i ; , .cuprins des p a i m ă , începu s ă p i p ă i e prin îptunerec tot cu mîna

g o a l ă i e ş i . ' ; " ' ,20 Cînd s - ~ ivit pragul casei, Ş o f r o n f?e ; întorcea

înapoi , iar c e i l a l ţ i trei steteau la potrivite" ~ p , ă r t ă r iunul de altul." El ii spuse lui Iorgovan s ă incuie u ş a c:ind se vaîntoarce în c a s ă , apoi se duse s ă se culce. , ,

25 , I;ntrat abia" el auzi cheia îI). b r o a s c ă ş i p a ş i i lui

IorgQvan print i n d ă ;

dar tot nu putea~ ă d o a r ~ ă ,

'. Feciorul lui ş i sluga lu.i se certau asupr!l,unei fete,feciorul lui n-avea e ş t u l ă virtute in el ca ă - ş ţ r : u m p ă

gîndul de la o f a t ă d u p ă care u m b l ă ş i sluga;3 o Popa F u r t u n ă î n ş ă tot el cel mai cuminte"

.- Nu ţ i - a m spus eu!? zise ' el d u p ă ce Busuioc îispuse cele ce v ă z u s e " . A ş a e cum am zis: d a c ă i"ar fi

d e - n s u r ă t o a r e ,·nu s ~ a r

ascunde cîndv o i e ş t e - a sta

dev o r b ă cu dînsa. L a s ă - I , 'frate, s ă - ş i t r ă i a s c ă ş i el ·tine-

35 retele. ' ", - Ba nu-l las" "griij .;Busuioc . scurt. "

I l vedea, p a r c ă , pe P u p ă z ă f ă c î n d m ă t ă n i i Ş . l s ă r u tind p ă m î n t u l .

- Ia-o cu tine - i i zise apoi h o t ă r î t ~ ,grija

40 mea e s ă nu se mai î n t o a r c ă .212

Ş dacă n re de ce n re ntrebă e n ce edn ră

Iorgoan ta de ce n oete dar era bătrîn

ace ăbănog căra n oa ă -o pnă pentr că5 tI drea groa cnt ă n reche De ce n re dcă re c ă d e t re ntrebă

Neac tărtor Pentr că neta ea n re ă- e na

e neată răpne Iorgoan c părnor1 0 e noră rdeor ee o dn caă ar tr» ă fe

oarte de o J

Pe Sna o necă pn I .

Iară Boc ne nc dn toate cete era bne că n-a at pentr că n-ar a f, iv9ţ och

1 5 ă- a adă fecr cae a odt tt d e greCînd t ăe pe Şofron ergînd pre ă

deodată a înee ce- dce pe gă cprn depă ncep ă ppăe prn îtnerec tot înagoală  ieşi .  , _  :

0 . Cînd { t b. prag ce Şofron ntorceaînapo r cea tre tete a potrte _ prtărn de at pe Iorgoan ă înce d e întoarce n caă po e d ă e cJc

5 , ntra ab e che h� broacă pa

Iorgan prn tndă dar tot n ptea ă doară Fecor )ga e cert apne ete fecor n-aea detă rtte n e ca ă- pgnd de a o fată dpă care bă ga

a o Pp Frtnă îă tot e Qe cnte N a p e e e dpă ce Boc

pe cee ce ă e cu dcă -ar f

denrătoare n a acnde cîd oete a t deorbă c dîna ă frte ă- tracă e tnea 5 reee

Ba n- gră oc crt

edea parcă pe Ppăă ăcînd ătăn ărnd păînt

Ia-o c tne e ap hotărt gra

40 ea e ă n e a întoarcă

Page 52: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 52/118

IX

Cînd popa e ş la cîmp s ă se t o c m e a c ă cu s e c e r ătorii, p l e c ă ş Busuioc cu el p n ă în g r ă d i n a de la marginea satului, ca ă v a d ă cum stau treburile cu m a ş i n a

5 de trierat .M a ş i n a era c o a s ă în mijlocul g r ă d i n i i , oameniise c ă z n e a u tocmai s ă mut e locomob ila, un lucrucare nu se poate face ă r ă g ă ă g i

- Mai domol, mai domol! - t r g ă Busuioc - c ă10 nu v ă gonesc t ă t a r i i .

. Oamenii u r m a r ă a - ş i face treaba cu mai p u ţ i n ăg ă l ă g i e , dar

cumai mult

zor.Ş i nu e bun zorul cînd umbli cu lucruri primejdioase ca masina de treierat.

15 G r ă b i t e r ~ mai ales P u p ă z ă care n-ar fi voit de locs ă se mai supere Busuioc acum: el se uita mereucînd la m a ş i n i s t , cînd la Busuioc, gata s ă puie mînala toate ş i s ă s a r ă de ici p î n ă colo, ş i d a c ă i-ar fi zisBusuioc, el n-ar mai fi stat pe gînduri, ci s-ar fi aruncat

2 O cu paie cu tot în focul cazanului. C ă c i era bun omBusuioc, milos ş i i e r t ă t o r .

D u p ă ce mut r ă locomobila ş i o a ş e z a r ă în dreptul

m a ş i n e i , u m p l u r ă cazanul ei de a p ă , îi d e t e r ă fo c, ş ipe cînd m a ş i n i s t u l o potrivea din aburi, P u p ă z ă se

25 uita t i n t ă la el.-' Trage chinga! îi s t r i g ă m a ş i n i s t u l .

P u p ă z ă lucra de trei ani ş i mai bine la moara cufoc, dar tot se mai temea de roate ş i inima i se f ă c e acît un purice de cîte ori se apropia de vreuna din ele.

30 Voind dar s ă t r a g ă chinga peste roata ce pune m a ş i n aîn m i ş c a r e , el închise ochii, î ş i ţ i n u trupul departe ,potrivi iute chinga se dete iute înapoi .

Roata se invirti de cîteva ori, apoi chinga s c ă p ă t ăş i m a ş i n a se op·ri.

35 - Prostule! g r ă i Busuioc se duse el î n s u ş i s ăp o t r i v e a s c ă mai bine chinga.

Asta P u p ă z ă n-o putea suferi. S ă r i asupra chingii,o a p u c ă ş i - o potrivi mai bine pe r o a t ă , dar mina lui

r ă m a s e s t r i v i t ă subt c h i n g ă , ş i precum se invîrti ,4 0 roata-l smînci pe el cu dînsa, îl r i d i c ă în aer ş i - l

213

Cnd ppa işi a cîmp ă tcmacă c crătrii pcă şi Bic c pînă în grădina d a margina ati ca ă adă cm ta trbri c aşina

5 d trirat.Maşina ra caă în mic grădinii şi anii căzna tcmai ă t şi cbia n crcar n pat fac fără găăgi

Mai dm mai dm trigă Bic că1 0 n ă gnc tătarii.

Oamnii rmară aşi fac traba c ai pţină

găăgi dar c mai zr.Şi n bn zr cînd bi c crri primdia ca maşina d trirat

1 5 Grăbit ra mai a Ppăză car n-ar fi it d că mai pr Bic şi acm ita mrcînd a maşinit cnd a Bic gata ă pi înaa tat şi ă ară d ici pînă c şi dacă iar fi ziBic n-ar ai f i tat p gndri ci ar fi arncat

2 0 c pai c tt n fc cazani Căci ra bn Bic mi şi irtătr.Dpă c mtară cmbia şi aşzară în drpt

maşini mpră cazan i d apă i dtră fc şip cîn maşinit ptria din abri Ppăă

2 5 ita tintă a

Trag chinga îi trigă aşinit

Ppăză cra d tri ani şi ai bin a mara cfc dar tt ai ta d rat şi inima i făcacît n pric d ct ri aprpia d rna din

3 0 ind dar ă tragă chinga pt rata c pn maşinaîn mişcar nchi chii şi ţin trp dpartptrii it chinga şi dt it napi

Rata nrti d cta ri api chinga căpătăi aşina pr i

3 5 - Prt grăi Bic şi d înş ăptriacă ai bin chinga

Ata Ppăză n- pta fri. Sări apra chingii apcă şi- ptrii ai bin p rată dar mna irăma triită bt chingă şi prcm nrti

4 0 rata- nci şi p c dîna ridică n ar şi

Page 53: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 53/118

a r u n c ă in celelalte d o u ă roate, care-i s f ă r i m a r ă intr-oc l i p ă oasele ş i - l a r u n c a r ă in c e e a l a l t ă parte.

Locomobila scoase un ş u i e r de se sperie tot satulm a ş i n a se opri, iar Busuioc puse mînile in cap ş i - ş i

5 întoarsef a ţ a ,

cas ă

nuv a d ă

carnea de omce

sez b ă t e a

la picioarele lui.- O p r e ş t e - o ! i i s t r i g ă el m a ş i n i s t u l u i . Afurisit s ă

fie ceasul în care am adus-o în curtea mea.

G r ă i n d aceste, el se intoarse iar se p l e c ă asupra10 lui P u p ă z ă .

Nu mai t r ă i a , dar nici mort nu era in ă : trupul luitot se mai z b ă t e a , buzele i se m i ş c a u , r ă s u f l a r e a nu i

se oprise.- O luminare! zise Busuioc. O luminare I s t r i g ă el

15 iar, uitîndu-se in toate p ă r ţ i l e , ca s ă v a d ă d a c ă tot nui se mai aduce luminarea.

O luminare?! P u ţ i n lucru! î n s ă tocmai f i i n d c ă ep u ţ i n , oamenii nu se gîndesc totdeauna la el: nu e

c l i p ă în care moartea s ă nu-l p o a t ă ajunge pe om,

20 oamenii totn u - ş i p o a r t ă

luminarea lad î n ş i i .

P u p ă z ă muri f ă r ă luminare, ş i Busuioc se intoarsezguduit a c a s ă .

Mort de moarte n ă p r a s n i c ă , strivit de roatele m a ş i nei de treierat: ă s t a era un lucru nemaipomenit în

25 Curtici, ş i pe cit de iute se duse vestea despre el, peatît de în g r a b ă a l e r g a r ă ş i oamenii la moara luiBusuioc.

Murind, omul î n c e t e a z ă a mai t r ă i , dar nu piere dinlume: sufletul lui r ă m î n e petrece cu cei vii, umblînd

30 pribeag de la om la om, ca s ă c e a r ă de la f i e ş t e c a r edreptatea, s ă m î n g ă i e pe cei ce i-au îndulcit v i a ţ a

s ă mustre pe cei ce i-au a m ă r î t - o , vai ţ i e d a c ă veifi g r e ş i t de dînsul, c ă c i pretutindenea unde se i v e ş t eel stai ş i tu, ca s ă fii judecat.

35 - Ce ţ i - e omul - g r ă i F u ş t e i - om cu minte caBusuioc, s ă nu se g î n d e a s c ă el c ă la treburi ·de acestenu se pun oameni ca P u p ă z ă I

- Dar bine a f ă c u t , s ă r a c u l , Dumnezeu s ă - I ierte!îi întimpina Petrea lui F e r e g ă , care ş t i a c - a ş a i-o fi

~ o fost data ţ i n e a ca lumea s ă nu arunce asupra luiBusuioc vina pentru cele petrecute.

214

arucă cat duă rat cari sfărmară tr cipă as şi- arucară caată part.

Lcmbia scas u şuir d s spri tt satu şimaşia s pri iar Busuic pus mi cap şi-ş

5 tars faţa ca să u vadă cara d m c s zbătaa piciar ui Oprşt ! i strigă maşiisuui . Afurisit să

fi casu car am adus- curta maGrăid acst s tars iar şi s pcă asupra

ui PupăzăNu mai trăia dar ici rt u ra că: trupu u

tt s mai zbăta buz i s mişcau răsuara u is pris. O umiar ! zis Busuic O umiar ! strigă

5 iar uitdus tat părţi c a să vadă dacă tt u s mai aduc umiara.

O umiar ! Puţi ucru ! să tmai fiidcă puţi amii u s gdsc ttdaua a u cipă car marta să u- pată ajug p m şi

amii tt u-şi partă umiara a dşii.Pupăză muri fără umiar şi Busuic s tarszguduit acasă.

Mrt d mart ăprasică strivit d rat maşii d trirat ăsta ra u ucru maipmit

5 Curtic i şi p ct d iut s dus vsta dspr patt d grabă argară şi ami a mara uiBusuic

Murid mu ctază a mai răi dar u pir dium suftu ui răm şi ptrc cu ci vii umbd

3 pribag d a m a m ca săşi cară d a fiştcardrptata să mgăi p ci c iau ducit viaţa şisă mustr p ci c iau aărt şi vai ţi dacă vifi grşit d dsu căci ptutida ud s ivşt stai şi tu ca să fii judcat.

3 5 C ţi mu grăi Fuşti m cu mit caBusuc să u s gdască că a trburi d acstu s pu ami ca Pupăză

Dar bi a făcut săracu Dumzu să irt !i tmpia Ptra ui Frgă car ştia caşa i- fi

40 fst data şi ţia ca uma să u ruc asupra uiBusuic via ptru c ptrut

Page 54: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 54/118

S ă - I ierte Dumnezeu? 1A d e c ă de ce s ă - I ierte?!Ce-a f ă c u t el in viata lui?Satul intreg, mic ~ a r e , t o ţ i i l ş t i a u ca ş i cînd

5le-ar fi fost om din

c a s ă , t o ţ i s i m ţ e a u c ăîn

v i a ţ alornu-l vor uita, c ă c i singur el fusese în felul lui ş le

p l ă c e a tuturor s ă v o r b e a s c ă de dînsul, de mila pe careatît de adeseori a d e ş t e p t a t - o în sufletele lor ş i de hazulce ş i - a u f ă c u t cu el.

10 Iar P u p ă z ă murise f ă r ă luminare.Saveta lui Ş o r i c ş t i a bine c ă - n t o c m a ca în i a ţ ă va

cutreira i d u p ă moarte tot satul i va da mereu tîrcoale

prin preajma casei lui Busuioc, încit o s ă - ţ i fie g r o a z ăa mai i e noaptea la u l i ţ ă .

15 Asa zicea si Vica si-l vedea mereu ă c î n d m ă t ă nş i s ă ~ u t î n d p ă m î n t u l . '

Ş i f i i n d c ă nici Busuioc nu zicea altfel, ţ i n e a ăîngroape cu t o a t ă cinstea: s ă - I î n t i n d ă în casa lui, ă

f a c ă toate pomenile.

20 Vica î n s ă ţ i n e a ca mortul s ă r ă m î i e , d u p ă cum cereobiceiul, unde i s-a stins v i a ţ a , iar Vica era s t ă p î n acasei avea tot dreptul de a s t ă r u i s ă nu i se a d u c ăstrigoiul pe cap.

A ş a zicea ş i popa.25 Era n ă c ă j it popa F u r t u n ă c ă nu s-a oprit ş i el la

m o a r ă , ca s ă fi putut vedea cu ochii lui cele petrecute,

c ă c i a ş a lucru nu în toate zilele se poate vedea.

- Nu se poate 1 r ă i el h o t ă r î t . P o ţ i s ă - I întinzi peperini de m ă t a s e , s ă - i aprinzi o mie de l u m i n ă r i , d a c ă

30 a murit ă r ă luminare, n-o s ă - ţ i vie oameni la priveghiepopii n-au voie s ă - I p r o h o d e a s c ă nici s ă - I îngroape

în p ă m î I ' l t s f i n ţ i t , p o ţ i s ă - i dai pomeni peste pomeni,dar n-o s ă ţ i le p r i m e a s c ă nimeni.

- Asta e treaba mea! îi r ă s p u n s e Busuioc.35 - La asta nu te pricepi tu, ii i n t î m p i n ă popa.

D a c ă Dumnezeu ar fi voit s ă i se f a c ă toate, l-ar fiă s a t s ă m o a r ă cu moarte f i r e a s c ă .

- S e - n t î m p l ă c i t e o d a t ă lucruri pe care nu le-ofi vrînd Dumn.ezeu, g r ă i Busuioc ş i l ă s ă pe popa cu

40 s o r ă - s a .

215

Să- rt Dnz Adcă d c ă- rt C-a făct n ata Sat ntrg c ş ar, tţ şta ca ş cnd

5

ar f ft dn caă tţ ţa că n aa rn- r ta căc ngr f n f ş păca ttrr ă rbacă d dn , d a p caratt d adr a dştptat n ft r ş d hazc şa făct c

0 Iar Ppăză r fără nar.Sata Şrc şta bn că-ntca ca n aţă a

ctrra ş dpă art tt at ş a da r trcaprn praja ca Bc nct ă-ţ f grazăa a ş napta a ţă

1 5 Aşa zca ş ca ş- da r făcnd ătănş ărtnd pănt.

Ş fndcă nc Bc n zca atf ţna ă-ngrap c tată cnta: ă- ntndă n caa ă-facă tat pn

0 ca nă ţna ca rt ă ră dpă c crbc nd -a tn aa, ar ca ra tăpnaca ş aa tt drpt d a tăr ă n adcătrg p cap

Aşa zca ş ppa2 5 ra năcăjt ppa Frtnă că n -a prt ş a

ară ca ă f ptt da c ch c ptrct,căc aşa cr n n tat z pat da

pat gră htărt. P ă- ntnz pprn d ăta, ă- aprnz d năr, dacă

3 0 a rt fără nar n- ă- an a prghş pp n-a ă prhdacă nc ă- ngrapn păt fnţt p ă- da pn pt pn,dar n- ă ţ pracă nn

Aa traba a răpn Bc 3 5 La ata n t prcp t, ntpnă ppa

Dacă Dnz ar f t ă facă tat ar făat ă ară c art fracă

S-ntpă ctdată ş crr p car n f rnd Dz, gră Bc ş ăă p ppa c

40 răa

Page 55: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 55/118

Era mojic Busuioc cînd îi s ă r e a ţ a n d ă r a .Dar popa era î n d ă r ă t n i c cînd se s u p ă r a- S ă - i f a c ă ce vrea! - g r ă i Vica - dar eu plec

nici nu m ă mai intorc p î n ă ce nu vor fi m ă t u r a t5 casa-n urma mortului.- Ba tu r ă m î i , zise popa, p l e c ă el, s ă - i arate

lui Busuioc c ă tot nu va face precum o i e ş t e el.Ş i peste un ceas tot satul ş t i a c ă Busuioc s-a pus în

p i z m ă cu Vica i cu popa u r t u n ă ş i c ă popii nu vor nici10 s ă - I p r o h o d e a s c ă pe u p ă z ă , nici ă - I îngroape în ă m î n t

s f i n ţ i t

x

La cîmp s e c e r ă t o r i i culcau ca mai-nainte lanul in

brazde lungi, adunau brazdele, strîngeau snopii,15 Ş o f r o n c l ă d e a crucile.

Veni apoi ş i popa, s ă se puie la cale cu oamenii.

Iorgovan, care-n tot timpul fusese l i n i ş t i t ş i oarecumaspru, începu s ă r î d ă d u ş m ă n e ş t e cînd a f l ă c ă popa oia ş i pe Simina la Socodor.

2 O Simina î ş i r i d i c ă cu î n d ă r ă t n i c i e capul.A ş a g ă s i vestea despre cele petrecute la m o a r ă .

M a ş i n a l-a frînt pe P u p ă z ă de l-a f ă c u t . . . mareminune cum l-a f ă c u t !

- Ei! ş i ? î n t r e b ă Iorgovan.25 Nu î n ţ e l e g e a el c ă atît numai nu poate s ă fie destul

spre a-l scoate pe om din ale lui.

Cînd el p l e c ă d i m p r e u n ă cu popa, ca s ă v a d ă cuochii s ă i , Simina f ă c u o miscare ca si cînd ar fi voit

s ă - I o p r e a s c ă . I i era f r i c ă , s ' i n g u r ă n ~ ş t i a de ce: nu

30 voia s ă - I ş t i e aproape de locul unde un om a murit cumoarte n ă p r a s n i c ă , nu voia s ă - I ş t i e v ă z î n d roatele

care l-au strivit pe acel om, nici omul, nici locul,p a r c ă - I vedea mereu pe el în roate, ş i s i m ţ e a c ă d a c ăea î n s ă ş i le-ar vedea, nu s-ar mai putea s t ă p î n i , ci s-ar

35 arunca o r b i ş în ele.

216

N-avea î n s ă Simina de ce s ă se t e a m ă .Sosind la m o a r ă , el se u i t ă la mort.

ra ojic Bsioc cnd îi săra ţandăra.Dar i popa ra îndărătnic cînd s spăra Să-i facă c ra grăi ica dar pc

i nici n ă ai întorc pnă c n or fi ătrat

5 casan ra orti Ba t răîi zis popa p că i să-i arati Bsioc că tot n a fac prc oit

Şi pst n cas tot sat tia că Bsioc sa ps înpiză c ica i c popa Frtnă i că popi i n or nici

0 să prohodască p Ppăză nici să- îngroap în păîntsfinţit

x

La cîp scrătorii cca ca ai-naint an nbrazd ngi adna brazd strînga snopii ŞI

5 Şofron căda crci.ni apoi i popa să s pi a ca c oanii

Iorgoan carn tot tip fss initit i oarcaspr încp să rîdă dănt cînd afă că popa oia i p Siina a Socodor

0 Siina îi ridică c îndărătnici cap .Aai găsi sta dspr c prct a oarMaina -a frînt p Ppăă d -a făct ar

inn c -a făct i i întrbă Iorgoan.

5 N înţga că atît nai n pat să fi dstspr a- scoat p o din a i

Cnd pcă diprnă c popa ca să adă cochii săi Siina făc o icar ca i cnd ar fi oitsă- oprască. i ra frică singră n tia d c: n

3 0 oia să- ti aproap d oc nd n o a rit coart năprasnică n oia să- ti ăzînd roatcar a striit p ac o nici o nici oc iparcă- da r p în roat i siţa că dacăa însăi -ar da n sar ai pta stăpîni c i s-ar

3 5 arnca orbi în

]6

Naa însă Siina d c să s taăSosind a oară s ită a ort

Page 56: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 56/118

Era P u p ă z ă , tot acel P u p ă z ă pe care-l ş t i a din

c o p i l ă r i e , care-l purtase-n c î r c ă , pe care atit de adeseorii l e c ă j i s e ş i care pe el nu l-a n ă c ă j i t n i c i o d a t ă .

El se intoarse spre m a ş i n ă5 Chinga, roatele dulapul erau pline de sînge:

vedea c ă aici s-a petrecut lucrul. Dar nu î n ţ e l e g e aIorgovan cum au putut roatele aceste s ă - I r ă s u c e a s c ăpe P u p ă z ă încît s ă - i s t o a r c ă v i a ţ a din carne ş i din

oase. C ă c i grozav de ţ e a p ă n îi p ă r e a lui î n t r a t ă v i a ţ a în

10 carnea si-n oasele omului.M a ş i n i s t u l ii a r ă t ă cum l-a apucat roata pe P u p ă z ă ,

cum l-a aruncat în celelalte roate ş i cum i-au s f ă r î m a taceste oasele.Acum Iorgovan î n ţ e l e g e a , vedea cu ochii; se in-

1 5 toarse iar spre mort, ca s ă - I v a d ă ş i - n aievea.

Era P u p ă z ă ş i era mort; dar era mort ş i nu mait r ă i a : asta s ă - n t i m p I ă - n toate zilele; asta o pot t o ţ ioamenii!

El se mai u i t ă o d a t ă la roate , apoi se d e p ă r t ă , dus

20 ca s ă nu le mai a d ă , ş i tot le vedea mereu stînd ă c u t e ,n e m i ş c a t e , pline de sînge ademenitoare în osiile lorde fier.

Simina se uita in calea lui.

Venea drept, cu capul sus, cu pasul u ş o r , iar ochii25 nu îi mai erau a s c u n ş i sub genele dese, ci se aruncau

î n d r ă z n e ţ i în lume: acesta era feciorul lui Busuiocb o g ă t o i u l , omul mîndru ş i încrezut în el, care nu se

s f i e ş t e n i c i o d a t ă .- Eu nu pot pleca, g r ă i Simina. Nu pot eu s ă - I

30 v ă d a ş a s ă m ă d e p ă r t e z .O lovise greu acest om, dar s i m ţ e a c ă dac-ar c ă l c a - o

în picioare, ea ar s ă r u t a c ă l c î i u l ce-o a p a s ă .Ea se u i t ă ş i iar se u i t ă la el, cum te u i ţ i la omul

pe care ai voi s ă - I s i l u i e ş t i a întra în voile tale.

35 - Iorgovane I - îi zise ea în cele dinu r m ă

încet- tu ai m i n ţ i t a s e a r ă ş i m i n ţ i ş i acum.- Eu? îi r ă s p u n s e el zimbind. Am o d e o s e b i t ă

s l ă b i c i u n e de a m i n ţ i , ş i d a c ă i-ar veni Dracului pofta

s ă mi se puie c ă l a r e în spete, z ă u m - a ş f ă l i c ă eu l-am4 O î n c ă l e c a t pe el. P a g u b ă numai, c ă Dracul nu are

p o f t ă 1

217

ra Ppăză tot ac Ppăă p car ştia dicopiări car prtas-n cîrcă p car att d adsorî ncăis şi car p n -a năcă it niciodată

s ntoars spr aşină. Chinga roat şi dap ra pin d sîng

da că aici sa ptrct cr. Dar n înţgaIogoan c a ptt roat acst să răscascăp Ppăză încît săi stoarcă iaţa din carn şi dinoas Căci groza d ţapăn îi păra i ntrată iaţa în

carna si-n oas oiMaşiist î i arătă c -a apcat roata p Ppăză

c a arncat în cat roat şi c i-a sfărîat

acst oas.Ac Iorgoan înţga da ochii ; s în toars iar spr ort ca să- adă şin aia.

ra Ppăză şi ra ort; dar ra ort şi n aitrăia asta săntîpă toat zi; asta o pot toţioanii !

s ai ită o dată a rat apoi s dpărtă ds

c a să n ai adă şi tot da r stînd tăctnişcat pin d sng şi adnitoar în osii ord fir

Siina s ita n caa ina drpt c cap ss c pas şor iar ochii

5 n îi ai ra ascnşi sb gn ds ci s arncaîndrăznţi în acsta ra fcior i Bsiocbogătoi o ndr ş ncrzt n car n s

sfişt niciodată n pot p ca grăi Siina . pot să3 ăd aşa şi să ă dpărtz.

O ois gr acst o dar siţa că dacar căcaoîn picioar a ar sărta căcîi -o apasă

a s ită şi iar s ită a c t iţ i a op car ai oi să siişti a ntra n oi ta

5 -

Iorgoan -

i zis a în c din ră nct t ai inţit asară şi inţi şi ac . i răspns zbind. A o dosbită

săbicin d a inţi şi dacă i-ar ni Draci poftasă i s pi căar n spt ză -aş făi că -a

încăcat p Pagbă nai că Drac n arpoftă

Page 57: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 57/118

- Ba are Dracu p o f t ă , mare p o f t ă 1 n t i m p i n ă ea.. t i i tu c ă e vorba c ă eu plec mîne de aici?

- Ş t i u , r ă s p u n s e el.Simina t ă e u . O durea n e p ă s a r e a cu care el rosti

5 a c e a s t ă v o r b ă ş i - i venea ă se d e p ă r t e z e iar de la dînsul.- Iorgovane! îi zise apoi peste u ţ i n cu a m ă r î c i u n e ,

dar l i n i ş t i t ă ca totdeauna . Tu ş t i i ce faci ş i - i fi avîndcuvintele tale, ş i nu te mai întreb ce s-a întimplat dete-ai f ă c u t cum e ş t i . Nu crezi tu î n s ă c ă lucrul ă s t a

t o trebuia s ă fie f ă c u t altfel? nu simti tu c ă rusinea meae mai mult decît toate? ' ,

- A ş a mi-e pofta 1 îi r ă s p u n s e el, rîzîndu-i în f a ţ ă .- Ş i d a c ă te-ai pomeni c ă eu nu voiesc s ă plec!?îi zise ea î n d ă r ă t n i c .

15 Iorgovan se u i t ă speriat la dînsa.- Ş i d a c ă t a i c ă - t ă u zice s ă pleci? o î n t r e b ă el.- Nu zice!- Dar vrea!- Tocmai pentru c ă v o i e ş t e , trebuie s ă fac d u p ă

20 cumm ă

trage inima meaş i m ă p o v ă ţ u i e ş t e

gîndulmeu, zise ea. E vorba de· i a ţ a mea, Iorgovane, denorocul meu, nu voiesc s ă blestem pe nimeni: maibine s ă m ă c ă i e s c t o a t ă v i a ţ a .

- R ă m î i , soro! g r ă i el rîzînd iar. Eu te-am adus25 trebuie s ă te ţ i u . Tot omul s ă poarte beleaua pe care

ş i - a luat-o din draga lui voie!- Îîh! g r ă i Simina ş i se întoarse î n s c î r b i t ă de la

dînsul.S c î r b ă îi era Siminei, nu î n s ă de el, ci de sine30 î n s ă ş i : de el îi era g r o a z ă .

XI

Seara era priveghie la casa lui Busuioc, iar la priveghie se cere voie b u n ă ş i m u l t ă g ă l ă g i eŞ i era g ă l ă g i e la casa lui Busuioc.

35 Ţ i n u s e Busuioc s ă se ş t i e c ă moare cu cinste cine a

~ 1 8

t r ă i t în casa lui ş i s ă - i arate popii ă poate el cind vrea:

casa era p l i n ă de oameni, popii erau gata s ă - I prohod e a s c ă pe mort, iar de p o m a n ă , grija lui.

Ba ar Drac potă mar poftă 1 întîmpină a Ştii t că orba că pc mîn d aici

Şti răspns Simina tă O dra npăsara c car l rosti

5

acastă orbă şi na să s dpărtz iar d la dînsl Iorgoan ! i zis apoi pst pţin c amărîcindar inistită ca totdana T stii c faci si-i fi aîndcint ta şi n t mai întb c sa tîmplat dt-ai făct cm şti N crzi t însă că crl ăsta

1 0 trba să fi făct atf n simţi t că rşina ma ai mt dcît toat

Aşa mi- pofta 1 îi răspns rîzînd-i în faţă

Ş dacă t-a pomni că n osc să plc 1 i zis a îndărătnic Iorgoan s ită spriat a dînsa

Ş dacă taicătă zic să plci o întrbă l N zic ! Dar ra ! Tocmai pntr că oişt trbi să fac dpă

2 0

cm mă trag inima ma şi mă poăţişt gîndm zis a orba d iaţa ma Iorgoan dnorocl m şi n oisc să blstm p nini maibin să mă căisc toată iaţa

ămî soro ! grăi rîzînd iar t-am ads şi2 5 trb să t ţi Tot om să oart baa car

şi-a lato dn draga i oi 1 h ! grăi Simina şi s întoars înscîrbită d a

dnslScîrbă îi era Siminei , nu însă de el, ci de sine

30  însăş : de el i era groază .

X

Sara ra prighi a casa i Bsioc iar a prighi s cr oi bnă şi mtă gălăgiŞi ra găăgi la casa i Bsioc

35 Ţins Bsioc să s şti că moar c cinst cin a

i

trăit în casa i şi să-i arat popi că poat cnd a casa ra pină d oamni popii ra gata să- rohodască p mort ia d pomană grija i

Page 58: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 58/118

î n s ă nici popa nu s t ă t u s e cu mînile in sin.Mortul nu era intins in casa cea mare, ci jos, intr-una

din o d ă i l e slugilor; Vica, s t ă p i n a casei, ş e d e a i n f u n d a t ăintr-un iatac nu voia s ă ş t i e de nimic; groapa nu se

.S s ă p a î n l ă u n t r u l m o r m i n ţ i l o r , ci tocmai la ş a n ţ u l de

imprejmuire; popii ziceau c-o s ă - i f a c ă prohod, darprohodul nu era decit o m o l i f t ă de i e r t ă c i u n e ; iar

bocitoare nu g ă s i s e Busuioc, c ă c i femeile sunt fricoase.Oamenii jucau c ă r ţ i , se b ă t e a u in a l m ă cu cîrpa împle-

10 t i t ă , spuneau p o v e ş t i , rideau din cînd în cînd; dar popazisese c ă lucrul acesta nu poate s - a d u c ă noroc, iar

popa era p o p ă : ei le f ă c e a u toate la p o r u n c e a l ă ş i cu

f r i c ă , uitîndu-se mereu la u ş ă la ferestri, ca s ă v a d ăd a c ă nu cumva se i v e ş t e fie U c i g ă - I - T o a c a , fie vreun15 strigoi, ca s ă le c e a r ă s o c o t e a l ă pentru g ă I ă g i a ce o fac.

Nimeni î n s ă mai mult decît Busuioc nu s i m ţ e a c ănu sunt a bine cele ce se petrec: era frînt ş i muiat, atitde mîhnit, încît N e a c ş u se uita cu m i l ă la el ş i nu seîndoia în sufletul lui c ă P u p ă z ă i-a fost frate.

20 H o t ă r î n d u - s e a întra la mort, p ă d u r e a n u l î ş i s c u t u r ăpicioarele, î ş i netezi p ă r u l ş i - ş i puse p ă l ă r i a jos l î n g ă

u ş ă ; dar el se opri, cuprins de s f i a l ă , în prag.Era singur mortul; nimeni nu ş e d e a la dînsul,

nimeni nu-l bocea.25 - S ă - i deie Dumnezeu o d i h n ă I g r ă i N e a c ş u , f ă c î n -

d u - ş i cruce. I a r t ă - m ă , Doamne! d a c ă - ţ i calc v o i n ţ a ,adause apoi peste p u ţ i n î n t r ă , l u ă un scaun se

a s e z ă într-un colt al casei., Nu putea el s ă v a d ă casa pustie: mortul acesta i i

30 era, p a r c ă , lui frate cel mai apropiat om din lume.Simina ş e d e a pe un b u ş t e a n de la c a p ă t u l casei,

d u s ă - n gînduri. Din cind in cind îi curgea cîte-o a c r ă m ăpeste obraz: ea o l ă s a s ă se usuce pe el.

într-o c a s ă era mortul, intr-alta Busuioc, iar intr-

35 alta Vica, ş i Iorgovan nu era n i c ă i r i .întorcindu-se de la cîmp, el a stat cit a stat, apoi

s-a dus. Era vGrba c ă s-a dus la o a r ă , ca s ă v a d ă cumstau lucrurile acolo. II a ş t e p t a Simina, i l a ş t e p t amereu s ă se î n t o a r c ă , precum îl a ş t e p t a , inima i se

40 strîngea tot mai tare ş i p ă m i n t u l tot mai tare-i ardea

nă nici popa nu tătue cu înie în nMortu nu era întin n caa cea are, c i jo , ntr-una

din odăie ugior ; Vica, tăpîna caei, şedea nundatăntr-un iatac şi nu oia ă ştie de niic groapa nu e

; ăpa înăuntru orinţior, ci tocai a şanţu deprejuire; popii ziceau co ăi acă prohod, darprohodu nu era dect o oită de iertăciune iarbocitoare nu găie Buuioc , căci eeie unt ricoaeOaenii jucau cărţi, e băteau în paă cu cîrpa îpe-

tită, puneau poeşti rîdeau din cînd în cînd ; dar opaziee că ucru aceta nu poate -aducă noroc , iarpopa era popă: ei e ăceau toate a porunceaă şi cu

rică, uitîndu-e ereu a uşă şi a eretri, ca ă adădacă nu cua e ieşte ie Ucigă--Toaca, ie reun 5 trigoi, ca ă e ceară ocoteaă penru găăgia c e o ac

ieni înă ai ut decît Buuioc nu iţea cănu unt a bine cee ce e petrec era rînt şi uiat , attde hnit, înct eacşu e uita cu iă a e şi nu eîndoia în uetu ui că Pupăză i-a ot rate

Hotărîndu-e a întra a ort, pădureanu îşi cuturăpicioaree, îşi netezi păru şi-şi pue păăria jo îngăuşă dar e e opri , cuprin de iaă , în prag

Era ingur ortu nieni nu şedea a dnu,nieni nu- bocea

5 Săi deie Dunezeu odihnă grăi eacşu, ăcîndu-şi cruce Iartă-ă, Doane dacă-ţi cac oinţa,adaue apoi pete puţin şi ntră, uă un caun şi e

aeă într-un cot a caei u putea e ă adă caa putie: ortu aceta i3 era, parcă, ui rate şi ce ai apropiat o din ue

Siina şedea pe un buştean de a capătu caeiduă-n gnduri Din cînd în cnd i curgea cîte-o acrăăpete obraz: ea o ăa ă e uuce pe e

ntr-o caă era ortu , ntr-ata Buuioc, iar ntr

3 5 ata Vica, ş i Iorgoan nu era nicări ntorcîndue de a cp, e a tat cît a tat, apoi-a du Era rba că a du a oară , ca ă adă cutau ucrurie acoo aştepta Siina, aşteptaereu ă e ntoarcă, şi, precu î aştepta, inia i e

4 trngea tot ai tare şi păîntu tot ai tare-i ardea

Page 59: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 59/118

sub picioare. Ce face el? unde se a f l ă ? de ce nu se maiintoarce? nu cumva i s-a întîmplat ceva? Sfinte Doamne!

nu cumva i s-au urît zilele? Trebuia s ă - I v a d ă si s ă nu-lmai scape din preajma vederii sale. '

5 Ea-si sterse l a c r ă m i l e si se r i d i c ă .Dar'UIide s ă plece cum a ş a , f ă r ă de veste?

B ă t r î n u l era la mort. Ea nu putea s ă între la el,n-avea în ea d e s t u l ă i n i m ă s ă v a d ă acum un mortintins pe m a s ă

10 Ş o f r o n stetea-n u ş a grajdului, r ă z e m a t de u ş c h i o rEa se duse drept la el.

Ş o f r o n se c u t r e m u r ă cînd o v ă z u apropn-ndu-se de

dinsul .- Ş o f r o a n e , îi zise ea, d a c ă ar fi s ă m ă caute taica,15 spune-i c ă m ă întorc în curînd.

El o a p u c ă de m î n ă , o strînse o ţ i n u cîtva, apoiî n t r e b ă : .

- Unde vrei s ă te duci?- Tu stii. De ce m ă mai întrebi? De ce m ă silesti

20 s ă ţ i - o s p ~ n ! ? r ă s p u n s e -ea î n e c a t ă . 'Ş o f r o n se u i t ă lung la ea.

- Uite! zise el. Am fost obraznic cu tine, dar s ănu m ă crezi a ş a . Nu ş t i u de ce, dar atît de bine imipare c ă - a i venit acum la mine, încît grozav de bine

25 imi pare! L a s ă , c ă m ă duc eu ţ i - l aduc. Ş t i u eu ce-iasta, Simino! a d ă u g ă apoi d e p ă r t î n d u - s e .

Simina isi acoperi fata cu a m i n d o a u ă mînile ş iî n t r ă î n e c a t ă de plîns în 'grajd.Ş o f r o n în f u g ă se duse în f u g ă se întoarse.

30 - Nu vrea s ă vie, g r ă i el a m ă r î t .S i m i n a - ş i ş t e r s e l a c r ă m i l e .- Unde se a f l ă ? î n t r e b ă ea.- Aici la un loc.- Unde?

35 - Nu p o ţ i tu s ă te duci acolo.- Unde? I- La birt, îi r ă s p u n s e el turburat.

Simina se î n d r e p t ă , f ă c u o m i ş c a r e , ca ş i cînd ar

voi s ă se î n t o a r c ă , apoi î n t r e b ă cu s f i a l ă :40 - I i este acesta un obicei?

220

ub pcoare. e ace el? unde e aă? de ce nu e antoarce? nu cua a întîplat cea? Snte Doanenu cua au urît zlele? Trebua ă adă ă nua cape dn preaja eder ale

Ea tere acrăle e rdcăDarde ă plece ş cu aşa ără de ete?Bătrînul era a ort. Ea nu putea ă între a el

naea în ea detulă nă ă adă acu un ortntn p aă

Şoron tetean uşa grajduu, răzeat de uşchor.Ea e due drept a elŞoron e cutreură cînd o ăzu apropndue de

dnul Şoroane î ze ea dacă ar ă ă caute taca1 5   pune că ă întorc în curnd.

El o apucă de înă o trne ş o nu cîta apoîntrebă

Unde re ă te duc? Tu t . De ce ă a întreb? De ce ă let

2ă o p

n ! ? răpune ea înecată

Şoron e ută ung la a Ute ! ze e. A ot obraznc cu tne dar ă

nu ă crez aşa u ştu de ce dar atît de bne îpare căa ent acu la ne încît groza de bne

2 5 î pare ! aă c ă ă duc e u ş aduc Ştu eu ceata Sno ! adăugă apo depărtîndue

Sna î acoper aa cu aîndoauă îne ş

întră înecată de pîn în grajd.Şoron în ugă e due ş n ugă e întoare3 u rea ă e gră e l aărt

Snaş ştere lacrle. Unde e ală? întrebă ea Ac a un oc Unde?

3 5 u po tu ă te duc acolo Unde? a brt , răpune e turburatSna e îndreptă ăcu o şcare, ca ş cînd ar

o ă e întoarcă apo întrebă cu aă 4 ete aceta un obce

Page 60: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 60/118

Ş o f r o n nu era dintre oamenii care î n ţ e l e g ceea cenu li se spune, dar era om cu m u l t ă i n i m ă ş i s i m ţ e acînd nu putea s ă î n ţ e l e a g ă .

"Dal daI îi este un obicei. I i place s ă m e a r g ă la5 birt. Ş i d a c ă i n t r ă o d a t ă , nu mai e chip s ă - I s c o ţ i . "

Acesta era ă s p u n s u l care-i dedea brînci.- Nu-i a d e v ă r a t I s t r i g ă el î n d ă r ă t n i c .- Ce nu-i a d e v ă r a t ? îl i n t r e b ă ea m i r a t ă .- De un an, de cînd sunt aici, o s i n g u r ă d a t ă l-am

10 v ă z u t pe el.la ahef ş i acu de a doaua o a r ă I- Haide I haide! zise ea plecînd înainte. Haid',

ca s ă nu m ă duc s i n g u r ă I, Ş o f r o n p l e c ă cu pas h o t ă r î t în urma ei.

Iorgovan petrecea.15 - într-o od.aie r e t r a s ă de la birtul cel mare ş e d e a u

cinci · n ş i impregiurul unei mese i n c ă r c a t e cu sticlecu pahare de tot felul unele pline, altele ă s t u r n a t e .

. Iorgovan era singur pe o canapea din fund; la dreapta

' . l u i ş e d e a V a s i l i c ă , scrietorul notarului, la stinga a r i c a ,20 o a t ă de aci din Curtici, p u s ă sus pe c o l ţ u l mesei., intre

.sticle p ă h a r e . La . ş a o d ă i i cîntau cinci ţ i g a n i , iarBuczy. A r p ă d , un prieten de ş c o a l ă a lui Iorgovan,juca in mijlocul o d ă i i un c e a r d a ş cu B o r i ş c a , o a l t ăf a t ă de aci din Curtici. . ..

25 Iorgovan b ă t e a mereu din palme, ş u i e r a c e a r d a ş u lş i

era vesel. .Un chelner veni s ă - i spuie la ureche c,a trimist a i c ă - s ă u sluga ' s ă - I cheme a c a s ă . .

- N,am vreme! r ă s p u n s e el, ş i - ş i u r m ă a - ş i petrece.30, ' A m spus c ă n"am vreme .

Chelnerul i e ş i m u l ţ u m i t de acest r ă s p u n s ; dar peste.. u ţ i n se ivi Ş o f r o n in u ş ă t -

Iorgovan s ă r i m ă n i o s in picioare, Ş a . r i c a se dete jos

'd-e pe m a s ă , iar Buczy dete o d a t ă din pinteni se35 ttpri in loc.

- S p u n e - " Î c ă nu m ă <lucI s t r i g ă Iorgovan. S ă nu-mis.trice cheful, c ă le dau dracului toate.

- S ă - ţ i spun eu ţ i e o v o r b ă , r ă m î i cît place,g r ă i Ş o f r o n , apoi se.duse la el ş i - i spuse încet ă Simina

40 e a f a r ă ş i vrea s ă - I v a d ă .Iorgovan stete o c l i p ă cam scos din s ă r i t e .

221

Şfrn nu era dtre aen care îţeeg ş cee cu e pun dar era cu ultă ă ş ţeacnd nu putea ă nţeeagă

Da da ete un bce place ă eargă a brt Ş dacă ntră dată u a e chp ă- cţAceta era răpunul care dedea brîc u- adeărat trgă el ndărătnc e u adeărat? întrebă ea rată De un an , de c unt ac ngură dată a

1 0 ăzut ş pe ea he, ş acu de a daua ară

Hade ! hade

ze ea plecîd îante Had'ca ă n ă duc ngură! Şfrn pecă cu pa htărît î ura e

Irga petrecea1 ntr- dae retraă de a rtul cel are şedea

cnc nş preguru une ee cărcate cu tclş cu pahare de tt eu unee pe atee răturnatergan era ngur pe canapea dn fund; a dreapta

uşedea alcă , cretru ntaruu a tga Şarca 0 fată d e ac d n urtc puă u pe cţu ee ntr tcle ş păhare a uşa dă ctau cnc ţga, a

Bucz Arpd, un reten de şcală a lu Irgan juca cu dă un ceardaş cu Brşc ată

fată e ac d urt 5 rgan bătea ereu dn pae, şuera ceadaşu ·

ş era eeU chener en ă pue la ureche ca trtacăău uga ă- chee acaă

-a ree ! rpue e ş-ş ură aş petrece3 0 pu că na ree

helnerul eş ulţut de acet răpun ; dar pet puţ e Şfrn n uşă

Irgan ăr ă n pcare, Şaca e dete de pe aă, ar Bucz dete dată d pnte ş 35 pr n lc

Spue- că nu ă uc ! trgă Irga Să u-rce chefu, că e dau draculu tate

Săţ pun eu ţe rbă , ş răî ct ţ pacegră Şfr ap due la el ş- pue nct că Sna

4 0 e afară ş rea ă adă.

rgan tete cpă ca dn ărte.2

Page 61: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 61/118

- Ei I s t r i g ă apoi, dind cu pumnul in m a s ă . Foartebinel S ă vie ş i ea s ă p e t r e a c ă cu noi . O aduc aici.

- Pe cine!? pe cinei? s t r i g a r ă c e i l a l ţ i .- O ă v e d e ţ i voi le r ă s p u n s e el ş i i e ş i

5 Simina se dete un pas inapoi cind i l v ă z u apro-piindu-se cu pas ş o v ă i t o r de dinsa ş i p a r c ă - i era r u ş i n ede a fi venit.

- Raid', f ă ! ii zise el apucind-o cu b r a ţ u l . Acum eacum I Acum ca n i c i o d a t ă I

10 Fata se s i m ţ i c u p r i n s ă de g r o a z ă , dar llU i n c e r c ăs ă

i sep u n ă i n p r o t i v ă ,

cir ă m a s e s f i i t ă

inaintea lui cap r e p e l i ţ a ce se vede a p u c a t ă f ă r ă de veste.

Ş o f r o n s i m ţ e a c ă nu e de vorbit cu Iorgovan. E i n s ămare lucru cind omul se ş t i e tare.

t 5 - L a s ă fata - g r ă i el a p ă s î n d vorbele - c ă ep a g u b ă de doi oameni ca noi. Nu e fata asta de seama ta.

- Nu e de seama mea!? i n t r e b ă Iorgovan intorcindu-se spre el. Cum a ş a ? ! Dar a d e c ă ce c a u ţ i mereu

• n g ă dinsa? Ce vrei, m ă ! ? s t r i g ă apoi, punîndu-se20 drept in f a ţ a lui Ş o f r o n Ş t i i tu cine sunt eu!?

- Un i c ă l o s e ş t i , un om de nimic I ă s p u n s e Ş o f r o n .- Ş o f r o a n e ! s t r i g ă Simina aruncindu-se între

amindoi. Raid', Iorgovane! - u r m ă apoi s t ă r u i t o r- haid' s ă i n t r ă m s ă petrecem. Nu-l vezi tu c ă nu ş t i e

25 ce zice?

-T i c ă l o s

eu?!s t r i g ă

Iorgovan voind s-o deie inl ă t u r i . S t ă i s ă vedem I

- Iorgovane!? - u r m ă ea - vrei tu s ă te pui aicila c e a r t ă cu el? Raid', haid' s ă i n t r ă m .

30 - Care va s ă z i c ă tu vrei s ă te duci .cu el? I i n t r e b 㪠o f r o n rece.

- Da I ea v o i e ş t e ! r ă s p u n s e Iorgovan ş i o a p u c ăiar cu b r a ţ u l , ca s ă o d u c ă .

- Ş o f r o a n e ! - g r ă i Simina plecind - tu vezi c ă35 trebuie.

S o s i t ă apoi în pragul o d ă i i retrase, fata se opriuitîndu-se la m a s a - n c ă r c a t ă , la ţ i g a n i , la cei doit o v a r ă ş i , se u i t ă la Iorgovan la cele d o a u ă fete, apoi

trase cu vîrful degetelor peste frunte. O apucase-40 p a r c ă un fel de a m e ţ e a l ă , se uita p a r c ă de sus într-un

mare adînc adîncul o r ă g e a spre el: g r o z a v ă ii p ă r e a222

Ei trigă apoi dnd cu punu în aă Foarteine Să ie şi ea ă petreacă cu noi O aduc aici

Pe cine ? pe cine ? trigară ceiaţi

O ă edeţi oi e răpune e şi ieşi Siina e dete un pa înapoi cînd î ăzu apro

pindue cu pa şoăitor de dna ş i parcă-i era ruşinede a fi enit

aid ' fă 1 îi zie e apucînd-o cu raţu Acu eacu 1 Acu ca niciodată

t o ata e iţi cuprină de groază dar U încercă

ă i e pună nprotiă, ci răae fiită înaintea ui caprepeiţa ce e ede apucată fără de eteŞfron iţea că nu e de orit cu Iorgoan E înă

are ucru cînd ou e ştie taret aă fata grăi e apănd oree că e

paguă de doi oaeni ca noi Nu e fata ata de eaa ta Nu e de eaa ea ? ntreă Iorgoan ntor

cîndue pre e u aşa? Dar adecă ce cauţi ereu• îngă dîna? e rei ă ? trigă apoi punîndu-e

o drept n faţa ui Şofron Ştii tu cine unt eu ? Un ticăo eşti un o de niic răpune Şoron Şofroane trigă Siina aruncîndu-e ntre

andoi aid ' Iorgoane 1 - ură apoi tăruitor haid ă întră ă petrece Nu ezi tu că nu şti

2 c e  zice? 

Ticăo eu? trigă Iorgoan oin o deie înături Stăi ă ede Iorgoane ? ură ea rei tu ă te pui aic

a ceartă cu e? aid', haid' ă întră 0 are a ă zică tu rei ă te duci cu e? întreă

Şofron rece Da ea oieşte răpune Iorgoan şi o apucă

iar cu raţu, ca ă o ducă Şofroane grăi Siina pecnd tu ezi că

3 treuieSoită apoi n pragu odăii rerae fata e opri

uitîndue a aa-ncărcată a ţigani a cei doitoarăşi , e uită a Iorgoan şi a cee doauă fete, apoiîşi trae cu îrfu degeteor pete frunte O apucae

4 0 parcă un fe d e aeţeaă e uita parcă d e u întrun

are adînc şi adncu o trăgea pre e: grozaă i părea

Page 62: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 62/118

p l ă c e r e a desfrîului ce-i r ă s ă r e a din p ă h a r e l e r ă s t u r n a t e ,din f e ţ e l e ţ i g a n i l o r ş i din p ă r u l încîlcit al celor d o a u ăfete.

-D a c ă ţ i e n u - ţ i

estes c î r b ă

de aceste,s ă r ă m î n e m

5 - zise ea f r i c o a s ă - s ă r ă m î n e m s ă petrecem.Iorgovan se uita ş i el la m a s ă , la cei doi t o v a r ă ş i ,

se uita la Simina i la cele d o a u ă fete, se uita la o f r o n ,care stetea ca un stilp de p e a t r ă în dosul Siminei.

- Nu vreau I zise el muiat, apoi se întoarse i p l e c ă10 ş o v ă i n d mai departe.

Simina-l a p u c ă de b r a ţ , ca s ă - I s p r i j i n e a s c ă , iar

Ş o f r o n r ă m a s e - n urma lor, c ă l c î n d pe vîrful degetelor,ca s ă nu-i supere prin zgomotul p a ş i l o r s ă i .

Grozav se s i m ţ e a de nenorocit, t o t u ş i ii p ă r e a15 bine.

- L a s ă - m ă I g r ă i Iorgovan peste p u ţ i n , dîndu-sela o parte. Merg eu ş i singur.

- D a c ă te s u p ă r ă , îi r ă s p u n s e ea.

-M ă s u p ă r ă I g r ă i

el, apoi sed e s f ă c u ,

se mai duse20 c î ţ i v a p a ş i ş i începu în cele din u r m ă s ă p l î n g ă .Simina acoperi iar f a ţ a cu a m î n d o a u ă mînile

se opri din drum, dar acum nu mai putea s ă p l î n g ă .Iorgovan se opri ş i el, se u i t ă cîtva timp la ea, apoi

d e o d a t ă , se l ă s ă c ă z u t inaintea ei, ca cînd ar fi voit25 s ă s ă r u t e p ă m î n t u l de la picioarele ei.

Fata b ă t u î n g r o z i t ă din palme r ă m a s e o c l i p ă cum î n i l e - n c l e ş t a t e .

- Raid' - g r ă i apoi plecîndu-se spre el - s ă - }ducem, s ă - I c u l c ă m .

30 Iar N e a c ş u , i e ş i n d intr-un tîrziu de la mort, s-auitat în toate p ă r ţ i l e . Fata lui I unde era fata lui?ce s-a f ă c u t fata lui? I

Cind Simina ş i Ş o f r o n se apropiau cu Iorgovan,

b ă t r î n u l stetea în p o r t i ţ ă .35 Ei se o p r i r ă .

- E taica ,- g r ă i Simina - du-te Ş I - I spune s ăse uite prin curte, ca s ă nu ne a d ă nimeni cînd î n t r ă mcu el.

Ş i N e a c ş u stetea de p î n d ă , în vreme ce sluga40 P ă d u r e anca i l f u r a r ă pe feciorul lui Busuioc în grajd,

ca s ă - I a s c u n d ă .

223

păcerea derîuu ce- răărea dn păharee răturnatedn eee ganor ş dn păru încîct a ceor doauăete

Dacă e nu- ete cîrbă de acete ă răîne5 ze ea rcoaă ă răne ş ă petreceIorgoan e uta ş e a aă a ce do toarăş

e uta a Sna ş a cee doauă ete e uta a Şoron care tetea ca un tp de peatră în dou Sne

u reau ze e uat apo e întoare ş pecă1 0 şoănd a departe

Sna- apucă de bra ca ă- prjneacă aŞoron răae-n ura or căcînd pe îru degeteorca ă nu- upere prn zgootu paşor ă

roza e ea de nenoroct ş totuş î părea 5 bne

aă-ă 1 gră Iorgoan pete pun dîndu-a o parte. Merg eu ş ngur

Dacă te upără, î răpune ea

Mă upără gră e apo e deăcu e a du20 cîa paş ş ncepu n cee dn ură ă pngăSna îş acoper ar aa cu andoauă în

ş e opr dn dru dar acu nu a putea ă p îngă Iorgoan e opr ş e e ută cta tp a ea apo

deodată e ăă căzut nantea e ca ş cînd ar ot2 5 ă ărute păîntu de a pcoaree e.

Fata bătu ngroztă dn pale ş răae o cpă cuîne-nceştate

Had' gră apo pecîndu-e pre e ă-}duce ă cucă

Iar eacşu eşnd ntr-un tîrzu de a ort -autat n toate păre Fata u 1 unde era ata u ce a ăcut ata u 1

înd Sna ş Şoron e apropau cu Iorgoan

bătrînu tetea în portă 5 E e oprră . E taca gră Sna due Ş- pune ă

e ute prn curte ca ă nu ne adă nen cînd ntrăcu e.

Ş eacşu tetea de pîndă în ree ce uga ş   ădure anca î urară pe ecoru u Buuoc n grad

ca ă- acundă22

Page 63: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 63/118

- T a i c ă , g r ă i Simina d u p ă ce se v ă z u s i n g u r ă cup ă r i n t e l e ei. Tu vezi c ă mîne nu putem pleca de aici.

N e a c ş u dete din cap .

Nu mai putea els ă - ş i v a d ă

fata in casa aceasta,5 unde mortul e p ă r ă s i t , s t ă p î n a casei se pune în p i z m ăcu s t ă p î n u l feciorul u m b l ă r ă t ă c i t .

- Fata mea! g r ă i el cu b l î n d e ţ ă . Tu ş t i i c ă n-am

vrut n i c i o d a t ă s ă calc v o i n ţ a ta, dar acum trebuie s ăfie cum zic eu.

10 - Nu pot, r ă s p u n s e ea; nu c ă nu vreau: nu pot.Mi-e f r i c ă , t a i c ă , mi-e f r i c ă , m ă tem c-o s ă i h ă blestem

t o a t ă v i a ţ a . Nu-l vezi tu unde a ajuns? 1Vedea N e a c ş u Dar ce-i p ă s a lui de feciorul lui

Busuioc, b o g ă t o i u l din Curtici?! avea el î n s u ş i o f a t ă ,15 una s i n g u r ă , ca p u ţ i n e în lume, ş i aceasta nu putea

s ă r ă m î i e aici.- Haide! zise· el h o t ă r i t , a p u c î n d u - ş i o ş u v i ţ ă din

p ă r u l c ă r u n t , bIe t e m ă p ă r u l acesta.

- R ă m î i tu! ~ îi r ă s p u n s e ea - c ă tu p o ţ i .'20 "Vine d a c ă m ă vede pe mine plecind", zise el.

" R ă m î n e d a c ă vede c ă eu nu plec", zise ea.

S-au î n ţ e l e s t o a t ă v i a ţ a lor: cum s ă nu se î n ţ e l e a g ăacum, cînd se a f l ă în culmea v i e ţ i i ! ?

XII

'25 Trebuie s ă se supere omul c î t e o d a t ă : altfel orise c l o c e ş t e , ori prinde mucigai.

Aceasta era vorba cu c a r e - ş i s f î r ş e a popa F u r t u n ătoate s u p ă r ă r i l e .

D e s - d e - d i m i n e a ţ ă era la Curtici, nu venise ca<3 o s ă - ş i ieie e c e r ă t o r i i : a c e ş t i a puteau ă m e a r g ă singuri,

c ă c i era a c a s ă preuteasa ea se pricepea la treburile

g o s p o d ă r i e i mai bine decît dînsul. El era p o p ătrebuia s ă - ş i caute de popie: a venit cu patrahir, cumolitvelnic o d ă j d i i , ca s ă s l u j a s c ă el mortul de la

.35 casa lui Busuioc, f i i n d c ă Busuioc îi era cumnat

casele lor erau unaa c e e a ş i c a s ă

224

Taică grăi Siina după ce e ăzu ngură cupărintee ei Tu ezi că îne nu pute peca de aici

eacşu dete din cap

u ai putea e ă-şi adă fata în caa aceata5 unde ortu e părăit tăpîna caei e pune în pizăcu tăpînu şi fecioru ubă rătăcit

Fata ea grăi e cu bndeţă Tu şti că n-arut nicodată ă cac onţa ta dar acu trebuie ăfie cu zic eu

0 u pot răpune ea ; nu că nu reau nu potM-e frică tacă i-e frcă ă te c-o ă ă etetoată iaţa u- ezi tu unde a aun 1

edea eacşu Dar ce- păa ui de feoru uBuuioc bogătou dn Curtci 1 aea e înuş o fat

1 5   una ingură ca puţine în ue şi aceata nu puteasă rămîie aici .

H aide I zie e otărî apucînduşi o şuţă dinpăru cărunt şi beteă păru aceta

Răîi tu ! � i răpune ea că tu poţ 0 ine dacă ă ede p ne pecnd îş ze e

Răîne dacă ede că eu u pec, îşi ze eaS-au înţee toată iaţa or cu ă nu e nţeeagă

acu cînd e afă în cuea ieţi

XII

'5 Trebuie ă e şi upere ou cîteodată atfe orie coceşte ori prinde ucga

Aceata era orba cu careşi fîrşea popa Furtunătoate upăărie

Dede-dineaţă era a Curtici şi nu ene ca ă-ş eie ecerătorii : aceştia puteau ă eagă ş ngur

căc era acaă preuteaa şi ea e pricepea a treburegopodărie a ine dect dnu E era popă ştrebua ă-şi caute de popie: a ent cu patrar cuoitenic şi odădi, ca ă uacă ş e ortu de a

caa u Buioc findcă Buuoc î era cunat şi

caee or erau ua şi aceeaş caă4

Page 64: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 64/118

Busuioc i l ş t i a pe c u m n a t u - s ă u ş i n-avea de ce s ăse mire; s i m ţ i cu toate aceste ă - l trece un fel de junghiprin i n i m ă cînd i l v ă z u dîndu-se jos din c ă r u ţ ă .

Ca nealte d ă ţ i , popa se dete a ş e z a t , iar nu pe s ă r i t5 la

p ă m î n t ,apoi se

s c u t u r ăde prav potrivi hainelepe trup, ba tropoti chiar cu picioarele, ca s ă - ş i c u r ă ţ e

î n c ă l ţ ă m i n t e a , ceea ce el nu f ă c e a decît la s c ă r i l e v l ădicului poate. Busuioc se uita îngrijat la el, dar nunumai c ă nu-l î n t r e b ă despre cele petrecute, ci ar fi

10 voit s ă - I roage ca d e o c a m d a t ă s ă nu-i spuie nimic.Avea destule pe capul lui.

î n s ă popa F u r t u n ă nu era omul care tace cînd are

ceva de spus.- Nu ţ i - a m spus eu?! g r ă i el cam r ă s t i t d u p ă ce

15 s e v ă z u în c a s ă .- Ce mi-ai spus, cumnate? î n t r e b ă Busuioc fricos.- A întrat holera ş i la noi, r ă s p u n s e popa. Ieri au

murit doi, a s t ă z i o s ă mai m o a r ă c î ţ i v aBusuioc r ă m a s e cîtva timp înlemnit.

20 S ă p u n ă caii la c ă r u ţ ă , ă încarce pe oamenis ă - i d u c ă de unde-i luase: acesta era gîndul care-lcuprinse mai-nainte de toate.

î n s ă ar fi trebuit s ă ieie o h o t ă r î r e ca s ă o p o a t ăface aceasta, ş i acum, cind i l avea pe P u p ă z ă mort în

25 c a s ă a ş t e p t a s-o mai v a d ă pe Simina plecînd, elnu mai putea lua nici o h o t ă r î r e . Ş i chiar d a c ă ar fiputut, nu l-ar fi l ă s a t popa, care avea d o u ă z e c i del a n ţ u r i de p ă m î n t , pe care voia s ă le secere cît maicurînd, ca s ă nu-l apuce toiul holerei cu ele in cîmp.

30 - Cum s o c o t e ş t i tu; ce vrea Dumnezeu, g r ă iBusuioc, ş i ei nu mai v o r b i r ă despre aceasta.

Aveau ei alte treburi.

V ă z î n d u - 1 pe Busuioc de tot muiat, popa ş i Vica seîntreceau a umbla în voile lui: Vica t ă r u i a s ă - I mute pe

35 mort în casa cea mare, iar popa ţ i n e a s ă - I p r o h o d e a s c ăş e p t e p r e o ţ i ş i s ă - i sape groapa în mijlocul o r m i n ţ i l o r .

î n s ă Busuioc ' ridica mereu degetul ş i zicea c ă toate

trebuie s ă r ă m i i e a ş a precum sunt. C ă c i d a c ă nu facenici un r ă u omul nu are de ce s ă se mustre.

40 I a r ă Iorgovan ş e d e a înfundat in iatacul s ă u .

22515 - Opere, voI. III - I . Slavici

Busuic ştia pe cumatusău şi -avea de ce săse mire ; simţi cu tate aceste că trece u e e jughipri iimă cîd văzu dîduse js di căruţă

Ca eate dăţi , ppa se dete aşezat, iar u pe sărite,

a pămît, api se scutură de prav şişi ptrivi haieepe trup , ba trpti chiar cu piciaree, ca să-şi curăţeîcăţămitea ceea ce e u ăcea decît a scărie vădicuui pate. Busuic se uita îgrijat a e dar uumai că u îtrebă despre cee petrecute, ci ar i

vit să- rage ca decamdată să ui spuie imic.Avea destue pe capu ui.

să ppa Furtuă u era mu care tace cd areceva de spus. Nu ţi-am spus eu? ! grăi e cam răstit după ce

se văzu î casă . Ce mi-ai spus, cumate îtrebă Busuic rics A îtrat hera şi a i , răspuse ppa eri au

murit di, şi astăzi să mai mară cîţiva.Busuic rămase cîtva timp îemit.

2 0

Să puă caii a căruţă, săi îcarce pe amei şisă-i ducă de udei uase acesta era gîdu care-cuprise maiaite de tate

să ar i trebuit să ieie htărîre ca să patăace aceasta, şi acum, cîd î avea pe Pupăză mrt

casă ş i aştepta s mai vadă şi pe Simia pecîd, eu mai putea ua ici htărîre Şi chiar dacă ar iputut , u ar i ăsat ppa, care avea duăzeci deaţuri de pămît, pe care via să e secere cît maicurîd, ca să u- apuce tiu herei cu ee î cîmp

3 0 Cum scteşti tu ce vrea Dumezeu, grăiBusuic şi ei u mai vrbiră despre aceasta.

Aveau ş i e i ate treburi Văzîdu- pe Busuic de tt muiat, ppa şi Vica se

îtreceau a umba î vie ui : Vica stăruia să- mute pe3 5 mrt î casa cea mare, iar ppa ţiea să- prhdească

şepte preţi ş i să-i sape grapa î mi u mrmiţirsă Busuic ridica mereu degetu şi zicea că tatetrebuie să rămîie aş precum sut Căci dacă u aceici u rău, mu u are de ce să se mustre

40 ară rgva şedea îudat î iatacu său.

- Opere, v. . Slv

Page 65: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 65/118

Strivit de gîndul celor petrecute, el nu mai avea înel d e s t u l ă put ere ca s ă deie f a ţ ă cu oamenii.

"Un t i c ă l o s , un nemernic [" a ş a - i zisese sluga,putea s ă i-o z i c ă aceasta.

5 A ş a steteau lucrurile cind N e a c ş u se g ă t e a deplecare.

Oamenii p o r n i s e r ă încetul cu încetul la Socodor,el îi vedea d e p ă r t î n d u - s e într-un ş i r lung spre mar

ginea satului.1 0 Trebuia s ă plece ş i el, ş i n e a p ă r a t c ă pleca, î n s ă

p a r c ă uitase ceva.

S i ~ i n a ş e d e a pe b u ş t e a n u l de la c o l ţ u l casei nuse m I ş c aI l ă z u s e pe popa dîndu-se din c ă r u ţ ă , o v ă z u s e pe

15 Vica s c o a s ă oarecum din ale ei, i l v ă z u s e pe Busuiocde tot muiat cum era, i l v ă z u s e ş i pe Iorgovan întorcîndu-se cu ochii în p ă m î n t de la grajd, vedea î n t r e a g ăa c e a s t ă c a s ă î n v r ă j b i t ă nu putea s ă se m i ş t e din loc,

nicis ă î n ţ e l e a g ă î n c ă p ă ţ i n a r e a t ă t î n e - s ă u .

20 N e a c ş u de mult acum rupsese gîndul de a o mai

face s ă plece cu el, dar s i m ţ e a c ă în curînd ea va plecaîn urma lui.

Ş i d a c ă t o t u ş i nu ar fi plecînd? [El nu putea o t u ş i s ă ridice desagii de la ă m î n t .

25 Ş i t o t u ş i el trebuia s ă plece cit mai neîntîrziat,

chiar acus ă

plece, pentru cas ă

nus ă p o a t ă î m p ă c a

cuomul ce-i desparte.

Ş i d a c ă t o t u ş i se î m p a c ă ? ["Atunci eu nu mai am a t ă [ " r ă s u n ă lung în sufletul

3o lui.

Nu [ nu [ el va avea f a t ă , ş i fata lui era a lui.

"Cum îi va fi data [" g r ă i el îndreptîndu-se. Ea are

dreptate: cînd ş t i i c ă moartea poate s ă te a j u n g ă intot ceasul, nu trebuie ă calci pe i n i m ă . Ş i asta o

3 5 ş t i e omul.

226

El se d e p ă r t ă spre casele slugilor, ca s ă - ş i ieie ziua

b u n ă de la Ş o f r o n .- Noroc ă ţ deie Dumnezeu, îi zise el întinzîndu-i

mina .

Strvt de gîdul celr petrecute e u ma avea îel destuă putere ca să dee aţă cu ame

"U tcăls u emerc aşa zsese sluga şputea să zcă aceasta

Aşa steteau lucrurle cîd Neacşu se gătea deplecae

Oame prseră îcetul cu cetul la Scdrş el î vedea depărtduse tru şr lug spre margea satulu

0 Trebua să plece ş el ş eapărat că pleca îsăparcă utase ceva

Sa şedea pe buşteaul de la clţul case ş use mşca. I văzuse pe ppa dîduse d căruţă văzuse pe

Vca scasă arecum d ale e l văzuse p e Busucde tt muat cum era l văzuse ş pe rgva îtrcîduse cu ch pămît de la graj vedea îtreagăaceastă casă îvrăjbtă ş u putea să se mşte d lc

c să îţeleagă îcăpăţarea tătesău 0 Neacşu d e mult acum îş rupsese gîdul d e a maace să plece cu el dar smţea că î curîd ea va pleca urma lu

Ş dacă ttuş u ar plecîd? El u putea ttuş săş rdce desag de la pămît

5 Ş ttuş el trebua să pece cît ma eîtrzat

char acu să plece petru ca să u să pată împăca cumul ce desparte.Ş dacă ttuş se împacă? 1Atuc eu u ma am ată 1" răsuă lug î suletul

o luNu u 1 el va avea ată ş ata lu era a lu Cum va data 1 gră e l îdreptîduse Ea are

dreptate cîd şt că martea pate să te ajugă îtt ceasul u trebue săţ calc pe mă Ş asta 5 şte mul

El se depărtă spre casele sluglr ca săş ee zuabuă de la Şr

Nrc săţ dee Dumeeu î zse el îtzîduÎma

Page 66: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 66/118

Ş o f r o n strînse mîna o ţ i n u lung în a sa, cacind ar fi voind s ă - I o p r e a s c ă , ca s ă - i mai spuie ceva .

C ă c i avea ce s ă - i s p u n ă , f i i n d c ă sluga popii iiş o p t i s e - n t a i n ă o v o r b ă .

5 - Care va s ă z i c ă te duci la Socodor? î n t r e b ă el.- M ă duc, r ă s p u n s e N e a c ş u .- Uite! - g r ă i Ş o f r o n , ţ i i n d u - l mereu de m i n ă

- ş t i i c ă la Socodor au murit mai m u l ţ i oameni deh o l e r ă ?

10 N a c ş u scoase mina dintr-a lui i r ă m a s e inaintea

lui cîtva timp drept, înalt ş i cu f a ţ a u s c a t ă .- Mai d ă - m i ş i o luminare! g r ă i el apoi.Ş o f r o n se-ntoarse in c a s ă ş i - i aduse un colac o

luminare, c ă c i colac ş i luminare de c e a r ă se dau de15 p o m a n ă la m o r ţ i , colacul pentru zilele v i e ţ i i lumi-

narea pentru ceasul m o r ţ i i .- Dumnezeu s ă p r i m e a s c ă ! ii r ă s p u n s e Ş o f r o n .- Dumnezeu ă ierte! r ă i b ă t r î n u l primind colacul.

P u i n d u - ş i apoi luminarea-n sîn, b ă t r i n u l se duse cu20 colacul în m î n ă la f i i c ă - s a .

- Eu m ă duc, fata mea, ii zise el.Simina se r i d i c ă , îi potrivi desagii pe u m ă r , apoi

i e ş i r ă î m p r e u n ă la u l i ţ ă mergind t ă c u ţ i , el inainte,

i a r ă dînsa ceva mai în urma lui.

25 Cînd ea se p l e c ă s ă - i s ă r u t e mina, el îi s ă r u t ă c r e ş -tetul apoi ii l u ă capul între mîni ş i se u i t ă fericit în

f a ţ a ei.- Ş i d a c ă s-ar intîmpla s ă - ţ i fie greu de ceva, ii

zise el, s ă - i spui b ă i e t u l u i ă s t u i a ş i s ă n u - ţ i fie greu30 de dinsul.

- Ş t i u , t a i c ă , i i r ă s p u n s e ea.

Dup-aceeaN e a c ş u

sed e p ă r t ă

cu pas iute, ca sa-la j u n g ă pe c e i l a l ţ i , iar Simina r ă m a s e privind în urma

lui a ş t e p t î n d ca el ă se mai uite o d a t ă inapoi j

35 el î n s ă se ducea drept în calea lui s-a dus p î n ă cenu s-a perdut din preajma vederilor ei, ă n d - o pedînsa r ă z e m a t ă de stilpul de la poarta casei lui Busuioc b o g ă t o i u l .

227

15*

Şr strse ma ş ţu ug a sa, ca şcd ar vd să- prească , ca să- ma spue ceva.

Căc avea ce să- spuă dcă suga pp îşptse taă vrbă

Care va să zcă te duc a Scdr îtrebă e. Mă duc, răspuse Neacşu Ute gră Şr , ţdu- mereu de mă

şt că a Scdr au murt ma muţ ame deheră

1 0 N eacşu ş scase ma dtra u ş rămase ateau ctva tmp drept, îat ş cu aţa uscată

Ma dă-m ş umare gră e apŞr setarse î casă ş- aduse u cac ş umare, căc cac ş umare de ceară se dau de

pmaă a mrţ , cacu petru z ee veţ ş umarea petru ceasu mrţ

Dumezeu să prmească î răspuse Şr Dumezeu să erte ! gră bătru prmd cacu Pudu-ş ap umarea s , bătrîu se duse cu

0 cacu mîă a căsa Eu mă duc, ata mea, zse eSma se rdcă, î ptrv desag pe umăr, ap

eşră împreuă a uţă mergd tăcuţ e îateară dîsa ceva ma î urma u

5 Cîd ea s e pecă să- sărute ma , e sărută creştetu ap uă capu ître m ş se ută erct aţa e

Ş dacă s-ar îtîmpa să-ţ e greu de ceva, zse e, să- spu băetuu ăstua ş să uţ e greu

3 de dsu Ştu tacă, răspuse ea

Dupaceea Neacşu se depărtă cu pas ute ca sa-ajugă pe ceaţ ar Sma rămase prvd urmau ş aşteptîd ca e să se ma ute dată ap

e îsă se ducea drept caea u ş s-a dus pîă ceu sa perdut d preama vederr e ăsîd- pedsa răzemată de stîpu de a parta case u Busuc bgătu

7

1*

Page 67: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 67/118

XIII

în drumul Aradului, la mijlocul pustei T6visegyhâz,este o î n t î n ă a r g ă a d î n c ă , cu d o a u ă cumpene, d o a u ăjgheaburi lungi, unul a ş e z a t pe picioare, pentru vite,

;) altu l pus jos pentru oi, d o a u ă g ă l e ţ i , una în f î n t î n ă ,iar c e e a l a l t ă a t î r n a t ă - n aer, c l ă t i n î n d u - s e mereu

scîrtiind din cînd în cînd sub b ă t a i a vîntului .E zi de d u m i n e c ă , grînele sunt strînse ş i duse,

pusta ş e s u l în lung în lat e o pustie d e ş a r t ă închis1'0 din toate p ă r ţ e între valuri de a p ă , ridicate de a r ş i ţ a

soarelui de m e a z ă z i în v ă z d u h Pe ici, pe co lo se ivesc,mai pe aproape, mai pe departe, cîte un copac, cîte o

c u m p ă n ă de p u ţ , cîte o c a s ă , cîte un turn de b i s e r i c ă ,n ă l u c i r i n e a s t î m p ă r a t e , cufundate acum în a p ă , în-

15 toarse apoi cu susul in jos aruncate iar în aer, d u p ăcum se s c h i m b ă vîntul ş i d u p ă cum se m u t ă ochiul.

Din cînd în cînd vîntoasele se dau vîrte j , a d u n ă paie

frunze prav, le r i d i c ă v o l b u r ă n a l t ă în aer, seduce, se duce stîlpul f r ă m î n t î n d u s e peste cîmp de-a

20 lungul pravului de pe drum p î n ă ce nu se sparge de-iz b o a r ă f ă r ă m ă t u r i e în toate p ă r ţ i l e Apoi o n e v ă s t u i c ă

iese din gaura p u s ă n margine de drum, se pune-n

d o u ă labe, se u i t ă ca o p ă p u ş ă i s t e a ţ ă împregiur

iar -v î ş c I - î n t r ă

laa d ă p o s t .

25 In vîrful cumpenei de la u ţ ş a d e o c i o a r ă p r i b e g i t ă .c î r ă i e din cînd în cînd a pustiu, iar în dreptul stîl

pilor este un car cu doi boi l e g a ţ i la p r o ţ a p .Ş i de mult trebuie s ă steie carul acesta aici, c ă c i

abia a mai r ă m a s înaintea boilor cîte o ă r ă m ă t u r ă30 din cocenii de porumb, ei o a d u n ă cu limba, o risi

pesc iar ş i iar privesc cu ochi mari cînd la cocenii dincar, cînd la jgheabul cu a p ă c l o c i t ă

In car e culcat un om cu o d o n i ţ ă l î n g ă el : nu

doarme, nu e mort, ci zace .

35 Busuioc se-ntoarce de la Arad, Iorgovan m î n ă

228

caii cei buni de le r ă m î n e pravul cale de trei p u ş c ă t u r iîn u r m ă .

I I I

druu Araduui a icu pustei Tviseyz,ese tîă argă şi adîcă, cu dauă cupee dauăgeaburi ugi uu aşezat pe piciare, petru vite,

atu pus s petru i, şi dauă găeţi, ua î îtîă,iar ceeaată atîrată aer cătiîduse ereu şiscîrtiid di îd î cîd sub bătaia vîtuui

: z de duiecă grîee sut strîse şi dusepusa şi şesu î ug şi î at e pustie deşartă, îcis

1 '0 di tate părţie ître vauri de apă ridice de arşiţa

sareui de eazăzi î văzdu Pe ici, pe c se ivesc ,ai pe aprape ai pe departe, cîte u cpac cîte cupăă de puţ cîte casă cîte u tur de biserică,ăuciri eastîpărate, cuudate acu î apă î

5 tarse api cu susu î s şi arucate iar î aer dupcu se scibă vîtu şi după cu se ută ciuDi cîd cîd vîtasee se dau vîrte aduă paieşi ruze şi prav, e ridică vbură ată î aer şi seduce se duce stîpu răîtîduse peste cîp şi dea

20 ugu pravuui de pe dru pîă ce u se sparge deizbară ărăăturie î tate părţie Api evăstuicăîşi iese di gaura pusă argie de dru, se pueduă abe, se uită ca păpuşă isteaţă îpregiur şi

iar vîşc -

îtră a adăpst.25 vîru cupeei de a puţ şade ciară pribegită şi cîrăie di cîd î cîd a pustiu, iar î dreptu stîpir este u car cu di bi egaţi a prţap.

Şi de ut trebuie să steie caru acesta aici, căciabia a ai răas îaitea bir cîte ărăătură

3 0 di cceii de prub şi ei aduă cu iba, risi

pesc iar şi iar privesc cu ci ari cîd a cceii dicar, cîd a geabu cu apă ccită . car e cucat u cu diţă îgă e: u

dare, u e rt, ci zace3 Busuic setarce de a Arad, şi rgva ă

8

caii cei bui de e răîe pravu cae de trei puşcături ură

Page 68: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 68/118

- S t ă i ! voieste Busuioc s ă z i c ă v ă z î n d bietele vitechinuite. M î n ă , ' Iorgovane, m î n ă mai iute! zice elcînd vede ş i omul .

Ce a v ă z u t el în drumul lui s ă nu v a d ă nimeni ,5 si nimeni s ă nu s i m t ă ce a simtit el.

, E grozav lucru moartea, mai grozav e moartea

n ă p r a s n i c ă , ş i mai grozav moartea între s t r ă i n i , dar

moartea in margine de drum, la loc neumbrit, astanu poate fi cu voia lui Dumnezeu.

10 Ş i el, Busuioc, b o g ă t o i u l din Curtici, a trimis

feciorul cu d o a u ă c ă r u ţ e , cale de d o u ă zile, ca s ă i le

a d u c ă î n c ă r c a t e de oameni în drumul acesta. Era pestep u t i n ţ ă s ă n u - ş i f a c ă m u s t r ă r i amarnice.

Sosind a c a s ă , el îl g ă s i aici pe popa, care-l a ş t e p t a'15 cu n e r ă b d a r e , ca s ă - I v e s t e a s c ă despre moartea lui

N e a c ş u .Iorgovan r ă m a s e ca lovit de t r ă s n e t .- Nu se putea altfel, g r ă i Busuioc rîzînd. Asta de

sine se î n ţ e l e g e ! Ce h o l e r ă ar fi aceea care i-ar ă s a20 n e a t i n ş i pe oamenii mei? ! Ş i mai ales pe N e a c ş u . E

bun Dumnezeu , grozav de milostiv!

G r ă i n d aceste, el se plimba mereu în sus în josiar în sus în jos, în vreme ce popa sta la o parte

ş i - l privea cu un fel de m u l ţ u m i r e , c ă c i era m u l ţ u m i t25 popa totdeauna cînd se petrecea vrun lucru deosebit.

- Bine! a murit o s ă - I î n g r o p ă m , g r ă i Busuioc

în cele din u r m ă oprindu-se în f a ţ a cumnatului s ă u .Dar cu fata cum r ă m î n e ?

- Mai ş t i u ş i eu? îi r ă s p u n s e popa. Te i ţ i la mine

30 p a r c ă eu l - a ş fi adus aici. Cînd l-ai trimis pe Iorgovand u p ă s e c e r ă t o r i , ş t i a i prea bine c ă s-a ivit holera: nu

ţ i - a p ă s u t atunci; n u - ţ i pese nici acum. Moare cinen-are zile.

- Euî n s ă !

-s t r i g ă

Busuiocr ă s t i t

- nu mai am35 zi b u n ă în v i a ţ a mea d a c ă fata r ă m î n e pe drumuri.

- Tu ş t i i cum ţ i - e - g r ă i popa - aici s ă nu m ăpui pe mine' j u d e c ă t o r .

Ş i iar se p l i m b ă Busuioc în sus în jos.Erau în casa aceea trei oameni, Busuioc, Iorgovan

40 Ş o f r o n , unul singur dintre d î n ş i i , Ş o f r o n , ş t i a cev o i e ş t e , pe cînd acesta nu î n d r ă z n e a s ă f a c ă ceea ce

229

Stăi ! vieşte Busuic să zică văzîd bietele vitechiuite Mîă, rgvae, mîă mai iute! zice elcîd vede şi mul

Ce a văzut el drumul lui să u vadă imei,5 si imei să u simtă ce a simtit el.

E grzav lucru martea ai grzav e marteaăprasică, şi mai grzav martea ître străii, darmartea margie de drum, la lc eumbrit, astau pate i cu via lui Dumezeu.

0 Şi el, Busuic, bgătiul di Curtici, şia trimisecirul cu dauă căruţe, cale de duă zile, ca să i le

aducă îcărcate de amei î drumul acesta Era pesteputiţă să uşi acă mustrări amarice.Ssid acasă, el îl găsi aici pe ppa, carel aştepta

' cu erăbdare, ca să vestească despre martea luNeacşu.

rgva rămase ca lvit de trăset u se putea alte , grăi Busuic rîzîd Asta de

sie se îţelege! Ce hleră ar i aceea care iar lăsa eatii pe ameii mei Ş i mai ales pe eacşu Ebu Dumezeu, grzav de milstiv !

răid aceste, el se plimba mereu î sus şi î jsş iar î sus şi î js î vreme ce ppa sta la parteşil privea cu u e de mulţumire, căci era mulţumit

5 ppa ttdeaua cîd se petrecea vru lucru desebit Be ! a murit şi să îgrpăm, grăi Busuic

î cele di urmă priduse î aţa cumatului săuDr cu ata cum rămîe Mai ştiu şi eu îi răspuse ppa . Te uiţi la mie

0 parcă eu aş i adus aici Cîd lai trimis pe rgvadupă secerătri, ştiai prea bie că sa ivit hlera uţia păsut atuci uţi pese ici acum. Mare cieare zile.

Eu îsă strigă Busuic răstit u mai am zi buă î viaţa mea dacă ata rămîe pe drumri. Tu ştii cum ţie grăi ppa aici să u mă

pui pe mie judecătr.Şi iar se plimbă Busuic î sus şi î jsErau î casa aceea trei amei, Busuic, rgva

0 şi Şr, şi uul sigur ditre dîşii, Şr, ştia cevieşte, şi pe cîd acesta u îdrăzea să acă ceea ce

9

Page 69: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 69/118

voia, c e i l a l ţ i doi se temeau ca nu cumva s ă f a c ă din

s l ă b i c i u n e ceea ce în a d e v ă r nu voiau.Acum Busuioc era pornit s-o f a c ă drept s p ă ş i r e .- Iorgovane! g r ă i apoi, oprindu-se în f a ţ a fecio-

5 rului s ă u . Nu pentru c ă vrei tu, nici pentru c ă doresceu, ci f i i n d c ă a ş a e rînduit de la Dumnezeu ... M-aiînteles? !

'Iorgovan se c u t r e m u r ă în tot trupul.- Nu! - zise el umilit - s-o l ă s ă m aceasta .

10 Busuioc se d e p ă r t ă f ă r ă ca s ă bage cuvintele în

s e a m ă si se duse la Vica.

Peste p u ţ i n t o a t ă casa ş t i a c ă N a c ş u a murit, darnimeni n-avea voie s ă i-o spuie aceasta Siminei.Vica ţ i n e a ca fata s ă nu afle nimic s ă r ă m î i e la

15 Curtici, pentru ca nu cumva s ă s e m b o l n ă v e a s c ă ea;popa îi spusese chiar c ă N e a c ş u e bine nu î n d r ă z n e animeni s ă mai spuie c ă nu este a d e v ă r a t C(lea ce a spuspopa .

Simina se obicinuise a umbla ca-ntre o a u ă ş i c u ţ i t e :20 de patru zile, de cînd se d e p ă r t a s e t a i c ă - s ă u , era ca

r o a b ă în casa lui Busuioc. U m i l i t ă n gîndul ei prin

ceea ce f ă c u s e , cîteva ceasuri d u p ă plecarea lui N a c ş uî ş i adunase t r e b ş o a r e l e , ca s ă plece ea în urma lui,î n s ă mai era ş i Vica la mijloc . "Imi a l u n g ă fata de

25 la c a s ă " striga Vica de cîte ori Simina voia s ă plece."Imi n e n o r o c e ş t e b ă i a t u l " striga de cîte ori î ş i vedea

feciorul mereu cu ochii în p ă m î n t . Iar Simina n-aveaîn ea d e s t u l ă vîrtute ca s ă - ş i calce pe i n i m ă nu putea

s ă plece cu gîndul c ă r ă m î n e o c a s ă î n v r ă j b i t ă în30 u r m ă .

Era o b i c i n u i t ă Simina s ă umble ca-ntre o a u ăc u ţ i t e , dar acum v i a ţ a îi p ă r e a t o t u ş i prea n e s u f e r i t ă .Vedea c ă s-au schimbat toate f e ţ e l e , c ă t o ţ i o ocolesc,

c ă c e i l a l ţ i vorbesc din cînd în cînd prin ascuns se35 f r ă m î n t a mereu s ă ş i deie s e a m ă ce oare s-a petrecut.

Un lucru ş t i a numai, c ă schimbarea în f e ţ e l e în purt ă r i l e oamenilor e de cînd a sosit popa la c a s ă ş i - ş iaducea mereu aminte ziua în care a r ă m a s ea s i n g u r ăla crucea de grîu, în mijlocul miri t i i ţ e p o a s e

·40 Dar cu t o a t ă s t r ă ş n i c i a Vichii, aceasta nu putea ăţ i e mult.

va cea d se temeau ca u cumva să acă dsăbcue ceea ce adevăr u vau

Acum Busuc era prt s- acă drept spăşre rgvae gră ap prdu-se aa ec-

5 ruu său Nu petru că vre tu c petru că dresceu c dcă aşa e rdut de a Dumeeu M-atees? rgva se cutremură tt trupu

Nu - zse e umt s ăsăm aceasta 0 Busuc se depărtă ără ca să bage cuvtee

seamă s se duse a Vca

Pese puţ tată casa şta că N eacşu a murt darme -avea ve să - spue aceasta ş SmeVca ţea ca ata să u ae mc ş să răme a

5 Curtc petru c a u cumva să sembăvească ş ea ppa spusese char că N eacşu e be ş u drăzeame să ma spue că u este adevărat cea ce a spusppa

Sma se bcuse a umba catre auă ş cuţte de patru ze de cd se depărtase tacă-său era ca

rabă casa u Busuc Umtă gdu e prceea ce ăcuse cteva ceasur după pecarea u N eacşuş aduase rebşaree ca să pece ş ea urma usă ma era ş Vca a mjc m augă ata de

a casă ! strga Vca d e cte r Sma va s ă pece m erceşte băatu ! strga de cte r ş vedea

ecru mereu cu ch pămt ar Sma avea ea destuă vrtute ca săş cace pe mă u puteasă pece cu gdu că răme casă vrăjbtă

0 urmăEra bcută Sma să umbe catre auă ş

cute dar acum vaţa părea ttuş prea esuertă Vedea că sau schmbat tate eee că t cesc

că ceaţ vrbesc d cd cd pr ascus ş se rămta mereu săş dee seamă ce are s-a petrecutU ucru şta uma că schmbarea eee ş purtăre amer e de cd a sst ppa a casă şşaducea mereu amte zua care a rămas ea sgurăa crucea de gru mjcu mr şt epase

· Dar cu tată străşcaVch aceasta u putea săe mut

Page 70: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 70/118

5

10

15

20

25

30

35

40

Era la casa lui Busuioc un om care le î n d r ă z n e atoate.

Aflînd despre moartea lui N e a c ş u , Ş o f r o n l u ăp ă l ă r i a din cap, ş i - o puse în cui, apoi se duse s-o caute

pe Simina, acum, d e g r a b ă , f ă r ă întirziere.El o g ă s i jos la s p ă I ă t o a r e ş i - i f ă c u semn s ă i a s ă ,

ca ş i cînd o ar fi chemat Vica.In mijlocul c u r ţ i i el o opri din drum.- Simino, ii zise, ce neamuri ai tu?

- Un v ă r ş i o m ă t u ş ă la Zimbru - îi r ă s p u n eea m i r a t ă - un alt unchi aici la Cherechi. Nu-l

cunosc, dar taica v o r b e ş t e adeseori de el. Dar de cem ă întrebi?- A murit t a i c ă - t ă u , g r ă i Ş o f r o n a ş e z a t- Taica 1 a murit? 1 ş o p t i ea.

I n ţ e l e g e a bine, nu se îndoia c ă e mort cînd i-ospunea Ş o f r o n , dar vorba aceasta, mort, îi suna a golîn ureche, nu putea s ă î n c h i p u i a s c ă mort pe t a t ă lei, nu-l vedea, nu-l

s i m ţ e amort.- Ş i cum a murit? î n t r e b ă ea f r i c o a s ă .

- De h o l e r ă .- Ş i , nu ş t i i , cum a murit de h o l e r ă ?- Nu ş t i u , r ă s p u n s e el; ş t i u numai c ă luminare

avea la dînsul.Simina i d i c ă mîna, - o trase peste frunte începu

a se freca între sprîncene.

Nu era cu p u t i n ţ ă 1Aici la loc t r ă i n , a ş a cum a plecat, singur p ă r ă s i t ,

el nu putea s ă m o a r ă .Ş i t o t u ş i era mort .- Ce trebuie s ă fac eu acum? i n t r e b ă ea.- Nu prea ş t i u nici eu, r ă s p u n s e el. O s ă i n t r e b ă m

vreo b a b ă . Acum du-te ş i - ţ i d e s p l e t e ş t e p ă r u l , i a r ă eU

m ă pun c ă l a r e , m ă duc la Cherechi p i n ă la miezuln o p ţ i i m ă intorc cu unchiul t ă u la Socodor, ca s ă - Iscalde ş i s ă - I î n t i n d ă de priveghie. Pin-atunci vino

tu, ca s ă ~ 1 b o c e ş t i .- E bine a ş a ? 1- Bine 1îi ă s p u n s e Ş o f r o n g r ă b i spre a s ă pentru

ca s ă - ş i c e a r ă bani un cal de la Busuioc.Simina r ă m a s e privind in urma lui.

231

5

0

5

0

5

0

5

4 0

Era a casa u Busuc u m care e îdrăzeatate.

Ad despre martea u Neacşu, Şr îş uăpăăra d cap , ş puse cu , ap se duse s cautepe Sma, acum, degrabă, ără trzere

E găs s a spăătare ş ăcu sem să asă,ca ş cd ar chemat ca.

mjcu cuţ e pr d drum. Sm , zse, ce eamur a tu U văr ş mătuşă a Zmbru î răspuse

ea mrată ş u at uch ac a Cherech. Nu

cusc, dar taca vrbeşte adeser de e Dar de cemă îtreb A murt tacătău , gră Şr aşezat . Taca I a murt şpt ea ţelegea be, u se îda că e mrt cîd

spuea Şr, dar vrba aceasta, mrt, î sua a glî ureche, u putea să ş îchpuască rt pe tatăl

e, u vedea, u smţea mrt. Ş cum a murt îtrebă ea rcasă. De heră Ş, u şt, cum a murt de heră Nu ştu , răspuse e ; ştu uma că umare

avea a dîsu.Sma rdcă mîa, ş trase peste rute ş îcepu

a se reca ître sprîceeNu era cu putţă IAc a c stră, aşa cum a pecat , sgur ş părăst ,

el putea să mar㪠ttuş era mrt Ce trebue să ac eu acum îtrebă ea Nu prea ştu c eu, răspuse e O să îtrebăm

vreo babă. Acum dute şi-ţi  despleteşte părul , iară eU 

mă  pun călare, mă duc  la  Cherechi  şi pînă  la miezul nopţ  mă întorc cu unchu tău a Socodor, ca să- scalde  ş să-I întndă  de pryeghe. Pin-atunc vno ş tu, ca să beşt

E be aşa I

Be î răspuse Şr ş grăb spre casă petruca săş ceară ba ş u ca de a Busuc.

Sma rămase prvd urma u

Page 71: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 71/118

S c ă l d a t ! întins pe m a s ă ! priveghiat! bocit a t ă l ei 1bocit de dinsa?!

Ea i l vedea, acum i l i m ţ e a mort.- Ş o f r o a n e - s t r i g ă dînsa plecînd în urma f l ă -

5 c ă u l u i - nu te duce 1 S ă m e a r g ă vreun altul. Tu num ă p o ţ i l ă s a pe mine s i n g u r ă .

Ş o f r o n se opri .A ş a era: el nu putea s-o lase pe dînsa s i n g u r ă .Ea î n a i n t ă spre el un pas, doi p a ş i , c i ţ i v a p a ş i ,

10 apoi se opri scoase un ţ i p e t s f ă ş i e t o r .- Unde-l întindem pe taica? 1 unde-i --facem pri

veghia? !- La mine în c a s ă 1 îi r ă s p u n s e popa, g r ă b i n d la

dînsa.15 Simina ii s ă r u t ă mînile, apoi începu s ă p l î n g ă

u r c ă s c ă r i l e casei, d e s p l e t i n d u p ă r u l .

XIV

N o a u ă s ă p t ă m î n i de zile Simina nu ş i - a împletit

p ă r u l , n o a u ă s ă p t ă m î n i de zile în toate serile ea ş i - a20 încheiat u g ă c i u n e a cu vorbele: " I a r t ă , Doamne, g r e ş e

lile mele si-i d ă lui odihna mortilor fericiti 1"Popa (a îngropat, i-a f ă c u t pomenile, i-'a citit e r t ă

riIe, i-a i n u t în casa lui fata. Popa? - nu 1 preuteasa,c ă c i popa era p o p ă trebuia s ă - ş i caute de popie.

25 In ă d a r s t ă r u i a Vica, în ă d a r unchiul de la Cherechi,în z ă d a r m ă t u ş a de la Zimbru: Simina nu putea s ăplece de la Socodor, nu putea s ă - I lase pe mortul eisingur. Nu plîngea nici pe f a ţ ă , nici în ascuns, nu seducea nici în cimitir, ca ă - i ude mormîntul cu l a c r ă m i

30 dar stetea ş i voia s ă steie în satul acesta. Ş i de cite

ori o ispitea gindul a se d e p ă r t a , ea se trezea pe dealuldin Zimbru, mai sus de b i s e r i c ă , între crucile marivopsite în fel de f e ţ e , ş i - l vedea cu ochii, viu i l vedea,

p u i n d u - ş i b ă ţ u l pe ţ e l i n ă , i l auzea g r ă i n d : "Vezi35 tu, aici, tocmai aci este înmormîntat b u n i c u - t ă u , aici

i-a fost groapa, s-a p r ă p ă d i t l-au c ă l c a t oamenii, dar

aici a fost, ş i colo al bunichi-ti." "Iar aici e înmormîntat taica 1" r ă s u n a în sufletul ei, ea r ă m î n e a .

:J32

Scdat îts pe mas prveghat bct tat e 1

bct de dîsa? a î veea, acum î smţea mrt

Şfrae strg dîsa pecîd urma f5 cuu u te duce 1 S mearg vreu atu. Tu um pţ sa pe me sgur.

Şfr se pr.şa era e u putea s - ase pe dîsa sgura at spre e u pas, d paş, cîţva paş,

0 ap se pr ş scase u ţpet sfşetr Ude- îtdem pe taca? 1 ude- acem pr

vegha? La me î cas î rspuse ppa, grbd adîsa

15 Sma î srt mîe, ap cepu s pîg şurc scre case, despetduş pru.

XIV

Nau sptmî de e Sma u ş-a împettpru, au sptmî de e î tate sere ea şa

2 0 îcheat rugcuea cu vrbee "Iart, Dame, greşee mee s- d u dha mrtr ferct 1"

Ppa (a grpat, -a fcut pmee, a ctt ertre , -a ţut î casa u fata Ppa? u preuteasa,cc ppa era pp ş trebua sş caute de ppe

5 dar strua Vca, dar uchu de a Cherech ,î dar mtuşa de a mbru Sma u putea spece de a Scdr, u putea s- ase pe mrtu esgur Nu pîgea c pe faţ, c ascus, u seducea c cmtr , ca s- ude mrmtu cu acrm,

3 0 dar stetea ş va s stee î satu acesta Ş de cîte

r sptea gîdu a se deprta, ea se treea pe deaud mbru, ma sus de bserc, tre cruce marvpste fe de feţe, ş- vedea cu ch , vu vedea,pudu-ş bţu pe ţe, ş auea grd "Ve

3 5 tu, ac, tcma ac este mrmtat bucutu, ac-a fst grapa, s-a prpdt au ccat ame, darac a fst, ş c a bucht "ar ac e îmrmîtat taca rsua î sufetu e, ş ea rmîea.

:3

Page 72: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 72/118

Ş i d a c ă ar fi vrut s ă se d u c ă , n-ar fi l ă s a t - o preuteasa, c ă c i era s i n g u r ă preuteasa mai-nainte de a fivenit Simina la casa ei, dar ea nu ş t i u s e cît e de r ă ude a fi

s i n g u r ă .5 Ş i t o t u ş i tot preuteasa i-a adus aminte c-a r ă m a s

pustie casa din Zimbru c ă trebuie s ă - ş i caute alta.Se peptena Simina ş i preuteasa se uita la p ă r u l ei.

- Greu se d e s c u r c ă 1 zise ea ş i l u ă peptenulp e p t e n ă p ă r u l începu s ă - I î m p l e t e a s c ă .

10 Simina s i m ţ e a c ă o n ă p ă d e s c l a c r ă m i l e , dar nuzi cea nimic: o d a t ă trebuia s ă fie împletit.

Apoi au început a m î n d o a u ă s ă p l î n g ă ş i au plînsau plîns p î n ă ce n-au încetat a mai plînge.- Ş i apoi, Simino! - g r ă i în cele din u r m ă preu-

15 teasa - de la Curtici la Socodor nu e cale l u n g ă . A ş a ,din d u m i n e c ă în d u m i n e c ă , tot o s ă ne mai vedem noi.

"Pui de cuc în cuib de c i o a r ă ! Simino! fata mea 1"r ă s u n a în sufletul Siminei.

- Pîn-atunci os ă

mait r e a c ă m u l t ă

vremeI - r ă s -

20 punse ea c u p r i n s ă de f r i c ă - dac-o fi v r o d a t ă asta.

- Vine Busuioc d u m i n e c ă IS i m i n a - ş i p l e c ă ochii t ă c u .D u m i n e c ă ! acum, d u m i n e c ă ? IŞ t i a dînsa ce v o i e ş t e Busuioc ş i se obicinuise cu

25 gîndul c ă a ş a are s ă fie; el n s ă îi venea prea în curînd.T r e c u r ă d o a u ă luni de zile de cînd n-a mai avut timp

de a se gîndi la aceasta, ş i acum nu mai putea p a r c ăs ă a d u c ă aminte de cele petrecute.

Seara, mai-nainte de a fi adormit, ea stete mult30 timp t r e a z ă d u s ă cu gindul în trecut în viitor.

Ea î n s ă ş i le-a f ă c u t , le-a s i m ţ i t le-a suferit toate,dar acum, privindu-Ie cu ochiul ei limpezit în durere,

p a r c ă nu le mai credea: gînduri ş i s i m ţ i r i se a ş e z a s e r ăcu totul altfel de cum au fost în sufletul ei, ş i de cîte

3 5 ori se gîndea la Iorgovan, obrajii i se umpleau de singeo pornire de neîndurare i i trecea prin suflet.

Precum puhoiul s u r p ă , d ă r î m ă , ia, duce ş i n ă m o e ş t e , tot astfel durerea mare c u r ă ţ ă sufletul; precum

d u p ă puhoi abia pe ici, pe colo se mai z ă r e s c urmele40 celor foste, tot astfel d u p ă durerea o v î r ş i t o a r e d e p ă r

tate ni se ivesc acoperite în uitare cele s i m ţ i t e

233

Ş daă ar vrut să se duă, -ar lăsat- preuteasa, ă era sgură preuteasa ş ma-ate de a vet Sma la asa e, dar ea u ştuse ît e de rău

de a sgură5 Ş ttuş tt preuteasa a adus amte -a ămaspuste asa d Zmbru ş ă trebue să-ş aute alta

Se peptea Sma ş preuteasa se uta la păul e Greu se desură zse ea ş luă pepeul ş

pepteă părul ş îepu să- împleteasă1 0 Sma smţea ă ăpădes larămle da u

zea m dată trebua să e împlettAp au îeput amîdauă să plîgă ş au plîsş au plîs pîă e au îetat a ma plîge Ş ap, Sm gră î ele d urmă preu-

1 5 teasa de la Curt la Sdr u e ale lugă Aşad dumeă î dumeă, tt să e ma vedem

"Pu de u î ub de ară Sm ata mea 1 răsua î suletul Sme

Pî-atu să ma treaă multă vreme răs2 o puse ea uprsă de ră da- vrdată ş asta Ve Busu dumeă

Smaş pleă h ş tăuDumeă 1 aum, dumeă?

Şta dîsa e veşte Busu ş se buse u25 gîdul ă aş a are să e ; el îsă î veea prea î urîd

Treură dauă lu de zle de îd a ma avut tmpde a se gîd la aeasta, ş aum u ma putea paăsăş aduă amte de ele petreute

Seara, ma-ate de a adrmt, ea stete mult 0 tmp trează ş dusă u gîdul î treut ş î vtr

a îsăş le a ăut, le-a smţt ş lea suert tate,dr aum, prvdue u hul e lmpezt î durere,pară u le ma redea gîdur ş smţr se aşezaseră

u ttul altel de um au st î suletul e, ş de îte 5 r se gîdea l a Irgva, braj se umpleau d e sîgeş prre de eîdurare î treea pr sulet

Preum puhul surpă, dărîmă, a, due ş ămleşte , tt astel ş durerea mare urăţă suletul preumdupă puh aba pe , pe l se ma zăres urmele

q O elr ste, tt aste ş după drerea vîrştare depăr

tate se ves ş aperte î utare ele smţte33

Page 73: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 73/118

mai-nainte; dar precum pe urma puhoiului de p r i m ă v a r ă c r e ş t e i a r b ă verde, tot astfel ş i durerea mistuitoare l a s ă în sufletul t i n ă r o n o a u ă sete de v i a t ă

C i t ă nebunie, cite dureri pe urma ei! - ş i t o t u ş i ,5 s i m ţ i n d u - s e c u m i n ţ i t ă , Simina începu s ă p l î n g ă . Era

t r e z i t ă din aiurirea ei, dar perdut ii era farmeculv i e ţ i i , ş i de cite ori ea încerca s ă r e î n c e a p ă povesteac u r m a t ă , i i ă s u n a u ş i iar ii ă s u n a u in ureche vorbele:

"Pui de cuc in cuib de c i o a r ă 1 Simino 1 fata mea 1"10 Nu 1Prea era în curind.

l i trebuia timp, ca s ă se mai g î n d e a s c ă .Ş i t o t u ş i ea nu se s i m ţ e a destul de tare în ea ca ă

se p u n ă înprotiva v o i n ţ e i lui Busuioc.- Eu am o m ă t u ş ă , g r ă i dînsa, ş i un unchi: ă

15 v ă d ce zic a c e ş t i a ; s ă m ă c e a r ă de la d î n ş i i .

xv

Popa. F u r t u n ă se f ă c u s e om a ş e z a t .Nu-i vorba, tot mai mergea la v î n ă t o a r e , tot mai

mina caii, tot mai ţ i n e a la prepelicarullui, î n s ă p a r c ă20 nu-i mai pria nimic.

Mult ar fi dat s ă - I p o a t ă face viu pe N e a c ş u .El nu era de v i n ă c-a murit, dar tot ar fi fost mai

bine s ă t r ă i a s c ă , ori, d a c ă - i era data s ă m o a r ă , s ă fimurit la el a c a s ă

25 Cu toate aceste, Simina, fiica mortului, era în casalui, de cîte ori o vedea, trebuia s ă a d u c ă amintede r ă p o s a t u l ei p ă r i n t e .

Ş i o r i ş i u n d e se duce, popa F u r t u n ă nu putea s ăscape de N e a c ş u , f i i n d c ă Busuioc, c u m n a t u - s ă u , era

30 om ş t i u t de t o a t ă lumea: cine oare n-ar fi voit s ăş t i e d a c ă este ori nu a d e v ă r a t c ă Busuioc ş i - a pus încap s ă - ş i ieie o p ă d u r e a n c ă n o r ă in c a s ă ?

Mai ales rudeniile cele multe ale lui Busuioc eraufoarte nedumirite .

35 Unii erau de p ă r e r e c ă bine face Busuioc, f i i n d c ă e

234

om cu stare, n-are nevoie de n e v a s t ă cu zestre, ş i nueste pe lumea aceasta lucru mai bun decît dragosteaintre n e v a s t ă b ă r b a t . Dar, mai presus de toate,

maate dar precum pe urma puulu de prmăvară creşte arbă verde tt astel ş durerea mstutare lasă suletul tăr auă sete de vată.

Ctă ebue cte durer pe urma e 1-

ş ttuş smţdu-se cumţtă Sma cepu să pgă. Eratreztă d aurrea e dar perdut era ş armeculveţ ş de cte r ea cerca să receapă pvesteacurmată răsuau ş ar răsuau urece vrbele

Pu de cuc cub de cară 1 Sm ata mea 1 0 Nu 1 Prea era curd

trebua tmp ca să se ma gdeasc㪠ttuş ea u se smţea destul de tare ea ca să

se puă prtva vţe lu Busuc. Eu am mătuşă gră sa ş u uc să

1 ăd ce zc aceşta să mă ceară de la dş

xv

Pp Furtuă se ăcuse m aşezat.Nu- vrba tt a mergea la vătare tt ma

ma ca tt ma ţea la prepecarul lu să parcă2 0 u- ma pra mc

Mult ar dat să- pată ace vu pe Neacşu El u era de vă ca murt dar tt ar st ma

be să trăască r dacă- era data să mară să murt la el acasă.

2 Cu tate aceste Sma ca mrtulu era casalu ş de cte r vedea trebua săş aducă amede răpsatul e părte.

Ş rşude se duce ppa Furtuă u putea săscape de Neacşu dcă Busuc cumatu-său era

30 m ştut de tată lumea ş ce ar -ar vt să

şte dacă este r u adevărat că Busuc ş-a pus cap să-ş ee pădureacă ră casă?Ma ales rudele cele multe ale lu Busuc erau

arte edumrte35 U erau de părere că be ace Busuc dcă e

2

m cu stae -are eve de evastă cu zestre ş uste pe lumea aceasta lucru ma bu dect dragstea

tre evastă ş bărbat Dar ma presus de tate

Page 74: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 74/118

S i m i ~ a era f r u m o a s ă , nora f r u m o a s ă e podoabacaseI.

A l ţ i i erau de p ă r e r e c ă Busuioc nici nu v o i e ş t e îna d e v ă r s ă - ş i însoare feciorul, dar n-are-ncotro, f i i n d c ă

5 Iorgovan e s t ă p î n în c a s ă , el face tot ceea ce v o i e ş t e .Ş i nici nu se p u t e ~ ~ ă fie a l t f ~ l . . r 0 r g o v a n , ă s t a , ce erael, d a c ă e vorba? NICI plugar, mCI om de carte! Umblasecît umblase la ş c o a l ă p î n ă cînd n-a perdut rostul plu

g ă r i e i , apoi, cînd a v ă z u t c ă e lucru greu cartea, iar s-a10 apucat de p l u g ă r i t , a d e c ă la drept vorbind, a r ă m a s

de g u r ă - c a s c ă pe a c a s ă .Iar

a l ţ i i ş t i a u c ănici Iorgovan nu

ţ i n es-o ieie peSimina de n e v a s t ă cum ar ş i putea un om ca dînsul

ă se n d r ă g e a s c ă de o p ă d u r e a n c ă ? Ea î n s ă l-a momit15 cu farmecele ei, îl ţ i n e de scurt, i-a mai murit apoi

p ă r i n t e l e , ş i Iorgovan, milos cum e, nu mai putea s ăscape de dînsa .

Popa u r t u n ă ş t i a c ă toate aceste nu sunt d e v ă r a t e ;el î n s ă dedea din umeri zicea c ă nu ş t i e nimic. Le

20 dedea tuturora dreptate ca ă scape de d î n ş i i .Un singur lucru t i a el; ă d a c ă n-ar fi murit e a c ş u ,

Busuioc nu s-ar fi plecat la v o i n ţ a feciorului s ă u c ăn i c i o d a t ă Iorgovan n-ar fi s t ă r u i t inprotiva v o i n ţ e i

t ă t i n e - s ă u .25 De aceea, de cind cu moartea lui N e a c ş u , popa

F u r t u n ă se ferea de a vorbi fie cu Busuioc, fie cu Vica,

fi e cu Iorgovan despre Simina.Busuioc o s i m ţ i s e aceasta la inceput, p a r c ă preap u ţ i n i i p ă s a . El î n s ă era deprins s ă c e a r ă sfatul cum-

3 O n a t u - s ă u în toate treburil e încetul. cu încetul senedumeri.

- Ei! spune - g r ă i el în cele din u r m ă - vorb e ş t e ş i tu o d a t ă ce zici?

Popa seu i t ă

zîmbind la el.35 - Ce m ă mai întrebi? îi r ă s p u n s e . P a r c ă tu p o ţ i s ă

faci altfel decît a ş a precum te bate pe tine capul!M ă c a r o d a t ă în v i a ţ a ta, acum, cînd e vorba de î n s u r ă toarea feciorului t ă u , f ă ce ş t i i .

- O iau în spinarea mea! g r ă i Busuioc, ş i de aici40 inainte lucrul era h o t ă r î t .

235

Simina era frumoasă, ş nora frumoasă e podoabacasei

Alţi erau de părere că Busuioc nici nu voieşte nadevăr săşi însoare fecioru, dar n-are-ncotro, fiindcă

5 Iorgovan e stăpîn în casă, el face tot ceea ce voieşteŞi nic nu se putea să fie altfel Iorgovan, ăsta ce erael , dacă e vorba? Nici plugar, nic om de carte Umbasecît umblase a şcoală pînă cînd n-a perdut rostu pugăriei , apoi , cînd a văzut că e lucru greu cartea, ar sa

1 0 apucat de plugărit, adecă la drept vorbind, a rămasde urăcască pe acsă

ar alţii ştiau că nici Iorgovan nu ţine s-o ieie peSimina de nevastă cum ar şi putea un om ca dînsusă  se îndrăgească de o pădureancă? Ea însă  l-a momit

1 5   cu farmecele ei , î l ţine de scurt, i-a mai murit apo şi printele, şi Iorgovan, milos cum e, nu mai putea săscape de dînsa

Popa Furună ştia că toate aceste nu sunt adevărate ;el însă dede din umeri şi zicea că nu ştie nimic Le

0 dedea tuturora dreptate ca să scape de dînşiiUn singur lucru ştia el că dacă nar f murit N eacşu

Busuioc nu s-ar fi pecat a vonţ feciorului său şi căniciodată Iorgovan nar fi stăruit î1protiva voinţeitătîne-său .

2 5 De aceea, de cînd cu moartea lu Neacşu, popaFurtună se ferea de a vorbi fie cu Busuioc , fe cu Vca ,

fie cu Iorgovan despre Sima.Busuioc o simţise aceasta şi , la început, parcă reapuţin î păsa E însă era deprins să ceară sfaul cum-

30 natu-său în toate trebrile şi înceul u nceul senedumeri

Ei spune gră el în cee din urmă vorbeşte şi tu o dat: ce zci?

Popa se ută zîmbind la el. 5 Ce mă mai întrebi ? îi răspunse Parcă u poţ săfac atfe decît aşa precum te bate pe tine capu I

Măca o dată în viaţa ta , acum, cînd e vorba de însurătoaea fecorului tău, fă ce şti

- O  au  în  spinrea mea I grăi  Busuioc, şi de aci 40 nainte ucrul era hotărît.

235

Page 75: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 75/118

5

10

15

20

25

30

35

~ o

236

Cît pentru Iorgovan, el t r ă i a în a ş t e p t a r e .Era î n v r ă j b i t cu sine î n s u ş i , ş i firea d o r i n ţ e l e

i se schimbau pe ceas, pe minut. S i m ţ ă m î n t u l de strîmtorare î n s ă care îl cuprinsese atunci la Zimbru, cînd

N e a c ş u se învoise ca s ă plece cu Simina la Cîmpie, maiales acest s i m ţ ă m î n t îl s t ă p î n e a mereu. N-ar f i voit

ş i n-avea în el d e s t u l ă virtute ca s ă v o i a s c ă .I ş i aducea aminte de cele petrecute, de vorbele ce

g r ă i s e atunci noaptea,' de mînia lui Ş o f r o n , de mînialui N e a c ş u , de h o t ă r î r e a Siminei, î ş i aducea aminte

de e ţ i a sa de moartea lui N e a c ş u ; era preste u t i n ţ ăca el s ă mai p o a t ă privi d u p ă toate aceste în ochiiSiminei f ă r ă ca s-o u r a s c ă .

Nu I aceasta nu se putea!Simtea în el c ă d a c ă Simina i-ar aduce aminte cu

un singur semn m ă c a r de cele petrecute, el ori s-artîrî ca atunci noaptea la picioarele ei, ori ar trebui s ă

î n c h i d ă ochii s-o omoare.Ş i t o t u ş i el nu putea altfel, îi era peste p u t i n ţ ă

s ă - ş i r u m p ă gîndul de la dînsa.Adeseori, cînd i l vedea pe Ş o f r o n c ă u t î n d u - ş i l i n i

tit de t r e a b ă , se pomenea c ă - I p r i v e ş t e cu un fel des f i o a s ă uimire p a r c ă - i era f r i c ă de dînsul.

Ş t i a c-o i u b e ş t e pe Simina, ş t i a c ă dînsa nu-l i u b e ş t epe el, gîndul c ă s-ar putea s ă - I i u b e a s c ă v r e o d a t ănici nu întra în mintea lui . r n s ă tot atit de bine ş t i aIorgovan c ă Simina ţ i n e la Ş o f r o n mai mult decît laun frate mai mare c ă Ş o f r o n le ş t i a toate. Era cu

p u t i n ţ ă ca el s ă nu-i z i c ă Siminei: " F e r e ş t e - t e de t i c ă ~losul care a s t ă z i te-a batjocorit, iar mîne e-n stare S ă - ţ I

s ă r u t e p ă m î n t u l de sub picioare."Ş i t o t u ş i el nu putea altfel.Plecînd dar la Socodor, Iorgovan nu era în voie

de n u n t ă , iar Busuioc o s i m ţ e a ş i el aceasta ş i - i veneas ă - I certe.Intrînd in curtea popii, Iorgovan începu s ă tremure

în tot trupul, iar cînd dete f a ţ ă cu Simina, vederilei se î m p ă i n g e n i r ă venea p a r c ă s ă a m e ţ e a s c ă .

Busuioc i l vedea numai cu anevoia se mai putea

s t ă p î n i .

Ct petru rg el trăi şeptreEr răjbit cu sie suşi şi ire ş driţele

i se schimbu pe ces pe miut Simţămtul de strmtrre să cre l cuprisese tuci l Zimbru cd

5 Necşu se ise c să plece cu Simi l Cmpie miles cest simţămt stăpe mereu Nr i itşi -e el destulă irtute c să iscă.

şi duce mite de cele petrecute de rbele cegrăise tuci pte de mi lui Şr de mi

1 0 lui Necşu de hărre Simiei şi duce mitede beţi s şi de mrte lui N ecşu ; er preste putiţă

c el să mi ptă prii după tte ceste chiiSimiei ără c s urscăNu cest u se pute I

1 5 Simţe el că dcă Simi ir duce mite cuu sigur sem măcr de cele petrecute el ri srtr c tuci pe l picirele ei ri r trebui săchidă chii şi s mre.

Şi ttuşi e u pute ltel i er peste putiţă 0 să-şi rumpă gdul de l ds.

Adeseri c d l ede pe Şr căutduşi liiştit de trebă se pmee căl prieşte cu u el desisă uimire şi prcăi er rică de dsul.

Şti c iubeşe pe Simi şti că ds u-l iubeşte2 pe el şi gdul că sr pute să iubescă redtă

ici u tr mite lui. să tt tt de bie şti

rg că Simi ţie l Ş mi mult dect lu rte mi mre şi că Şr le şti tte Er cuputiţă c el să u-i zică Simiei "Fereşte-te de tică

0 lsul cre stăzi te bt crit ir me e- stre ăţsărute pămtul de sub picire.

Şi ttuşi el u pute ltelPlecd dr l Scdr rg u er e

de ută ir Busuic sime şi e cest şi- i ee3 5 să- certe

trd curte ppii rg cepu să tremure tt trupu ir cd dete ţă cu Simi ederilei se mpăigeiră şii ee prcă să meţescă

Busuic l ede şi umi cu ei se mi pute� o stăpi

Page 76: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 76/118

Cind apoi preuteasa-l a p u c ă la o parte începu s ă - iv o r b e a s c ă despre neamurile Siminei, el se f ă c u rece casloiul de g h e a ţ ă .

Atît i-ar mai fi lipsit! N-avea oare el î n s u ş i destule5 neamuri!?

Dar nu-i întra lui Busuioc în cap gindul c ă o f a t ăr ă m a s ă pe drumuri ar mai putea s ă steie în chibzuiricînd el o p e ţ e ş t e pentru feciorul s ă u .

N azuri m u i e r e ş t i !10 - Zi-i s ă vie încoal g r ă i el aspru începu a se

plimba prin c a s ăLucrul ă s t a trebuia s - a j u n g ă o d a t ă la c a p ă tPeste p u ţ i n Simina î n t r ă r ă m a s e cu capul plecat

înaintea lui.15 - Simino t îi zise el cumpenind vorbele, pentru ca

nu cumva s ă p a r ă prea de tot doritor de a-i fi socru.Cum ă m î n e cu tine? mai stai aici, te duci la n c h i u - t ă uori vii ă stai i a ţ a t o a t ă la casa mea, unde atît de mult

esti d o r i t ă ?20 ' Simina î ş i r i d i c ă capul, î ş i trase mîna s t î n g ă peste

frunt e, apoi r ă m a s ă o c l i p ă n e m i ş c a t ă .Ş t i a cu cine o r b e ş t e : acum nu mai putea s ă r ă m î i e

aici ş i - i era foarte greu s ă plece.- D e o c a m d a t ă - r ă s p u n s e ea plecînd iar ochii

25 - o s ă m ă duc la unchiul.

Busuioc r ă m a s e ca t r ă s n i t din senin.La asta nu s-a a ş t e p t a t .Cum r ă m î n e a el f a ţ ă cu lumea, f a ţ ă cu rudele lui I?Î i venea s ă - ş i î n f i g ă ghearele-n carne.

30 Simina-si r i d i c ă iar ochii si-l privi ca si cînd ar fivoind s ă - I 'intrebe d a c ă mai'are ceva de' zis.

- Nimic, g r ă i el. Voiam numai ă ş t i u . D e o c a m d a t ăv o i e ş t i a ş a .

Os ă

nev e s t e ş t i

cînd vei fi voind altfel.- Da! i i ă s p u n s e ea încet, apoi se p l e c ă , îi s ă r u t ă35 mîna i e ş i cu pas domol.

Iorgovan .0 a ş t e p t a în pridvor.Ea trecu repede înainte, ca omul ce n-are timp de

a mai sta de v o r b ă .El i se puse neclintit în cale , citva timp ei r ă m a -

4 O s e r ă privind cu încordare unul la altul.

- Ce-i?! î n t r e b ă el.

237

Cîd pi preutesl pucă l prte şi îcepu săivrbescă despre emurile Simiei , el se ăcu rece csliul de gheă.

Atît ir mi i lipsit ! ve re el îsuşi destule5 emuri!?

Dr ui îtr lui Busuic î cp gîdul că tărămsă pe drumuri r mi pute să steie î chibuiricîd el peeşte petru ecirul său.

Nuri muiereşti ! 0 Zii să vie îc grăi el spru şi îcepu se

plimb pri csă.Lucrul ăst trebui s-ugă dtă l cpăt.Peste pui Simi îtră şi rămse cu cpul plect

îite lui 5 Simi îi ise e cumpeid vrele, petru c

u cumv să pră pre de tt dritr de -i i scruCum rămîe cu tie? m sti ici , te duci l uchiu-tăuri vii să sti vi ttă l cs me, ude tît de multesti drită?

2 0 ' Simi îşi ridică cpul, îşi trse mî stîgă pesterute, pi rămsă clipă emişctă.

Şti cu cie vrbeşte cum u mi pute să rămieici şii er rte greu să plece.

Decmdtă răspuse e plecîd ir ch 5 să mă duc l uchiul

Busuic rămse c trăsit di sei.L st u s- şteptt.Cum rămîe e l ă cu lume, ă c u rudele lui I ?i vee să-şi îigă gherele cre.

0 Simi-şi ridică ir chii şil privi c şi cîd r ivid să îtrebe dcă mi re cev de is.

imic , grăi e Vim umi să ştiu Decmdtă

vieşti ş. O să e vesteşti cîd vei i vid ltel D ! îi răspuse e îcet, pi se plecă , îi sărută 5 mî şi ieşi cu ps dml.

rgv ştept î pridvr.E trecu repede îite, c mul ce re timp de

mi st de vrbă.El i se puse ecltit î cle, ş i cîtv timp e răm-

4 O seră privid cu îcrdre uul l ltul. Cei? ! îtrebă el

3

Page 77: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 77/118

- Nimic nu e! ii r ă s p u n s e ea s t r î m t o r a t ă- Ceva este, g r ă i el, ceva ce s-a pus intre mine

tine. V o r b e ş t e : fii cum ai fost o d i n i o a r ă j v o r b e ş t e - m if ă r ă m i l ă cum i-ai vorbit atunci lui Ş o f r o n . D a c ă n-a

5 perit el atunci, n-o s ă pier nici eu acum.- Eu nu t i u cevrei tu ă zici, îi zise dinsa u r b u r a t ă- Voiesc s ă zic c ă atîta om ca Ş o f r o n sunt eu!- L a s ă pe Ş o f r o n !- Eu îl las - g r ă i el cu p a t i m ă - dar nu te l a s ă

10 el pe tine!

Simina se î n d r e p t ă , se u i t ă aspru in f a ţ a lui, apoiincepu s ă r i d ă .

- Ş t i i c ă mi-e f r i c ă de tine, zise ea încet . Spune-mic ă te omori! - f ă - ţ i obiceiul! - tu ş t i i c ă cu aceasta

15 m ă p o ţ i muia de ă t î r ă s c la picioarele tale. N-ai decîts ă vrei, ş m ă dau în placul t ă u .

G r ă i n d aceste, ea se intoarse ca s ă se d e p ă r t e z e .- C e - ţ i p a s ă ţ i e acum d a c ă mor sau nu! s t r g ă el.

- Apoi da!? g r ă i dinsa întorcîndu-se iar spre el.20 Tu mori o d a t ă ca s ă m ă omori pe mine in i e ş t e c a r e

ceas, mie prea u ţ i n îmi a s ă . Tu o r b e ş t de o f r o n ? !- adause ea aspru - tun Ş o f r o n e om, Iorgovane !

Ea se d e p ă r t ă î n s p ă i m î n t a t ă oarecum de vorbelece g r ă i s e .

25 - O s ă vezi tu c ă ş i eu sunt om! g r ă Iorgovan

intr-un tirziu, cad e ş t e p t a t

din vis. Pot eus ă t r ă i e s c

f ă r ă tine. Ba nu pot, nu pot! adause apoi peste u ţ i nc ă z u frînt pe o l a v i ţ ă din apropierea lui.

XVI

3o Plecînd Busuioc la Socodor, Curticiul intreg ş t i ain ce t r e a b ă o s ă - i fie umblarea.

Ş t a Ş o f r o n .El pusese caii la c ă r u ţ ă j chiar el cu mina lui ii

deduse lui Iorgovan biciul: i-a v ă z u t plecînd j le-a35 zis "noroc bun" j s-a uitat în urma lor.

238

La urma urmelor, t i a el de mult c ă a ş a au ă vie

lucrurile, era obicinuit cu gîndul acesta n-avea de

ce s ă - ş i f a c ă i n i m ă rea .

Nimic u e i răspuse ea strmtrată Ceva este grăi e ceva ce s-a pus te mie

şi tie Vrbeşte : i i cum ai st diiară vrbeşte-mi

ără miă cum iai vrbit atuci ui Şr Dacă -a5 perit e atuci - să pier ici eu acum Eu u ştiu cevrei tu să zici i zise dsa turburată Viesc să zic că atîta m ca Şr sut şi eu ! Lasă- pe Şr 1 Eu î as grăi e cu patimă dar u te asă

1 0 e p e tie

Simia se îdreptă se uită aspu aţa ui apicepu să rîdă Ştii că mi-e rică de tie zise ea cet Spuemi

că te mri ! ă-ţi biceiu tu ştii că cu aceasta1 5 mă pţi muia de mă trăsc a piciaree tae Nai decît

să vrei ş i mă dau pacu tăurăid aceste ea se îtarse ca să se depărtze Ce-ţi pasă ţie acum dacă mr sau u strigă e

Api da ? grăi dsa îtrcîdu-se iar spre e2 0 Tu mri dată c a s ă m ă mri pe mie ieştecare

ceas şi mie prea puţi mi asă Tu vrbeşi de Şr? 1- adause ea aspru tu Şr e m rgvae

Ea se depărtă îspăimîtată arecum de vrbeece grăise.

25 O să vezi tu că şi eu sut m 1 grăi rgva

tru trziu ca deşteptat di vis Pt eu să trăescşi ără tie Ba u pt u pt adause api peste puişi căzu rt pe aviţă di aprpierea ui

XVI

3 Pecd Busuic a Scdr Curticiu treg ştiaî ce treabă săi ie umbareaŞti şi Şr

E pusese caii a căruţă j chiar e cu ma ui îideduse ui rgva biciu: ia văzut pecd; ea

3 zis "rc bu s-a uitat urma r

8

La uma urmer ştia e de mu că aşa au să vieucrurie era biciuit cu gdu acesta şi -avea de

ce săşi acă iimă rea

Page 78: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 78/118

Ş i t o t u ş i , întorcîndu-se la grajdul lui, el nu maivedea p a r c ă cu ochii: f ă r ă de veste, se î n t o a r s e r ă toatecu susul in jos în capul ş i în inima lui.

Una-i era s ă ş t i e s ă g î n d e a s c ă numai, ş i alta s ă5 v a d ă c ă se petrec lucrurile astfel.

Acum ar fi voit s ă - i o p r e a s c ă în loc s ă le z i c ă :"Mai s t a ţ i , ca s ă m ă mai gîndesc eu!"

El se l ă s ă frînt pe un sac cu g r ă u n ţ e stete multtimp a ş a , cu mintea o p r i t ă în loc.

10 I se i n f u n d a s e r ă toate.De multe ori î ş i zisese el c ă nu e Simina f a t ă de

seama lui, ş i - i era r u ş i n e c ă s-a gîndit r e o d a t ă , om cadînsul, s ă o ieie de n e v a s t ă ; acum î n s ă iar s i m ţ e a in

el c ă tot nu e om pe lume care ă - i fie potrivit ca dinsul.15 F i i n d c ă grozav îi era de d r a g ă .

Dac-ar fi fost om mai iute în h o t ă r î r i l e lui, el n-armai fi stat pe gînduri, ci ar fi luat un cal din grajd,s-ar fi aruncat în spinarea lui s-ar fi întins drumului,

ca s ă s o s e a s c ă la Socodor mai-nainte de Busuioc;20 numai î n s ă unul cite unul se î n t r ă m a u gîndurile in

mintea lui de cîte ori voia s ă se ridice el aduceaaminte c-a p ă ţ i t o d a t ă r u ş i n e , mare u ş i n e , r ă m î n e aînfipt la locul lui.

" Ţ i n e la mine! mult ţ i n e ! " zise el, a d u c î n d u25 aminte de cele din u r m ă zile pe care le-a petrecut cu

dînsa, de noaptea în care îl a d u s e s e r ă pe Iorgovan de

la birt, de ziua cînd ea-l rugases ă

nu o lases i n g u r ă ,

de dragostea pe care i-o a r ă t a s e în timpul înmormînt ă r i i lui N e a c ş u . " Ţ i n e la mine! - zise iar - dar

30 asta e alta!"

A ş a era rînduit!

El î n s ă , ce se f ă c e a el?Cum r ă m î n e a cu î n s u r ă t o a r e a lui?!Ce

se alegea de locul lui dec a s ă ? !

35 Unde se ducea el? cum urma v i a ţ a mai departe?gîndurile p l ă c u t e , pe care le f ă c u s e el mai-nainte

de a o fi v ă z u t pe dinsa, erau ele perdute, toate perdute? !

"Nu se poate! asta nu se poate !" s t r i g ă el ş i s ă r i în

40 picioare.

239

Ş ttuş îtrcîduse la gradul lu el u mvedea parcă cu ch : ără de veste se îtarseră ttecu susul s î capul ş î ma lu

Ua- era să şte ş să gîdească uma ş alt să vadă că se ş petrec lucrurle astelAcum ar vt să- prească î lc ş să le zcă

"Ma staţ ca să mă ma gdesc ş eu 1 "El se lăsă rît pe u s ac cu grăuţe ş stete mult

tmp aşa cu mtea prtă î lc 0 se îudseră tate.

De multe ri îş zsese el că u e Sma ată de

seama lu ş- era ruşe că s-a gîdt vredată m cdsul să e e de evastă ; acum să ar smţea el că tt u e m pe lume care să- e ptrivt c dsul

Fdcă grzav î era de dragăDc-ar i st m mai ute î htărîrle lu el -ar

ma stat pe gîdur c ar luat u cal d gradsar arucat spare lu ş sr îts drumulu ca să ssească la Scdr maate de Busuic ;

2 0 uma îsă uul cîte uul se îtrămau gîdurle mtea lu ş de cîte r via să se rdce el îş aduceamte ca păţt dată ruşe mare ruşe ş rămîeaîpt la lcul lu

"Ţe l a me 1 mult ţe 1 " îş zse el aducduşi2 amte de cele d urmă zle pe care le-a petrecut cu

dîsa de aptea î care l aduseseră pe Irgv de

la brt de zua cîd ea-l rugase să u lase sgurăde dragstea pe care arătase î tmpul îmrmîtăr lu Neacşu. "Ţe la me zse ar dr

3 0 asta e altaAşa era rdut !El îsă ce se ăcea el?Cum rămîea cu surătarea lu? !

Ce se alegea de lcul lu de casă? 13 Ude se duce el? cum îş urma vaţa ma depategîdurle plăcute pe care ş le ăcuse el ma-tede văzut pe dîsa erau ele perdute tate perdute? 1

Nu se pate 1 asta u se pate 1" strgă el ş săr î40 pcare

9

Page 79: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 79/118

Uitîndu-se apoi împregiur, el i e ş i din graj d,din curte, din sat, l u ă drumul Socodorului, pe jos,incet, dar intins cu pasul bine c ă l c a t , ca omul careş t i e c ă n-are ă s o s e a s c ă prea tîrziu. Ş i cît ţ i n e drumul

5 de la Curtici la Socodor, peste b ă t ă t u r i , peste m i r i ş t iogoare, Ş o f r o n s-a dus mereu, dar mintea-i sta în loc,

asupra gîndului c ă asta nu se poate.Sosind la casa popii, el s-a oprit în loc p a r c ă

incepuse a ş o v ă i în gîndul lui.10 Mare r u ş i n e a p ă ţ i t el in v i a ţ a lui 1

Curtea era d e ş a r t ă : Busuioc plecase de mult, iar

slugile erau duse la joc.Ce f ă c e a el acum?Cu ea s i n g u r ă voia s ă v o r b e a s c ă : cum s-o puie asta

15 la cale?El î n t r ă sfiicios în curte, i n a i n t ă spre c a s ă , u r c ă

s c ă r i l e , apoi iar se opri ş i incepu s ă t u ş e a s c ă , d o a r ă - lva auzi Simina ş i - i va c u n o a ş t e glasul ş i va i e ş i la el.

Simina e r a - n f u n d a t ă în iatacul preutesei, u n d e - ş i20 dedea s i l i n ţ ă s ă p l î n g ă , dar nu putea.

Era î n s ă preuteasa prin apropiere.Auzind t u ş i t u l în pridvor, ea t r e s ă r i , apoi i e ş i

s p ă r i a t ă din c a s ă- Ce-i, Ş o f r o a n e ? î n t r e b ă ea, o p r i n d u - ş i r ă s u f l a r e a

25 - Nimic, îi r ă s p u n s e el. Am venit eu a ş a , de capulmeu: nu Busuioc m-a trimis; am o v o r b ă cu Simina,

d a c ăse poate.Simina ă r i s p ă r i a t ă - n picioare cînd preuteasa n t r ă

la ea spuse c ă Ş o f r o n are s ă - i spuie o v o r b ă .30 Dac-ar fi ş t i u t ce vrea o f r o n , preuteasa ar fi l ă s a t - o

pe Simina s ă se î n t o a r c ă s i n g u r ă la el; o vedea i n s ăatît de s c o a s ă din ale ei, ş i p a r c ă de sine se î n ţ e l e g e a

c ă nu trebuie s-o p ă r ă s e a s c ă .I a r ă Ş o f r o n

nu era nici el omul care le zice preute-35 selor chiar la ele a c a s ă : "Te rog, ia mai f ă bine s ă ne

l a ş i singuri".Ei într r ă t o ţ i trei în c a s ă ; preuteasa Simina se

a ş e z a r ă , iar Ş o f r o n r ă m a s e stînd la u ş ă , d a c ă mintea

i-a stat v r e o d a t ă în loc, acum i se î n ţ e l e n i s e .40 - Ş e z i , Ş o f r o a n e , g r ă i Simina, ca ă z i c ă ea ceva.

240

Utîduse ap împregur el eş d gra d şd curte ş d sat ş luă drumul Scdrulu pe sîcet dar îts ş cu pasul be călcat ca mul careşte că are să ssească prea tîrzu Ş cît ţe drumul

5 de la Curtc la Scdr peste bătătur peste mrştş gare Şr sa dus mereu dar mte a sta î lc asupra gîdulu că asta u se pate.

Ssd la casa pp el sa prt î lc ş parcăîcepuse a şvă î gîdul lu.

0 are ruşe a păţt el vaţa lu Curtea era deşartă: Busuc plecase de mult ar

slugle erau duse la cCe ăcea el acumCu ea sgură va să vrbească cum s pue asta

1 5 l a caleEl îtră scs î curte îată spre casă urcă

scărle ap ar se pr ş îcepu să tuşească darăva auz Sma ş va cuaşte glasul ş va eş la el

Sma eraudată î atacul preutese udeş2 0 dedea slţă să plîgă dar u puteaEra îsă preuteasa pr aprpere.

Auzd tuştul î prdvr ea tresăr ap eşspărată d casă

Ce Şrae? îtrebă ea prduş răsularea25 Nmc î răspuse el Am vet eu aşa de capul

meu u Busuc ma trms am vrbă cu Sma

dacă se pateSma săr spărată pcare cd preuteasa îtrăla ea ş spuse că Şr are să spue vrbă.

30 Dacar ştut ce vrea Şr preuteasa ar lăsatpe Sma să se îtarcă sgură la el ; vedea îsăatît de scasă d ale e ş parcă de se se îţelegeacă u trebue s părăsească

ară Şr u era c el mul care le zce preute3 5 selr char l a ele acasă : Te rg a ma ă be să elaş sgur

E îtr ară tţ tre î casă ; preuteasa ş Sma seaşezară ar Şr rămase stîd la uşă ş dacă mteaa stat vredată î lc acum se îţlese

0 - Şez Şrae gră Sma ca să zcă ş e a ceva

0

Page 80: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 80/118

El se a ş e z ă , apoi se u i t ă la preuteasa la SiminaŞ I iar la preuteasa.

- Uite! g r ă i , dar mai departe nu putea.Ş t i a el ce v o i e ş t e , î n s ă nu era î n c ă dumirit ar

5 mai fi voit s ă se g î n d e a s c ă , c ă c i una era s ă - ş i f a c ă ellucrurile in capul lui cel sec, ş i alta s ă steie f a ţ ă - n f a ţ ăcu Simina: uitindu-se la ea, el nu mai cuteza s ă a i b ăgîndul cu care venise, ş i l a c r ă m i l e î n c e p u r ă a curgepeste obrajii lui r u m e n i ţ i de vînt ş i de a r ş i ţ a soarelui.

10 Ş i nu e lucru de g l u m ă s ă - I vezi muiat p î n ă la

l a c r ă m i pe un om ca Ş o f r o n , care s t ă ca un munteînaintea ta.

Simina ă m a s e cu ochii p e r d u ţ i într-ai lui, c u p r i n s ăde fiori la vederea focului ce ardea în ei, î ş i strînse

15 umerii se dete p u ţ i n înapoi : s i m ţ e a c ă vine ce vine,c-o î n e a c ă , c-o n ă b u ş e ş t e plînsul.

Preuteasa se r i d i c ă si r ă m a s e m i r a t ă între amîndoi.- Nu e nimic! zise'el rîzînd. Uite, m-a apucat a ş a

f ă r ă de veste, dar trece . Voiam numai s ă - ţ i spun c ă e

2 O bine - u r m ă el din greu - e prea bine a ş a Ş i mie-mipare bine c ă te m ă r i ţ i d u p ă Iorgovan .

Pe Simina o î n e c ă plînsul, citva timp ei s t e t e r ătoti trei t ă c u t i si n e m i s ~ a t i

, - O, cît ;unt eu de' i ~ ă l o a s ă ! s t r i g ă ea d u p ă ce

25 se mai u ş u r ă . N-o s ă m ă i e r ţ i tu pe mine n i c i o d a t ăpentru cele ce ţ i - a m f ă c u t I

- Eu? î n t r e b ă Ş o f r o n mirat se u i t ă la preuteasa,

d o a r ă - i va spune ea de ce s ă o ierte pe Simina.- Nu, Ş o f r o a n e , u r m ă Simina, l u î n d u - ş i iar l i n i ş -

3 O t ea ei o b i c i n u i t ă . Asta a treeut pentru vecie! El m-ad e s p ă r ţ i t de taica in ziua m o r ţ i i lui, m-a d e s p ă r ţ i t det ine acum, cînd v i a ţ a îmi este mai grea: c ă i l e noastres-au d e s p ă r ţ i t ş i nu se mai pot întîlni în v i a ţ a aceasta IUite I a d ă u g ă apoi preste p u ţ i n . Nu pentru mine, c ă c i

35 eu sunt e v r e d n i c ă , ci pentru ă ai ţ i n u t la fie iertatul

a ţ i n u t ş i elIa tine . O! dac-ai ş t i cît a ţ i n u t ! ? Uitelţ i e totuna î ţ i este, tot n-o ă mai r ă m î i la Busuioc:m u t ă - t e aici la So codor, ca taica s ă nu r ă m î n ă singur.G r ă i n d aceste, ea se d e p ă r t ă

241

16

l se aşeză ai se uită la reuteasa şi la SimiaŞ iar la reueasa

Uie grăi dar mai deare u utea Şia el ce ieşte îsă u era îcă dumirit şi ar

5 mai fi it să se gîdească căci ua era să-şi acă ellucrurile î caul lui cel sec şi alta să steie faţă- faţăcu Simia: uitduse la ea el u mai cueza să aibăgîdul cu care eise şi lacrămile îceură a curgeeste brajii lui rumeiţi de ît şi de arşiţa sarelui

0 Şi u e lucru de glumă să- ezi muiat îă lalacrămi pe u m ca Şfr care să ca u mute

îaitea a Simia rămase cu cii erduţi îrai lui curisăde firi la ederea fcului ce ardea î ei îşi strîse

5 umerii ş i s e dee uţi îai simţea c ă ie ce iec îeacă c buşeşe lsul

Preueasa se ridică si rmase miraă îre amîdi u e imic ise el rîzîd Uie m-a aucat aşa

fră de ese ar ece iam umai sţi su că e O bie urmă el i gre e rea bie aşa Şi miemiare bie că e măriţi duă rga

Pe Simia îecă lsul şi ca im ei steterăţi trei tăcuţi şi emişaţi

0, cî sut eu de ticălasă s rigă ea duă ce se mai uşură să mă ierţi u e mie icidată

etru cele ce ţi-am făcu u? îtrebă fr mira şi se uită la reuteasa

dară-i a sue ea de ce să iere e Simia u Şfrae urmă Simia luîdu-şi iar liş

ea ei biciuită Asta a treu eru ecie l m-adesărţit de taica î ziua mrţii lui ma desărţi deie acum cîd iaţa mi este mai grea căile astre

s-au desărţit şi u se mai îtli iaţa aceastaI

Uite adăugă ai rese uţi u eru me căci5 eu su eredică ci eru că ai ţiu la fie iertaul

şi a ţiu şi el a ie O dacai şi cît a ţiu Uieţie ua îţi ese t - să mai rămîi la Busuic muă-e aici la Scdr ca aica să u rămîă sigur

Grăid acese ea se deărtă

Page 81: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 81/118

- Apoi se i n ţ e l e g e c ă viu I s-ar putea oare s ă nuviu!? r ă s p u n s e el f ă c i n d un pas in urma ei, îi a p u c ămineca de la c ă m a ş ă ş i s ă r u t ă pinza s t r ă v e z i e .

Ş i era foarte fericit Ş o f r o n c ă are unde s ă se d u c ă ş i5 putea s ă steie cu N e a c ş u la Socodor.

XVII

Ar fi vrut Busuioc s-o p o a t ă lovi pe Simina ş i simţ e a c ă nu se poate apropia de dînsa.

N-are in lumea aceasta averea nici un p r e ţ I10 Era om bogat: ce folos avea de b o g ă ţ i i l e lui?!

- E bine! g r ă i el cind se v ă z u f a ţ ă în f a ţ ă cu Vica.- Cum a ş a ? ! s t r i g ă Vica. Eu v ă v ă d pe amîndoi

p a r c ă nu v-ar fi toate caprele a c a s ă .- E foarte bine! g r ă i Busuioc. Mai bine nici c ă

15 se poate . Tu i n ţ e l e g i c ă a ş a trebuie s ă fie! A d e c ă t ecum?! Sunt eu dintre oamenii c e - ş i a d u n ă casa de pedrumuri?! Are ea neamurile ei: s ă se p u n ă la calecu ele j s ă - ş i g ă t e a s c ă zestrea, ca s ă nu-mi fie r u ş i n ecînd o voi primi în casa mea j ii dau eu de la mine,

20 dar s ă c e a r ă , s ă c e a r ă , atît m ă c a r .Asta o î n ţ e l e g e a Vica: s ă r a c u l , d a c ă - i s ă r a c o

d a t ă , s ă - i f a c ă bogatului m ă c a r m u l ţ u m i r e a de a cere.- Apoi, u r m ă Busuioc, trebuie s ă o p e ţ e s c cindva,

s ă o cer de la cineva, s ă o iau de undeva: se duce dar25 d e o c a m d a t ă la u n c h i u - s ă u la Cherechi. A ş a voiesc eu!

Vica se u l ţ u m i , in curind t i a tot satul cum s-aupus lucrurile la cale, ba peste citeva zile o ş t i a u ş icei de la Cherechi.

Simina începu s ă r ă s u f l e mai u ş o r .30 I n ţ e l e g e a de ce Busuioc nu i-a spus nici chiar neves-

tei sale a d e v ă r u lIncetul cu încetul se u i t ă toate, chiar ş i r u ş i n e a

p ă ţ i t ă de el p a r c ă nici n-ar fi fost.Acesta era gîndul lui Busuioc, ş i nici Simina nu

35 avea a l t ă d o r i n t ă .

242

- A ş a este ! 'le zi cea dar celor ce-o s u p ă r a u cuî n t r e b ă r i , ş i ca s ă î n c r e d i n ţ e z e c ă in a d e v ă r a ş a a

r ă m a s vorba , ea se puse pe lucru, ca s ă - ş i f a c ă zestrea,

Apoi se nţelege că viu s-ar putea oare să uviu ? răspuse el ş i , făcîd un pas n urma ei , i apucămeca de la cămaşă şi sărută pnza străvezie.

Şi era foarte fericit Şofron că are un de să se ducă ş i putea să steie cu eacşu la Socodor.

XV

Ar fi vrut Busuioc so poată lovi pe Simia ş i s iţea că u se poate apropia de dîsa .

-are n lumea aceasta averea nici u pre Era om bogat: ce folos avea de bogăţiile lui? E bine grăi el cd se văzu faţă n faţă cu Vica Cum aşa? strigă Vica Eu vă văd pe amîdoi

parcă u v-ar f toate caprele acasă. E foarte bine l grăi Busuioc Mai bine ici că

se poate. Tu înţelegi că aşa trebuie să fie Adecătecum? l Sut eu dintre oamenii ceşi adună casa de pedrumur? ! Are şi ea eamurile ei : să se pună la calecu ele să-şi gătească zestrea ca să umi fie ruşiecîd o voi prmi î casa mea îi dau şi eu de la mie

20 dar să ceară, să cear, att măcarAsta o ţelegea şi Vca: săracul dacă-i sărac o

dată, să facă bogatului măcar mulţumirea de a cere Apoi urmă Busuioc, trebuie să o peţesc cîdva

să o cer de la cneva să o iau de undeva: se duce dar2 deocamdată la unchiusău la Chereci. Aşa voiesc euVica se mulţumi , şi curînd ştia tot satul cum s-au

pus lucrurle la cale ba peste cteva zile o ştiau şicei de la Cherechi

Simia ncepu să răsufle mai uşor ţelegea d e c e Busuioc u i-a spus ic i chiar neves

tei sale adevărucetul cu încetul se uită toate chiar şi ruşea

pţită de el parcă nic nar f fostAcesta era gîdul lui Busuoc şi ici Simia nu

3 avea altă dorită

22

Aşa este le zcea dr clor ceo supărau cuîntrebăr ş ca să încrediţeze că adevăr aşa arămas orba, ea se puse pe lucru ca sşi facă zestea 

Page 82: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 82/118

î n s ă numai a ş a , azi un petec, mîne altul peste citevazile strica iar, ca s ă î n c e a p ă din nou. Iar d a c ă se g ă s e ape ici, pe colo cîte cineva ca s ă dea zor, ea ziceac ă n-are g r a b ă , c ă tot n-are s ă fie asta n i c i o d a t ă .

5 Ş i p a r c ă - i ş t i a gîndul, ş i Busuioc c ă p a pe ici, peco lo vorba c ă n-are g r a b ă , c ă cine ş t i e ? 1 poate c ă ş iIorgovan se va mai r ă z g î n d i .

Peste cîteva s ă p t ă m î n i ş t i a t o a t ă lumea c ă Busuiocnu vrea, i a r ă Iorgovan nu prea se o p i n t e ş t e nici el.

10 Ş i - ă stai ş i s ă te miri! - tot astfel zicea ş iIorgovan.

Nu poate pentru c ă s-ar fi r ă z g î n d i t , nu! cu una,cu d o a u ă , omul în dragoste nu se r ă z g î n d e ş t e ; el ş t i a

î n s ă în el, era pus într-un c o l ţ tainic al sufletului s ă u ,15 c ă Simina se va r ă z g î n d i ea, ş i dac-o va l ă s a el pe ea,

nu-l va ă s a ea pe el.Ş o o n , în s f î r ş i t , era frînt tîmpit, b u n ă o a r ă ,

ca omul ce a stat t o a t ă noaptea pe drum, b ă t u t de

vînturiş i

de ploaje.20 M u l ţ i ziceau c ă e om prost Ş o f r o n , d e ş i nimenin u - ş i aducea aminte ca el s ă fi f ă c u t v r e o d a t ă vreoprostie . Era numai tirziu la minte , atît de tîrziu , încîtar fi stat cu mintea p r i t ă în loc d a c ă l-ar fi luat cinevarepede l-ar fi întrebat d a c ă e b ă r b a t ori femeie ; ş i - a r

25 fi dat s e a m ă de ce i se face întrebarea, cum trebuie s-on ţ e l e a g ă , ce trebuie s ă r ă s p u n d ă în cele din u r m ă

tot ar fi r ă s p u n s "Ia stai s ă m ă mai gîndesc" .Atît de mult se temea ca nu cumva s ă z i c ă ori s ă

f a c ă vreo prostie, încît ţ i n e a capra de coarne ş i tot30 n u - n d r ă z n e a s ă spuie c ă nu e c i u t ă

Ş i cu toate aceste, el f ă c u s e o prostie, cea mai mare

prostie, o t i c ă l o ş i e n e m a i p o m e n i t ă ."Sunt un nemernic!" zise el întorcîndu-se de la

Socodor,d a c ă Ş o f r o n f ă c e a

vreun gînd, acesta,35 fie bun, fie r ă u , r ă m î n e a înfipt în el.Nu era bine, nu-i p ă r e a bine c ă Simina se m ă r i t ă

d u p ă Iorgovan: el, cu toate aceste, a zis c ă e binec ă pare lui bine .

S-a dus anume ca s ă - spuie Siminei c ă nu se poate ;40 cu toate aceste, i-a zis c ă e bine, c ă - i pare ş i lui

bine.

243

16*

să uma aşa, az u petec, me altul ş peste ctevazle strca ar , ca să ceapă d u . Iar dacă se găseape c, pe cl cte ceva ca să- dea zr, ea zcea

căare graă, că tt -are să fe asta cdată

Ş parcă- şta gdul, ş Busuc scăpa pe c, pecl vra că are graă, că ce şte? 1 pate că şrgva se va ma răzgd.

Peste cteva săptăm şta tată lumea că Busucu vrea, ară Irgva u prea se pteşte c el.

0 Ş să sta ş să te mr tt astfel zcea şrgva

Nu pate petru că sar f răzgdt, u cu ua,cu dauă, mu dragste u se răzgdeşte el ştasă e era pus tru clţ tac al sufletulu său ,

c ă Sma se v a răzgd ea ş dac va lăsa el p e ea,u va lăs ea pe e.

Şf frşt era frt ş tmpt uăară,ca mul ce a st tată aptea pe drum, ătut de

vur ş de pe 0 Mulţ ziceau ci prt Şf deş meuş aducea amte ca e să f ăcut redată vreprste. Era uma trzu la mte at de trzu, ctar f stat cu mtea prtă lc dacă l-ar f luat cevarepede ş -ar f treat dacă e bărbat r femee ş-ar

dat seamă d e c e s e face trearea um treue s-ţeleagă, ce treue să răspudă ş cele d urmă

t ar f răspus: "Ia sta să mă ma gdesc.Att de mult se temea ca u cumva să zcă r săacă vre prste, ct ţea capra de care ş tt

u-drăzea să spue că u e cut㪠c u tate aceste, el făcuse prste, cea ma mare

prste, tcălşe emapmetă.Sut u emerc 1" ş zse el trcdu-se de la

Scdr, ş dacă Şfr ş făcea vreu gd, acesta,3 fe u, fe rău, rămea fpt elNu er a be , u- părea be că Sma se mărtă

după rgva: el, cu tate aceste, a zs că e e şcă- pare ş lu e.

S-a dus aume ca să spue Sme c u se pate 4 0 cu tate aceste, -a zs că e e, că pare ş lu

e

1*

Page 83: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 83/118

D a c ă nu i-a l ă s a t timp s ă se g î n d e a s c ă , ce s ă f a c ăel, d a c ă l-a f ă c u t Dumnezeu a ş a de slab d e - ş i perde

mintile î n d a t ă ce se a f l ă în fata Siminei?

Dar Simina a zis c ă n-are s ă fie lucrul acela nicio-5 d a t ă

A zis? ! Ce mai tinea el s a m ă de cele zise de dînsa!?

El ş t i a ce-a zis el i n s u ş i , ş t i a ce g î n d e ş t e , ş t i a cum ş i - apus în el lucrurile la cale ş i - ş i mai aduce aminte c ătrebuie s ă se mute la Socodor, pentru ca mortul s ă nu

10 r ă m î i e singur.Sosind la Curtici, el n u - ş i mai g ă s e a locul.I i era g r o a z ă s ă fie singur cu gîndurile rele, care

zile întregi nu-l mai p ă r ă s e a u d a c ă ş i le f ă c e a o d a t ă ,si îi era rusine ă deie a t ă cu oameni.

15 ' Cînd îl' vedea pe B u ~ u i o c , i se r ă c e a tot sîngele învine, iar de Iorgovan se ferea, ca nu cumva s ă - I apuce

f ă r ă de veste si s ă - I s t r i v e a s c 㪠t i a el, n u ~ i vorba, c ă Simina nu e de seama lui,

dar si Busuioc trebuia s ă stie c ă nu-i Simina de n o r ă - n20 casa' lui, nici Iorgovan o ~ pentru o f a t ă ca Simina.

"Ei! ce le p a s ă lor?! merge cît merge 1" ziceael c î t e o d a t ă Ş i atunci îi venea s ă strige: " F e r i ţ i - v ă demine! l u a ţ i m ă ş i m ă l e g a ţ i ! p u n e ţ i - v ă cu ciomegele

m ă o m o r î ţ i ca pe un cîne turbat ."25 Dar lumea începu s ă v o r b e a s c ă despre biata S i m i n ă

s ă s p u n ă c ăBusuioc nu vrea, iar Iorgovan nu

s t ă r u i eŞ o f r o n p a r c ă n u - n ţ e l e g e a bine .

" C ă i l e noastre s-au d e s p ă r ţ i t nu se mai pot întîlni

în v i a ţ a aceasta."30 A ş a zisese dînsa .

Care va s ă z i c ă a ş a este.I i era r u ş i n e lui Ş o f r o n , dar nu putea s ă - ş i deies e a m ă d a c ă este r u ş i n e de r u ş i n e a ei, ori de nedrep

tatea ce i-o f ă c u s e lui Busuioc în gîndul lui, nici d a c ă - i35 p ă r e a bine ori r ă u de r u ş i n e a sa .

S i m ţ e a numai c ă acum poate s ă - I v a d ă pe Busuiocf ă r ă ca s ă i se mai r ă c e a s c ă sîngele în vine, c ă nu-i maivenea s ă - I apuce pe Iorgovan c ă Simina nu-i mai

p ă r e a atît de s t r a ş n i c ă . S ă r m a n ă c o p i l ă !40 Acum p a r c ă nu s-ar mai fi sfiit s ă v o r b e a s c ă cu

dînsai s ă - i s p u n ă

verde-na ţ ă

ceea ceg î n d e ş t e , f i i n d c ă

244

Dacă nu ia lăsat timp să se gîndească, ce să acăel, dacă la ăcut Dumnezeu aşa de slab deşi perdemintie îndată ce se ală în ata Siminei?

ar Simina a zis că nare s ie lucru acela nicio5 datăA zis Ce mai tinea e samă de cele zise de dînsa ?

l ştia cea zis el nsuşi , ştia ce gîndeşte, ştia cum şiapus în el lucrurie la cale şişi mai aduce aminte cătrebuie să se mute a Socodor , pentru ca mortul să nu

0 rămie singurSosind la Curtici, el nuşi mai găsea oculi era groaă să ie singur cu gîndurile rele, care

zile întregi nul mai părăseau dacă şi le ăcea odată,si î i era rusine să deie ată cu oameni

5 ' Cînd îl vedea p e Buuioc, i se răcea tot sîngele nvine , iar de orgovan se ere a, ca nu umva să apuceără de vese şi să strivască

tia e, nui vorba, că Simina nu e de seama lui,

dar şi Busuioc trebuia să ştie că nui Simina de norăn2 0 casa lui, nici orgovan om pentru o ată ca Simina."i şi ce le pasă or? 1 merge cît merge 1 îşi zicea

e cîteodată i atunci îi venea să srige "Feriivă demine luaimă ş i mă egai puneivă cu ciomegeleşi mă omorîi ca pe un cîne turbat

2 5 Dar umea ncepu să vorbească despre biata Simină

şi să spună că Busuioc nu vrea, iar orgovan nu stărui eoron parcă nunelegea bine"Căie noastre sau despărit şi nu se mai pot întîni

în viaa aceasta.30  Aşa zisese dînsa

Care va să zică aşa estei era ruşine lui oron, dar nu putea săş deie

seamă dacăi este ruşine de ruşinea ei, ori de nedrep

tatea ce io ăcuse lui Busuioc în gîndul lui , nic i dacăi 5 părea bine ori rău de ruşinea saSimea numai că acum poate să vadă p e Busuioc

ără ca să i se mai răcească sîngee n vine , că nui mavenea să apuce pe orgovan şi că Simina nui maipărea atît de straşnică Sărmană copilă!

0 Acum parcă nu sar mai i siit să vorbească cu

dînsa şi săi spună verden aă ceea ce gîndeşte, indcă44

Page 84: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 84/118

el era mai în v î r s t ă , mai a ş e z a t decît dînsa ţ i n e ala ea, mare minune cum ţ i n e a .

Mai ales acum Ş o f r o n nici n-ar fi stat de v o r b ă cuomul care ar fi zis c ă el nu se va muta u p ă Sf. Dumitru

5 la Socodor . Acesta era un lucru care de sine se înte-legea. '

Dar nici nu zicea nimeni ă n-are ă se mute. Ziceaut o ţ i c ă se va muta, f i i n d c ă a ş a zicea el, ş i asta era

treaba lui, el ş t i a mai bine ce ş i - a pus de gînd .10 Ş i f i i n d c ă de sine se î n ţ e l e g e a c ă are o f r o n s ă plece

de la Curtici, tot de sine se î n ţ e l e g e a ş i c ă - i este devînzare locul de c a s ă . A ş a zicea el, asta iar tot eltrebuia s ă o ş t i e mai bine.

Trecuse n s ă un an i j u m ă t a t e de cînd ş i c u m p ă r a s e15 acel loc, în timpul acesta se înfipsese în el gîndul

c ă locul acesta e al lui, c ă pe el are s ă z i d e a s c ă oc a s ă , c ă acolo are s ă - ş i p e t r e a c ă el v i a ţ a cu nevasta ş icu copiii lui. Cu una, cu d o a u ă nu putea s ă p ă r ă s e a s c ăel acest loc, de care se legau toate gîndurile p l ă c u t e

2O c e - ş i f ă c u s e în timp de un an j u m ă t a t e : el nu seputea gîndi pe sine altfel decît a v î n d u - ş i locul lui de

c a s ă , f ă r ă de acest loc el p a r c ă nu mai era tot el.Nu-i vorba, Ş o f r o n nu zicea c ă n u - ş i vinde locul,

dar cînd se g ă s e a cîte un c u m p ă r ă t o r , îi spunea c ă vrea25 s ă se mai g î n d e a s c ă .

Ş i se tot gîndea Ş o f r o n ; Sf. Dimitrie era aproape,

dar el nici pe departe nu se apropia de plecare.D o a u ă s ă p t ă m î n i înainte de Sf. Dimitrie, întorcîndu-se de la tîrg pe la Socodor, din v o r b ă - n v o r b ă

3O Busuioc a f l ă despre cele petrecute între Ş o f r o n ş iSimina.

Pe drum, p î n - a c a s ă , a c a s ă , plimbîndu-se de lau ş ă p î n ă la f e r e a s t r ă , el î ş i r ă s u c e a mereu m u s t a ţ a :acum se putea apropia de Simina , vorba era numai35 cum s-o apuce ca s ă o ţ i e s t r î n s ă .

Banii lui Ş o f r o n erau în mînile lui . Nu-i ţ i n e a el,

î-i d ă d u s e cu împrumutare pe la a l ţ i oameni, î n s ă dela el atîrna cînd s ă - i înapoieze datornicii. Erau d a ţ i ,ce-i drept, p î n ă la Sf. Dimitrie, dar greu ar fi fost s ă - i

40 capete mai-nainte. Mai tîrziu? nimic mai lesne!

245

l a mai vsă mai aşza d dsa şi ţiala a ma miu um ţia.

Mai als aum Şofo ii a f sa d vobă uomul a a f i z s ă l u s va mua după S f Dumiu

la Soodo Asa a u luu a d si s lga 'Da ii u zia im ă a să s mu Ziau

oţi ă s va mua fiidă aşa zia şi l şi asa aaba lui, l şia ma b şia pus d gd

0 i fiidă d si s ţlga ă a Şofo să p ld la Cuii o d si s ţlga şi ă-i s dvza loul d asă Aşa zia ş i l şi asa ia o lbuia să o şi mai bi

Tus să u a şi umăa d d ş i umpăas al lo ş i impul asa s ipss l gdul

ă loul asa al lui ă p l a săşi zidasă oasă ă aolo a să-şi paă l viaţa u vasa şiu opi i i lui Cu ua u doauă u pua să păăsasăl as lo, d a s lgau oa gduil plău

0 -şi făus imp d u a şi umăa l u spua gdi p s alfl d avduşi loul lui dasă, şi făă d as lo l paă u mai a o l

Nui voba, Şofo u zia ă uşi vid loul,da d s găsa u umpăăo, i spua ă va

s ă s mai gdasă Şi s o gda Şofo S D imii a apoap,

da l ii p dpa u s apopa d plaDoauă săpămi ai d Sf Dimii odus d la g p la Soodo, di vobă vobă

0 usuio află dsp pu Şofo şiSimia

P dum, paasă şi aasă plimbdus d lauşă pă la fasă, l şi ăsua mu musaţa

aum s pua apopia d Simia şi voba a umai um s-o apu a să o ţi ssă.aii lui Şoo au mil lui Nu-i ţia l

t dădus u mpumua p la alţi oami, să dla l aa d săi apoiz daoiii Eau daţii dp pă la Sf Dimii, da gu a fi os să-i

0 ap maiai Mai ziu? imi mai ls!

Page 85: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 85/118

El c h e m ă pe Oanea lui Toader, unul dintre datornici, ş i incepu s ă - I s t r î n g ă în chingi .

Datornicii se a f l ă n strîmtorare totdeauna cind leceri banii, i a r ă Oanea mai p ă g u b i s e de cu p r i m ă v a r ă

5 cu un bou: el se r u g ă dar s ă î n g ă d u i e o l u n ă , d o a u ăm ă c a r

- Bucuros, chiar ş i un an - îi r ă s p u n s e Busuioc- dar tu t i i c ă banii nu sunt ai mei. o r b i ţ i cu o f r o n .I l t i a Busuioc pe Ş o f r o n c ă nu ş t i e s t ă r u i ş i c ă nu

i O s e poate d e p ă r t a f ă r ă de banii lui. Ţ i n e la banii s ă iomul, care i-a c î ş t i g a t în sudoarea f e ţ i i sale.

O t i a Ş o f r o n aceasta, ş i tocmai de aceea ii d ă d u s elui Busuioc, la care nu putea s ă - i ' p i a r d ă , pentru c ăavea din ce s ă - i înapoieze avea d e s t u l ă trecere ca s ă - i

15 s c o a t ă de la datornici .Ş o f r o n stete dar mult pe gînduri cînd datornicii

v e n i r ă s ă - I roage ca s ă - i mai î n g ă d u i e- Eu n-am bani la voi, g r ă i el în cele din u r m ă ;

banii ce-am avut i-am dat lui Busuioc, la el am bani,20 si nu e treaba mea ce a f ă c u t cu ei .

, Asta a ş a era, dar d a c ă Ş o f r o n era om cu minte, nuerau nici datornicii mai p r o ş t i î n ţ e l e g e a u c ă Busuioci-a trimis la Ş o f r o n f i i n d c ă vrea s ă ş i - l mai ţ i e s l u g ă ,

s ă - I a i b ă legat, ceea ce le venea ş i lor la s o c o t e a l ă .25 - D a c ă a ş a , apoi s ă n ă t a t e b u n ă , nici noi n-avem

s ă - ţ i d ă m bani, z i s e r ă ei ş i se dus r ă în trebile lor .

Sosind ziua de Sf . Dimitrie, Ş o f r o n era h o t ă r î t , catotdauna, s ă plece, dar altfel toate erau ca mai-nainte.

El se duse la Busuioc, ca s ă - ş i f a c ă socoteala de30 simbrie.

Ş i o f ă c uBusuioc îi n u m ă r ă p i n ă la cel din u r m ă ban ceea

ce ii mai r ă m ă s e s e , i i pofti noroc ş i spor la toate, dar

de bani nu-i pomeni nici c-o v o r b ă m ă c a r .35 "Se vede c-a uitat 1" î ş i zise Ş o f r o n mai a ş t e p t ă

c ă d o a r ă - ş i va aduce aminte .Busuioc î n s ă începu s ă v o r b e a s c ă de toate, numai

de banii lui nu .Ş o f r o n p l e c ă în cele din u r m ă , se mai opri din drum

40 mai-nainte de a i e ş i din c a s ă , se opri î n c ă o d a t ă d u p ă

246

El hmă p Oana lui Toar, unul intr atornii, i npu să strîngă n hingi

Datorniii s alăn strîmtorar totauna în lri bani i i ară Oana mai i păgubis u primăvară

5 u un bou: l s rugă ar să- îngăui o lună oauămar Buuros hiar i un an i răspuns Busuio

ar tu tii ă banii nu sunt ai mi Vorbii u Şoron tia Busuio p Şoron ă nu ti stărui i ă nu

s poat părta ără banii lui Ţin la banii săiomul, a ia îtigat n suoara ii sal

O tia i Şoron aasta, i tomai aa i ăuslui Busuo a ar nu puta săi p iară pntru ăava in săi napoi i ava stulă trr a s ăi

5 soată la atorniiŞron tt ar mult p gnuri în atorniii

vniră să roag a săi mai îngăui Eu nam bani la voi, grăi l în l in urmă ;

banii am avut iam at lui Busuio, la l am bani, 0 i n u traa ma a ăut u i Asta aa ra ar aă Şoron ra om u mint, nu

rau nii atorniii mai proti i înţlgau ă Busuioia trimis la Şoron iină vra să i-l mai i slugă,să aibă lgat a l vna i lor la sootală

5 Daăi aa, apoi sănătat bună , n i i no i navmsăi ăm ban i isră i i s us ră în trbi l lor

Sosin iua S Dimitri, Şoron ra hotărît, atotauna să pl, ar altl toat rau a mainaintEl s us la Busuio a săi aă sootala

30  simbrie .

Şi o i ăuBusuio îi numără pînă la l in urmă ban a

îi mai rămăs i poti noro i spor a toat, a

bani nu-i pomni nii o vorbă măar 5 S v a uitat i is Şoron i mai atptăă oarăi va au amint

Busuio însă npu să i vorbasă toat numa banii lui nu

Şoron plă în l in urmă , s mai opri in rum 0 mainain a ii in asă s opri înă o ată ă

26

Page 86: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 86/118

ce închise u ş a în urma sa, stete cît stete începu s ăse scarpine în dosul urechii .

,,0 s ă m ă mai gîndesc ! zise el plecînd. Se vede c ătocmai acu nu-i are la î n d e m î n ă "

5 Ş i iar începu Ş o f r o n s ă se g î n d e a s c ă .Trecu o zi, t r e c u r ă d o a u ă , trecu o s ă p t ă m î n ă ,

dar Busuioc nu-l mai chema s ă deie banii . Stetea asala c a s ă , f ă c e a treburile ca mai-nainte, dar nu mai e ~ a

s l u g ă cu simbrie ş i p a r c ă era r u ş i n e s ă mai steie a ş a10 f ă r ă de nici un rost la casa omului s ă - i m ă n î n c e

pînea . Nici nu trecea î n s ă s e a r ă f ă r ' ca el s ă - ş i z i c ă"Mîne vorbesc cu el" . °icea, dar nu o f ă c e a Eratotdeauna ceva la mi jloc: mai c ă Busuioc avea oamenila c a s ă , mai c ă Vica se certase de d i m i n e a ţ ă , mai c ă o

15 s l u j n i c ă s p ă r s e s e vro o a l ăDar a c ă nu se ducea o f r o n , el se gîndea ă se d u c ă ,

cu cît mai mult se gîndea, cu atît mai î n d ă r ă t n i cse f ă c e a în h o t ă r î r e a lui de a se duce . De la o vremeajunse de s-ar fi dus chiar dac-ar fi trebuit s ă t r e a c ă

20 prin sabie ş i foc .Busuioc ş t i a de ce vine, se s i m ţ e a cu toate aceste

cam strîmtorat cînd îl v ă z u întrînd în c a s ă si-i venea

s ă - i z i c ă s ă nu î n c h i d ă u ş a în urma sa. P a r d ă nu mai

era tot omul pe care-l ş t i a el f ă r ă de v o i e - ş i aduse25 aminte denoaptea cînd îl ă z u s e mergînd spre Iorgovan.

- Apoi, am venit eu, g r ă i Ş o f r o n , s ă v ă d ce

mai e cu banii pe care ţ i i-am dat a s t ă - t o a m n ă- T r a g e - ţ i s e a m ă , Ş o f r o a n e , îi r ă s p u n s e Busuioc.

Mie nu mi-ai dat nimic. Tu ş t i i c ă eu n-am t i ' e b u i n ţ ă30 de banii t ă i . Ţ i - a m c ă u t a t numai oameni care ţ i i-au

luat cu împrumutare.

- Ba nu! îi î n t î m p i n ă sluga . i a m dat banii. Cîndne-am tocmit, am pus-o asta în simbrie . Eu ş t i u cît

am muncit p î n ă ce i-am adunat n-am vrut s ă - i dau35 o r i ş i c u i , ci mi-am c ă u t a t un om cinstit ş i bogat, care

poate s ă mi-i deie o r i ş i c î n d . " I a c ă - am zis - prim e ş t e banii a c e ş t i a , ca s ă mi-i dai la anul cu cametelelor: dac-o p r i m e ş t i ş i asta, m ă bag s l u g ă la d-ta, d a c ănu, îmi caut alt om, care o p r i m e ş t e asta." N-a fost

(,0 a ş a vorba? I247

ce nchise uşa n uma sa, stete ct stete şi ncepu săse scapine n dosul uechii.

,0 să mă ma i gndesc I zise el plecnd Se vede cătocmai cu nu-i ae la ndemnă.

5 Şi ia ncepu Şfon să se gndeascăTecu o zi, tecuă doauă, tecu o săptămnă,da Busuioc nu-l mai chema să-i deie bani i Stetea asala casă , făcea tebuile ca mai-nainte, da nu mai e�aslugă cu smbie şi pacăi ea uşine să mai steie aşa

0 făă de nici un ost la casa omului şi să-i mănncepnea. ici nu tecea nsă seaă, fă ca el săşi zică

"Mne vobesc cu el ° zicea, da nu o făcea Eatotdeauna ceva la miloc: mai că Busuioc avea oamenila casă, mai că Vica se cetase de dimineaă , mai că o

5 slunică spăsese vo oalăDa dacă nu s e ducea Şofon, e l se gndea să se ducă,

şi cu ct mai mult se gndea, cu att mai ndăătnicse fcea n hotăea lui de a se duce De la o vemeaunse de sa fi dus chia daca fi tebuit să teacă

2 0 pin sabie ş i foc Busuioc ştia de ce vine, se simea cu toate aceste

cam stmtoat cnd l văzu ntnd n casă şii veneasăi ică să nu nchidă uşa n uma sa Pacă nu maiea tot omul pe cae-l ştia el i făă de oieşi aduse

5 aminte de noaptea cnd l văuse megnd se Iogqvan. Apoi, am venit şi eu, găi Şoon, să văd ce

mai e cu banii e cae iam dat astătoamnă Tage-i seamă, Şoane, i spunse Bsuiocie nu mi-ai dat nimic Tu ştii că eu nam tebuină

0 de banii tăi. Ţiam căutat numai oameni cae i iauluat cu mpumutae

Ba nu ! i ntmpină sluga Ţiam dat bani i. ndne-am tocmit, am puso şi asta n simbie Eu ştiu ct

am muncit pnă ce i-am adunat şi nam vut să-i dau3 oişicui, ci miam căutat un om cinstit şi bogat, caepoate să mi-i deie oişicnd " acă am z is pimeşte banii aceştia , ca să mi-i dai la anu cu cametelelo daco pimeşti şi asta, mă bag slugă la d-ta, dacănu, mi caut alt om, cae o pimeşte şi asta a fost

�o aşa voba? I

7

Page 87: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 87/118

Busuioc, ar f i voit ă - I p o a t ă da f a r ă , dar nu putea;el, Busuioc o g ă t o i u l , nu putea s ă - I deie a f a r ă pe slugalui, care se o b r ă z n i c e a .

- A ş a e, Ş o f r o a n e , zise el, dar eu tot n-am luat5 banii t ă i , tot nu m-am folosit de ei. Tu ş t i i c ă nu sunt

la mine . D a c ă vrei, ţ i - i dau de la mine ; d a c ă maiî n g ă d u i , o s ă ţ i - i scot de la ei .

- D ă m i - i - r ă s p u n s e Ş o f r o n - c ă d-ta p o ţ i s ăscoti cînd vrei de la dînsii.

10 Busuioc nu-l mai c u ' n o ş t e a pe Ş o f r o n .- Chiar acum, neîntîrziat? î n t r e b ă el rîzînd .- Chiar acum! r ă s p u n s e Ş o f r o n întunecat .- Ş i d a c ă s-ar întîmpla s ă nu vreau ori s ă nu pot?

zise iar Busuioc .15 - V ă d eu c ă nu vrei ori c ă nu p o ţ i , ş i nu ş t i u de

ce, g r ă i Ş o f r o n turburat .La asta nu se gîndise .

A ş a era! Cum r ă m î n e d a c ă Busuioc nu vrea ori nu

poate?20 - Trebuie î n s ă s ă mi-i dai , u r m ă el, nu se poate s ă

nu mi-i dai. Eu m-am gîndit bine mai-nainte de aţ i - i fi dat ş i am zis: " D a c ă îi dau lui Busuioc, n-am

nici o g r i ă , el mi-i d ă iar înapoi."

- Ai dreptate, Ş o f r o a n e ! g r ă i Busuioc, îi puse

25 mîna pe u m ă r se u i t ă drept în ochii lui. Nici og r i j ă s ă n-ai . Banii t ă i nu pot s ă fie p u ş i mai binedecît la mine . Am s ă ţ i dau, dar nu a s t ă z i , nici mîne;

trebuie s ă mai î n g ă d u i o zi, d o a u ă , o s ă p t ă m î n ă , poate

chiar ş i d o a u ă . Ia g î n d e ş t e - t e tu cu capul t ă u . Mi-ai30 dat banii pentru c ă ş t i a c ă eu pot s ă - i scot o r i ş i c î n d

de la datornici, n d c ă sunt om cu trecere. Nu-i a ş a ?- A ş a el r ă s p u n s e Ş o f r o n .- Oamenii î n s ă nu prea pot s ă - i p l ă t e a s c ă acum

m ă r o a g ă ă mai î n g ă d u i , u r m ă Busuioc. Vrei tu3 5 s ă - i dau în j u d e c a t ă , s ă le vînd casele? vrei tu s ă m ă

stric cu ei? D a c - a ş face-o asta, nici intr-un an nu ţ i - a imai vedea banii .

- D ă - m i de la d-ta - g r ă i iar Ş o f r o n - ş i ă apoice vrei cu dînsii .

4 o - Ba nu, Ş o f r o a n e ! - îi î n t î m p i n ă iar Busuioc

-c ă c i ş i

atunci tot aco lo ar ajunge treaba. Acum ei

248

Busuioc , ar fi voit să- poată da afară , dar nu putea el , Busuioc bogătoiul , nu putea să deie afară pe slugalui, care se obrănicea.

Aşa e, Şofroane, ise el, dar eu tot n-am luat5 banii tăi, tot nu m-am folosit de ei. u ştii că nu suntla mine Dacă vrei, ţi-i dau de la ine; dacă mangădui o să ţi-i scot de la ei

Dă-mi-i răspunse Şofron că dta poţi săscoţi cnd vrei de la dnşii.

Busuioc nu-l mai cunoştea pe Şofron. Ciar acum, nentriat ntrebă el rnd . Ciar acum ! răspunse Şofron ntunecat . Şi dacă sar ntmpla să nu vreau ori să nu pot

ise iar Busuioc 5 Văd eu că nu vrei ori că nu poţ ş i nu ştiu d

ce, grăi Şofron turburat.La asta nu se gndiseAşa era Cm rămne dacă Busuioc nu vea ori nu

poate rebuie nsă să mii dai, urmă el , nu se poate sănu mi-i dai Eu mam gndit bine mainainte de aţii fi dat şi am is "Dacă i dau lui Busuioc namnici o griă, el mii dă iar napoi

Ai dreptate , Şofroane grăi Busuioc, i pus5 mna pe umăr şi se uită drept n ocii ui. ici

griă să nai Banii tăi nu pot să fie puşi mai binedect l a mine A să ţii dau , dar nu astăi , n i c i mne ;trebuie să mai ngădui o i , doauă , o săptămnă, poateciar şi doauă. Ia gndeşte-te tu cu capul tău Mi-ai

dat banii pentru că ştiai că eu pot să-i scot orişicndde la datornici, fiindcă sunt om cu trecere. ui aşa

Aşa e răspunse Şofron. Oamenii nsă nu prea pot să plătească acum

şi mă roagă să-i mai ngădui, urmă Busuioc. Vrei tu 5 săi dau n udecată, să le vnd casele vrei t u s ă măstric cu ei Dac-aş face-o asta, nici ntr-un an nu ţi-aimai vedea banii

D ă-mi de la d-ta grăi iar Şofron şi fă apoce vrei cu dnşii.

O - Ba nu , Şofroane ! i ntmpnă iar Busuioc

căci şi atunci tot acoo ar aunge treaba Acum eiB

Page 88: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 88/118

se silesc s ă p l ă t e a s c ă f i i n d c ă ş t i u ca banii sunt ai t ă i ;dac-ar ş t i c ă sunt ai mei, ar zice c ă eu sunt bogat

mai pot a ş t e p t a , ş i nici c ă s-ar gîndi s ă p l ă t e a s c ă . Nu

e oare mai cumintes ă

maia ş t e p ţ i , s ă s t ă r u i

tuî n s u ţ i

5 ca s ă ţ i - i p l ă t e a s c ă , iar d a c ă nu vor, le spun c ă m ăstrîmtorezi tu îi strîmtorez ş i eu pe ei.- ° ă m ă mai gîndesc, zise Ş o f r o n .

XVIII

Busuioc, b o g ă t o i u l de la Curtici, feciorul s ă u ,10 Iorgovan, Simina, fata crîsnicului din Zîmbru,

Ş o f r o n , care tot mai stetea la casa lui Busuioc, t o ţ ipatru erau foarte m î h n i ţ i p a r c ă se temeau de vreoprimejdie .

D a c ă l-ar fi întrebat cineva pe Busuioc p î n ă cînd

15 o s ă ţ i e pe Ş o f r o n cu minciuna ş i s ă - I amîne de pe o

zi pe alta, el n-ar fi pututs ă - i r ă s p u n d ă

Nuş t i a

niciel. î ş i închipuia î n s ă c ă pe Simina trebuie s-o d o a r ăcînd ş t i e c ă Ş o f r o n nu s-a mutat î n c ă la Socodor,nu se putea lipsi de m u l ţ u m i r e a de a-i face a c e a s t ă

20 durere .,,0 s ă - i dau în ziua cînd îl voi vedea gata de a pleca

ş i f ă r ă de ei, o s ă dau cînd nu-mi va mai r ă m î n e aalta", î ş i zicea el.

Era un fel de ş t r e n g ă r i e în ceea ce f ă c e a el. Ş i - o25 m ă r t u r i s e a chiar el însusi aceasta si adeseori i i era

r u ş i n e ori se temea, dar ~ u se putea s t ă p î n i , nu putea

s ă - ş i calce pe i n i m ă .° vedea pe Simina s c o ţ î n d u cu vîrful degetelorcele cîteva fire de p ă r din f a ţ ă , uitîndu-se drept în

3o ochii lui : era peste p u t i n ţ ă s-o uite el aceasta I

Adeseori, dac-ar fi stat Simina înaintea lui ş i i-arfi poruncit s ă taie, s ă spînzure, s ă deie foc la casa lui

el s-ar fi supus o r b e ş t e tocmai de aceea n s ă el nu putea

s ă î m p l i n e a s c ă d o r i n ţ a ei; îi era ca cînd ar ş t i c ă35 d a c ă n-o va împlini, va veni ea n s ă ş i la el ă s t ă r u i a s c ă .

Nu era r ă u t a t e în Busuioc, era î n s ă dîca omuluiz ă c a ş , care n u ş i prea d ă nici el î n s u ş i s e a m ă despre

s u p ă r a r e a sa .

249

se silesc să plătească iică ştiu ca baii sut ai tăi ;aca şti că sut ai ei, a ice că eu sut bogat şiai pot aştepta, şi ici că sa gi să plătească Nu

e oae ai cuite să ai aştepi, să stăui tu sui ca să ii plătească, ia acă u o, le spu că ăsttoei tu şi i sttoe şi eu pe ei

- ° să ă ai gesc, ise Şoo

XV

Busuioc, bogătoiul e la Cutici, ecioul său, ogoa, Siia, ata csiului i bu, şi

Şoo, cae tot ai stetea la casa lui Busuioc, toipatu eau oate hii şi pacă se teeau e eopieie

Dacă la i tebat ciea pe Busuioc pă c o să ie p e Şoo cu iciua ş i să ae e p e o

i pe alta, el a i putut să-i ăspuă Nu ştia iciel . ş i chipuia să că pe Siia tebuie s-o oaăc ştie că Şoo u s-a utat că la Socoo, şiu se putea li ps i e uluie a e ai ace această

uee.0 să-i au iua c l oi eea gata e a pleca

şi ăă e ei, o săi au c u-i a ai ăeaalta, şi icea el

Ea u el e ştegăie ceea ce ăcea el. Şio ătuisea chia el susi aceasta si aeseoi i ea

uşie oi se teea, a u se putea 'stăpi, u puteasă-şi calce pe iiă

° eea pe Siia scouşi cu ul egetelocele ctea ie e pă i aă, uituse ept

o ochii lui ea peste putiă s-o uite el aceasta

Aeseoi, aca i stat Siia aitea lui şi iari poucit să taie, să spue , să eie oc la casa luiel sa i supus obeşte tocai e aceea să el u puteasă pliească oia ei i ea ca şi c a şti că

acă o a plii , a ei ea săşi la el să stăuiască .N ea ăutate Busuioc, ea să ca oului

ăcaş, cae uşi pea ă ici el suşi seaă espesupăaea sa.

2

Page 89: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 89/118

Numai atunci se muia Busuioc, cind ii trecea prin

minte gîndul c ă se poate ca ei prea p u ţ i n s ă - i pesed a c ă Ş o f r o n se u t ă ori nu la Socodor .

Iar gîndul acesta foarte adeseori i i venea lui

5 Busuioc.C ă c i un lucru era care nu putea s ă intre in mintea

lui: c ă Simina ar putea s ă - i u b e a s c ă pe Ş o f r o n .Ş i asupra acestui lucru Busuioc, Iorgovan Ş o f r o n

el i n s u ş i erau de a c e e a ş i p ă r e r e .10 Mai ales acum Iorgovan s-ar fi i m ţ i t foarte neno-

rocit d a c ă Simina ar fi putut s ă i u b e a s c ă pe un om

ca dînsul, un t i c ă l o s , o g u r ă c a s c ă , un vai amar deel, care nu ş t i e s ă f a c ă nimic.

Se mira Busuioc de ce nu mai vine Ş o f r o n s ă -15 c e a r ă banii.

N-avea de ce s ă se mire.Ce-i p ă s a lui acum de bani? !S-a f r ă m î n t a t o zi, d o a u ă , apoi le-a ă s a t toate .

D a r ăce ar

ş ifi putut el

s ă f a c ă ?20 S-a gîndit s ă - I deie-n j u d e c a t ă pe Busuioc.

El pe Busuioc? El s ă a b ă j u d e c a t ă cu cin eva, bachiar cu Busuioc? Nebun ar fi trebuit s ă -fie!

S-a gîndit s ă se d u c ă s ă spuie satului întregc ă Busuioc nu e om cinstit.

25 Nu putea s-o f a c ă , f i i n d c ă Busuioc tot om cinstitera, tot cu trecerea lui r ă m î n e a

S-a gîndit s ă - I ieie de scurt ă spuie ă o m o a r ăc ă d ă foc la a s ă d a c ă nu-i d ă banii.

Asta, mai ales asta ar fi voit s-o f a c ă3 O "Nu pot! zise el. D a c ă o zic el tot nu-mi d ă banii,

trebuie s-o fac nu vreau s-o fac. S ă m ă f e r e a s c ă Dumnezeu !"

E grozav lucru cind omul se simte neputincio s,

î n s ă mai grozave cind ş t i e c ă - l ş t i u a l ţ i i .3 5 Simina i n s ă p a r c ă le ş t i a toate. I-a spus c ă se m u t ă

la Socodor ş i nu s-a mutat, pentru c ă n-avea in eld e s t u l ă virtute s ă se mute, pentru c ă n-a putut s ă - ş i

v i n d ă locul de c a s ă ş i s ă s c o a ţ ă banii de la Busuioc,pentru c ă nu e (j)m.

~ v Nici nu mai voia ă se mute, nu mai voia s ă deief a ţ ă cu dinsa, nu mai voia s ă ş t i e de dinsa: nu mai

250

Numai atunci se muia usuioc cn i trecea rinminte nul că se oate ca ei rea uţin săi eseacă Şofron se mută ori nu l a ocoor

ar nul acesta foarte aeseori i venea lui5 usuioc

Căci un lucru era care nu utea să ntre n mintealui că imina ar utea să iuească e ofron

Şi asura acestui lucru usuioc orovan şi Şofronel nsuşi erau e aceeaşi ărere

0 Mai ales acum orovan sar i simit oarte nenorocit acă imina ar fi utut să iuească e un om

ca nsu un ticălos o urăcască un vai şi amar eel care nu ştie să facă nimice mira usuioc e ce nu mai vine Şoron să-şi

5 ceară aniiN-avea e ce să se mireCe-i ăsa lui acum e ani?

-a frămntat o zi oauă aoi ea lăsat toae

Dară ce ar şi fi utut el să facă? 0 -a nit să eie-n udecată e usuioc El e usuioc? E să aiă uecată cu cneva a

chiar cu usuioc? Neun ar fi treuit să · ie -a nit să se ucă şi săi suie satului ntre

că usuioc n e om cinstit 5 Nu utea s-o facă fiincă usuioc tot om cinstit

era tot cu trecerea ui rămnea-a nit să i eie e scut ş i să-i suie ă omoaă că-i ă foc la cas acă nui ă an i i Asta m ai ales asta ar i voit so faă

O "Nu ot zise el Dacă o zic şi el tot numi ă ani i treuie s o fac ş i nu vreau s -o ac ă mă ferească Dumnezeu

E rozav lucru cn omul se simte neutincios

nsă mai rozav e cn ştie că- ştiu şi alţi i imina nsă arcă e ştia toate -a sus c ă s e mutăla ocoor şi nu sa mutat entru că n-avea n eestulă vrtute să se mute entru că n-a utut săşivnă locul e casă şi să-şi scoaţă anii e la usuioc entru că nu e (m

f Nici nu mai voia să se mute nu mai voia să eiefaţă cu nsa nu mai voia să ştie e nsa nu mai

Page 90: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 90/118

voia nimic; t r ă i a a ş a cum t r ă i e ş t e , cu v i a ţ a î n f u n d a t ă ,f ă r ă ca s ă mai pese de ceva .

Ş i a d e c ă de ce s ă f a c ă el ceea ce zice dînsa?! Ce-ieste el ei? ce-i este ea lui? De unde p î n ă unde ă

5 schimbe el toate gîndurile f i i n d c ă ea v o i e ş t e a ş a ! ?Mare r u ş i n e a p ă ţ i t el în v i a ţ a lui!

Ş i cine ş t i e ? el acum se f r ă m î n t ă ca un nebun,i a r ă ei poate c ă prea p u ţ i n ii p a s ă d a c ă el se duce orinu la Socodor, ea poate ă nici nu ş t i e c ă el n-a plecat.

ioA is-o atunci, cum a zis, c ă nu-l l a s ă pe Iorgovan!De ce s ă - ş i a m ă r a s c ă el v i a ţ a de dragul ei? 1

Ş i a ş a v i a ţ a lui tot nu era v i a ţ ă .Astfel, f r ă m î n t a t mereu de gîndurile sale, Ş o f r o n

ajunse în cele din u r m ă ă nu mai v o i a s c ă a se muta15 la Socodor.

î ş i rupsese el de mult gîndul de Simina ; acum î n s ăîl rupsese de tot. Ea ajunsese pentru dînsul o s a r c i n ăprea grea !

" Ş i cine ş t i e ? ! noi ne f r ă m â n t ă m între noi - zicea20 Iorgovan - i a r ă ei nici c ă - i p a s ă , ea poate c ă - ş i

petrece cu altul."Ar fi vrut Busuioc s-o v a d ă pe Simina s ă ş t i e ce

mai zice ş i ce mai g î n d e ş t e , ar fi vrut Ş o f r o n , d a r ămai mult decit t o ţ i ar fi vrut-o Iorgovan.

25 °ă p a r ă ei ă u de ceea ce a f ă c u t o ă vie c ă i t ăla mine.

Aceasta era mîngîierea lui Iorgovan.,,0 s ă v a d ă ea c ă sunt om eu!" zicea el, oriunde

se afla, de o r i ş i c e se apuca, î ş i dedea mereu s e a m ă ce30 ar zice ea oare d a c ă l-ar vedea ce face, dac-ar ş t i ce

g î n d e ş t e .Dar ea nu-l vedea, nu ş t i a ce g î n d e ş t e el, ba poate

c ă nici nu voia s ă - I v a d ă s ă ş t i e gîndurile.

Asta-l muia pe Iorgovan ş i - l f ă c e a din zi in zi mai35 n e r ă b d ă t o r

Ar fi voit s ă mai afle ceva, s ă se mai întîmple ceva,îi era ş i lui i n f u n d a t ă v i a ţ a .

Mai m u i a t ă î n s ă decît t o ţ i era Simina .Pe ea o munceau ziua gindurile, iar noaptea visu

~ a riIe.

251

via imic ria aşa cum rieşe cu viaţa îfua fr ca si mai pese e ceva

Şi aec e ce s fac e ceea ce zice sa? Ceiese e ei? cei ese ea ui? De ue şi pî ue sşi

5 schimbe e ae gîurie fiic ea vieşe aşa ?Mare ruşie a pţi e viaţa ui I

Şi cie şie? e acum se frmî ca u ebuiar ei pae c prea puţi îi pas ac e se uce riu a cr, ea pa c ic i u şie c e a p eca

i o A zis auci , cum a zi s c u as pe I rgva I

De ce s-şi amrasc e iaţa e ragu ei? 1

Şi aşa viaţa ui u era viaţAsfe, frmîa mereu e gîurie sae, Şfrause î cee i urm s u mai vias a se mua

5 a cr şi rupsese e e mu gîu e imia acum îsil rupsese e Ea ausese peru îsu sacipea gea

Şi cie şie? I i e frmâm îre i zicea 0 şi Igva iar e i ic i ci pas , ea pae cşiperece cu au

Ar fi vru Busuic s va pe imia şi s şie cema i zi ce şi ce ma i gîeşe , ar f i vru ş i Şfr armai mu ecî ţi ar fi vru Irgva

5 O si par ei ru e ceea ce a fcu şi s vie cia mie

Aceasa era mîgîierea ui Irgva, 0 s va ea c su m şi eu 1" zicea e şi riuese afa, e rişice se apuca, îşi eea mereu seam ce

30   ar zice ea are ac ar veea ce face acar şi cegîeşe

Dar ea u- veea u şia ce gîeşe e ba paec ici u via s- va şi s-i şie gîurie

Asa muia pe Irgva şi- fcea i zi î zi mai3 erbrA fi vi s mai afe ceva, s se mai împe ceva

î i era ş i u i îfua viaţa Ma muia îs ecî ţi era imiae ea muceau ziua gîurie, iar apea visu

9 re.

Page 91: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 91/118

S i m ţ e a acum c-a r ă m a s s i n g u r ă , s i n g u r i c ă pe lumeaaceasta.

Ş o f r o n a p ă r ă s i t - o el.Ş i nici c ă se putea altfel.

5 Ş i - a b ă t u t joc de s l ă b i c i u n e a lui.

Abia trecea noapte f ă r ă ca s ă - I v a d ă în vis peel, ş i pe N e a c ş u , acum d e s c u l ţ , mîne f l ă m î n d , poimîneînsetat ş i totdeauna s u p ă r a t ş i f ă c î n d u - i m u s t r ă r i .

D i m i n e ţ i l e apoi stetea ceasuri întregi plîngea,

10 dedea în u r m ă de p o m a n ă pînea de la g u r ă ş i cea din

u r m ă h a i n ă ce-i c ă d e a în m î n ăO ajunsese blestemul p ă r i n t e s c pentru c ă fuseseo a r b ă ş i nu ascultase de sfaturile lui , pentru c ă - p ă r ă

sise în ceasul m o r ţ i i , pentru c ă i - a b ă t u t joc de s l ă b i -1 5 ciunea omului la care ţ i n e a atît de mult r ă p o s a t u l .

Ş e d e a , ş e d e a s i n g u r ă , se gîndea la cele petrecutecu totul altfel le vedea acum.

I ş i aducea aminte de ziua cînd l-a v ă z u t întîia o a r ăpe Ş o f r o n , cînd el a luat-o l î n g ă el în c ă r u ţ ă i-a pu s

2 0 cojocul s ă ş a d ă pe el, aducea aminte de vorbele lui,

pe care atunci nici nu le b ă g a în s e a m ă , iar acum ]ereamintea atît de bine ş cu o sete n e s p u s ă

Ş i cum a s ă r u t a t - o el , cum fugea s ă p r i n d ă prepelitele din zbor si cum l-a lovit ea f ă r ă de m i l ă atunci

25 ~ o a p t e a , în a ţ a lui Iorgovan a lui N e a c ş u , cît denenorocit era eacsu !

I a r ă ea nu putea' nici m ă c a r s ă le c e a r ă iertare, s ăc a d ă în genunchi , s ă le s ă r u t e mînile , ă s ă r u t e , caP u p ă z ă , p ă m î n t u l de la pi cioarele lor.

30 " Ş i d a c ă ţ i - a fi de ceva, spune-i b ă i a t u l u i ă s t u i a ! "Nu mai era ă i a t u l ! îl alungase ea n s ă ş de la dînsa.

Astfel zi cu zi ş i noapte cu noapte.

Ea nu mai putea s ă poarte v i a ţ a aceasta.

Toamna tîrziu, cind abia mai era pe ici, pe colo35 cîte o f r u n z ă pe copaci, într-o zi de d u m i n e c ă e a

a r u n c ă o c î r p ă pe cap ş i p l e c ă drept spre m o r m i n ţ i idin Socodor.

Cale de cîteva ceasuri, cît merse pîn-acolo, ea seducea d u s ă ş t e r g î n d din cînd în cînd cite o l a c r ă m ă .

40 Intrînd apoi în m o r m i n ţ i , o î n ă b u ş i un plîns zgomotos,

252

Smea acm ca ămas sgă sigcă e lmeaaceasa.

Şofo a ăăs-o i el.Şi ici că se ea alfel.

5 Şi-a bă oc de slăbciea liAbia ecea oae făă c a să vadă vs eel e eac acm desc me flămd oimesea i odeaa săa i făcd-i msăi

Dimiele aoi seea ceas eg i lgea 0 dedea mă de omaă i ea de la gă i cea d

mă haiă ce- cădea mă

O asese bleseml ăesc e că fseseoabă asclase de sfaile l, e că- ăăsse ceasl moii e că a bă oc de slăb

1 5 cea oml la cae ea a de m ăosalŞedea, edea sigă, se gdea la cee ee

c ol alfel le vedea acms adcea amie de ia cd la vă ia oa

e Şfo, cd el a lao gă el căă a s 0 co ocl s ă adă e e l , adcea amie d e bee ,e cae ac ic le băg a seamă a acm eeamiea a de be c o see essă

Ş cm a săao el, c fgea să dă eeele d bo s cm a lov ea făă de mlă ac

oaea, faa l ogova i a li eac c deeooc ea eacs

aă ea e c măca să le ceaă eae săcadă gechi, să le săe mile, să săe caPăă, ăml de a icoaele lo

0 " Ş dacă a f de ceva, sei băal ăsa ma ea băial l algase ea săi de la dsa Asfel c i oae c oaeEa mai ea să oae viaa aceasa

Toama i cd aba mai ea e ici e colo 5 ce o fă e coac, -o i de dmiecă ea

acă o că e ca lecă de se momiid Socodo

Cale de ceva ceas c mese acolo ea sedcea dsă egd di cd cd ce o lacămă

0 d aoi momi o ăb l s gomoos

Page 92: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 92/118

ea se a r u n c ă cu f a ţ a la p ă m î n t , s ă r u t ă ţ ă r î n a r ă m a s etimp îndelungat b u i g u i t ă , ca f ă r ă de s i m ţ i r i .

Inspre amurgul serii ea s ă r i în picioare.

Oc e a t ă

deb ă i e ţ i

cînta: "Sfinte Dumnezeule, sfinte5 tare, sfinte f ă r ă de moarte, m i l u i e ş t e - n e pre noi!"

Se aducea un nou mort, ca s ă fie a ş e z a t la vecinica

o d i h n ă .Murise Stanca lui Martin, Martin, cei patru

copii r ă m a ş i f ă r ă de m u m ă , Floarea, sora Stancii,

10 Ana Marta, surorile lui Martin, ajalnicele, prietenele

r ă p o s a t e i , t o ţ i cu t o ţ i i î n c e p u r ă s ă se vaiete în g u r ăm are cînd sicriul fu a ş e z a t la marginea mormîntuui.

Simina r ă m a s e plîngînd ea la o parte.

G r o p a ş i i s l o b o z i r ă c o ş c i u g u l în g r o a p ă , rude, prie-15 teni oameni de c a s ă a r u n c a r ă t o ţ i din toate p ă r ţ i l e

cîte un pumn de ţ ă r î n ă preste el, p r e o ţ i i c î n t a r ă "Inveci pomenirea ei!", apoi lumea se risipi, j ă l i t o r i i se

d e p ă r t a r ă incetul cu încetul.

R ă m a s ăiar

i n g u r ă ,Simina se uita lung în urma lor.20 l i pierise p a r c ă d e o d a t ă t o a t ă mîhnirea din suflet.

O c u n o ş t e a pe r ă p o s a t a Era o femeie h a r n i c ăb u n ă de g u r ă .I l u n o ş t e a ş i pe Martin. Un om de vreo patruzecide ani, blind ş i î n g ă d u i t o r , dar s l ă b ă n o g sfiicios.

25 Ce se f ă c e a el acum cu g o s p o d ă r i a lui cu patrucopii ă m a ş i pe capul lui ca vai ş i amar de ei? r

Ea fusese s i n g u r ă la t a i c ă - s ă u , care n-avea stare,ş i era om cu vîrtute ca p u ţ i n i numai, t o t u ş i mereu

s ă plîngea fie iertatul; dar nenorocitul acesta de om,30 cu patru copii cu avere f r u m o a s ă , ce se ă c e a el f ă r ă

de femeie la c a s ă ?Era p a r c ă l-a scos Dumnezeu in calea ei a scos-o

pe ea în calea lui.

C ă c i nu mai putea Simina s ă se d e p ă r t e z e de aici,35 unde se s i m ţ e a acum atît de m î n g î i a t ă

Ea p l e c ă încet pe urma j elitorilor.Voia s ă v o r b e a s c ă cu Martin, s ă - I mîngîie, s ă - i fie

de ajutor, s ă - I roage ca s-o p r i m e a s c ă pe ea în casa lui,

ca s ă - i c o a c ă pîne, s ă - i g ă t e a s c ă bucate, s ă poarteqO g r i j ă de c a s ă de copii.

Dar ce o fi zicînd lumea!?

253

ea se aună u faa la pămn, săuă ăna ş ămasmp ndelunga buguă, a ş făă de sm.

nspe amugul se ea să n poae

O eaă de băe na "Sfne Dumnezeule, sfne5 ae, sne făă de moae, mlueşe-ne pe no 1 "Se aduea un nou mo, a să fe aşeza la venaodnă

Muse Sana lu Man, ş an, e pauop ămaş făă de mumă, Floaea, soa San,

na ş Maa, suole lu Man , aalnele, peeneleăposae, o u o nepuă să se vaee n guămae nd sul fu aşeza a magnea mmnuuSmna mase plngnd ş ea la o pae

Gopaş sloboză oşugul n goapă, ude, pe1 5   en ş oamen de asă auna o dn oae pă e

e un pumn de ănă pese e, peo naă: "nve pomenea e 1 , apo lumea se sp, ălo sedepăaă neul u neul

Rmasă a snguă Smna se u a lung n uma lo. pese pa deodaă oaă mnea dn sufleO unoşea pe ăposaa Ea o femee hană ş

bună de guă l unoşea ş pe Man Un om de veo pauze

de an, blnd ş ngăduo, da slăbănog ş sfos Ce se făea el aum u gospoda lu ş u pau

op ămaş pe apul lu a va ş ama de e? Ea fusese snguă la aăsău, ae navea sae,ş ea om u vue a pun numa, ş ouş meeu

să plngea fe eaul da nenooul aesa de om , c u pau op ş u avee fumoasă , e s e făea e l fă

de femee la asăEa paă l-a sos Dumnzeu n alea e ş a soso

pe ea n alea lu

Că nu ma puea Smna să se depăeze de a, unde se smea aum a de mngaăEa ple ă ne pe uma elolo Voa să vobeasă u Man, să mnge, să fe

de auo , să- oage a so pmeasă pe ea n asa lu ,a să oaă pne, să găeasă buae, să poae

4 gă d e asă ş d e op Da e o f znd umea!?

Page 93: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 93/118

Ce-i p ă s a ei? ICui îi p ă s a de dînsa?!Martin o c u n o ş t e a pe Simina . Nu era cu p u t i n ţ ă

ca ea ă steie peste o a u ă luni de zile în sat ă r ă ca t o5 s-o ş t i e ş i s ă v o r b e a s c ă despre ea. Nu ş t i a î n s ă Martin

cine e Simina . î ş i aducea numai aminte ă murise a t ă lei, pe care-l înmormîntase popa ca pe un v ă r , ş c ă

d u p ă moartea b ă t r î n u l u i ea a r ă m a s la casa popii ipreuteasa o ducea în toate duminecile cu ea la i s e r i c ă .

10 Cînd dar una dintre vecine veni s ă - i s p u n ă , c ăP ă d u r e a n c a are s ă spuie ceva, el, sfiicios cum era,

începu s ă se î n v î r t e a s c ă z ă p ă c i t în loc. Nu ş t i a ce s ăf a c ă , unde s-o p o f t e a s c ă , ce s ă z i c ăCele d o a u ă case erau pline de oameni a d u n a ţ i la

15 p o m a n ă , alte trei mese pentru tineret s ă r ă c i m e a dinsat erau în curte; i a r ă Simina spusese c ă vrea s ă vor

b e a s c ă numai cu el singur.Simina întrase in curte ş i a ş t e p t a la p o r t i ţ ă , n e r ă b -

d ă t o a r e ş i s u p ă r a t ă de oamenii c a r e î n d r e p t a r ă cu20 t o ţ i i privirile spre dînsa.

în fundul c u r ţ i i , mai spre g r ă d i n ă , era o c ă p i ţ ăde fîn .

Ce vrea? ce c ă u t a ? de ce-a venit? se î n t r e b a r ă cut o ţ i i cind Martin se duse la Simina ş i o duse a ş a oare-

25 cum f ă r ă de voie în dosul c ă p i ţ e ca s ă nu steie cu eaîn vederea tuturora.

Nu vorbise n i c i o d a t ă cu dînsa, n-aveau nimic deî m p ă r ţ i t unul cu altul; credea dar c ă vine din parteapreutesei.

30 Popa F u r t u n ă , care fusese ş i elIa înmormintare ş iera acum în c a s ă , venise s ă s f i n ţ e a s c ă bucatele; ş icînd Simina se d e p ă r t a cu Martin spre c ă p i ţ ă , el i e ş icu cartea ş i cu patrahirul s u b s u o a r ă ca s ă se î n t o a r c ă

a c a s ă ; se opri în capul s c ă r i ş i se uita nedumirit în35 urma ei.

O z ă r i s e , p a r c ă , ş i în m o r m i n ţ i dar de unde ar fiputut ă - i vie lui gîndul de a se uita mai cu dinadinsul.Era î n s ă chiar ea j nu mai r ă m î n e a nici o î n d o i a l ă c ăea era.

40 El stete citva timp nedumirit , apoi p l e c ă el sprec ă p i ţ a de fin.

254

Cei păsa ei? Cui i păsa de dîsa? !Marti cuşea pe imia. u era cu putiţă

ca ea să steie peste dauă lui de ile sat fără ca ti5 s ştie şi să rbească despre ea. u ştia îsă Marticie e imia ş i aducea umai amite că murise tatăl

ei pe care-l îmrmtase ppa ca pe u ăr i cădupă martea bătrîului ea a rămas l a casa ppii şipreuteasa ducea tate dumiecile cu ea la biserică

0 Cd dar ua ditre ecie e săi spuă căPădureaca are să-i spuie cea el sfiicis cum era

cepu să se îîrtească ăpăcit lc. u ştia ce săfacă ude s- pfească ce săi ică.Cele dauă case erau pie de amei aduai la

5 pmaă alte t ei mes petru tieret şi sărăcimea disat erau î cure; iaă mia spusese că rea să yrbească umai cu el sigur.

imia trase î curte ş i aştepa la prtiţă erăbdătare şi suprt de aeii careşi dreptară cu

0 tţii piirie spre dsa udl curţii mai spre grădiă era căpiţăde

Ce rea? ce căuta? de ce-a eit? se trebară cutţii cîd Marti se duse la imia şi duse aşa are-

cum făr d e e î dsul căpiţei c a s ă u steie cu eaî ederea tuturra

u rbise icidată cu dsa -ayeau imic deîmpărţit uul cu atul; credea dar că ie di parteapreutesei

0 Ppa Furtuă care usese ş i el a mrmÎtare şiera acum casă eise să sfiţească bucatele; şicîd imia se depărta cu Marti spre căpiţă el ieşicu cartea şi cu patrahirul subsuară ca să se îtarcă

acasă; se pri capul scării şi se uita edumirit 5 urma ei a ărise parcă şi mrmiţi dar de ude ar fi

putut să-i ie lui gîdul de a se uita mai cu diadisul Era îsă chiar ea; u mai rămîea ici îdială căea er

0 E l stete cta imp edumirit api p lecă şi e l sprecăpiţa de f

Page 94: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 94/118

- Martine! g r ă i Simina; v ă d c-a murit fie iertata

ai r ă m a s cu copiii cu casa f ă r ă de femeie . Vei fivrînd s ă - ţ i g ă s e ş t i pe cineva s ă ţ i f a c ă trebile casei

s ă caute de copii.5 - Numai d a c ă nu m-ar fura, zise el fricos ş i smerit.

- Eu nu te fur, Martine! îi r ă s p u n s e ea .Martin era om înalt, uscat, b ă l a n , cu f a ţ a l u n g ă

r e a ţ ă , cu ochii a l b a ş t r i cu un neg el la aripa d r e a p t ăa n ă r i l o r .

10 - D-TA! zise el dîndu-se un pas înapoi.

- Eu te rog s ă m ă p r i m e ş g r ă i dînsa, ş i s ă m ădai ca n e t r e b n i c ă din c a s ă d a c ă te vei c ă i , ori copiiivo·r simti v r e o d a t ă c ă nu mai au m a m ă .

El s ~ u i t ă lung ş i nedumirit la dînsa, apoi dete de

15 cîteva ori din cap.- Asta nu se poate, zise el. N-am eu c a s ă pentru

d-ta, nici nu sunt om ca s ă pot purta c ă m ă ş i s p ă l a t eori s ă m ă n î n c pîne f r ă m î n t a t ă de mîna d-tale. N - a şmai avea t i g n ă cît e ziua, nici o d i h n ă cît e noaptea.

20 Nu vezi d-ta c ă abia mai stai pe picioare? Ce te-aif ă c u t de cîn d nu te-am v ă z u t ? Erai r u m e n ă ş i tare ca

m ă r u l copt, ş i acum nici vîntul s ă nu te a t i n g ă- S t r ă i n ă t a t e a , Martine, s i n g u r ă t a t e a m-au secat,

i i ă s p u n s e ea. Chiar rudele mele ă chinuiesc, f i i n d c ă25 nu pot s ă fac ceea ce nu m ă i a r t ă inima ş i voia r ă p o s a

tului, a taichii, fie iertatul. Dar nu te uita la a ţ a mea.

B r a ţ e l e aceste ş t i u s ă m u n c e a s c ă . F i e ţ i m i l ă de copiiit ă si l a s ă - m ă s ă - m i cîstig mîngîierea de a avea si eupe c'ineva aici aproape 'de mormîntul taichii . '

30 Acum sosi p ă r i n t e l e Ioan la d î n ş i iMartin Simina t r e s ă r i r ă amîndoi, iar preotul

r ă m a s e încremenit cînd o v ă z u pe Simina înaintea sa .- Ce-i?! draga mea! î n t r e b ă el m i ş c a t Ce faci tu?Pe Simina o n ă p ă d i r ă l a c r ă m i l e . Ea se duse la el,

35 îi l u ă mîna s-o s ă r u t e r ă m a s e î n e c a t ă de plîns .- M-au p ă r ă s i t t o ţ i , t o ţ i m-au p ă r ă s i t ; m-a ajuns

blestemul tatii ! s t r i g ă ea în cele din u r m ăPopa ar fi voit s ă t r î n t e a s c ă patrahir carte de

p ă m î n t ş i s ă f r î n g ă tot ceea ce-i cade la î n d e m î n ă .~ o - Ei, p ă c a t e l e mele! s t r i g ă el. Hai cu mineI haid'

la preuteasa! Mai sunt oameni pe lumea aceasta I

Marne gră Smna vă a mur fe eraa a rămas u op u asa fără e femee Ve fvrn săţ găse pe neva săţ faă reble ase săţ aue e op

5 Numa aă nu m-ar fura, se el fros smer Eu nu e fur , Marne ! răspunse ea Marn era om nal, usa, bălan, u faţa lungă

reaţă , u oh albar u un neg l la arpa reapăa nărlor

D-TA zse el nuse un pas înapo Eu e rog să mă prme , gră nsa să mă

a a nerebnă n asă aă e ve ă, or opvor smţ vreoaă ă nu ma au mamăEl se uă lung neumr la nsa, apo ee e

5 eva or n ap. Asa nu se poae , zse e l N-am eu asă penru

a, n nu sun om a să po pura ămă spălaeor să mănn pîne frămînaă e mîna -ale -ama avea gnă e zua n ohnă î e noapea

0 Nu vez a ă aba ma sa pe poare? Ce e-afău e n nu e-am văzu? Era rumenă are aărul op, aum n vnul să nu e angă

Srănăaea, Marne, sngurătaea mau sea, i rspunse ea Char ruele mele mă hnues , f nă

5 n u po să fa eea e n u m ă ară nma voa răposaulu , a ah , fe eraul Dar nu e ua la faţa mea

Braţele aese u să muneasă Feţ mlă e opă lasămă săm îg mngerea e a avea eupe neva a aproape e mormînul ah

Aum sos părnele Ioan la înMarn Smna resărră aîno, ar preoul

rămase înremen n o văzu pe Smna înanea sa Ce? ! raga mea ! nrebă el ma Ce fa u?Pe Smna o năpără larăml Ea se use la el,

5 luă mna so sărue rămase neaă e plns Mau părăs oţ, oţ m-au părăs m-a auns

blesemul a srgă ea n ele n urmă Popa ar f vo să rneasă patrahr are e

pămn să frngă o eea e ae la înemnă� o E , păaele mele ! srgă el Ha u mne ha

la preueasa ! Ma sun oamen pe lumea aeasa

Page 95: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 95/118

XIX

Busuioc, b o g ă t o i u l din Curtici, feciorul s ă u , Iorgovan, ş i Ş o f r o n , care tot mai stetea acum la casa lui

Busuioc, ă r i r ă t o ţ i trei în picioare cind f l a r ă c ă Simina5 s-a mutat la Socodor, ca s ă - i f r ă m i n t e pîne lui Martin

s ă poarte g r i j ă de copiii lui.Busuioc preste p u ţ i n se domoli.Era, ce-i drept, foarte n e a s t î m p ă r a t , îi era acum ca

cind s-ar teme de o primejdie, dar nu putea s ă - ş i10 deie s e a m ă d a c ă se b u c u r ă ori se n e c ă e ş t e mai mult.I i ă r e a

binec ă

ea s-a întors la Socodor : eral o v i t ă ş i

s i m ţ e a lovitura . Ar fi dat n s ă , mult ar fi dat s-o o a t ăscoate din casa lui Martin. Ş i t o t u ş i era bine a ş a ! Ovedea în gîndul lui t ă v ă l i t ă , a r u n c a t ă în u l i ţ i întîia

15 o a r ă s i m ţ i l ă m u r i t c ă dac-ar g ă s i - o a ş a , cum o vedeaîn gindul lui, ar ridica-o, ar c u r ă ţ i - o ş i - a r î n c ă r c a

t o a t ă b o g ă ţ i a pe ea. I i era r u ş i n e de a c e a s t ă s i m ţ i r e ,dar nu se mai ferea de ea .

El se plimba prin c a s ă cind Ş o f r o n î n t r ă f ă r ă de20 veste ş i se opri in f a ţ a lui.

O c l i p ă ei s t e t e r ă n e m i ş c a ţ i c u p r i n ş i amîndoi deo pornire î n d ă r ă t n i c ă

- Eu m ă duc, g r ă i Ş o f r o n , la Socodor m ă întorcmîne ori poimîne s ă - m i iau banii. Ţ i - o spun de acum

25 pentru ca S-0 ş t i i .Busuioc ş t i a de ce se duce la Socodor, ş i d a c ă umblap i n ă acum s ă - I ţ i e cu minciuna la Curtici, acum ar fi

fost în stare s ă p u n ă t o a t ă trecerea ca s ă - I o p r e a s c ă .Ş i putea Busuioc s ă f a c ă multe. N-avea decît s ă s p u n ă

30 c ă l-a furat, c-a ridicat c u ţ i t u l asupra lui s ă c e a r ăs ă î n c h i d ă s ă - I judece.

- O s ă chem pe oameni, zise el, ş i o s ă - i strimtorez.Ş o f r o n f ă c u un pas inainte se u i t ă lung aspru

35 la el.- S ă le ă s ă m aceste, î n t î m p i n ă . Eu sunt om prost

ş i nu ş t i u multe . Mi-am tras seama cu mine: nu m ăimpinge la p ă c a t , c ă v i a ţ a mea tot nu mai p r e ţ u i e ş t enimic, dar d-ta e ş t i om cu avere cu copii. M ă tem

40 eu de mine însumi: teme-te d-ta!

256

XX

Busuioc, bogătoiu din Cutici, feciou său, ogovan, şi Şofon, cae tot mai stetea şi acum a casa ui

Busuioc, săiă toţi tei n picioae cnd afaă că Simina5 s-a mutat a Socodo, ca să-i fămînte pîne ui Matinşi să poate gijă de copiii ui

Busuioc peste puţin se domoiEa, ce-i dept, foate neastîmpăat, i ea acum ca

şi cnd s-a teme de o pimedie, da nu putea să-şi 0 deie seamă dacă se bucuă oi se necăeşte mai mut

i păea bine că ea sa ntos a Socodo: ea ovită şisimţea ovitua A fi dat nsă, mut a fi dat so poatăscoate din casa ui Matin. Şi totuşi ea bne aşa I O

vedea n gndu ui tăvăită, auncată n uiţi şi ntia oaă simţi ămuit că dac-a găsio aşa, cum o vedea

n gndu ui, a iica-o, a cuăţio şi şia ncăcatoată bogăţia pe ea i ea uşine de această simţie,da nu se mai feea de ea

E se pimba pin casă cnd Şofon ntă făă de O veste şi se opi n faţa ui

O ciă ei steteă nemişcai şi cupinşi amndoi deo ponie ndăătnică

Eu mă duc, găi Şofon, a Socodo şi mă ntocmne oi poimne sămi iau banii. i-o spun de acum

5 pentu ca S-0 ştii .

Busuioc ştia de c e s e duce a Socodo, ş i dacă umbapnă acum să- ţie cu minciuna a Cutici, acum a fifost în stae săşi pună toată teceea ca să- opească.Şi putea Busuioc să facă mute. Navea dect să spună

0 c ă a fuat, c-a idicat cuţitu asupa ui şi să ceaăsă- încidă şi să- udece.

să-i chem pe oameni, zise e, şi o să-i stmtoez

Şofn făcu un pas nainte şi se uită ung şi aspu 5 a e .

Să e ăsăm aceste, ntmpin ă Eu sunt om postşi nu ştiu mute i-am tas seama cu mine: nu mămpinge a păcat, că viaţa mea tot nu mai peţuieştenimic, da dta eşti om cu avee şi cu copii. Mă tem

( eu de mine nsumi temete şi d-ta!

:56

Page 96: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 96/118

~.8

.5"O

E::1p..Q)

<..l

c:--

"

Page 97: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 97/118

Biblioteca ~ o p o r a 1 ăa"TRmUNEI".

Nr. 1.

P Ă D U R E A N C A .

~ ~•4Ua. 1. .. . .

Edi tura ,1 IlpaT"1 " , . t i lu lu l , , 1 11"( ' l Ir"rie

ooeletale 1'" a e ţ i i.. .

.0 Cf. YU I 1811 Ah elte.plaral.

.. , !

Coperta primului n u m ă r al Bibliotecii poporale a Tribunei

in care se p u b l i c ă P ă d u r e a nea (1884).

Biblteca�oporaă 

a "TRUI.

Nr 1

P Ă D U R E A N C A.

�.�I". _

It, I n u \ 1 (t r i

ol " "1.

40 O. . 1,;. _pl "

� , . "

Coperta primului nmăr a Bibiotecii poorale a Trbune in care se ubc Pădurea na ( 1884) .

Page 98: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 98/118

Page 99: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 99/118

•slavici- - - - -ă d u r e a n c a

• ~ 3 ~ a { ) i

Cop erta volumului P ă d u r e a n c a , a p ă r u t la E.S.P .L.A. ( 1 9 6 0 L ş i coperta la d i ţ i a a lI -a_(1965) .

• pădureanc

Coperta vomului Pădureanca, apăt a E.S L A (1960Lşi copea l ediţia II-_ 965 ) .

Page 100: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 100/118

G r ă i n d aceste, el se întoarse ş i i e ş i , ca s ă nu ş i - lmai s i m ţ ă aproape pe omul de la care îi venea nenorocirea .

Busuioc r ă m a s e timp îndelungat stînd ca un stîlp

5 de p i a t r ă la locul unde-l l ă s a s e Ş o f r o n .Da, el avea stare copii.Avea un fe cior, care poate c ă el era gata s ă

plece Ia Socodor.Nu!

10 Iorgovan î n c ă r c a sacii din h ă m b a r , l i n i ş t i t cacînd nimic n-ar fi ş t i i n d despre Simina.

Era joi, joile Busuiocf ă c e a

socoteala Iam o a r ă

trimitea ă i n a a d u n a t ă peste s ă p t ă m î n ă Ia Arad, ca

s ă fie pe tîrgul de vineri acolo s ă cumpere ceea ce mai

15 face t r e b u i n ţ ă pentru c a s ă ş i m o a r ă .D u p ă ce î n c ă r c ă sacii, Iorgovan se duse la m o a r ă .Moara lucra ca totdeauna ş i oamenii steteau de

v o r b ă . Unul î n c ă r c a sacii, altul d e s c ă r c a g r ă u n ţ e l e ,iar altul avea g r ă u n ţ e l e în c o ş , vreo trei-patru

20 a ş t e p t a u s ă le vie rindul.Ca la m o a r ă .Dar nu mai era P u p ă z ă ca s ă - i f a c ă s ă r î d ă .Intrînd în m o a r ă într-un c o l ţ de la stînga era

m e ş c i o a r a cu condica d e s c h i s ă25 - A plecat Ş o f r o n ? î n t r e b ă morarul, în vreme ce

Iorgovan rînduia pe m a s ă .- Da' r ă s p u n s e Iorgovan.- Se vede c ă tot nu se l a s ă de P ă d u r e a n c aIorgovan începu s ă tremure. El se a ş e z ă , l u ă pana

3O o încinse in c ă l i m a r ă- O i c ă l o a s ă g r ă i apoi începu s ă f a c ă s o c o t e a l ă

adunind numerii cu glas tare.

F ă c e a g r e ş e l i în adunare morarul trebuia mereus ă - I indrepteze.

35 lncheind socoteala, el se r i d i c ă , se mai învîrti prin

m o a r ă , apoi se opri în f a ţ a m a ş i n e i r ă m a s e uitîndu-sela fuga n e a s t î m p ă ' r a t ă a roatelor.

- U i t ă ! - zise el - eu nici acum nu pot î n ţ e l e g ecum i s-a intîmplat lui P u p ă z ă nenorocirea aceea .

40 - Apoi c ă nici nu era aici - r ă s p u n s e morarul- ci la m a ş i n a de treierat.

257

17 - Opere, vol. III - I . Sla\"icl

Grăd aceste, el se îtoarse ş eş ca să u şla sţă aproape pe oul de la care î eea eoocrea

Busuoc răase tp îdelugat stîd ca u stîp5 de patră la locul udel lăsase Şofroa, el aea stare ş cop

Aea ş u fecor, care poae că ş el era gata săplece la Socodor

u 1 0 orgoa îcărca sac d ăbar, lştt ca ş

cîd c ar f ştd despre Sa

Era o, ş ole Busuoc îş făcea socoteala la oarăş trea făa aduată peste săptăîă la Ara casă fe pe tîrgu de er acolo ş să cupere eea ce a

5 face trebuţă petru casă ş oară upă ce cărcă sac, orgoa se duse la oarăMoara lucra ca todeaua ş oae steteau de

orbă ul cărca sac, altul descărca grăuee,ar altul îş aea grăuţele î coş, ş reo trepatru

0 aşteptau să e e rdulCa la oarăar u a era Pupăză ca să- facă să rîdătrîd î oară, tru colţ de la stîga ea

eşcoara cu codca descsă 5 A pleca Şofro? trebă orarul, î ree ce

orgoa rîdua pe asă

a răspuse orgoa Se ede că tot u se lasă de Pădure acaorgoa îcepu să treure El se aşeă, luă paa

o ş o îcse î călară O tcăloasă gră apo ş îcepu să facă sooeală

aduîd uer cu glas tareFăcea greşel î aduare ş oraru trebua ereu

să- drepteze 5 ced socoteala , e l s e r dcă , s e a îîr pr

oară , apo se opr î faţa aşe ş răase uîdu-sela fuga eastîpărată a roatelor

ă zse el eu c acu u pot îţelegecu sa îtîplat lu Pupăză eorocrea aceea

f O Apo că c u era ac răspuse orarul c la aşa de treerat

257

1 - pere vo. TI Sla\ic

Page 101: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 101/118

- A ş a e, frate! s t r i g ă Iorgovan. Vorbesc eualandala. Aici nici n-ar fi cu p u t i n ţ ă una ca aceea.

- Mai ales! g r ă i morarul, care ţ i n e a s ă se ş t i e cîte de s t r a ş n i c ă moara lui.

5 Incepu dar s ă - i arate lui Iorgovan roatele cum seînvîrtesc, cum ar putea s ă - I apuce pe om, cum l-ar

arunca una intr-alta cum i-ar s f ă r î m a într-o c l i p ăoasele.

- Doamne f e r e ş t e ! g r ă i Iorgovan ă d e p ă r t ă .10 Avea g r a b ă ; trebuia s ă fie d e s e a r ă la Arad.

In Arad el r ă i s e timp de a s e an i; avea aici prieteni

c u n o s c u ţ pe care-i întilnea tot la d o a u ă - t r e s ă p t ămîni care-l a ş t e p t a u cu oarecare dor f i i n d c ă le veneatotdeauna cu plin.

15 El trase ca de obicei la gazda f r ă ţ î n e - s ă u , ă s ă pe

argatul de la car s ă caute de cai se duse pe ici,pe colo, ca ă se mai n t i l n e a s c ă cu lumea, s ă mai a d ăs ă mai a u d ă , s ă mai steie de v o r b ă .

T r e c u s e r ă luni de zile de cînd cu noaptea p e t r e c u t ă20 în birtul de la Curtici. 1 se urca sîngele la cap cînd î ş i

aducea aminte de acea noapte se ferea de oameniicu care se obicinuise a petrece. Nu voia s ă ş t i e depetreceri; îi era s c î r b ă de ele.

Acum îi c ă u t a p a r c ă dinadins pe oamenii de v i a ţ ă ;25 c e i l a l ţ i i i p ă r e a u prea sarbezi.

In cafeneaua din strada D o m n e a s c ă el întilni pe

proprietarul s ă u , Virgiliu B ă r g ă u ţ , un om de vreod o a u ă z e c trei de ani, scurt gros, n e a s t î m p ă r a tcam r ă u î m b r ă c a t , unul dintre tinerii u ş u r a t i c i care

30 t r ă i e s c pe apucate, c î ş t i g î n d u pînea ca scriitor,azi aici, mîne colo ş i poimîne n i c ă i r i .

- S ă mergem undeva, s ă facem ceva! ce s t ă maici ca n i ş t e ţ a p i u m p l u ţ i cu c i l ţ i ? ! i i zise B ă r g ă u ţ

- Undes ă

mergem? ces ă

facem?î n t r e b ă

Iorgo-35 van, d e ş t i a prea bine ce î n ţ e l e g e B ă r g ă u ţ cîndzi ce c ă vrea s ă f a c ă ceva .

- Ai fost v r e o d a t ă la "Moara Dracului"?- Ce-i aceea?- Un birt cinstit, unde omul poate s ă f a c ă ce

40 vrea, f ă r ă ca lumea s ă - ş i c a ş t e gura la el. Se bea, sec î n t ă , se j o a c ă în c ă r ţ i .

258

Aşa e, rate ! strigă Iorgovan Voresc şi eualandala Aici nic n-ar i cu utinţă una ca aceea

Mai ales I grăi morarul care ţinea să se ştie cte de straşnică moara lu

5 ncepu dar săi arate lu Iorgovan roatele cum senvrtesc, cum ar utea să auce pe om, cum l-ararunca una ntr-alta şi cum -ar sfărma ntr-o clipăoasele

Doamne fereşte I gră Iorgovan şi să depărtă1 0 Avea graă treua să ie deseară la Arad.

n Arad el trăise tim de şase ani avea aici preten

şi cunoscuţi, pe carei ntlnea tot la doauătrei săptămni ş i carel aşteptau cu oarecare dor fiindcă le veneatotdeauna cu pln

5 El trase ca de oice la gazda frăţne-său, lăsă peargatul d e la car s ă caute şi d e cai şi s e duse pe ici e colo , ca să se mai ntlnească cu lumea, să mai vad  s ă mai audă, s ă mai steie d e voră

Trecuseră luni de zile de cnd cu noaptea petrecută20 n irtul de la Curtc. 1 s e urca sngele l a ca cnd ş

aducea aminte de acea noate şi se ferea de oamenicu care se oicinuise aşi etrece. u voia să şte deereceri i era scră de ele

Acum căuta arcă dndins e oamenii de viaţă ;2 5 ceilalţi i ăreau prea sarezi.

n cafeneaua din strada Domnească el ntln e

proprietarul său, Virgliu Bărgăuţ, un om de vreodoauăeci şi trei de ani, scurt şi gros, neastmăratşi cam rău mrăcat, unul dintre tineri uşuratci care

0 trăiesc pe apucate, cştigndu-ş nea ca scritor ai aici, mne colo ş oimne nicăiri

Să mergem undeva, să acem ceva I ce stămaici ca nişte ţapi umpluţ cu clţ? I i zise Bărgăuţ

Unde să megem? ce să acem? ntreă Iorgo- 5 van, deş ştia prea ine ce nţelege Bărgăuţ cnzice c vrea să acă ceva

ost vreodat a Moara Draculu? Ce aceea? Un it cinstit, unde omul poate să facă ce

40 vrea, fră c a lumea săşi caşte gura a el S e ea , secntă, se oacă n crţi

8

Page 102: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 102/118

- Nu m ă duc, r ă s p u n s e Iorgovan.Ş i t o t u ş i , de ce s ă nu se d u c ă ? de ce s ă n u - ş I pe

t r e a c ă ? de dragul cui?

Om domola ş e z a t ,

Iorgovan nuî n ţ e l e g e a

petre-5 cerea altfel decît a ş a , ca el s ă p r i v e a s c ă pe cînd a l ţ i iî ş i petrec în socoteala lui .

El î n s u ş i nu era beutor j un p ă h a r , d o a u ă de vini l a m e ţ e a u ş i f ă c e a u ursuz. l i l ă c e a î n s ă s ă - i v a d ăpe a l ţ i i bind p î n ă ce nu mai pot s ă se ţ i e pe picioare.

10 El î n s u ş i nu cînta, nici nu juca. Cîntecul jocul îip ă r e a u lucruri nepotrivite cu un om care ţ i n e la sine.

l i p l ă c e a î n s ă s ă v a z ă pe a l ţ i i jucînd.El î n s u ş i era foarte cuviincios alegea atît în

vorbe, cît ş i în bucate . l i l ă c e a î n s ă s ă v a d ă pe a l ţ i i15 î m b ă l î n d u - s e .

Acum ar fi voit s ă a i b ă g ă l ă g i e , joc cîntece,sticle sparte vin v ă r s a t pe jos, certuri î m b r ă ţ i ş e r i

s ă v a d ă oameni ce se dau o r b i ş desfrîului.

Ii era î n s ă rusine de ceea ce ar fi voit.20 - Mai ai tu ~ n rînd de haine? îl î n t r e b ă el pe

B ă r g ă u ţ într-un tîrziu.- De ce?- S ă le îmbrac, r ă s p u n s e Iorgovan. A ş a cum sunt,

mi-e greu s ă m ă duc. Plugarului nu i se i a r t ă ceea25 ce voi ă ş t i a l a l ţ i f a c e ţ i în toate zilel e.

xx

Popa F u r t u n ă era om iute ca piperul, dar nu sepripea n i c i o d a t ă

V ă z î n d - o pe Simina atît de p e r d u t ă , el f ă c e a30 m u s t r ă r i , c ă c i dac-ar fi fost el cum se cuvine atunci

cînd era vorba, Simina acum n-ar fi fost p ă r ă s i t ăde t o ţ i El, cu toate aceste, s i m ţ e a ş i acum c ă e mai

bine a ş a O ş t i a pe s o r ă - s a Vica, îl ş t i a pe c u m n a t u - s ă uBusuioc, îl ş t i a pe n e p o t u - s ă u Iorgovan n u - ş i pu-

35 tea închipui un trai bun între d î n ş i i fiind ş i P ă d u reanca la mijloc. De ce, n-a putut nici el s-o s p u n ă :

s i m ţ e a numai c ă nu poate s ă se împace cu gîndul

uneiî n s o ţ i r i

ca aceasta.

259

17*

mă duc , răspuse orgova Ş totuş, de ce s u se dc? de ce să ş pe

treac? de dragul cu?

Om domol ş aşezat, orgova u elegea petre5 cerea altfel dect aşa, ca el să prveasc, pe cd alş petrec socoteala lu

El suş era beutor j u phar, doauă de vl ameeau şl ăceau ursuz. plăcea să să vadăpe al bd pă ce u ma pot s se e pe pcoare

0 E l suş u cta, c ca. Cecl ş ocl păreau crur epotrvte c u om care e la se. plăcea s s vaz pe al cd.El suş era oare cvcos ş alegea att

vorbe, c t ş bucate. l i plcea să s ad pe al 5 mbălduse.

Acm ar vot să ab glge, oc ş ctece,stcle sparte ş v vărsat pe os , certur ş mbră şer ,s vad oame ce se da orbş desrl.

era să ruse de ceea ce ar vot.2 0 Ma a t � rd de hae? l reb el peBrg tr trz.

De ce? S le mbrac, răspse orgova Aşa um st,

me greu s mă duc. Plugarul se artă eea2 5 c e vo ştalal ace toae e le

xx

Popa Frtă era o te ca pperl, dar seprpea codat

Vzdo pe Sma att de perdută, el ş cea 0 mstrr, căc dacar ost el cum se cuve ac

cd era vorba, Sma acm ar ost prsăde to. El, cu toate aceste, smea ş acm c e mabe aşa O şta pe sorăsa Vca, l şta pe cmatsuBsuoc, l şta pe eposău orgova ş ş p

5 tea chp u tra b tre dş d ş Pădreaca la' moc De ce, a putut c el so spăsmea ma că u poate să se mpace cu gdul

ue sor ca aceasta.9

7*

Page 103: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 103/118

Acum î n s ă Simina îl luase pe dinainte, îl scoseseoarecum din s ă r i t e , el ar fi fost gata s ă se d u c ă la

Busuioc s ă - I s i l e a s c ă a veni î n c ă o d a t ă s ă o

p e ţ e a s c ă pe Simina .5 - De ce n-ai voit tu s ă te m ă r i ţ i d u p ă Iorgovan?

o î n t r e b ă el d u p ă ce s o s i r ă a c a s ă mai s t ă t u r ă cîtva

timp cu preuteasa.- Bine a f ă c u t ! g r ă i preuteasa.- Eu n-am zis c ă nu voiesc, r ă s p u n s e Simina,

10 ci numai ca ar fi bine s ă mai a ş t e p t ă m .- Ei bine! vrei acum? o î n t r e b ă popa.- Acum nu! - zise ea - mai p u ţ i n decît o r i ş i -

cind.- De ce nu?

15 - Nu pot!Preuteasa ş t i a de ce n-a voit nu v o i e ş t e , de ce

nu poate; o v ă z u s e stînd f a ţ ă în f a ţ ă cu Ş o f r o n .-:-- Ce mai la deal, la vale, zise ea. S ă nu mai um

b l ă m cu minciuna, Simina se m ă r i t ă cu Ş o f r o n .20 Popa se i t ă mirat la m î n d o a u ă , iar Simina r e s ă r i .

- F e r e a s c ă Dumnezeu! s t r i g ă ea. Taica, fie iertatuI, n-ar avea o d i h n ă în mormînt d a c - a ş face una

ca asta.

- Iar eu spun c ă ai s ă te m ă r i ţ i d u p ă Ş o f r o n 125 g r ă i preuteasa h o t ă r î t .

- F e r e ş t e - I , Doamne! - zise iar Simina - nune pedepsi.

"Aici trebuie s ă fie ceva la mijloc, zise popa.O s ă vedem!"

30 Iar preuteasa ş t i a h o t ă r î t c ă a ş a are s ă fie, precumzice ea .

De asta se temea Simina.

C ă c i de ce n-a venit el la Socodor? .îi era f r i c ă ş i nu mai voia ă se î n t î l n e a s c ă cu dînsa,35 se ferea cum se f e r e ş t e omul de t o a t ă primejdia. A

zis el c ă - i pare bine d a c ă ea se m ă r i t ă d u p ă Iorgovan,dar ea a v ă z u t l a c r ă m i l e lui, a auzit glasul lui,ea a î n ţ e l e s de ce v o r b e ş t e a ş a a s i m ţ i t ce g î n d e ş t eel. Nu putea el s ă uite lovitura pe care i-a dat-o, întoc-

40 mai precum Iorgovan nu puteas ă

uite vorbele pe

260

cum îsă Sma îl uas da, î scossoacum d să, ş l a f fos gaa să s ducă aBusuoc ş să sască a v îcă o daă să o

ască Sma5 D c a vo u să mă duă ogova?o îbă l duă c sosă acasă ş ma săuă cîvam cu uasa

B a făcu ! gă uasa Eu am zs că u vosc, ăsus Sma 

0 c uma ca a f b să ma aşăm

E b ! v acum? o îbă oa cum u ! zs a ma u dcî ocîd.

D c u? 5 Nu o !

Puasa şa d c a vo ş u voş, d cu oa o văzus sîd faă î faă cu Şofo

C ma la dal , a val , zs a . Să u ma u

blăm cu mcua , Sma s măă cu Şofo Poa s uă ma la amîdoauă, a Sma să Fască Dumzu sgă a Taca, f

aul, a ava odă î momî dac-aş fac uaca sa.

a u î su că a să mă duă Şofo

5 gă uasa oăî

Fş , Doam I zs a Sma ş u dsc bu să f cva a mloc, îş zs oa

O să vdm!3 0 a uasa şa oăî că aşa a să f, cu

zc aD asa s ma ş Sma

Căc d c a v a Socodo? a fcă ş u ma voa să s îîască cu dîsa 3 s fa cum s fş omu d oaă mda.

zs l că a b dacă s măă duă ogovada a a ăzu lacăml lu, a auz ş gasu ua a îls d c vobş aşa ş a s c gîdşl Nu ua l să u ovua ca a dao îoc

0

ma cum ogova u ua să u vob

Page 104: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 104/118

care i le-a zis la d e s p ă r ţ i r e a lor, nici s-ar a s t î m p ă r at o a t ă v i a ţ a lui d a c ă ar ş t i - o m ă r i t a t ă d u p ă Ş o f r o n .

Soarta ei era f ă c u t ă : nu-i r ă m î n e a decît s ă umbles i n g u r ă pe c ă r ă r i l e v i e ţ i i .

5 Sosind cîteva zile în u r m ă la Socodor, Ş o f r o n og ă s i la casa lui Martin .Cîtva timp s t e t e r ă amîndoi î n c r e m e n i ţ i , cum stai

în f a ţ a potopului ce vine asupra ta.Tot drumul cît a venit de la Curtici p î n ă la Soco-

10 dor, el s-a gîndit cum s ă - i spuie de ce n-a venit mainainte cum s ă c e a r ă iertare.

Acum, d a c ă i-ar f i pus cineva c u ţ i t u l la gît, eltot n-ar fi f ă c u t nici una, nici alta. Nu putea, nu trebuia, n-avea de ce s ă le f a c ă De sine se î n ţ e l e g e a c ă

15 n-a venit pentru c ă nu s-a putut s ă vie!Altul era s i m ţ ă m î n t u l care ii s t ă p î n e a acum pe

amîndoi: vrei, nu vrei, n-ai încotro!Erau s t ă p î n i ţ i unul de altul: ea s i m ţ e a c ă tre

buie s ă f a c ă ceea ce zice el, el c ă trebuie s ă f a c ă ceea

20 ce zice dînsa.El îi întinse mîna lui cea a s p r ă- Ş i mie-mi pare bine c ă te g ă s e s c , îi zise. Uite,

credeam c ă o s ă - m i p a r ă r ă u , ş i - m i pare bine .- Eu nu ş t i u , r ă s p u n s e ea. Ce mai face leica Vica,

25 Busuioc, ce mai face Iorgovan?- Sunt bine, zise el, t o ţ i sunt bine . ă - i ţ i e Dumne

zeun ă r a v u l ,

e foarte cuminte.Eu m ă temeam

c-os-o apuce r ă u . Ş t i i tu atunci noaptea.

- Ş i eu, Ş o f r o a n e !30 Doi dintre copii, o f e t i ţ ă de vreo trei ş i un b ă i a t de

cinci ani, steteau l î n g ă Simina ş i se uitau cu ochimari la el.

- A c e ş t i a sunt copiii? 1 r ă i el. U i t ă ! am uitat s ăle aduc cîte ceva.

35 - O s ă le aduci a l t ă d a t ă ! zise ea începu s ă - is p u n ă cum sunt copiii, ce fac, ce zic, în ce felpetrec, ce mai e pe la c a s ă , care este firea lui Martin,

care îi sunt a p u c ă t u r i l e , in s f î r ş i t , multe m ă r u n t e ,cum e obiceiul femeilor . '

40 Apoi ea u r m ă a - ş i face treburile, ca cînd ar fitot s i n g u r ă ca mai-nainte, i a r ă el se a ş e z ă pe un

26l

care le-a z a depărţrea lor, c ar ampăraoaă vaţa lu dacă ar ş-o măraă după Şofro

Soara e era făcuă: u- rămea dec ă umblegură pe cărăre veţ

5

Sod ceva ze urmă a Socodor , Şofro ogă la caa lu Marva mp eeră amdo cremeţ, cum a

faţa poopulu ce ve aupra aTo drmul c a ve de a ur c pă l a Soco

dor, el a gd cm ă pue de ce a ve maae ş cum ă ceară erare

Acum, dacă -ar f pu ceva cuţul la g, elo ar f făcu c ua, c ala Nu puea, u rebua, avea de ce ă e facă De e e ţelegea c

5 a ve peru că u a pu ă ve!Alul era mţămu care ăpea acum pe

amdo : vre , u vre, a îcoro !Era ăpţ uul de au ea mţea că re

bue ă facă ceea ce zce el, ş el că rebue ă facă ceea2 0 ce zce daEl e ma lu cea apră

Ş me-m pare be că e găec ze Ue,credeam că o ăm pară rău, şm pare be

Eu u şu , răpue ea e ma face leca Vca,2 5   Busuioc, ce mai face Iorgovan ?

Su be, ze el , oţ u be Să- ţe Dume

zeu ăravul, e foare cume Eu mă emeam c-o-o apuce rău Ş u auc oapea Ş eu, Şofroae !

3 0 Do dre cop , o feţă d e vreo re ş u băa decc a, eeau lgă Sma ş e uau c ochmar la e

Aceşa u cop? gră el Uă ! a m ua ăe aduc ce ceva

3 5 O ă e aduc aă daă ! ze ea ş cepu ă-puă cum u cop, ce fac, ce zc ce fe şperec, ce m e pe la caă, care ee frea lu Mar,care u apucăurle, frş, mue ş mărue,cum e obceul femelor

4 0 Apo ea urmă a-ş face reburle, ca ş cd a fo gură c a ma-ae, ară e l e aşeză pe u

26'

Page 105: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 105/118

b u t o i e ş din t i n d ă r ă m a s e umblînd cu ochii d u p ăea vorbind mereu a ş a singur .

- Nu te teme tu ... O s ă vezi tu ... Eu sunt omcu mintea î n t r e a g ă . Ş t i u eu ce se p o t r i v e ş t e ş i ce

5 nu se p o t r i v e ş t e . Eu n-am s ă te s u p ă r . . . Simino Is t r i g ă el într-un tîrziu. Ai s l ă b i t tu, ori numai imipare mie?

- Am s l ă b i t , Ş o f r o a n e ! r ă s p u n s e ea.

- Asa-i I ai ă b I tare ai s l ă b i t10 " R ă u ' ai s l ă b i t , u r m ă el iar pentru dînsul. M ă

miram eu de ce-mi pare de tot altfel de cum fusese.Da I e mai f r u m o a s ă ! "

- Tu, Simino I s t r i g ă iar. Ş i cînd ai s l ă b i t ?- De mult!

15 - De ce?Ea se u i t ă rizînd la el.- De amaruI t ă u , Ş o f r o a n e 1 ă s p u n s e ea a ş a , cam

în g l u m ă . Nu ş t i i tu cît m-am f r ă m î n t a t eu de dndmi-am dat s e a m ă c ă r ă u am f ă c u t de te-am rugat s ă

20 t e m u ţ i aici.El se u i t ă strîmtorat la p ă m î n t .- A ş a -i! zise apoi. Mult a trebuit s ă te a m ă r ă ş t i .

Dar, vezi tu, acum ş t i u de ce n-am venit mai-nainte.

Ce s ă fac eu aici? Ş t i a m c ă te afli la n c h i u - t ă u . Acum,25 c ă te ş t i u s i n g u r ă , m-a apucat d e o d a t ă ş i - a ş fi venit ,

Simino, chiar dac-ar fi trebuit s ă - m i las pe taica neîn

gropat .El se s c u l ă apoi, se duse la dînsa, îi a p u c ă mina

se u i t ă în fata ei.30 - R ă u ai ' l ă b i t , u r m ă apoi. Dar s ă nu crezi,

Simino, c ă mai umblu cu gîndurile pe care le-am avuto d a t ă . M ă crezi tu, Simino?!

- Te cred, Ş o f r o a n e ! r ă s p u n s e ea.D e o d a t ă î n s ă o n ă p ă d i r ă l a c r ă m i l e .

35 El r ă m a s e strîmtorat inaintea ei .

- De ce plîngi? o î n t r e b ă apoi, îi puse mîna peu m ă r se u i t ă în ochii ei.

- P a r c ă n - a ş avea de ce s ă plîng?! î n t r e a b ă - m ăde ce nu plîng cînd nu pling? Atît am plîns, Ş o f r o a n e ,

!i0 încît mi s-a f ă c u t obicei adeseori m ă pomenesc c ă

262

buoiş di idă şi rămas umbd u ohii duăa şi vorbid mru aşa sigur.

Nu m u . . O să vzi u . . . Eu su omu mia ragă. Şiu u s orivş şi

u s orivş. Eu -am să suăr... Simio srigă r-u rziu Ai săbi u ori umai miar mi

Am săbi Şofroa I răsus a Aşa-i ai săbi I ar ai săbi.

0 Rău ai săbi urmă iar ru dsu ămiram u d -mi ar d o af d um fussDa mai frumoasă 1"

Tu Simio srigă iar. Şi d ai săbi D mu

D Ea s uiă rzd a . D amaru ău Şofroa I răsus a aşa am

gumă. Nu şii u m-am frăma u d dmiam da samă ă rău am fău d am ruga să

0 muţi aiiE s uiă srmora a m. Aşa-i zi s aoi . Mu a rbui să amărăş

Dar vzi u aum şiu d am vi mai-aiC să fa u ai i Şiam ă afi a uhiuău. Au

2 5   ă şiu sigură m-a aua dodaă şi-aş f i viSimio hiar da-ar fi rbui să-i as aia

groaE s suă ao s dus a dsa i auă ma şis uiă faa i.

3 0 Rău ai săbi urmă ao. Dar să u rziSimio ă mai umbu u gduri ar -am avuodaă ă rzi u Simio

rd Şofroa I răsus aDodaă să o ăădiră arămi.

3 E rămas srmora aia . D gi o rbă aoi i us ma

umăr si s uiă ohii i . Pară aş ava d să g rabă-mă

d u g d u g A am s Şofroa4 0 mi s-a fău obii şi adsori mă oms ă

Page 106: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 106/118

5

10

15

20

25

30

35

~ o

plîng f ă r ă de veste, a ş a , din senin, numai f i i n d c ă imisunt d e d a ţ i ochii pe plins .

- A ş a - i ! g r ă i Ş o f r o n . Asta vine de sine.- I l iau eu pe r ă s p u n d e r e a mea! s t r i g ă popaF u r t u n ă , care î n t r ă c-o f a l c ă în cer, cu alta în

p ă m î n t pe p o r t i ţ ă , cu doi jendarmi in urma lui.

- Se poate - r ă s p u n s e unul dintre jendarmi-dar noi avem p o r u n c ă s ă - I ducem.

Ş o f r o n Simina se s p e r i a r ă amîndoi.- Ce e, Ş o f r o a n e ? ce s-a întîmplat?! î n t r e b ă popa

. ă s t i t .

- Nu e nimic - r ă s p u n s e Ş o f r o n întorcîndu-sespre Simina - n u - ţ i face s p a i m ă degeaba. Eu am fostc ă t a n ă î m p ă r ă t e a s c ă ; mie nu mi se face nedreptate .I-am tras o d a t ă c ă p r a r u l u i o p a m ă de i-au s ă r i t trei

m ă s e l e din g u r ă a z ă c u t d o a u ă s ă p t ă m î n i ; m-apus c ă p i t a n u l în fer scurt, dar a zis c ă bine am f ă c u t .

M ă duc, d a c ă e vorba, p î n ă la i m p ă r a t u l . O s ă m ăî n c h i d ă , dar o s ă - m i deie banii.

- Ce fel de bani? î n t r e b ă popa.- Banii mei, n o a u ă sute de z l o ţ i de argint, r ă s -

punse, Ş ? f r o n , pe care i-am dat. Ş i acum m ă p o a r t ăcu mmCIUna.

- Ia haid' s ă vedem, g r ă i popa, s ă vedem noid a c ă ţ i - i d ă ori nu. .

- N u - ţ i face i n i m ă rea, Simino, zise Ş o f r o n ,apoi p l e c ă cu popa cu jendarmii.

Simina privi c u p r i n s ă de s p a i m ă in urma lor.

- Ş i asta tot eu am f ă c u t o ! s t r i g ă ea d e z n ă d ă j d u i t ă Nu u i t ă Busuioc, nu i a r t ă I Dar Iorgovan?!- u r m ă peste p u ţ i n - lui cînd o ă - i vie rîndul, elunde o s ă m ă l o v e a s c ă ? !

Busuioc r ă m a s e ca t r ă s n i t din senin cînd v ă z uc ă popa, fratele nevestei sale, se pune între elŞ o f r o n .

Dar el nu putea s ă r ă m î i e de r u ş i n e !- Nu-i dau pentru c ă nu-i dau! zise el cînd popa

îl î n t r e b ă de ce nu-i d ă lui o f r o n banii. ă mi-i s c o a t ăc ~ j u d e c a t ă . O s ă - I i n v ă ţ eu pe el a-mi pune cuţ I t u l in pept.

263

pîng fără de veste, aşa, din senin, nuai fiindă isunt dedaţi hii pe pns

Aşa-i 1 grăi Şfrn Asta vine de sine iau eu pe răspunderea ea ! strigă ppa

5 Furtună, are întră - faă n er, u ata înpăînt pe prtiţă, u di jendari în ura ui Se pate răspunse unu dintre jendari

dar ni ave prună să- due.Şfrn şi Siina se speriară aîndi

0 - Ce e, Şfrane? e sa întîpat? ! întrebă ppa răstit.

u e nii răspunse Şfrn întrîndu-sespre Siina nu-ţi fae spaiă degeaba Eu a fstătană părăteasă ie nu i se fae nedreptate

5 a tras dată ăpraruui paă de i-au sărit treiăsee din gură şi a zăut dauă săptăîni -apus ăpitanu în fer surt, dar a zis ă bine a făut.Mă du, daă e vrba, pnă a îpărau O să ăînhidă, dar să-i deie banii

2 0 C e fe d e bani? întrebă ppa. Banii ei, nauă sute de zţi de argint, răs

punse Şfrn, pe are ia dat . Şi au ă partău iniuna

a haid să vede, grăi ppa, să ved ni25 daă ţii dă ri nu.

ui fae iniă rea, Siin, zise Şfrn,api peă u ppa şi u jendarii.Siina privi uprinsă de spaiă n ura r

Şi asta tt eu a făut strigă ea deznădă3 0 duită. u uită Busui, nu iartă Dar rgvan? !

ură peste puţin ui înd săi vie rndu , eunde să ă veasă? 1

Busui răase a trăsnit din senin înd văzuă ppa, ratee nevestei sae, se pune înre e ŞI

3 5 ŞfrnDar e nu putea să răîie de ruşine ! u-i dau pentru ă nu-i dau I zise e nd ppa

î întrebă de e nui d ă ui Şfrn banii . Să i-i satău judeată. O să nvăţ eu pe e a-i pune u

�o ţitu n pept

Page 107: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 107/118

- I a r ă eu spun, s-o ş t i i , î n U m p i n ă Ş o f r o n ,c ă n-am s ă umblu cu judecata: ori te înjunghi, oriîti dau foc. O d a t ă tot o s ă ies eu din închisoare., - O s ă i e ş i chiar a s t ă z i , s t r i g ă popa, iar de bani,

5 grija mea. Mi-i l a ş i mie s ă - i scot de la el, d a c ă ţ i - ede bani, ţ n u m ă r mîne . O s ă vedem noi care pecare . Aici e alta la mijloc!

- O s ă vedem! s t r i g ă Busuioc.Era-ndîrjit de ar fi fost gata ă p u n ă - n joc t o a t ă

10 averea.Seara î n s ă el a ş t e p t a ca f i u - s ă u Iorgovan s ă se

î n t o a r c ă de la Arad, cum se întorcea toate vinerilecînd umbla la Arad. Dar se î n n o p t ă Iorgovan numai venea. Vica, p r e p u i e l n i c ă c o a s ă , ca toate

15 femeile, ca toate mumele, începu s ă - ş i f a c ă fel defel de închipuiri, mai c ă se va fi întîrziat ş i - l vor fiapucat oamenii r ă i pe drum, mai c ă va fi f ă c u t ceva '

vor fi închis pe el ca pe Ş o f r o n .Argatul se-ntorsese cu carul. Zicea c-a plecat joi

20 seara, dar de atunci nu l-a mai v ă z u t Ş t i e numai c ăs-a dus, unde s-a dus, cu unul B ă r g ă u ţ . A l ă s a t darsacii acolo si s-a întors .

Busuioc 'îl ş t i a pe B ă r g ă u ţ .- Nu e nimic! îi zise el Vichii. S-a t i c ă l o ş i t : asta

25 e. Are s ă se î n t o a r c ă , dar mai bine ar fi s ă r ă m i i e acolo.Ş i t o t u ş i mult ar fi dat s ă p o a t ă pune pe cineva

c ă l a r e , ca s ă - I t r i m i t ă la Arad, s ă - I caute s ă - I a d u c ă .El î n s u ş i nu putea s ă o f a c ă Era feciorul lui nuputea s ă - I f a c ă de r u ş i n e

30 El se p l i m b ă timp îndelungat n e a s t î m p ă r a t princ a s ă .

D e o d a t ă apoi i e ş i d e z n ă d ă j d u i t a f a r ă porunci casluga s ă se p u n ă c ă l a r e , s ă m e a r g ă la Soco dor s ă - i

s p u n ăpopei

c ă - l r o a g ă s ăvie

d e s - d e - d i m i n e a ţ ăla35 Curtici.

- Nu - zise apoi r ă z g î n d i t - l a s ă , c ă m ă duc eu r

Iară eu îţ un, o , întîmnă Şoron,că n-am ă umblu cu judecata or te înjungh, ort dau oc . Odată tot o ă e eu dn închoare O ă e char atăz , trgă oa, ar de ban ,

5 grja mea M- la me ă cot de la el, dacă ţ-ede ban, ţ număr mne. O ă vedem no care ecare Ac e alta la mjloc

O ă vedem 1 trgă Buuoc.Erandîrjt de ar ot gata ă- ună-n joc toată

avereaSeara înă el ateta ca uău Iorgovan ă e

întoarcă de la Arad, cum e întorcea toate vnerlecînd umbla la Arad Dar e înnotă Iorgovan numa venea. Vca, reuelncă rcoaă, ca toate

5 emele, ca toate mumele, înceu ă- acă el deel de nchur, ma că e va întîrzat -l vor aucat oamen ră e drum, ma că va ăcut ceva -l vor înch e el ca e Şoron.

Argatul e-ntoree cu carul Zcea ca lecat jo2 eara, dar de atunc nu l-a ma văzut Şte numa că

-a du, unde -a du, cu unul Bărgăuţ A lăat darac acolo a întor.

Buuoc îl ta e Bărgăuţ. u e nmc î ze el Vch . S-a tcălot ata

2 5 e re ă e întoarcă, dar ma bne ar ă rămîe acolo Ş totu mult ar dat ă oată une e cneva

călare , ca ă- trmtă la Arad, ă- caute ă aducă El înu nu utea ă o acă Era ecorul lu nutea ă- acă de rune

3 El e lmbă tm ndelungat neaîărat rncaă.

Deodată ao e deznădăjdut aară orunc caluga ă e ună călare , ă meargă la Soco dor ă-

ună oe că-l roagă ă ve dededmneaţă la35 urtc. u ze ao răzgîndt laă , că mă duc eu r

Page 108: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 108/118

XXI

- L a s ă - îi zise popa lui Busuioc - ă - t e c ănu vezi, n-auzi, nu bagi de s e a m ă . Se întoarce el

de sine; nu e f ă c u t Iorgovan s ă p o a t ă umbla pe calea5 ce -a apucat.

Asa a si f ă c u t Busuioc .S î ~ b ă t ă d u p - a m i a z ă z i Iorgovan s-a întors a c a s ă .l i era r u ş i n e de slugi ş i de vecini, ar fi .vrut ca

t a i c ă s ă u s ă - I certe ş i - i venea ă se s p i n z u r ~ cînd ve-i O dea c ă nici nu-l întreba m ă c a r unde-a stat, ce-a f ă c u t ,

ba nici nu eras u p ă r a t .

El îi dete banii pentru sacii de f ă i n ă , PE1 care-ivînduse a doaua zi , spuse c ă l-a ţ i n u t n e g o ţ ă t o r u lde f ă i n ă cu vorba de n-a putut pleca la timp.

15 M i n ţ e a Iorgovan . Nu numai c ă nu l-a ţ i n u t n e g o ţ ă -torul, dar banii ni ci c ă erau de la el: îi luase împrumut,

c ă c p r e ţ u ă i n e i îl cheltuise. .Întîia o a r ă în v i a ţ ă se împrumutase ş i el, cu p u ţ i n

numai pentru un om ca dînsul, dar datoria îl a p a s ă20 cu atît mai vîrtos cu cit n-ar fi voit s ă afle cineva

c-o are ş i trebuia e a p ă r a t s-o p l ă t e a s c ă viner.ea viitoare.De unde?Nu-i r ă m î n e a decît s ă - I î n ş e l e pe t a i c ă ă u la soco

tea la morii.25 N-ar fi avut decît s ă c e a r ă , ş t i a c ă Busuioc ii

dedea bucuros o r i ş i c î t , dar t ot îi p ă r e a r ă u . De ces ă mai m î h n e a s c ă ? A ş a ş i - a ş a tot de la el. i e ş e a .Acum, o d a t ă în v i a ţ a lui, la strîmtorare, putea

s-o a c ă .30 Ş i joia viitoare el î n ş e l ă pe t a i c ă - s ă u la socoteala

morii .Busuioc începu s ă t remure cînd v ă z u c ă fe cioru

s ă u iar vrea s ă plece tot el la Arad, dar el nu se simţ e a destul de tare ca s ă - I o p r e a s c ă .

35 Ş i nici .fi-avea de ce.Ş i - a r fi pus Iorgovan v i a ţ a c ă se întoarce la timp,

c ă nu mai s t ă de v o r b ă cu nimeni, c ă nu mai facet o a t ă viata lui datorii.

Numai el stia cîte amare m u s t r ă r i ş I - a f ă c u t in4 O timp de opt zile.

265

asă- i ise popa li Bsioc făte căn vei, nai, n bagi de seamă Se ntoace el

de sine n e făct ogovan să poată mbla pe calea5 ce-a apcat

Aşa a şi făct BsiocSmbătă dpamiaăi ogovan s-a ntos acasăi ea şine de slgi şi de vecini a fi t ca

taicăsă să- cete şii venea să se spne cnd vei O dea că nici n-l nteba măca nde-a stat cea făct,

ba nici n ea spăatEl i dete banii pent sacii de făină PE caeivndse a doaa i, şi spse că la ţint negoătolde făină c voba de na ptt pleca la timp

5 Minţea ogovan N nmai că n l-a ţint negoţătol , da banii nici că ea de la el i lase mpmt,căci peţl făinei l eltise

ntia oaă n viaţă se mpmtase şi el pţinnmai pent n om ca dnsl da datoia l apasă

0 c att mai vtos c ct na fi voit să afle cinevaco ae şi tebia neapăat s-o plătească vineea viitoae

De nde?N-i ămnea dect să nşele pe taicăsă la soco

teala moii 5 Na fi avt dect să ceaă , şi ştia că Bsioc i

dedea bcos oişict da tot i păea ă De cesă mai mnească? Aşa şiaşa tot de la e ieşeaAcm, o dată n viaţa li, la stmtoae ptea

s-o facă3 0 Şi joia viitoae el nşelă pe taicăsă la socoeala

moiiBsioc ncep să teme cnd vă că fecio

să ia vea să plece tot el la Aad da el n se simţea destl de tae ca să- opească

3 5 Şi nici -avea de ceŞi-a fi ps ogovan viaţa că se ntoace la timp 

că n mai stă de vobă c nimeni, că n mai facetoată viata li datoii

Nma el ştia cte amae mstăi ş-a făct n O timp de opt ile

Page 109: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 109/118

Ş i s-a întors Iorgovan la timp datorii n-a f ă c u t .El î n s ă iar - a I ă p ă d a t portul ţ ă r ă n e s c , iar a

petrecut t o a t ă noaptea, nu î n s ă cu B ă r g ă u ţ , ci cun i ş t e oameni pe care nu-i mai v ă z u s e în v i a ţ a lui,

5 nu în o r a ş , ci peste M u r ă ş , la S c h e l ă , unde nu-lstia nimeni.

, Ba a cîntat Iorgovan ş i a jucat chiar ş i el.Ş i t o t u ş i el n u - ş i f ă c e a m u s t r ă r i atît de amare ca-n

rîndul trecut.

10 A petrecut, dar la urma urmelor cu cine? Cu n i ş t eoameni pe care nu-i mai v ă z u s e care n-o s ă - I mai

v a d ă în v i a ţ a lor pe el. N i ş t e s c î r n ă v e n i i ! Ce-i p ă s alui de ei?!

Busuioc se l i n i ş t i cînd v ă z u c ă feciorul îi vine la

15 timp nu mai e atît de umilit în el cum fusese s ă p t ă mîna t r e c u t ă . Tot îi p ă r e a î n s ă bine ă s-a î m p ă c a t cupopa. Se temea c ă iar o s ă - i mai vie lui Iorgovan,

nu era pe lume om s ă - I ţ i e în frîu a f a r ă de popa.Da! bucuros i-ar fi dat Busuioc acum lui Ş o f r o n ş i

20 banii î n d o i ţ i numai s ă nu se strice cu popa. C ă c i acui era vina d a c ă se t i c ă l o ş e a Iorgovan?

"A mea e vina, numai a mea!" zicea Busuioc.A ş a zicea ş i Iorgovan.

A ş a zicea cînd îl î n ş e l a la socoteala morii, a ş a cînd

25 petrecea, a ş a cînd cînta, juca f ă c e a lucruri decare mai-nainte îi fusese s c î r b ă .

Din vinere în vinere el se dedea tot mai tare desfrîului. De la o vreme nici n u - ş i mai I ă p ă d a portul

ţ ă r ă n e s c la petrecerile lui. In cele din u r m ă incepu30 s ă umble la birtul din Curtici.

Busuioc· se trezi acum fugi iar la popa.- I n s o a r ă - I ! zise popa. Fie cu o r i ş i c i n e , dar

î n s o a r ă - 1 .- E oare ceva c e - a ş face mai bucuros!? s t r i g ă

35 Busuioc. Tu ş t i i c-am voit, dar n-am putut, ş vreau,dar nu pot .

.., - Ei, las-o pe mine I g r ă i popa. Tu n-ai vrut cumtrebuie s ă v o i e ş t i A ţ i fost amindoi, ş i tu el, n i ş t e

. netrebnici : s ă vezi tu c ă vrea P ă d u r e a n c a d a c ă - i vor-40 b e ş t i cum trebuie.

266

Şi s trs Irgvn l timp şi drii - făcutEl îsă ir şi ăpădt prtul ţărănesc ir

petrecut ttă pte nu însă cu Bărgăuţ ci cuişte meni pe cre u-i mi văzuse în viţ lui

5 şi u rş ci peste urăş l Scelă ude u-şti imeni.B cîtt Irgv şi uct cir şi el.Şi ttuşi el nu-şi făce mustrări tt de mre c

rdul trecut 0 A petrecut, dr l urm urmelr cu cine? Cu nişte

mei pe cre nu-i mi văzuse şi cre n să- mi

vdă în viţ lr pe el. işte scîrnăvenii! Cei păsui de ei? I

Busuic se inişti cîd văzu că fecirul îi vine l 5 timp şi nu mi e tît de umilit în el cum fusese săptă

mî trecută . Tt i păre îsă bine că s împăct cupp. Se teme că ir să-i mi vie lui Irgvnşi nu er pe lume m să- ţie în frîu fră de ppD ! bucurs i-r fi dt Busuic cum lui Şfrn şi

20 bnii ndiţi umi să nu se strice cu pp. Căci cui er vin dcă se ticălşe rgvn?

"A me e vi umi me! zice BusuicAş zice şi Irgvn.Aş zice cnd îl îşel l sctel mrii ş cîd

2 5 îşi petrece, ş cînd cînt uc şi făce lucruri dere mininte îi fusese scîrbă

Di vinere î vinere e l s e dede tt mi tre desfrului De l vreme nici uşi mi ăpăd prtulţărănesc l petrecerile lui. cele di urmă ncepu

3 0 să umble l birtul din CurticiBusuic · se trezi cum şi fugi ir l pp. sră-l zi se pp Fie cu rişicie dr

îsră-1.

E re cev ceş fce mi bucurs ? strigă3 5 Busuic Tu ştii cm vit dr -m putut şi vreudr nu pt

o • Ei ls- pe mine I grăi pp Tu ni vrut cumtrebuie să vieşti Aţi fst mndi şi tu şi el iştenetrebnici să vezi tu că vre Pădurenc dcă-i vr

40 beşti cum trebuie.

Page 110: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 110/118

- Spune-mi ce s ă fac fac tot! îi r ă s p u n s eBusuioc.

- P l e a c ă - t e !- M ă plec! zise Busuioc.

5 - Dar p l e a c ă - t e pe t o a t ă v i a ţ a ta!- Pe t o a t ă v i a ţ a mea I- S ă - ţ i aduci aminte de asta I g r ă i popa. Acum

l a s ă - l e pe mine.Ş i poate c ă popa F u r t u n ă ar fi putut s ă s c o a t ă

10 lucrurile la c a p ă t bun d a c ă s-ar fi nimerit toate a ş acum le ş t i a el.

Ş o f r o n se mutase la Socodor. I ş i c u m p ă r a s e doi

boi, un car un plug , luase p ă m î n t u r i în parte ş i - ş if ă c e a a r ă t u r i l e de t o a m n ă .

15 Intîia o a r ă în v i a ţ a lui s i m ţ e a el c î t ă d u l c e a ţ ăeste în munca pe care o faci în ogorul t ă u .

In Socodor nu-l ş t i a nimeni pe Ş o f r o n , era omvenit în curînd, o ş t i a î n s ă pe P ă d u r e a n c a , ş i - l ş t i a u

c ă se ţ i n e de dînsa, îi este r u d ă ori om din sat, ş t i a20

c ăel

u m b l ădes la casa lui Martin,

i a r ăea se duceadeseori de-i r î n d u i e ş t e prin c a s ă ş i - i s p a l ă albitura,

ş i p o a r t ă g r i j ă de el întocmai ca de Martin ş i de copiiilui.

De aceea lumea ii zicea lui Ş o f r o n - Ş o f r o n al25 P ă d u r e n c i i .

I a r ă Iorgovan petrecea în birtul de la Curtici.- M ă i Iorgovane, g r ă i scrietorul, mai aduci

tu aminte de P ă d u r e a n c a ! ? A dracului de f r u m o a s ămai eraI

30 Iorgovan se u i t ă lung la el.- Imi aduc, zise, grozav imi aduc aminte. M ă i I

ş t i i tu c ă fata aceea, aceea-i f a t ă , m ă i I cum nu maie alta pe lume. .

- Ei, ş t i i c-acum s ă ţ i n e cu Ş o f r o n ? I u r m ă scrie-

35 torul. Al dracului e p ă d u r e a n u l acela IIorgovall se r i d i c ă în picioare, se u i t ă cîtva timp

ţ i n t ă la el, apoi trecu ochii peste ' m a s ă , c ă u t î n ds ă g ă s e a s c ă ceva virtos greu. Nu era decît sticla

cu vin: el o a p u c ă de gît, o r i d i c ă ş i o a r u n c ă drept

40 in capul scrietorului, care stetea uimit în f a ţ a lui.

267

Spue ce să fac Şl fac o răspuseusuoc.

Pleacă-e ă plec se usuoc

Dar pleacă-e pe oaă vaţa a Pe oaă vaţa ea I

Să-ţ aduc ae de asa gră popa Aculasăle pe e

Ş poae că popa Furuă ar f puu să scoaă 0 lucrurle la capă bu dacă s-ar f er oae aşa

cu le şa el Şofro se uase la Socodor ş cupăras do

bo u car ş u plug luase păîur î pare ş-şfăcea arăurle de oaă îa oară î vaţa lu sţea ş e cîă duceaţă

ese î ua pe care o fac î ogorul ău Socodor u-l şa e pe Şofro era o

ve î curîd o şa îsă pe Pădureaca şl şaucă se ţe de dîsa î ese rudă or o d sa şa

0

că el ublă des la casa lu ar ară ea se duceadeseor de rîdueşe pr casă ş spală abura poară gră de el îoca ca de ar ş de coplu

D e aceea luea cea u Şofro Şofro al2 5 Pădurec

ară orgova îş perecea î brul de a Curc ă orgovae gră screorul ţ a aduc

u ae de Pădure aca ? A draculu de fuoasăa era3 0 orgova se uă lug la el

aduc se groav aduc ae ă I

ş u că faa aceea aceea faă ă I cu u ae ala pe lue.

E ş cacu să ţe cu Şofro? ură scre-3 orul Al draculu e pădureaul acela

orgova se rdcă î pcoare se uă cva pţă la el apo îş recu oc pese asă căuîdsă găsească ceva vros ş greu Nu era decî sclacu v el o apucă de gî o rdcă ş o arucă drep

4 0 capul screorulu care seea u î faţa u

267

Page 111: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 111/118

- Se ţ i n e ! ? Cum ai zis!? Simina se ţ i n e ! ? r ă c n iel apoi ş i se a r u n c ă turbat asupra nenorocitului, carese r ă s t u r n ă cu f a ţ a p l i n ă de singe la p ă m î n t .

S ă r i r ă t o ţ i din toate p ă r ţ i l e ca s ă - i d e s p a r t ă .5 Iorgovan era feciorul lui Busuioc b o g ă t o i u l

putea s ă s p a r g ă capul scrietorului f ă r ă ca s ă i se maiîntîmple ş i vreo a l t ă nenorocire.

Ş i aceasta îi era î n s ă d e s t u l ă .Doi dintre oameni i l apuc r ă ş i - l s c o a s e r ă cu pu-

10 terea din birt, ca s ă - I d u c ă a c a s ă , peste p u ţ i n sea d u n ă lume m u l t ă , mai ales copiii, în f a ţ a birtului,

ca s ă afle ce s-a petrecut ş i s ă v a d ă ce se petrece mai

departe .V ă z î n d c ă oamenii se iau droaie d u p ă d î n ş i i , Iorgo-15 van veni în fire, se opri în loc privi împregiu

rul s ă u- A fost destul, zise el, nu mi-o mai f a c e ţ i asta;

l ă s a ţ i - m ă , c ă m ă duc eu singur, oriunde a ţ i voi s ă m ăd u c e ţ i .

20 -A c a s ă ! g r ă i

unul dintred î n ş i i .

- Chiar a c a s ă ! îi r ă s p u n s e Iorgovan.Acum o r i ş i u n d e ar fi mers mai bucuros decît a c a ă

dar trebuia s ă scape de ochii lumii, el p l e c ă cup a ş i i u ţ i înainte. .Mergînd, el nu se uita nici la

25 dreapta, nici la stînga, nici înapoi; îi vedea cu toateaceste pe oameni venind în urma sa, îi auzea întrebîndu-se asupra celor petrecute ar fi voit ca prietenul lui s ă m o a r ă , pentru ca nimeni s ă nu afle de cel-a lovit cu sticla în cap.

30 Sosit apoi a c a s ă , el stete neclintit f a ţ ă în f a ţ ă cut a i c ă s ă u , în vreme ce oamenii v e n i ţ i cu dînsul s p u s e r ăcele petrecute.

- Unde-ai ajuns? 1 ce-ai f ă c u t , Iorgovane?! g r ă iBusuioc, mihnit p î n ă in adîncul inimii, d u p ă ce se

35 v ă z u singur cu dînsul.- Eu n-am f ă c u t nimic - îi r ă s p u n s e feciorul

- tu le-ai f ă c u t toate!

G r ă i n d aceste, el se d e p ă r t ă , ca s ă nu-l mai s i m t ă40 aproape de sine pe t a i c ă - s ă u ş i s ă p o a t ă î n ă b u ş i por

nirea ce izbucnise f ă r ă de veste în el cu atîta putere,

268

Se ine ? Cum ai zis ? Simina se ine ? rănie ai i se arună turbat asura nenrituui, arese răsturnă u faa ină de snge a ămînt.

Săriră ti din tate ărie a săi desartă.5 rgan era feiru ui Busui bgătiu i

utea să sargă au srietruui fără a să i se maiîntme i re ată nenrire

Şi aeasta îi era însă destuă.Di dintre ameni au ară i- saseră u u

i O terea din birt, a să duă aasă, i este uin seadună ume mută, mai aes iii, în faa birtuui,a să afe e s-a etreut i să adă e se etree mai

dearteăzînd ă amenii se iau draie duă dînii, rg- 5 an îi eni n fire, s e ri în i rii îmregiu

ru său A fst destu , zise e, nu mi- mai faei i asta

ăsaimă, ă mă du eu singur, riunde ai i să mădei.

2 0

Aasă grăi unu dintre dînii Chiar i aasă î i răsunse rgan um riiunde ar fi mers mai buurs deît aasă

dar trebuia să sae de hii umii, i e eă uai iui înainte ergînd, e nu se uita nii a

2 5 dreata, nii a stînga, nii înai i edea u tateaeste e ameni enind în urma sa, îi auzea întrebînduse asura er etreute i ar fi it a rietenu ui să mară, entru a nimeni să nu afe de ea it u stia în a

3 0 Ssit ai aasă, e stete neintit faă n faă utaiăsău, în reme e ameni i enii u dînsu suserăee etreute

nde-ai auns? ! e-ai făut, rgane? grăiBusui, mhnit înă în adnu inimii, duă e se

3 5 ăzu singur u dînsu Eu n-am făut nimi î i răsunse feiru tu e-ai făut tate I

Găind aeste, e se deără, a să nu- mai simtă4 0 arae de sine e taiăsău i să ată înăbui r

nrea e izbunise fără de este în e u atîta utere

Page 112: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 112/118

5

10

15

20

25

30

35

4.0

încît îi venea s ă - ş i ieie lumea în cap, s ă se d u c ă departe p î n ă ce nu i se va fi perdut urma.

Busuioc a l e r g ă iar Ia popa.- Acum mai ales s ă - I l ă s ă m în pace, g r ă i popa,

d a c ă n u - ş i vine în fire, atunci e r ă u . Vorba e numais ă punem lucrurile Ia cale s ă facem ca ş i cînd nus-ar fi întîmplat nimic.

Popa se duse dar la scrietorul care z ă c e a bolnav,i l î m p ă c ă , lucrurile se n e t e z i r ă , iar Iorgovan r ă m a s e

n e s u p ă r a t de nimeni.El avea î n s ă d e s t u l ă s u p ă r a r e în el î n s u ş i .1 se turburase t o a t ă firea si în turburarea lui nu

mai g ă s e a n i c ă i e r i o d i h n ă . 'II vedea mereu înainte'a sa pe Ş o f r o n c ă u t î n d u - ş imolcom de t r e a b ă , îl vedea pe scrietorul r ă s t u r n î n du-se cu f a ţ a p l i n ă de sînge, se vedea pe sine lovindf ă r ă c r u ţ a r e în Simina, b ă t î n d u - ş i joc de norocul s ă u ,

t ă v ă l i n d u - s e prin birturi, furînd pe t a i c ă - s ă u ş j auzeaneîncetat cuvintele: " Ş o f r o n e om, Iorgovane!"

Da I Ş o f r o n era om IDar una îl strivea pe Iorgovan mai presus de toate:

încordarea dintre el si t a i c ă - s ă u ."Tu le-ai f ă c u t toa'te!"Aceste vorbe, spuse a ş a în pripa mîniei, . Iorgo

van nu putea s ă le ierte: trebuia s ă mai adauge cevaIa ele, s ă le l ă m u r e a s c ă , s ă s p u n ă tot ceea ce avea pe

i n i m ă"Mai avem o v o r b ă ! " ziceau ei amîndoi de cîte

ori ochii lor se întîlneau. .Nici unul nu avea î n s ă d e s t u l ă virtute în .el ca s ă

d e s c h i d ă vorba.

Lui Busuioc îi era s i l ă , iar f e c i o r u - s ă u se temea canu cumva s ă se întîmple un lucru de care s ~ a r îngrozi

un întregc o l ţ

deţ a r ă .

Joi d u p ă - a m i a z ă z i , cinci zile d u p ă c e l ~ petrecute

Ia birt, Iorgovan îl î n t r e b ă pe t a i c ă - s ă u d a c ă , ~ e duceel ori nu Ia Arad. .

- O s ă mergem vinerea viitoare, îi r ă s p u n s e b ă trînul strîmtorat .

"De ce ?!" ar fi voit Iorgovan s ă întrebe, .el î n s ăse intoarse î n d ă r ă t n i c în c ă l c î i , i e ş i din c a s ă p l e c ă

269

îî îi veea săşi ieie uea a, să se duă deare îă e u i se va fi erdu ura

Busuio aergă iar a oa. Au ai aes să ăsă î ae, grăi oa,

5 şi daă u-şi vie î fire, aui e rău. Vorba e uaisă ue ururie a ae şi să fae a şi d usar fi îîa ii

Poa se duse dar a srieoru are zăea boav, îăă, şi ururie se eeziră, iar Iorgova răase

esuăra de ieiE avea îsă desuă suărare e îsuşi

1 se urburase oaă firea şi î urburarea u uai găsea iăieri odihă vedea ereu îaiea sa e Şofro ăuîdu-şi

5 oo de reabă, î vedea e srieoru răsurîdu-se u faţa iă de sîge, se vedea e sie ovidfără ruţare î Siia, băîduşi o de orou său,ăvăidu-se ri biruri, furîd e aiă-său şj. auzeaeea uviee: Şofro e o, Iorgovae 1 "

2 O Da Şofro era o !Dar ua î srivea e Iorgova ai resus de oae

ordarea dire e i aiă-săuTu e-ai fău oe !Aese vorbe, suse aşa î ria îiei orgo

2 5 va u uea să ş i e iere rebuia să ai adauge evaa ee, să e ăureasă, să suă o eea e aea e

iiăai ave o vorbă ! îşi zieau ei aîdoi de îeori ohii or se eau.

0 ii uu u avea îsă desuă vrue î e a sădeshidă vorba

ui Busuio îi era siă, iar feioru-său se eea au uva s ă s e îî e u uru de are s-ar îgrozi

u reg oţ de ţară3 5 Joi duă-aiazăzi, ii zie duă e reuea bir, Iorgova îrebă e aiă-său da e duee ori u a Arad

O să erge vierea viioare , i răsuse bărîu srîora

D e e ? ! ar fi voi Iorgova s ă rebe e îsăse îoarse îdărăi ăîi ieşi d asă şi eă

269

Page 113: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 113/118

drept spre birt, a ş a , din pornire î n d ă r ă t n i c ă , f ă r ăca s ă - ş i mai deie s e a m ă despre ceea ce face.Voia s ă - I

d o a r ă pe t a i c ă - s ă u !Intrînd in birt, el s i m ţ i , c ă t o ţ i se feresc de el.

5 Ceru vin, a ş t e a p t ă î n s ă timp îndelungat nimeninu-i aduse.

El incepu s ă b a t ă în m a s ă .- Vine! ii r ă s p u n s e unul dintre b ă i e ţ i , dar trecu

iar timp la mijloc nimeni nu veni.

i oE l incepu s ă b a t ă din nou in m a s ă v ă z î n d apoic ă acum nici nu-i mai r ă s p u n d e nimeni, se r i d i c ă mî

nios se duse în partea c e a l a l t ă a birtului, unde-Iv ă z u s e pe b ă i a t .Acesta stetea nedumerit într-un colt.

15 - Ce-il? g r ă i Iorgovan minios. .B ă i a t u l dete strimtorat din umeri, iar cei patru

oameni care erau la una dintre mesele despre u l i ţ ăr ă m a s e r ă privind cu încordare cînd la unul, cîndla altul.

20 - Busuioc a ă s a t v o r b ă s ă nu îi mai d ă m , g r ă ib ă i a t u l întorcîndu-se spre ei.

Iorgovan începu s ă r î d ă .- Aici, zise el, 'nu p o r u n c e ş t e Busuioc: poruncesc

eu. Tu m ă ş t i i c ă nu m ă pricep la g l u m ă . A d ă vinul!25 G r ă i n d aceste, el se întoarse iar în partea r e t r a s ă

a birtului si se a s e z ă din nou la locul lui.

- D - v o ~ s t r e v e d e ţ i c ă n-am încotro, le zise b ă iatul celor patru oameni ş i se duse de-i dete vinul.

Rîzînd apoi a ş a în el, Iorgovan beu încetul cu30 încetul cele cîteva p ă h a r e de vin, mai stete cît mai

stete f ă r ă de nici o t r e a b ă , apoi p l ă t i pe-nserateo l u ă drept spre m o a r ă , ca s ă - ş i încheie socotelile.

Ca totdeauna, erau acum oameni la m o a r ă ,c i ţ i v a

dintred î n ş i i

steteau dev o r b ă

cu morarul35 la lumina unei l ă m p i ce era a t î r n a t ă într-un cui deasupra mesciorii din c o

Ei se s c u l a r ă cînd Iorgovan î n t r ă .Iorgovan le zise: " B u n ă seara!", se a ş e z ă cam poso

morît la m a s ă , apoi l u ă condica ş i pana, ca s ă f a c ă40 socoteala.

Nu era beat, vedeau î n s ă cu t o ţ i i c ă e cam a m e ţ i t .

270

rt sr birt aşa i orir ărătică răca săşi ai i saă sr ca c fac.Voia să-oară taicăsă I

Itr birt l siţi că toţi s frsc l.5 Cr vi aştată să ti lgat şi ii-i as

El c să bată asă Vi I i răss l itr băiţi ar trc

ia ti la iloc şi ii vi 0 E l c s ă bată i o asă văz aoi

că ac ici i ai răs ii s riică

ios şi s s arta calaltă a birtli lvăzs băiatAcsta stta rit tr- colt

1 5   Ci ? grăi Iorgova ios

Băiatl t strtorat i ri iar ci aroai car ra la a itr sl sr liţărăasră rivi c corar c la l c

la altl.2 0 Bsioc a lăsat vorbă să i ai ă grăiăiatl torcs sr i

orgova c să ră Aici zis l orcşt Bsoc orcsc

T ă ştii că ă ric la glă. Aă vil 5 Grăi acst l s toars iar arta rtrasă

a birtli şi s aşză i o la locl li

D-voastr vţi că a coro l zis băatl clor atr oai şi s s i t vilRz aoi aşa l Iorgova şi b ctl c

3 0 ctl cl ctva ăhar vi ai stt ct aistt fără ici o trabă aoi lăti şi srato lă rt sr oară ca săşi chi socotlil

a totaa ra şi ac oai la oară

şi cţiva itr şii sta vorbă c orarl3 la lia i lăi c ra atrată tr ci asa sciorii i colţ

Ei s sclară c Iorgova trăIorgova l zis Bă sara " , s aşză ca oso

ort la asă aoi lă coca şi aa ca să facă4 0 ocotala.

ra bat va să c toţii că ca aţit

70

Page 114: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 114/118

- Nu e stricat nImIC la m o a r ă ? îl î n t r e b ă el pemorar.

- Nimic, r ă s p u n s e acesta.- Ia s ă vedem, g r ă i Iorgovan ridicîndu-se. Taica

5 zice c ă n-o s ă ducem f ă i n a pe mîne la tîrg. M ă duceu singur, d a c ă e ceva de t r e b u i n ţ ă , e bine s ă ş t i u .

In m o a r ă se aflau trei l ă m p i : una deasupra c o ş u lui, alta în f a ţ a locomobilei, unde lucra morarul, iara treia, cea a t î r n a t ă deasupra mescioarei. In partea

10 d r e a p t ă a morii, unde se aflau roatele cele primejdioase, era de tot întuneric.

V ă z î n d c ă Iorgovan p l e a c ă spre a c e a s t ă parte,

morarul l u ă lampa din perete p l e c ă cu ea în urmalui, ca s ă - i lumineze. .

15 Iorgovan c e r c e t ă cu d e - a m ă n u n t u l roate, ş u r u b u r ichingi, atingîndu-le mereu cu condeiul pe care-l

avea în m î n ă ; la roate î n s ă el l ă s ă condeiul s ă c a d ăf ă r ă de veste, apoi zise c ă e bine ş i se întoarse iar

la condica de pe m a s ă .20

Morarula t î r n ă

iar lampa de cuiul ei.Iorgovan începu s ă caute pe m a s ă .- Condeiul, zise el. A ş a - i 1 l-am uitat.

Morarul g r ă b i s ă caute.- L a s ă 1 c ă - m i aduc aminte unde l-am s c ă p a t ,

25 îi zise Iorgovan se întoarse iar spre partea Întunec a t ă a morii.

Morarul s ă r i din nou la lampa din cui, o l u ăp l e c ă cu ea în urma lui.

Iorgovan se opri strîmtorat din drum.

30 La asta nu se gîndise .- A d ă lampa 1 r ă i el cu glas î n ă b u ş i t ş i tremurînd

în tot trupul.Luînd î n s ă lampa de la morar, el o a p u c ă a ş a , c ă

tinicheaua s t r ă l u c i t o a r e r ă m a s e î n t o a r s ă spre f a ţ a lui,

35 nu numai c ă nu-i arunca lumina în cale, dar îimai lua ,vederile cu s t r ă l u c i r e a ei.Cîtva timp se f ă c u n ş t e , incît nu se mai auzea

decît invîrtirea roate lor neobosite, b ă t a i a c o ş u l u ip a ş i i lui Iorgovan, care înainta ob lu spre unul din-

40 tre stilpii de la dreapta locomobilei.

271

N e strcat c la oaă l îtrebă e peora

Nc răspuse acesta Ia să vede gră Iorgova rdcîdu-se aca

ce că o să duce făa pe îe la tîrg ă duceu sgur ş dacă e ceva de trebuţă e be să tu

oară se aflau tre lăp ua deasupra coşulu ata î faţa locooble ude lucra orarul ara rea cea atîrată deasupra escoare. partea

0 dreaptă a or ude se aflau roaele cele predoase era de tot îtuerc

Văîd că Iorgova pleacă spre aceasă rte,

orarul luă lapa d perete ş plecă u ea î urau ca să- luee. Iorgova cercetă cu deaăutul roate, şurubur

ş cg atgîdue ereu cu codeul pe carelavea î îă l a roate îsă el lăsă codeul să cadăfără de veste apo se că e be ş se îtoarse arla codca de pe asă

0

orrul atîră ar lapa de cuul eIorgova îcepu să caute pe asă Codeul se el Aşa ! la uat orarul grăb să caute. Lasă ! că- aduc ate ude la scăpat

î se Iorgova ş se îtoarse ar spre partea îtuecată a or.

orarul săr d ou la lapa d cu, o luă

plecă cu ea î ura luIorgova se opr strîtorat d dru30 La asta u se gîdse

Adă lapa ! gră el cu glas îăbuşt ş treurîdî tot rupul.

Luîd îsă lapa de la orar el o apucă aa căteaua străluctoare răase îtoarsă spre faţa u

3 ş u ua că u aruca lua î cale ar îa lua ş vederle cu strălucrea eCîtva tp se făcu lşte ct u se a auea

dect vrtre a roatelor eoboste bătaa coşulu paş lu Iorgova, care ata oblu spre uu d

4 0 tre stlp de la dreapta locoobe

Page 115: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 115/118

D e o d a t ă scoase un r ă c n e t de se c u t r e m u r ă t o a t ămoara, hîrburile de s t i c l ă c ă z u r ă s f ă r î m a t e peste fie

r ă r i a locomobilei moara se umplu de l u m i n ă .G r ă b i n d s ă deie ajutor, oamenii-l g ă s i r ă pe Iorgo'

5 van sub stîlp, î n v ă l u i t în f l a c ă r i l e care într-o c l i p i t ăc u p r i n s e s e r ă hainele de pe el.

XXII

F ă trei cruci zi " D o a m n e a j u t ă " ! cînd treci pragul casei, fie ca s ă i e ş i , fie ca s ă întri, c ă c i lumea din

10 î n t î m p l ă r i se a l c ă t u i e ş t e , iar întîmplarea e norocsau nenorocire, nimeni nu ş t i e d a c ă e r ă u ori bun

ceasul în care a pornit, nici d a c ă va face ori nu ceeac e - ş i pune de gînd .

Nenorocirea îl ajunsese s t r a ş n i c pe Iorgovan: a15 dat în graba lui peste stîlp, s-a izbit de el, a spart

lampa a c ă z u t aprins la p ă m î n t .Cine e oare acela care s-ar încumeta s ă se laude

c ă nu i s-ar fi putut întîmpla lui una ca aceasta?!

cine o.are putea s ă nu fie cuprins de m i l ă cînd îl ve-20 dea plin de arsuri, trupul o r a n ă ! ?

Satul întreg era adunat la casa lui Busuioc cind'oamenii îl a d u s e r ă pe Iorgovan, nimeni nu se maigîndea s ă alerge la focul ce ardea în marginea satului, mistuind moara, ş i grîul din saci,' f ă i n a

25 din c o ş , ş i condica cu socotelile morii. .- L-au frînt pe el roatele ca pe P u p ă z ă 1 zi-

cea unul . . 'nii ş t i a u c ă e mort, a l ţ i i , c ă mai t r ă i e ş t e , dar n-o

s-o d u c ă pîn-a doua zi, iar a l ţ i i , c ă n-are decît pe ici,30. pe colo cîte-o a r s u r ă care o s ă - i t r e a c ă in cîteva zile.

Cînd doctorul sosi la c a s ă , se î n d e s u i r ă cu t o ţ i iîn urma lui

ş icurtea lui Busuioc se umplu de lume.Cînd doctorul i n t r ă , Iorgovan z ă c e a n e m i ş c a t

a m e ţ de usturime.

35 Doctorul îl c ă u t ă cu d e - a m ă n u n t u l , stete apoi pe

272

gînduri dete din umeri.

- E r ă u de tot, zise el, dar omul e t î n ă r poate

î n c ă s ă scape. O s ă facem tot ceea ce va fi cu p u t i n ţ ă

Deodaă soase ăce de se cemă oaămoaa, îbile de siclă căză sfăîmae pese ieăia locomobilei şi moaa se mpl de lmiă

Găbid să deie ao, oameii-l găsiă pe ogo-5

va sb sîlp, îvăli î lacăile cae îo clipiăcpiseseă aiele de pe el

XXII

Fă ei cci şi zi "Doameaă cîd ec pagl casei, fie ca să ieşi, fie ca să i, căci lmea di

îîmplăi se alcăieşe, ia îîmplaea e oocsa eoocie, şi imei şie dacă e ă oi bceasl î cae a poi, ici dacă va face oi ceeace-şi pe de gîd

eoociea îl asese saşic pe ogova a1 5   da î gaba li pese sîlp , sa izbi d e el , a spa

lampa şi a căzut aprins la pămînt .

Cie e oae acela cae sa îcmea să se ladecă i sa fi p împla şi li a ca aceasa? cie oe pea să fie cpis de mlă cîd îl ve

2 O dea pli de as i , pl o aă ? Sal îeg ea ada la casa li Bsioc cîd

ameii îl adseă pe ogova, ş imei se maigîdea să alege la foc ce adea magiea sa, misid ş moaa, şi gîl di saci, şi făia

25 di coş, şi codica c socoelile moii -a f şi pe el oaele ca pe Ppăză zi-cea l

ii şia că e mo, ali că mai ăieşe, da -os-o dcă pî-a doa zi, ia ali, că -ae ecî pe ici,

3 0. pe colo ce-o asă cae o să-i eacă î cîeva zileCîd docol sosi la casă, se îdesiă c oii

î ma li şi cea li Bsioc se mpl de lmeCîd docol iă, ogova zăcea emişca şiamei de sime

3 5 ocol îl căă c de-amăl, see apoi pe

gdi şi dee di mei E ă de o, zise el , da oml e îă şi poae

îcă să scape O să facem o ceea ce va fi c piă

Page 116: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 116/118

- Averea mea t o a t ă ţ i - o dau, s t r i g ă Busuioc, nu-mai s ă - I mai v ă d î n c ă mergînd la birt!

Iorgovan r i d i c ă ochii spre el.- Nu mai vreau! g r ă i apoi încet. O s ă vezi tu ă nu

~vreau.Preste p u ţ i n el a p u c ă mîna doctorului, o strînse cu

d e z n ă d ă j d u i r e ş i se u i t ă lung s t ă r u i t o r în ochii lui .- Aibi r ă b d a r e - îi zise doctorul - c ă scapi.- Am r ă b d a r e , m ă vezi c ă nu ă vaiet, îi ă s p u n s e

'J.O Iorgovan.Ş i avea Iorgovan r ă b d a r e . Ceasuri întregi el z ă c e a

n e m i ş c a t în c u l c u ş u l lui, iar cînd se apropia cineva

de dînsul, ochii lui rîdeau.L i n i ş t e , m u l t ă l i n i ş t e cerea doctorul, l i n i ş t e a îi

15 intrase chiar în suflet , c ă c o m o a r ă durerea r u p e a s c ăo r i ş i c e s i m ţ i r e din om r ă m î n e ea s i n g u r ă s t ă p î n ăpe el.

Primind vestea despre nenorocirea ce-l ajunsesepe Iorgovan, Simina s ă r i în picioare.

2 0 "Nu-i a d e v ă r a t ! zise ea. El minte acum! Ş i - af ă c u t 'el însusi nenorocirea" .A p u c a t ă de gîndul acesta, ea a l e r g ă la Ş o f r o n .- Du-te, zise el, c ă o s ă - i fie bine d a c ă te vede ş i

te ş t i e aproape.2 5 Sitnina î ş i i n c l e ş t ă mînile, r ă m a s e cîtva timp cri

ochii a ţ i n t i ţ i la el, apoi acoperi f a ţ a cu a m î n d o u ă' mînile s u s p i n ă adînc lung. .

- Ce-i!? î n t r e b ă el apropiindu-se de dînsa.'-- Ş o f r o a n e I îi r ă s p u n s e ea, l u î n d u - ş i iar firea ei

3 0 a ş e z a t ă Busuioc vrea, mi-a spus-o a l a l t ă i e r i preuteasa,

eu nu mai pot, nu mai vreau, nu m ă i a r t ă firea s ă - izic ba . Am, Ş o f r o a n e , ă b i c i u n e a pentru Iorgovan!Ce s ă m ă fac d a c ă am, cum a ş avea pentru copilul meu,

Boamne f e r e ş t e , mi-e g r o a z ă de gîndul m o r ţ i i lui

35 mai mult decît de al mortii mele.Ş o f r o n se dete p u ţ i n {napoi .- Atunci nu te duce, zise el. Nu-l i u b e ş t i tu pe el

cît te iubesc eu pe tine.. . -'- O ş t i u ! - s t r i g ă ea ~ asta e, c-o ş t i u . Ca tine,

40 Ş o f r o a n e , nimeni nu poate, c ă tu e ş t i om, iar eu sunt

o muiere t i c ă l o a s ă , care nu poate nimic.

273

18

Averea ea toată ţio dau strigă Busuio uai să ai văd ă ergd la birt

orgova şi ridiă oii spre el u ai vreau grăi apoi et O să vezi tu ă u

S veauPreste puţi el apuă a dotorului o strse udezădăjduire şi se uită lug şi stăruitor oii lui

Aibi răbdare i zise dotorul ă sapi A răbdare ă vezi ă u ă vaiet i răspuse

orgovaŞi avea orgova răbdare Ceasuri tregi el zăea

eişat uluşul lui iar d se apropia ievade dsul oii lui rdeauiişte ltă liişte erea dotorul şi liiştea i

5 trase iar şi suflet ăi ooară durerea trupeasăorişie siţire di o şi răe ea sigură stăpăpe el

Priid vesea despre eoroirea el ajusesepe orgova Siia sări piioare

"ui adevărat şi zis e ea El ite şi au Ş iafăut el susi eoroireaApuată e gdul aesta ea alergă la Şofro Dut zise el ă o săi fie bie daă te vede ş i

e şte aproape2 Siia şi leştă ile răase tva tip u

oii aţitiţi la el apoi şi aoperi faţa u adouă ile şi suspiă ad şi lug

Cei ? trebă el apropiiduse de dsa Şofroae i răspuse ea luduşi iar firea ei

3 0 aşezată Busuio vrea ia spuso alaltăieri preuteasaşi eu u ai pot u ai vreau u ă iartă firea săzi ba A Şofroae slăbiiuea petru orgova Ce să ă fa daă a u aş avea petru opilul eui oae fereşte ie groază de gdul orţii lu

3 a ult det de al ortii eleŞofro se dete puţi {apoi Atui u te due zise el ul iubeşti tu pe el

t te iubes eu pe tie O ştiu strigă ea � asta e o ştiu Ca tie

ofroae iei u poate ă tu eşti o iar eu suo uiere tiăloasă re u poate ii

3

1

Page 117: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 117/118

- Pot eu! - zise el - si nu te las. D a c ă te iubescş i nu te vreau, e f i i n d c ă v ă d c ă nu e bine nici pentrutine, nici pentru mine, iar nu pentru ca ă te las ă dai

în nenorocirea pe care o ă d , o simt, am r ă i t - o de atîte

5 ori stînd de v o r b ă cu mine însumi. V i a ţ a ta e a ta,mie de a lui prea p u ţ i n îmi p a s ă !

- Ş i ce vrei s ă - m i faci? îl î n t r e b ă ea î n d ă r ă t n i c ă .- Ce vreau? r ă s p u n s e el. M-am gîndit eu la asta.

Mult ă gîndesc eu tot la tine ă gîndesc . Am destul

10 timp. Cînd port coarnele plugului potrivesc brazda

ca s ă fie d r e a p t ă ş i p o t r i v i t ă - n adîncime, n-am a l t ăt r e a b ă decît s ă gîndesc, f i i n d c ă lucrul ă s t a îl fac eu

prin întunerec, atît de bine îl ş t i u , mi-l face mîna eade ea, oarecum f ă r ă de ş t i r e a mea. Apoi ş t i u eu ce-i

15 în mine nu se poate în lumea asta s-o ş t i i tu ă r ă cas ă ţ i i la mine, ă c a r cum i n eu la o a r n e ş u l meu, fiindc ă e al meu trage bine m ă c u n o a ş t e , m ă simte,

Simino, de departe, cînd ă duc s ă - I iau de la i a r b ă ,se întoarce spre mine, r i d i c ă ochii m ă a ş t e a p t ă ,

20 uitîndu-se în calea mea.Ş i d a c ă

nu vreaC o a r n e ş ,

unIUGru, nu pot nici eu s ă fac cu t o a t ă inima .. Tu f ăce vrei, dar ş t i u c ă nu p o ţ i Iar d a c ă p o ţ i , Simino,atunci e mai bine s ă fii dobitoc decît om.

Simina r ă m a s e cîtva timp p e r d u t ă cu ochii la25 p ă m î n t înaintea lui, apoi începu s ă p U n g ă , îi a p u c ă

mîna o s ă r u t ă de mai multe ori.- Nu pot , zise ea. Ce s ă fac d a c ă nu pot? ! o f r o a n e ,

nu m ă p ă r ă s i .- N i c i o d a t ă , r ă s p u n s e el, tu ş t i i c ă n i c i o d a t ă n-o

30 s ă te p ă r ă s e s c .Ş i s-a dus Simina la Curtici, f i i n d c ă nu mai putea

s ă r ă m î i e .Busuioc era gata s ă deie t o a t ă averea ca s ă - ş i

v a d ă î n c ă o d a t ă feciorul pus în picioare, dar nu i-a

35 spus doctorului c ă a venit Simina, P ă d u r e a n c a , s ă - lv a d ă s ă - I caute pe bolnav. Ce ş t i a doctorul?! Tep o m e n e ş t i c-ar fi zis c ă nu e bine s-o v a d ă , nici ca ea

s ă - ] caute.Cind Simina î n t r ă în c a s ă , Iorgovan z ă c e a pe spate,

40 l i n i ş t i t n e m i ş c a t ca de obicei .Ea se apropie tremurînd f ă r ă zgomot, apoi, cînd

~ 7 4

Pot eu ! zise el si u te las Dacă te iuescşi u te vreau e fiidcă vd că u e ie ici petrutie ici petru ie iar u petru ca să te las să dai eorocirea pe care o văd o sit a trăito de atte

5

oristd de voră cu ie sui Viaa ta e a ta şi

ie de a lui prea pui i pasă! Şi ce vrei săi faci? l treă ea dărătică e vreau? răspuse el Ma dit eu ş i la asta

Mult ă desc eu şi tot la tie ă desc A destu 0 tip d port orele pluului şi potrivesc razda

ca să fie dreaptă şi porivită adcie a altătreaă dect să desc fiidcă lucrul ăsta l fac eu ş

pri tuerec a de ie l ştiu il face a eade ea oarecu fără de ştirea ea Apoi ştiu eu ce 5 ie şi u se poate luea asta so ştii şi tu fără ca

să ii la ie ăcar cu i eu la oareşul eu fiidcă e al eu şi trae ie şi ă cuoaşe ă site Siio de departe şi cd ă duc să iau de la iaă se toarce spre ie şi ridică ocii şi ă aşteaptă

0

uitduse calea ea i dacă u vrea oareş uluqru u pot ici eu să fac cu toată iia Tu făce vrei dar ştiu că u poi ar dacă poi Siioatuci e ai ie să fii doitoc dect o

Siia răase ctva tip perdută şi cu ochii la 5 păt aitea lui apoi cepu să plă i apuc

a şi o săruă de ai ulte or u pot zise ea e să fac dacă u pot? ! ofroae

u ă părăsi iciodată răspuse el tu şii că iciodată 3 să te părăsesc

Şi sa dus Siia la urtici fiidcă u ai puteasă răie

Busuioc era ata săşi deie toată averea ca săşvadă că o dată fecioru pus picioare dar u ia

3 5 spus doctorului că a veit Siia Pădureaca săvadă şi să caute pe olav e ştia doctorul ? ! Tepoeeşti car fi zis că u e ie so vadă ici ca easă-I caute.

d Siia tră casă orova zăcea pe spate40  iiştit şi eişcat ca de oicei

Ea se apropie treurd şi fără zoot apoi c

4

Page 118: Ioan Slavici Padureanca

7/30/2019 Ioan Slavici Padureanca

http://slidepdf.com/reader/full/ioan-slavici-padureanca 118/118

ochii lor se i n t i l n i r ă , r ă m a s e n e c l i n t i t ă in loc, subfarmecul ochilor lui mari.

- Vai, Doamne! Tu, Simino! S ă r a c u l de mine!ş o p t i

el, apoiî ş i a d u n ă toate

puterile,i d i c ă a m î n d o a u ă

5 b r a ţ e l e spre ea, o a p u c ă de umeri, o aduse spre el ş i - is ă r u t ă gura, apoi un ochi, apoi c e l ă l a l t , apoi o d e p ă r -

t ă , ca s ă se p o a t ă uita drept în f a ţ a ei .Ea îi l u ă mîna o dete încetinel înapoi, se l ă s ă pe

pat, l î n g ă dinsul, citva timp r ă m a s e r ă a ş a t ă c u ţ i ş i10 nemiscati.- ' i ' Ş o f r o n ce mai face? î n t r e b ă el intr-un tîrziu.

Ea t r e s ă r i , se r i d i c ă p u ţ i n , apoi se întoarse asupralui, îi l u ă capul între mîni ş i - i s ă r u t ă fruntea.

- E bine, s ă n ă t o s , r ă s p u n s e .15 Cuprins de fiori, Iorgovan î ş i strînse î n c ă o d a t ă

toate puterile, r i d i c ă din nou b r a ţ e l e , ca s ă o c u p r i n d ăcu ele, apoi dete un gemet lung, b r a ţ e l e i i c ă z u r ă inapoi r ă s u f l a r e a i se c u r m ă

Simina seî n d r e p t ă ,

stete cîtva timp cas c o a s ă

din20 fire, apoi se întoarse repede, s ă u i t ă prin c a s ă , se duse

de d e s c h i s ă u ş a s t r i g ă tare, dar cu glasul a ş e z a t ş ideschis:

- O luminare 1

ochii lor se ntlniră, rămase neclintită n oc, ubfarmecul ochilor lui mari

Vai Doamne Tu Simino ! Săracul de mine

şopti el apoi îşi adună toate puterile ridică aîndoauă5 braţele spre ea o apucă de umeri o aduse spre e şi-isărută gura apoi un ochi, apoi celălalt, apoi o depărtă ca să se poată uita drept n faţa ei

Ea îi luă mîna şi o dete ncetinel înapoi, se lăsă pepat lngă dnsul şi ctva timp rămaseră aşa tăcuţi ş i

0 nemiscati.

'i

'Şofron ce mai face? întrebă el întrun tîrziu.

Ea tresări se ridică puţin apoi se întoarse asupralui i luă capul ntre mni şii sărută fruntea

E bine, ănăto răspunse.15 Cuprins de fiori Iorgovan îşi strînse încă o dată

toate puterile ridică din nou braţele ca să o cuprindăcu ele, apoi dete un gemet lung, braţele i căzură apo şi răsuflarea i se curmă

Simina se îndreptă, stete ctva timp ca scoaă din2 0 fire apoi s e întoare repede s ă uită prin casă, e dusede deschisă uşa şi trigă tare, dar cu glaul aşezat şideschis:

O luminare